Maha vidya yoga

MAHA VIDYA YOGA este calea adorării celor 10 Mari Puteri Cosmice.

În scrierile tradiţionale se afirmă că cele 10 Mari Puteri Cosmice sunt cele 10

faţete fundamentale ale lui Dumnezeu în manifestare. Astfel că, pentru a-l
cunoaşte pe Dumnezeu aspirantul trebuie să fuzioneze gradat cu fiecare dintre
cele 10 Mari Puteri Cosmice. Este spus, de asemenea, că fiecare dintre ele (cele
10 Mari Puteri Cosmice) îl poate ajuta pe aspirantul perseverent să atingă la
cunoaşterea Absolută.

Aşadar, forţa teribilă a timpului, graţia compasiunii nesfârşite, frumuseţea

orbitoare, viziunea atotcuprinzătoare, curajul nesfârşit, puterea de sacrificiu,
strălucirea fascinantă, vacuitatea sublimă, jocul expresiv, armonia îmbătătoare...
toate acestea sunt faţetele sau personalităţile cosmice diferite ale Energiei
Supreme Feminine, fiecare dintre ele conducând fiinţa umană la Realitatea
Ultimă.
Dumnezeu se reflectă în 10 oglinzi

În contextul acestei serii de articole referitoare la cele 10 Mari Puteri Cosmice

vom urmări să analizăm şi să evidenţiem în mod sintetic principalele aspecte de
ordin filosofic şi practic, care se referă la tradiţia profund spirituală a celor 10
Mari Puteri Cosmice (Dasha Mahavidya). La modul esenţial vorbind, această
tradiţie reprezintă de fapt o practică spirituală tantrică (tantra sadhana) ce are ca
scop dobândirea unui control “magic” asupra forţelor şi energiilor subtile care
animă şi impulsionează neîncetat atât microscosmosul fiinţei umane, cât şi
Macrocosmosul în multitudinea aspectelor sale, prin raportare plină de credinţă la
una sau mai multe din cele 10 faţete (Mari Puteri Cosmice) ale expresiei divine în
manifestare.

Fundamentul acestei practici spirituale tantrice, foarte secretă şi ocultată

cunoaşterii profane, rezidă în ideea de a nu evita testele şi dificultăţile vieţii prin
izolare şi retragere într-un loc pustiu, ferit de lume, pentru a ajunge astfel la
desăvârşirea spirituală; dimpotrivă, tradiţia tantrică afirmă că Mahavidya
Upasana (cu alte cuvinte, adorarea plină de fervoare şi devoţiune a celor 10 Mari
Puteri Cosmice) este bine să fie practicată în contextul vieţii cotidiene, oferind
astfel posibilitatea de a stăpâni şi apoi de a trans-cende complet toate
problemele, necazurile sau suferinţele cu care se confruntă cei mai mulţi dintre
oameni.

În această direcţie, tradiţia tantrică (tantra shastra) expune mai multe metode şi
procedee adecvate practic oricărui tip de situaţie şi oricărei tipologii umane. De
aceea, nu este necesar să se caute o metodă sau un mijloc de devenire spirituală
în afara sferei de activitate socială în care omul îşi trăieşte viaţa. Este suficient să
urmărim dinamizarea a cât mai multor aspecte sublime şi armonioase ale naturii
noastre superioare, căutând să îndeplinim orice dorinţă benefică şi pozitivă pe
care o avem prin elevarea şi sublimarea energiilor subtile care o animă, scopul
fiind pe de o parte acela al trăirii unei plăceri pline de rafinament, care acum este
divinizată în focul sublimării, iar pe de altă parte acest scop este şi cel al eliberării
şi beatitudinii spirituale nesfârşite care transcende orice aspect al Creaţiei. Prin
urmare, practica spirituală tantrică nu se adresează doar celor iniţiaţi, ci ea oferă
uluitoare posibilităţi de desăvârşire spirituală oricărei fiinţe umane care doreşte
cu ardoare să atingă eliberarea.

Tantra nu este vrăjitorie

Cu toate acestea, textele tantrice abundă în formulări criptice, în metafore sau

alegorii care de cele mai multe ori reprezintă obstacole de netrecut pentru cei
care nu sunt iniţiaţi în tainele acestei practici spirituale. Aşa se explică înţelegerea
greşită şi concepţiile eronate ce au marcat părerile multor cercetători şi
orientalişti de prestigiu, păreri care mai apoi au fost cu uşurinţă adoptate de
majoritatea oamenilor. Aceste erori se datorează în special neînţelegerii
limbajului foarte ocultat şi, de aici, a succesiunii proceselor şi etapelor
antrenamentului spiritual, care sunt menţionate în numeroasele texte şi lucrări
tantrice, multe dintre acestea tratând subiectul celor 10 Mari Puteri Cosmice
(Dasha Mahavidya). Principala concepţie greşită a oamenilor în ceea ce priveşte
sistemul tantric, concepţie care trădează o imensă ignoranţă din partea acestora,
este cea conform căreia tantra este asociată cu o mulţime de “practici
abominabile”, printre care sunt menţionate ritualurile sacrificiale, practicile
sexuale orgiastice etc. De fapt, învăţătura spiritualităţii tantrice poate fi descrisă
într-un mod foarte semnificativ ca o transcendere glorioasă a oricăror tribulaţii
fenomenale, ea fiind astfel un sistem filosofic şi religios de natură profund non-
dualistă (advaita). Aşadar, spiritualitatea tantrică autentică nu are nimic de-a
face cu vrăjitoria sau cu magia care este practicată de anumite secte sau grupări
exterioare, ale căror practici deviate şi uneori chiar macabre au fost confundate
pe nedrept cu însăşi doctrina profund spirituală a tantrismului.

Toate conduc către Dumnezeu

Scopul realizării spirituale prin sadhana tantrică este starea de unire plenară cu
Realitatea Supremă a lui Dumnezeu Tatăl, a cărei natură este Sat-Chit-Ananda
(Pura Existenţă-Pura Conştiinţă-Pura Beati-tudine). În tradiţia tantrică, această
natură a realităţii divine este numită Cit şi desemnează, într-o anumită
perspectivă, forţa sau puterea infinită a Conştiinţei lui Dumnezeu, exprimată în
manifestare ca cele 10 Mari Puteri Cosmice. La nivel transcendent, Cit (sau
Conştiinţa Absolută a lui Dumnezeu) este asociată unui “monolit dur, compact şi
infinit în grandoarea sa”. Totuşi, acest caracter esenţial al său se diferenţiază în
contextul Creaţiei sub forma unor atribute şi expresii particulare, cum ar fi de
pildă cel al lui maya (forţa iluziei care “acoperă” realitatea intrinsecă a tuturor
lucrurilor din manifestare). De fapt, Realitatea Supremă (Sat-Chit-Ananda), care
este dincolo de orice atribut sau înţelegere conceptuală, se proiectează în Creaţie
sub o formă finită şi determinată prin intermediul aspectului de dinamism al
Conştiinţei Divine ca Putere (Cit).

Din acest punct de vedere, Marile Puteri Cosmice (Mahavidya) nu reprezintă

altceva decât “reflectări” ale lui Cit ca idei sau expresii divine formatoare în
Creaţie, având deci un caracter universal. Considerate a fi entităţi divine feminine
a căror conştiinţă este foarte apropiată de cea a lui Dumnezeu Tatăl, ele sunt
precum nişte “administratori” fundamentali ai Creaţiei divine. Din această cauză,
caracterul lor este mai mult subiectiv (cu alte cuvinte, percepţia influenţei şi
manifestării lor se află cu precădere în domeniul subtil al conştiinţei) şi mai puţin
obiectiv.

Totuşi, panteonul hindus conţine destule înfăţişări ale acestor mari zeităţi
feminine, care ilustrează fiecare într-un mod simbolic principalele lor atribute şi
caracteristici în manifestarea Macrocosmosului.

În practica spirituală tantrică, aspectele de ordin fizic reprezintă adeseori o bază

importantă de pornire pe calea elevării gradate a conştiinţei individuale. Pe lângă
numeroasele reprezentări iconografice şi simboluri grafice (yantra, mandala),
tradiţia tantrică acordă o importanţă deosebită în adorarea celor 10 Mari Puteri
Cosmice şi procedelui secret care este cunoscut sub numele de “cele 5 M” (cele 5
Makara), litera M (Makara) fiind prima în terminologia sanskrită care desemnează
cele 5 produse ce simbolizează elementele din natură (pancha-tattva). Scopul
profund spiritual al unui astfel de procedeu este acela ca, pornind de la nivelul
planului fizic (cu elementele care îi sunt caracteristice), conştiinţa individuală să
acceadă în mod gradat, prin sublimare şi rezonând plenar cu aspectele arhetipale
ale acestor elemente, la starea transcendentă de conştiinţă a Marii Puteri
Cosmice pe care tantricul o adoră. Apoi, cu un ultim şi frenetic avânt spiritual,
acesta va putea accede (prin graţia copleşitoare a lui Dumnezeu Tatăl, care în
tradiţia tantrică este identificat cu Paramashiva) la Vidul Suprem Transcendent,
origine şi chintesenţă a oricărei energii divine manifestatoare. Aşadar, principiul
care este adoptat aici este cel al elevării gradate a conştiinţei individuale pornind
de la planurile inferioare ale manifestării până la experienţa sublimă şi totală a
transcendenţei divine, fără a neglija sau a interzice în vederea realizării acestui
scop vreun aspect al vieţii cotidiene.

Taina desăvârşirii se află în tine

Această abordare a practicii şi experienţei spirituale în cadrul adorării celor 10

Mari Puteri Cosmice are însă un caracter unitar, holistic, în care părţile întregului
(cu alte cuvinte, diferitele elemente şi procedee specifice care sunt realizate şi
stările de conştiinţă pe care ele le determină) se întrepătrund în mod armonios
pentru a conferi imaginea Totului. Acest aspect este pus în evidenţă mai ales de
trezirea şi ascensiunea forţei cosmice infinite care în fiinţa noastră este
esenţializată sub forma lui Kundalini Shakti. Kundalini poate fi în stare latentă
(nedinamizată) la nivelul lui Muladhara Chakra sau poate deveni activă (de pildă,
prin intermediul practicii spirituale de adorare a unei Mari Puteri Cosmice, adorare
care este plină de aspiraţie şi credinţă) în structura subtilă a fiinţei noastre
purificând, dinamizând şi elevând toate planurile corespondente de conştiinţă
(chakra), până la nivelul lui Sahasrara Chakra (în zona din creştetul capului).
Această polarizare a activităţii lui Kundalini are însă un corespondent opus în
fiinţa umană. Astfel, atunci când Kundalini Shakti este “adormită” la nivelul lui
Muladhara Chakra (la baza coloanei vertebrale), fiinţa umană este într-un anumit
fel “trează” pentru lumea exterioară, care este iluzorie şi efemeră în raport cu
Realitatea Supremă Transcendentă. Dimpotrivă, atunci când Kundalini se
“trezeşte” şi devine dinamică, ascensionând şi unindu-se în final, la nivelul lui
Sahasrara, cu Suprema Conştiinţă a lui Shiva, care aici are o natură statică, yo-
ghinul devine “mort” pentru lumea exterioară, dar devine uluitor de lucid şi treaz
în raport cu Realitatea Divină, identificându-se în mod plenar cu aceasta.

Fiecare dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice (care sunt: Kali, Tara, Tripura Sundari,
Bhuvaneshvari, Tripura Bhairavi, Chinnamasta, Dhumavati, Bagalamukhi,
Matangi şi Kamalatmika) are propria ei sadhana specifică, dar aceasta cu-prinde
în sinteză trei elemente fundamentale: 1) adorarea imaginii zeităţii (adică a Marii
Puteri Cosmice care a fost aleasă pentru adorare); 2) focalizarea asupra yantra-ei
(a reprezentării geome-trice ce corespunde câmpului de influenţă energetică
subtilă a respectivei Mari Puteri Cosmice); 3) emisia mentală (laya sau japa
yoga) a mantra-ei acelei Puteri Cosmice.

În cadrul adorării Marilor Puteri Cosmice (Mahavidya Upasana), acestea nu

trebuie confundate cu un alt ordin de zeităţi fe-minine, numite Matruka. Pe de o
parte, există 10 Mari Puteri Cosmice (Mahavidya), în timp ce Matruka-urile sunt
şapte sau opt (depinzând de cultul tradiţional al zonei respective): Mahesvari,
Vaishnavi, Brahmani, Kaumari, Indrani, Narasimhi şi Varahi. Pe de altă parte,
Marile Puteri Cosmice reprezintă sferele gigantice de conştiinţă ale energiei divine
ce înglobează în manifestarea lor întregul Macrocosmos, în timp ce Matruka-urile
reprezintă puterile feminine (în tradiţia spirituală orientală ele sunt denumite
consoarte) ale celor mai importanţi zei din panteonul hindus.

Având astfel stabilite unele repere fundamentale ale concepţiei tantrice şi ale
practicii spirituale specifice celor 10 Mari Puteri Cosmice (Mahavidya), în celelalte
articole din categoria Maha Vidya Yoga vor fi prezentate în mod succint şi analitic
principalele caracteristici şi domenii de influenţă ale fiecăreia dintre aceste mari
zeităţi ale tradiţiei tantrice.
 Etapele căii Maha Vidya Yoga

Acest articol este destinat yoghinilor care au primit, în cadrul cursurilor noastre
de yoga integrală, iniţierea specifică căii Maha Vidya. Informaţiile prezentate sunt
menite să aducă o ordonare a experienţelor fundamentale pe care aspirantul le
întâlneşte pe această veritabilă cale spirituală.

Scrierile tradiţionale yoghine afirmă că cele zece Mari Puteri Cosmice studiate de
Maha Vidya Yoga sunt cele zece faţete fundamentale ale lui Dumnezeu în
manifestare. Astfel că, pentru a-l cunoaşte cât mai profund pe Dumnezeu în fiinţa
sa, aspirantul trebuie să fuzioneze gradat cu fiecare dintre cele zece Mari Puteri
Cosmice. Aceleaşi tratate afirmă că fiecare dintre ele (cele zece Mari Puteri
Cosmice) îl poate duce pe aspirantul perseverent la cunoaşterea Absolută.

Etapele prezentate sunt orientative, ele putând să fie mai mult sau mai puţin
evidente pentru fiecare aspirant în parte. Totuşi la o analiză atentă, fiecare va
descoperi aceste etape în drumul său. În funcţie de Marea Putere Cosmică
abordată, trăirile vor fi distinct nuanţate conform specificului acestei sfere de
forţă.

Etapa de început - INIŢIEREA

Această etapă este cea care urmează imediat ce aspirantul a primit iniţierea în
mantra unei Mari Puteri Cosmice şi îşi începe practica spirituală cu metodele
indicate pentru a fuziona cu sfera de forţă specifică acelei Mari Puteri Cosmice.

În această fază, graţia Marii Puteri Cosmice este mult amplificată de energia
începutului precum şi de energia specifică iniţierii spirituale primite. În meditaţii
ne apar străfulgerător viziuni ale unor noi orizonturi spirituale şi ale unor noi
revelaţii. Pentru anumite perioade de timp, mai lungi sau mai scurte, viziunea
lăuntrică a aspirantului despre Univers devine infinit mai vastă şi mai complexă,
şi mult diferită de cea de până atunci.

Mintea aspirantului este fascinată acum de noi şi profunde corelaţii care se

stabilesc fulgerător între elemente care până atunci erau aparent separate. Pot
apărea uluitoare fenomene de sincronicitate. Multe dintre obstacolele specifice
întâlnite de aspirantul respectiv pe calea spirituală par a fi definitiv depăşite.
Viaţa se îmbogăţeşte cu sensuri noi.

Marile întrebări fundamentale ale existenţei (legate de sensul şi menirea vieţii, de

relaţia cu Dumnezeu, dualitatea bine-rău sau viaţă-moarte etc.) apar acum
spontan în preocupările aspirantului care intuieşte într-un mod inefabil
răspunsurile la aceste întrebări. Apar spontan intuiţii ale unei prezenţe iubitoare,
enigmatice, gigantice care îl protejează şi îl inspiră permanent pe yoghin. Această
prezenţă este binevoitoare şi îl ajută pe aspirant să perceapă anumite realităţi
spirituale pe care până atunci abia le-a intuit.

Aspecte ale vieţii, gesturi, stări care până atunci nici nu erau conştientizate,
capătă acum pentru scurte perioade de timp un sens universal. Starea de fundal
în aceste momente este de aspiraţie spirituală efervescentă, sentimentul
măreţiei, fericire intensă, copleşitoare. Apare adeseori senzaţia că mintea este
„depăşită” de ceea ce se petrece, în acele momente făcându-şi apariţia moduri de
a percepe realitatea care până atunci se aflau doar în stare latentă în fiinţă.
Percepţiile spaţio-temporale sunt mult modificate.

Lumile subtile îşi deschid porţile atunci şi aspirantul păşeşte pentru un timp pe
tărâmuri paradisiace în care nu avea acces până atunci. Starea profund
transformatoare de uimire începe să fie din ce în ce mai des prezentă în fiinţa
aspirantului.

Aceasta este o etapă de apropiere în care practic Puterea Cosmică îl fascinează

pe aspirant pentru ca el să aibă motivaţia şi puterea de a merge mai departe.
Deşi este prima etapă, totuşi efortul pe care îl depune aspirantul aici este mic în
comparaţie cu ceea ce primeşte şi de aceea el (aspirantul) trebuie să-şi păstreze
luciditatea şi să se pregătească în perspectivă pentru un efort de lungă durată.

Dacă yoghinul înţelege aceste aspecte şi se angrenează cu perseverenţă în

practica metodelor recomandate în Maha Vidya Yoga, el poate acumula o energie
uriaşă care îl va ajuta ulterior să parcurgă mult mai rapid celelalte etape, cu
condiţia ca efortul depus să fie făcut la maximum de posibilităţi şi nu din prisma
rezultatelor deoarece acestea, în această etapă depăşesc aşteptările aspirantului.
Aşadar în această etapă trebuie evitată greşeala de a ne „lăsa” fascinaţi doar de
rezultatele practicii spirituale ci trebuie să urmărim transformările care încep să
se producă.

Etapa deşertului - PRACTICA PERSEVERENTĂ, STĂRUITOARE ŞI

CONTINUĂ

Această etapă este deja o etapă avansată, care presupune acumularea unor
experienţe spirituale. Aici ajung doar cei care s-au angrenat efectiv în practica
Maha Vidya Yoga un interval suficient de lung şi nu „s-au pierdut pe drum” după
câteva săptămâni sau luni de la iniţiere.

De cele mai multe ori, aspiranţii se opresc pe drumul care duce la această etapă,
ei urmând să înceapă un alt drum asemănător atunci când primesc o nouă
iniţiere, cu o altă Mare Putere Cosmică, bucurându-se astfel din nou, de
„gratuităţile” primei etape.
Aceasta este etapa în care aparent Graţia Marii Puteri Cosmice a părăsit
aspirantul. Totul pare că revine la „normal”, ceea ce se transformase până acum
pare că revine la starea dinainte. Momentele de revelaţie pălesc şi devin din ce în
ce mai rare, iar aspirantul revine la starea anterioară care privită din prisma
„înălţimilor” temporar întrezărite apare mult mai ternă şi mai joasă. De aceea
tratatele spirituale compară adeseori calea evoluţiei spirituale cu o spirală: pe
măsură ce ne transformăm revenim periodic în anumite etape sau stări, însă pe o
„octavă” superioară.

Stări precum neîncrederea, dezamăgirea, descurajarea testează acum sufletul

aspirantului. Acum aspirantul întrevede fulgerător aspectele teribile ale Marii
Puteri Cosmice şi hotărârea de a merge mai departe este serios pusă la încercare.
Practica spirituală pare că „bate pasul pe loc”.

În unele momente, poate apare o tensiune în sufletul aspirantului, tensiune

generată de sentimentul de a fi părăsit de ghidarea Marii Puteri Cosmice. Uneori
tensiunea pare insuportabilă. Aspirantul are impresia că a ajuns la capătul
puterilor. Atunci şi numai atunci, apare un mic impuls venind de la Marea Putere
Cosmică ce pare atunci să spună: „sunt aici, nu te-am părăsit nici o clipă! Numai
tu nu poţi să mă vezi!”

Apar sincronicităţi care se înscriu în sfera de forţă a Marii Puteri Cosmice, dar ele
nu par să mai fie explicit în ajutorul aspirantului. Spre deosebire de prima etapă,
când rezultatele erau foarte mari raportat la eforturile depuse, acum aceste
rezultate par foarte mici comparativ cu eforturile.

Aceasta este etapa care „filtrează” aspiranţii. În funcţie de fiecare, această etapă
poate fi mai evidentă sau mai puţin evidentă, dar cu siguranţă ea apare. Singura
modalitate de a o depăşi este de a merge mai departe şi de a nu te opri din
drum. Uneori poate apărea foarte explicit şi chiar logic ideea de a renunţa pe
moment la practică pentru a o relua într-un moment mai favorabil dar atenţie:
acesta este momentul cel mai favorabil de a continua! Este semnul că reuşita nu
este prea departe, iar renunţând acum nu faci altceva decât să anulezi o bună
parte din efortul de până acum. Analogic vorbind este ca şi cum ai dori să
traversezi înnot o apă şi după ce ai ajuns să parcurgi trei sferturi din distanţă
constaţi că ai obosit şi te întorci de unde ai plecat.

