Du mente aufewr

Publicafions de specialite
1995-1996 CoJIaborations â la rubrique „Langue" de l'Invitation
(Institut Francais) 19X5 „Idiomaties francaises et roumaines", in Cahiers de
Lexiologie, volume XXVII Paris 1970 „Aspecte inedite în opera luliei Haşdeu", in Analele
Universităţii Bucureşti, Limbi romanice
Ouvrages de specialite
Manuels, Uvres d'exercices de francais, dktionnaires: 1998 „Dicţionar Modern român-francez -
DIMORF", Ed. Univers
1998 „Methode de francais â l'intention des Roumains", Ed. Univers
1996 „Le francais branche", dictionnaire francais-roumain,
Ed. Humanitas (Presente au IXe Congres de la F.I.P.F.,
Tokio, Japon, 23-31 aoiit 1996)
„Exerciţii de franceză pentru liceu şi admitere la
facultate", Ed. Univers Enciclopedic 1995 „Exerciţii cu expresii idiomatice", Ed. Teora
1994 „Dicţionar de expresii român-francez", ediţia I, Ed. Babei 1992 „Dicţionar de expresii
francez-român", ediţia I,
Ed. Humanitas 1982 „Limba franceză pentru clasa a IX-a", ediţia a Ii-a,
Ed. didactică şi pedagogică 1979 „Exercices sur Ies expressions idiomatiques francaises",
Ed. didactică şi pedagogică 1977 „Pour l'intelligence du francais", Ed. didactică şi
pedagogică 1976 „Expressions idiomatiques franco-rournaines",
Universitatea Bucureşti, Facultatea de limbi romanice 1975 „O mână de ajutor - un coup de main",
culegere bilingvă
de expresii idiomatice, Universitatea Bucureşti 1974 „Limba franceză pentru clasa a X-a", Ed. didactică
şi
pedagogică 1973 „Limba franceză pentru clasa a IX-a", Ed. didactică şi
pedagogică 1972 „Limba franceză pentru clasa a VlII-a", Ed. didactică şi
pedagogică
„Expresii uzuale în franceza modernă", Ed. Ştiinţifică
Traductions du franfais
1995 Dominique Fernandez, „îngerul destinului", Ed. RAO International (titre original: Dans la main de
l'ange)
Du mente auteur
Publications de specialite
1995-1996 CoUaborations â la rubrique „Langue" de l'In vitation (Institut Francais)
1975 „Idiomaties francaises et roumaines", in Cahiers de Lexiologie, volume XXVII Paris
1970 , Aspecte inedite în opera Iuliei Haşdeu", in Analele
Universităţii Bucureşti, Limbi romanice
Ouvrages de specialite
Manuels, livres d'exercices de francais, dictionnaires: 1998 „Dicţionar Modern român-francez -
DIMORP", Ed. Univers
1998 „Methode de francais â l'intention des Roumains", Ed. Univers
1996 „Le francais branche", dictionnaire francais-roumain,
Ed. Humanitas (Presente au LXe Congres de la F.I.P.F.,
Tokio, Japon, 23-31 aout 1996)
„Exerciţii de franceză pentru liceu şi admitere la
facultate", Ed. Univers Enciclopedic 1995 „Exerciţii cu expresii idiomatice", Ed. Teora
1994 „Dicţionar de expresii român-francez", ediţia I, Ed. Babei 1992 „Dicţionar de expresii
francez-român", ediţia I,
Ed. Humanitas 1982 „Limba franceză pentru clasa a IX-a", ediţia a Ii-a,
Ed. didactică şi pedagogică 1979 „Exercices sur Ies expressions idiomatiques francaises",
Ed. didactică şi pedagogică 1977 „Pour l'intelligence du francais", Ed. didactică şi
pedagogică
1976 „Expressions idiomatiques franco-roumaines", Universitatea Bucureşti, Facultatea de limbi
romanice
1975 „O mână de ajutor - un coup de main", culegere bilingvă
de expresii idiomatice, Universitatea Bucureşti 1974 „Limba franceză pentru clasa a X-a", Ed. didactică
şi
pedagogică 1973 „Limba franceză pentru clasa a IX-a", Ed. didactică şi
pedagogică 1972 „Limba franceză pentru clasa a VHI-a", Ed. didactică şi
pedagogică
„Expresii uzuale în franceza modernă", Ed. Ştiinţifică
Traducfions du transcris
1995 Dominique Femandez, „îngerul destinului", Ed. RAO International (titre original: Dans la main de
l'ange)
LE PARCOURS DU COMBATTANT

Altoita
NECREANU
DICŢIONAR
de EXPRESII
pFRANCEZ
ROMÂN

DICEX
pediţia a III ■ a revizuită şi adăugită

pp411
Aristiţa Negream» DICŢIONAR DE EXPRESII
FRANCEZ-ROMÂN - DICEX - ediţia a lll-a, revizuită şi adăugită
Copyright © 1999,2007 - Editura ALL EDUCAŢIONAL
ISBN 978-973-684-660-1
Toate drepturile sunt rezervate Editurii ALL EDUCAŢIONAL.
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea
scrisă a Editurii ALL EDUCAŢIONAL.
Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii.
Copyright © 1999,2007 - Editura ALL EDUCAŢIONAL.
AII rights reserved.
The distribution of this book outside România without the written
permission of ALL EDUCAŢIONAL is strictly prohibited.
NEGREANU, ARISTITA
Dicţionar de expresii francez-român : dicex /
- Ed. a IlI-a - Bucureşti: ALL Educaţional, 1999,2007 440p.; 23cm. Bibliogr. ISBN 978-973-684-660-1
81*371 = 133.1 = 135.1
Editura ALL EDUCAŢIONAL
Bd. Constructorilor 20A, sector 6, cod 060512, Bucureşti
Tel: 402 26 00 Fax: 402 26 10
Redactor: Ana Meri Antonescu Coperta: Mircea Dumitrescu
xj)ia
nUlNBd INVAfO Nn
iNvwrawoj na sunomvd 37
Un cuvânt pentru DICEX
Tot românul ştie franceza. Aşa s-ar părea, şi totuşi... O limbă străina nu este o traducere a limbii materne,
este o limbă străină: rezultatul altei civilizaţii, al unei alte evoluţii, al unei alte societăţi, al unei alte
experienţe de viaţă care vine din alt trecut. O limbă nu se potriveşte cu o altă limbă: are o altfel de
exprimare, o altă sintaxă, alte reguli de selecţie si, mai ales, altă semantică.
în confruntarea a două limbi, structurile cele mai simple pot deveni expresii, de la cel mai simplu nivel,
prendre un baiu - „a face baie", până la expresia idiomatică, avoir un poil dans la inain - „a fi un leneş
iară pereche", unde fiecare element lexical îşi pierde sensul individual (poil nu mai este „fir de păr" şi nici
inain nu se referă la „mână") în folosul unui sens general, cu totul diferit de suma sensurilor elementelor
constitutive.
Expresia idiomatică se situează în alt raport cu normele limbii şi, în primul rând, fiind conotată, exprimă
un al doilea sens, figurat, care, adăugându-se sensului literal al cuvintelor luate separat, îmbogăţeşte şi
rafinează limba prin introducerea ambiguităţilor, a figurilor de stil, a umorului sau a ironiei şi prin
explicitarea contextului; expresia funcţionează într-un anumit registru de stil, adecvat contextului sau în
contrast cu el, şocând cu bună ştiinţă pentru a scoate în evidenţă sau pentru a marca echivalenţele prin
nuanţări neaşteptate, oferind astfel multiple posibilităţi altor lecturi, unor sugestii, unor insinuări, unor
alternanţe, unor presupoziţii.
Iată de ce acest dicţionar, cât şi cele care vor urma, se înscriu în ceea ce eu numesc „LE PARCOURS DU
COMBATTANT", care ar vrea să vă sugereze: teren minat; drum încrâncenat printre capcane; itinerar,
traseu greu. Pe scurt: faţă în faţă cu FRANCEZA!
Expresia idiomatică îmbogăţeşte limba, o mlădiază, o face capabilă să evoce, să exprime indirect, nuanţat,
ceea ce aşa-zisa „limbă de lemn" nu este în măsură să facă.
Mult timp ignorată, apoi marginalizată de lingvişti, expresia idiomatică revine în forţă în limbă
impunându-se în mass media, în publicitate, în limba vorbită. Mereu îmbogăţită, tot mai savuroasă, ea dă
vigoare şi culoare unei gândiri a cărei înţelegere merge dincolo de banala aparenţă şi care poate să
vehiculeze nuanţe multiple, obligând lexicul să slujească ideea.
Dicţionarul de faţă, neobişnuit în aparenţă, vine să completeze tripticul pe care l-am compus, adăugându-
se, amplificat şi diversificat. Dicţionarului român-francez de expresii (Editura Babei, 1994) şi volu-
mului Exerciţii cu expresii idiomatice (Editura Teora, 1995 şi Editura Niculescu, 1999).
Important pentru consultarea cu folos a acestui dicţionar este indicele de la finele cărţii, unde se poate
găsi, în ordine alfabetică, elementul nominal principal al expresiei cu indicarea verbului care o
vehiculează. De exemplu: „ne DEVOIR nen au hasard" - figurează în indice la hasard: DEVOIR.
în alcătuirea indicelui, ordinea alfabetică a elementelor nominale a fost stabilită fără a se lua în considerare
articolul, prepoziţia, adverbul de negaţie, pronumele, diateza pasivă sau reflexivă a verbului.
Am scris această carte pentru cei care vor să cunoască şi să vorbească adevărata limbă franceză (şi nu o
traducere a limbii române în franceză) - pentru a evita atâtea derapaje de traducere care ni se oferă cu
nevinovăţie în publicistică, la televiziune, la radio şi aiurea...
Şi, mai ales, recomand tuturor celor care au umor ca astfel să poată gusta savoarea atâtor expresii...
Bon travail et amusez-vous bienl

u
Abrevieri
arg. = argou
arg. scol. = argot scolaire arg. slud. = argou studenţesc ii -' scol. = argou şcolăresc auio =
automobil / automobile dr. = drept / droit eulem. = eufemism euph. = euphemisme fam. = familiar
/ familier lig. = figurat / figure physiol = fiziologie inf. = infinitiv / infiniţii' iion. = ironic /
ironique înv. = învechit jur. = juridic
lit. = literar
litt. = litleraire
=
mar. = marină / marine
pei. = peiorativ
=
pej. = pejoratif
=
pop. = popular / populaire
prov = proverb / proverbe
. = quelque chose
qqch
:
qqn quelqu'un
=
:
reg. regionalism
=
relig = religie / religion
.
spec = spectacol / spectacle
t = vulgar / vulgaire
vulg
.
vx. vieux
=
A
s'ABANDONNER â sa colere - a se lăsa pradă furiei. s'ABANDONNER au desespoir - a se lăsa pradă
disperării, deznădejdii. ABANDONNER la pârtie (fig.) - a da bir cu fugiţii (fig., fam.);
a o lua la sănătoasa; a-şi lua picioarele la spinare; a-şi lua tălpăşiţa
(fig., pop.). ABANDONNER la proie pour l'ombre (fig.) - a da vrabia din mână
pe cioara de pe gard (fig., fam.). ABATTRE de la besogne, du travail - a trudi din greu; a munci pe
rupte, (fam.) ABATTRE ses cartes, son jeu (fig.) - a da cărţile pe faţă; a-şi arăta
(dezvălui) adevăratele intenţii (fig.). s'ABATTRE sur un pays comme un nuage (comme une nuee) de
sauterelles (fig.) - a se năpusti asupra unui ţinut (a unei ţări) ca un
nor de lăcuste (fig., fam.). s'ABATTRE sur qqn comme la verole sur le bas clerge (fig., fam.) -
a ataca pe cineva cu virulenţă. ABATTRE Ies cloisons entre Ies etres (fig.) - a desfiinţa barierele
(obstacolele) dintre oameni (fig.). s'ABÎMER dans ses pensees (fig.) - a se cufunda (adânci) în gânduri.
(fig-) s'ABÎMER le portrait (fig. fam.) - a-şi face cucuie (fig., fam.). ABÎMER le portrait â qqn (fig.,
fam.) - a stâlci mutra cuiva (fam.). s'ABÎMER dans ses reves (fig.) - a se cufunda în vise; a cădea pe
gânduri. ABÎMER qqn (fig., pop.) - a stâlci pe cineva în bătaie (fig., fam.). ABONDER dans Ies
convictions, dans le sens de qqn (fig.) - a-i cânta
cuiva în strună (fig., fam.); a fi de aceeaşi părere cu cineva. ABORDER qqn de but en blanc (fig., fam.) -
a aborda pe cineva direct,
în mod deschis, s'ABORDER de front dans une discussion (fig.) - a se înfrunta direct
(deschis) într-o discuţie. ABORDER de front un probleme (fig.) - a ataca direct o problemă.
s'ABOUCHER avec qqn (fam.) - a se înhăita cu cineva (fam.).
ABOUTIR
ne pas ABOUTIR - 1. a nu reuşi; 2. a nu se realiza.
