PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR COMISIEI PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA DISCRIMINĂRII ȘI

PROMOVAREA INTERCULTURALITĂȚII
ANUL ȘCOLAR 2017-2018
Nr PERIOADA OBIECTIVE ACTIVITĂŢI RESPONSABILI
crt.
1 OCTOMBRIE 1.Elaborarea Planului de acţiune pe perioada anului - întâlniri de lucru focalizate pe realizarea
2017 şcolar 2017-2018 obiectivelor;
- realizarea unor materiale informative pe Responsabil comisie
2.Planificarea activităţilor comisiei pe perioada anului teme legate de discriminare;
şcolar care se derulează.

2. NOIEMBRIE -Activităţi realizate de către întreaga comisie

2017 “ Cine este aproapele meu?” în colaborare cu educatoarele, părinţii, Membrii comisiei
Activitate de constientizarea calitatii relatiilor preşcolarii.
interumane - Identificarea tuturor formelor de Toate educatoarele
discriminare în cadrul şcolii;

3. DECEMBRIE ,,Toti suntem egali in drepturi !“ (Ziua Internationala - concurs de creatii artistice, postere, desene, Toate educatoarele
2017 a Drepturilor Omului) colaje
).
-prezentari de filme, dezbateri; Membrii comisiei

4.
IANUARIE- -„Despre prietenie”
2018 - antrenarea copiilor în dezbateri pe această temă; - convorbire Toate educatoarele
“ Să înţelegem violenţa” - vizionare film
Activitate de constientizarea cauzelor ce determina un
comportament violent, tipurile de violenţă, violenta in Membrii comisiei
scoala, combaterea violentei.

5. FEBRUARIE „Formarea comportamentului moral civic la Membrii comisiei

2018 preşcolari”; Toate educatoarele
 -identificarea unor strategii de ameliorare a
comportamentului şcolar şi comunitar al copiilor, în -prezentare referat Responsabil comisie
vederea diminuării punctelor slabe legate de traseul lor
educativ
- -“Şcoala fără discriminare” – prezentari power point cu mesaje
6. MARTIE 1-28 MARTIE Săptămâna solidarităţii cu popoarele antidiscriminare, antirasism. Membrii comisiei
2018 care luptă împotriva rasismului şi discriminării rasiale
(21 martie 2012- Ziua Internationala pentru eliminarea
discriminarii rasiale).
7. APRILIE ,,Fii responsabil ! Implica-te !“ – actiuni caritabile, de voluntariat in sprijinul Membrii comisiei
2018 -implicarea copiilor în acţiuni caritabile copiilor, al persoanelor care provin din grupuri Toate educatoarele
vulnerabile,dezavantajate
8. MAI ,,Stop indiferentei! Si noi suntem ca voi!” -Initierea unor acţiuni care au rolul de
2018 5 mai – Ziua europeană de luptă împotriva constientizare asupra drepturilor persoanelor Membrii comisiei
discriminării persoanelor cu handicap cu handicap si de promovare a demnităţii Toate educatoarele
acestora, în cadrul grădiniţei precum şi în
comunitatea locală.
-Consilierea parintilor cu privire la
posibilitatea de îmbunătăţire a calităţii vieţii
copiilor lor, fiind incurajati în misiunea de
susţinere a copiilor cu nevoi speciale pentru a-
i apropia cât mai mult posibil de o viaţă trăită
cu demnitate. Toate educatoarele
-Realizarea unui colaj cu ajutorul copiilor
intitulat ,, Stop indiferentei ! Si noi suntem
ca voi!