Etapa cristalizării aspiraţiei – EVOLUŢIA CONŞTIENTĂ

Aceasta este etapa în care apar primele semne ale opţiunii conştiente a
aspirantului. În această etapă se trece de la “fac acest tapas pentru a o adora pe
Marea Putere Cosmică” la “o ador pe Marea Putere Cosmică făcând acest tapas”.
Apare din ce în ce mai evidentă o modificare a structurii aspirantului atât a nivel
psiho-mental cât şi la nivel fizic, modificări corespunzătoare sferei de forţă a Marii
Puteri Cosmice. Apare posibilitatea conştientizării diferenţelor dintre etapa 1 şi
etapa 2 şi astfel se prefigurează drumul şi mai ales orientarea către un scop
spiritual elevat.

Din ce în ce mai frecvent apar stări de dor foarte intens pentru a trăi din nou stări
în care se manifestă graţia Marii Puteri Cosmice. Uneori starea de dor se amplifică
foarte mult până la cote nemaiîntâlnite până atunci de aspirant. Pe fondul acestor
stări apar revelaţii profunde legate de sfera de forţă a Marii Puteri Cosmice.
Lecţiile vieţii, sincronicităţile, sunt din ce în ce mai evidente şi au darul să
amplifice hotărârea aspirantului de a fuziona cu Marea Putere Cosmică.

Aspirantul realizează din ce în ce mai distinct şi pe durate mari de timp că preferă

să fuzioneze prin iubire cu Marea Putere Cosmică decât să se bucure în mod
inconştient de darurile acesteia! Secretele teoriei ce descrie Puterea Cosmică
încep să-şi deschidă porţile. Totul începe să capete un sens mai profund, neintuit
până atunci. Motivaţia raţională de a lucra este gradat înlocuită de aspiraţie şi
iubire pentru Marea Putere Cosmică.

Mintea capătă o dimensiune spirituală de percepţie care este legată direct de

inimă. În momentele de Graţie apar dialoguri spirituale cu Marea Putere Cosmică.
Prezenţa Ei gigantică este simţită atunci foarte concret de către aspirant.
Frecvent apar spontan în sufletul aspirantului, pe fondul unei stări de profundă
recunoştinţă faţă de Dumnezeu, stări exemplare de iubire, umilinţă, credinţă etc.,
care se menţin apoi pentru perioade din ce în ce mai mari de timp.

În această etapă putem vorbi de evoluţie spirituală conştientă deoarece aici

aspirantul îşi pune pentru prima dată problema scopului pe care îl urmăreşte.
Odată ajuns aici, ai trecut de “deşert” şi nu te mai laşi păcălit de tentaţia
aparentei uşurinţe cu care se desfăşoară practica spirituală în anumite momente.
În această etapă însă este foarte important să nu ne lăsăm păcăliţi de tentaţia de
a încetini ritmul. Deasemenea nu trebuie să ne lăsăm furaţi de lucrurile minunate
pe care abia începem să le descoperim. Fiind o etapă de cristalizare este
important ca ceea ce am învăţat până acum să fie pus cu fermitate în aplicare
chiar dacă uneori pare că nu mai este necesar. Fermitatea deciziilor luate acum
va aduce mai târziu multe bucurii şi împliniri.

Etapa marilor revelaţii - ÎMPLINIRILE

În această etapă porţile marilor mistere se deschid sub ochii uluiţi ai aspirantului.
Strălucirea din sufletul aspirantului se regăseşte şi în afara sa într-un joc
fascinant care de cele mai multe ori generează în fiinţă stări de extaz spiritual
(samadhi). În această etapă eforturile sunt răsplătite, dar nu încă încununate.
Tot ceea ce până acum era separat se integrează într-un mare TOT. Simplitatea
şi fericirea caracterizează stările sufleteşti în această etapă, iar raţiunea devine
doar un instrument destinat să sorteze experienţele şi să ajute sufletul în
eforturile sale. Părţi ale experienţei teoretice şi practice de până acum se
integrează într-un tablou de ansamblu mult mai vast şi mai complex decât suma
părţilor sale componente.

Viaţa aspirantului capătă un sens foarte profund şi coerent, totul înscriindu-se în

sfera de forţă a Marii Puteri Cosmice. În toate evenimentele putem distinge
prezenţa şi acţiunea Marii Puteri Cosmice adorate, care îşi manifestă acum graţia
sa sublimă, revărsând-o asupra aspirantului în nenumărate moduri.

Înţelegeri inefabile umplu inima aspirantului de extaz. Ceea ce se petrece în

inima sa este în perfectă coerenţă de fază cu ceea ce se petrece în afară, totul
fiind scăldat în razele graţiei Marii Puteri Cosmice care acum se arată la tot pasul.
Manifestări excepţionale, fenomene paranormale, vin să confirme adesea
fenomenele ce se petrec în inima aspirantului. Dialogul cu Marea Putere Cosmică
îmbracă forme foarte clare, iar totul se desfăşoară pe un fundal de certitudine
lăuntrică.

Aspectele paradoxale, extremele, îşi găsesc acum adesea loc simultan în

conştiinţa dilatată în nemărginire a aspirantului. Stări de fericire paradisiacă se
succed neîncetat în sufletul adeseori copleşit al aspirantului. Pentru scurte
perioade de timp apare o stare de transcendere a oricăror aspecte manifestate şi
implicit transcenderea mentalului şi în acele momente binecuvântate aspirantul
se află în “faţa” unei realităţi care este dincolo de timp şi spaţiu.

“Ceva” misterios, sublim, umple sufletul aspirantului de o savoare idescriptibilă,

dincolo de orice imaginaţie, ceva Viu, Adevărat, care lasă în urma Sa amprenta
dorului arzător de Absolut. Această etapă este cea în care ajungem la o fuziune
foarte profundă cu sfera de forţă a Marii Puteri Cosmice respective. Tot ceea ce
ne-am fi imaginat despre această etapă până atunci, păleşte în faţa realităţii.

Este totuşi important de reţinut că dincolo de acest joc sublim cu Marea Putere
Cosmică se află Sinele Suprem. În fuziune profundă cu sfera de forţă a Marii
Puteri Cosmice este important să urmărim să-I cerem să ne reveleze Sinele
Suprem, acesta fiind cu adevărat încununarea efortului nostru. Este necesar de
aceea ca şi aici să dăm dovadă de fermitate şi să ne focalizăm atenţia asupra
acestui scop spiritual sublim.

Etapa realizării Sinelui Suprem - IDENTIFICAREA

Aceasta se poate numi etapa de încununare a eforturilor spirituale. Această etapă

apare practic în mod firesc, de la Sine, dacă aspirantul, ferm angrenat în practica
spirituală, rămâne suficient de mult timp în stările specifice etapei precedente.
Dacă practica sa spirituală va scădea în intensitate, el va reveni în etapa a doua
sau chiar poate recădea foarte mult.

Aici, ca urmare a identificării perfecte cu Marea Putere Cosmică, aspirantul

realizează Absolutul revelându-şi Sinele Suprem prin Graţia Marii Puteri Cosmice.
Apare o stare de centrare într-un “punct neutru” care se află chiar dincolo de
transformările fascinante care ni le revelează jocul Marii Puteri Cosmice.

O linişte plină de înţelesuri umple sufletul iniţiatului. El contemplă acum de

undeva din centru jocul fascinant al energiilor desfăşurate la periferia „roţii
energiilor divine”. Sufletul yoghinului se menţine acum permanent „dincolo”, în
tărâmul tăcut, sublim şi nemişcat al trancendenţei divine.

Pentru yoghinul care a atins această fază de desăvârşire, totul este un joc care se
derulează izvorând din inima Sa (a iniţiatului) şi generează stări de extaz. Apare
o capacitate excepţională de “cunoaştere fără cunoaştere”, de detaşare şi rupere
a ultimelor ataşamente.

O fericire inexprimabilă, tăcută, este fundalul a tot ceea ce experimentează acum

iniţiatul. Un sentiment de sacru înnobilează permanent viaţa lui până în cele mai
aparent banale aspecte ale sale. Relaţia cu DUMNEZEU devine directă şi
nemijlocită. Fiinţa este permanent animată de inspiraţii sublime, manifestate
blând, pe un fundal de Certitudine Spirituală.

Forţa, capacitatea de muncă şi inteligenţa practică a iniţiatului cresc foarte mult

şi aparent fără o cauză directă. Armonia şi iubirea se degajă din toate acţiunile
lui, trezind spontan fascinaţia, iubirea şi respectul altor fiinţe umane. Aceste
fenomene poartă de cele mai multe ori “amprenta” specifică a Marii Puteri
Cosmice.

Calea prin care se produc această revelaţii este specifică Marii Puteri Cosmice
abordate. Acum se prefigurează legături cu celelalte Mari Puteri Cosmice, care
acum se integrează în tabloul Universului.
 KALI, Marea Putere Cosmică a Timpului

“KALI este Marea Putere Cosmică a Energiei Timpului şi pentru cel care o
adoră ea este cea care conferă Eliberarea Spirituală. KALI îi protejează
întotdeauna şi îi inspiră pe aceia care o cunosc şi o iubesc. Pentru cei
neînfricaţi KALI este cea Teribilă, Distrugătoarea Timpului. Ca întunecata
Shakti a lui Shiva, KALI reprezintă spaţiul, aerul, focul, apa şi pământul.
KALI duce la îndeplinire toate dorinţele fizice ale lui Shiva. Ea este
posesoarea celor Şaizeci şi patru de Arte şi tot Ea este cea care produce
Bucuria şi Fericirea nesfârşită a Stăpânului întregii Creaţii. KALI este
Shakti (Forţa Cosmică Feminină) sub aspectul Ei Pur Transcendent. KALI
este Noaptea Întunericului din care izvorăşte energia tainică a Timpului”.

(KALIKA PURANA)

KALI este Forţa cosmică a timpului

Marea Putere Cosmică KALI, una dintre cele mai emoţionante personificări ale
energiei feminine primare în drama cosmică, a câştigat o extraordinară
popularitate şi este adeseori obiectul unei devoţiuni pline de fervoare în adorarea
tantrică. Ea este, deloc întâmplător, simbolul puterii întruchipând unitatea
transcendentului.

Această Mare Putere Cosmică a ajuns să fie adorată în multele ei forme în foarte
multe părţi ale lumii. Astfel, în Nepal, ea este cunoscută sub numele de
Guhyakali; grecii foloseau numele de Kalli, existând pe vremuri un oraş cu
numele de Kallipolis (actualul Gallipoli); în Finlanda, numele de Kalma (Kali Ma) îi
este atribuit tot Zeiţei Kali; chiar şi ţiganii care au venit din India o adoră sub
numele de Sara Kali; în Irlanda preistorică, preotesele se numeau Kelles,
deoarece erau adoratoarele zeiţei Kele. Şi exemplele pot continua.

Adorarea lui Kali este caracterizată de o constantă abandonare de sine în faţa

Mamei. Prin exprimarea iubirii şi a credinţei, adoratorul obţine o mai profundă
conştiinţă spirituală şi o apropiere de propriul adevăr lăuntric.

Vă prezentăm succint conţinutul acestui amplu material despre Marea Putere

Cosmică KALI:

1. Actul creaţiei universale. Universul întreg este scena lui Kali

În cosmologia tantrică, întregul univers (macrocosmosul) este considerat ca
provenind şi fiind permanent susţinut de forţele duale SHIVA - SHAKTI, principiul
masculin şi cel feminin; cu toate acestea, Zeiţa Supremă spune în
Devibhagavata: "În momentul disoluţiei finale (pralaya), eu nu mai sunt nici
bărbat, nici femeie, nici neutră". Ea devine lipsită de formă şi atribute în acest
ultim aspect al realităţii.

În iconografia hindusă, Kali este considerată prima şi cea mai importantă dintre
zeităţile panteonului tantric, însă diferitele ei forme şi aspecte sunt adorate de
asemenea cu fervoare şi în celelalte curente spirituale ale Indiei. Faimosul text
Mahanirvana Tantra o descrie pe Kali ca fiind cea care dă naştere tuturor
lucrurilor şi fiinţelor în Manifestare, de la cele mai neînsemnate la cele mai mari.
Astfel, întregul Macrocosmos devine teatrul de desfăşurare a acţiunilor ei teribile,
benefice şi armonios integrate, care sunt caracterizate de o totală cunoaştere
cauzală şi de un profund discernământ divin. Influenţa tainică a Marii Puteri
Cosmice Kali în Creaţie este atât de complexă şi de ocultată, încât practic nici o
fiinţă umană nu îi poate percepe scopurile şi semnificaţiile ei reale, cu excepţia
acelor suflete care au ajuns deja la un înalt grad de desăvârşire spirituală. În
conformitate cu tradiţia spirituală tantrică, întreaga Manifestare izvorăşte din
Conştiinţa Infinită a uniunii beatifice nesfârşite dintre Shiva şi Shakti. Funcţia de
creaţie este îndeplinită de acea energie divină (Shakti) care poartă numele de
Brahman, iar menţinerea sau continuitatea acestei creaţii este realizată de Shakti
Vaishnavi. Atât aspectul creator, cât şi cel de menţinere implică însă în fiecare
moment o “moarte” sau “distrugere” moleculară a oricărei forme din Manifestare,
iar această funcţie este îndeplinită de Rudrani Shakti. În particular, Brahmani,
Vaishnavi şi Rudrani Shakti nu sunt altceva decât consoartele sau aspectele
feminine ale marilor zei care formează trinitatea hindusă a Creaţiei: Brahma,
Vishnu şi Rudra (sau Shiva).

Existenţa simultană a acestor trei procese în Manifestare explică în mod evident

afirmaţia textelor tantrice care proclamă faptul că actul Creaţiei nu a avut loc o
singură dată într-un moment de timp trecut şi nici disoluţia sau distrugerea ei (a
Creaţiei) nu se va petrece o singură dată cândva, în viitor, ci că în fiecare
moment temporal aceste aspecte se manifestă ca nişte străfulgerări ce sunt atât
de rapide încât creează impresia de continuitate şi de realitate. Deşi mintea şi
corpul fiinţei umane sunt asaltate în permanenţă de nenumărate experienţe
senzoriale, starea de extaz divin (samadhi) care survine graţie unei intense şi
perseverente practici spirituale implică “dizolvarea” funcţiilor mentale şi a
conştiinţei corporale în conştiinţa supremă a lui Paramashiva (Dumnezeu Tatăl),
care transcende orice dualitate.

Marea Putere Cosmică Kali este considerată a fi însăşi natura şi conştiinţa

Supremului Divin (Brahman), acesta reprezentând aspectul ei transcendent. Pe
de altă parte, ea constituie simultan şi gloria manifestării efulgente a nenumărate
lumi şi entităţi în Creaţie. Prin urmare, Kali este adorată sub cele două aspecte
fundamentale ale sale: ca Mare Zeiţă ce acordă graţia tuturor deliciilor şi
bucuriilor acestei lumi, dar şi ca preasfânta energie divină supremă (Shakti), care
conferă eliberarea spirituală (Kaivalya).
În panteonul zeităţilor tantrice, Kali este menţionată ca fiind prima dintre cele 10
Mari Puteri Cosmice, deoarece, într-un anumit fel, ea este cea care “porneşte
Roata Timpului Universal”, constituind astfel impulsul primar în existenţa şi
devenirea fenomenală. Pe de altă parte, la sfârşitul unui ciclu al manifestării,
timpul (sau Kala, în limba sanscrită) a “devorat” toate lumile celor trei planuri
(universuri sau sfere de conştiinţă) ale Creaţiei, care sunt universul fizic,
universul astral (sau subtil) şi universul cauzal. Marea Putere Cosmică Kali
“devorează” în final chiar şi aspectul temporalităţii (adică energia subtilă a
timpului, Kala), acesta fiind motivul pentru care ea este considerată cauza
primară a creaţiei şi distrugerii manifestării.

Dintr-o altă perspectivă, Kali este şi creatoarea lumilor, acestea născându-se din
cenuşa focului purificator al Conştiinţei Divine a acestei Mari Puteri Cosmice, care
a calcinat astfel toate impurităţile, reziduurile şi imperfecţiunile formelor de
manifestare. Aşadar, acţiunea lui Kali are un caracter profund evolutiv,
impulsionând uneori dramatic sau într-un mod teribil existenţa fiinţelor umane
către desăvârşirea lor spirituală. Întotdeauna însă Kali săvârşeşte aceasta cu un
perfect discernământ divin, iar cei care reuşesc să depăşească cu succes etapele
şi testele cu care se confruntă sunt nişte adevăraţi eroi spirituali, bucurându-se
de graţia inefabilă a Marii Zeiţe Kali.

Totuşi, până când Voinţa Atotputernică a lui Dumnezeu nu manifestă impulsul

creator, Shakti (sau Energia Divină Infinită) se află în potenţialitate şi inseparabil
unită cu Shiva în aspectul său pur transcendent. Textele spiritualităţii tantrice
desemnează această stare a uniunii perfecte, dincolo de orice manifestare a
dualităţii, prin termenul Sat-Cit-Ananda (Pură Existenţă – Pură Conştiinţă –
Beatitudine nesfârşită).

2. Ipostaze ale Marii Puteri Cosmice KALI

Ramakrishna o descrie astfel pe Kali, în viziunea sa: "Lumea în totalitate este
jucăria Mamei Divine care sub variate aspecte se joacă cu ea. Uneori Ea este
Mahakali, necondiţionată, fără formă, altă dată Ea este nemuritoarea Nitya-Kali,
distinctă de opera sa. Sub un alt aspect, Ea este Smasana-Kali, fiinţa care
domneşte asupra morţii, asupra distrugerii a tot. Ea este pe de altă parte
Rakshya-Kali, stând în picioare în faţa noastră, gata oricând să-şi protejeze şi să-
şi binecuvânteze copiii care o iubesc ( adoratorii). Ea apare de asemenea ca
Shyama, Mama fermecătoare de culoare albastru intens, însoţită de Dumnezeul
Eternităţii şi al Infinitului."

Shakti supremă (în aspectul ei de Kali) îşi asumă responsabilitatea creării

numelor, precum şi a evoluţiei acestora în manifestare. Suveranitatea ei este
adeseori menţionată în textele tantrice prin denumirea Adimahavidya, ceea ce
semnifică prima dintre Marile Puteri Cosmice, dar aceasta nu trebuie să inducă
ideea unei ierarhizări, ci mai curând pe cea a unei ordini a devenirii
macrocosmice. Astfel, una dintre numeroasele reprezentări ale Marii Zeiţe Kali o
constituie şi cea în care ea este reprezentată pe un tron de aur susţinut de cinci
corpuri (precum cel al lui Shiva), tron care este în mijlocul unui crâng cu copaci
din nestemate. La picioarele ei se întinde plaja cu nisip de aur, spălate mereu de
valurile liniştite ale Oceanului de Nectar al Nemuririi.

Kali mai este numită şi Adyashakti, în calitatea ei de energie şi putere teribilă

care impulsionează fiinţele spre acţiune şi lumea (Creaţia) spre manifestare. Din
această cauză ea este deseori numită şi Mahamaya (Marea Putere a Iluziei
Universale). Faptul că ea este reprezentată goală, fără nici un veşmânt care să o
acopere, semnifică transcenderea de către Kali a oricărui tip de limitare, ea
identificându-se mereu cu Puterea nesfârşită a Conştiinţei Divine. Acţiunea lui
Kali în Manifestare implică acţiunea distrugătoare şi în acelaşi timp purificatoare a
timpului (Kala). Acest aspect este sugerat de capul tăiat al unei fiinţe umane, pe
care Marea Zeiţă îl ţine în una din mâinile sale, semnificaţia fiind aceea că
întreaga Creaţie, în final, este dizolvată sau retrasă în sânul Conştiinţei
Primordiale al lui Dumnezeu, datorită acţiunii inexorabile a energiei subtile a
timpului pe care o manifestă Kali, ea însăşi aflându-se dincolo de timp. Acesta
este motivul pentru care Zeiţei îi este atribuit şi numele de Mahakali. Totuşi, pe
măsură ce yoghinul se orientează din ce în ce mai ferm spre ţelul eliberării
spirituale, care transcende orice dualitate şi iluzie, Kali îi va oferi graţia ei
copleşitoare (bhukti – experienţa plină de fericire şi împlinire în această lume şi
mukti – extazul divin al Realităţii Divine Transcendente).

