INIM A

Configuratia externa
Inima are doua fete:
- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in
raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa
arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri (
longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele
coronariene care hranesc muschiul inimii.
- o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport
cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se
afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri
(longitudinal inferior si coronar).
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o
mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind
rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:
1.END0CARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,
transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna
a arterelor si venelor.
El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se
face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma
sanguina in celulele miocardului.
2.MI0CARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se
prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros
al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile
atrio-ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni
denumite trigoane fibroase.
 Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa
numitul vartej al inimii.
Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este
format din tesut muscular cu caractere speciale.
In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:
-tesut cardiac;
-tesut nodal.
Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit
din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.
 Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii. Acest tesut
formeaza gramajoare de fibre numite noduli:
-nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava superioara si cea
inferioara.
-nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea inferioara a
septului interatrial.
-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio- ventricular si se
imparte in doua ramuri si anume :
-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept);
-ramura stinga (care merge la ventriculul stang).
Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub
endocardul ventricular .
3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a
pericardului seros.
4.PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si
radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si
pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala
situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

Configuratia interna
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde
santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti:
-inima dreapta;
-inima stanga.
Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte
fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
-o cavitate catre baza inimii numita atriu;
. -o cavitate catre virful inimii numita ventricul.
Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului,
forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul
stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul
drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular
drept).
0 alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa
muschilor papilari.
Ventriculii se caracterizeaza prin:
-capacitate mai mare decat a atriilor;
-forma piramidala cu baza spre atrii;
-grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros
decat a ventriculului drept)
0 alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei
pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea
coloanei Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu valvulele aortice cu
acelasi rol ca cele pulmonare de Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare si venele
coronare .Venele coronare se varsa in atriul drept prin sinusul coronar.sange in timpul diastolei.
Inervatia inimii
Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.
CIRCULATIA MARE SI MICA

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce C02 de la tesuturi si organe spre inima,
avand traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui lncarcat cu
oxigen lnapoi la inima.

Vasele de sange
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sangele de la inima ln lntreg
organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sangele la inima. Calibrul lor creste de la periferie
spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv lntre sange
si celule. Sangele circula lntr-un singur sens: artere-capilare-vene.
Ar t er ele:
Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.
Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei
componente:
o -aorta ascendenta;
o -arcul aortic;
o -aorta descendenta.
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:
o -artera coronara dreapta
o -artera coronara stanga
Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si
membrele superioare:
o -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si
stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga.
Aorta descendenta are doua portiuni:
o -portiunea toracala situata deasupra diafragmului;
o -portiunea abdominala situata sub diafragm.

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta �i ramurile ei de unde �i denumirea
de sistem aortic.

Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare �i din ramurile lui.
Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept �i dupa 3-
4 centimetri se lmparte ln artera pulmonara stanga �i artera pulmonara dreapta.

C api lar el e:
Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de
vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea
de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale
elementelor figurate ale sangelui.
Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre
elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,
intervenind in procesele de filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate
dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea
de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.
2

Vene le
Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima.

Venele marii circulatii

Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu
arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena
cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept.
Venele micii circulatii
Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care
conflueaza formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se
varsa in atriul stang.

Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sangele ln
vena cava superioara �i cava inferioara ce se deschid ln atriul drept.

Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie lncepe cu artera pulmonara care ia na�tere din
ventriculul drept �i se termina cu venele pulmonare care se varsa ln atriul stang. Arteriolele care
ajung la nivelul acinilor pulmonari dau na�tere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se
strang apoi ln venule �i ln vene de calibru din ce ln ce mai mare, formand ln cele din urma doua
vene pulmonare pentru fiecare plaman. Dupa ce strabat pediculul pulmonar, aceste vene se varsa
direct ln atriul stang, ducand sange lmbogatit ln oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou
marea circulatie.
1

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietatile fiziologice ale miocardului:

a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei
fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a
membranei.

b) Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De
la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia
atriala. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular.

c) Automatismul cardiac
Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea
prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul
morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul
nodal.

d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e)Tonicitatea
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica

2
Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se
realizeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are
loc umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza
intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit
sistolic sau volum de bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac

a) Manifestarile acustice.
Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi
ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.
Zgomotele inimii sunt produse de:
-modificarea vitezei de curgere a sangelui
-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.
 In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:
-zgomotul sistolic
-zgomotul diastolic.

b) Manifestarile mecanice.
Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia
sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul
aortei si ramurilor sale.

c) Manifestarile electrice.
Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea
miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la
suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si
dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator

Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece
cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac
poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga
sau dreapta = minut - volum.
-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulatiei in vase

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune
intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia
sistemica si pulmonara.

a) Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra
peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea
arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80
mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm
Hg.

b) Circulatia sangelui in capilare.

Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune
intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul
venelor.
Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si
vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive;
-mentinerea homeostaziei tesuturilor.

c) Circulatia sangelui in vene.

Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale
arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.
Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in
sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti
factori:
o -aspiratia toracica;
o -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza
coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;
o -aspiratia arteriala
o -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si
o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii

Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla
permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de
starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.
Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau
hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai:
o calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.
o calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect
vasoconstrictor si vasodilatator.
Artere carotide

inlema siextema

Artera carotida
comuna stanga si
Vena JUgulars dreapta

Vena Artera subclaviculara

subclavicutara
Aorta (crosa
Trunchl aortei) Artera
brah10eefalic aJCJiara Artera
pulmonara
Vena cava superioara lnima (cordul)

Aorta abdominala
Vena altilara

Vena putmonara

Vena
basliica

Vena cefallca

Vena cava Artera renata

lnferioara
 comunllalaca)

Vena radiala

Vena
iliaca
externa

Vena iliaca intema

Artera

fernurala

Vena femurala
Vena poplltea Artera pophtee
ANGINA PECTORAL A

PREZENTAREA B0LII
Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate
suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte
importante, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului
sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele
coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si
sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. 0 alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor
miocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct
de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea
drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si
care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc
atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la
angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de
forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct", "insuficienta coronariana",
"microinfarct", "iminenta de infarct", etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 0.M.S. a
convocat o comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:

FORME CLINICE:
1. Angina pectorala
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard

ETI0L0GIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 %

din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt
pentru care in aceste situatii se discuta:
-Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare).
-Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii).
-Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare).
-Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la
oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana.
-Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier,
exceptionale ca frecventa.
-Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a
arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.
 DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorala este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de un
dezechilibru lntre necesitatea de oxigen a mu�chiului inimii �i aportul coronarian.
Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori lnapoia sternului
cu iradiere, in cazurile tipice ln umarul stang bratul �i
antebratul stang pana la ultimele degete.
Criza dureroasa apare dupa:
- efort
- emotii
- mese copioase
Dureaza doua-trei minute pana la maxim zece minute �i dispare spontan sau
la administrarea de nitroglicerina.

ETI0L0GIE. In declan�area crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate

�i favorizate.

CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariana = se manifesta sub forma de stenozari sau
obliterari coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortica �i mai rar stenoza mitrala �i
insuficienta aortica.
- alte cauze coronarita reumatismala, coronarita ricketsiana (la zootehnicieni,
veterinari) trombangeita obliteranta.

CAUZE FAV0RIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arteriala sistemica
- Tulburatii de ritm mai mari de 180 - 200 batai pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
 - litiaza biliara
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric �i duodenal
- hernia diafragmatica
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

FIZI0PAT0L0GIE
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute, datorita
dezechilibrului brusc aparut la efort lntre nevoile miocardului (mai ales ln oxigen) �i
posibilitatea arterelor coronare. Tn mod normal circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor
miocardului putand cre�te la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul
supraadaugat (emotii, frig cu descarcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determina
o disproportie lntre irigatia coronariana �i nevoile metabolice ale miocardului urmata de acumularea
catabolitilor ln exces (acid lactic, acid piruvic) �i iritarea consecutiva a fibrelor nervoase intracardiace.

SIMPT0MAT0L0GIE
Simptomul dominant care define�te angina pectorala este DUREREA
CARDIACA caracterizata prin patru trasaturi esentiale:
1. sediul, iradierea �i tipul durerii
2. conditii (circumstante) de aparitie a durerii
3. durata
4. raspunsul la nitroglicerina

SEDIUL, IRADIEREA $I TIPUL DURERII

Localizarea durerii este ln majoritatea cazurilor (70%) retrosternal ln partea
inferioara, mijlocie sau superioara �i precordiala. Mult mai rar durerea poate pleca
din alte teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprancene
- obraji.
Important este modul ln care pacientul arata sediul durerii toracice: cu
lntreaga palma sau cu ambele palme, niciodata cu degetul, sau, cu mult mai
elocvent cu pumnul strans al mainii drepte plasat ln plin stern exprimand din
mimica fetei senzatia de zdrobire resimtita. Gestul ajuta mai ales la bolnavii
incompatibili de a descrie suferintele cardiace.

