Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Drept

Practică
Drept administrativ

Comentariu asupra Hotărârii nr. 20 din 28

februarie 2019 a Consiliului Județean Cluj

Coordonator:Conf.dr.Ovidiu Podaru
Student:Ghelbet Dumitru
Anul III,Seria I,Grupa 305

Anul universitar 2018-2019

Cluj-Napoca
 I.Considerente generale
Administrația publică este definită în doctrină ca fiind ansamblul activităților
Președintelui României, Guvernului, autorităților administrative autonome locale și, după
caz,structurile subordonate acestora prin care, în regim de putere publică, se aduc la
îndeplinire legile sau, în limitele legii, se prestează servicii publice.1

Actul administrativ,care nu este acelasi lucru cu actul administrației,primul fiind o sferă mai largă și
care cuprinde și actele și actele administrației2 este principala formă de activitate a administrației
publice și încarnează raportul juridic de putere stabilit între administrația care pune îm aplicare legea
și particularul care trebuie să i se supună3.În cazul nostru,autoritatea administrației publice(locale)
este Consiliul Județean Cluj.

II.În fapt
În data de 28 feburarie 2019,Consiliul Județean Cluj,întrunit în ședință ordinară,a aprobat prin
hotărârea nr.20 solicitarea de a trece imobilul–teren în suprafață de aproximativ 7 ha- situat în
Municipiul Cluj-Napoca, identificat în Cartea funciară nr. 280030 Cluj-Napoca, provenită din
conversia de pe hârtie a Cărții funciare nr. 1431 Cluj-Napoca cu numărul topografic
14350/2/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1 din domeniul public al Municipiului Cluj-Napoca în domeniul public
al județului Cluj. Solicitarea de transmitere a imobilului din proprietatea publică a Municipiului
Cluj-Napoca în proprietatea publică a Județului Cluj se face în scopul realizării obiectivului de
investiții din domeniul sănătății ”Spital pediatric monobloc și funcțiuni conexe”.

III.În drept

Potrivit art 9 al(4) din Lg.213/1998,Consiliul județean poate solicita trecerea unui bun din domeniul
public al unei unități administrativ-teritoriale de pe raza teritorială a județului în domeniul public al
județului respectiv prin hotărâre a consiliului local.
De asemenea,autoritățile administrației publice locale administrează sau după caz dispun de
resursele financiare,precum /și de bunurile proprietate publică sau privată ale
comunelor,orașelor,municpiilor și județelor în conformitate cu principiul autonomiei locale.4

IV.Comentariu
HCJ nr 20.din 28 februarie a fost adoptată cu 34 voturi pentru și o abținere.Au fost prezenți 35 din
37 consilieri județeni în funcție.Obiectul hotărârii privind solicitarea Consiliului local al municipiului
Cluj-Napoca de a transmite din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca imobilul–teren în
suprafață de aproximativ 7 ha- situat în Municipiul Cluj-Napoca, identificat în Cartea funciară nr.
280030 Cluj-Napoca în domeniul public al Județului Cluj vizează patrimoniul5 și,conform art.45

1
A.Iorgovan,Tratat de drept administrativ,vol.I,ed.All Beck,București,2001,p.70
2
Oana Bianca Căbulea, Actul administrative și actul administrației,în Studia Universitatis Babeș-Bolyai
Iurisprudentia, nr 1/2017
3
Ov.Podaru, Dreptul administrativ.O concepție.O viziune,Ed.Hamangiu,București,2017,p.33
4
Art 10 din Lg.215/2001 a administrației publice locale
5
Art 119 din Lg.215/2001 privind administrația publică locală
 al(3) din Lg.215/2001 coroborat cu art 98 din Lg 215/2001 a administrației publice locale se adoptă
cu 2/3 din numărul total al consilierilor în funcție,deci se adoptă cu majoritate calificată.În cazul
nostru ar fi necesare 25 de voturi.Fiind adoptată cu 34 de voturi, ea este valabilă din punctul de
vedere al cvorumului.