Una dintre cele mai importante ipostaze în care este adorată Marea Putere
Cosmică Kali este aceea a zeiţei Durga, învingătoarea demonului Mahishashura.
Acest demon reprezintă în tradiţia spiritualităţii hinduse încarnarea tuturor
forţelor Întunericului. În filosofia Vedanta există concepţia Încarnărilor Divine
(avatara) care vin pe Pământ pentru a realiza o profundă transformare spirituală
a omenirii; în această direcţie, Rama, Krishna etc. au fost consideraţi avatari ai
Stăpânului Universului (Ishvara, adorat în aspectul său masculin ca fiind Vishnu).
Însă pentru cei care Îl adoră pe Dumnezeu în aspectul său de Mamă Divină
ocrotitoare şi omnipotentă, Marea Zeiţă Durga reprezintă singura încarnare
pentru a distruge răul care proliferează în lume sub diferitele sale aspecte
demoniace şi satanice. Astfel, în tradiţia mitologiei hinduse se spune că invincibila
zeiţă, atotputernică în cele trei lumi (fizică, subtilă şi cauzală), a ieşit victorioasă
în lupta cu demonii şi cu regele lor, marele demon Mahishashura, salvând astfel
zeii din captivitate şi restaurând ordinea în Manifestare. Semnificaţia profund
spirituală a acestui mit este aceea că în fiecare fiinţă umană există energii şi forţe
benefice şi malefice, care se obiectivează în tendinţele de acest fel. În mod
simbolic, forţele malefice sunt demonii, iar cele benefice sunt zeii, existând astfel
o aprigă luptă interioară pentru supremaţie. Zeiţa Durga, personificare a Marii
Puteri Cosmice Kali, acordă graţia şi ajutorul ei divin celor care o invocă şi o
adoră cu putere pentru ca forţele lor spirituale să se dezvolte şi să suprime toate
celelalte influenţe negative ale psihicului si mentalului lor. Durga, Lumina Divină
care străfulgeră veşnic ca un For al Eternităţii, distruge şi arde în focul teribil al
conştiinţei ei pure orice forţă malefică şi orice reziduu al ignoranţei.

În iconografia hindusă, Kali apare de asemenea sub multiple alte forme, care de
cele mai multe ori sunt asemănătoare cu forma lui Dakshina Kali, diferenţele
implicând numărul braţelor, a feţelor zeiţei sau a obiectelor simbolice pe care ea
le ţine în mâini. Astfel, Shmasana Kali, Siddha Kali, Mahakali, Guhya Kali
reprezintă tot atâtea aspecte ale Marii Zeiţe care sunt adorate în diferitele zone
ale Indiei.

Printre aceste forme ale Marii Puteri Cosmice Kali este demnă de remarcat cea a
lui Bhadra Kali, care în celebrul tratat Tantrasara este descrisă ca o zeitate
înfometată, gata să devoreze orice formă sau aspect iluzoriu din Manifestare,
având trei ochi (simbol al deplinei cunoaşteri spirituale) şi patru mâini în care ţine
un craniu, o tobă, un trident şi un topor. O variantă a lui Bhadra Kali este
Chamunda Kali, descrisă ca având o înfăţişare plăcută şi binevoitoare, deşi dinţii
săi sunt teribili la aspect. Ea poartă un os uman lung, cu un craniu în capăt, şi o
sabie în cele două mâini drepte ale sale, iar în cele două mâini stângi ţine un laţ
şi un cap de om. Spre deosebire de celelalte forme reprezentative, Chamunda
Kali poartă pe corp o blană de tigru şi este aşezată pe un cadavru.

În anumite momente şi conjuncturi, Kali intervine într-un mod teribil cu scopul de

a distruge tot ceea ce este slab, nefolositor sau pervertit. De multe ori ea îşi
asumă în mod simbolic patru sau chiar mai multe mâini pentru a ţine şi a folosi
diferite obiecte şi arme în vederea menţinerii ordinii în Creaţie şi a controlului
asupra forţelor malefice, întruchipate de anumite entităţi demonice şi satanice
(yaksha, rakshasa, naga, bhuta etc.). În aspectele ei foarte elevate, Kali este
însăşi Beatitudinea Divină nesfârşită care se află dincolo de orice posibilitate de
percepţie umană obişnuită.

3. Reprezentarea tradiţională simbolică a Marii Puteri Cosmice a

timpului, KALI
Adeseori, Kali este reprezentată în calitatea ei de Mamă Divină Universală, fiind
înconjurată de o mulţime de alţi zei şi zeiţe. Ea este în acelaşi timp ceea ce
constituie grosierul şi ignobilul în Creaţie, dar de asemenea este şi rafinamentul şi
subtilitatea cea mai înaltă în diferitele sfere ale Manifestării. Lipsită de orice
dimensiuni şi obiectivări spaţio-temporale, ea îşi asumă totuşi nenumărate forme
şi nume pentru a îndeplini dorinţele cele mai ascunse ale adoratorilor ei fervenţi.
Kali este reprezentată în majoritatea ipostazelor ca având corpul de culoare
neagră, ţinând în nenumăratele mâini obiecte simbolice sau făcând mudre
(gesturi simbolice), cu ghirlande sau coliere cu capere de morţi în jurul gâtului,
având limba scoasă şi dansând pe corpul inert a lui Shiva în mijlocul unui rug în
flăcări. Ea apare sub aspectul Morţii, transcenzând Iluzia.
Descrierea Marii Puteri Cosmice Kali, aşa cum este revelată în textul Kalitantra, o
înfăţişează pe zeiţă ca având culoarea pielii precum cea a unui nor întunecat şi
vineţiu înaintea furtunii. Ea dansează deasupra corpului inert şi de culoare albă a
lui Shiva, această reprezentare având semnificaţia celor două aspecte
fundamentale ale Realităţii: pe de o parte, aspectul static şi transcendent al
Conştiinţei (care este identificat cu Shiva), iar pe de altă parte aspectul dinamic şi
imanent al conştiinţei (care este identificat cu dansul lui Kali). În această
reprezentare iconografică, Shiva este alb deoarece el semnifică lumina divină
infinită şi fără de suport (prakasha), el este inert şi nemişcat precum un cadavru
(Shava), deoarece în lipsa acţiunii şi a mişcării Conştiinţa este pură, omogenă şi
compactă. Dimpotrivă, dansul Marii Zeiţe Kali semnifică prin excelenţă aspectul
dinamic şi activ al Conştiinţei Divine în Manifestare, iar culoarea întunecată a
pielii sale arată că în procesele care au loc în Creaţie, Kali “dizolvă” totul, ceea ce
este asociat cu întunericul sau vidul existenţial.

Diferitele reprezentări ale zeiţei au în comun elementele fundamentale, care sunt:

cadavrul lui Shiva, atitudinea glorioasă, culoarea neagră etc., dar ele pot să
difere totuşi prin alte amănunte, ce constituie tot atâtea nuanţări ale rolului pe
care Kali îl joacă în Manifestare. Astfel, în una din aceste imagini, Marea Zeiţă
este reprezentată într-o atitudine impunătoare, meditând profund şi fiind
cuprinsă de nectarul beatitudinii spirituale nesfârşite; ea se află deasupra
pieptului lui Shiva, care este întins la sol în postura cadavrului (shavasana).

Kali mai este reprezentată în poziţia binecunoscută a celui care trage cu

arcul, având piciorul drept îndoit înainte, cu talpa pe pieptul lui Shiva, iar
piciorul stâng îndoit în spate. Ambele imagini (atât cea a lui Kali, cât şi cea a lui
Shiva) sunt figurate în mijlocul unui loc de cremaţie a cadavrelor, semnificaţia
fiind aceea că toate obiectele iluzorii ale lumii sunt în cele din urmă reduse la
“cenuşă” datorită consumării lor în focul teribil al trecerii timpului (timpul fiind
modalitatea principală de manifestare a lui Kali în Creaţie), ori că aceste lucruri
efemere (materie, obiecte, fiinţe, fenomene, acţiuni) se reîntorc la stadiul lor
primar de esenţă sau sinteză cauzală originară.

Ca de obicei, şi în această reprezentare Kali are culoarea neagră, fiind astfel

sursa oricărei alte culori ce izvorăşte din abisul necunoscut al calităţii
fundamentale de susţinere (tamas guna). Deşi, prin aceasta, se sugerează că ea
este asociată cu profunzimile ocultării Conştiinţei Supreme a lui Dumnezeu în
Creaţie sub formele cele mai grosiere ale materiei şi acţiunii, totuşi Kali este
înconjurată de asemenea de un halou alb-strălucitor de lumină care nu provoacă
orbire sau durere ochilor ce îl privesc, ci dimpotrivă îi linişteşte şi îi relaxează
datorită naturii profund “răcoritoare” a acestei energii (amrita), ce este precum
manifestarea efulgentă a nectarului emanat de milioane de lumi subtile şi
spirituale.
În această imagine, cadavrul lui Shiva semnifică faptul că puterea conştiinţei
divine este inerentă chiar şi materiei neanimate. Kali are gura larg deschisă şi
limba mult scoasă în afară, reprezentând astfel, în mod simbolic gestul (mudra)
“devorării” sau “consumării” întregii Creaţii. În acelaşi timp însă, acest aspect
teribil şi înfricoşător (pentru cei care nu cunosc semnificaţiile esoterice profunde
ale acestei imagini) este dublat de o atitudine surâzătoare a Marii Zeiţe, care
priveşte astfel cu bunătate şi afecţiune toate fiinţele din Manifestare şi le susţine
viaţa şi evoluţia hrănindu-le la sânii ei imenşi de Mamă Divină atotiubitoare.

Pe de altă parte, râsul lui Kali semnifică şi atitudinea ei ironică faţă de toţi cei
care, ignorând legile armoniei şi echilibrului macrocosmic, îşi imaginează că se
pot sustrage de la evoluţia lor spirituală ca indivizi şi totodată ca părţi ale unui
Întreg unic şi perfect. Marea Zeiţă are trei ochi cu care “supervizează” toate
lumile care îşi desfăşoară activitatea în cele trei aspecte ale timpului (trikala):
trecut, prezent şi viitor. În una din mâini ea ţine un craniu a cărui simbolistică
este, pe de o parte, aceea de receptacul a misterelor Creaţiei, a învăţăturilor
oculte şi a originii celor trei sfere principale de conştiinţă (fizică, subtilă şi
cauzală), iar pe de altă parte el reprezintă la modul figurat ceea ce rămâne în
final după distrugerea sau disoluţia întregului Macrocosmos.

În altă mână Kali ţine o sabie (khadga) care are rolul de a simboliza tăierea
legăturilor şi ataşamentelor de lumea manifestată în scopul pregătirii adeptului
pentru actul eliberării spirituale supreme. Este de asemenea interesant de
menţionat că părul Marii Zeiţe este reprezentat ca fiind lung şi fluturând în vânt,
aspect care semnifică puterea graţiei depline a acestei Mari Puteri Cosmice de a
conferi fiinţei eliberarea din “lanţurile”grele ale karma-ei în Manifestare.
Bunăvoinţa şi compasiunea lui Kali sunt de asemenea subliniate de poziţia
specifică a două din mâinile sale, care execută gesturile de îndepărtare a fricii
(abhaya mudra) şi de oferire a unor daruri spirituale şi puteri paranormale
(varada mudra).

Zeiţa poartă în jurul gâtului un şirag din capetele tăiate ale demonilor şi ale unor
entităţi malefice, certificând prin aceasta victoria totală şi mereu prezentă a
binelui şi a acţiunii juste în Creaţie. Corpul ei gol este stropit de sângele care se
scurge din aceste capete tăiate, iar ca cercei ea poartă trupurile a două cadavre
umane. Întregul aspect teribil al lui Kali este amplificat de sângele care îi curge
prin cele două părţi ale gurii sale larg deschise, care aşa după cum s-a explicat
anterior, semnifică “devorarea” continuă a oricărui aspect manifestat.

Goliciunea zeiţei ne indică în mod simbolic faptul că puterea ei nu este limitată de

nici un aspect al Creaţiei şi că, de asemenea, zeiţa este ea însăşi creatoarea
întregului univers (Macrocosmos), dar reprezintă totodată şi constituenţii (adică
lucrurile, fiinţele etc.) care îl compun. Uneori, ea este reprezentată deasupra lui
Shiva într-un act amoros inversat (viparita rati), care indică faptul că mahavidya
upasana (sau, cu alte cuvinte, adorarea plină de fervoare şi devoţiune a acestei
Mari Puteri Cosmice (Kali)) simbolizează în esenţă principiul resorbţiei întregului
univers (prapancha) în conştiinţa acum infinit expansionată a adeptului, prin
graţia Marii Zeiţe Kali.

Aceasta este reprezentarea, complexă în semnificaţii, a formei teribile a lui Kali,

formă care este cunoscută sub denumirea de Dakshina Kali sau Shyamakali.

4. Sadhana tantrică. Modalităţi de adorare a Marii Puteri Cosmice a

timpului, KALI
Marele yoghin şi eliberat Ramakrishna spunea: "În ce constă forţa unui discipol?
În lacrimile sale de dor de Dumnezeu. Aşa cum o mamă nu rezistă dorinţei
copilului său care plânge, tot astfel Dumnezeu acordă din plin copilului Său care
plânge de dorul Lui, graţia Sa supremă."

Sadhana sau practica spirituală în ceea ce priveşte Marea Putere Cosmică Kali
implică efortul spiritual de a purifica şi dinamiza în cel mai înalt grad centrii subtili
de forţă ai fiinţei practicantului şi de a realiza totodată trezirea şi ascensiunea
glorioasă a Conştiinţei şi Energiei Divine, esenţializate la nivelul lui Muladhara
Chakra sub forma lui Kundalini Shakti. Ascensiunea lui Kundalini Shakti
reprezintă, de altfel, unul dintre cele mai importante aspecte ale influenţei şi
manifestării sferei de conştiinţă cosmică gigantică a lui Kali în fiinţa adoratorului,
ea fiind în mod direct corelată şi cu practica amorului transfigurator cu
continenţă, într-o deplină conformitate cu principiile şi ideile doctrinei sistemului
tantric.

Sadhana (practica spirituală specifică) de adorare a Marii Puteri Cosmice Kali

reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai inedite şi temerare modalităţi de
adorare spirituală, care este proprie în special tipologiei eroului spiritual. Plin de
curaj şi neînfricat în faţa formelor teribile pe care Kali şi le asumă în faţa lui
(testându-i astfel îndrăzneala, hotărârea, răbdarea, perseverenţa şi maturitatea
spirituală), adeptul care se căleşte în acest mod în focul purificator al experienţei
spirituale sublime accede în cel mai scurt timp (şi uneori chiar fulgerător) la
condiţia transcendentă a Conştiinţei Divine Absolute, care este însuşi Dumnezeu
Tatăl.

Deoarece pentru cei mai mulţi dintre adoratori aspectele subtile ale zeiţei Kali (şi,
în general vorbind, ale oricărei alte divinităţi) nu pot fi percepute în mod direct
printr-o vie emoţie lăuntrică transfiguratoare (bhavana), este necesar ca
imaginea zeităţii să fie plasată în faţa adoratorului sub forma unei statui sau
măcar a unui desen (fotografie) care este bine realizat. Deşi această metodă
poate părea o formă exterioară de adorare (upasana), ea poate să creeze, în
profunzimile inimii adeptului, rezonanţa de stare care este specifică adorării
acelei zeităţi. Cea mai grosieră formă de adorare o reprezintă deci imaginea
(murti) în trei dimensiuni a zeiţei (statuia lui Kali sau a altei Mahavidya), apoi
urmează aşa-numitele embleme (salagrama shila) ale virtuţilor, care sunt
reprezentate de nişte pietre de culoare neagră cu desene complicate, iar, mai
apoi, la un nivel superior se află modalitatea de adorare a zeiţei prin intermediul
yantra-ei care îi este specifică.

Yantra specială sau, cu alte cuvinte, forma geometrică sacră de evocare

(rezonanţă) a lui Kali este alcătuită dintr-o serie de cinci triunghiuri echilaterale
aşezate unul în interiorul celuilalt şi plasate pe cercul unui lotus cu opt petale.
Cele cinci triunghiuri cu vârful în jos ale yantra-ei lui Kali simbolizează în realitate
atât transcendenţa celor cinci simţuri, cât şi a celor cinci elementele (tattva-ele)
principale. Lotusul în formă de cerc cu opt petale indică faptul că zeiţa Kali poate
fi în mod corect înţeleasă şi percepută lăuntric prin focalizarea emoţiilor elevate în
centrul secundar Hrid Chakra sau cel mai bine în Anahata Chakra. În centrul
acestei yantra trebuie vizualizat un punct mic, simbolizând stabilitatea deplină a
conştiinţei. Yantra Mamei Kali este un puternic simbol pentru concentrare
mentală şi meditaţie şi ea poate fi folosită de asemenea drept talisman protector.

În sfârşit, forma cea mai elevată de adorare o constituie utilizarea mantra-ei

(sau bija mantra-ei) respectivei zeiţe (în cazul nostru este vorba despre bija
mantra Marii Puteri Cosmice Kali) care poate fi integrată în tehnica de japa
(repetarea cu voce tare, în şoaptă sau mentală a mantra-ei ce corespunde acelei
zeităţi) sau în tehnica mai complexă şi mai nuanţată ca efecte, care este tehnica
de meditaţie laya yoga. Trebuie, de asemenea, să menţionăm faptul că în cazul
adorării imaginii (murti) zeiţei, mintea adoratorului tinde în mod treptat să se
identifice cu forma respectivei Mari Puteri Cosmice (Kali), moment în care
percepţia imaginii materiale nu se mai raportează la un simplu obiect exterior, ci
ea este înlocuită cu percepţia efectivă a puterii divine a zeiţei care este evocată
cu fervoare şi care este astfel făcută să “coboare” la nivelul statuii sau imaginii.
Alte elemente ritualistice de adorare constau în prosternarea plină de iubire în
faţa imaginii zeităţii, în oferirea de flori, fructe proaspete sau alte produse de o
calitate cât mai pură, în arderea de tămâie etc.

Nyasa reprezintă de asemenea un aspect important al adorării. Această acţiune

(nyasa) implică plasarea mâinilor, palmelor şi a degetelor adoratorului pe diferite
zone ale trupului său, simultan cu repetarea mentală a mantra-elor specifice
acelor zone şi cu exercitarea imaginaţiei creatoare care realizează astfel
omologarea diferitelor părţi ale corpului zeităţii cu părţile propriului său corp.
Ritualul ia sfârşit cu o mişcare specifică a mâinii care “difuzează” energia subtilă a
zeiţei în întregul corp al adoratorului.

Kali este oricând gata să răspundă celor care o evocă prin adorarea calităţilor ei
perfecte, prin repetarea mentală a mantra-elor sale, prin vizualizarea yantra-ei
sale şi a numeroaselor sale forme tradiţionale sacre. Kali transmite multă
dragoste atunci când impulsul pasional al dorinţi sincere de unire cu ea dă
naştere unei vitalităţi debordante, prin care cel sau cea care o adoră intră şi apoi
se ridică prin Marele Ax, care este canalul central al corpului subtil, Sushumna
Nadi. Ea este de asemenea încântată fulgerător în cazul experienţelor amoroase
extatice ale bărbatului şi femeii în unirea lor sexuală tantrică fără sfârşit (cu
continenţă). Kali ne oferă din imensa sa fericire ori de câte ori ne amintim de ea.
Kali este conştientizată ca un oceanic extaz atunci când este frenetic evocată ca
fiind împreună cu Shiva.

Ea poate fi adorată oferindu-i (consacrându-i) cu dragoste orice, fără ipocrizie. Ea

este foarte uşor evocată prin intermediul mirosurilor sale senzuale de santal,
mosc, paciuli şi camfor. Şi îi mai plac de asemenea ghirlandele de flori roşii,
muzica amoroasă ritmată şi dansul profund transfigurator, senzual. Kali răspunde
cu bucurie la râsul spontan, la cântecele de dragoste emoţionante, la iubirea
pasională şi la atitudinea mentală de “totul sau nimic”.

O femeie frumoasă, senzuală şi vitală poate deveni rapid una cu Kali

identificându-se profund şi amplu cu puterea sa teribilă care este obţinută prin
iniţierea tainică în sfera sa de forţă. Astfel, ea intră în inefabilă rezonanţă cu
această Mare Putere Cosmică Kali. Atunci când ipocrizia, îndoiala de sine,
egoismul şi invidia sunt aproape complet eliminate din sufletul unei femei,
profunda înţelepciune intuitivă a lui Kali, dătătoare de extaz şi armonie, iese cu
putere la lumină. Plină de o debordantă vitalitate amoroasă şi energie sexuală,
oferind înţelepciune divină şi putere discriminatorie, Kali acţionează atunci
permanent ca o iniţiatoare foarte puternică în inefabila natură a realităţii. Pentru
femeia care o simte cu adevărat, Kali este neînfricată şi pasională; odată obţinută
graţia acestei Mari Puteri Cosmice, ea nu şi-o mai retrage. În rolul său de Kali,
femeia acţionează atunci spontan ca distrugătoare a iluziei şi ca cea care
îndeplineşte spontan dorinţele cele mai intime ale celui care o adoră.

5. Imnuri de slavă închinate Marii Puteri Cosmice KALI

Mama KALI - un imn de Swami Vivekananda

Stelele pier,
Nori acoperă nori,
E întuneric, vibrant, sonor.
În urletul furtunii
Mii de suflete nebune
Abia scăpate din închisoare
Smulg copacii din rădăcini
Măturând totul pe alei.
Marea se zbate tumultoasă
Vârtejind valurile înalte ca munţii
Pentru a atinge înaltul cer.
Strălucitoarea lumină
Se revelează peste tot.
Mii şi mii de umbre
Negre ale Morţii
Împrăştiind plăgi şi dureri,
Dansează nebuneşte,
Vino. Mamă, vino!
Teroarea e al Tău nume
Moartea e respiraţia Ta,
Fiecare pas al Tău
Distruge pentru totdeauna lumile,
Tu „Timpul” a- tot- distrugător!
Vino, O mamă, vino!
Acel ce sfidează dragostea nefericită
Şi îmbrăţişează forma Morţii
Dansând în dansul distrugerii;
La acela Mama vine.