Iradierea tipica a durerii se face ln umarul stang de unde pleaca pe fata anterioara a bratului �i
antebratului pana la ultimele doua degete a mainii stangi. Durerea poate iradia lnsa �i numai ln :
- membrul superior drept
- regiunea claviculara stanga
- ln dinti
- ln regiunea epigastrica
- fosa iliaca dreapta
3

Este posibil ca durerea de angina pectorala sa apara initial ln membrul superior stang �i
ulterior ln regiunea precordiala.
Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii �i mai ales de personalitatea
psihica a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura,
mai rar junghi (ca un cutit) sau sfredelire, constrictie (ca o menghina sau arc).

CIRCUMSTAN'ELE DE APARI'IE
Sunt strans legate de solicitarile fizice �i psihice.
Circumstantele cele mai obi�nuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potenteaza efortul fizic
- pranzurile copioase
- raporturile sexuale
- emotiile acute (stresul psihic �i general)
-
DURATA $I EV0LU'IA CRIZEL0R ANGIN0ASE
Tipic pentru angina pectorala este caracterul paroxistic, intermitent al durerii.
Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. 0
criza anginoasa ce a depa�it cincisprezece douazeci minute trebuie suspectata a
fi:
- infarct miocardic
- angina instabila
- expresia unor tulburari nevrotice.
3

DIAGN0STIC P0ZITIV
Angina pectorala este un sindrom definit prin durere precordiala localizata
retrosternal sau precordial, cu durata scurta (mai putin de cincisprezece minute)
cu iradiere tipica ln umarul �i membrul superior stang sau atipica ln mandibula,
abdomen au membrul superior drept, declan�ata de efort, emotii, sau alti factori
care cresc munca inimii �i trec ln repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina.
 Examenul subiectiv nu evidentiaza deseori nimic. Alteori se gasesc semnele bolii care produce
acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arteriala
- tulburari de ritm
- dispnee
- agitatie
- anxietate.
De regula diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat
din examenul EKG.

DIAGN0STICUL DIFEREN'IAL
Tn cazurile ln care lnfatisarea durerii coronariene este neconcludenta iar
electrocardiograma este normala sau contine unele modificari discutabile se
impune un diagnostic cu urmatoarele boli:
- nevroza cu manifestari cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arteriala pulmonara
- pericardita
0 atentie deosebita, prin masurile terapeutice �i pronostic se impune fata de
diagnosticul diferential cu INFARCTUL MI0CARDIC ACUT.

PR0GN0STICUL
Este favorabil ln cazul anginei pectorale fara modificari semnificative la
arteriografie fara ereditate lncarcata sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate lncarcata
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburari de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

 I. ANGINA PECT0RALA DE EF0RT
STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o luna
b) angina de efort stabila-debut peste o luna
c) angorul agravat-evolutie brusc lnrautatita ca:
- frecventa
- durata
- intensitate
1

II. ANG0RUL SP0NTAN - ln repaus

a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) - crize ce apar in mod ciclic cu
trasaturi clinice asemanatoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare
ln repaus.
b) angina de decubit - survine ln repaus, este concomitenta de obicei cu
dispunerea paroxista nocturna, trezind bolnavul din somn este favorizata de
cre�terea volumului de sange intracardic ln pozitie de decubit.

III. ANGINA PECT0RALA INSTABILA.

Angina de efort ce precede cu cel putin doua saptamani instalarea unui
infarct de miocard acut.
Angina instabila reprezinta un alt tip de angina. Acesta reprezinta o stare
evolutiva mai grava, care poate aparea �i ln repaus sau chiar ln somn, fara a
putea fi prevazuta.
Acest tip de angina trebuie sa fie interpretata ca semn al unei afectari
cardiace severe, care mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct.

IV. ANGINA PECT0RALA INTRICATA

Coexista cu alte boli extracardiace.

Angina pectora/a stabi/a

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat
de repaus sau nitroglicerina sublingual.

Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza
prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
2
-declansarea la o simpla miscare
-calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut si sfirsit brusc.

In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere.

Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea
coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel
maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian,
extinderea leziunilor aterosclerotice.

Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului
de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica.

Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in

Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare.
In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa
3-5% pe an, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca.

Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza
coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii,
hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important
in preventia bolii coronare.

Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul.

Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si cardiopatia
ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se
formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in
coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, regresa sau
evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu virsta
provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic,
ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.

Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt
prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli
cardiovasculare aterosclerotice.

Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
-virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica
-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool), zona
geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv,
nerabdator)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress) .

Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie
-hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)
-hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL
-hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) .

Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste
necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.

Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:

-spasmul coronarian-angina Prinzmetal
-sindromul X
-boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus
sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu
-stenoza aortica, cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala
-anemia severa
-anomalii cardiace sau ale vaselor de singe
-anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

Sem n e si sim p tom e

Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere franca.
Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare. Durerea anginoasa
este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau emotii si stress.

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept
dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu respiratia,
tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de
angina.

Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel:

-clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome
-clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate
-clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in
repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort,
chiar si in repaus.

Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa:

- xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice,
tradusa prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea
nazala
-gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultatie
-in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului
Z4 cu suflu sistolic mitral.
 Di ag n o sti c

Electrocardiografia-EKG:
*Intre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ
sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica
-reducerea amplititudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT.
*In criza:
-aspect normal in 50% din cazuri
-subdenivelari ale segmentului ST
-unda T negativa sau turtita
-blocuri atrioventriculare.

Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de
efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare maximale- (220-virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive. Frecventa la care
apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi:
general (cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac
(electrostimulare cardiaca) .

Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta, disectia de aorta,
pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita
condro-costala, mialgii, radiculite, hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara,
nevroza cu acuza cardiac.
Tratam en t

Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier,
rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza
medicatie anticolesterolemiana.

Dieta si stilul de viata:

-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice
excesive
-renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de 02 al miocardului: amfetamine,

izoproterenol, cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale
sub 2/3 din totalul grasimilor
-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm
coronarian, creste necesarul de 02 miocardic si scade eficienta medicatiei
antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:
aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.

Terapia medicamentoasa

Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a ventricolului sting,
a stresului parietal si consumului de 02. Induc coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea
singelui spre zonele ischemiate si colaterale.

Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray, preventiv-preparate cu

eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte secundare imediate : cefaleea, flushing,
hipotensiune, sincopa. Efecte secundare tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta.

Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia imediata cu 15

minute inaintea efortului sau profilaxia de durata. Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi
metabolizat total la primul pasaj hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.
Prognostic

Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia ventricolului sting,
severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul simptomelor la tratament.
 Angina pectora/a instabi/a

Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si semnifica statusul
intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei stabile. Angina instabila este
sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct.

Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane internate primesc
acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic variat care este
acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca incidenta mortii in prima saptamina dupa
internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%.

Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata,

disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare. Femeile cu angina instabila sunt
in virsta si au o prevalenta crescuta a
hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric familial de boli cardiace
mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte incidenta crescuta de infarctizare miocardica si
revascularizare, nivel crescut de enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si
cateterizarilor. Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex.

Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai invirsta la
diagnosticare.

Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi de aterom cu
formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram coronar principal, anemia severa,
hipertensiunea si insuficenta cardiaca congestiva.

Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:

- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime
-este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute
-nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina
-este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat.

Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul
cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. Se poate opta
pentru o cateterizare, angioplastie sau
by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt
necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor.

Patogenia anginei pectorale instabile

Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita
patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea
placii de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar
sau microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este
determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite
scurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care
permite formarea de colaterale.

Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere- oferta miocardica
de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic.

Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila

Cresterea cererii de 02 miocardic:
-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.

Scaderea aportului de 02 cardiac:

-anemie
-hipoxemie
-policitemie.

Factorii de risc cuprind:

-virsta inaintata peste 60 de ani
-istoric familial de boli cardiace ischemice
-nivele inalte de colesterol in singe
-hipertensiune arteriala, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator
-profesiunile cu stress crescut.
Sem n e si sim p tom e
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize
4

-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn

-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, post-
by-pass sau post-APTL
-angor vasospastic.

Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice specifice care
pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism toracic, pericardita cu tamponada,
embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG.

Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:

-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a
pacientului
-presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg
-apex diskinetic
-dedublare a zgomotului cardiac Z2
-prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor
papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei
-greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta
-ritm de galop.

Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene: anemie,
tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.
D i a g n o s ti c

Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
4
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai
ales in primele 2-4 ore de angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1
ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate
crescuta pe termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au
intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai
lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment
-datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea
crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de
CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a
mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca
congestiva la pacientii cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt
si lung la pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.

Electrocardiografia:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,
simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT
-blocuri intraventriculare.

Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile. Monitorizarea Holter
evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.
Tratam en t

Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si monitorizare cardiaca
continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu 02.

Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si metoda

conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu posibilitatea utilizarii
cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea
ischemiei.

Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:

-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai
glicoproteinei IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.
1

Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea inhibitorilor

enzimei de conversie = IECA.

Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce tensiunea arteriala

sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de hipotensiune se ridica piciorul patului in
pozitie Trendelemburg, iar in caz de tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante.

Prognostic
Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este
incomparabila.

Factorii de prognostic negativ:

-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva
-modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la
supravegherea Holter.

Angina Prinzmeta/

Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila prin spasm coronarian
care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip infractoid.

Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita localizare in miocard
corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere si
lipseste inima de 02 si nutrienti.
2
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate datorita aterosclerozei.
Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de
persoane si 2% din pacientii cu angina.
Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau instabila.
Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi determinat de
disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu
functioneaza optim.

Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.

Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice, expunerea la
frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm
coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane angina varianta poate apare fara
nici o cauza evidenta.

Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10-

15minute), survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei
capacitatea de efort este pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt:
senzatia de presiune toracica, de gheara, de sufocare, strivire. Durerea este
severa si poate iradia spre git, umar sau brat.
Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.
Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si EKG-ul.

Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic. Nitroglicerina

este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele sunt extrem de
eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot asocia
doua calciumblocante.

Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%.
Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara stenoza
de 70% au o supravietuire de
93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coronariana si angina varianta au
doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.

Patogenia Anginei Prinzmetal

Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o
anormalitate generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de
obicei la locul unei stenoze sau adiacent acesteia. Un numar mare de pacienti
prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta de boala
aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.

Factori de risc pentru Angina Prinzmetal

Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare
comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.

Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipercolesterolemia)

creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc.
 Sem n e si sim p tom e
Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au un
ciclu circadian, cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea este
severa si poate fi asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. 0 parte
din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si sa prezinte simptome
ale migrenei si fenomenului Raynaud.

Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre
infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrata
este adeseori eficienta.

Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale,
incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si
consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina
pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva.

Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina
varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este
raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta.

Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea

corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile anginoase
primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este
mecanismul primar.

Di ag n o sti c
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic
pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia,
dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca
se suspecteaza un infarct miocardic imediat.

Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la testul cu

ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze progresive si
sub monitorizare EKG, avind la
indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare intravenoasa sau intracoronariana.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic acut, ischemia

silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax, pneumonie,
pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.
Tratam en t

Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima
masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare
episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace.

Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si
un blocant de calciu oral.

Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de
preferinta in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica,
mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante din
subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem.

Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem.

Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung.

Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia
prin dieta pentru dislipidemie este utila.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina,
untura, oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.

Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind
fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care
poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni) .
 Tratamentul chirurgical.
Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot
fi utile la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de
efort, cu afectarea proximala a arterei coronare principale.

Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire
la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de
63-98%.
Inima stanga Inima dreapta

INIMA
 INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
CU ANGINA PECTORALA

INGRIJIRI IGIENICE

I. ASIGURAREA C0NDI'IIL0R DE MEDIU

1. Saloane - aerisite (ventilatie u�or reglabila prin ferestre)

- curat
- luminate corespunzator
- cu numar mic de paturi
- mobilier redus, u�or de lntretinut
- pereti vopsiti ln culori pastelate
- dotat cu apa curenta
- calduroase - pentru adulti - 18- 20 grade
- pentru copii mici - 20 - 22 grade
- pentru sugari - 22 - 24 grade
2. Paturile - sa fie comode
- sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de
confort al pacientului cat �i ale personalului de lngrijire
- sa-i permita pacientului sa se poata mi�ca ln voie
- sa poata la nevoie sa coboare din pat
- u�or de manipulat �i curatat.
+saltelele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati, din burete, sau
material plastic - se curata �i se dezinfecteaza mai u�or
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apa sau aer au
avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitatea
(pentru prevenirea escarelor)
+pernele - ln numar de doua
- dimensiuni - 55 cm latime
- 75 cm lungime
+patura - confectionata din lana moale
- trebuie sa se poata spala u�or

+lenjeria - sa aiba cat mai putine cusaturi

- cear�aful - dintr-o singura bucata
- curat
5

- sa se fixeze bine sub saltea

- mu�ama - confectionata din cauciuc sau material plastic
- rol de a proteja salteaua de diferite dejectii
- aleza - acopera mu�amaua
- confectionata din panza
- fata de perna - din acela�i material ca �i restul lenjeriei
- se va lncheia cu �iret ln partea laterala

II. ASIGURAREA IGIENEI

- se executa zilnic toaleta bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea mari
- se verifica temperatura ambianta pentru a evita racirea bolnavului
- se izoleaza bolnavul cu un paravan
- va fi dezbracat complet �i se va acoperi cu cear�af si patura
- se descopera progresiv numai partea care se va spala
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa ln pat sau pe bolnav
- se sapune�te �i se clate�te cu o mana ferma fara brutalitate pentru a
favoriza circulatia sanguina
- apa calda din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie
- se insista la pliuri, sub sani, la maini �i ln spatiile interdigitale la coate �i axile
- se mobilizeaza articulatiile ln toata amplitudinea lor �i se maseaza coatele �i
zonele predispuse escarelor
- pielea trebuie mentinuta curata �i uscata deoarece se poate infecta u�or
- schimbarea lenjerie de pat �i de corp, zilnic pentru ca ace�ti bolnavi
transpira.

III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC

- se fere�te bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie sa ca�tige lncrederea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala
prin calm �i seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele �i va raspunde prompt la orice
solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fara a fi traumatizanta pentru
bolnavi
5
- bolnavii vor fi lnsotiti la consultatiile de specialitate
- se va supraveghea starea psihica a bolnavului vizitandu-l cat mai frecvent,
fara sa se deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav

INVESTIGATII CLINICE �I PARACLINICE

SUPRAVECHEREA PACIENTULUI
1. SUPRAVEGHEREA FUNC'IIL0R VITALE
Tensiunea arteriala = presiunea cu care sangele apasa asupra peretilor arteriali
- se masoara ori de cate ori este nevoie ln primele zile
apoi de doua ori pe zi dimineata �i seara
- valorile obtinute se noteaza ln foaia de observatie
Pulsul - expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos
- urmarim : - frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se masoara dimineata �i seara
- valorile se noteaza ln foaia de observatie
Respiratia - se masoara dimineata �i seara, pacientul stand ln pozitie
semi�ezand; urmarim : frecventa, ritmul, amplitudinea, simetria mi�carilor, aspectul
toracelui.
- valorile obtinute se noteaza ln foaia de temperatura
Temperatura a se masoara cu ajutorul termometrului
a locuri de electie - axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,
vagin
a ln functie de zona ln care se masoara se tine termometrul lntre
trei �i zece minute
adupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se
scoate �i se �terge cu o compresa
ase cite�te gradatia la care a ajuns termometrul:
ase spala termometrul, se scutura
ase introduce ln solutie dezinfectanta
anotam valoarea ln foaia de temperatura

2. ASPECTUL TEGUMENTEL0R - curate, fara leziuni

- normal colorate
- elastice
- sa nu prezinte transpiratie excesiva

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI PARACLINICE

Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic
ln termeni simpli, pe lnteles proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.
ELECTR0CARDI0GRAMA = lnregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a lnlatura factorii emotionali
- transport bolnavul ln sala de lnregistrare
- a�ez bolnavul culcat pe patul de consultatii �i ll rog sa-�i relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul ln zonele ln care se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
1

- ll transport lnapoi ln salon

0SCIL0METRIA = metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu

ajutorul oscilometrului
- pregatesc bolnavul psihic
- ll transport lntr-o camera lncalzita corespunzator
- bolnavul este culcat ln repaus cel putin 15 minute lnainte de efectuarea
probei
- descopar membrele superioare �i inferioare
- ma asigur ca lmbracamintea sa nu fie stramta
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
- ll transport ln salon

EC0CARDI0GRAMA = metoda de explorare bazata pe lnregistrarea ultrasunetelor

strabatute �i reflectate la nivelul cordului:
- ii explic bolnavului tehnica
- ll lnsotesc pana la camera de examinare
- ll ajut sa se a�eze pe pat ln pozitia indicata de medic
- li descopar zona unde se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
- conduc bolnavul ln salon �i ll supraveghez

PUNCTIA VENOASA = reprezinta crearea unei cai de acces lntr-o vena prin intermediul unui ac
de punctie.
Scop: - explorator = recoltarea sangelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injectiei �i perfuziei
intravenoase
- recoltarea sangelui ln vederea transfuzarii sale
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerarea 300-500 ml ln edemul pulmonar acut, hipertensiunea arteriala

LOCUL PUNCTIEI - venele de la plica cotului (bazilica �i cefalica) unde se formeaza

2
M venos prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare �i epicraniene mai ales la sugari �i copii mici

MATERIALE NECESARE - manu�i chirurgicale

 - perna elastica pentru sprijinirea bratului
- mu�ama
- aleza
- substanta dezinfectanta �i degresanta, alcool iodat, tinctura de iod
- ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, ln functie de scop
- pense, tampoane
- garou sau banda ESMARCH eprubete uscate �i etichetate
- cilindru gradat
- fiole cu solutii medicamentoase
- solutii perfuzabile �i tavita renala