ABOYER apres Ies chausses de qqn (fig., fam.) - a hărţui pe cineva
a se ţine de cineva; (fig., fam.) a-1 urmări. ABOYER contre qqn (fig., fam.) - a se da la cineva (fig., fam.).
ABOYER â la lune (fig., fam.) - a urla la lună (fig., fam.). ABOYER contre la lune (fig.) - a lucra de
pomană (pop.). ABREUVER qqn de coups (fig.) - a zdrobi pe cineva sub lovituri. ABREUVER qqn
d'humiliations - a umili groaznic pe cineva. ABREUVER qqn d'injures (fig.) - a înjura pe cineva ca la
uşa cortului (fig., pop.).
s'ABRITER derriere la loi (fig.) - a se acoperi cu acte în regulă (fig.). s'ABRITER derriere qqn (fig.,
fam.) - a se ascunde în spatele cuiva (fig., fam.).
s'ABRUTIR de travail (fam.) - a se îndobitoci de atâta muncă (fam.).
ABUSER qqn (fig.) - a înşela pe cineva.
ACCABLER qqn de bienfaits, cadeaux, prevenances, services
- a copleşi pe cineva cu atenţii(le). ACCEDER a une demande - a aproba o cerere. ACCEDER au deşir de
qqn - a face cuiva pe voie. ACCEDER au saint des saints (fig.) - a ajunge la sfânta sfintelor (fig.). en
ACCEPTER l'augure - a accepta, a fi de acord cu urarea făcută. ACCEPTER qqch. de bon coeur, de
grand cceur, de tout cceur, de
gaiete de cceur - a primi ceva din toată inima, cu bucurie. ACCEPTER qqch. de bonne guerre (fig., fam.)
- a accepta ceva fără a
protesta; a primi fără a crâcni (pop.). ACCEPTER qqch. du bout des dents (fig., fam.) - a accepta ceva cu
jumătate de gură (fig., fam.). ACCEPTER qqch. â son corps defendant (fig.) - a accepta ceva de
voie, de nevoie; a nu avea încotro (fig., fam.). ACCEPTER qqch. Ies yeux fermes (fig., fam.) - a accepta
ceva cu
ochii închişi (fig., fam.). s'en ACCOMMODER - a se obişnui (cu ceva). s'ACCOMMODER mal de qqch.
(fig.) - a se obişnui greu cu ceva. ACCOMMODER qqch. â toutes Ies sauces (fig., fam.) - a întrebuinţa
ceva în fel şi chip (fig., fam.). ACCOMPLIR son devoir - a-şi face datoria.
ACCOMPLIR un tour de force (fig., fam.) - a realiza un tur de forţă (fig-, fam-).
l'ACCORDER â qqn (fig.) - a fi de acord cu cineva. ACCORDER â une demande - a aproba o cerere.
12
13
ACHETER
n' ACCORDER ses faveurs que la bague au doigt (fig., fain.) - a nu
ceda decât cu verigheta pe deget (fig., fam.). ACCORDER ses flutes, ses violons (fig., fam.) - a se pune de
acord; a
fi la unison (fig.). ACCORDER un passe-droit a qqn - a acorda (cuiva) o favoare (în pofida altcuiva). s'
ACCORDER pour - a se înţelege; a cădea la învoială. s' ACCORDER sur - a se pune de acord cu (în ceea
ce priveşte...). ACCOUCHER d'une souris (fig., fam.) - a nu face mare scofală; a face
ce-au făcut turcii la Plevna (fig., fam.). ACCOUR1R dare-dare (fam.) - a sosi în mare grabă, prompt. se
l'ACCROCHER (fig., fam.) - 1. a-şi pune pofta în cui (fig., fam.);
2. a strânge cureaua (fig., fam.). s' ACCROCHER a qqn (fig., fam.) - a se ţine de capul cuiva (fig., fam.).
s'ACCROCHER avec qqn (fig., fam.) - a se lua la harţă cu cineva (fam.). s'ACCROCHER a toutes Ies
branches (fig., fam.) - a se agăţa şi de un pai
(fig., fam.). s'ACCROCHER au cocotier (fig., fam., imn.) - a se ţine de scaunul său
(fig., fam. iron.). ACCROCHER une commande, un contrat (fig., fam.) - a face rost de
o comandă, de un contract. ACCROCHER l'oeil (fig., fam.) - a atrage privirea. ACCUEILLIR qqn â bras
ouverts (fig., fam.) - a primi pe cineva cu
braţele deschise (fig., fam.). ACCUSER son âge (fig., fam.) - a arăta îmbătrânit; a-şi trăda vârsta.
ACCUSER le coup (fig.) - a resimţi lovitura (fig.). ACCUSER Ies evenements, le sort (fig.) - a da vina pe
întâmplare,
pe soartă. ACCUSER de l'âge, de la fatigue (fig.) - a arăta obosit, îmbătrânit (fig.). ACCUSER qqn de
malversations - a acuza pe cineva de deturnare de
fonduri. ACCUSER reception - a confirma primirea. ACCUSER â tort - a vorbi cu păcat (fig., fam.).
ACHETER du beau (fam.) - a cumpăra o marfă grozavă (fam.). ACHETER bille, chat en poche (fig.,
fam.) - a cumpăra cu ochii
închişi (fig., fam.). ACHETER qqch. pour une bouchee de pain (fig., fam.) - a cumpăra
ceva pe nimica toată, foarte ieftin. ACHETER la complicite de qqn (fig.) - a cumpăra pe cineva
(fig., fam.). ACHETER (au) comptant - a cumpăra cu bani gheaţă (fam.).
ACHETER
14
s'ACHETER une conduite (fig., fam.) - a-şi face mea culpa (lit.)\ a se
face băiat cuminte; a se aşeza la casa lui; a-şi vârî minţile în cap
(fig., fam.). ACHETER sur pied (fig.) - a cumpăra pe loc, imediat. ACHETER le silence de qqn (fig.) - a
plăti, a cumpăra tăcerea cuiva. ACHETER treize â Ia douzaine (fig.) - a cumpăra pe nimica toată,
foarte ieftin. s'ACOQUINER avec qqn (fig., fam.) - a intra în cârdăşie cu cineva. ACQUERIR une fortune
a la force du poignet (fig., fam.) - a face
avere cu sudoarea frunţii (fig., fam.). ACQUIESCER du bonnet (fig., fam., imn.) - a da afirmativ din cap
(fam.). ACTIONNER qqn (fig., fam.) - a pune pe cineva în mişcare (fig.. fam.). ADMETTRE en bloc
(fig.) - a admite în unanimitate. n'ADMETTRE qqch. qu'â son corps defendanl (fig.)- a nu seda bătut
nici mort (fig., fam.). ADMINISTRER des coups (fam,, imn.) - a-i arde cuiva câteva lovituri (fam,).
ADMINISTRER l'extreme onction â qqn (fig., rel.) - a împărtăşi pe
cineva pe patul de moarte (fig. rel.). ADMINISTRER â qqn une volee de bois vert (fig., fam.) - a lua pe
cineva la trei păzeşte (fig., fam.). s'ADONNER â qqch. contre vents et marees (fig., fam.) - a se dedica
unui lucru în ciuda tuturor greutăţilor. ADOPTER pour ligne de conduite - a adopta o atitudine. ADORER
ie veau d'or (fig., lin.) - a avea cultul banului. ADOUCIR Ies angles (fig.) - a atenua asperităţile,
greutăţile (fig.). s'ADRESSER â la bonne (â la mauvaise) porte (fig., fam.) - a bate la
uşa potrivită (a greşi adresa) (fig.). AFFECTER un air modeste de bigote felicitee par son cure (fig., fam.)
- a lua un aer de mironosiţă (fig., fam.). AFFECTER des airs, de grands airs (fig., fam.) - a-şi da aere,
ifose,
importanţă. AFFERMIR une position (fig.) - a consolida o situaţie, o poziţie. AFFICHER complet - a nu
mai avea locuri libere (spect.). AFFICHER relâche (fig., fam.) - a nu fi în stare să-şi facă treaba; a fi
incapabil. AFFICHER une serenite â toute epreuve - a manifesta o seninătate de
nezdruncinat. AFFIRMER mordicus (fam.)- a susţine cu încăpăţânare; a afirma sus
şi tare (fam.). AFFRONTER corps â corps la realite (fig.) - a da piept cu realitatea
(fig., fam.).
15
AIGUILLER
AFFRONTER avec panache (fig.) - a înfrunta cu mândrie. AFFUTER ses strategies (fig.) - a(-şi)
perfecţiona metodele, strategia. s'AGENOUILLER devant le pouvoir (fig.) - a se pleca în faţa autorităţii,
puterii. AGIR aupres de qqn (fig.) - a interveni pe lângă cineva (fig.). AGIR â l'aveuglette (fam.) - a
acţiona la întâmplare, orbeşte (fig., fam.). AGIR â la barbe de qqn (fig., fam.) - a acţiona sub nasul cuiva
(fig., fam.). s'AGIR bel et bien de... - a fi vorba fără îndoială de... AGIR de concert, de conserve (fig.) - a
acţiona de comun acord,
împreună. AGIR en grande dame (fig.) - a se purta ca o doamnă (fig.). AGIR â decouvert (fig.) - a acţiona
pe faţă, deschis. AGIR en dessous, dans le dos de qqn (fig., fam.) - a acţiona pe ascuns,
pe la spate; a umbla cu ascunzişuri (fig., fam.). AGIR avec diligence - a acţiona repede.
AGIR en douce (fig., fam.) - a lua (pe cineva) cu binişorul (fam,). AGIR â l'etourdie (fam.) - a acţiona
fără cap, fără să gândească
(fig., fam.). AGIR avec sans faţons (fam.)- a se comporta în mod simplu, fără
fasoane (fam.). AGIR en franc-tireur (fig., fam.) - a acţiona după cum îl taie capul (fam.). AGIR au gre
des impulsions du cceur, a sa guise - a acţiona după pofta
inimii (fam.). AGIR au grand jour (fig.) - a acţiona deschis, pe faţă. AGIR comme un seul homme (fig.,
fam.) - a acţiona strâns uniţi, ca un
singur om. AGIR en maître (fig.) - 1. a se purta cu autoritate, ca un stăpân;
2. a vorbi de sus (fig., fam.). AGIR au micux - a acţiona cât mai bine. AGIR de moitie (fig.) - a lucra pe
din două (fam.); a participa, a merge
la partaj (fig.). AGIR en toute quietude - a acţiona în linişte. AGIR en sous-main (fig.) - a acţiona pe
ascuns, pe şest (fig., pop.). s'AGITER comme un beau diable, comme un diable dans un benitier
(fam.) - a se da peste cap, de ceasul morţii; a face pe dracu-n patru
(fig., fam.). AGONIR qqn d'injures (fam.) - a face albie de porci pe cineva
(fig., pop.). AIDER â la tâche (fig., fam.) - a pune umărul (fig., fam.). AIGUILLER qqn (fig., fam.) - a
băga în viteză pe cineva (fig., fam.).
AIGUILLER
___________ 16
AIGUILLER qqn sur une voie de garage (fig., fam.) - a pune (a trece) pe cineva pe linie moartă (fig.,
fam.).
AIMER ailleurs (lin.) - a nu împărtăşi iubirea cuiva, a iubi pe altcineva.
AIMER ses aises - a fi comod; a-i plăcea să se simtă bine (fig.).
AIMER d'amour - a fi îndrăgostit.
AIMER l'ancien - a fi amator de antichităţi.
AIMER la bagatelle (fig., fam.) - a fi mare crai (fig., fam.), muieratic (pop.). AIMER le baroud (arg.) - a
fi bătăios.
AIMER la bouteille (fam.) - a-i plăcea să tragă la măsea (fig., fain.). AIMER qqn comme ses petit boyaux
(fig., fam.) - a ţine la cineva ca la
ochii din cap (fig., fam.). AIMER le cotillon (fig.) - a umbla după fuste (fig., fam.). AIMER mieux l'etre
que paraître (fig.) - a nu pune preţ pe aparenţe. AIMER mieux - a prefera.
AIMER qqn comme le moine son couvent (fig., fam.) - a ţine la cineva ca la lumina ochilor (fig., fam.).
AIMER l'odeur de Ia poudre (fig.) - a fi pus pe harţă; a fi gata de bătaie (fam.).
AJOUTER creance, foi â... (fig.) - a da crezare la... AJOUTER des queues aux zeros (vx.) - a falsifica o
sumă. AJUSTER son coup (fig.) - a-şi cântări bine lovitura (fig.). ALERTER sa hierarchie (fig.) - a
anunţa un superior (în legătură cu ceva). Ies ALIGNER (pop.) - a scoate gologanii (pop.).
ALIGNER une monnaie sur une autre - a echivala o monedă după cursul alteia.
ALIMENTER la conversation (fig.) - a întreţine conversaţia.
ALIMENTER un dossier (fig.) - a completa un dosar.
ALLEGER Ies charges sociales - a reduce impozitele, fiscalitatea.