O altă condiție esențială a actului administrativ este forma actului administrativ.Drepul

administrativ este guvernat de principiul formalismului,spre deosebire de dreptul civil,în care domină
principiul consensualismului.Deci,cu foarte puține excepții, un act administrativ nescris nu
există.Există 4 elemente constante de formă:semnătura,ștampila,antetul și conținutul divizat pe
articole numerotate.

Hotărârile Consiliului Județean se semnează de Președintele Consiliului Județean,în cazul nostru de

și se contrasemnează de secretarul județului.6Contrasemnătura este o formalitate substanțială.În lipsa
ei,actul nu poate intra in vigoare,aplicarea lui forțată fiind doar un fapt juridic ilicit.7În cazul nostru
Președintele CJ Cluj Alin Tișe a semnat hotărârea,iar secretarul doamna Simona Gaci a
contrasemnat-o.Spre deosebire de semn.ătură,ștampila nu afectează valabilitatea actului emis, ci doar
prezumția de autenticitate a actului.Referitor la conținutul divizat pe articole,,aceasta este o
operațiune caracteristică dispozitivului actului și,de regulă, fiecare articol produce efecte juridice
distincte.În speță art.1 din HCJ nr 20 din 28 februarie, art.1 prevede solicitarea de a trece bunul
respectiv din domeniul public municipal în cel județean,pe când art.2 prevede afectarea bunului unei
utilități distincte,deci produce un efect juridic distinct.

Hotărârea se referă la solicitarea de a transmite proprietetea între titularii acesteia, mai exact între
municipiul Cluj-Napoca și județul Cluj.Transmiterea propietății publice între tilulari,dezmembrarea
acesteia(dacă admitem ideea drepturilor reale administrative) precum și constituirea drepturilor
personale asupra domemiului sunt manifestări ale circuitului administrativ8,noțiune nouă în dreptul
administrativ, care subliniază faptul că există o mișcare a bunurilor și în domeniul public.Chiar dacă
nu se poate nega o anumită rigiditate a domeniului public, de aici și până la o imuabilitate absolută
este o distanță mare.9

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale de pe raza teritorială
a unui județ în domeniul public al județului respectiv se face la cererea consiliului județean,prin
hotărâre a consiliui local.10În speță, urmează hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca
care va decide dacă transmite sau nu bunul respectiv județului Cluj. Consiliul județean Cluj este
competent în a solicita trecerea respectivului bun în domeniul ei public.Deci este verificată încă o
condiție esențială de valabilitate a actului administrativ:competența.Competența este acea calitate care
trebuie s-o aibă autorul de fapt al unui act administrativ astfel încît acesta să fie și autorul său de
drept.11

Transmiterea proprietății publice are trei trăsături esențiale:

a) Se face numai între titularii de proprietate publică;

6
Art 97 al(3) din Lg.215/2001 a administrației publice locale republicată co modificările și completările
ulterioare
7
Ov.Podaru,Actul administrativ – formă și elemente de formă,în Studia Universitatis Babeș-Bolyai
Iurisprudentia,nr 2./2007
8
Ov.Podaru,Drept administrativ.Vol.II. Dreptul administrativ al bunurilor,Ed.Hamangiu,București,2011p.33
9
Ibidem
10
Art 9 al(4) din Lg nr 213/1998 privind bunurile proprietate publică
11
T. Drăganu,Actele de drept administrativ,Ed.Științifică,București,1959,p.108
 În cazul nostru titularii sunt municipiul Cluj-Napoca și județul Cluj,și nu Consiliul local sau
județean,care sunt organe administrative prin intermediul cărora se exercită puterea publică de
către persoanele juridice de drept public.
b) Se face prin acte administrative;
Această hotărâre reprezintă doar solicitarea organului colegial(Consiliul județean Cluj)al
titularului de proprietate publică(județul Cluj).Urmează hotărârea organului colegial(Consiliul
local al municipiului Cluj-Napoca) aparținând titularului de proprietate cedent(municipoul Cluj-
Napoca).
c) În principiu este posibilă numai dacă nu există un text de lege organică
(sau,a fortiori,constituțională)prin care să se stabilească aprtenența exclusivă la domeniul public
național,județean ori local a bunului respectiv. Imobilul–teren în suprafață de aproximativ 7 ha
identificat în Cartea funciară nr. 280030 Cluj-Napoca nu aparține exclusiv domeniului public
local al municipiului Cluj-Napoca, deci poate fi transmis județului Cluj.