KALI - fragment din SHAKTISANGAMA TANTRA

Shakti, principiul feminin este creatorul universului,

Iar universul este forma pe care aceasta o ia;
Shakti este fundamentul lumii,
Ea e adevărata formă a oricărui corp.
Indiferent de forma pe care o ia,
De bărbat sau de femeie,
Este o formă extraordinară.
Femeia conţine forma tuturor lucrurilor;
Şi tot ceea ce trăieşte şi se mişcă în lume.
Nu există bijuterie mai preţioasă decât femeia,
Şi nici o condiţie nu e superioară celei de femeie.
Nu există, nu a existat şi nu va exista
Vreun destin care să-l egaleze pe cel al femeii;
Nu existaă regat sau bogăţie
Să poată fi comparate cu o femeie.
Nu există rugăciune care să egaleze o femeie
Nu există, nu a existat şi nu va exista
Vreo formă de yoga care să se compare cu o femeie
Şi nici vreo formulă mistică sau asceză
Care să rivalizeze cu o femeie,
Nu existaă, nu a existat şi nu vor exista
Bogăţii mai valoroase decât femeia.

Fragment din BHAIRAVA YAMALA

Ea este însăşi Lumina Divină şi Transcendentul.

Din trupul Ei ţâşnesc mii de raze –
Două mii, o sută de mii,
Zeci de milioane, o sută de milioane –
Numărul lor nu poate fi numărat.
Datorită Ei şi prin Ea,
Toate fiinţele şi lucrurile se mişcă,
Iar prin Ea nemişcarea străluceşte.
Datorită luminii divine
A acestei Puteri Atotcuprinzătoare,
Toate lucrurile şi fiinţele sunt manifestate.”

Fragment din DEVI UPANISHAD

„Mare Zeiţă, cine eşti Tu?”

Ea răspunde:
„Eu sunt în esenţa mea BRAHMAN (Absolutul sau Dumnezeu).
Din mine s-a format la începuturi lumea,
Incluzând pe Prakriti (substanţa materială)
Şi chiar Purusha (conştiinţa cosmică), Vidul şi Plinul.
Eu sunt toate formele de Fericire şi de Nefericire.
Cunoaşterea şi Ignoranţa sunt Eu însămi.
Eu sunt cele cinci elemente grosiere Panchabhuta,
Cele cinci elemente subtile Tanmatra, precum şi
Tot ceea ce aparent diferă de ele.
Eu sunt lumea întreagă.
Eu sunt Veda, precum şi tot ceea ce aparent diferă de ea.
Eu sunt tainică şi necunoscută.
Dedesupt şi deasupra, ca şi de jur împrejur, sunt EU.”

6. Yantra Marii Puteri Cosmice KALI

YANTRA este o diagramă geometrică simplă în care sunt sintetizate
caracteristicile esenţiale simbolice ale unei anumite mari Puteri Cosmice sau a
unei zeităţi sau a unei anumite energii divine din Macrocosmos. Ea este utilizată
în vederea unei consonanţe telepatice spirituale pentru a realiza fuziunea cu
Conştiinţa sau realitatea acelei sfere de forţă, fiind un simbol esenţial al divinelor
sale caracteristici, al puterilor sale sau al anumitor aspecte fundamentale ale
acesteia.
 TRIPURA SUNDARI, Marea Putere Cosmică a Frumuseţii

"Acela este perfect. Acesta este într-devăr perfect. Perfecţiunea naşte

perfecţiune. Frumuseţea cheamă frumuseţe. Luaţi perfecţiune din perfecţiune şi
veţi vedea astfel că ceea ce rămâne este perfect." (Isha Upanishad)

Dacă există o cale spirituală în care sentimentul sacrului şi adoraţia celor

divine au dorit să dea forme concrete scopului către care năzuiesc, atunci
aceasta este spiritualitatea orientală. Aspectul divin care ajută aspirantul să
realizeze transmutarea de la forme materiale grosiere la forme subtile de
manifestare este numit Tripura Sundari, „Frumoasa celor trei lumi”. Prin adorarea
constantă a lui Tripura Sundari, fiinţa umană descoperă o formă diversă de
exprimare a misiunii sale spirituale de eliberare din domeniul tenebrelor, intuind
noi modalităţi pentru ieşirea din învălmăşala aparent inexplicabilă a labirintului
iluziei ce conduce omul prin coridoarele sale până când, cu ajutorul lui Tripura
Sundari, el va putea ajunge în „centru”, adică la cunoaşterea ultimă a Adevărului
care îi va revela scânteia divină sau spiritul nemuritor Atman.

Adorarea lui Tripura Sundari se realizează total, într-o stare de dăruire completă,
transfigurator, întrezărind prin aceasta prezenţa inefabilă şi profund extatică a
Divinului:

"O, Doamne Dumnezeule

Fie ca viaţa mea să ţi-o consacru Ţie
Fie ca dragostea mea să se îndrepte cu veneraţie doar către Tine
Fie ca inima mea plină de iubire să se reverse numai către Tine
Fie ca mâinile mele să muncească neîncetat pentru Tine
Fie ca sufletul meu să se unească cu Tine
Fie ca trupul meu să-ţi aparţină doar Ţie
Fie ca toată fiinţa mea să devină instrumentul voinţei Tale".

Materialul pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează se structurează pe mai

multe capitole, fiecare dintre ele revelând informaţii esenţiale despre această
superbă manifestare divină, sub forma Puterii Perfecţiunii Întruchipate, a
Frumuseţii Divine care este Marea Putere Cosmică Tripura Sundari.

1. Semnificaţia numelui lui Tripura Sundari:

Tripura Sundari reprezintă acea gigantică şi strălucitoare sferă de conştiinţă
divină care pătrunde domeniul tuturor experienţelor din cele trei lumi ale Creaţiei
dar care, în acelaşi timp, le transcende în totalitate. Ea este cunoscută sub
diferite aspecte având mai multe denumiri, ca de exemplu: Bala, tânăra fată de
16 ani, Lalita, cea care "se joacă" cu întregul univers, Rajarajeshwari,
împărăteasa supremă, atotputernică.
Tripura se poate traduce prin “cea care cuprinde cele trei cetăţi”, “oraşele”
sau “cetăţile” fiind o metaforă, deoarece în realitate ele se referă la cele “trei
lumi” sau sfere gigantice ale Creaţiei lui Dumnezeu, care sunt: lumea fizică,
lumea subtilă (astrală) şi lumea cauzală.

Datorită omologării perfecte dintre structura microcosmosului uman şi cea a

Macrocosmosului, aceste “trei cetăţi” pot fi asociate, respectiv, celor trei corpuri
sau învelişuri principale ale fiinţei umane: corpul fizic, corpul astral şi corpul
cauzal. Dintr-o altă perspectivă, semnificaţia este aceea a suveranităţii zeiţei
asupra domeniilor materiei, energiei şi gândului la nivelul întregii Creaţii. În plus,
această manifestare grandioasă a Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari se referă,
în baza unei perfecte analogii, şi la cele trei stări fundamentale de conştiinţă ale
fiinţei umane: starea de veghe, starea de somn cu vise şi starea de somn profund
fără vise, care sunt simbolizate în tradiţia tantrică prin lumina focului, a Lunii şi a
Soarelui.

Prin urmare, Tripura Sundari reprezintă acea gigantică şi strălucitoare sferă de

conştiinţă divină care pătrunde domeniul tuturor experienţelor din cele trei lumi
ale Creaţiei dar care, în acelaşi timp, le transcende în totalitate. Primul “oraş-
cetate” al zeiţei este considerat, aşa după cum am menţionat anterior, ca fiind
starea de veghe, în care fiinţa umană experimentează diferite senzaţii şi trăiri
prin intermediul celor cinci simţuri principale ale sale; în acest caz, tradiţia
tantrică afirmă că localizarea conştiinţei individuale este la nivelul ochiului drept
sau în zona frunţii, între sprâncene. Al doilea “oraş-cetate” al zeiţei îl reprezintă
starea de somn cu vise, asociată cu nivelul lui vishuddha chakra, în care
conştiinţa individuală se află centrată în minte. Al treilea “oraş-cetate” este
sugerat de starea de somn profund fără vise, asociată cu nivelul lui anahata
chakra, în care conştiinţa individuală fuzionează cu natura ei divină esenţială.
Fiind zeiţa suverană a acestor trei stări principale de conştiinţă, Tripura Sundari
reprezintă în acelaşi timp cea de-a patra stare de conştiinţă (turiya), care le
transcende pe celelalte şi care este asociată stării de extaz divin (samadhi) şi
eliberării spirituale.

Tripura Sundari mai este cunoscută şi sub numele de Lalita sau “cea care se
joacă”. Tradiţia spirituală hindusă afirmă că întreaga Creaţie reprezintă jocul
plin de frumuseţe şi de încântare al Mamei Divine. În ceea ce ne priveşte, ca
fiinţe umane nu suntem decât individualităţi pasagere în acest joc gigantic al
Mamei şi, pentru a ne elibera de iluzia lui, trebuie să înţelegem care este, de fapt,
sursa primordială a energiei şi puterii care “mişcă” întreaga Creaţie. Suferinţele
noastre nu reprezintă decât iluzii, fiind o urmare directă a cunoaşterii false ce
izvorăşte din ignoranţă şi din manifestarea ego-ului. Aspectul este relativ simplu:
deoarece noi tindem cu încăpăţânare să avem controlul asupra fericirii sau să o
deţinem din punctul de vedere al unui sine fals şi separat (ego-ul), ne despărţim
practic atunci de adevărata beatitudine spirituală, care este universală. Ca o
imagine fidelă şi pură a adevăratei fericiri, Lalita ne arată modalitatea de a ieşi
din eroarea noastră, ceea ce nu înseamnă că trebuie să negăm fericirea, ci că
trebuie să o descoperim în noi înşine. Practic, Lalita ne trezeşte sufletul receptiv
la fericirea divină care impregnează orice lucru. Lalita mai este cunoscută şi ca
zeitatea care prezidează Sri Chakra, adică marea yantra sau “model energetic”
care fundamentează întregul macrocosmos şi care provine din sunetul subtil
universal, care este pranava. Lalita este considerată cea mai frumoasă dintre
toate zeităţile şi reprezintă fericirea extatică supremă, ca sursă a oricăror alte
percepţii minunate. Tradiţia ne spune că ea îşi are sălaşul pe vârful Muntelui Meru
(aşa-numitul “munte cosmic”, asociat lui sushumna nadi în structura subtilă a
fiinţei umane), susţinând şi conducând mişcarea întregului univers. Ea reprezintă,
de asemenea, iubirea divină nesfârşită care constituie de fapt forţa centrală şi
esenţială ce motivează existenţa Macrocosmosului şi care, totodată, este impulsul
originar către eliberarea spirituală din profunzimile inimii noastre.

Tradiţia tantrică prezintă simbolurile sub trei aspecte: aspectul grosier, aspectul
subtil şi aspectul suprem. În ceea ce o priveşte pe Lalita, forma sa grosieră este
simbolizată prin imaginea zeiţei cu patru braţe; forma sa subtilă reprezintă yantra
sa, iar forma supremă a sa reprezintă mantra sa specifică. Toate cele trei aspecte
laolaltă o definesc în totalitate. O metodă prin care Lalita poate fi adorată şi prin
care ea răspunde fulgerător este puja. Acest termen este tradus de obicei ca
practică rituală. Există mai multe forme de puja, pornind de la ritualurile zilnice,
ritualuri ce se realizează pentru încărcarea anumitor obiecte simbolice, ritualuri
realizate ca ceremonii în festivaluri sau ritualuri realizate în funcţie de
conjuncturile astrologice favorabile, ca de exemplu în momentul eclipselor lunare
sau intrarea soarelui într-o constelaţie siderală, continuând cu ritualuri de grup
sau ritualuri realizate în cuplu.

Tripura Sundari mai este cunoscută, de asemenea, sub numele de

Rajarajeshvari sau “guvernatoarea întregii Creaţii”, deoarece ea este cea
care emite “ordinele de guvernare” a Macrocosmosului şi de aceea este foarte
important să ne raportăm mai mereu la Sundari şi să-i invocăm graţia atunci
când ne hotărâm să luăm o decizie importantă în viaţă. Cu toate acestea,
ordinele ei nu sunt bazate pe o autoritate samavolnică, ci ele respectă întru
totul liberul arbitru al oricărei fiinţe, fiind impregnate de o iubire divină
nelimitată. Prin urmare, tot ceea ce avem de făcut pentru a-i obţine graţia este
să ne deschidem inimile cu sinceritate faţă de iubirea pe care ea ne-o oferă în
mod necondiţionat.

Pentru a-i înţelege cât mai bine modurile de acţiune şi manifestare, este însă
necesar să eliminăm în mod gradat toate dorinţele noastre egoiste şi să iubim
transfigurator tot ceea ce ne înconjoară. Din perspectiva profund spirituală a
 tradiţiei tantrice, frumuseţea şi fericirea extatică reprezintă energia
fundamentală a existenţei, iar “jocul” este însăşi natura oricărei manifestări.
Cunoscând aceasta, calea spre eliberarea de ataşamente şi spre dobândirea
adevăratei fericiri şi împliniri în viaţă devine mult mai uşoară. Această “cheie
spirituală” reprezintă, de fapt, o parte a cunoaşterii pe care ne-o împărtăşeşte
Marea Putere Cosmică Tripura Sundari.

2. Frumuseţea, expresie a perfecţiunii divine:

Perceperea frumosului este strâns legată de nivelul real de evoluţie lăuntrică
psihică, mentală şi spirituală al fiinţei umane. Reacţiile şi reflectările lăuntrice nu
sunt neapărat corelate cu însuşirile obiective ale realităţii conştientizate. Folclorul
a reţinut acest aspect fundamental în rostirea înţeleaptă: „ Nu-i frumos ce e
frumos, e frumos ce-mi place mie”. Tantra la rândul ei, spune: „Frumuseţea se
află în conştiinţa şi în ochii privitorului”.

„Pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt Bune, Frumoase şi Adevărate; doar

oamenilor, unele lucruri le par drepte, iar altele nu.”

Dintotdeauna, înţelepţii au susţinut că frumosul există înainte de toate ca

principiu, el revărsând din preaplinul său dumnezeiesc în întreaga creaţie
armonia, binele şi adevărul, într-o tainică şi necontenită curgere. Ecourile
înţelepciunii străvechi răsună încă în memoria omenirii, căci, rând pe rând, toate
şcolile de autentică învăţătură spirituală i-au transmis făclia urmaşilor,
reînnodând astfel firul tradiţiei primordiale, pentru ca promisiunea enigmatică a
nemuririi să nu se piardă.

Această învăţătură a fost mereu adaptată condiţiilor specifice fiecărei epoci. În

concepţia orientală, puterea perfecţiunii dumnezeieşti şi a frumuseţii, Tripura
Sundari, Frumoasa celor Trei Lumi, este considerată făptuitoarea celor cinci acte
cosmice fundamentale: Creaţia (Srsti), Menţinerea (Sthiti), Resorbţia (Samhara),
Ocultarea (Tirodhana) şi Revelarea (Anugraha). Puterea dumnezeiască a triadei,
Tripura Sundari, este imanentă în orice treime şi, totodată, transcende şi susţine
toate triadele (cele trei lumi: fizică, astrală şi cauzală; cele trei stări condiţionate:
veghe, vis şi somn profund; cele trei tendinţe ale naturii (guna): sattva –
puritate, rajas – expansiune şi pasionalitate, tamas – inerţie şi ignoranţă; cele
trei dimensiuni ale timpului: trecut, prezent şi viitor, etc.)

Dincolo de orice teoretizări şi încercări de definire, înţelepţii tuturor timpurilor au

urmărit dintotdeauna atingerea frumosului interior, acea desăvârşire ideală dusă
până la sfinţenie, care permite omului să simtă intens şi profund frumosul, pentru
ca să trăiască frumos.

Divinitatea este considerată totdeauna centru şi origine a frumuseţii: „… totul

este în jurul Regelui Totului; El este scop a tot ceea ce există; El este cauza
întregii frumuseţi” (Platon, „Scrisoarea a doua către Dionisos”).

În viziunea tantrică, din perspectiva principiilor universale, se ştie că principiul

feminin reprezintă manifestarea lui Dumnezeu sub aspectul numelor şi al
formelor, pe când principiul masculin semnifică aspectul transcendent şi lipsit de
atribute al Divinităţii. De aceea, natura feminină a fost întotdeauna asociată cu
frumuseţea, însă în legătură cu aceasta, în noi înşine poate să apară întrebarea
firească: unde se găseşte, de fapt, suprema frumuseţe? Învăţăturile tantrice ne
îndeamnă să căutăm această frumuseţe în interiorul nostru, deoarece frumuseţea
exterioară nu poate decât să reflecte doar pentru câteva clipe inefabila frumuseţe
interioară, care transcende toate formele. Sundari înseamnă, din punct de vedere
literar, “frumuseţe”, iar adorarea acestei Mari Puteri Cosmice nu reprezintă
altceva decât a urma, practic, calea frumuseţii şi a fericirii extatice prin
Manifestare, către Absolutul Divin.

La nivelul concepţiei obişnuite, noi ne închipuim frumuseţea ca fiind ceva care

implică perfecţiunea şi armonia formelor şi aparenţelor vizibile, cum ar fi o femeie
foarte frumoasă sau o floare superbă. Cu toate acestea, indiferent cât de
frumoase ar fi, dacă vom analiza cu mai multă atenţie vom descoperi la ele
anumite aspecte care sunt mai puţin reuşite şi prezintă anumite imperfecţiuni. În
plus, ca o consecinţă directă a experienţei de viaţă pe care o avem, ştim că oricât
de mare ar fi frumuseţea unei anumite forme, ea va sfârşi prin a decade şi chiar
a dispărea, uneori chiar foarte repede. Aceasta se petrece deoarece forma poate
întruchipa o anumită perioadă de timp o frumuseţe uluitoare, dar cu toate
acestea frumuseţea este şi înseamnă cu mult mai mult decât orice formă. La
nivel suprem, adevărata frumuseţe este eternă şi ea doar se reflectă în anumite
proporţii în formele schimbătoare ale lucrurilor şi fiinţelor din Manifestare.

Din această perspectivă, Tripura Sundari nu reprezintă numai frumuseţea

formei, ci ea este însăşi frumuseţea indescriptibilă a percepţiei perfecţiunii
divine. Din acest motiv, frumuseţea nu trebuie să fie niciodată considerată
inerentă obiectelor, deoarece ea apare din desfăşurarea luminii conştiinţei divine
care iradiază din fiecare lucru. Întrucât Conştiinţa supremă a lui Dumnezeu este
nesfârşită şi eternă, frumuseţea este şi ea eternă, deci nu dispare niciodată, ci
doar se revelează în mod diferit, într-o multitudine de forme. Din această cauză,
puterea de transfigurare (sau, cu alte cuvinte, puterea de a vedea sublimul acolo
unde alţii nu percep nimic sau văd chiar contrariul) reprezintă un atribut esenţial
în garantarea succesului sadhana-ei sau practicii spirituale tantrice.

Înţelepciunea taoistă oferă şi ea o perspectivă profund spirituală asupra

frumuseţii, binelui şi adevărului divin, într-o formulare care ne permite să intuim
subtila savoare a metaforelor:
„Viziunea omenească a frumosului ca frumos e urâciune,
Iar simţirea omenească a binelui ca bine e răutate.
În sânul adevărului însă, văzutul şi nevăzutul iau naştere unul din celălalt,
Unitatea şi multiplicitatea se împlinesc reciproc,
Micul şi marele îşi dau măsura unul celuilalt,
Susul şi josul se oglindesc unul în altul,
Tăcerea şi cuvântul lucrează în armonie, iar
Începutul şi sfârşitul se urmează unul pe altul.
De aceea, înţeleptul rămâne deasupra acestui joc al aparenţelor.
Fiinţa lui iradiază învăţătură tainică ce se află dincolo de cuvinte.
El se înscrie firesc şi armonios în curgerea lucrurilor şi fiinţelor,
Susţinându-le pe toate fără să ceară răsplată.
Îşi face aşa cum trebuie lucrarea, dar nu-i pune preţ,
Detaşându-se complet de toate fructele acţiunilor sale.
Tocmai pentru că nu se leagă în nici un fel de lucrul astfel făcut,
Nimeni nu i-l poate lua vreodată.”
(fragment din „Tao Te King”)

Înţelepţii orientali şi unii filosofi susţin că frumosul există ca idee modulată printr-
o energie specifică încă înainte de a se manifesta concret în tot ceea ce ne
înconjoară, în natură sau în artă, aici sau în alte planuri sau lumi. Frumosul este
întotdeauna sesizat în cadrul relaţiei dintre cel ce percepe (subiectul cunoscător)
şi obiectul perceput. Frumosul, independent de realitatea sa, este reprezentarea
în conştiinţa omului a proprietăţilor şi caracteristicilor apreciate ca adevărate,
armonioase, bune şi înălţătoare ale obiectului, realităţii sau fiinţei considerate ca
atare. Sesizând plenar şi apreciind ceea ce este frumos, fiinţa umană va vibra la
unison cu adevărul, armonia şi tainele care se află dincolo de suportul concret al
acestuia şi, astfel, va transfera prin rezonanţă în propria sa fiinţă adevărul,
armonia şi binele care sunt percepute ca atare în afara sa. Datorită acestui
proces inefabil, complex, fiinţa umană care conştientizează frumosul va vibra
instantaneu la unison cu energiile subtile benefice, obiective, armonioase din
sfera de forţă a frumosului, adevărului şi binelui cosmic.