ALLEGER une procedure - a simplifica o procedură.
s'en ALLER (fig., fam.) - a se duce pe lumea cealaltă (fig., fam.).
ALLER acheter (chercher) une boîte d'allumeties (un paquet de ciga-rettes) (fig., fam.) - a-şi părăsi
nevasta.
ALLER â ses affaires (fig.) - a-şi vedea de treabă (fig.). ALLER voir ailleurs - a o şterge, a pleca (gonit).
ALLER et venir comme une âme en peine (fig., fam.) - a fi ca pe jăratic (fig., fam.); a nu-şi găsi locul
(fig., fam.). s'en ALLER â l'anglaise (fig., fam.) - a o şterge englezeşte (fig., fain.). ALLER â Angouleme
(fig., vx.) - a se îndopa. ALLER sur ses (trente, quarante, etc.) ans - a merge pe un anumit număr de ani
(treizeci, patruzeci, etc).
i±_____________________________________________________ALLER
ALLER aux asperges (arg.) - a face trotuarul (fig., fam.).
ALLER â l'autel (fig., fam.) - a pune pirostriile (fig., fam.).
ALLER de l'avant (fig.) - 1. a-i da înainte (fig., fam.); 2. a o lua înainte
(fig.); a fi întreprinzător. ALLER â toute barde, â bride abattue, â toute bride (fig., fam.) -
a goni ca vântul; a fugi mâncând pământul; a-i scapără călcâiele
(fig-, fam.). ALLER â toute berzingue (fig., pop.) - 1. a merge nebuneşte (auto);
2. a miza totul pe o carte (fig., fam.). ALLER doucement en besogne (fig., fam.) - a nu se omorî muncind
(fig.Jam.). ALLER rudement en besogne (fig., fam.) - a da în brânci muncind (pop.). ALLER vite en
besogne (fig., fam.) - a fi iute de mână (fam.). ALLER du blanc au noir (fig.) - a se schimba radical (fig.);
a trece de
la o extremă la alta. ALLER a bon vent (fig., fam.) - a porni sub auspicii favorabile (Ut.). ALLER
jusqu'au bout de son geste, de ses idees (fig.) - a merge până
la capăt (fig.). ALLER sur Ies brisees de qqn (fig., fam.) -ase băga pe fir (fam.);
a intra în concurenţă cu cineva; a voi să înlocuiască pe cineva
(în dragoste). ALLER droit au but (fig.) - a merge drept la ţintă (fig.). ALLER a Cachan (fig., fam.) - a se
ascunde. ALLER cahin-caha, clopin-clopant (fam.) - a merge târâş-grăpiş,
şontâc-şontâc (fam.). ALLER â Canossa (fig., lin.) - a face mea culpa; a-şi pune cenuşă pe
cap (fig., Ut.); a se pocăi. y ALLER carrement (fig., fam.) - a merge drept la ţintă (fig.). ALLER de la
cave au grenier (fig., fam.) - a sări de la un subiect
(o idee) la altul (alta). y ALLER de sa chanson (fig., fam.) - a crede că simpla sa prezenţă
ajunge, că nu datorează nimic. ALLER au charbon (fig., fam.) - a-şi câştiga (cu greu) pâinea. ALLER son
(petit bonhomme de) chemin (fig., fam.) - a-şi urma liniştit
calea (fig.); a merge pe drumul lui (fig.); a-şi continua drumul încet
dar sigur (fig., fam.). ne pas y ALLER par quatre chemins (fig., fam.) - a nu o lua pe ocolite
(fig., fam.); a merge drept la ţintă. ALLER chercher de Ia laine et revenir tondu (fig., fam.) - a fi tras pe
sfoară; a fi păcălit în afaceri (fig., fam.).
ALLER
18
ne pas ALLER â la cheville, aux genoux de qqn (fig., fam.) - a nu-i
ajunge cuiva nici la degetul cel mic (fig., fam.). ALLER â la chine (fig., fam.) -1. a face comerţ ambulant;
2. a cumpăra
de ocazie (fig-)-ALLER â cloche-pied - a sări într-un picior. ALLER droit au coeur (fig.) - a-i merge drept
la inimă (fig.). ALLER â contre courant (fig.) - a vâsli (a înainta) contra curentului (fig.). s'en ALLER
d'un seul coup (fig.) - a dispărea deodată, brusc. ALLER â Cracovie (fig., fam.) - a turna braşoave, gogoşi
(fig., fam.). ALLER â Crevant (fig., fam.) - a crăpa (fig., pop.); a muri. ALLER aux cris (arg.) - a face
tămbălău, zarvă (fam.). ne pas y ALLER avec le dos de la cuiller (fig., fam.) - a proceda fără
menajamente, energic. ALLER au cui (vulg.) - a face amor. ALLER â dame (fig., pop.) - a cădea.
ALLER au-devant du danger (fig.) - a înfrunta pericolul; a da piept cu greul (fig, fam.).
y ALLER de... (francs) - 1. a pune la bătaie, a risca (suma de...);
2. a fi vorba de... ALLER â la decouverte (fig.) - a merge în explorare (fig.). ALLER â la derive (fig.) - a-i
merge prost; a se duce de râpă (proiecte,
afaceri) (fig., fam.).
ALLER au-devant du deşir de qqn - a veni în întâmpinarea dorinţelor cuiva; a fi prevenitor.
s'en ALLER â tous Ies diables (fig., fam.) - a se duce la toţi dracii (fig., fam.).
ALLER au-devant des difficultes - a înfrunta greutăţile.
ALLER jusqu'â (lui) dire... - a merge până la a(-i) spune.....
ALLER â Dormillon (fig., pop.) - a face nani (fam.). s'en ALLER en eau de boudin (fig., fam.) - a se duce
pe apa Sâmbetei (fig., fam.).
y ALLER de toutes ses economies (fam.) - a-şi pune la bătaie toată
agoniseala (fam.). ALLER se faire foutre (vulg.) - a se duce în mă-sa (vulg.). ALLER se faire pendre
ailleurs (la imperativ) (pop.) - a se duce la
dracu' (dracului), aiurea (fig., pop.). ALLER se faire voir par (chez) Ies Grecs, Ies Marocains (arg.,
vulg.) -
a pune ţiganii pe el (fig., pop.). ALLER (droit) au fait (fig.) - a intra direct în subiect. ALLER comme un
faux col â une vache (fig., fam.) - a-i sta ca dracu;
a nu i se potrivi deloc (fam.).
19
ALLER
ALLER au feu (fig., fam.) - a pleca la război; a intra în luptă (fig.). ALLER aux fleurs (fig., fam., euph.) -
a se duce pe lumea cealaltă
(fig., fam.). y ALLER un peu fort (fig., fam.) - a cam întrece măsura (fig., fam.). y ALLER franco (pop.) -
a ataca direct, fără ocolişuri (fig.). s'en ALLER en fumee (fig., fam.) - a se alege praful; a se risipi ca
fumul (fig., fam.). ALLER â qqn comme un gant (fig., fam.) - a i se potrivi cuiva ca o
mănuşă (fig.). ALLER comme des guetres â un lapin (fig., fam.) - a-i sta ca găinii cu
paiu-n fund (fig., pop.). ALLER aux informations, aux renseignements - a căuta, a strânge
informaţii. n'ALLER que d'une jambe, que d'une patte (fig., fam.) -1. a şchiopăta (fig., fam.); 2. a
funcţiona prost. ALLER et venir comme un lion en cage (fig.) - a se plimba ca un leu
în cuşcă (fig.). ALLER loin (fig.) - a ajunge departe (fig.). ALLER trop loin (fig.) - a întrece măsura (fig.).
ne pas ALLER loin (fig., fam.) - a nu ajunge departe (fig., fam.). ne pas y ALLER de main morte (fig.,
fam.) - a acţiona dur; a ataca violent. ALLER de mal en pis (fig.) - a cădea din lac în puţ (fig., fam.).
ALLER â la messe d'une heure ou deux (arg.) - a răspunde prea târziu
la dragostea cuiva, ne pas y ALLER mollo (fig., fam.) - a nu umbla cu mănuşi (fig., fam.). y ALLER
mollo, mou (fam.) - 1. a se lăsa pe tânjală (fam.); 2. a proceda fără violenţă. ALLER dans le monde (fig.)
- a ieşi în lume (fig.). ALLER de par la monde (fig.) - a colinda prin lume (fig.). ALLER a Montretout
(fig., pop.) - a se arăta la doctor (pop.). ALLER par monts.et par vaux (pop.) - a umbla peste mări şi ţări
(fam.). ALLER â Niort (fig., pop.) - a lua pe „nu" în braţe (fam.). ALLER aux nouvelles - a se interesa
de..., despre...; a se informa. ALLER contre l'opinion publique (fig.) - a merge contra curentului
(fig., fam.). s'en ALLER l'oreille basse (fig., fam.) - a pleca spăşit (fam.). ALLER de pair (fig.) - a merge
mână în mână (fig.); a se potrivi; a fi
ca tuşea şi junghiul (fig., fam.). ALLER aux pâquerettes (auto, arg.) - a-şi pierde direcţia (auto, fig.).
ALLER du pas de qqn qui a marche tout le jour (fig., fam.) - a merge cu paşi obosiţi; a fi istovit.
ALLER
20
y ALLER de ce pas (fam.) - a pleca glonţ, imediat (fig., fam.). ALLER â pas de tortue (fig.) - a merge ca
melcul (fig., fain.). ALLER ad patres (fig., litt.) - a se întoarce printre strămoşi (fig., eufem.); a muri.
n'ALLER que d'une patte (fig., fam.) - a funcţiona prost.
ALLER â la peche (fig., pop.) - a fi pe liber (pop.).
ALLER au perşii (fig., pop.) - a agăţa (pe cineva) (pop.).
y ALLER de sa personne (fig.) - a fi în joc propria-i persoană; a se
expune la pericole. ALLER au petit coin (euph., fam.) - a merge la W.C. ALLER piano-piano (fig.Jam.) -
a merge uşurel, cu băgare de seamă (fig.). s'en ALLER Ies pieds devant (fig., fam., euph.) - a ieşi cu
picioarele
înainte (fig., fam., eufem.). s'en ALLER Ies pieds legers (fig., fam.) - a pleca fără regrete (fig.). ALLER
planter des choux (fig., fam.) - a se retrage la ţară, a renunţa
la activitatea sa.
ALLER se plaindre en haut lieu (fig.) - a reclama „sus", la conducere. ALLER pleurer dans le gilet de
qqn (fig., fam.) - a plânge pe umărul
cuiva (fig.). y ALLER bon poids, bon argent (fig.) - a proceda cinstit. ALLER et venir comme pois en
pot (fig., fam.) - a nu avea stare
(fig.Jam.).
ALLER porter des oranges â qqn (fig., fam.) - a vizita pe cineva la spital, la închisoare.
ALLER au pre (vx.) - a ieşi pe teren; a se bate în duel.
ALLER prendre le vent (fig., fam.) - a merge în explorare, în cercetare.
ALLER au plus presse (fig.) - a începe cu ce „arde" (fam.), cu ce este mai urgent.
ALLER comme le Pont-Neuf (fig., fam.) - a fi sănătos tun, ca un harbuz (fig., fam.).
s'en ALLER la queue entre Ies jambes (fig., fam.) - a pleca cu coada
între picioare (fig., fam.). ALLER â ravir â qqn (fig.) - a i se potrivi de minune, a-i sta bine (fig.). ALLER
a rebours de I'evolution generale - a nu fi în pas cu vremea sa. ALLER en reconnaissance (fam.) - a
merge, a pleca în recunoaştere. ALLER â reculons (fig.) - 1. a da înapoi ca racul (fig., fam.); 2. a nu se
îndemna la treabă, a nu da în brânci (fig., fam.). ALLER au renard (fig., fam.) - a voma. ALLER â un
rendez-vous un peu â reculons (fig.) - a nu-1 îndemna
inima să meargă la o întâlnire, a se duce cu inima îndoită.
21
ALLONGER
ALLER jusqu'aux derniers retranchements (fig.) - a merge până-n
pânzele albe (fig., fam.). ALLER, marcher comme sur des roulettes (fig., fam.) - a merge aţă,
strună, ca pe roate (fig., fam.). ALLER au royaume des taupes (fig., euph.)- a da ortul popii (fig., pop.);
a-1 înghiţi pământul (fig., fam.). ALLER â la soupe (fig., fam.) - a se da cu puterea (fig., fam.); a trage
foloasele. ALLER par sauts et par bonds (fig.) - 1. a vorbi incoerent, aiurea;
2. a fi capricios. ALLER tout seul (fig.) - a reuşi fără efort; a merge de la sine
(fig., fam.). ALLER de soi - a fi evident, de la sine înţeles. ALLER comme un tablier â une vache (fig.,
fam.) - a nu i se potrivi
(fig., fam.); a-i sta ca găinii cu paiu-n fund (fig., pop.). ALLER au tapis (fig., fam.) - a merge la pierzanie
(fig., fam.). ALLER au tapis pour le compte (boxe) - a fi doborât la pământ; a fi
trimis la podea (box). ALLER en taule (pop.) - a intra la zdup (pop.). ALLER bon train (fig.) - a merge
repede, cu paşi buni (fig., fam.). ALLER son train (fig.) - a decurge normal.