PREGATIREA INSTRUMENTELOR �I MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare �i se a�eaza pe tava
- se transporta tava cu materiale ln apropierea bolnavului

PREGATIREA FIZICA �I PSIHICA A BOLNAVULUI

- se anunta bolnavul �i i se explica necesitatea tehnicii
- se a�eaza bolnavul ln pozitia necesara (ln functie de sediul ln care se
executa)
- ln laborator, dispensar bolnavul sta ln pozitie �ezand pe scaun cu membrul
superior ln abductie extensie �i supinatie
- ln salon bolnavul sta culcat ln pat ln decubit dorsal cu membrul superior
sprijinit ln extensie abductie �i supinatie
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu lmpiedice circulatia de
relntoarcere
- se a�eaza subratul bolnavului perna elastica �i apoi mu�amaua
- se solicita bolnavului, sa mentina bratul ln pozitie necesara

STABILIREA LOCULUI PUNCTIEI

- se stabile�te bratul la care se face punctia
- se examineaza calitatea �i starea venelor de la plica cotului
- se stabile�te locul de executare a punctiei
EFECTUAREA PUNCTIEI
- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
bratului
- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
- se cere bolnavului sa lnchida �i sa deschida pumnul de cateva ori �i sa
ramana cu el lnchis
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi la patru cinci cm sub locul punctiei,
exercitand o u�oara compresiune �i tractiune ln jos asupra tesuturilor vecine
 - se fixeaza seringa cu gradatiile fiind ln sus, acul ata�at cu bizoul ln sus, ln mana dreapta lntre
police �i restul degetelor se prinde cu acul traversand ln ordine tegumentul ln directia oblica
(unghi de 30 de grade) apoi peretele venos lnvingand o rezistenta elastica pana cand acul
lnainteaza ln gol
- se schimba directia acului cu 1-2 cm ln lumenul venei
- se controleaza patrunderea acului ln vena prin aspiratie cu seringa
- se continua tehnica ln functie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzii
- ln caz de sangerare se prelunge�te acul de punctie cu un tub din polietilena
care se introduce ln vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- se lndeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului �i desfacerea pumnului
- se aplica tamponul lmbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului �i se retrage brusc acul
- se comprima locul punctiei 1-3 min, bratul fiind ln pozitie verticala.

iNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA TEHNICA

- se face toaleta locala a tegumentului
- se schimba lenjeria daca este murdara
- se asigura o pozitie comoda ln pat
- se supravegheaza pacientul
-
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
- se arunca materialele de unica folosinta
- se curata instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENTIILE ASISTENTEI

- hematom (pin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ) - se retrage acul �i se
comprima locul punctiei 1-3 minute
- strapungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul
venei
- ameteli, paloare, lipotimie - se lntrerupe punctia, pacientul se a�eaza ln
decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.
 ELECTROCARDIOGRAMA=lnregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Este o metoda de investigatie extrem de pretioasa ln diagnosticul unei
cardiopatii ln general, ln suferintele miocardo-canariene ln special, �i totodata este
metoda de a recunoa�te o boala de inima care evolueaza clinic latent, cand se
efectueaza EKG-ul de efort.
PREGATIREA BOLNAVULUI
*se pregate�te bolnavul din punct de vedere psihic pentru a lnlatura factorii
emotionali
*se transporta bolnavul ln sala de lnregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu 10-
15 minute lnainte de lnregistrare
*aclimatizarea bolnavului cu sala de lnregistrare
*bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii �i va fi rugat sa-�i relaxeze
musculatura.

MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

- se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor
- sub placa de metal a electrozilor se a�eza o panza lnmuiata ln solutie de
electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa) sau pasta speciala pentru
electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre �i 6 pentru precordiali) se
fixeaza pe bolnav ln felul urmator:
- montarea electrozilor pe membre:
• ro�u = mana dreapta
• galben = mana stanga
• verde = picior stang
• negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
V1= spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
V2= spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului
V3 = lntre V2 �i V4
V4 = spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 �i linia axilara anterioara
stanga
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 �i linia axilara mijlocie
stanga.

N0TAREA ELECTR0CARDI0GRAMEI
- asistenta noteaza pe electrocardiograma:
- numele/prenumele pacientului
- varsta
- lnaltimea
- greutatea
- mentioneaza medicatia folosita
- data/ora lnregistrarii
- viteza de derulare
- semnatura celui care a lnregistrat.
INTERPRETARE
Pe o electrocardiograma normala definim:
1. Unde - conventional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distanta dintre doua unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT
cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrica)
Tntre doua cicluri cardiace se lnregistreaza linia 0 potential (linia izoelectrica).
Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul
ei sunt negative.
Intervalul PQ se masoara de la lnceputul undei P �i corespunde timpului ln care
stimulul strabate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK pana la nodul atrio-
ventricular ASCH0FF - TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la
ventriculi normali 0,12 " -0,21".
Unda 0 �i segmentul PQ reprezinta expresia electrica a activitatii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST �i unda T sunt expresia electrica a activitatii
ventriculare.

MASURAREA $I N0TAREA PULSULUI

PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan
osos
SCOP : evaluarea functiei cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea
- frecventa
- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MASURARE: - oricare artera accesibila palparii �i care poate fi
comprimata pe un plan osos (artera radiala, femurala, humerala, carotida,
temporala, pedioasa)
MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru
- creion ro�u sau pix cu mina ro�ie
- foaie de temperatura.
 PREGATIREA PSIHICA �I FIZICA A BOLNAVULUI
- se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul
- se explica bolnavului modul de masurare; o stare emotiva creata de
necunoscut li poate modifica valorile pulsului
- bolnavul se mentine ln stare de repaus fizic �i psihic 5-10 min cu bratul
sprijinit, pentru relaxarea mu�chilor antebratului.

EXECUTAREA TEHNICII
MASURAREA iN ARTERA RADIALA
• spalarea pe maini cu apa �i sapun
 • se repereaza �antul radial pe extremitatea distala a antebratului, ln continuarea
policelui
• se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei �i cu ajutorul policelui se lmbrati�eaza
antebratul la acest nivel
• se exercita o u�oara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor (index, mediu, inelar)
de la mana dreapta �i se percep zvacniturile pline ale pulsului
• se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul ceasului timp de un
minut
NOTAREA GRAFICA iN FOAIA DE TEMPERATURA
- pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4
pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei

INTERPRETAREA FRECVENTEI PULSULUI

Frecventa pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii �i efort.

VARIATII FIZIOLOGICE ALE FRECVENTEI PULSULUI

- puls tahicardic : - ln ortostatism
- efort fizic �i psihic
- emotii puternice
- ln cursul digestiei
- puls bradicardic : - ln decubit
- ln stare de repaus
- lini�te psihica

VARIATII PATOLOGICE ALE CALITATILOR PULSULUI

- frecventa : puls tahicardic (mai rapid) �i puls bradicardic (mai rar)
- ritmicitatea : puls ritmic �i aritmic
- amplitudinea : puls cu amplitudine mica (filiform) �i puls cu amplitudine mare
- volum : puls dur �i puls moale
Frecventa pulsului cre�te paralel cu temperatura: la 1grad cre�te cu 8-10
pulsatii pe minut.
ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele - sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau
chimica (de sinteze) transformate lntr-o forma de administrare (preparate solide
sau solutii) prescrise de medic.
 REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris dupa : eticheta, forma de prezentare,
culoare, miros, consistenta.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea
medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenta
medicamentelor sub forma de solutie.
4. Respect caile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul �i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
mentine concentratia constanta ln sange
6. Respect doza de medicament - doza unica �i doza zilnica
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase ln aceea�i seringa, ln acela�i pahar
9. Servesc pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe
calea orala
10. Respect urmatoarea succesiune ln administrarea medicamentelor: solide,
lichide injectii, ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise ln ceea ce prive�te
efectul urmarit �i efectele secundare
12. Anunt imediat medicul privind gre�elile produse ln administrarea
medicamentelor legate de doza, calea �i tehnica de administrare
13. Administrez imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect masurile de asepsie, igiena, pentru a preveni infectiile
intraspitalice�ti.