La nivel fizic, frumosul manifestat ca formă este expresia sublimă, armonioasă,

benefică, obiectivă (adevărată), creatoare, dătătoare de fericire a unei
necesităţi, care reflectă indirect ideea de ordine, adevăr, echilibru, structurare
simetrică, evoluţie, spiritualizare. În expresia lui imediată şi uimitoare, ca
splendoare, ca strălucire exuberantă sau discretă, frumosul este adevăr, bine şi
armonie. Din această perspectivă, sentimentul frumosului ar putea fi considerat
drept conştientizarea perfecţiunii, atracţia misterioasă sau chemarea către
intuirea sau realizarea plenară a virtualităţilor desăvârşitului. Sentimentul
frumosului este, în esenţa sa, o stare spontană de încântare, un palpit ideal în
preajma acestui absolut.
Pentru a rezona în mod gradat şi inefabil cu această euforică stare de
percepţie a frumosului, este însă necesar să eliminăm orice concepţii
deformate, prejudecăţi sau idei penibile despre ceea ce cunoaştem sau putem
evoca prin intermediul memoriei noastre. Cu alte cuvinte, este absolut necesară o
“curăţare metodică” a mentalului nostru, pentru a permite astfel reflectarea
glorioasă şi magnifică a luminii Sinelui Etern la orice nivel al Creaţiei, de la
banalul fir de iarbă şi până la imensitatea galaxiilor fizice sau astrale. Dacă
această condiţie nu este îndeplinită, reziduurile gândurilor şi emoţiilor noastre vor
obstrucţiona, precum o peliculă întunecată, frumuseţea divină subtilă ce
transpare din fiecare formă care ne înconjoară, chiar dacă noi suntem capabili să
percepem în mod clar caracteristicile fizice ale acestor forme.

La modul esenţial vorbind, Tripura Sundari reprezintă frumuseţea supremă a

percepţiei pure care apare atunci când suntem capabili să vedem întreaga
manifestare în noi înşine şi întreaga natură ca o reflectare directă a realităţii
conştiinţei lui Dumnezeu.

3. Ipostaze fundamentale ale Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari :

"Tripura Sundari este conştiinţa perfect pură, iubirea perfect divină infinită,
esenţa armonioasă, ideală a fiinţelor atât în microcosmosul lor lăuntric cât şi în
macrocosmos" - Vasishta Ganapati Muni, Umasahsram, X, 2.
Atunci când ne raportăm la aspectele divine transcendente, care implică
formele esenţiale ale conştiinţei şi energiei lui Dumnezeu, Tripura Sundari
este asociată realităţii indisolubile care este Cit-Shakti. În aspectul de pură
cunoaştere, ea este cunoscută ca Samvit, care se referă la puterea de a înţelege
şi a percepe totul (orice lucru, orice fiinţă, orice fenomen etc.) ca fiind infuzat de
însăşi Conştiinţa Supremă a lui Dumnezeu Tatăl. Din această perspectivă, Marea
Forţă Cosmică Tripura Sundari ne apare ca o putere a cunoaşterii mai ales
intuitive şi divin perceptive, şi mai puţin ca o cunoaştere care provine din analiza
şi raţionamentul discursiv. Ea reprezintă acea formă de manifestare a Energiei
Divine Supreme (Parameshvari), care ne apare ca pură conştiinţă şi ca
beatitudinea nesfârşită ce izvorăşte din aceasta. Într-o tentativă generală de a
rezuma aceste aspecte, putem afirma că Tripura Sundari combină unele aspecte
ale energiei activităţii care sunt manifestate de Kali cu unele aspecte ale energiei
cunoaşterii care sunt manifestate de Tara, adăugând la acestea dimensiunea
fericirii extatice sau beatitudinea realizării spirituale supreme.

Deoarece este astfel strâns asociată cu energia beatitudinii spirituale şi cu

prezenţa nectarului divin (soma), Tripura Sundari mai reprezintă şi Luna ca
întruchipare vizibilă a frumuseţii şi fericirii transcendente. Din punct de vedere
subtil, Sundari reprezintă experienţa extatică a răspândirii nectarului divin sau
“ambroziei” divine în fiinţa aspirantului, graţei rezonanţei sale profunde cu cele
mai elevate aspecte ale Conştiinţei lui Dumnezeu. Din această cauză, fiind însăşi
sursa benefică a izvorului de soma subtilă, zeiţa îşi are sălaşul subtil la nivelul lui
sahasrara padma, adică la nivelul creştetului capului. Prin graţia sa, nectarul divin
şi dătător al nemuririi (“nectar” care se mai numeşte şi amrita) este răspândit în
întreaga fiinţă a aspirantului, până când acesta realizează faptul că întreaga
Manifestare este infuzată de aceeaşi energie subtilă a beatitudinii infinite.

Astfel, Marea Zeiţă ne apare ca fiind frumuseţea efulgentă a întregii Creaţii, dar
această percepţie este realizată în termenii unităţii divine indestructibile (în
sensul că întregul Macrocosmos este Brahman sau Dumnezeu Tatăl) şi că nu
există nimic altceva în afara Conştiinţei Absolute a lui Dumnezeu. De aceea,
adorarea plină de fervoare a Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari este una din
căile cele mai scurte şi sigure către revelarea Sinelui Divin Etern din noi înşine.
Când mintea este infuzată de această nelimitată cunoaştere, ea va găsi cu
uşurinţă o satisfacţie plenară în tot ceea ce observă. Percepţia noastră este atunci
plină de transfigurare, astfel încât vom regăsi bucurie şi fericire chiar şi în cele
mai obişnuite şi aparent nesemnificative obiecte, deoarece atunci suntem pe
deplin eliberaţi de orice concepţie asupra timpului şi spaţiului, asupra mărimii,
distanţei sau importanţei lucrurilor. Orice percepţie ne revelează atunci prezenţa
eternă şi plină de o nesfârşită iubire şi compasiune a lui Dumnezeu; ea devine,
astfel, un fel de mic univers în care noi intuim profund unicitatea Conştiinţei
Divine sub aparenţa miriadelor de tipuri de manifestare.

Cea mai elevată modalitate de adorare a lui Tripura Sundari este aceea de a ne
găsi liniştea şi pacea eternă în chiar Sinele nostru Nemuritor (Atman), cu alte
cuvinte de a ne revela esenţa noastră divină ca realitate supremă şi
neschimbătoare a întregii Creaţii. Metoda cea mai directă pentru a ne îndeplini
acest ţel este aceea a introspecţiei profunde asupra adevăratei noastre
identităţi, ceea ce reprezintă atma-vichara (a cărei modalitate, sintetic
prezentată, se reduce la întrebarea fundamentală: “Cine sunt eu în realitate?”)
sau metodele foarte elevate şi totodată abstracte care constituie domeniul jnana
yoga.

Experienţa fundamentală care rezultă de aici este cea prin care înţelegem la
modul cel mai profund că tot ceea ce ne înconjoară nu este cu nimic diferit de
noi înşine, având aceeaşi sursă şi aceeaşi natură esenţială. De altfel, în această
direcţie, învăţăturile tradiţiei vedantice ne spun că este sub demnitatea noastră
(ca fiinţe a căror natură esenţială este Sinele Divin Nemuritor (Atman)) să ne
lăsăm copleşiţi de aproape orice sentiment de frică, îngrijorare, mânie sau orice
altă trăire neconformă cu perfecţiunea şi armonia spirituală pe care o
întruchipăm. Este, de asemenea, sub statutul nostru de fiinţe conştiente în care
străluceşte conştiinţa divină infinită să ne identificăm în mod fals cu un trup
minuscul din carne şi oase sau cu o structură mentală efemeră. şi, în mod
asemănător, este chiar o insultă adresată Sinelui Esenţă din celelalte fiinţe
umane de a le privi şi a le trata doar ca un trup limitat sau ca personalităţi
şovăitoare care au nevoie de ajutor, încurajare şi multă consolare. Înţelegerea
profundă a acestor adevăruri atrage asupra noastră manifestarea plenară a
graţiei copleşitoare a Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari, care ne va pregăti
astfel trupul, inima şi mintea pentru a trăi şi a percepe în mod inefabil fericirea
eternă şi nesfârşită a Absolutului Divin.

4. Bala, tânăra fată de 16 ani :

Fata-de-16-ani domneşte asupra a tot ce este perfect şi nealterat în candoare,
desăvârşit în puritate, complet în armonie, deplin în spontaneitate şi fermecător
în formă datorită conţinutului. Bala semnifică într-o manieră foarte adecvată
puterea formidabilă a lui Shiva ca suveran al celor trei lumi.
Una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale Marii Puteri Cosmice Tripura
Sundari este sub forma unei tinere fete de şaisprezece ani. Această viziune
antropomorfă a zeiţei este cunoscută sub numele de Shodasi (care înseamnă
“şaisprezece”) sau acela de Bala (care înseamnă - tânără fată). Vârsta de
şaisprezece ani nu este aleasă deloc întâmplător în această formă a lui Sundari,
deoarece atunci femeia experimentează poate cele mai plăcute şi fascinante
aspecte, pline de fericire şi de încântare, ale existenţei ei. În această etapă a
vieţii, impulsul ei profund lăuntric este acela de a se juca mereu, de a
experimenta noi şi noi senzaţii şi de a-i fascina pe cei din jur, atrăgându-i cu
putere spre ea. Din această cauză se afirmă că inocenţa ei pură dezarmează chiar
şi cele mai întunecate suflete, fiind ca un magnet puternic pentru tot ceea ce
rezonează cu adevărul, frumuseţea şi bunătatea. Astfel, ca o fată de şaisprezece
ani veşnic tânără şi încântătoare, Shodasi îl ghidează pe aspirant cu mult
discernământ pe calea spiritualităţii, reprezentând pentru acesta inocenţa plină
de puritate şi fervoare a aspiraţiei sale iniţiale către Divin, stare pe care el trebuie
să o cultive neîncetat încă de la începutul practicii sale şi până la dobândirea
eliberării spirituale supreme (moksha).

Iată cum poate fi percepută prin meditaţie Bala Tripura Sundari de către un
aspirant la desăvârşire: o primă senzaţie apare chiar la baza coloanei vertebrale
ca o vibraţie fină, diafană, asemeni unei tulpini a florii de lotus ce urcă până în
creştetul capului unde îşi deschide minunata floare emanând o lumină vie,
intensă, alb strălucitoare din care apare forma extraordinară a Zeiţei Frumuseţii.
Ea poartă părul împletit cu ghirlande de flori; fruntea îi este împodobită cu
bijuterii, schiţând un zâmbet uşor pe buze şi purtând pe cap o frumoasă diademă.
Capul său e împodobit cu perle şi diamante, purtând o semilună ca bijuterie
preţioasă. Cei trei ochi luminoşi ai săi strălucesc ca nişte safire; cu cercei din
perle strălucitoare şi pietre preţioase orbitoare în urechi; în jurul gâtului ei se află
o salbă asemănătoare unui roi de albine, frumoasă şi uluitoare. Corpul Ei este
acoperit cu o îmbrăcăminte fină şi strălucitoare, frumoasă, dezvăluind braţe
graţioase şi forme şerpuitoare, toate acoperite cu aur şi cu alte metale preţioase,
cu bijuterii strălucitoare şi sclipitoare; întreaga ei făptură emană un parfum dulce
asemeni boabelor de struguri; degetele picioarelor sunt asemeni petalelor unor
lotuşi roşii, împodobite cu perle asemeni bobocilor de flori. În prima mână stângă
coborâtă Ea ţine o carte iar cu prima mână dreaptă ridicată face gestul
îndepărtării fricii; în cea de-a doua mână dreaptă coborâtă ţine mătănii iar cu a
doua mână stângă Ea face gestul binecuvântării.

Marii Puteri Cosmice Bala Tripura Sundari îi sunt atribuite 1000 de nume, aşa
cum se arată în tradiţia tantrică. Această încântătoare manifestare feminină
plină de gingăşie şi totodată plină de pasionalitate se arată în multiple forme,
care mai de care mai încântătoare şi uluitoare, doar aspirantului plin de
devoţiune şi fervoare: Oceanul Fericirii Ultime; Cea Plină de Fericire;
Împărăteasa; Regina; Irezistibila Shakti; Cea cu Chipul asemeni Lunii; Esenţa
Pasiunii; Adorabila Dătătoare de Pasiune; Vasul de Aur; Strălucitoare asemeni a
milioane de sori; Încântătoarea Zeiţă a Dragostei; Mica Lună; Cea îndrăgostită
de Shiva; Dansatoarea Cosmică; Zeiţa Inteligenţei Trezite; Zeiţa celor Trei
Oraşe; Adolescenta; Pasionala; Cea care se joacă cu săgeţile dragostei; Cea
care îndeplineşte dorinţele aspiranţilor; Cea Etern Îndrăgostită etc.

5. Reprezentarea tradiţională a Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari:

În reprezentările simbolice tradiţionale, Marea Putere Cosmică Tripura Sundari
este adeseori culcată pe o parte pe un divan la picioarele căruia stau Brahma,
Vishnu şi Ishvara iar tăblia acestui divan este corpul lui Sadashiva.
Marea Putere Cosmică Tripura Sundari poate fi vizualizată în timpul meditaţiei ca
o zeitate a cărei formă este “mai strălucitoare decât a milioane de sori”, iar la
nivelul creştetului ea poartă o semilună (care uneori este redată ca fiind formată
chiar din părul zeiţei). Tripura Sundari este înfăţişată cu patru braţe, ţinând în
două dintre ele un vas pentru zahărul candel şi cinci săgeţi împletite din flori, iar
în celelalte două mâini ţine un laţ şi un cârlig. Ea este reprezentată goală sau
purtînd un veşmânt fin de culoare roşie şi purtînd diverse ornamente minunate
(brăţări la glezne şi la mâini, cercei, inele, lănţişoare etc.). Frumuseţea ei este
orbitoare, iar chipul şi corpul îi sunt foarte tinere. Zeiţa este reprezentată de cele
mai multe ori ca fiind aşezată pe un pat care îl semnifică pe marele zeu
Sadashiva ce stă aplecat peste cele patru forme ale lui, Brahma, Vishnu, Rudra şi
Maheshvara (aceştia ţinând locul celor patru picioare ale patului).

Culoarea roşie strălucitoare în care este reprezentată Marea Putere Cosmică

Tripura Sundari semnifică starea ei de fericire extatică, cunoaşterea ei
iluminatoare şi totală, precum şi compasiunea ei nemărginită pentru toate fiinţele
Creaţiei. Semnificaţia simbolică ce este atribuită obiectelor pe care ea le ţine în
mâini este următoarea: vasul pentru zahărul candel reprezintă mintea, iar
săgeţile împletite din flori simbolizează cele patru simţuri, care prin graţia zeiţei
devin tot atâtea “porţi” de manifestare a unei copleşitoare fericiri.
Metaforic vorbind, Tripura Sundari ne “vânează” cu săgeţile încântării şi ale
fericirii, revelându-ne astfel toate formele Creaţiei ca aspecte ale naturii noastre
divine interioare, care este plină de beatitudinea nesfârşită a extazului suprem.
Laţul pe care îl poartă în cea de-a treia mână semnifică abilitatea de a-şi atrage
adoratorii sinceri şi devotaţi prin intermediul frumuseţii ei orbitoare. Cârligul din
ultima mână reprezintă mijlocul prin care ea retează orice ataşament faţă de
aparenţele iluzorii ale lumii înconjurătoare.

Cele cinci forme ale lui Shiva pe care este aşezată Sundari sunt numite, de
fapt, “cele cinci cadavre”, deoarece ele sunt absolut inerte fără energia pe
care ea le-o infuzează. Din punct de vedere subtil, aceste cinci forme
simbolizează cele cinci elemente (mahabhuta) din Manifestare şi cele cinci feluri
de activităţi principale ale lui Shiva (creaţie, menţinere, distrugere, ocultare şi
graţie). Astfel, Brahma semnifică elementul pământului (prithivi mahabhuta) şi
activitatea de creaţie. Vishnu este elementul apei (apas mahabhuta) şi
activitatea de menţinere şi suport a ceea ce e fost deja creat. Rudra semnifică
elementul focului (agni mahabhuta) şi activitatea de distrugere şi transformare.
Maheshvara simbolizează elementul aerului (vayu mahabhuta) şi ignoranţa faţă
de origini sau, altfel spus, activitatea lui Shiva de ocultare sau tăinuire a naturii
sale esenţiale, pentru a permite astfel Macrocosmosului sau Creaţiei să se
manifeste în conştiinţa Lui infinită. Sadashiva reprezintă al cincilea şi cel mai
subtil dintre elemente, care este eterul (akasha mahabhuta); el simbolizează, de
asemenea, graţia lui Shiva, care ne eliberează din lanţurile grele ale iluziei
Manifestării şi ne oferă capacitatea de a o transcende în totalitate.

6. Adorarea Ei încă din cele mai vechi timpuri:

Tradiţia lui Sri Vidya, în care se practică adoraţia sistematică a lui Tripura Sundari
pentru a fuziona cu sfera sa gigantică de forţă se leagă de o veche tradiţie
secretă shivaită, născută în acel curent spiritual numit uneori "calea secretă a
Mantra-elor" (Mantra Marga), în care diferitele energii benefice şi niveluri ale
Macrocosmosului sunt în mod inefabil controlate şi animate de anumite mari
Puteri Cosmice.
După unele opinii, numele de Tripura provine din două cuvinte „Tui” şi celălalt
„Pra”. Tui înseamnă apă şi Pra înseamnă aproape. Ceea ce semnifică faptul că
Tripura este un ţinut cu o întindere de apă. De aici apare transformarea din
Tuipra – în Tipra – şi în final Tripura. Conform viziunii altor şcoli, Tripura apare ca
o versiune sanscrită a lui Tripura – numele dat unui trib din munţi.
Administratorul Regal a Statului Princiar Tripura îşi are originea din acest trib
Tripura.
Istoria oraşului Tripura este cunoscută din Mahabharata, Purana-s şi inscripţiile
de pe coloane de pe vremea împăratului Ashoka. Se spune că în timpul
Mahabharata-ei a fost un rege care se numea Maharaja Daitya. Fiul său Tripur a
devenit la rândul său rege al acelui ţinut. În conformitate cu Rajmala, cronica
acelor vremuri, numele ţinutului sau pământului este dat după numele Regelui.
Astfel s-a numit Tripura. Descifrând inscripţiile coloanelor din vremea regelui
Ashoka aflăm că dintre toate regatele, oraşul Tripura a continuat să existe o
perioadă lungă de timp. Este considerată în mod tradiţional domiciliul preferenţial
al Lordului Shiva, hinduismul prinzând rădăcini adânci printre locuitorii oraşului
Tripura către sfârşitul sec. al 15-lea. Peste tot în India, Gomukh (vaca sfântă)
este o emblemă preţuită. Vechile fântâni cu apă de băut şi izvoarele de apă sunt
adesea orientate să se verse prin jgheaburi modelate sub forma capului de vacă.
Astfel, simbolul oraşului Tripura este considerat a fi simbolul vacii sfinte în India
de Nord-Est.

Templul lui Tripura Sundari este unul dintre cele mai vechi temple construite în
India. Din timpuri îndepărtate s-a început construcţia Templului Kamakhya lângă
Guwahati, oraş în Assam şi de asemenea construcţia Templului Kaligat în Kolkata.
În statul princiar Tripura, Maharaja Dhanya Manikya constuieşte Templul lui
Tripura Sundari în 1501 A.D. (1423 S.E.).

Statuia zeiţei Tripura Sundari din acest tempul este făcută din piatră. Înălţimea
statuii este de 1 m şi 57 cm şi lăţimea este de 64 cm. Ea a fost instalată pe o
piatră altar. Aşa cum este ea descrisă în textele sacre, mâna sa dreaptă ridicată
realizează gestul Varmudra sau altfel spus gestul binecuvântării. În cealaltă mână
dreaptă coborâtă ţine un arc cu săgeţi. În prima mână stângă ţine un laţ iar în
cealaltă mână coborâtă ţine o ţepuşă cu care sunt conduşi elefanţii. Dar aceste
aspecte nu sunt vizibile în mod distinct la prezenta statuie. Zeiţa poartă o
coroană pe cap. Ea poartă la gât o ghirlandă din 13 cranii. Faţa sa este ovală cu
un nas micuţ şi cu o pereche de ochi micuţi rotunzi.