9. IUNIE “ Visurile copilariei”, 1 Iunie 2018- Ziua - concurs de prezentari power point , afise, Membrii comisiei
2018 Internationala a Copilului postere pe tema drepturilor copilului .
-Diseminarea tuturor activităţilor prin
intermediul site-ului grădiniţei
 Întocmit,

PLAN OPERAŢIONAL
COMISIA PENTRU PROMOVAREA DIVERSITATII,NONDISCRIMINARII ŞI INTERCULTURALITĂŢII
AN ŞCOLAR 2016 – 2017

Nr. Obiective propuse Responsabil Perioada Activitati/actiuni

Crt. propuse

1. Identificarea Responsabil: Permanent Depistarea copiilor cu cerințe educaționale

grupurilor ţintă şi Comisia pentru Promovarea Diversitatii, peciale, a copiilor rromi și altor copii proveniți din
a factorilor Nondiscriminarii si Interculturalitatii; familii dezavantajate economic, categorii
interesaţi Toate educatoarele identificate ca fiind cele mai vulnerabile din punct
de vedere al accesului la o educație de calitate

2. Respectarea şi Responsabil: Permanent Respectarea şi aplicarea legii şi protecţia copiilor

aplicarea legii Comisia pentru Promovarea Diversitatii, discriminaţi
pentru protecţia Nondiscriminarii si Interculturalitatii;
copiilor Toate educatoarele
discriminaţi
3 Asigurarea Responsabil Semestrial Implementarea normelor europene în materie de
cadrului legal Comisia pentru Promovarea Diversitatii, nondiscriminare,promovare a diversitatii si
adecvat pentru Nondiscriminarii si Interculturalitatii; interculturalitate
respectarea Toate educatoarele
deplină a
drepturilor
omului, a
egalităţii de şanse
4. Conştientizarea Responsabil: Periodic Organizarea de întâlniri cu preşcolarii, părinţii şi
problemelor Comisia pentru Promovarea educatoarele în vederea discutării modalităţilor de
discriminării Diversitatii, prevenire a implicării copiilorîn fapte antisociale.
Nondiscriminarii si
Interculturalitatii;
Toate educatoarele
5. Elaborarea de semestrial
studii şi rapoarte

Planul de acţiune al Grădiniţei cu Program Normal ”Lumea copilăriei”