DIETA - Alimentatia pacientului :

- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus dupa mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua �i alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar - hipocaloric - pentru mentinerea greutatii corespunzatoare
- hiposodat - pentru a lmpiedica retinerea apei ln organism
- evitarea medicamentelor care contin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depa�i 1,5-2l/24h
- ratia zilnica de alimente se lmparte ln 4-5 mese, ultima se va lua cu cel putin 3
ore lnainte de culcare.
ALIMENTE PERMISE :
- painea, ln cantitate de 200-250g/zi
 - preparate fara zahar facute ln casa din gri�
- paste fainoase
- cartofi fiertii sau copti
- legume �i zarzavaturi
- fructe proaspete sau preparate sub forma de compoturi, piureuri, marmelade
- bauturi sub forma de sucuri de fructe sau legume, apa minerala
carbogazoasa
- carnea slaba de vaca, vitel, pasare, vanat preparate la gratar sau fierte
- 2-4oua/saptamana
- lapte degresat branza de vaci slaba, iaurt degresat
- aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi
ALIMENTE INTERZISE:
- lapte integral
- smantana
- branza

EDUCATIA SANITARA

Educatia sanitara a pacientilor internati cu angina pectorala se adreseaza ln principal lnlaturarii sau
diminuarii efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viata �i munca.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completeaza cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exercitii de cultura fizica
- alimentatie rationala
- renuntarea la obiceiul de a fuma
- masuri sociale, cum ar fi conferinte la locul de munca sau ln familie, evitarea
discutiilor emotive, evitarea ocupatiilor personale stresante, repaus periodic
ln timpul zilei, somn lini�tit.
Efortul fizic la bolnavii cu angina pectorala va fi controlat �i supravegheat pentru
a nu atinge frecvente cardiace prea mari care duc la aparitia anginei pectorale. Nu
se recomanda repaus absolut!
PR0FILAXIA PRIMARA
Se adreseaza lntregii populatii; se realizeaza prin:
- alimentatie rationala cu evitarea excesului caloric
- evitarea sedentarismului �i dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatului �i a bauturilor alcoolice
- reducerea greutatii corporale
6

- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune
arteriala)
- exercitiu fizic adaptat organismului
- actiunile profilactice depinde de speranta de viata a subiectilor, reducerea
sperantei de viata duce la intensificarea controalelor pentru lnlaturarea
factorilor de risc
- profilaxia primara la copii are ln vedere formarea unui comportament - stil
de viata pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tanara, pana la menopauza, se considera mai protejata de riscul
cardiovascular decat barbatul de aceea�i varsta
PR0FILAXIA SECUNDARA
Se adreseaza bolnavilor cu angina pectorala cu scopul de a lmpiedica evolutia
bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea starii de oboseala, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viata
- controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactica a medicamentelor : aspirina , dipiridamol, beta-blocante
ln special la cei cu complicatii de conducere cardiaca, disfunctii ventriculare
etc.

TNGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentatia trebuie sa fie echilibrata cu evitarea grasimilor animale �i a
alimentelor bogate ln colesterol (creier, carne grasa, mezeluri, unt, oua,
branzeturi grase, smantana, ciocolata)
2. Combaterea obezitatii - grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi
animale sub 2/3 din totalul grasimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie sa reprezinte 40% din ratia calorica zilnica
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de baza al dietei ramane regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe
care o poate consuma bolnavul este stabilita de medic de la caz la caz �i este in
 6
functie de retentia de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie
sa se lngrijeasca de alimentatie prin adaugarea de lamaie, otet sau alte substante
permise. Sa fie cat mai gustos servite. Alimentele trebuie sa asigure un aport
bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales daca bolnavul prime�te �i medicatie
diuretica.
Mesele sa fie fractionate, evitandu-se consumul cantitatilor mai mari la o masa.
Masa de seara sa fie saraca ln lichide �i servita la 2-3 ore distanta de ora de
culcare.
 Asistentul se va lngriji de mentinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme evacuatoare.

DIETA PENTRU 0 ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 - chifla (150g) sau paine (50g) cu branza de vaci, carne
fiarta slaba (50g)
2. pranzul : - felul I : salata de cruditati (200g varza, andive, salata verde,
castraveti, ro�ii, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet)
- felul II : 100g carne slaba de vaca, pasare (fiarta, fripta, tocata)
- felul III : un mar (100g)
3. cina : - felul I : 100g carne slaba fripta sau 150g pe�te
- felul II : un mar (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)

TNGRIJIRI TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte ln timpul crizelor, pentru a
u�ura �i scurta durata, iar pe de alta parte, ln afara crizelor, ce are ln vedere
lmbunatatirea starii generale �i prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmare�te
ameliorarea circulatiei coronariene �i echilibrarea raportului dintre nevoile
energetice ale miocardului �i fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului
miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se lncepe prin
administrarea de heparina ln primele 48 de ore, concomitent cu instruirea
tratamentului cu Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de
protrombina. Administratia medicala trebuie facuta cu o deosebita punctualitate �i
atent, daca este vorba de substante ln aparenta indiferente, caci orice lntarziere
cat de mica poate provoca emotii inutile acestor bolnavi anxio�i. De�i
medicamentele se dau numai la indicatia medicului, asistenta va trebui sa intervina
de urgenta ln unele cazuri extreme �i pana la sosirea medicului, cu unele
medicamente ca oxigen sau nitroglicerina. Asistenta trebuie sa sesizeze cat mai
devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul
trebuie sa �tie la externare modul de a lua medicatia �i semnele preliminare ale
supradozarilor de medicamente (atentie la beta-blocante).

TNGRIJIRI PR0FILACTICE
Boala avand o prelvanta ridicata ln populatia generala, profilaxia trebuie
conceputa la nivel comunitar ca parte integranta a programului complex de
combatere �i prevenire a bolilor cronice �i degenerative.
Regim de viata
Viata activa, care lmbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica,
practica educatiei fizica �i a sportului, a turismului �i a altor mijloace de destindere
62

ln aer liber. Sunt deprinderi care trebuie lnvatate �i aplicate lnca din copilarie. Administratia va fi
rationala, echilibrata calitativ �i cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea ln exces.

C0MBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIH0S0CIAL

Pe cat posibil persoanele cu risc crescut de a face angina pectorala vor fi
sfatuite sa nu-�i aleaga profesii cu stres profesional a�a mare. Vor evita de
asemenea, profesiile care predispun la sedentarism �i obezitate.
Supravegherea medicala activa prin sistemul de dispensarizare a tuturor
celor supu�i profilaxiei este �i ea o actiune ce trebuie desfa�urata cu seriozitate �i
competenta.
Profilaxia urmare�te educarea ln vederea unui comportament adecvat de
viata, chiar orientarea profesionala a descendentilor, deci a persoanelor
susceptibile de a face boala.
Foarte important este �i profilaxia complicatiilor realizabila prin asigurarea
cooperarii bune �i prin recomandari ferme �i judicioase.
 63

PLANUL DE INGRIJIRE - general

DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENT EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
C DE
- asigurarea unei pozitii -aeroterapie - Bolnavul se
1.dispnee de - sa respire normal care sa u�ureze respiratia PROPANOL, NIFEPIDIN lini�te�te
efort - dozarea activitatii (semi�ezand) , ALGOCALMIN -dispneea dispare
- oprirea oricarei activitati NITROGLICE-RINA

NITROGLICE-RINA - durerile dispar in 7

2.dureri - inlaturarea -oprirea oprirea oricarei sublingual, min
retrosternal e durerilor activitati PROPANOLOL - bolnavul se simte mai
-repaus la pat bine
-reducerea ratiei - - ii explic efectul nociv al - regim hiposodat, - bolnavul incearca sa
3.cre�tere alimentare Kg. in plus asupra inimii hipoglucidic, respecte regimul
in greutate -informarea asupra �i necesitatea respectarii hipolipidic, hipoprotidic alimentar indicat

valorii nutritive a regimului alimentar - bolnavul nu mai are

alimentelor �i hipocaloric nici o retinere fata de

necesarul - ii explic pacientului activitatea fizica
organismului efectul benefic al
-convingerea activitatii asupra
1

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoia fundamentala
1 Nevoia de a respire �i
de a avea o buna
circulatie
2 Nevoia de a bea �i a
manca
3 Nevoia de a elimina
4 Nevoia de a se mi�ca
�i a avea o buna
Diagnostic de Sursa de dificultate
nursing
- dispnee de efort - modificarea functiei
cardiace
- dureri precordiale la
- alimentatie - lipsa de cunoa�tere a
exagerata cantitativ valorilor nutritive �i
�i calitativ nevoile organismului
- greutate peste
normal
- independent -1 scaun la 24h
- 1300ml urina la 24h
-refuza sa faca - stare depresiva
activitate - oboseala, slabiciune

postura - neadaptarea la rolul de

bolnav
- lipsa de cunoa�tere a

5 Nevoia de a dormi �i a - independent efectelor

- doarme benefice
ln medie ale
7h pe
se odihni zi

6 Nevoia de a se - independent -- somn

poartaodihnitor
haine
lmbraca �i dezbraca corespunzatoare care ii
permit o libertate a
mi�carilor
- se lmbraca �i se

7 Nevoia de a mentine -independent dezbraca

-afebril = singur
37C
temperatura corpului

8 constanta
Nevoia de a mentine - independent - lsi executa singur
tegumentele curate �i deprinderile igienice

9 integre
Nevoia de a evita - durere la nivelul -- pielea este sanatoasa
spitalizarea ca
pericolele regiunii eveniment amenintator
retrosternale -nelini�te fata de
 - anxietate diagnostic �i tratament
moderata medical
-lipsa de cuno�tinte
10 Nevoia de a comunica -singuratate -anxietate
- izolare de anturaj -neacceptarea bolii
�i de mediu -schimbarea mediului de
11 Nevoia de a actiona - independent ----------
conform propriilor

12 credinte
Nevoia de�i avalori
se realiza - neputinta -atitudine defavorabila
- dificultate de a se anturajului
implica lntr-o -neacceptarea bolii
activitate
-dificultate de a lua
13 Nevoia de a se recrea - dificultate de a - lipsa de activitati
desfa�ura activitati distractive ln jur
recreative - epuizare
- dificultate de a se - teama de recreatiile
concentra ln timpul celorlalti

14 Nevoia de a lnvata unei activitati

- dezinteres ln a - lipsa de informatii
lnvata referitoare la boala sa
- lipsa de cunoa�tere a
mijloacelor ce se pot
folosi pentru a-�i mentine
 CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are copii, este
pensionara, vaduva de 13 ani.