ALLER un train d'enfer (fig., fam.) - a merge, a goni într-un ritm infernal. ALLER a fond de train (fig.) -
a merge în goana mare (cu spor). ALLER son petit train-train (fig., fam.) - a-şi duce viaţa pe îndelete.
ALLER de travers - a funcţiona prost. ALLER au turbin (pop.) - a merge la muncă. ALLER aux urnes
(fig., fam.) - a vota. ALLER en vadrouille (fam.) - a merge în vâjâială (fam.). ALLER valser sur le
trottoir (fig., iron.) - a fi scos în brânci pe
uşă (fam.). s'en ALLER a vau-1'eau (fig., fam.) - a se duce pe gârlă, pe apa sâmbetei (fig., fam.). ALLER
contre vents et marees (fig., fam.) - a face faţă greutăţilor. ALLER â Versailles (fig., pop., iron.) - a se
răsturna (auto). y ALLER de sa vie (fig.) - a-i fi viaţa în joc.
ALLER de vie â trepas (fig., fam.)- a trece pe lumea cealaltă (fig., fam.). ALLER plus vite que Ies violons
(fig., fam.) - a precipita lucrurile (fig.). ALLER voir ailleurs (fig., fam.) - a trimite (pe cineva) la plimbare
(fig., fam.). ALLONGER de l'argent â qqn (pop.) - a unge (fig., pop.), a mitui pe cineva.
ALLONGER
22
ALLONGER (etendre) la courroie (fig., fam.) - a întinde (a umfla) o
poveste (fig., fam.). ALLONGER la foulee (fam.) - a lungi pasul (fam.). ALLONGER une gifle â qqn
(fam.) - a arde o palmă cuiva (fig., fam.). ALLONGER le pas (fam.) - a mări compasul (fig., fam.).
ALLONGER la sauce (fig., fam.) - a lungi pelteaua (fig., fam.). ALLONGER un adversaire au tapis
(pop.) - a doborî (un adversar);
a-1 lăsa lat (fig., pop.). ALLUMER le deşir (fig.) - a stârni dorinţa. ALLUMER un mec avec son 6,35
(arg.) - a găuri pielea unui tip
(fig-. pop-)-ALOURDIR qqn de qqch. (fig.) - a împovăra pe cineva cu ceva (fig.). AMELIORER son
ordinaire - a-şi îmbunătăţi hrana zilnică. AMENER le calme (quelque part) - a calma lucrurile (undeva).
AMENER qqn a courber l'echine (fig.) - a obliga pe cineva să se
umilească.
AMENER la couverture â soi (fig., fam.) - a trage spuza pe turta sa (fig-, fam.).
AMENER pavilion (fig.) - a închina, a pleca steagul (fig., fam.); a se preda.
AMENER qqch. â qqn sur un plat, sur un plăteau (fig., fam.) - a servi
ceva cuiva „pe tavă" (fig., fam.). n'AMENER que des timbres, que des tuiles (fig., fam.) - a aduce
numai necazuri (fig.). AMENER sa viande (pop., vulg.) - a se face-ncoa (pop., vulg.). AMORTIR ses frais
- a-şi scoate cheltuiala, banii (fig.). s'AMUSER comme une croute de pain derriere une malle (fig., fam.)
-
a muri de plictiseală (fam.). AMUSER le tapis (fig., fam.) - 1. a fi antrenant (la o petrecere);
2. a aştepta prilejul; 3. a deturna atenţia. s'ANNEXER le meilleur morceau (fam.) - a-şi lua bucăţica cea
mai
bună (fig., fam.). ANNONCER la couleur (fig., fam.) - 1. a spune pe şleau (fig., fam.);
a-şi anunţa intenţiile; 2. a şti cum stă (fig., fam.). ANNONCER la mise en place de qqn - a anunţa
instalarea în funcţie
a cuiva.
ANNONCER d'ores et deja - a anunţa de azi înainte, începând de azi. ANNONCER tout de go - a anunţa
pe neaşteptate, prin surprindere, pe
nepusă masă (fig., fam.). ANTIC1PER une flambee prochaine des prix - a prevedea o explozie
apropiată a preţurilor.
23
APPRENDRE
APAISER Ies mauvaises langues (fig., fam.) - a pune capăt bârfelor (fam.). s'APLATIR comme une
carpette, comme une crepe de vânt qqn
(fig., fam.) - a se face una cu pământul în faţa cuiva (fig., fam.). s'APLATIR de vânt le pouvoir (fig.) - a se
prosterna în faţa puterii
(de stat). APPARTENIR corps et âme â qqn (fig.) - a se devota trup şi suflet
cuiva (fig.). APPARTENIR â la vieille ecole (fig.) - a fi de şcoală veche (fig.). APPARTENIR â qqn de
(faire qqch.) (fig.) - a fi dreptul cuiva să...;
a-i reveni dreptul să... en APPELER â (fig.) - 1. a recurge la (ceva); 2. a face apel la cineva;
3. a se baza pe cineva (fam.). APPELER un chat un chat, Ies choses par leur nom (fig., fam.) -
a spune lucrurilor pe nume (fig., fam.). APPELER sous Ies drapeaux (fig.) - a chema sub arme (fig.).
APPELER qqn en justice - a da pe cineva în judecată. APPELER â la rescousse (fig.) - a chema în ajutor.
APPELER Ies reserves (fig.) - a mobiliza; a concentra rezerviştii. s'APPESANTIR sur un sujet (fig.) - a
insista asupra unui subiect. APPLAUDIR a qqch. (fig.) - a fi de acord cu ceva. APPLAUDIR â tout
rompre (fig.) - a aplauda din răsputeri, cu
frenezie (fig.). s'APPLIQUER a cultiver son esprit (fig.) - a se dedica studiului. APPLIQUER la politique
du zebre (fig., fam.) - a se întoarce, a se
schimba după cum bate vântul (fig., fam.). APPORTER son appoint (fig.) - a-şi da concursul. APPORTER
l'eau au moulin de qqn (fig., fam.) - a da cuiva apă la
moară (fig., fam.). APPORTER son ecot, son tribut, sa pierre a l'edifice (fig.) - a-şi
aduce contribuţia (la o operă). APPOSER sa signature - a-şi pune iscălitura, a semna, ne pas APPRECIER
qqch. (imn.) - a nu gusta (fig., imn.), a nu-i plăcea
ceva. APPRENDRE â qqn Ies allees et Ies venues de qqn (fig.) - a raporta
cuiva tot ce face cineva, en APPRENDRE de belles sur qqn (fig., fam.) - a auzi multe (lucruri
scandaloase) pe seama cuiva (fig., fam.). APPRENDRE la solitude (fig.) - a se obişnui cu singurătatea.
APPRENDRE sur le tas (fig., fam.) - 1. a afla printre altele; 2. a fura meseria(/zg., fam.).
APPRENDRE___________________________________________24
APPRENDRE la vie (fig.) - a căpăta experienţă (de viaţă). APPRENDRE â qqn â vivre (fig., fam.) - a da
cuiva o lecţie bună (fig., fam.).
APPROCHER qqch. par la bande (fig.) - a da târcoale; a studia ceva pe ocolite, (fig.)
s'APPROCHER comme la grive â I'appeau (fam.) - a fi începător,
novice (fig.). s'APPROCHER de la sainte table (fig., litt.) - a se împărtăşi, (relig.) APPROUVER du bout
des levres (fam.) - a aproba din vârful
buzelor (fam.). APPUYER sur 1'accelerateur, sur le champignon (fig., fain.) - a-i da
bice (fig., fam., auto).
APPUYER la candidature de qqn - a susţine, a sprijini candidatura cuiva.
APPUYER sur la chanterelle (fig.) - a atinge la coarda simţitoare
(fig., fam.); a insista. s' APPUYER une corvee (fig., pop.) — a face o corvoadă. APPUYER la demande,
la proposition de qqn - a susţine cererea,
propunerea cuiva. APPUYER sur la gâchette (fig., fam.) - a apăsa pe trăgaci (fig., fam.). APPUYER son
regard sur qqn - a fixa insistent pe cineva. ARGUER de quelque fait (litt.) - a argumenta pe bază de fapte.
ARGUER une piece de faux (jur.) - a afirma că e un fals. (jur.) ARMER qqn contre un autre (fig.) - a
monta, a aţâţa pe cineva contra
altcuiva.
s'ARMER de courage (fig.) - a-şi lua inima în dinţi (fig., fam.). s'ARMER de patience (fig.) - a se înarma
cu răbdare (fig., fam.). ARPENTER l'allee, le trottoir - a merge în sus şi în jos pe alee, pe trotuar.
ARRACHER l'âme â qqn (fig., fam.) - a zdrobi inima cuiva (fig.). ARRACHER des aveux par la pression
(fig.) - a smulge (o) mărturisiri
(mărturisire) cu forţa (fig.). ARRACHER qqn des bras de la mort (fig.) - a smulge pe cineva din
ghearele morţii (fig., fam.). ARRACHER qqn des griffes de qqn (fig., fam.) - a smulge pe cineva
din ghearele cuiva (fig., fam.). ARRACHER qqn â la misere (fig.) - a scoate pe cineva din mizerie (fig.).
ARRACHER la vie â qqn (fig.) - a lua viaţa cuiva (fig.). ne rien ARRANGER â l'affaire (fig.) - a agrava
situaţia. ARRANGER Ies bidons (fig., fam.) - a aranja situaţia; a pune lucrurile
la punct (fig.).
25
ARRIVER
ARRANGER qqn de la belle maniere (fig., fam..)- 1. a bârfi pe cineva; a lucra pe cineva în foi de viţă
(fig., fam.); 2. a snopi pe cineva în bătaie (fam., iron.). ARRANGER qqn en deux coups de cuiller â pot
(en cinq sec) (fig., pop.) - a învăţa minte pe cineva cât ai clipi, cât ai zice peşte (fig., fam.). s'ARRANGER
de qqch. (fig.) - a se împăca cu ceva; a se acomoda. ARRANGER şa en un tournemain (fam.) - a face
ceva cât ai bate din
palme, cât ai zice peşte, cât ai clipi din ochi (fig., fam.). ne pas s'ARRETER en si bon chemin (fig.) - a fi
păcat să se oprească
tocmai acum. s' ARRETER en chemin (fig.) - a renunţa la ceva; a se da bătut (fig., fam.). ARRETER son
choix sur - a se opri la; a se fixa la (fig.); a alege. ARRETER Ies frais (fig.) - 1. a nu se mai da peste cap
pentru cineva (fig., fam.); 2. a nu mai fi binevoitor; 3. a nu mai face cheltuieli; 4. a renunţa. ARRETER le
jour, l'heure, le lieu d'un rendez-vous - a fixa ziua, ora,
locul unei întâlniri. s'ARRETER net (fig.) - a se opri brusc (fig.). s'ARRETER pile (fam.) - 1. a opri brusc
(auto); 2. a opri la tanc (fam.);
3. a încremeni (în faţa...). ne jamais y ARRIVER (fig.) - a da mereu greş. ARRIVER comme un boUde,
tine bombe, un boulet de canon
(fig., fam.) - a cădea ca o bombă, ca o ghiulea (fig., fam.). ARRIVER hors de ses bottes (fig., fam.) - a sosi
în fuga mare. ARRIVER au bout de ses paroles (fig.) - a nu mai găsi, a nu mai avea
nimic de spus. ARRIVER sur Ies bretelles de qqn (fig., fam.) - a deranja pe cineva; a
sosi pe nepusă masă, netam-nesam (fig., fam.). ARRIVER comme Ies carabiniers, avec Ies pompiers de
Nanterre (fig., fam.) - a sosi la spartul târgului (fig., fam.); a aduce apă după ce s-a stins focul (fig., fam.).
ARRIVER comme un cheveu (des cheveux) sur la soupe (fig., fam.) -
a cădea ca musca-n lapte (fig., fam.). ne pas ARRIVER â la ceinture, â la cheville, aux genoux de qqn
(fig., fam.) - a nu-i ajunge cuiva nici la degetul cel mic (fig., fam.). ARRIVER comme un chien dans un
jeu de quilles (fig., fam.) - a pica
prost; (fig., fam.) a fi inoportun. ARRIVER sur le clou (arg.) - a sosi la tanc (fam.). ARRIVER dans un
fauteuil (fig., fam.) - a ieşi primul (într-o competiţie, într-un concurs) fără probleme.
ARRIVER
26
a sosi primul fără
ARRIVER â ses fins (fig.) - a-şi ajunge scopul. ARRIVER premier comme une fleur (fig., fam.) efort.
ARRIVER â franc etrier (fig.), â bout de souffle - a sosi în goana mare, cu sufletul la gură (fig., fam.).
ARRIVER au Magnificat (fig., lin.) - a sosi a şaptea zi după Scripturi (fig., Ut.).
ARRIVER comme maree, comme marş en careme (fig.) - a sosi negreşit, cu regularitate; a nu lipsi, ca
Martie din post (fig., fam.).