An şcolar 2017-2018

ARGUMENT
Educaţia incluzivă este definită ca “procesul de a se adresa şi a răspunde diversităţii nevoilor tuturor copiilor/tinerilor prin
intensificarea participării la procesul de învăţare, la împărtăşirea ideilor despre culturi şi comunităţi diferite şi la reducerea excluziunii
din şi în educaţie. Aceasta implică schimbări şi modificări în conţinut, abordări, structuri şi strategii, o viziune comună care acoperă
toţi copiii/tinerii şi convingerea că este responsabilitatea sistemului de a-i educa pe toţi”.
La baza educaţiei incluzive stă dreptul la educaţie situat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948): “Orice
persoană are dreptul la învăţătură. Învăţământul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul elementar şi general.
Învăţământul tehnic şi profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învăţământul superior trebuie să fie de asemenea egal,
accesibil tuturor, pe bază de merit. Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea
respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate
popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase …”. Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
detaliază dreptul la educaţie ca obligaţie a oricărui stat: “Statele părţi la prezentul pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană la
educaţie. Ele sunt de acord că educaţia trebuie să urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umane şi a simţului demnităţii sale şi
să întărească respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Pe lângă aceasta, ele sunt de acord că prin educaţie orice
persoană trebuie să devină capabilă de a juca un rol util într-o societate liberă, că educaţia trebuie să favorizeze înţelegerea, toleranţa şi
prietenia între toate naţiunile şi toate grupurile rasiale, etnice sau religioase şi să încurajeze dezvoltarea activităţilor Naţiunilor Unite
pentru menţinerea păcii.” O altă prevedere importantă din punctul de vedere al educaţiei incluzive este interzicerea discriminării şi
egalitatea în faţa legii, din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: “Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au,
fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să
garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie,
opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”
În cazul României, reformarea sistemului educaţional şi adaptarea lui, conform criteriilor educaţiei incluzive, a demarat în
anul 2003, prin implementarea programului PHARE access la educaţie pentru grupurile dezavantajate. Astfel, au fost adoptate o serie
de reglementări care promovează educaţia incluzivă şi care au fost rezultatul colaborării sistemului educaţional cu alţi factori
interesaţi: organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale etc.
I. Direcţii de acţiune
Direcţiile majore de acţiune ale unităţii cu privire la combaterea şi prevenirea tuturor formelor de discriminare sunt:
1. Implementarea principiului tratamentului egal şi al egalităţii de şanse elevilor , prin aplicarea prevederilor Legii
învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare,Constituţiei României şi a Ordonanţei Guvernului nr. 137 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, adoptată în anul 2000 , Ordinul nr. 286 din 29 august 2007 privind
aprobarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007 – 2013), Ordinul nr. 1540
din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea
segregării şcolare a copiilor romi, Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare,Hotărârea nr. 1258 din 13 august 2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru combaterea
discriminării,în vederea construirii unui model durabil de egalitate, echilibru şi securitate pentru toţi elevii;
2. Crearea cadrului specific pentru ca politicile în domeniul discriminării să îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie pe deplin în concordanţă cu cerinţele de integrare şi conform cu standardele comunitare;
 să fie cunoscute şi accesibile pentru toţi preşcolarii, cadrele didactice, părinţii;
 să nu creeze confuzii şi să răspundă unor probleme reale;
 să încurajeze şi să faciliteze comunicarea socială.
II. Misiunea
Misiunea Grădiniţei cu Program Normal ”Lumea copilăriei” este promovarea şi apărarea drepturilor stabilite prin legislaţia
antidiscriminare.
Grădiniţa cu Program Normal ”Lumea copilăriei” are rolul de a informa şi de a forma preşcolarii , cadrele didactice, părinţii în
vederea eliminării oricărei forme de discriminare, de a investiga şi de a propune măsuri de disciplinare către Consiliul de
Administraţie; în cazul încălcării, de către cadrele didactice, a legislaţiei în vigoare referitoare la faptele de discriminare, CA va
elabora şi va avea misiunea de a monitoriza implementarea planului institutional de desegregare , contribuind astfel la crearea unui
climat general de încredere, respect şi solidaritate, definitoriu pentru o societate democratică şi europeană.
Scop: promovarea, în cadrul grădiniţei, a principiilor şcolii incluzive. „Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi
democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere
generate de originea etnică, deficienţe fizice sau mentale, origine culturală sau socio-economică, limbă maternă. Prevenirea şi
eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru
implementarea principiilor şcolii incluzive”

III. Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării

Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării este stabilirea unor linii directoare de acţiune în domeniul
prevenirii şi combaterii discriminării. În acest sens, Grădiniţa cu Program Normal ”Lumea copilăriei” îşi propune:
1. construirea unui sistem eficient pentru prevenirea discriminării;
2. identificarea tuturor formelor de discriminare în cadrul unităţii;
3. monitorizarea şi implementarea planului instituţional de desegregare;
4. medierea conflictelor rezultate dintr-un act/faptă de discriminare;
5. consolidarea cooperării cu societatea civilă, cu instituţiile administraţiei publice locale.