In ziua de 29.05.2015 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta Bacau,
sectia Cardiologie, salon 507, F0 nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome: dispnee, durere
retrosternala si precordiala, frica de moarte iminenta, tenesme vezicale.

In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in stabilirea

diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie
cardiaca, renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic:
Cardiopatie ischemica cu angina instabila.

Antecedente personale:

Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani, hepatita
cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie chirurgicala de chisti
ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991. Tot atunci
I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondiloza cervicala.

Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.
 Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a avea o buna circulatie;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a dormi;
- nevoia de a se alimenta.
 1

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVI0ARA CU ANGINA PECT0RALA PE PERI0ADA

29. 05. 2015 - 03. 06. 2015

DATA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DIAGNOSTIC DE AUTONOME DELEGATE
NURSING
29. 05. 2015

1.Disconfort general Asigurarea Psihoterapie - am linistit Am administrat medicatia Starea de confort

produs de crizele confortului bolnava cu privire la boala sa. prescrisa de medic: PEV cu ameliorata.
anginoase manifestate prin prin glucoza 5% 500ml, Miofilin iv
durere retrosternala si diminuarea 10ml, Enap, Captopril,
precordiala cu iradiere in durerii Algocalmin II f, Propanolol 1 tb,
umar si Diazepam 1 tb seara, Clexane 0,4
mana stanga, pana in varful UI.
degetelor.
2. Alterarea functiilor Asigurarea unei Am masurat functiile vitale, Am administrat la indicatia Pacienta respira mai
respiratorii manifestata respiratii in limite am asezat pacienta intr-o medicului un usor, dispneea se
prin dispnee. fiziologice si pozitie pentru a favoriza bronhodilatator diminueaza. TA
masurarea respiratia (ortopnee) = 200/80 mm Hg
functiilor P = 100 b/min
vitale o
T = 36,8 Celsius
2
3. Stare de disconfort Aducerea TA la Am informat pacienta in Am administrat la Cefaleea a diminuat in
circulator produs de HTA valori normale vederea unui regim alimentar indicatia medicului totalitate.
(180/80 mm Hg) manifestat hiposodat, hipolipidic, antihipertensive
prin cefalee, intepaturi hipocaloric. Am administrat TA = 170/80 mm Hg
precordiale, astenie. pacientei lichide fractionat 0biectiv nerealizat
pentru a diminua TA
 4. Risc de modificare a Pacienta sa Supraveghez starea bolnavei Am administrat la indicatia P = 80 b/min ritm regulat,
ritmului cardiac produs de prezinte puls si masor P ori de cate ori este medicului medicatie pacienta nu mai prezinta
tahicardie manifestat prin normal in timp nevoie si notez in F0 antiaritmica. Insotesc bolnava palpitatii. EKG -
palpitatii. scurt, fara la efectuarea examenelor ritm sinusal
palpitatii paraclinice (EKG, ecografie tahicardic, traseu
cardiaca) EKG normal
5. Insomnii datorita Pacienta sa Stabilesc un program de La indicatia medicului am Pacienta prezinta un
durerii precordiale. prezinte un odihna impreuna cu pacienta administrat un sedativ - somn odihnitor, linistit.
somn odihnitor, 1 tb Diazepam, seara inainte
linistit de culcare

6. Inadaptarea la Asigurarea unui Am asigurat un climat Pacienta s-a adaptat

conditiile de spitalizare climat corespunzator, cu salon aerisit, conditiilor de
datorita mediului corespunza- tor pat confortabil, spitalizare cu usurinta
nefamiliar cu lenjerie curata
30. 05.

1. Modificarea starii Combaterea Psihoterapie - explic Pacienta este linistita,

generale datorita starii de pacientei importanta de a fi starea de anxietate s-a
anxietatii. anxietate relaxata si linistita diminuat
2015

2. Respiartie inadecvata - Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie Am administrat la 0biectiv neindeplini
dispnee din cauza durerii prezinte care sa-i favorizeze respiratia indicatia medicului 02 primele 24h, respirat se
precordiale respiratie cu extremitatea cefalica si mentine superficia
imbunatatita in trunchiul ridicate, pozitie este dificila, este
decurs de semisezand tahipneica.
24h R = 24 r/min
 3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl
constantelor analize necesare recoltarii. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3%
biologice. explicat pacientei necesitatea hemoleucogra-ma: hematocrit, Colesterol =
efectuarii recoltarilor, am transaminaze, glicemie, 153mg/dl Acid uric
informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si urina = 2,5mg/dl TG0 =
recoltare sa nu manance. Am pentru sumar de urina. 31U/l TGP = 13U/l
masurat fuctiile vitale. TA = 180/85 mm
Hg

4. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

tegumente- lor datorita prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente curate si uscate
igienei deficitare tegumente mentina
integre si curate o igiena corespunzatoa- re
31. 05. 2015

1. Alimentatie insuficienta Sa-si recastige Psihoterapie - i-am explicat Am administrat la indicatia Senzatia de greata a
din cauza bolii manifestata treptat apetitul. pacientei cat de importanta este medicului, in raport cu orarul diminuat. Bolnava se
prin inapetenta, greata si Diminuarea alimentatia hiposodata. meselor, urmatoarele alimenteaza fara sa mai
varsaturi. senzatiei de medicamente: - antiemetice, prezinte greturi si
greata si a inainte de masa varsaturi,
varsaturilor. (Metoclopramid 1 tb/zi); -
fermenti digestivi in timpul
mesei (Triferment Digest-duo)
 7

2. Dificultate in a se odihni Pacienta sa Am asigurat linistea in salon La indicatia medicului i- am Pacienta prezinta un
din cauza bolii, manifestat prezinte un si conditii de confort termic. administrat un sedativ somn odihnitor.
prin insomnie nocturna si somn linistit, (Diazepam, 1 tb seara).
somnolenta diurna si din odihnitor, fara
cauza agitatiei produsa de zgomote.
zgomotele din salon.

3. Modificarea Modificarea Am masurat functiile La indicatia medicului am TA = 170/80 mm

functiilor vitale functiilor vitale vitale. administrat medicatie Hg

si readucerea la hipotensoare: -Enap 1
valori tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R = 23 r/min
fiziologice. o
T = 36,7 C
01. 06. 2015

1. Alimentare inadecvata Asigurarea unei Psihoterapie- i-am explicat Pacienta a inteles

cauzata alimentatii pacientei cat de importanta este importanta alimentatiei,
de durere manifestata prin corespunza- alimentatia in cazul unei boli. prezentand in
inapetenta. toare continuare apetit
scazut.

2. Insomnii datorita Combaterea Stabilesc un program de Am administrat la indicatia In urma medicatiei

durerii precordiale. insomniei odihna impreuna cu pacienta. medicului un sedativ (Diazepam pacienta a prezentat un
1 tb seara, la culcare), 1 fiola somn odihnitor.
Algocalmin.
 3. Postura inadecvata din Asigurarea uneio Ajut pacienta sa isi Durerea a diminuat in
cauza durerii acute. posturi adecvate gaseasca o pozitie intensitate, dar persista.
cu diminuarea antalgica.
durerii.
02. 06. 2015

1. Circulatie inadecvata, Asigurarea unei Invat pacienta sa poarte La indicatia medicului Pacienta prezinta o
cauzata de boala, circulatii imbracaminte lejera, care sa nu administrez Clexane 0,4 circulatie periferica buna.
manifestata prin tahicardie, fiziologice. jeneze circulatia, sa aiba o UI. 0biectiv realizat.
extremitati reci. alimentatie bogata in fructe si
legume.

2. Lipsa cunoasterii Pacienta sa Am invatat pacienta cum sa se Pacienta a inteles ce i

obiceiurilor cunoasca alimenteze pentru a preveni s-a spus.
daunatoare cu privirte la obiceiurile, atat complicatiile (supraincarca-rea
boala, alimentatie. alimentare cat si inimii)
despre boala.

3. Anxietate produsa de Pacienta sa Explic pacientei evolutia si Pacienta prezinta stare de

necunoasterea prognosticu- cunoasca evolutia complicatiile bolii. liniste, este mai putin
lui, manifestat prin bolii. anxioasa.
ingrijorare.
 72
03. 06. 2015

1. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

tegumente- lor datorita prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente uscate si curate.
unei igiene deficitare. tegumente mentina igiena.
uscate si curate.