ARRIVER dans un mouchoir (sport) - a sosi în rânduri strânse, în pluton compact (sport).
ARRIVER au bout du tunnel (fig.) - a ieşi la lumină, la liman (fig.).
ARRIVER â bon port (fig.) - a sosi cu bine.
ARRIVER bon premier, bon dernier dans une course - a ieşi primul,
ultimul într-o cursă. ARRIVER a propos - a pica la tanc (fam.).
ARRIVER mal â propos - a pica prost (fam.), într-un moment nepotrivit.
ARRIVER â la queue leu leu - a sosi în şir indian. ARRIVER â la rescousse (fig.) - a veni, a sări în ajutor.
n'ARRIVER â rien (fig.) - a nu reuşi, a nu realiza nimic, ne pas y ARRIVER en soufflant dessus (fig.,
fam.) - a nu fi floare la ureche (fig., fam.); a fi greu.
(ne pas) ARRIVER â faire surface (fig., fam.) - a (nu) reuşi să iasă la liman (fig., fam.).
ARRIVER â fond de train (fig., fam.) - a sosi în grabă, cu sufletul la gură (fig., fam.).
ne pas ARRIVER â y voir clair (fig.) - a nu reuşi să înţeleagă (fig.). ARRONDIR Ies angles (fig.) - a
aplana dificultăţile (fig.); a ameliora relaţiile.
ARRONDIR son champ (fig., fam.) - a-şi mări moşia, averea, bucata de pământ.
ARRONDIR sa fortune (fig., fam.) - a-şi spori, a-şi rotunji averea (fig., fam.).
ARRONDIR ses fins de mois (fig., fam.) - a-şi rotunji venitul (fig., fam.).
ARROSER l'arroseur (fig., fam.) - a-i plăti cuiva poliţele (fig., fam.). ARROSER son cafe (fig., fam.) —
a-şi turna rom, coniac în cafea. ARROSER ses galons (fig., fam.) - a „uda" o avansare (fig., fam.).
ARROSER qqn (fig., fam.) - a „unge" pe cineva (fig., fam.), a mitui. ARROSER son repas d'un bon vin -
a-şi stropi prânzul cu un vin bun.
27
ATTACHER
ARROSER la terre de sang (fig.) - a-şi vărsa sângele pe câmpul de luptă. ASSENER une plaisanterie,
une replique (fig.) - a trânti o glumă, o
replică. s'ASSEOIR dessus (arg.) - a se p... pe cineva (vulg.). ASSEOIR sa reputation sur (fig.) - a-şi face
reputaţia din... ASSEOIR une reputation (fig.) - a întări, a consolida o reputaţie. ASSEOIR sa position
(fig.) - a-şi întări, a-şi consolida poziţia. ASSIEGER qqn (litt.) - a asalta, a obosi pe cineva cu solicitări.
ASSIGNER un role â qqn - a da un rol cuiva, a-1 distribui într-un rol. ASSIGNER a residence - a fixa
(cuiva) domiciliu forţat. ASSOUPIR ses convoitises (fig.) - a-şi potoli poftele. ASSOUPIR sa curiosite
(fig.) - a-şi satisface curiozitatea. ASSOUPIR un differend, une querelle (fig., litt.) - a aplana un conflict,
o ceartă. ASSOUPIR une douleur (fig.) - a alina o durere. ASSOUPIR sa fureur (fig.) - a-şi potoli furia.
ASSOUPIR sa haine (fig.) - a-şi potoli ura. ASSOUVIR ses caprices (fig.) - a-şi satisface poftele.
ASSOUVIR sa haine, sa vengeance (fig.) - a-şi potoli ura, setea de
răzbunare. ASSUMER sa vie (fig.) - a-şi lua viaţa în propriile mâini (fig.). ASSURER ses arrieres (ses
derrieres) (fig.) - a-şi asigura spatele
(fig., fam.). ASSURER la continuite d'une lignee - a asigura continuitatea unui
neam (posteritatea). ASSURER sa defense - a-şi asigura apărarea. ASTICOTER qqn (fig., fam.) - a agasa,
a hărţui, a plictisi pe cineva. s'ATTACHER un boulet au pied, un pave au cou (fig.) - a-şi atârna o
piatră de (picioare) gât (fig.). ATTACHER le brulot (fig., pop.) - a lua o hotărâre periculoasă. ATTACHER
un bidon, une casserole (fig., fam.) - a o şterge (fig.). ne pas ATTACHER ses chiens avec des saucisses
(fig., fam.) - a fi
zgârie-brânză (fig., fam.). s'ATTACHER â faire - a încerca să facă.
ATTACHER le grelot (fig., pop.) - 1. a lua iniţiativa într-o afacere delicată; 2. a trage semnalul de alarmă.
ATTACHER de l'importance - a da importanţă. s'ATTACHER aux pas de qqn (fig., fam.) - a se ţine de
cineva
(fig., pop.). ATTACHER qqn â une tâche, â un travail (fam.) - a înhăma pe cineva la o treabă (fam.).
ATTAQUER
28
ATTAQUER sous couleur de se defendre (fig.) - a ataca sub pretextul
de a se apăra. ATTAQUER qqn de front (fig.) - a ataca făţiş pe cineva. ATTAQUER â main armee (fig.) -
a ataca cu arma în mână (fig.). ATTAQUER qqn dans ses derniers retranchements (fig.) - 1. a ataca
violent pe cineva; 2. a încolţi pe cineva (fig.). ATTEINDRE qqn dans sa chair (fig.) - a lovi pe cineva în
ce are el mai
scump. ATTEINDRE son havre de grâce (lin.) - a ajunge la liman (fig.). ATTEINDRE qqn, qqch. de plein
fouet (fig.) -1. a lovi pe cineva drept
în faţă; 2. a-şi nimeri ţinta din plin. ATTEINDRE le point de non-retour - a ajunge la punctul critic, într-o
situaţie limită, fără ieşire; a nu mai putea da înapoi (fig., fam.). ATTEINDRE son but vengeur au-delâ de
ses esperances - a se
răzbuna mai mult decât în visul său. ATTENDRE que Ies alouettes tombent du ciel toutes roties (fig.,
fam.) -
a aştepta să-i pice mură-n gură, pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă;
a umbla după colaci calzi (fig., fam.). ne pas en ATTENDRE autant - a nu se aştepta la mai mult.
ATTENDRE son heure (fig.) - a aştepta momentul prielnic; a aştepta
să-i vină bine să... (fig., fam.). ATTENDRE qqn comme Ies moines font l'abbe (fig., vx.) - a nu mai
aştepta pe cineva cu masa; a atârna cuiva lingurile de gât (fig., fam.). ne pas en ATTENDRE moins (fig.) -
a primi pe măsura aşteptărilor
(fig-).
ATTENDRE sous l'orme (fig., fam.) ~ a lua plasă (fig., fam.). ATTENDRE qqn de pied ferme (fig.) - a
aştepta cu hotărâre pe cineva. ATTENDRE le bon plaisir de qqn (fig.) - a fi la bunul plac, la cheremul
cuiva (fig.). ne pas ATTENDRE son reste (fig., fam.) - a nu mai insista; a considera
că este de ajuns (fig.). ATTENDRE qqn au tournant, â la sortie (fig., fam.) - 1. a aştepta pe
cineva la cotitură (fam.); 2. a purta sâmbetele cuiva (fig., pop.). s'ATTIRER Ies foudres de qqn (fig.) - a
stârni (provoca) mânia cuiva. s'ATTIRER Ies bonnes grâces de qqn (fig.) - a atrage bunăvoinţa
cuiva. s'ATTIRER des histoires (fig., fam.) - a-şi crea complicaţii. s'ATTIRER un savon (fig., fam.) - a se
învârti de o săpuneală
(fam., iron.). ATTISER Ies convoitises, Ies desirs de qqn (fig.) - a stârni poftele
cuiva.
ATTAQUER________________________________________________28
ATTAQUER sous couleur de se defendre (fig.) - a ataca sub pretextul de a se apăra.
ATTAQUER qqn de front (fig.) - a ataca făţiş pe cineva. ATTAQUER â main armee (fig.) - a ataca cu
arma în mână (fig.-). ATTAQUER qqn dans ses derniers retranchements (fig.) - 1. a ataca
violent pe cineva; 2. a încolţi pe cineva (fig.). ATTEINDRE qqn dans sa chair (fig.) - a lovi pe cineva în
ce are el mai
scump.
ATTEINDRE son havre de grâce (litt.) - a ajunge la liman (fig.). ATTEINDRE qqn, qqch. de plein fouet
(fig.) -1. a lovi pe cineva drept
în faţă; 2. a-şi nimeri ţinta din plin. ATTEINDRE le point de non-retour - a ajunge la punctul critic, într-o
situaţie limită, fără ieşire; a nu mai putea da înapoi (fig., fam.). ATTEINDRE son but vengeur au-delâ de
ses esperances - a se
răzbuna mai mult decât în visul său. ATTENDRE que Ies alouettes tombent du ciel toutes roties (fig.,
fam.) -a aştepta să-i pice mură-n gură, pară mălăiaţă în gura Iui nătăfleaţă; a umbla după colaci calzi (fig.,
fam.). ne pas en ATTENDRE autant - a nu se aştepta la mai mult. ATTENDRE son heure (fig.) - a aştepta
momentul prielnic; a aştepta
să-i vină bine să... (fig., fam.). ATTENDRE qqn comme Ies moines font l'abbe (fig., \>x.) - a nu mai
aştepta pe cineva cu masa; a atârna cuiva lingurile de gât (fig., fam.). ne pas en ATTENDRE moins (fig.) -
a primi pe măsura aşteptărilor
(fig-)-ATTENDRE sous 1'orme (fig., fam.) - a lua plasă (fig., fam.). ATTENDRE qqn de pied ferme (fig.)
- a aştepta cu hotărâre pe cineva. ATTENDRE le bon plaisir de qqn (fig.) - a fi la bunul plac, la cheremul
cuiva (fig.).
ne pas ATTENDRE son reste (fig., fam.) - a nu mai insista; a considera
că este de ajuns (fig.). ATTENDRE qqn au tournant, â la sortie (fig., fam.) - 1. a aştepta pe
cineva la cotitură (fam.); 2. a purta sâmbetele cuiva (fig., pop.). s'ATTIRER Ies foudres de qqn (fig.) - a
stârni (provoca) mânia cuiva. s'ATTIRER Ies bonnes grâces de qqn (fig.) - a atrage bunăvoinţa
cuiva.
s'ATTIRER des histoires (fig., fam.) - a-şi crea complicaţii. s'ATTIRER un savon (fig., fam.) - a se învârti
de o săpuneală (fam., iron.).
ATTISER Ies convoitises, Ies desirs de qqn (fig.) - a stârni poftele cuiva.
29
AVALER
ATTRAPER le ballon (fig., pop.) - a rămâne grea (fig., pop.). ATTRAPER le but en plein (fig., fam.) - a-
şi atinge scopul. ATTRAPER quelques bribes de conversation (fig.) - a suiprinde frânturi (crâmpeie) de
conversaţie. ATTRAPER le coup (pour faire qqch.) - a fura meseria (fig., fam.). ATTRAPER le coup de
bambou (fig., fam.) - a se alege cu o insolaţie. ATTRAPER la creve (pop.) - a face o gripă urâtă; a fi grav
bolnav. ATTRAPER froid - a răci.
s'ATTRAPER comme une maladie (fig.) - a se lua ca o boală (fig.). ATTRAPER qqn par la peau du
corps, du cui, du dos, des fesses, par Ies basques, par le fond de la culotte (fig., pop.) - a ţine pe cineva
de un nasture (fig., fam.). ATTRAPER le gros poisson (fig., fam.) - a pune mâna pe cineva important, pe o
afacere de milioane (fig., fam.); a-1 prinde pe Dumnezeu de un picior (fig., fam.). ATTRAPER un bon
rhume (fig., fam., iron.) - a se căptuşi cu un guturai straşnic (fig., fam., iron.). ATTRAPER le torticolis -
a-i înţepeni gâtul. AUGMENTER qqn - a mări leafa cuiva. AUGURER bien (mal) (fig.) - a întrevedea un
deznodământ fericit
(nefericit). s'AVACHIR â ne rien faire (fam.) - a se tâmpi stând (pop.). l'AVALER (arg.) - a o mierli (arg.).
AVALER sa chique, son acte, son (extrait) de naissance (fig., fam.) -
a o mierli (arg.); a-şi da duhul (fig., fam.). AVALER des couleuvres (fig., fam.) - 1. a înghiţi bobârnace,
un afront; 2. a fi credul. AVALER cui sec (fig., pop.) - a bea până la fund. AVALER qqn tout cru, tout
rond (fig., fam.) - a se adresa cuiva
ameninţător; a se încrunta la cineva (fig., fam.). ne pas AVALER ses dents quand on lui tape sur l'epaule
(fig., fam.) -
a nu se pierde cu firea din nimica toată (fam.). AVALER la dragee, le morceau, la pilule (fig., fam.) - a nu
avea
încotro; a înghiţi găluşca (fig., fam.). AVALER sa langue (fig., fam.) - a-şi înghiţi limba (fig., fam.).