IV. Principiile Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării

- Principiul politicilor integrate, care constă atât în abordarea integrată a demersurilor de prevenire, identificare, mediere şi
sancţionare, cât şi în luarea în considerare a tuturor formelor de discriminare.
- Principiul prevenirii şi combaterii discriminării constă în promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin acţiuni de
informare, formare şi implementare a prevederilor legale specifice.
- Principiul acţiunii afirmative şi al măsurii speciale presupune promovarea de practici preferenţiale pentru anumite categorii
de persoane dezavantajate în vederea accelerării realizării egalităţii de şanse.
- Principiul cooperării presupune dezvoltarea de mecanisme parteneriale pentru participarea activă a mai mulţi actori sociali
din domeniul public şi privat în implementarea politicilor specifice.
- Principiul implementării strategice constă în abordarea problematicii discriminării fără diferenţiere între grupurile
defavorizate, conştientizând faptul că fiecare grup defavorizat are probleme specifice.
În implementarea planului de acţiune, se vor avea în vedere următoarele principii directoare:
 Egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor reprezintă o valoare universală, proclamată atât de documentele internaţionale
privind drepturile omului cât şi de Constituţia României.
 Asigurarea dreptului la educaţie de calitate a tuturor copiilor, indiferent de origine etnică, religie, dizabilităţi, mediu de
provenienţă, statut social etc., este datoria statului român şi reprezintă un obiectiv al Ministerului Educaţiei Naţionale.
 Realizarea unui sistem de învăţământ care are la bază educaţia incluzivă este o necesitate pentru a asigura realizarea deplină a
potenţialului copiilor.
 Educaţia pe tot parcursul vieţii va da posibilitatea indivizilor să se adapteze mai uşor schimbărilor economice şi sociale.
 Diversitatea etnică şi religioasă este o valoare esenţială într-un sistem care are la bază educaţia incluzivă.
 Identitatea comunităţilor multietnice este promovată la nivelul unităţii, relevanţa etnică fiind parte din calitatea educaţiei.
  Şcoala este o instituţie deschisă, care colaborează cu administraţia locală, părinţii copiilor şi comunitatea în ansamblu.
 Legătura între şcoală şi comunitatea locală este reflectată în curriculumul la decizia şcolii, iar autorităţile locale au
responsabilitatea de a susţine învăţământul.
 Locul de rezidenţă, originea etnică, statutul social al părinţilor, dizabilitatea, religia, sexul etc., nu trebuie să constituie
impedimente în accesul la o educaţie de aceeaşi calitate cu a celorlalţi copii.
Pentru creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, folosirea tehnologiei informaţionale şi comunicaţionale devine o prioritate.
Aceasta va contribui atât la creşterea calităţii educaţiei, cât şi la realizarea obiectivului strategic al României ca membru al Uniunii
Europene. Educaţia urmăreşte socializarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă într-o societate democratică. Prin urmare, interacţiunea
dintre copiii provenind din diverse medii sociale reprezintă o valoare care trebuie promovată în educaţia preşcolarilor.
V. Obiective generale
1.Identificarea grupurilor ţintă şi a factorilor interesaţi.
Grupul ţintă vizat de acest plan de acţiune include:
- copii preşcolari, din grupurile dezavantajate;
- părinţii acestora;
- manageri din domeniul educaţiei, sănătăţii, culturii, protecţiei copilului, muncii şi protecţiei sociale;
- cadrele didactice care lucrează în cadrul Grădiniţei cu Program Normal ” Lumea Copilăriei” ;
- asociaţii, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu (Consiliul local, Primăria);
Planul de acţiune urmăreşte în mod special situaţia copiilor din mediul rural, a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, a
copiilor romi şi a altor copii proveniţi din familii dezavantajate economic, categorii identificate ca fiind cele mai vulnerabile din punct
de vedere al accesului la o educaţie de calitate.
2. Respectarea şi aplicarea legii şi protecţia copiilor discriminaţi:
- asigurarea respectării prevederilor legislaţiei antidiscriminare, prin acţiuni specifice de investigare, constatare şi sancţionare
a actelor de discriminare;
- instituirea, conform legii, de măsuri şi acţiuni speciale de protecţie a persoanelor discriminate sau a categoriilor de persoane
defavorizate;
- monitorizarea respectării şi promovării drepturilor copilului:
 asigurarea accesului egal şi universal la învăţământul preşcolar;
 creşterea şanselor de succes şcolar pentru copiii din zonele şi segmentele sociale defavorizate (mediul rural, copiii de