2. Stare de disconfort Linistirea Am informat pacienta Starea de disconfort a

cauzata de necunoaste-rea bolnavei prin asupra orarului cu privire la diminuat in intensitate, dar
regimului medicamentos si explicarea tratamentul prescris de tot persista, pacienta a
alimentar dupa externare. tratamentu- lui la medic. inteles ceea ce i s-a
domiciliu. explicat.

3. Externarea Explicarea I-am explicat pacientei orarul Pacienta a inteles

pacientei. tratamentu- lui medicatiei: - importanta medicatiei
medicamen- tos 3tb/zi Nitropector; - si a alimentatiei.
si alimentar la 1tb/zi Aspacardin; -
domiciliu. 1tb/zi Nitroglicerina la
Intocmirea nevoie. Am
biletului de informat Pacienta
externare. asupra alimentatiei, cu
1

EVALUARE FINALA

Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia

Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05.
2015 - 03. 06. 2015 cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa,

angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervico- dorso-lombara,

manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee, palpitatii.

Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic,

cu urmatoarele medicamente:
anticoagulante (Clexane 0,4 UI);
antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);
antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid); fermenti
digestivi (Triferment, Digest-duo); sedative (1 tb
Diazepam seara la culcare); bronhodilatatoare (1 fiola
Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap, Captopril 1
tb/zi).

I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat
sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala
ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
-respectarea tratamentului medicamentos;

-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, repaos
la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund slab la
nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, evitarea
stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL II

Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un baiat, este
casnica, sotul lucreaza la "Aerostar".

In ziua de 03. 06. 2015 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie,
salon 508, F0 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala si dispnee.

Antecedente personale

Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza renala.

Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala care nu s-au
ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea ce a inspaimantat
bolnava.
Bolnava prezinta obezitate.

Antecedente heredo-colaterale
Fara cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
- nevoia de a se alimenta;
- nevoia de a se misca.
 1

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECT0RALA PE PERI0ADA

03. 06. 2015 - 07. 06. 2015

DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING AUTONOME DELEGATE

03. 06. 2015

1. Disconfort general Combaterea durerii intr- Psihoterapie - ajut pacienta sa isi Am administrat la Durerea a diminuat
produs de criza un timp foarte scurt. gaseasca o pozitie antalgica, indicatia medicului: in intensitate, dar
anginoasa, manifestata administrez 02. glucoza 10% PEV persista.
prin dureri Masurarea 500 ml, HSHC 150 TA = 190/80 mm
retrosternale si functiilor vitale. mg, Miofilin 10 ml, Hg
precordiale. Verapamil 10 mg, P = 88 b/min R =
Nitropector 1 tb/zi, 29 r/min T =
Aspacardin 3 tb/zi,
o
1 36,7 C
Aspirina / 2 tb/zi,

2. Stare de disconfort Pacienta sa prezinte Am urmarit ritmul si frecventa La indicatia medicului am R = 27 r/min

cauzata de dispnee prin respiratie in limite respiratiei si am notat in foaia de administrat medicatia.
afectarea cailor fiziologice, temperatura. Am aerisit salonul. Stare de confort si
respiratorii. intr-un timp cat mai respiratie
scurt. satisfacatoare.
3. Modificarea Readucerea Am masurat functiile vitale. TA = 180/80 mm

functiilor vitale. functiilor vitale la Hg

limite fiziologice. P = 80 b/min
R = 27 r/min
o
T = 36,7 C
 4. Perturbarea Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu pacienta, Am administrat la indicatia Pacienta prezinta un
somnului nocturn din somn linistit. un program de odihna. medicului, 1 tb Diazepam, somn odihnitor.
cauza durerii. inainte de culcare.

5. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele necesare La indicatia medicului am

constantelor produse biologice. recoltarii. Am pregatit psihic si fizic recoltat sange pentru
biologice. bolnava, i-am explicat necesitatea hemoleucograma: glicemie,
efectuarii recoltarilor, am anuntat-o TG0, TGP, hematocrit,
sa nu consume nimic inainte de creatinina, acid uric,
recoltare. colesterol si urina
pentru examen sumar
de urina.
6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un climat Pacienta s-a adaptat
pacientei la climat corespunzator. corespunzator, cu salon aerisit, pat conditiilor de
conditiile de confortabil, cu lenjerie curata. I-am spitalizare cu usurinta.
spitalizare. facut cunostinta cu pacientele din
salon, i-am explicat regulile de Rezultatele analizelor
ordine interioara ce trebuiesc de laborator:
respectate pe tot parcursul •leucocite:
spitalizarii. 3
7000/mm

•neutrofile
nesegmentate:
 •hematocrit 37,5%

•colesterol 181
mg/dl

•acid uric 60 mg/dl

•glicemie 145 mg/dl
•TG0 22 U/l
•TGP 18 U/l

P = 80 b/min
04. 06. 2015

1. Risc de Pacienta sa prezinte Supraveghez starea bolnavei si masor La indicatia medicului am

modificare a un puls normal in P ori de cate ori este nevoie, si notez administrat medicatie
ritmului cardiac limite fiziologice. in F0. Educ pacienta in vederea unui antiaritmica: Verapamil 40 Ritm regulat, pacienta
produs de CID, regim mg 1 tb/zi. mai prezinta palpitatii.
manifestat prin alimentar hiposodat, EKG - ritm
tahicardie. hipolipidic, hipocaloric. Insotesc bolnava in sinusal
efectuarea examenelor tahicardic, EKG
paraclinice (EKG, normal.
ecografie cardiaca).

2. Perturbarea somnului
nocturn din cauza
aparitiei febrei (T =
Revenirea Am hidratat pacienta Am administrat la Pacienta prezinta in
o
39,9
 C), manifestata corporale in limite antipiretic: stare de
prin apatie si fiziologice. Paracetamol 1 tb. subfebrilitate: T =
somnolenta o
38,8 C.
diurna.
3. Stare de disconfort Combaterea starii de Psihoterapie - ii explic pacientei Pacienta prezinta stare
datorita anxietatii. anxietate. importanta de a fi relaxata si de liniste prin
linistita. diminuarea anxietatii.

4. Respiratie inadecvata Pacienta sa prezinte Indrum pacienta sa adopte o pozitie Am administrat la R = 25 r/min

- dispnee din cauza respiratie imbunatatita semisezand pentru indicatia medicului

durerii in decurs de 24h. a-I favoriza respiratia. 02. In primele 24h
precordiale. respiratia se mentine
superficiala, este
dificila, tahipneica.
0biectiv
nerealizat.
05. 06. 2015

1. Alimentatie Asigurarea unei Psihoterapie - i-am explicat Pacienta a inteles

inadecvata cauzata de alimentatii pacientei cat de importanta este importanta alimentatiei,
durere manifestata prin corespunzatoare. alimentatia in cadrul unei boli. prezinta in continuare
inapetenta, greata si un apetit scazut.
varsaturi.

2. Insomnie Combaterea Am asigurat linistea in salon si Pacienta prezinta un

datorata zgomotelor insomniei prin conditii de confort termic. somn odihnitor.
din salon. asigurarea unui
somn linistit.
 3. Stare de disconfort Aducerea TA la Am informat pacienta in vederea Am administrat TA = 170/80 mm

circulator produs de valori fiziologice. unui regim alimentar hiposodat, antihipertensive la Hg

HTA (180/80 mm Hg) hipolipidic, hipocaloric. Am indicatia medicului:
manifestat prin cefalee, administrat lichide fractionat pentru Enap 1 tb/zi, Captopril 1 Cefaleea a diminuat
intepaturi precordiale, a diminua TA. tb/zi. in intensitate, dar
astenie. tot persista.

4. Stare generala Asigurarea unei Am hidratat pacienta. La indicatia medicului o

T = 36,6 C Pacienta
alterata produsa de temperaturi in limite i-am administrat 1f
nu mai prezinta stare
aparitia febrei (T = fiziologice. Algocalmin IM.
febrila, temperatura
o se incadreaza in
38,9 C)
limite normale.
06. 06. 2015

1. Anxietate cauzata Pacienta sa Am invatat pacienta sa se Pacienta urmeaza

de lipsa cunoasterii cunoasca alimenteze corespunzator. regimul pentru a
obiceiurilor obiceiurile preveni complicatiile
daunatoare. alimentare. bolii sale.