Deşi este descrisă în Dhyana-Shlokas-uri ca o Mare Putere Cosmică extraordinar

de graţioasă, totuşi ea nu este decât rareori reprezentată în iconografie. Puţine la
număr sunt statuile consacrate ei, comparativ cu alte reprezentări a celorlalte
Mari Puteri Cosmice, cele câteva putând fi adorate în templele shivaite din sudul
Indiei. Adorarea lui Tripura Sundari a cunoscut o oarecare înflorire în Kashmir,
unde s-au realizat câteva imagini simbolice ale Ei dar care din păcate nu s-au
păstrat în totalitate. Dar aceasta nu are o importanţă prea mare deoarece
modalităţile sale de adorare sunt multiple, cu efecte extraordinare spirituale, prin
intermediul mantra-ei sale sau prin vizualizarea yantrei sale specifice (Sri
Yantra).

7. Sri Yantra, reprezentarea subtilă a lui Tripura Sundari:

În sistemul Tantra, cea mai adorată formă de manifestare a Mamei Divine
dintre Marile Puteri Cosmice este cea a frumoasei zeiţe Tripura Sundari,
Împărăteasa Frumuseţii Din Cele Trei Lumi. Sri Yantra este atât reprezentarea sa
secretă, subtilă ca sferă gigantică de forţă, figurată prin această diagramă, cât şi
o modalitate de a intra în inefabilă rezonanţă cu ea.

Ce este o yantra?
Lumea este deseori văzută ca un sistem complex de către tradiţia tantrică şi din
această cauză este necesară o simplificare, o reducere la esenţă până la cele mai
mici detalii. Astfel, yantrele sunt transpuneri lineare sau geometrice,
bidimensionale sau tridimensionale prin intermediul cărora accedem la sursa
esenţială a manifestării unui aspect din această creaţie. Divinitatea guvernatoare
sau protectoare a yantrei ocupă întotdeauna locul central în yantra (atunci când
yantra este plană), sau vârful yantrei (când reprezentarea este tridimensională).
O yantra poate fi aşezată plan, bhuprastara – în două dimensiuni, cu faţa spre est
sau spre nord, sau meruprastara – în trei dimensiuni, la care yantra are o formă
piramidală. Yantra poate fi încărcată cu mantra sau bija mantra reprezentării
respective, pentru a deveni eficientă.

Bindu, sau punctual central din Sri Yantra reprezintă "focarul de putere" în
care întregul univers este proiectat într-o formă condensată, prin care se
realizează punerea în inefabilă rezonanţă a microcosmosului fiinţei adoratorului
cu anumite aspecte sau energii specifice lui Tripura Sundari. Ea sălăşluieşte ca
spirit gigantic universal în bindu, în centrul centrului lui Sri Yantra, dar care, fiind
ocultat, nu este reprezentat. Din acest punct pornesc toate firele de forţă ale
creaţiei.

Sri Yantra are un nucleu format din nouă triunghiuri, care reprezintă proiecţia
la nivelul pământului a ciclului complet al Eneadei forţelor dumnezeieşti.
Diagrama exprimă treimea forţelor divine ale Emanaţiei universale, Echilibrului
menţinător şi Resorbţiei cosmice. Astfel, chipul treimic al divinului se reflectă în
creaţie în conformitate cu principiul analogiei, Apele de Sus (Cerul) oglindindu-se
în Apele de Jos (Pământul). Avem astfel patru perechi de triunghiuri
complementare, dintre care cele cu vârful în jos reprezintă energiile Manifestării,
descendente, „feminine”, Yin, iar triunghiurile cu vârful în sus corespund
energiilor Resorbţiei, ascendente, „masculine”, Yang, în vreme ce în centrul
diagramei se află triunghiul unic al energiilor divine supreme. Nevăzută, decada
guvernează totul prin focarul punctual al triunghiului din centru, adevărat resort
al transcendenţei.

Celelalte părţi ce compun yantra - petalele, liniile din yantra - sunt în mod
normal aranjate în cercuri concentrice (mandalas) şi simbolizează fiecare în
parte un atribut al Zeiţei. În Sri Yantra sunt prezente 111 aspecte. Ea poate fi
asociată cu simbolismul corpului uman unde există de asemeni rapoarte foarte
exacte între diferitele părţi ale corpului, unele cu altele. Astfel, pe Tripura
Sundari o putem vedea ca pe o zeiţă Macrocosmică care se identifică perfect
până la cele mai mici detalii cu fiinţa umană, privită ca Microcosmos.

Pătratul sau bhupura reprezintă energia pământului. Acesta este reprezentat

ca o suprafaţă ce împrejmuieşte ca nişte ziduri toate elementele componente
ale yantra-ei. Cele trei linii ale lui bhupura din Sri Yantra reprezintă fiecare în
parte un aspect al lui Tripura Sundari. În linia exterioară sunt reprezentate opt
lumi protectoare (lokapalas), spiritele gardiene ale direcţiilor principale şi cele
ale direcţiilor intermediare. În linia de mijloc sunt reprezentate opt Siddhi
Shaktis reprezentând lumea simţurilor. În linia interioară sunt opt shaktis
reprezentând controlul asupra tendinţelor inferioare.

Sri Yantra reprezintă în mod analogic un întreg univers aflat sau în expansiune
sau în resorbţie. Ea trebuie contemplată în mod activ, percepînd sensul
analogic, subtil, adică fie ca reprezentând mişcarea cosmică a lui Tripura
Sundari care, din centrul ei se extinde de jur împrejur creînd astfel universul,
fie realizăm o adorare a Sa plecînd de la exterior pentru a ajunge în final către
centrul acesteia unde se află esenţa spirituală ultimă a lui Tripura Sundari.
Aspirantul care o adoră pe Tripura Sundari va înţelege foarte curând tot acest
proces subtil, cosmic.

"Cel trezit spiritual trebuie să mediteze intens fără încetare asupra splendorii
supreme şi atotputernice care este voinţa lui Dumnezeu". (sutra 72, din
Yoginihridaya)

8. Yantra Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari

 BHUVANESHWARI, Marea Putere Cosmică a Spaţiului

Cea de-a patra Mare Putere Cosmică în panteonul tantric hindus este
Bhuvaneshwari (sau Bhuvanesi, după cum mai este ea denumită în unele teritorii
ale Indiei). Această Mare Putere Cosmică este adorată ca Marea Zeiţă care
protejează toate lumile în Manifestare. De altfel, acest atribut al zeiţei este
simbolizat chiar de numele ei, care înseamnă Regina Glorioasă sau
Guvernatoarea (Ishvari) întregului domeniu al Creaţiei, cu toate lumile (Bhuvana)
pe care Creaţia le conţine. Bhuvaneshwari este creatoarea Pământului, Apei,
Focului, Aerului, Eterului, a întregii Naturi (Prakriti), a Soarelui şi a Lunii. Cu alte
cuvinte, ea este Mama Divină care protejează toate lumile şi, prin urmare,
întregul Macrocosmos este corpul ei, pe care nenumăratele fiinţe care există
reprezintă ornamentele şi podoabele ei de preţ.

Materialul despre Marea Putere Bhuvaneshwari este structurat pe mai multe

capitole:

1. Bhuvaneshwari reprezintă puterea deschiderii şi a expansiunii

nesfârşite, a egalităţii în spirit şi a păcii profunde care conţine şi susţine toate
lucrurile şi pe care nimic nu o poate deranja. Într-adevăr, vom putea înţelege mai
bine această afirmaţie atunci când vom evoca învăţăturile tantrice cu privire la
Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari, ce precizează că Zeiţa este spaţiul
originar din care se obiectivează mai apoi orice lucru sau fiinţă.
În cele patru Vede hinduse, Bhuvaneshwari este cunoscută ca fiind Aditi,
ceea ce înseamnă Divina Mamă Cosmică, infinită şi indivizibilă, originea a tot
ceea ce se manifestă, matca primordială, spaţiul. În ea se naşte însăşi lumina şi
de aceea ea reprezintă mama Soarelui şi a tuturor zeităţilor solare care îi poartă
numele (aditya-şi). Bhuvaneshwari creează spaţiul pentru a putea da naştere
ulterior tuturor lucrurilor din Manifestare. În mod similar, spaţiul conştiinţei
noastre este creat tot de Bhuvaneshwari, pentru a ne permite astfel să ne
manifestăm ca individualităţi în lumea în care existăm şi de a cunoaşte natura
Divină din noi.

Este prin urmare simplu să înţelegem faptul că, la nivelul întregii Creaţii, spaţiul
are multe niveluri de manifestare, într-o deplină conformitate cu rezonanţele
vibratile ale energiilor subtile care îl alcătuiesc. De pildă, pe lângă spaţiul fizic
care ne înconjoară şi care, de fapt reprezintă un anumit tip de energie subtilă
formatoare, mai există şi spaţiul mental, care de asemenea este nesfârşit,
asemeni spaţiului fizic. Spaţiul mental prezintă, la rândul său, multe alte niveluri
de subtilitate, care culminează cu spaţiul suprem al purei conştiinţe dumnezeieşti,
care se află dincolo de orice fel de manifestare. Toate aceste tipuri diferite de
spaţii nu reprezintă altceva decât aspecte şi funcţii diferite ale lui Bhuvaneshwari.
Ca de exemplu, ea este cunoscută ca fiind un aspect al Zeiţei Parvati, fiica
munţilor Himalaya şi contrapartea lui Shiva. Ea este Stăpâna Sferelor (a Lumilor)
şi Noaptea Realizării Perfecte (Siddha-Ratri). Ea este şi un aspect a lui
ParaShakti, Puterea Supremă a Energiei Universale, a Creaţiei, a Iluziei, a
Disoluţiei şi a Distrugerii. Marea Putere Cosmică Bhuvaneshvari este asemenea
Marii Puteri Cosmice a Timpului Kali, zeiţa neînfricată a Morţii. Prin favorurile pe
care le oferă, Bhuvaneshwari se aseamănă cu Zeiţa Durga şi cu Lakshmi. Ea este
liniştea Morţii şi trezirea la Viaţă. Ea este cunoscută ca Stăpâna Yoga-i şi Mama
Divină cea plină de înţelegere. Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari
binecuvântează pe cei care o adoră, îndepărtându-le fricile şi temerile, ajutându-i
la realizarea pe calea spirituală.

Ştiinţa modernă a ajuns abia acum, în perioada ultimelor decenii, la

concluzia foarte importantă că spaţiul (akasha) reprezintă de fapt, „materia”
primordială din care iau naştere mai apoi toate celelalte elemente (aerul, focul,
apa şi pământul). De pildă, substanţa din care este alcătuit pământul nu
reprezintă altceva, în esenţă, decât o concentrare sau, cu alte cuvinte, o
„focalizare” specifică a spaţiului (sau a eterului (akasha)) într-o anumită zonă.
Sub acest aspect, al „substanţei” primordiare din care apare totul în manifestare,
Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari mai este cunoscută ca Prakriti sau Mama
Natură. Nu trebuie să uităm însă faptul că acest spaţiu originar, fundamental al
oricărei manifestări ulterioare este, la modul esenţial vorbind, conştiinţă pură şi,
prin urmare, el reprezintă o expresie inefabilă a libertăţii şi a fericirii nesfârşite.

Dintr-o altă perspectivă, Bhuvaneshwari mai este numită şi Maya, adică Marea
Iluzie Universală. Bhuvaneshwari desfăşoară astfel nenumărate „fire” iluzorii ale
Universului în care fiinţele ignorante se încurcă tot mai mult, complicând astfel
roata samsara-ică proprie individului (adică ciclul naşterilor succesive în
Manifestare, pe diferitele niveluri de vibraţie ale acesteia). Atunci când măsurăm,
când apreciem, când comparăm sau când ierarhizăm diferitele lucruri sau obiecte,
noi nu facem altceva decât să cădem în capcana numelor şi formelor iluzorii care
definesc aceste obiecte, uitând aproape cu desăvârşire realitatea spaţiului unitar
fundamental, care reprezintă de fapt, matricea primordială din care ele au
apărut. Orice formă care se manifestă în domeniul obiectiv este în fapt un
conglomerat de unde energetice care subzistă în virtutea rezonanţelor specifice
ale acelei forme în spaţiul infinit. De aceea, una din metodele importante de a
transcende cu uşurinţă iluzia căreia ne supunem aproape în fiecare clipă este
aceea de a „învăţa” să vedem în jurul nostru, pretutindeni, spaţiul sacru al mamei
Divine Bhuvaneshwari, spaţiu care de fapt este Conştiinţa ei gigantică şi inefabilă
ce ne cuprinde pe toţi într-o îmbrăţişare plină de bunătate şi compasiune. De
altfel, conştiinţa reprezintă însuşi „câmpul fundamental” în care apar şi se petrec
toate evenimentele, toate fiinţele şi toate obiectele, fără de care ele nu ar avea
nici un fel de semnificaţie sau scop. Prin urmare, realizarea unei prize sintetice şi
eficiente de conştiinţă asupra acestei realităţi fundamentale, care este spaţiul
nesfârşit, manifestare grandioasă a conştiinţei divine a Marii Puteri Cosmice
Bhuvaneshwari, ne va conferi imediat capacitatea de a avea acces la oricare
dintre modalităţile sale de expresie (obiecte, fenomene etc.), prin simplul act de
exercitare focalizată a voinţei noastre.

Bhuvaneshwari reprezintă vidul în forma sa creatoare, din care izvorăşte

Creaţia şi care susţine dezvoltarea ei ulterioară. Este important să subliniem
aici faptul că acest vid nu este vidul anterior Creaţiei, care este transcendent şi
pe care îl reprezintă Marea Putere Cosmică Dhumavati. Din punct de vedere al
localizării, Bhuvaneshwari se află pretutindeni în spaţiu. Practic, putem afirma că
noi ne aflăm mereu în sfera de conştiinţă gigantică a lui Bhuvaneshwari, dar
dincolo de această realitate (care implică o dimensiune macrocosmică), zeiţa
reprezintă mai cu seamă spaţiul extrem de subtil din inima noastră, în care este
conţinută într-un mod tainic întreaga Manifestare şi care totodată reprezintă
locul sacru în care ne putem identifica prin revelare spontană şi beatifică cu
conştiinţa Sinelui nostru Suprem Nemuritor (Atman). Bhuvaneshwari este
puterea dragostei. Iubirea lui Bhuwaneshwari pune capăt ataşamentelor şi
suferinţelor de care avem parte, făcându-ne conştienţi de iubirea adevărată,
cosmică, fără formă dar care conţine în ea toate formele de manifestare.

2. Adorarea frenetică a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari face cu

putinţă transcenderea limitărilor penibile ale fiinţei umane, revelându-ne faptul că
adevărata iubire universală, liberă şi complet neataşată, nu are formă sau cu alte
cuvinte, ea nu se „contractă” şi nu se focalizează doar asupra uneia sau alteia
dintre formele obiectivate (fiinţă, animal etc.), dar cu toate acestea, ea
înglobează toate formele. O astfel de iubire sublimă nu limitează şi nici nu
urmăreşte să ţină ceva doar pentru ea însăşi, aspect care o face să se manifeste
mereu într-un mod profund altruist. Pe de altă parte, spaţiul inefabil al iubirii
reprezintă un spaţiu care permanent „hrăneşte” tot ceea ce provine din el,
conferind în acest fel posibilitatea de creştere şi dezvoltare.

Bhuvaneshwari susţine toate lumile cu fiinţele şi lucrurile care le sunt

specifice, într-un gest de perpetuă „înflorire” a Creaţiei, care este de natura
propriului ei Sine, asemănându-se din acest punct de vedere cu Marea Putere
Cosmică Tripura Sundari. Cu alte cuvinte, putem afirma faptul că Bhuvaneshwari
reprezintă practic întregul univers (Macrocosmos) personificat ca o zeitate.
Adorarea ei intensă atrage prin rezonanţă viziunea cosmică a Realităţii, depăşind
astfel orice limitare impusă de o anumită opinie sau credinţă particulară. Ajutorul
zeiţei se manifestă cu precădere în direcţia depăşirii cu succes de către fiinţa
umană a oricăror tipuri de identificări şi prejudecăţi false, sublimându-le la nivelul
unei înţelegeri mult superioare, globale. Această viziune de ansamblu, care
totodată este integratoare asu1pra Macrocosmosului pe care o face posibilă
Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari, oferă aspirantului yoghin o înţelegere
intuitivă de ansamblu a marilor taine ale Creaţiei, făcându-l să perceapă într-un
mod inefabil şi indescriptibil realitatea Infinitului.

În conformitate cu legea analogiilor şi corespondenţelor din tradiţia spirituală

orientală, întregul Macrocosmos este la modul fundamental şi proporţional
conţinut în spaţiul mic şi extrem de subtil de la nivelul inimii noastre. Cu alte
cuvinte, inima reprezintă locul care adăposteşte spaţiul infinit (universal) în
interiorul fiinţei noastre, fiind astfel chiar reşedinţa în care sălăşluieşte Marea
Putere Cosmică Bhuvaneshwari. Prin urmare, una din metodele infailibile care ne
permit comuniunea subtilă extatică cu sfera gigantică de conştiinţă a lui
Bhuvaneshwari este aceea de a ne orienta conştiinţa către o investigare plină de
iubire şi de vigilenţă în acest spaţiu tainic, foarte subtil, de la nivelul inimii
noastre spirituale.

De aceea, tradiţia spirituală yoghină afirmă că întregul univers (Macrocosmos)

izvorăşte în mod necesar din spaţiul infinit al Conştiinţei Divine. Mai ales pentru
cei care urmăresc să devină artişti geniali în nu contează care ramură a artei,
mari vizionari sau creatori, vor trebui să o adore cu sinceritate şi cu multă iubire
pe Bhuvaneshwari, creând astfel un spaţiu sacru (care este oferit zeiţei) în
interiorul minţii lor. În acelaşi timp, creând un anumit spaţiu noi ne eliberăm
aproape în mod automat de stres şi de diferite alte tensiuni, care nu reprezintă
altceva decât forme limitate ale concepţiilor, prejudecăţilor şi ataşamentelor
noastre. Cu alte cuvinte, întinderea nesfârşită a spaţiului poate fi asimilată cu
repausul, odihna, pacea şi perfecta egalitate. Această inefabilă stare este
conferită prin graţia lui Bhuvaneshwari şi, prin urmare, pentru a regăsi pacea
supremă este foarte indicată adorarea acestei Mari Puteri Cosmice.

O altă modalitate prin care se poate obţine foarte uşor rezonanţa cu sfera de
influenţă a lui Bhuvaneshwari este aceea de medita cât mai focalizaţi cu
putinţă asupra spaţiului infinit. Această metodă este aceea de a dezvolta şi rafina
în noi înşine atitudinea de martori detaşaţi în Manifestare, prin care doar
observăm diferitele evenimente, lucruri, fiinţe etc. cu care putem chiar
interacţiona dar fără să ne identificăm cu vreunul din aceste aspecte.

O altă metodă de adorare a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari este prin

meditaţie asupra yantra-ei ei specifice. Yantra-ele tuturor Puterilor Cosmice au
foarte multe elemente în comun, cu câteva mici diferenţe, de la caz la caz. Yantra
de bază este constituită dintr-un punct central (bindu) care este reprezentat sau
nu, dar prezent la toate tipurile de yantra, dintr-unul sau mai multe triunghiuri,
dintr-un dreptunghi, pentagon, hexagon sau spirală, din petale de lotus, litere
mantra-ice pe petalele de lotus având diferite culori în funcţie de zeităţile aşezate
pe aceste petale, unul sau mai multe cercuri, pătratul exterior şi porţile.

În centrul yantra-ei lui Bhuvaneshwari este situat Bindu imaginar (alb) sau sunt
reprezentate literele mantra-ice specifice lui Bhuvaneshwari. Urmează apoi un
triunghi cu vârful în jos care reprezintă energia (aspectul feminin din manifestare,
sau Shakti) şi un triunghi cu vârful în sus care reprezintă conştiinţa (sau aspectul
masculin în manifestare, sau Siva). Prin suprapunerea celor două triunghiuri se
formează steaua cu şase colţuri. Yantra mai prezintă 8 petale de lotus distribuite
pe un cerc şi încă 8 petale de lotus plasate pe un cerc de diametru mai mare,
concentrice, ambele încadrate într-un pătrat cu patru porţi (deschizături). Din
punct de vedere al zeităţilor, yantra Marii Puteri Bhuvaneshwari prezintă opt
zeităţi (zei şi zeiţe) care ocupă interiorul celor opt petale; alte patru zeităţi stau
pe pericarpul din interiorul lotusului. Câte o pereche de zei şi zeiţe este aşezată
pe câte unul din cele şase vârfuri ale triunghiurilor. Alte opt zeiţe sunt prezente
pe cele opt extremităţi ale petalelor. Acolo se mai află încă opt shakti-uri (zeităţi
feminine) situate în spaţiile dintre petale. Fiecare dintre celelalte 8 petale sunt
guvernate de câte o zeitate. Patru zeităţi păzesc cele patru porţi; alte patru
zeităţi păzesc cele patru colţuri ale pătratului. Suprafaţa din mijlocul yantrei este
dominată în general de zeităţi feminine şi perimetrul este domeniul zeităţilor
masculine. Bindu central Siva-Shakti este înconjurat de toate aceste zeităţi.
Adoratorul acestei Puteri Cosmice va venera toate aceste zeităţi din Yantra.