AVALER un livre, un roman (fig., fam.) - a devora o carte, un roman. AVALER la mer et ses poissons
(fig., fam.) - a mânca şi pietre
(fig., fam.). AVALER ses mots en parlant (fig.) - a avea prune-n gură (fig., fam.). AVALER l'obstacle (fig.,
sport) - a trece uşor peste obstacol (sport).
AVALER
30
AVALER sa rage (fig., fam.) - a-şi înghiţi furia, revolta (fig., fam.). AVALER sa salive (fig., fam.) - a-şi
înghiţi vorbele (fig., fam.). AVALISER un fonds de commerce -La plăti o garanţie pentru un
fond de comerţ; 2. a sprijini un comerţ. AVANCER dans l'âge (lin.) - a înainta în vârstă, a îmbătrâni.
AVANCER â hue et â dia (fam.) - a înainta cu greu (fig.). AVANCER â pas comptes (fig.) - a umbla (a
înainta) cu băgare de
seamă (fig.).
AVANCER a pas de tortue (fig., fam.) - a înainta ca melcul (fig., fam.). ne pas AVANCER d'un pouce
(fig.) - a nu se clinti din loc (fam.). AVANCER une proposition (fig.) - a face o propunere. AVANCER
tortueusement - a înainta târâş-grăpiş (fam.). AVANCER contre le vent (fig.) - a se lupta cu greutăţile
(fig.). AVOIR de l'abattage (arg.) - 1. a executa cu brio (actor); 2. a fi antrenant.
AVOIR de droles d'abattis (pop.) - a avea mâini şi picioare caraghios de lungi.
AVOIR une (des) absence(s) (fig.) - 1. a fi distrat; a nu fi atent; 2. a fi uituc.
y AVOIR de l'abus (fig.) - 1. a fi ceva exagerat; 2. a fi ceva ce depăşeşte limitele.
AVOIR accoutume de (faire qqch.) - a avea obiceiul (a fi obişnuit) să (facă ceva).
AVOIR de l'acquis (fig.) - 1. a avea experienţă; 2. a şti multe. AVOIR affaire â forte pârtie (fig.) - a avea
un adversar puternic. AVOIR affaire â qqn - a avea de-a face cu cineva. AVOIR ses affaires (euph.) - a
avea ciclu menstrual (fizioi). AVOIR son affaire (pop.) - a-i veni cuiva de hac (pop.). AVOIR une affaire
sur Ies bras (fam.) - a avea o treabă pe cap, în cârcă (fig-, fam.).
AVOIR une affaire en main (fig., fam.) - a avea o afacere în mână (fig., fam.).
AVOIR affaire aux politiciens de tout poil (fam.) - a avea de-a face cu politicieni de toate culorile, de tot
soiul (fig., fam.).
en AVOIR dans l'aile (fig., fam.) - 1. a resimţi lovitura; 2. a fi rănit de moarte (fig.).
ne pas AVOIR l'aile assez forte (fig., vx.) - a nu fi la înălţime (fig.); a nu face faţă; a nu-1 ţine cureaua
(fig., fam.).
AVOIR un air bourru - a fi morocănos.
AVOIR (tout) l'air de (fam.) - a avea aerul; a părea.
31
AVOIR
AVOIR l'air d'un accident de chemin de fer (fig., fam.) - a arăta ca altă aia, ca dracu, ca naiba, ca scăpat
dintr-un accident, ca scos de pe
gârlă (fig., pop.). AVOIR l'air d'avoir avale sa canne, son parapluie (fig., fam.) -
a părea că a înghiţit un băţ (fig., fam.). AVOIR l'air d'un crapaud sur une boite d'allumettes (fig., fam.) -
a avea un aer deplasat, ridicol. AVOIR un air d'en avoir deux (fig., fam.) - a fi taler cu două feţe
(fig.Jam.). AVOIR l'air d'avoir des montagnes â soulever (fig., fam.) - a avea
aerul că e pus pe fapte mari (fig., fam.). en AVOIR l'air et la chanson (fig., fam.) - a fi exact ceea ce pare.
en AVOIR l'air, mais pas la chanson (fig.Jam.) - a da numai impresia. AVOIR l'air bien (mal) â l'aise - a
(nu) se simţi în largul său. AVOIR l'air (tout) chose (fam.) - a fi ridicol de sentimental. AVOIR l'air d'une
cloche (fig., fam.) - 1. a avea un aspect mizerabil.
ca vai de lume; 2. a părea prost şi incapabil. AVOIR l'air en confiance avec qqn (fig.) - a avea încredere în
cineva. AVOIR l'air â la danse (fig., vx.) - a fi interesat, atras (de ceva), ne pas AVOIR l'air â la fete (fig.)
- a nu-i arde de distracţie. AVOIR l'air fin, mălin (fig., iron.) - a părea idiot. AVOIR l'air godiche (fam.) -
a părea naiv, nătăfleaţă, prostuţ, stângaci. AVOIR l'air mal en point (fig.) - a părea bolnav, ne pas AVOIR
l'air bien mechant (fig.) - a părea cumsecade. AVOIR un air mi-figue, mi-raisin (fig., fam.) - a face o
mutră ambiguă,
nehotărâtă, nici mulţumită, nici nemulţumită, ne pas AVOIR l'air bien partage (fig.) - a fi defavorizat de
soartă. AVOIR l'air d'une peau de vache (fig., pop.) - a părea o lichea,
un măgar (fig., pop.). AVOIR l'air un peu perdu (fig.) - a părea cam descumpănit (fig.). AVOIR l'air
d'une poule mouillee (fig., fam.) - a părea fricos ca un
iepure. AVOIR l'air de revenir de Pontoise (fig.Jam.) - a părea picat din lună
(fig.Jam.). n'AVOIR l'air de rien (fig.Jam.) -1. a avea un aer modest; 2. a se face
că plouă, a face pe niznaiul (fig., pop.), nici usturoi n-a mâncat, nici
gura nu-i miroase.. AVOIR l'air de sortir d'une boîte (fig.Jam.) - a arăta ca scos din cutie
(fig.Jam.). AVOIR un air de ne pas y toucher (fig.) - a-şi lua un aer nevinovat. AVOIR l'air d'un type
avec lequel on n'a pas envie de s'attarder (fig.) -
a avea aerul unui individ periculos.
____________3
AVOIR l'air d'un va-nu-pieds (fig., fam.) - a părea un coate-goale.
AVOIR des airs penches (imn.) - a afişa un aer gânditor.
AVOIR des airs de tombeur - a-şi da aere de cuceritor.
AVOIR bel air (fig.) - a fi arătos.
AVOIR un drole d'air, une drole d'allure (fig.) ~ a avea un aspect ciudat
AVOIR (fort) bon air (fig.) - a arăta (foarte) bine.
AVOIR un faux air de... - a da impresia că..., a se preface că... AVOIR grand air (fig.) - a fi distins.
AVOIR ses aises (fig.) - 1. a nu se jena; 2. a trăi în largul sau. AVOIR de l'allure, une fiere allure (fig.) - a
face impresie. AVOIR I'âme chevillee au corps (fig., fam.) - 1. a avea zece vieţi, şapte suflete (fig., fam.);
2. a fi răzbit, trecut prin multe (fig., fam.). AVOIR Târne bien trempee (fig.) - a fi tare, călit (fig.). ne plus
y AVOIR âme qui vive (fig.) - a nu mai fi nici ţipenie (de om) (fig., fam.).
AVOIR l'amitie difficile - a se împrieteni greu. AVOIR ses anglais (fig., fam.) ~ a avea ciclu lunar
(fizioL). y AVOIR anguille sous roche (fig., fam.) - a fi ceva putred în Danemarca (fig., Ut:).
AVOIR trente, quarante ans (bien) sonnes (fam.) - a avea treizeci,
patruzeci de ani bătuţi pe muchie (fam.). AVOIR „n" ans (nom de fruit evoquant une saison): aux lilas
(aux
cerises, aux asperges), aux prunes, aux pommes (aux noix) -
a împlini atâţia ani: primăvara, vara, toamna.
AVOIR „n" ans et toutes ses dents (fig., fam.) - a se ţine bine
(fig., fam.).
AVOIR des antennes (fig., fam.) - a avea fler (fig., fam.). AVOIR de l'aplomb (fam.) - a avea tupeu.
AVOIR un appetit d'oiseau (fig., fam.) - a mânca (puţin) cât o păsărică (fig., fam.).
en AVOIR apres qqn (fam.) - a-i purta cuiva ponos (fig., fam.); a avea ceva cu cineva (fig.).
n'AVOIR rien appris, rien oublie (fig.) - a nu învăţa şi a nu ierta nimic din evenimentele petrecute.
AVOIR des appuis, du piston (fig., fam.) - a avea pile (fig., pop.).
AVOIR une araignee au plafond, dans le cerveau (fig., fam.) - a fi ţicnit (fam.); a avea o păsărică (fig.,
fam.); a nu fi zdravăn la cap.
AVOIR une ardoise (fig., fam.) - 1. a i se da pe datorie (la prăvălie); 2. a avea datorii.
AVOIR des ardoises partout (fig., fam.) - a fi dator vândut (fam.).
AVOIR
32
AVOIR l'air d'un va-nu-pieds (fig., fam.) - a părea un coate-goale.
AVOIR des airs penches (iron.) - a afişa un aer gânditor.
AVOIR des airs de tombeur - a-şi da aere de cuceritor.
AVOIR bel air (fig.) - a fi arătos.
AVOIR un drole d'air, tine drole d'allure (fig.) - a avea un aspect ciudat.
AVOIR (fort) bon air (fig.) - a arăta (foarte) bine.
AVOIR un faux air de... - a da impresia că..., a se preface că...
AVOIR grand air (fig.) - a fi distins.
AVOIR ses aises (fig.) - 1. a nu se jena; 2. a trăi în largul său.
AVOIR de l'allure, une fiere allure (fig.) - a face impresie.
AVOIR l'âme chevillee au corps (fig., fam.) - 1. a avea zece vieţi,
şapte suflete (fig., fam.); 2. a fi răzbit, trecut prin multe (fig., fam.). AVOIR l'âme bien trempee (fig.) - a
fi tare, călit (fig.). ne plus y AVOIR âme qui vive (fig.) - a nu mai fi nici ţipenie (de om)
(fig-, fam.). AVOIR l'amitie difficile - a se împrieteni greu. AVOIR ses anglais (fig., fam.) - a avea ciclu
lunar (fizioi). y AVOIR anguille sous roche (fig., fam.) - a fi ceva putred în Danemarca (fig., Ut.). AVOIR
trente, quarante ans (bien) sonnes (fam.) - a avea treizeci,
patruzeci de ani bătuţi pe muchie (fam.). AVOIR „n" ans (nom de fruit evoquant une saison): aux lilas
(aux
cerises, aux asperges), aux prunes, aux pommes (aux noix) -
a împlini atâţia ani: primăvara, vara, toamna. AVOIR „n" ans et toutes ses dents (fig., fam.) - a se ţine
bine
(fig., fam.). AVOIR des antennes (fig., fam.) - a avea fler (fig., fam.). AVOIR de l'aplomb (fam.) - a avea
tupeu. AVOIR un appetit d'oiseau (fig., fam.) - a mânca (puţin) cât o păsărică
(fig-, fam.).
en AVOIR apres qqn (fam.) - a-i purta cuiva ponos (fig., fam.); a avea ceva cu cineva (fig.).
n'AVOIR rien appris, rien oublie (fig.) - a nu învăţa şi a nu ierta nimic din evenimentele petrecute.
AVOIR des appuis, du piston (fig., fam.) - a avea pile (fig., pop.).
AVOIR une araignee au plafond, dans le cerveau (fig., fam.) - a fi ţicnit (fam.); a avea o păsărică (fig.,
fam.); a nu fi zdravăn la cap.
AVOIR une ardoise (fig., fam.) - 1. a i se da pe datorie (la prăvălie); 2. a avea datorii.
AVOIR des ardoises partout (fig., fam.) - a fi dator vândut (fam.).
33_____________________________________________________AVOIR
AVOIR l'argent facile (fig., fam.) - a nu i se lipi banii de degete
(fig., fam.); a fi mână spartă (fig., fain.). AVOIR plein d'argent (fam.) - a fi plin de bani (fam.). AVOIR de l'argent â
gauche (fig., fam.) - a avea economii, bani puşi
deoparte. AVOIR de l'argent â revendre (fig., fam.) - a-1 da banii afară din casă
(fig., fam.). AVOIR du vif argent dans Ies veines (fig., fam.) - a-i curge argint viu
în vene; a nu avea astâmpăr (fig., fam.). en AVOIR pour son argent (fig., fam.) - a face banii (fig., fam.); a merita.