2. Disconfort produs de Pacienta sa scada in Explic pacientei necesitatea unui Bolnava a inteles
obezitate, manifestat greutate. regim alimentar, cu reducerea din regimul care I s-a
prin astenie, oboseala. alimentatie a dulciurilor prescris, respectandu-l
concentrate, fainoaselor, painii, intocmai.
proteinelor. G = 87 kg.
8

3. Stare de agitatie Pacienta sa cunoasca I-am explicat evolutia si Pacienta prezinta stare
produsa evolutia bolii. complicatiile bolii. de liniste, este mai
de necunoasterea putin anxioasa.
prognosticului,
manifestat prin
07. 06. 2015

Externarea Pregatirea Am pregatit biletul de iesire din Pacienta trebuie sa respecte Pacienta a inteles
bolnavei. documentelor pentru spital, cu recomandarile prescrise regimul prescris de medic, recomandarile prescrise
externare. de medic. cu urmatoarele de medic.
recomandari: oregim
medicamentos + regim
igieno-dietetic, cu masurile
de rigoare.
8

EVALUARE FINALA
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2015
- 07. 06. 2015, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina
pectorala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.

Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medicului:

- antipiretice (1 tb Paracetamol);
- antialgice (3 tb Aspacardin);
- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
- antiaritmice (1 tb Verapamil);
- hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).

I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i s-a recoltat
sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala
ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;

- respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, supraalimentatiei, cu

reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului, repaos la pat, control periodic la medicul
cardiolog.
82

CAZUL III

Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei copii si este
pensionara.

In ziua de 06. 06. 2015 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie,
salon 308, F0 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.

Antecedente personale

Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta, inceput de cataracta, constipatie

cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si histerectomie.

Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in sectia
Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.
Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale

Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat in urma
unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
82
- nevoia de a se misca;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a se alimenta.
1

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI T0FAN SILVIA, CU ANGINA PECT0RALA, PE PERI0ADA

06. 06. 2015 - 11. 06. 2015

DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING AUTONOME DELEGATE
06. 06. 2015

1. Disconfort general Asigurarea confortului Psihoterapie - am asigurat Am administrat la Durerea a diminuat

produs de criza prin combaterea pacientei o pozitie antalgica, indicatia medicului: in intensitate, dar
anginoasa, manifestata durerii anginoase intr- i-am administrat 02. glucoza 10% PEV persista.
prin dureri retrosternale, un timp cat mai scurt. 500 ml, HSHC 150 TA = 190/80 mm
precordiale, precordiale, Masurarea functiilor mg, Miofilin 1 fiola 10 Hg
palpitatii, paloare. vitale. ml, Nitropector 2 P = 84 b/min
tb/zi, Nefrix 1 tb/zi, R = 28 r/min
Verapamil 3 tb/zi, TA T o
= =170/80
2. Stare der disconfort Pacienta sa prezinte Am invatat pacienta sa Administrez 36,7 mm
C
cauzata de HTA, valori tensionale in aiba un regim alimentar antihipertensivela Hg
manifestat prin cefalee, limite normale in timp hiposodat, hipocaloric, indicatia medicului:
vertij, astenie. scurt. hipolipidic. Am Enap 1 tb/zi Simptomele au
administrat lichide diminuat, dar
Captopril 1 tb/zi
fractionat pentru a persista.
diminua TA.
3. Modificarea starii Combaterea starii de Psihoterapie - explic Pacienta prezinta stare
generale datorita anxietate. pacientei importanta de a fi de liniste prin
anxietatii. linistita si relaxata in ceea diminuarea anxietatii.
ce priveste evolutia bolii.
 4. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului am
constantelor produse biologice. necesare recoltarii. Am recoltat sange pentru
biologice. pregatit psihic si fizic hemoleucograma: glicemie,
pacienta, i-am TG0, TGP, hematocrit,
explicat necesitatea colesterol, creatinina,
efectuarii recoltarilor, acid uric si urina
am anuntat-o sa nu pentru examen
consume nimic sumar de urina.
07. 06. 2015

1. Stare de disconfort Pacienta sa scada in Explic pacientei Rezultatele

produsa de obezitate, greutate. necesitatea unui regim analizelor de
manifestata prin dispnee alimentar, cu reducerea laborator:
de effort, stare de din alimentatie a •glicemie
oboseala. dulciurilor concentrate, 115mg/dl •TG0
fainoaselor, painii, 19U/l •TGP
proteinelor. 20U/l •creatinina
0,8mg
•colesterol
210mg/dl •acid
uric 4,5mg/dl
•examen sumar
2. Modificarea Monitorizarea Am masurat functiile TA = 170/80 mm Hg
functiilor vitale. functiilor vitale. vitale. P = 80
b/min R = 27 r/min T

0
= 36,7 C
3. Disconfort respirator Pacienta sa prezinte Invat pacienta sa ocupe o Administrez la indicatia R = 25 r/min In
cauzat de durere respiratie imbunatatita pozitie semisezand pentru a medicului primele 24h respiratia
precordiala, manifestat in decurs de 24h. favoriza respiratia. 02. se mentine
prin dispnee. superficiala, este
dificila, tahipneica.
EKG
- ritm sinusal
tahicardic, EKG

1. Inadaptarea pacientei Am asigurat un climat Pacienta s-a

la conditiile de corespunzator, cu salon aerisit, adaptat cu
spitalizare, datorita pat confortabil, cu lenjerie usurinta
schimbarii mediului Asigurarea unui curata. I-am facut cunostinta conditiilor de
familiar. climat corespunzator. cu pacientele di salon, i-am spitalizare.
n
explicat regulile de ordine
interioara ce trebuiesc
2. Perturbarea Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu Am administrat la Pacienta
somnului nocturn somn linistit. pacienta un program de indicatia medicului 1 tb prezinta un
cauzat de durere, somn. Diazepam seara, inainte de somn linistit.
manifestat prin culcare.
insomnie.
3. Alterarea functiilor Asigurarea unei I-am masurat functiile Am la TA = 180/80 mm
administrat
respiratorii manifestate respiratii normale. vitale, am asezat pacienta indicatia medicului 1 fiola Hg
prin dispnee. intr-o pozitie pentru a-I Miofilin + 02. P = 85 b/min
favoriza respiratia R 28 r/min
(ortopnee). Pacienta respira
 mai usor,
dispneea se
diminueaza.
09. 06. 2015

1. Insomnie datorita Pacienta sa prezinte un Stabilesc un program de La indicatia Pacienta prezinta un

durerii precordiale. somn odihnitor. odihna impreuna cu medicului somn odihnitor.
pacienta. administrez 1 tb
Diazepam inainte de
culcare.
2. Anxietate Pacienta sa cunoasca Explic pacientei Pacienta prezinta stare
produsa de evolutia bolii. evolutia si de liniste, este mai
necunoasterea complicatiile bolii. putin anxioasa.
prognosticului,
manifestat prin
ingrijorare.
3. Postura inadecvata din Asigurarea unei Am ajutat pacienta sa-si Durerea a
cauza durerii acute. posturi adecvate cu gaseasca o pozitie diminuat in
diminuarea durerii. antalgica. intensitate.
 10. 06. 2015
1. Alimentatie Sa-si recastige Psihoterapie - i-am La indicatia medicului Alimentatie fara
insuficienta din cauza apetitul treptat. explicat pacientei cat de am administrat senzatie de greata,
bolii, manifestata prin Diminuarea importanta este alimentatia urmatoarea medicatie, in varsaturi.
inapetenta, greata, senzatiei de in cazul bolii sale. raport cu orarul meselor: 0biectiv realizat.
varsaturi. greata si varsaturi. -antiemetice inainte
de masa (1 tb
Metoclopramid);
-fermenti digestivi in
timpul mesei
(Triferment).
2. Cunostinte Pacienta sa Invat pacienta sa se Bolnava a inteles
insuficiente despre cunoasca alimenteze corespunzator, informatiile care
obiceiuri daunatoare. obiceiurile pentru a preveni unele i-au fost aduse la
alimentare. complicatii. cunostinta.
11. 06. 2015

1. Alterarea starii de Linistirea bolnavei prin Informez pacienta asupra Starea de

confort cauzat de explicarea tratamentului orarului cu privire la disconfort a
necunoasterea la domiciliu. tratamentul prescris de diminuat, dat inca
regimului medic. persista, pacienta
medicamentos dupa a
externare. inteles ceea ce I
2. Externarea Explicarea i-am explicat orarul Pacienta a inteles
pacientei. tratamentului medicatiei: importanta
medicamentos si -Nitropector 3 tb/zi; medicatiei si a
alimentar la -Nitroglicerina 1 tb/zi
 domiciliu. I-am la nevoie; alimentatiei.
intocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi.
externare. Am informat-o asupra
alimentatiei, cu
evitarea oricarui
89

EVALUARE FINALA

Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean
de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2015 - 11. 06. 2015,
cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, cu
urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee,
palpitatii, paloare.

In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de

medic, cu urmatoarele medicamente:
- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
- antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);
- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
- anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I s-a

recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina.

Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele

recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- control periodic la medicul cardiolog.
9

(]I(]LI0/R.JlPI!E

1. CorneC (]orundeC, :JvanuaC de medicina interna pentru cadre medii, !Editura

JlCC, 2007

2. I. CJeodorescu, Jlnatomia si fizioCogia omuCui, !Editura :JvedicaCa, 1969

3. Lucretia CJitirca, /fiid de nursing, !Editura '1iata :JvedicaCa R.omaneasca,

2006