Prin venerarea Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari, adoratorul dobândeşte o

calitate charismatică ce fascinează pe oricine îl ascultă, datorită farmecului
său personal şi a capacităţilor sale intuitive şi mentale. Bolile, duşmanii şi
problemele sunt pentru totdeauna izgonite din viaţa aspirantului, el dobândind
nenumărate câştiguri materiale şi spirituale. El va trăi o viaţă familială plină de
împlinire câştigând faima şi respectul atât al celor din jur cât şi a întregii naţiuni.
El are un control perfect asupra vieţii sale, depăşind cu succes toate problemele
neprevăzute care apar. Meditând cu intensitate şi perseverenţă asupra acestei
forme minunate a Zeiţei se va obţine, dacă aspiraţia este cu adevărat puternică şi
sinceră, graţia acestei Mari Puteri Cosmice, care poate consta chiar în actul de
iluminare şi revelare a Sinelui Suprem Atman.

O altă modalitate este aceea de a urmări cu perseverenţă să eliminăm din mintea

noastră ideea că numele şi formele înconjurătoare reprezintă realitatea. Această
metodă este foarte asemănătoare cu practicile din jnanayoga (yoga discriminării)
şi se bazează pe faptul că tot ceea ce noi cunoaştem se fundamentează pe o
suprapunere de nume şi forme (care sunt simple convenţii) peste o „prezenţă”
necunoscută, care nu este altceva decât vidul creator potenţat de o energie
infinită. În toate aceste procedee spirituale de adorare a Mamei Divine
Bhuvaneshwari, a deveni perfect detaşaţi faţă de efemeritatea aspectelor duale
ale iluziei cosmice şi a manifesta o totală şi sinceră deschidere pentru aflarea
Adevărului Suprem reprezintă cele mai indicate căi de a o adora şi totodată de a
onora prezenţa divină fermecătoare a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari.

3. Descrierea simbolică a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari o

înfăţişează ca având trei ochi (ceea ce simbolizează cunoaşterea totală a
lumilor în Manifestare), sâni foarte mari (de la care, simbolic, toate fiinţele se
hrănesc şi îşi extrag astfel esenţa vieţii) şi un chip zâmbitor, plin de bunătate,
detalii care subliniază o dată în plus aspectul matern al manifestării acestei Mari
Puteri Cosmice. Gloria şi măreţia ei sunt semnificate de strălucirea plină de
puritate pe care ea o emană (întocmai precum Soarele care răsare) şi de Luna
care picură nectarul divin (sau soma) de pe creştetul zeiţei.

Frumuseţea lui Bhuvaneshwari este menţionată adesea. Celebrul tratat

Tantrasara o descrie ca fiind o femeie cu un chip frumos, încadrat de un păr
inelat de culoarea albinelor negre şi având un zâmbet plin de bunăvoinţă. Ochii
săi sunt limpezi şi calzi, buzele ei roşii sunt pline, şi nasul său este delicat. Sânii
săi fermi sunt unşi cu pastă de santal şi şofran. Talia sa e îngustă, coapsele,
fesele şi ombilicul sunt încântătoare. Gâtul său superb este decorat cu bijuterii, şi
braţele sale sunt făcute pentru îmbrăţişare.

În imnurile închinate ei în tratatul Shaktapramoda, ea este descrisă ca fiind o

tânără fată frumoasă ce zâmbeşte misterios şi al cărei yoni (organ sexual
feminin) este fermecător. Se spune că simbolul ei este triunghiul (reprezentarea
schematică a yoni-ului). Aici ea este descrisă ca având patru braţe, cu două
dintre ele făcând gesturile acordării graţiei şi respectiv cel al îndepărtării fricii.
Aceste gesturi exprimă atitudinea sa plină de bunăvoinţă asupra lumii întregi şi în
caz particular asupra discipolilor devotaţi. În celelalte două mâini ea ţine un laţ şi
o ţepusă. Divina Mamă Bhuvaneshwari foloseşte laţul pentru a-l controla pe
adoratorul a cărui energie este nestăpânită şi ţepuşa pentru a-l disciplina pe
aspirant, ajutându-l astfel să atingă iluminarea spirituală şi oferindu-i Graţia Sa.

În ceea ce priveşte imaginea iconografică a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari,

ea este asemănătoare cu cea a lui Tripura Sundari, radiind o natură eminamente
benefică. Bhuvaneshwari este de culoarea soarelui la răsărit, având semiluna pe
creştet, patru mâini şi trei ochi. În două din mâinile sale ţine un laţ şi o ţepuşă,
iar cu celelalte două mâini ea face gestul de îndepărtare a fricii (abhaya mudra)
şi gestul de oferire a unor minunate daruri spirituale (varana mudra). Uneori ea
este reprezentată ţinând în două din mâinile sale un lotus şi un vas de bijuterii,
iar alteori piciorul ei stâng este figurat ca fiind aşezat pe un vas cu bijuterii.
Bhuvaneshwari este aşezată pe un pat asemănător cu un tron, care constă în
reprezentarea celor cinci forme de manifestare ale lui Shiva (aşa cum au fost ele
descrise în cazul Marii Puteri Cosmice Tripura Sundari) şi de pe care ea
controlează şi organizează mişcarea în întreg Universul (Macrocosmos).

Alteori Bhuvaneshwari este reprezentată ţinând un fruct în prima mână şi cu cea

de-a doua mână face gestul oferirii protecţiei (raksha). Ea este de asemenea
descrisă ca având culoarea aurie, roşie sau albastră, fiecare dintre aceste culori
semnificând cele trei Guna-uri. O altă descriere a sa o arată ca având 20 de
braţe în care ţine diferite obiecte, de exemplu: arc cu săgeţi, o pereche de
foarfeci, o spadă, o ţepuşă, o bâtă, un disc, un trident, un laţ şi un toiag, o
scoică şi o ghirlandă de flori şi făgând gestul protector de alungare a fricii
(abhaya mudra). În alte două mâini ea ţine o floare roşie de lotus şi o cutiuţă cu
bijuterii preţioase. Ea este aşezată goală pe o floare roşie de lotus în mijlocul
unui lac plin de lotuşi.

4. Deoarece reprezintă spaţiul, Bhuvaneshwari este complementara lui

Kali, care după cum ştim reprezintă timpul: cele două zeiţe semnifică astfel cele
două faţete principale ale Zeiţei Supreme (Shakti), respectiv infinitatea şi
eternitatea. Cu alte cuvinte, putem spune că Bhuvaneshwari creează într-un
anumit fel „scena” pe care, mai apoi, Kali îşi desfăşoară dansul teribil al vieţii şi
al morţii. Această analogie ne permite totodată să remarcăm faptul că zeiţa
supremă reprezintă în acelaşi timp atât martorul (sau cel care observă), cât şi
cel care se bucură şi se implică în dansul cosmic a lui Kali.

Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari creează într-un anumit fel

tainic „scena” pe care, mai apoi, Kali îşi desfăşoară dansul teribil al vieţii şi al
morţii. Această analogie ne permite să remarcăm faptul că zeiţa supremă
reprezintă în acelaşi timp atât martorul (sau cel care observă), cât şi cel care se
bucură şi se implică în dansul cosmic al lui Kali. Aceasta reprezintă, de
asemenea, o temă importantă de meditaţie care ne indică una din metodele
fundamentale de revelare a Sinelui Suprem prin intermediul adorării Marii Puteri
Cosmice Bhuvaneshwari.

Prin urmare, Kali creează evenimentele în timp, iar Bhuvaneshwari creează

obiectele în spaţiu. Înţelegerea profundă a acestor aspecte este aceea că toate
evenimentele nu reprezintă altceva decât simple „secvenţe” în câmpul gigantic de
conştiinţă a Mamei Divine Kali (care manifestă timpul), iar toate localizările în
spaţiu nu sunt decât simple „faze” de rezonanţă ale „dansului” cosmic al Mamei
Divine Bhuvaneshwari, care manifestă spaţiul.

Ajungând astfel la cunoaşterea tainică a faptului că Marea Putere Cosmică

Bhuvaneshwari este, într-un anumit fel, „baza” pe care ne sprijinim şi totodată
realitatea subtilă care ne impregnează în fiecare clipă, dobândim capacitatea
extraordinară de a practica cu un deplin succes cele mai înalte şi mai elevate
tehnici şi procedee yoga ce ne pot conduce mai apoi, într-un interval de timp
relativ scurt, la eliberarea spirituală supremă. Intim legat de semnificaţia spaţială
pe care o reprezintă, Bhuvaneshwari este, de asemenea, corelată cu direcţiile
spaţiului. Cele patru direcţii ale spaţiului (nord, est, sud şi vest) nu sunt altceva
decât diferite viziuni sau ipostaze ale prezenţei acestei Mari Puteri Cosmice,
fiecare dintre ele având calităţile lor specifice.

Ca o paralelă semnificativă, Kali creează în mod asemănător ceea ce noi numim

„direcţiile temporale”, care după cum ştim sunt trecutul, prezentul şi viitorul.
Tradiţia spirituală tantrică precizează însă faptul că spaţiul se particularizează în
mod tainic în timp. De pildă, direcţia spaţială est reprezintă mai mereu începutul
unei acţiuni, în timp ce direcţia spaţială nord semnifică direcţia iluminării
spirituale. Din această cauză putem afirma că, într-un mod tainic, spaţiul conţine
timpul. În mod similar timpul conţine la rândul lui spaţiul, întrucât fiecare
moment de timp este caracterizat de o anumită localizare şi de o direcţie sau
orientare în spaţiu.

Filosofic vorbind, un anumit cadru, un loc din spaţiu (fie că acest spaţiu are o
natură fizică, fie că el are o natură subtilă - astrală, mentală, etc.) nu reprezintă
altceva decât o reflectare a propriei noastre viziuni sau prize de conştiinţă asupra
realităţii respective. Dacă această viziune sau percepţie a noastră se modifică,
spaţiul (locul) în care ea este încadrată se modifică şi el imediat. În plus, viziunile
sau imaginaţia noastră determină de asemenea direcţia câmpului nostru de
experimentare. Astfel, atunci când ne direcţionăm mentalul spre o anumită zonă
spaţio-temporală, vom percepe imediat anumite locuri şi evenimente care sunt
specifice acelei zone. De aceea, scrierile tantrice ale înţelepţilor hinduşi afirmă că
Bhuvaneshwari reprezintă în esenţă însăşi viziunea originară creatoare a lui
Dumnezeu; cu alte cuvinte, Marea Putere Cosmică Bhuvaneshwari reprezintă
direcţia în care Supremul îşi orientează atenţia în actul Creaţiei sau forţa lui de
conştientizare a Manifestării.

5. Legenda despre apariţia Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari în

manifestare spune că la Începuturi, doar Soarele (sub forma Creatorului
întregului Univers) era stăpânul cerului. Înţelepţii (rishis) au implorat Soarele
(Surya) să creeze mai multe lumi, oferindu-i ca ofrandă soma. Atunci, Surya a
folosit Energia sa Supremă pentru a manifesta lumile (lokas sau bhuvanas).
Astfel, această Energie Supremă a luat o formă proprie sub înfăţişarea plină de
splendoare a Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari.

Bhuvaneshwari este spaţiul în care se manifestă voinţa şi iubirea nesfârşită a

lui Dumnezeu. Într-adevăr, totdeauna sentimentul pur şi profund al unei
iubiri sincere şi necondiţionate, manifestat chiar şi la nivel uman, conferă
sentimentul de spaţiu şi libertate neîngrădită. Putem afirma chiar că, dacă iubirea
nu creează senzaţia de spaţiu şi libertate celui sau celei asupra căreia se revarsă
(„sufocând” prin aceasta orice tendinţă de manifestare liberă şi spontană), ea nu
reprezintă atunci o iubire divină, ci este doar expresia limitată a unei afecţiuni
egoiste şi posesive, lipsită de maturitate spirituală. Se ştie faptul că o astfel de
iubire egiostă conduce foarte repede fiinţa umană la o penibilă stare de suferinţă
şi ataşament, mai ales atunci când ea se manifestă printr-o acerbă gelozie.
Imensa iubire a lui Dumnezeu (expansionată în mod special prin intermediul lui
Bhuvaneshwari) dă naştere dorinţei imense de a crea şi de a urmări apoi mirificul
spectacol al Creaţiei. Din această perspectivă, Bhuvaneshwari creează lumile în
care se manifestă puterea nesfârşită a iubirii divine. Acest joc divin (lila) este
într-o continuă efervescenţă, deoarece spaţiul (akasha) reprezintă o energie
potenţială infinită, care este mereu actualizată în nenumărate moduri şi forme de
manifestare.

Legenda despre apariţia Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari în manifestare

spune că la Începuturi, doar Soarele (sub forma Creatorului întregului Univers)
era stăpânul cerului. El era venerat şi adorat de toate fiinţele. Înţelepţii (rishis)
au implorat măritul Soare (Surya) să creeze mai multe lumi, oferindu-i ca
ofrandă soma, o plantă sacră (sau nectarul divin). Atunci, Surya a folosit Energia
sa Supremă pentru a manifesta lumile (lokas sau bhuvanas). Astfel, această
Energie Supremă a luat o formă proprie sub înfăţişarea plină de splendoare a
Marii Puteri Cosmice Bhuvaneshwari, Guvernatoarea tuturor lumilor, sau Stăpâna
celor trei lumi: Bhur, Bhuvar şi Svar sau cu alte cuvinte pământul sau planul fizic,
atmosfera sau planul astral şi cerul sau planul ceresc. Se mai spune că această
formă a Energiei Supreme Shakti a fost nemanifestată până în momentul creaţiei,
de aceea Bhuvaneshwari este asociată în tradiţia yoghină cu lumea vizibilă,
manifestată.

În alte scrieri, se vorbeşte despre Lokas (lumi) ca fiind diviziunile universului,

diviziuni ce reprezintă lumile subtile aflate în corespondenţă cu nivelul de
conştiinţă al fiinţelor care locuiesc în ele. În general este vorba de o diviziune în
trei lumi fundamentale, Triloka, sau Cerul, Pământul şi Infernul, sau cu alte
cuvinte lumea Divină, cea Medie şi cea Inferioară. O altă clasificare vorbeşte de
cele şapte lumi superioare: Bhur Loka – Pământul; Bhuvar Loka – spaţiul dintre
Pământ şi Soare, regiunea înţelepţilor; Svar Loka – Cerul lui Indra; Mahar Loka –
locul marilor sfinţi; Jnana Loka – ţara fiilor lui Brahma; Tatar Loka – locuinţa
celor din clasa Vairaja (a Vira-şilor) şi Satya Loka sau Brahma Loka – locul lui
Brahma care odată atins generează eliberarea din ciclul renaşterilor. Acestor
şapte lumi superioare le corespund şapte lumi inferioare, numite Patala. Şcolile
filosofice Samhita şi Vedanta vorbesc şi ele despre opt Loka sau regiuni
superioare şi inferioare: 1. Brahma Loka, lumea zeilor supremi; 2. Pitri Loka,
regatul înţelepţilor; 3. Soma Loka, regatul lumii şi al planetelor; 4. Indra Loka,
lumea zeităţilor inferioare; 5. Gandharva Loka, regatul spiritelor celeste; 6.
Rakshasa Loka, regatul raksha-silor; 7. Zaksha Loka, regatul lui Zaksha; 8.
Pisacha Loka, regatul demonilor şi al diavolilor.

6. Frumuseţea fizică a lui Bhuvaneshwari emană din frumuseţea sa

interioară şi ea este ilustrată astfel în “Imnuri către Zeiţa Bhuvaneshwari” de
către Sir John Woodroffe:
“O Mamă, din nou şi din nou privesc formele tale goale, care cuceresc prin
frumuseţe şi plinătate. Nu mă pot sătura să te privesc. Îmi reamintesc adesea
faţa ta, cu ochi mari şi rotunzi şi sprâncene minunate, cu un zâmbet radios, un
nas drept şi buze roşii asemeni fructelor de Bimba. Oricine îţi contemplă bogăţia
părului tău în strălucirea lunii şi care se aseamănă cu un roi de albine negre
rotindu-se deasupra florilor parfumate se eliberează de toate legăturile şi nu se
va mai naşte niciodată în această lume”.

Frumuseţea fizică a lui Bhuvaneshwari emană din frumuseţea sa interioară

şi ea este ilustrată în “Imnuri către Zeiţa Bhuvaneshwari” de către Sir John
Woodroffe astfel:

“O, Tu, Mare Zeiţă, al cărei chip mă fascinează. Corpul tău este umezit cu nectar
divin (soma) ce curge din Sahasrarapadma. Tu eşti încântătoare, cu sânii rotunzi
şi talia de invidiat; în mâinile tale se află un rozariu, un ulcior şi o carte, iar cu
cea de-a patra mână Tu realizezi gestul Jnanamudra. Tu, eşti asemeni lui
Lakshmi rivalizând cu senzualitatea aurului topit. În alte două mâini ţii doi lotuşi
şi cu celelalte două faci gesturile acordării darurilor spirituale şi a îndepărtării fricii
(Varana mudra şi Abhaya mudra)”.

“O Bhavani, îţi venerez corpul tău extraordinar de frumos; însuşi Shiva te

priveşte cu mare admiraţie, plin de dragoste, iar dacă nu se satură să te
privească cu cei doi ochi atunci îşi deschide cel de-al treilea ochi cu care
savurează frumuseţea Ta. O, iată cele două şolduri ale tale care umilesc prin
plinătatea formelor lor mândrul bazin al corpului elefantului şi rivalizează cu
bananierul în grosime şi fragilitate. O Mamă, tu fascinezi cu coapsele tale tinere,
care suportă greutatea şoldurilor. Sânii tăi plini şi şoldurile mari dau impresia că
se absorb în talie. Corpul tău este acoperit cu un puf fin”.

“O Zeiţă, ajută-mă să mă cufund în meditaţie asupra ombilicul tău, locul în care

te poţi abandona în siguranţă; corpul tău este favorizat de însăşi tinereţea ta
înfloritoare plină de o frumuseţe covârşitoare. Sânii tăi asemeni florii de lotus
sunt unşi cu pastă de santal şi cheamă îmbrăţişarea lui Siva. Sânii tăi îmi
amintesc de protuberanţele frontale ale elefantului în timp ce se ridică din apă
făcând spumă”. (Se obişnuieşte să se compare sânii cu cele două protuberanţe de
pe fruntea elefantului)
“O Mamă, cele două braţe ale tale sunt umezite cu apă, picurând pe corpul tău.
Din nou şi din nou privesc formele tale goale, care cuceresc prin frumuseţe şi
plinătate şi sunt împodobite cu un colier agreabil şi cu multe alte bijuterii. Nu mă
pot sătura să te privesc. Îmi reamintesc adesea faţa ta, cu ochi mari şi rotunzi şi
sprâncene minunate, cu un zâmbet radios, un nas drept şi buze roşii asemeni
fructelor de Bimba. Oricine îţi contemplă bogăţia părului tău în strălucirea lunii şi
care se aseamănă cu un roi de albine negre rotindu-se deasupra florilor
parfumate se eliberează de toate legăturile şi nu se va mai naşte niciodată în
această lume. Muritorul care citeşte aceste imnuri încântătoare din toată inima
sa va obţine toate bogăţiile, apărându-i Tu, Mare Zeiţă, sub forma lui Lakshmi la
ale cărei picioare se prosternează însăşi regii”.
 TRIPURA BHAIRAVI - Marea Putere Cosmică a focului subtil purificator

A cincea Mare Putere Cosmică din panteonul hindus, Tripura Bhairavi reprezintă
uluitoarea, colosala, inegalabila şi teribila forţă sau energie (Shakti) de acţiune a
Divinului care distruge şi elimină tot ceea ce este rău şi impur, care transformă
(în sens evolutiv) diferitele tipuri de manifestări şi care totodată reprezintă un fel
de „înnoire” (precum o veritabilă „renaştere din cenuşă”) şi sublimare a
aspectelor în Creaţie. Tripura Bhairavi simbolizează deci forma teribilă de
manifestare a lui Dumnezeu în această creaţie.

Radiaţia luminii primordiale pătrunde în toate universurile

Din punct de vedere etimologic, numele de Bhairavi provine din îmbinarea a trei
grupe de litere: „bha”, care simbolizează actul menţinerii, al susţinerii bharana;
„ra”, care semnifică ramana, adică activitatea divină creatoare; şi „va”, care
provine de la cuvântul vamana, ce se referă la încetarea unei anumite activităţi.
Prin urmare, Tripura Bhairavi reprezintă în ansamblu puterea (sau shakti)
extraordinară a lui Dumnezeu Tatăl de a crea, de a susţine şi totodată de a
retrage sau a distruge Manifestarea, spre deosebire de zeii guvernatori ai
panteonului hindus (Brahma, Vishnu, Shiva), care au suveranitatea doar asupra
unuia din aceste aspecte ale Divinităţii (Brahma fiind Creatorul, Vishnu-
Menţinătorul, iar Shiva-Distrugătorul sau cel care resoarbe Creaţia). Pe de altă
parte, aspectul întreit al Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi se referă la Foc
(agni), Fulger (vidyut) şi Soare (surya), care reprezintă cele trei forme specifice
de lumină ale celor trei „lumi”, şi anume ale Pământului (universul fizic),
Atmosferei (universul astral) şi Cerului (universul cauzal).