etnie romă, cu CES, marginalizaţi sau în situaţie de sărăcie severă);
 îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de suport pentru copiii cu nevoi speciale de educaţie;
 extinderea principiului educaţiei incluzive, prin creşterea participării la învăţământul de masă.
- informarea şi formarea tuturor cadrelor didactice în promovarea principiilor egalităţii de şanse şi nediscriminării.
 3.Asigurarea cadrului legal adecvat pentru respectarea deplină a drepturilor omului, a egalităţii de şanse şi implementarea
normelor europene în materie de nediscriminare. Organizarea şi funcţionarea sistemului românesc de educaţie este reglementată de
Legea învăţământului nr.1/2011.
Legea prevede că toţi cetăţenii români au drept de acces egal la toate nivelurile şi formele de educaţie, indiferent de sex, rasă,
naţionalitate, afiliere religioasă sau politică, statut social sau economic. Învăţământul public este gratuit. Documentele internaţionale la
care România a aderat, precum şi legislaţia românească, garantează dreptul la educaţie diferenţiată în beneficiul individului, dar şi al
întregii societăţi.
Potrivit legii, sistemul naţional de educaţie cuprinde următoarele niveluri:
a. Învăţământ preşcolar, cu trei grupe de nivel, ultima fiind grupa pregătitoare pentru şcoală;
b. Învăţământul primar, clasele I – IV;
c. Învăţământul secundar: nivelul secundar inferior, cu două cicluri succesive:
- gimnaziu, clasele V – VIII;
- ciclul inferior al liceului şi şcoala de arte şi meserii, clasele IX – X;
Nivelul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII;
d. Învăţământul terţiar: Învăţământul postliceal, non universitar; Învăţământul universitar şi post universitar.
Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, legea prevede asigurarea învăţământului în limba maternă, atunci când e
posibil. Curriculumul şi Abecedarul pentru minorităţi sunt similare cu cele utilizate în celelalte şcoli în care predarea se face în limba
română. Pentru minorităţi mai numeroase, precum ar fi minoritatea maghiară, o reţea importantă de şcoli este organizată la toate
nivelurile de învăţământ, cu predare în limba maternă. Pentru minorităţile mai puţin numeroase, unde predarea în limba maternă nu
este posibilă din cauza insuficienţei resurselor umane, unele dintre discipline sunt predate în limba maternă şi altele în limba română.
Pentru minorităţile etnice foarte puţin numeroase, rare, dacă nu se poate asigura organizarea anterior prezentată, cel puţin studiul
limbii materne este asigurat. Deşi minoritatea romă este semnificativă ca număr, nu a existat până acum o tradiţie în predarea în limba
romani. În acest sens, în ultimii 20 de ani au avut loc o serie de progrese şi dezvoltări curriculare privind acest subiect, existând deja
un număr semnificativ de institutori pentru predarea limbii romani, precum şi un număr semnificativ de manuale și materiale suport în
limba romani.
În România, copiii cu cerinţe educative speciale au acces la educaţie şi se pot înscrie, în funcţie de nivelul/gradul de deficienţă,
în sistemul de învăţământ special, în aşa numitele şcoli speciale sau în şcolile de masă. Elevii cu deficienţe cu grad mediu, severe,
profunde sau asociate sunt înscrişi în şcolile speciale. Elevii cu deficienţe uşoare, cu deficienţe de limbaj sau cu un deficit de învăţare,
cu deficienţe de comportament sau socio-afective sunt integraţi în şcolile de masă şi beneficiază de servicii de sprijin. În funcţie de
tipul de deficienţă, elevii din învăţământul special pot să urmeze curriculumul şcolii de masă, un curriculum uşor adaptat sau un
curriculum specific pentru şcolile speciale. Pe parcursul şcolarizării, elevii/tinerii cu CES au acces la toate resursele psihopedagogice,
medicale şi sociale necesare recuperării lor, precum şi la alte tipuri de servicii specifice de intervenţie, necesare şi disponibile în
comunitate sau în instituţiile specializate, inclusiv cele din învăţământul special. În unele cazuri, şcolile sunt organizate ca având în
aceeaşi structură, respectiv nivelurile: liceu, şcoală de arte şi meserii, postliceal sau cel puţin două din trei tipuri de şcoli menţionate
mai sus. Unele şcoli speciale oferă chiar şi predare în limba maternă. Durata parcursului şcolar poate, de asemenea, varia în funcţie de
tipul şi gradul deficienţei: spre exemplu, durata învăţământului primar şi a gimnaziului pentru copiii cu deficienţe mentale severe
poate fi de 9 sau 10 ani în loc de 8. Şcolile de masă dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu diferite cerinţe speciale:
a. Pentru copiii cu deficienţe de vorbire şi cu un deficit de învăţare există centrele logopedice interşcolare, cu specialişti care