AVOIR des arrangements avec le ciel (fig., fam.) - a se pune bine cu
cei de sus, cu conducerea (fig., fam.). AVOIR l'art et la maniere (fig., fam.) - a se pricepe să...; a şti să... AVOIR des
as dans son jeu (fig., fam.) - a avea un as în mânecă
(fig., fam.). AVOIR assassine pere et mere (fig., fam.) - a fi în stare de orice (fig.). en AVOIR assez (fam.) - a se
sătura, a nu mai suporta. AVOIR assez (de) (fig., fam.) - a-i ajunge, a fi sătul (de...) (fig., fam.). AVOIR son assiette
au beurre (fig., fam.) - a avea o mină de aur
(fig., fam.), pâinea şi cuţitul. AVOIR une bonne assiette (fig., fam.) - a se ţine bine în şa. AVOIR de l'assurance - a fi
sigur de sine.
AVOIR des atomes crochus (fig., fam.) - a avea afinităţi (cu cineva). AVOIR tous Ies atouts dans son jeu (fig., fam.)
- a avea toate şansele
de partea sa. AVOIR des attaches quelque part (fig., fam.) - a fi legat de cineva. AVOIR l'aval de qqn - a primi
binecuvântarea (încuviinţarea) cuiva. AVOIR avale sa gaffe, son parapluie (fig., fam.) - a fi ţeapăn, mort; a
fi plin de morgă. AVOIR avale le pepin (arg.)~ a o păţi (fig., pop.); a rămâne grea (pop.). AVOIR avale une chaise
percee (fig., vulg.) - a mânca rahat; a-i puţi
gura (fig., vulg.). AVOIR avantage a se taire - a fi preferabil să tacă (dacă tăceai, filozof
rămâneai) (iron.). 1'AVOIR dans le baba, dans le baigneur (arg.) - a fi tras pe sfoară
(fig-, fam.). AVOIR du bagou (pop.) - a fi bun de gură (fig., fam.). AVOIR une belle bague au doigt (fig., pop.) - a
avea o muncă productivă. AVOIR de la baguette (arg.) - a avea baftă (pop.). AVOIR une bonne, une grosse balle
(arg.) - a avea o moacă simpatică
(fig., pop.). AVOIR la balle en main (fig., fam.) - a avea baftă (pop.).
AVOIR
34
AVOIR le ballon (fig., pop.) - a fi borţoasă (fig., pop.).
AVOIR un bandeau sur Ies yeux (fig., fam.) - a fi cu ochii legaţi
(fig-, fam.). AVOIR la baraka (pop.) - a avea baftă (pop.). AVOIR qqn au baratin (fam.) - a aiuri pe
cineva cu vorba (fig., fam.). AVOIR la barbe, Ies cheveux en bataille (fig., fain.) - a fi zbârlit
(fig., fam.). AVOIR barre (prise) sur qqn (fam.) - a face pe cineva să joace cum ii
cânţi; a avea putere, influenţă asupra cuiva. y AVOIR ceux que l'on barre et ceux qui soni barres (fig.) -
există
şantajişti, dar şi şantajaţi. AVOIR beau faire... - degeaba..., zadarnic... AVOIR bec et ongles (fig.) -1. a
muşca (fig., fam.); 2. a şti să se apere. AVOIR bon bec (fig., fam.) - a fi bun de gura (fig., fam). AVOIR le
bec sale (fig., fam.) - a muri de sete (fig.). AVOIR le beguin pour qqn (pop.) - a avea cârlig la cineva (fig.,
pop.). AVOIR la berlue (fig., fam.) - a avea orbul găinilor (fig., fam.). AVOIR besoin d'une douche
(imn.) - a fi nebun de legat (fig., fam.);
a fi nevoie să fie potolit, ne plus y AVOIR de qqch. que de beurre en broche, en branchc, aux
fesses, au cui (fig., pop.) - a se fi terminat (ceva); a nu se mai găsi
absolut nimic. AVOIR besoin de toute sa tete (fig., fam.) - a avea nevoie de minte
limpede (fig.). ne pas en AVOIR bezef (pop.), la queue d'un (fig., fam.) - a nu avea
de nici unele, nici urmă de ceva (fig.). AVOIR des biceps, des biscoteaux (fig., pop.) - a fi mastoc (fig.,
pop.). AVOIR des biens au soleil (fig.) - a avea bunuri imobiliare, en AVOIR sous Ies bigoudis (arg.) - a
avea minte, nu glumă (pop.). AVOIR son billet (fig., fain.) - a fi beat criţă (fam.). AVOIR le bistouri
facile (fig.) - a recurge repede la operaţie, en AVOIR son blot (iron.) - a nu mai putea (pop.); a fi sătul de
ceva
până în gât (fig., pop.); a-i fi destul. AVOIR une drole de bobine (pop., pej.) - a avea o moacă de pus câinii
pe ea (pop., peior.). AVOIR un boeuf sur la langue (fig., fam.) - a-şi ţine gura (fig., fam.);
a păstra un secret. AVOIR du bol (fig., pop.) - a fi băftos (fig., pop.). en AVOIR ras le bol (fig., fam.) - a se
umple paharul (fig., fam.);
a fi sătul până-n gât (de ceva) (fam.). y AVOIR du bon (fig., fam.) - a prezenta un avantaj; a avea calităţi;
a avea şi părţi bune.
AVOIR
34
AVOIR le ballon (fig., pop.) - a fi borţoasă (fig., pop.). AVOIR un bandeau sur Ies yeux (fig., fam.) - a fi
cu ochii legaţi (fig.Jam.).
AVOIR la baraka (pop.) - a avea baftă (pop.). AVOIR qqn au baratin (fam.) - a aiuri pe cineva cu vorba
(fig.. fam..). AVOIR la barbe, Ies cheveux en bataille (fig., fam.) - a fi zbârlit (fig., fam.).
AVOIR barre (prise) sur qqn (fam.) - a face pe cineva să joace cum îi
cânţi; a avea putere, influenţă asupra cuiva. y AVOIR ceux que Ton barre et ceux qui sont barres (fig.) -
există
şantajişti, dar şi şantajaţi. AVOIR beau faire... - degeaba..., zadarnic... AVOIR bec et ongles (fig.) - 1. a
muşca (fig., fam.); 2. a şti să se apere. AVOIR bon bec (fig., fam.) - a fi bun de gură (fig., fam.). AVOIR le
bec sale (fig., fam.) - a muri de sete (fig.). AVOIR le beguin pour qqn (pop.) - a avea cârlig la cineva (fig.,
pop.). AVOIR la berlue (fig., fam.) - a avea orbul găinilor (fig., fam.). AVOIR besoin d'une douche
(iron.) - a fi nebun de legat (fig., fam.):
a fi nevoie sa fie potolit, ne plus y AVOIR de qqch. que de beurre en broche, en branche, aux
fesses, au cui (fig., pop.) - a se fi terminat (ceva); a nu se mai găsi
absolut nimic.
AVOIR besoin de toute sa tete (fig., fam.) - a avea nevoie de minte
limpede (fig.). ne pas en AVOIR bezef (pop.), la queue d'un (fig., fam.) - a nu avea
de nici unele, nici urmă de ceva (fig.). AVOIR des biceps, des biscoteaux (fig., pop.) - a fi mastoc (fig.,
pop.). AVOIR des biens au soleil (fig.) - a avea bunuri imobiliare, en AVOIR sous Ies bigoudis (arg.) - a
avea minte, nu glumă (pop.). AVOIR son billet (fig., fam.) - a fi beat criţă (fam.). AVOIR le bistouri facile
(fig.) - a recurge repede la operaţie. en AVOIR son blot (iron.) - a nu mai putea (pop.); a fi sătul de ceva
până în gât (fig., pop.); a-i fi destul. AVOIR une drole de bobine (pop., pej.) - a avea o moacă de pus câinii
pe ea (pop., peior.).
AVOIR un boeuf sur la langue (fig., fam.) - a-şi ţine gura (fig., fam.);
a păstra un secret. AVOIR du bol (fig., pop.) - a fi băftos (fig:, pop.). en AVOIR ras le bol (fig., fam.) - a se
umple paharul (fig., fam.);
a fi sătul până-n gât (de ceva) (fam.). y AVOIR du bon (fig., fam.) - a prezenta un avantaj; a avea calităţi;
a avea şi părţi bune.
35
AVOIR
AVOIR qqn au boniment - a duce (pe cineva) cu vorba (fig., pop.). AVOIR qqn a la bonne (fig., fam.) - a
privi pe cineva cu ochi buni (fam.). AVOIR une bien bonne (â raconter) - a avea de spus una bună, ceva
grozav (fam.). en AVOIR de bonnes (fig., fam.) - a spune bancuri reuşite. AVOIR des bontes pour qqn - a
se purta frumos cu cineva; a favoriza
pe cineva, ne plus AVOIR de bornes (fig.) - a fi lipsit de măsură; a întrece
măsura (fig.). AVOIR la bosse de qqch. (fig., fam.) - a fi făcut pentru ceva (fig., fam.);
a avea aptitudini, talent. AVOIR Ies bottes en bascule (fig., fam.) - a umbla pe două cărări
(fig., fam.). AVOIR bonne bouche (fig.) —1. a avea un gust plăcut în gură; 2. a-i mirosi
gura frumos. AVOIR la bouche close (fig.) - 1. a tăcea chitic (fam.); 2. a păstra
un secret. AVOIR la bouche en coeur (fig.) - a face mofturi, nazuri; a se strâmba. AVOIR une bouche en
cui de poule (fig., fam.) - a avea gura pungă
(fig., fam.); a fi nemulţumit(ă). AVOIR la bouche pleine de dents (fig., fam.) - a fi hrăpăreţ. AVOIR la
bouche enfarinee (fig., fam.) - a fi ridicol de naiv, uşor de
dus de nas (fig., fam.). AVOIR une bouche mal garnie - a fi ştirb. AVOIR une bouche â nourrir (fig.,
fam.) - a întreţine pe cineva; a avea
o gură de hrănit (fig., fam.). AVOIR la bouche pâteuse - a fi mahmur (fam.); a avea gura amară, en
AVOIR pleine la bouche (fig., fam.) - a vorbi tot timpul (cu entuziasm) despre acelaşi lucru, en AVOIR
dans le boudin (fig., pop.) - 1. a fi dotat; a fi ceva de capul
lui (fig., pop.); 2. a avea sânge în vene (fig., pop.). AVOIR la bougeotte (fam.) - 1. a nu avea astâmpăr; 2.
a avea
mâncărime la tălpi (fig., fam.); a avea viermi (fig., pop.). AVOIR une bonne bouille (arg.) - a avea o
moacă simpatică (fam.). AVOIR de quoi faire bouillir la marmite (fig., fam.) - a avea din ce trăi
(fig., fam.). AVOIR Ies boules, Ies glandes (fig., pop.) - 1. a fi indignat, nervos;
2. a-i fi frică. AVOIR le bourdon (pop.) - a avea gânduri negre (fig., fam.). AVOIR la bourse bien garnie
(fig., fam.) - a avea punga plină (fig., fam.). AVOIR la bourse plate, legere (fig., fam.) - a fi lefter, pe
geantă (fig., fam.).
AVOIR________________________________________________36
AVOIR son bout de bois (vx.) - a fi beat criţă (fig.. fam.).
AVOIR de la bouteille (fam.) - a fi văzut multe la viaţa lui; a fi trecut
prin multe (fig., fam.); a avea experienţă. AVOIR toujours un boyau de vide (fig., pop.) - a fi mereu cu
burta
goală (fig., pop.). AVOIR de la branche (fig.) - a avea clasă, distincţie; a fi rasat (fig.). n'en AVOIR rien â
branler (fig., vulg.) - a-1 durea în cot; a nu-i păsa
de nimic (fig., pop.). AVOIR un bras de fer (fig.)-- a fi de neclintit; a avea o voinţă de fier (fig.). AVOIR
le bras long (fig.) - a avea influenţă, putere, credit. AVOIR Ies bras retournes, â la ristourne (fig., fam.)
- a tăia frunză
la câini (fig., fam.). AVOIR qqn sur Ies bras, sur Ies bretelles, sur le poil (fig., fam.) -
a duce pe cineva în cârcă, în spinare (fig., pop.). AVOIR la bride sur le cou (fig., fam.) - a avea toată
libertatea. AVOIR une brioche au four (fig., pop.) - a fi borţoasă (pop.). ne rien AVOIR dans le buffet
(fig., pop.) - 1. a fi lat, fără curaj; 2. a fi
lihnit de foame (fam.); 3. a face în pantaloni de frică (fig., pop.). AVOIR une rude, une sacree caboche
(arg.) - a fi al dracului de încăpăţânat (fam.).
AVOIR un cadavre dans l'armoire, dans le placard (fig., fam.) - a avea o hibă, ceva de ascuns.
AVOIR le cafard (fig., fam.) - a fi prost dispus, a-i tuna şi a-i fulgera (fig., fam.).
AVOIR qqn â la caille (fig., fam.) - a avea pe cineva ca sarea-n ochi (fig., fam.).