Marea Putere Cosmică Tripura Bhairavi mai este cunoscută şi ca Durga, adică
Zeiţa care salvează fiinţa umană din toate situaţiile dificile. În cele mai multe din
reprezentările sale, Durga este înfăţişată călărind un leu care, după cum se ştie,
este un simbol al focului şi al energiei solare. Având o atitudine teribilă şi
ameninţătoare, ea mânuieşte cu dexteritate armele ei de lumină divină pentru a
distruge toţi demonii şi toate forţele negative care îl tulbură pe adoratorul ei
sincer şi devotat. Prin urmare, ea îl ajută pe acesta să depăşească cu succes orice
boală, tristeţe, suferinţă şi chiar să învingă moartea.

Tripura Bhairavi se află într-o strânsă legătură cu Chandi, care este aspectul
teribil al lui Shakti şi care totodată este zeitatea principală adorată în faimosul
poem hindus Devi Mahatmya (ce conţine 700 de sutra-e sau aforisme). Acest
poem mai este numit şi Durga Saptasati sau, simplu, Chandi şi el descrie felul în
care marea zeiţă învinge toţi demonii care i se opun. De aceea, Tripura Bhairavi
apare ca „femeia războinică” ce, prin intermediul puterii pe care o manifestă ca
vorbire divin inspirată şi ca forţă extraordinară a focului subtil ce conduce la o
extraordinară purificare în fiinţa aspirantului, elimină toate obstacolele din
procesul elevării şi „trezirii” conştiinţei acestuia. În aspectul ei de Chandi, Tripura
Bhairavi poate fi invocată pentru eliminarea obstacolelor care tind să blocheze
calea spre atingerea plăcerii (kama), prosperităţii (artha), armoniei (dharma) şi
eliberării spirituale (moksha). O altă formă teribilă de manifestare a lui Tripura
Bhairavi este zeiţa Mahishaura Mardini, care are zece braţe şi care este
învingătoarea glorioasă a demonului Mahishaura, demon care reprezintă
întruchiparea pasiunilor arzătoare, în special ale acelora de natură sexuală, care
„leagă” fiinţa umană de lumea iluziilor şi a suferinţei, mai ales prin intermediul
acumulărilor karma-ice negative.

Tripura Bhairavi este înfăţişată, de asemenea, şi sub forma celor trei zeiţe
învingătoare ale demonilor (care sunt adorate în textul Devi Mahatmya). Acestea
sunt Mahalakshmi, Mahakali şi Mahasarasvati, adică respectiv cele trei mari
forme ale lui Lakshmi (care este consoarta lui Vishnu, Menţinătorul), Kali (care
este consoarta lui Shiva, Distrugătorul), şi Sarasvati (care este consoarta lui
Brahma, Creatorul).

Datorită puterii sale de transformare radicală a fiinţei umane şi a trezirii aspiraţiei

spirituale, Marea Putere Cosmică Tripura Bhairavi este prezentată ca având
strălucirea şi radiaţia colosală a o mie de sori. Purtând un veşmânt de culoare
roşu sângeriu, ea poartă o ghirlandă din cranii umane în jurul gâtului, iar pe cap
o diademă împodobită cu pietre preţioase de forma unei semilune. Ea are trei
ochi şi chipul ei ca floarea de lotus are o expresie fericită şi zâmbitoare. Sânii săi
sunt stropiţi cu sânge şi împodobiţi cu nenumărate bijuterii. În două din cele
patru mâini ale sale ea ţine un rozariu şi o carte, iar cu celelalte două braţe face
gestul cunoaşterii (jnana mudra) şi cel al oferirii de daruri şi puteri spirituale
(varada mudra). Uneori, ea este reprezentată ca făcând gestul îndepărtării fricii
(abhaya mudra). Zeiţa este înfăţişată, în unele reprezentări iconografice, ca fiind
aşezată pe un lotus de culoare roşie, iar în alte reprezentări, ea este aşezată
deasupra unui cadavru.

Marea Putere Cosmică Tripura Bhairavi este considerată consoartă (adică energia
divină sau aspectul feminin) a lui Shiva, în aspectul lui „înspăimântător”. Bhairava
era cunoscut ca fiind Rudra, „Mâniosul”, şi reprezintă una dintre cele mai
importante zeităţi ale panteonului vedic din antichitate de la care, mai apoi,
tradiţia hindusă a individualizat personalitatea marelui zeu Shiva. Shiva
reprezintă pacea şi liniştea care urmează după manifestarea forţei teribile a lui
Rudra, ce are ca principal scop „ajustarea” existenţei şi a vieţii aspirantului la
parametrii armoniei şi legilor divine în Manifestare. Din această perspectivă,
Rudra reprezintă puterea teribilă a Logosului Divin şi de aceea Bhairavi, fiind
consoarta lui, mai este cunoscută şi ca Rudrani.

Bhairava, Teribilul, este descris în textele vedice ca având o privire

înspăimântătoare, cu părul înfoiat dând impresia de flăcări în jurul capului şi cu
un rânjet înfiorător pe faţă, arătându-şi colţii. Cu bustul gol, având doar o
ghirlandă de cranii şi un şarpe încolăcit în jurul gâtului, Bhairava inspiră o frică
intensă. În cele patru braţe ale sale ţine un laţ, un trident, o tamburină şi un
craniu. Un câine negru care îl însoţeşte pretutindeni se hrăneşte cu sângele ce
curge din craniu. Bhairava are o înfăţişare terifiantă şi cel care îl întâlneşte va
trebui să se confrunte cu sursa propriilor sale temeri. Bhairava este descris în
unele tratate ca având opt manifestări diferite, şi anume: Kala (timpul), Asitanga
(cel cu membrele negre), Sanhara (distrugerea), Ruru (câinele de vânătoare),
Krodha (furia), Kapala (craniul), Rudra (mânia) şi Unmatta (răgnetul impetuos).
Numele său reprezintă de fapt efectul pe care îl trezeşte în fiinţele celor care se
împotrivesc evoluţiei spirituale şi înlătură astfel orice opoziţie sau manifestare
negativă, distrugând toate ataşamentele şi inerţiile care încă îl mai ţin pe
aspirantul spiritual în loc. El este divinitatea anihilatoare a tot ceea ce este
limitat, negativ sau rău şi egoist în manifestare.

Focul sacru purificator dezvăluie frumuseţea divină

Principala caracteristică a formei Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi este

radiaţia şi efulgenţa luminoasă, aspect care se află într-o directă legătură cu
manifestarea elementului foc (tejas). În marea lor majoritate, fiinţele umane
resimt acţiunea acestei extraordinare forţe şi energii divine ca pe un aspect
teribil, înfricoşător, mai ales pentru faptul că ea provoacă în mod gradat sau
uneori chiar în mod fulgerător „arderea” şi distrugerea tuturor limitărilor,
prejudecăţilor, concepţiilor eronate şi iluziilor existenţei lor individuale. Această
manifestare teribilă este totdeauna direcţionată atât spre distrugerea
impurităţilor fiinţei, cât şi spre eliminarea forţelor şi influenţelor negative care
tind să blocheze progresul spiritual al aspirantului. Deşi energia teribilă a lui
Tripura Bhairavi este poate greu de suportat pentru mulţi oameni, cu toate
acestea acţiunea ei specifică este imperios necesară atât pentru a ne proteja de
influenţele nefaste, cât şi pentru a ne ghida pe calea spirituală. O reprezentare
analogică elocventă a acţiunii teribile a Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi în
manifestare este cea care se concretizează uneori în acţiunea promtă, fermă şi
furioasă a unei mame care îşi apără copiii împotriva oricărei ameninţări
exterioare.

Sălaşul subtil al Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi este în centrul subtil de
forţă Muladhara Chakra, care se află plasat la baza coloanei vertebrale. Ea
reprezintă formidabila forţă şi ascensiune a lui Kundalini Shakti, mai ales în
acţiunea ei profund purificatoare la toate nivelurile fiinţei umane.

În antichitate, forma exterioară de adorare a lui Tripura Bhairavi era „homa” sau
„focul vedic sacrificial”. Această formă de adorare poate fi însă transformată într-
o formă subtilă interioară de adorare, oferind toate gândurile şi emoţiile noastre
în „focul subtil spiritual” al Logosului Divin de la nivelul lui Muladhara Chakra.
Aceasta înseamnă retragerea minţii de la simţuri şi cufundarea ei în profunzimile
fiinţei noastre, proces care poate fi asimilat, într-un anumit fel, cu sublimarea
sunetelor pornind de la forma lor grosieră de exprimare prin intermediul
cuvintelor, până la aşa-numita „lumină a liniştii transcendente” (logosul divin
nemanifestat) de la nivelul lui Muladhara Chakra.

Tripura Bhairavi mai este cunoscută ca Marea Putere Cosmică a tapas-ului. Ea

este energia spirituală intensă ce rezultă din aspiraţia frenetică, arzătoare de a-l
descoperi pe Dumnezeu. Tradiţia spirituală afirmă că, fără energia subtilă
focalizată a tapas-ului nu este posibil progresul spiritual. O formă subtilă de
abordare a tapas-ului este aceea de a renunţa în mod gradat la dorinţele,
ataşamentele şi plăcerile iluzorii care îl încorsetează pe aspirant în „strânsoarea
de oţel” a repercursiunilor karma-ice. Tapas-ul permite transformarea gradată a
aspectelor egotice ale fiinţei într-o forţă spirituală superioară care îl ajută să
atingă cât mai repede ţelul spiritual prin fervoarea dăruirii şi prin abnegaţia de
care dă dovadă.

După cosmogonia vedică, Creatorul (Dumnezeu), prin imensa Lui iubire divină s-
a sacrificat şi a dat naştere miriadelor de creaturi din acest univers. Gestul Său
de auto-sfâşiere, sau altfel spus, de jupuire-de-Sine pentru a face să apară Oul
Primordial divin reprezintă cea mai înaltă formă de tapas manifestată prin
intermediul inegalabilei şi fulminantei Mari Puteri Cosmice, Tripura Bhairavi. În
textul oriental Shatapatha-Brahmana se spune: "În timpurile primordiale,
Prajapati era absolut singur şi unic în această lume. El a spus atunci: "Eu vreau
să fiu multiplu. Eu vreau să mă înmulţesc". Pentru aceasta, el a făcut mari
eforturi şi a practicat un tapas. Ca urmare a eforturilor sale susţinute şi a
procedeelor de care s-a folosit, El a dat astfel naştere celor trei lumi: 1)
Pământul, 2) Atmosfera şi 3) Cerul. El este acela care a „clocit” Oul Primordial din
care au apărut apoi cele trei lumi".

Tripura Bhairavi oferă graţia iluminării spirituale

În ceea ce priveşte metodele practice prin care se poate realiza rezonanţa cu

sfera de conştiinţă a Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi, acestea vizează mai
ales anumite tipuri de meditaţie, dintre care cel mai important este cel al
meditaţiei asupra „luminii divine” interioare care provine de la Sinele Suprem
Nemuritor (Atman). De obicei, această lumină de natură profund spirituală este
experimentată prin intermediul celui de-al „treilea ochi” sau „ochiul viziunii
spirituale” (Ajna Chakra). Cu toate acestea, experienţa luminii divine interioare
este totdeauna însoţită de experienţa sunetului subtil interior, care aici apare în
aspectul său de rezonanţă divină formatoare sau „nada”, adică rezonanţa subtilă
primordială care apare înainte de manifestarea propriu-zisă sau obiectivarea
cuvintelor.

În această formă de manifestare a sa, Tripura Bhairavi este în mod special

adorată de aceia care urmează calea cunoaşterii discriminative (jnana yoga). Ca
urmare firească a acţiunii ei divine protectoare, Marea Putere Cosmică Tripura
Bhairavi conferă, atunci când este invocată cu fervoare, puterea deplină de
control asupra simţurilor, emoţiilor şi a gândurilor, ajutând, de asemenea,
aspirantul să ducă la bun sfârşit diferitele sale acţiuni care implică un anumit tip
de asceză (cum ar fi postul negru, jurământul tăcerii - „mauna”, meditaţia în
izolare etc.). De aceea, tradiţia înţelepciunii tantrice îi sfătuieşte pe aspiranţii la
spiritualitate ca, de fiecare dată când se vor confrunta cu diferite obstacole sau
alte greutăţi în perioada tapas-ului pe care şi l-au propus, să invoce plini de
sinceritate şi încredere ajutorul divin al Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi,
care atunci le va dărui graţia ei salvatoare.

Acţiunea de purificare pe care o realizează Marea Putere Cosmică Tripura Bhairavi

implică manifestarea aspectului ei de Salvatoare, deoarece ea este cea care îi
salvează pe cei care o adoră cu devoţiune şi sinceritate de toate suferinţele şi
„presiunile” karma-ice negative. Putem remarca o strânsă legătură care există
între Tripura Bhairavi şi Tara (care şi ea este numită Salvatoarea), ambele
reprezentând Cuvântul sau Logosul (vak), dar în aspecte diferite ale sale. Astfel,
în timp ce Tara semnifică „logosul iluminator” (pashyantivak), sau cu alte cuvinte,
energia divină fonematică ce revelează sau iluminează, Tripura Bhairavi indică
logosul suprem (parvak), care este nemanifestat. Am putea spune deci că
„logosul iluminator”, la cel mai înalt nivel al său, se transformă în lumina divină
supremă şi în „căldura” conştiinţei infinite a lui Dumnezeu Tatăl. Observaţia este
valabilă însă şi în sens invers, afirmând că logosul primordial nemanifestat capătă
în mod gradat „formă” prin intermediul acţiunii lui Tara.

Ca şi în cazul Tripurei Sundari, Bhairavi este „Tripura”, adică „cea care există şi
guvernează în cele trei lumi ale Creaţiei”. Însă în timp ce Sundari semnifică
frumuseţea divină efulgentă a acestor lumi, Bhairavi reprezintă aspectul lor
teribil. Aceasta este o indicaţie importantă asupra faptului că, în realitate,
frumuseţea şi aspectul teribil sunt faţete sau ipostaze complementare ale unităţii
divine în Manifestare. Înţelepciunea tantrică ne transmite faptul că, în mod
natural, fiinţa umană parcurge gradat calea de la teribil la frumuseţe. Cu alte
cuvinte, mai întâi ea se confruntă cu acţiunea profund transformatoare şi
purificatoare a „căldurii” şi luminii teribilului foc spiritual al lui Bhairavi, pentru ca
mai apoi să se poată bucura plenar de „răcoarea” şi frumuseţea divină care îi
sunt oferite de Tripura Sundari.

Neabătut pe calea devenirii spirituale şi fiind perseverent în diferitele forme de

„tapas” ale practicii sale, yoghinul care o invocă sincer şi o adoră pe Tripura
Bhairavi se bucură de graţia divină a acestei Mari Puteri Cosmice, dobândind mari
puteri paranormale, precum şi starea de iluminare spirituală.

Imn de slavă închinat Marii Puteri Cosmice Tripura Bhairavi:

„O, Mamă Divină!

Suflet imaculat, esenţa lui Brahma.
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Maheshi, cea care oferi binecuvântare!
Devi, forma supremei beatitudini!
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Kaumari, cea care te joci cu Kumara,
Stăpâna întregii cunoaşteri,
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Vashnavi, cea purtată pe aripile lui Garuda,
Scânteia divină a lui Vishnu,
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Zeiţa Varahi, cea dătătoare de binecuvântări,
Care ridici pământul cu colţii Tăi,
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Zeiţă, Tu eşti Aindri, cea adorată de toţi zeii
Şi mai ales de Indra,
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Chamunda, cea unsă cu sânge, împodobită cu ghirlande de cranii umane,
Tu distrugi frica!
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
Mahalakshmi Mahamaya, Tu distrugi temerile şi suferinţa!
Prin compasiunea Ta, îndepărtezi toate obstacolele
Şi trezeşti puterile paranormale din fiinţa mea!
 Devi, Tu eşti zeiţă, tată şi mamă deopotrivă,
Fiind mai presus de proprii mei părinţi!
Deşi unică, Tu îmbraci multiple manifestări cosmice!
Mă închin Ţie Zeiţă!”
(Vijnana Bhairava Tantra)

Shiva Bhairava

Shiva , transcendent şi inefabil care se manifestă în noaptea tainică a

revelaţiei divine, Shivaratri

un articol de Gregorian Bivolaru

"Lumină mirifică a tuturor luminilor, tenebre tainice ale tuturor tenebrelor!

Acestor lumini paradisiace şi acestor tenebre tainice, care manifestă neîncetat o
strălucire fără pereche, închinare!” Ahinavagupta – Laghuvritti I.I.

Shiva învăluie atât luminile, cât şi tenebrele într-o strălucire transcendentă

incomparabilă. El nu are nici un mod definit de a fi (deoarece aceasta ar constitui
o limitare). El este “cea de-a treia minune, de dincolo de existenţă şi de non-
existenţă”, fiind astfel dincolo de orice atribut. El este acea ipostază a lui
Dumnezeu cel extraordinar şi suprem, al cărui semn distinctiv este acela de a nu
avea nici unul. Astfel, yoghinul care aspiră să se identifice cu starea lui Shiva
accede în “inefabila Noapte, unde nu se mai pune problema călătoriei sau a
etapelor”. Utpaladeva invocă această noapte cu o dorinţă arzătoare: “Te
implorăm, plini de umilinţă, fă ca în noi să domnească mereu, atotstăpânitoare,
acea paradisiacă Noapte a lui Shiva, a cărei esenţă luminoasă răspândeşte mereu
propria-i strălucire necreată. În Ea, luna (-, femininul) şi soarele (+, masculinul),
precum şi toate celelalte dualităţi pătrund asfinţind.”

Noaptea tainică a nediferenţierii – ce reprezintă puritatea fără umbră a lui Shiva,

care înlocuieşte ziua iluziei – nu este altceva decât un aspect al deznodământului
ce duce la starea de nedeterminare finală (nirvikalpa) a conştiinţei fuzionate cu
Shiva.

Putem aminti aici şi noaptea bucuriei extatice, în care fiinţa adoratorului este
copleşită de inefabilul Paramashiva, noapte a eroului spiritual (vira), care a ajuns
la capătul ascensiunii sale, deşi ea este mai presus de orice descriere, căci în fond
nici o noţiune nu îşi găseşte drum până la ea.

Fie că doarme, fie că veghează, adoratorul cunoaşte somnul conştient

(yoganidra) al iubirii, care îl va conduce până la starea de nediferenţiere extatică
(nirvikalpa). Graţie intensităţii extraordinare a voinţei, gândirea discursivă este
atunci ca şi adormită, adormită pentru lumea iluziei, căci întreaga fiinţă a
adoratorului lui Shiva se odihneşte în liniştea beatifică a iubirii de Dumnezeu. Iar
acest somn supraconştient (yoganidra) nu cuprinde numai înţelegerea mentală
limitată şi diferenţiatoare, ci învăluie chiar şi inima, fiindcă aşa cum mintea se
leapădă de conceptele şi imaginile sale fluctuante şi se resoarbe apoi în
nediferenţiere lăsând să subziste doar Pura Conştiinţă (cit), tot aşa şi inima
trebuie să se golească de tot ce nu este Shiva: amintire, devoţiune concretă,
bucurii spirituale minore etc., pentru ca în final să nu rămână decât starea
imensă, vidă şi pură a lui Shiva. Aceasta este, în realitate, pentru inima iubitoare,
adevărata asceză spirituală.

Tainica noapte a nediferenţierii care însoţeşte înaintarea yoghinului spre

iluminarea spirituală este diferită în funcţie de etapa parcursă şi de intensitatea
iubirii acestuia. Dacă ea se sfârşeşte pentru cel care a realizat identitatea cu
Shiva într-o “noapte” (starea de vid beatific) de fuziune totală, plină de
beatitudine, ea apare de-a lungul drumului când dulce, când dificilă. Uneori,
adoratorul (bhakta) înaintează prin tatonări, aproape dezorientat, lipsit provizoriu
de Prezenţa divină, după ce cunoscuse multă vreme fericirea de a o resimţi
plenar.

Dorul copleşitor de Shiva se adânceşte tot mai mult pe măsură ce yoghinul

înaintează pe calea spirituală. Într-un stadiu mai avansat al ascensiunii sale
spirituale, aspirantul este supus altor încercări teribile ale ego-ului, dar încă
oarecum obscure, în căutarea unei Realităţi Ultime care acum îi scapă.

Chiar şi după ce yoghinul a trăit revelarea fulgerătoare a Sinelui Suprem Atman,

nemaiavând apoi nici o îndoială şi ataşându-se lui Shiva într-o stare de
comuniune în care “incomparabila fericire a acoperit înspăimântătorul abis al
separării”, el se mai poate întrista încă, cuprins de dor, şi nemulţumit de
incapacitatea sa de a-l contempla pe Shiva fără întrerupere. Splendoarea divină
străluceşte pentru el numai în anumite momente, fiind o lucire fulgerătoare, ca o
rază de speranţă, ce se manifestă numai în timpul extazului (samadhi), nu şi în
cursul stărilor de veghe sau de somn.

Pe această cale a graţiei şi a renunţării, beatitudinea şi dorul nesfârşit de

Dumnezeu se contopesc într-un mod inefabil. "Glorie acestei mari sărbători a
inexprimabilei iubiri divine, unde chiar şi lacrimile au savoarea ambroziei.
Universul întreg a secat în mine. Mi-am consumat sufletul în focul iubirii şi
astfel L-am găsit pe Shiva.” - Lalleshvari.