utilizează terapii specifice pentru corectarea şi depăşirea deficienţelor amintite.
b. Pentru copiii cu deficienţe de comportament şi dificultăţi de adaptare există centrele de asistenţă psihopedagogică, unde
consilierii psihopedagogi oferă servicii specifice atât copiilor în situaţii de risc sau criză, cât şi părinţilor acestora.
c. Pentru copiii din şcolile de masă cu deficienţe identificate şi recunoscute (certificate) de către Comisia pentru Protecţia
Copilului, există servicii de sprijin/cadre didactice itinerante.
4. Conştientizarea problemelor discriminării:
- îmbunătăţirea educaţiei în ceea ce priveşte promovarea drepturilor omului, prevenirea şi combaterea discriminării
- informarea elevilor,profesorilor,părinţilor cu privire la producerea de acte/fapte de discriminare, precum şi la efectele
negative ale acestora asupra climatului educativ;
- informarea elevilor,profesorilor,părinţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile ce derivă din implementarea principiilor
egalităţii de şanse şi nediscriminării
- facilitarea comunicării între elevi,profesori şi diferite organizaţii care le reprezintă interesele;
- cooperarea cu societatea civilă în implementarea Planului de acţiune pentru combaterea discriminării.
5. Elaborarea de studii şi rapoarte - Analiza ştiinţifică a nivelului actual de discriminare şi a tratamentului egal, studiul
fenomenului discriminării în contextul realităţii social cultural din acest moment.
VI. Obiective specifice şi acţiuni de implementare – proiecte şi practici pentru prevenirea şi combaterea discriminării
A) Proiectul de dezvoltare instituţională.
1. Optimizarea cadrului legislativ general, având în vedere:
a) propunerea către Consiliul de Administraţie a şcolii a proiectelor de acte normative,a ghidului metodologic în domeniul
actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea, monitorizarea şi implementarea planului institutional de desegregare
2. Optimizarea cadrului legislativ specific prin:
a) completarea şi definitivarea cadrului legal referitor la investigarea şi monitorizarea actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea şi implementarea de instrucţiuni şi proceduri în materie de nediscriminare.
3.Crearea unor structuri şcolare corespunzătoare ciclurilor de învăţământ, grupuri de combatere şi prevenire a discriminării,
precum şi elaborarea de strategii. Aceste considerente de ordin tehnic stau la baza opţiunilor strategice pe termen mediu şi lung ale
Comisiei pentru Combaterea si Prevenirea Discriminării .
Practici pe termen mediu (anul şcolar 2016-2017):
1. Îmbunătăţirea modalităţilor de lucru ale cadrelor didactice prin adaptarea modului de lucru la nevoile elevilor, în conformitate cu
normele naţionale şi internaţionale în domeniul nondiscriminării;
2. Colaborarea cu instituţiile locale implicate direct în promovarea şi aplicarea de politici publice referitoare la categoriile
defavorizate care fac obiectul legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării;
3. Ridicarea standardului profesional al personalului didactic, prin informarea şi formarea în promovarea principiilor egalităţii de
şanse şi nediscriminării.
Practici pe termen lung (2016-2018 ):
1. Consolidarea capacităţii de reacţie a instituţiei noastre şcolare la noile provocări sociale, pe dimensiunea prevenirii şi combaterii
discriminării;
2. Îmbunătăţirea activităţii aparatului propriu de lucru (specializări pe domenii, înfiinţarea unor grupuri ale elevilor,părinţilor );
3. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice;
4. Promovarea unei strategii eficiente pentru promovarea unor proiecte care vizează prevenirea şi combaterea discriminării;
5. Monitorizarea progreselor în implementarea principiilor egalităţii şi nediscriminării;
6. Elaborarea de rapoarte şi studii cu privire la activitatea, locul şi rolul invatamantului specia.l
B) Politica de prevenire Prevenirea discriminării presupune acţiuni coordonate pe mai multe planuri:
1. Programul de informare şi documentare în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, care constă în:
a)construirea unei baze de date în domeniu conţinând următoarele categorii de informaţii: instituţii europene specializate, documente
internaţionale specifice, manifestări, evenimente dedicate domeniului, rapoarte ştiinţifice specifice domeniului, publicaţii de
specialitate (tipărite, on-line), documente naţionale în domeniu, instituţii şi organisme naţionale în domeniu;
b)promovarea documentelor internaţionale şi româneşti în domeniu
c) producerea şi tipărirea de materiale informative (fluturaşi, broşuri, afişe) pe teme legate de discriminare;
d) monitorizarea presei;