Toate cele trei condiții privind transmiterea proprietății sunt îndeplinite.În consecintă,dacă
Consiliul local ar aproba transmiterea bunului,el ar deveni parte a domeniului public al județului Cluj.

În hotărârea prin care se solicită transmiterea bunului respectiv, este menționat,înafară de trecerea
propriu-zisă a imobilului, și scopul transmiterii:crearea unui spital.Deci, dacă Consiliul local ar aproba
hotărârea,bunul ar trece în proprietatea privată a județului și,prin același act,prin al(2) ar trece în
proprietatea publică prin afectarea imobilului la o utilitate publică, și serviciul public medical.Chiar
dacă majoritatea bunurilor destinate sau afectate serviciului public medical fac parte din proprietatea
privată a statului(potrivit art.14 al(2) din O.G 124 /1998),spitalele,clinicele ,institutele de cercetare
medicală fac parte din proprietatea publică.

V.Concluzii
În cocnluzie, hotărârea analizată îndeplinește toate condițiile de fond și de formă ale actelor
administrative:competența,obiectul,forma(și procedura)și cauza actului administrativ.În ceea ce
privește competența,Consiliul Județean Cluj are prerogativa de a solicita trecerea unui bun din
domeniul public al Municipiului Cluj-Napoca în domeniul public județean.12.Ținînd cont că puterea
discreționară este marja de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități ,în vederea atingerii
scopului indicat de legiuitor organul administrativ poate recurge la orice mijloc de acțiune în limitele
competenței sale.13Hotărârea,pentru care erau necesare voturile a 2/3 din numărul total al consilierilor
în funcție, a fost adoptată cu votul a 34 din 37 de consilieri județeni,deci cvorumul a fost
îndeplinit.14Obiectul hotărârii este unul licit.Actul pune în aplicare articolul 136 din Constituție, art 9
al(4) din Lg.213/1998 și art. 199 din Legea privind reforma în domeniul sănătății.Referitor la
cauză,care este definită în doctrină ca fiind ansamblul circumstanțelor obiective și subiective care
determină emiterea și fundamentează un act administrativ15,hotărârea analizată este oportună,fiindcă
contribuie la satisfacerea scopului legii,adică realizarea interesului public prin construcția spitalului
pediatric.

12
Art 9 al(4) din Lg.213/1998 privind bunurile proprietate publică
13
D.Apostol-Tofan,Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice,Ed.All
Beck,București,1999,p.22
14
Art 98 din Lg.215/2001 a administrației publice locale
15
Ov.Podaru,Drept Administrativ.Vol I.Actul Administrativ.Repere pentru o teorie
altfel,Ed.Hamangiu,București,2010,p.239.
 Bibliografie

1. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ,vol.I,ed.All

Beck,București,2001
2. Ovidiu Podaru, Dreptul administrativ.O concepție.O
viziune,Ed.Hamangiu,București,2017
3. Ovidiu Podaru, Drept administrativ.Vol.II.Dreptul administrativ al
bunurilor,Ed.Hamangiu,București,2011
4. Ovidiu Podaru, Drept administrativ.Vol. I.Actul administrativ.(I)Repere
pentru o teorie altfel
5. Dana Apostol Tofan,Puterea discreționară și excesul de putere al
autorităților publice,Ed. All Beck,București,1999
6. Tudor Drăganu,Actele de drept administrativ, Ed.Științifică, București,
1959
7. Oana Bianca Căbulea ,Actul administrativ și actul administrației,în Studia
Universitatis Babeș-Bolyai Iurisprudentia,nr 1/2017
8. Ovidiu Podaru,Actul administrativ – formă și elemente de formă în
Studia Universitatis Babeș-Bolyai Iurisprudentia, nr.2/2007
9. Legea 215/2001 a administrației publice locale republicată cu
modificările și completările ulterioare
10.Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică republicată cu
modificările și completările ulterioare