e) iniţierea şi derularea unor campanii şcolare de informare a elevilor şi profesorilor asupra principiilor egalităţii de şanse şi
nediscriminării
f) diseminarea informaţiei specifice.
2.Programul de educaţie în domeniul nediscriminării, al drepturilor şi libertăţilor fundamentale constă în:
a) organizarea de ateliere de lucru având ca tematică noţiuni, concepte, idei, teorii, practici în domeniul discriminării şi al drepturilor
omului;
b) dezvoltarea actualelor conţinuturi care vizează problematica egalităţii şi nediscriminării, din cadrul programelor şcolare existente, şi
realizarea în continuare de noi programe de cursuri opţionale, pentru diferite niveluri de studiu;
c) continuarea realizării cursurilor de formare metodică a profesorilor de specialitate, având ca temă problematica drepturilor omului şi
nediscriminării; d)derularea unor proiecte pe tematica nediscriminării, cu implicarea elevilor precum şi a cadrelor didactice; e)
înfiinţarea şi dezvoltarea unor cercuri şcolare de studiere a fenomenului discriminării. 3. Programul de cercetare socială în domeniul
discriminării constă în: a) analiza sociologică a bazei de date constituite din dosarele petenţilor care au reclamat producerea unor
acte/fapte de discriminare; b) analiza documentelor ştiinţifice naţionale şi europene (barometre de opinie, rezultate de cercetare, studii,
analize, comentarii autorizate) cu referire la domeniu; c) analiza bazei de date cuprinzând cazurile individuale, temele specifice şi
criteriile de discriminare percepute; d) realizarea de interviuri tematice cu experţi în domeniu e) organizarea de focus-grup cu categorii
de persoane, cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale pe teme din domeniul de preocupare a instituţiei; f) realizarea de
sondaje de opinie în domeniu; g) publicarea rezultatelor de cercetare (broşuri, reviste, rapoarte). 4. Programul de parteneriat şi de
susţinere a societăţii civile care acţionează în domeniul drepturilor omului constă în: a) elaborarea unei strategii de colaborare cu
societatea civilă implicată în acest domeniu; C) Politica de implementare a cadrului legislativ (politica de sancţionare) Implementarea
cadrului legislativ existent de prevenire şi combatere a discriminării se realizează prin următoarele activităţi: a) primirea de petiţii şi
sesizări despre încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiile egalităţii şi nediscriminării, de la elevi,profesori,părinţi; b)
analiza petiţiilor şi calificarea actelor/faptelor de discriminare; c) luarea de decizii şi propunerea de măsuri sancţionatorii
corespunzătoare pentru săvârşirea actelor/faptelor de discriminare de catre cadrele didactice si elevi şi transmiterea lor către Consiliul
de Administratie, in cazul incalcarii legislatiei in vigoare. Anexa 1 I. România este stat de drept, democratic şi social, în care
demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic
reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt
garantate. (Art.1 (3), Constituţia României) II. “Cetăţenii României, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor
aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională
prin sistemul naţional de învăţământ, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare
sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi de orice alt
criteriu. Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul
individului şi al întregii societăţi Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin recunoaşterea, în
condiţiile prezentei legi, a rezultatelor învăţării non-formale şi informale realizate în afara sistemului naţional de învăţământ.
Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) au dreptul de a studia în unităţi şi instituţii de învăţământ furnizoare de educaţie
corespunzătoare altui sistem de învăţământ decât cel naţional, recunoscut şi funcţionând pe teritoriul României.” (Art.9, alin (1), (3),
(4), (5) Legea educaţiei naţionale, 2009) III. „…şcolile trebuie să primească pe toţi copiii indiferent de condiţia lor fizică, intelectuală,
socială, afectivă, lingvistică sau de orice natură. Trebuie deci să fie incluşi copii cu dizabilităţi şi copii talentaţi, copii ai străzii şi copii
care muncesc, copii proveniţi din zone izolate, din populaţii nomade sau care aparţin minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale şi
copii care provin din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate…Principiul fundamental al şcolii incluzive este că toţi
copiii trebuie să înveţe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultăţile pe care aceştia le pot avea sau de
diferenţele care pot exista între ei. Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite ale elevilor, ţinând cont de
existenţa atât a unor stiluri diferite de învăţare cât şi a unor ritmuri diferite şi asigurând oeducaţie de calitate pentru toţi prin
intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a
resurselor şi parteneriatelor cu comunităţile din care fac parte.” (Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind educaţia
pentru nevoi speciale, UNESCO 1994 ). III. România a ratificat CNUDC în 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede că: „Educaţia
copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului de faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Educaţia
copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului faţă de părinţi, propria sa identitate culturală, limbă şi faţă de propriile sale
valori. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării la maximum a potenţialului copilului în ceea ce priveşte personalitatea,
talentele şi abilităţile mentale şi fizice.” (Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului – CNUDC) IV. România a ratificat
Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie în 1964. Convenţia este cel mai relevant şi cel mai puţin cunoscut instrument
care se referă la segregarea la nivelul şcolii. Aceasta interzice în mod expres „stabilirea şi menţinerea unor sisteme sau instituţii
educaţionale separate pentru persoane sau grupuri de persoane.” CDE interzice şi „limitarea unei persoane sau a unui grup de persoane
la o educaţie de un standard inferior.” CDE permite în mod expres existenţa unor şcoli „separate, dar egale”, segregate în funcţie de
sex, ca şi menţinerea unor şcoli separate pe motive religioase sau lingvistice, dacă frecventarea acestor şcoli este opţională şi
voluntară. (Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie, 1964) [1] UNESCO Guidelines for inclusion. Ensuring Access to
educaţion for All. Paris, UNESCO, 2005, p. 13 [2] Art.26 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului [3] Art. 13 din Pactul
International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale [4] Art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si
politice [5] A se vedea in acest sens Notificarea 29323 din 20 aprilie 2004,privind combaterea segregarii copiilor romi in educaţie,
Ordinul Ministrului 1529 din 18 iulie 2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional, Ordinul Ministrului
1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi, Ordinul Ministrului 3774 din 22 aprilie 2008 privind
aprobarea programei scolare pentru disciplina optională „Educatie interculturală” (curriculum la decizia scolii pentru învătământul
gimnazial) si a programei scolare revizuite pentru disciplina optională „Drepturile om