AVOIR le caillou deplume (fig., pop.) - a fi chel ca-n palmă (fam.). AVOIR Ies canines longues (fig.,
fain.) - a fi hrăpăreţ (fain.). AVOIR un caractere chatouilleux (fam.) - a fi supărăcios. AVOIR un
caractere de chien (fam.) - a fi câinos, răutăcios, ne pas AVOIR le caractere facile - a fi sucit; a avea
toane (fig., fam.). AVOIR un fichu, un foutu caractere (fam.) - a avea un caracter imposibil. AVOIR ses
carottes cuites (fig., fam.) - a fi pe moarte; a-şi fi făcut
veacul (fig., fam.); a-şi fi mâncat mălaiul (fig., pop.). AVOIR carte blanche (fig.) - a avea mână liberă.
AVOIR plus d'une carte dans son jeu (fig., fam.) - a avea mai multe
posibilităţi.
AVOIR Ies cartes (maîtresses) en main (fig.) - a avea posibilitatea de a alege.
AVOIR une case vide, une case en moins (pop.) - a-i lipsi o doagă (pop.), a fi zurliu (pop.).
37
AVOIR
ne pas AVOIR â se casser la tete (fig., fam.) - a nu trebui să-şi bată
capul (fam.). AVOIR son casque (fig., pop.) - a-1 durea capul de băutură. AVOIR la casquette â ras des
paquerettes (fig., fam.) - 1. a avea minte de găină (fig., pop.); 2. a fi redus mintal; 3. a fi obtuz (fig.). en
AVOIR sous la casquette, dans la cervelle (fig., fam.)- a avea ceva
în cap (fig., fam.). AVOIR plusieurs casquettes (fig., fam.) - a cumula posturi importante. AVOIR une
casserole sur le feu (fig., fam.) - a fi grăbit; „a arde" (fig., fam.). AVOIR la cerise (fig., fam.) - a avea
ghinion.
AVOIR le cerveau derange, detraque, fele (fam.) - a fi scrântit (pop.). AVOIR la cervelle â l'envers
(fig., fam.) - a fi sucit; a fi zărghit (fig., pop.). n'AVOIR point de cesse que... - a nu se lăsa până ce nu...
AVOIR la chair de poule (fig., fam.) - a i se face pielea de găină; a se
încreţi pielea pe el (fig., fam.). AVOIR le champ libre (fig., fam.) - a avea mână liberă (fig., fam.). AVOIR
charge d'âme (fig.) - a avea responsabilitate morală. AVOIR une châsse qui fait le tapin et l'autre qui
guette Ies poulets
(arg.) - a se uita cu un ochi la făină şi cu altul la slănină (fig., fam.). AVOIR Ies châsses qui font roue
libre (arg.) - 1. a-i juca ochii-n cap
(fig., fam.); 2. a da ochii roată (fig., pop.). AVOIR un beau châssis (fig., pop.) - a fi bine făcută (fig., fam.).
AVOIR un chat dans la gorge (fig., fam.) - a fi văzut lupul (fig., fam.);
a fi răguşit, ne pas y AVOIR un chat, âme qui vive (fig., fam.) - a nu fi (undeva)
nici ţipenie (fig., fam.). AVOIR d'autres chats â fouetter (fig., fam.) - a avea ceva mai bun de
făcut; a nu-i arde de ceva (fig.). AVOIR chaud (aux fesses, aux miches) (fig., pop.) - a-1 trece toate
căldurile, apele, sudorile; a-i ţâţâi fundul de frică (fig., pop.); a trece
prin toate spaimele. AVOIR une chaumiere et un coeur (fig., fam.) - a se mulţumi cu un
locşor al său şi cu un suflet cald (fam.). l'AVOIR bien cherche - a(o) merita din plin (bine i-a făcut!).
AVOIR Ies cheveux qui se dressent sur la tete (fig., fam.) - a i se face
părul măciucă (fig., fam.). AVOIR Ies cheveux comme de l'etoupe - a avea părul neîngrijit, ca
nişte câlţi. AVOIR la chiasse, Ies chocottes (pop., vulg.) - a se scăpa pe el de frică
(pop., vulg.).
AVOIR
38
AVOIR le chic pour qqch. - a se pricepe la (ceva).
AVOIR un chic foit (fam.) - a fi de un şic nebun.
AVOIR du chien (fig., fain.) - a avea pe vino-ncoace (fig., fam.).
AVOIR un choix fou (fain.) - a avea din plin de unde alege.
ne pas AVOIR le choix (fig.) - a nu avea încotro (fig., fain.).
AVOIR qqn â la chouette (arg.) - a avea pe cineva la inimă; a-i fi drag
de cineva (fig., fam.). AVOIR du cigare, du chou (fig., pop.) - a avea cap (fig., fam.), minte. n'AVOIR rien
a cirer (fig., vulg.) - a-1 durea în fund (vulg.); a nu-i păsa
de nimic.
en AVOIR sa claque (fig., pop.) - a fi sătul; a-i fi de ajuns, până peste cap (fig., fam.).
AVOIR de la classe (fig.) - a avea stil (fig.).
AVOIR ses classiques (fig., euph.) - a avea ciclu menstrual (fizioi).
AVOIR sa cocarde (fig., fam.) - a fi beat mort (fam.).
ne pas AVOIR garde Ies cochons ensemble (fig., fain.) - a nu fi păscut porcii împreună; a nu fi mâncat din
acelaşi blid (fig., pop.).
AVOIR qqch. â coeur (fig.) - a-i sta ceva pe suflet (fig., fain.).
AVOIR â coeur de... - a ţine morţiş să...; a dori să...
AVOIR le coeur bien accroche (fain.)- 1. a fi sănătos; 2. a nu avea sensibilităţi; 3. a fi curajos; 4. a nu fi
slab de înger (fig., fam.).
AVOIR un coeur d'artichaud (fam.) - a fi fluşturatic, inimă zburdalnică (fam.).
AVOIR le coeur barbouille, au bord des levres (fig., fam.) - a-i fi greaţă.
AVOIR le coeur â la bouche (fig., fain.) - 1. a fi sincer; 2. a fi foarte mişcat.
AVOIR le coeur en bouillie (fig., fam.) - a avea inima frântă, zdrobită (fig.Jam.).
AVOIR au coeur un caillou (fig., fain.) - a avea o inimă de piatră (fig., fain.). ne pas AVOIR le coeur â
(faire qqch.) (fam.) - a nu-1 trage inima la ceva
(fig., fam.); a nu-1 răbda inima (fig., fam.). AVOIR le coeur dans Ies chaussettes (fig., fam.) - a avea
inima cât un
purice (fig., fam.).
AVOIR le coeur â droite (â gauche) (fig.) - a fi de dreapta, de stânga
(fig-)-AVOIR le coeur en fete (fig.) - a se bucura nespus, ne pas AVOIR le coeur â Ia fete (fig., fam.) - a
nu-i arde de (ceva). AVOIR le coeur dans la gorge (fig., fam.) - a-i rămâne în gât (fig., fam.);
a fi dezgustat; a-i fi silă.
AVOIR le coeur gros, plein (fig., fam.) - a-i fi inima grea (fig., fam.); a fi necăjit.
39
AVOIR
AVOIR le coeur sur Ies levres (fig., fain.) - a fi sincer, deschis (fig.)
(ce-i în guşă şi-n căpuşă). AVOIR le coeur sur la main (fig., fam.) - a-şi da până şi sufletul pentru altul
(fig., fam.). AVOIR le cceur au metier (fig.) - a-1 trage inima să... en AVOIR le coeur net (fig.) - a se
asigura de ceva; a fi cu sufletul
împăcat (fig.); a-şi săra inima (fig., fam.); a şti la ce să se aştepte. AVOIR un coeur d'or (fig., fam.) - a
avea o inimă de aur (fam.). AVOIR du coeur â l'ouvrage (fig., fam.) - a pune suflet; a munci cu
tragere de inimă (fam.). AVOIR le coeur bien trempe (fig., fam.) - a fi tare (fig., fam.), curajos, n' AVOIR
le coeur â rien (fig., fam.) - a nu avea chef de nimic; a nu-1
trage inima la nimic. en AVOIR lourd, gros sur le coeur, sur la pătate (fig., pop.) - a-i fi
inima grea (fig., fam.); a fi necăjit. AVOIR le coeur tendre (fig.) - a fi milos. AVOIR du coffre (fig., fam.) -
1. a fi solid, cât un dulap (fam.);
2. a avea voce puternică; 3. (fig.) a fi curajos. AVOIR Ia colique (fig., pop.) - a face pe el de frică (fig.,
pop.). AVOIR qqn dans le collimateur (fig.) - a fi cu ochii pe cineva
(fig., fain.); a-1 urmări îndeaproape; a lua (pe cineva) în colimator. AVOIR un colloque avec son
traversin (fig., fam.) - a se sfătui cu
perna (fig., fam.). AVOIR des combines ă la petite semaine (fig., fam.) - a face nişte
prăpădite de învârteli (fam.). y en AVOIR de (des) comtne ţa - a exista asemenea (oameni). AVOIR
conimerce avec qqn (lin.) - a avea de-a face, a avea relaţii cu
cineva. AVOIR le compas dans l'oeil (fig.) - a aprecia exact din ochi. AVOIR des complicites, des
intelligences dans la place (fig.) - a avea
complici, şuste (undeva) (pop.). AVOIR compte sans la mort (fig.) - a nu fi luat în socoteală şi moartea;
a face abstracţie de moarte. AVOIR un compte ă regler avec qqn (fig.) - a avea o poliţă de plătit
cuiva (fig.). AVOIR son compte (fig., fam.) - 1. a-şi găsi naşul; 2. a încasa zdravăn
(fig., fam.). en AVOIR son compte (fig., fam.) - 1. a fi mulţumit numai cu atâta;
2. a fi beat; a-şi fi făcut suma (fig., fam.). n'AVOIR de comptes â rendre â personne - a fi de capul lui (fig.,
fam.);
a nu avea de dat seamă, socoteală nimănui.
AVOIR
40
AVOIR (toute) Ja confiance de qqn (fig.) ~ a se bucura de (deplina) încredere a cuiva.
AVOIR une conscience elastique (fam.) - a nu prea avea scrupule.
AVOIR la conscience juste, nette, en paix - a avea conştiinţa împăcată, fără pată.
AVOIR sa conscience pour soi - a fi cu conştiinţa împăcată.
AVOIR son content (fig.) - a avea tot ce-i trebuie, a nu-i lipsi nimic (fig.).
en AVOIR contre qqn - a avea pică pe cineva (fam.).
AVOIR de la conversation - a şti să întreţină o conversaţie.
AVOIR Ies copeaux (fig., pop.) - a se beţivi (fam.).
AVOIR une coquetterie dans Pceil (fig., fam.) - a fi saşiu.
AVOIR plus d'une corde, plusieurs cordes â son arc (fig.) - a avea mai multe posibilităţi (fig.).
AVOIR des cornes (fig., fam.) -a fi încornorat (fig., fam.).
AVOIR la cosse (fig.) - a fi puturos.
AVOIR la cote (fam.) - a fi bine văzut, apreciat, stimat.
AVOIR Ies cotes en long (fig., fam.) - a avea oase în burtă (fig., fam.); a fi leneş.
AVOIR un cote sympathique - a avea ceva simpatic (în el).
AVOIR un cote „premier de la classe" (fig., tron.) - a fi genul „premiant cu coroniţă" (fig., iron.).
AVOIR un cote m'as-tu vu (fam.) - a-i plăcea să scoată ochii lumii (fig., fam.).
AVOIR du coton dans Ies oreilles (fig., fam.) - a se preface că nu aude.
y AVOIR du coton („c'est coton") (fig., fam.) - a se descurca greu; a fi penibil.
AVOIR ses coudees franches (fig., fam.) - 1. a avea libertate de acţiune, mână liberă; 2. a se simţi liber de
orice obligaţii.
AVOIR des couilles au cui (fig., vulg.) - a fi curajos, îndrăzneţ, viteaz.
y en AVOIR de toutes Ies couleurs (fig., fam.) - a fi, a se afla (undeva) oameni de tot soiul.
AVOIR le coup (fig., fam.) - a avea îndemânare.
AVOIR un coup dans l'aile (fam.) - a merge pe două cărări (fig., fam.).
AVOIR un bon coup d'archet (fam.) - a fi un virtuoz al arcuşului.
AVOIR le coup de bambou (fig., pop.) - a fi lovit cu leuca în cap (fig., pop.).
en AVOIR un coup dans Ies carreaux (dans la jupette, dans la musette, dans le nez) (fig., pop.) - a fi beat
mort (fig., fam.).
AVOIR un coup de crayon malheureux (fig., fam.) - a desena prost.
_____________________________40
AVOIR (toute) la confiance de qqn (fig.) - a se bucura de (deplina) încredere a cuiva.
AVOIR une conscience elastique (fam.) - a nu prea avea scrupule. AVOIR la conscience juste, nette, en
paix - a avea conştiinţa împăcată, fără pată.
AVOIR sa conscience pour soi - a fi cu conştiinţa împăcată. AVOIR son content (fig.) - a avea tot ce-i
trebuie, a nu-i lipsi nimic (fig.).
en AVOIR contre qqn - a avea pică pe cineva (fam.).
AVOIR de la conversation - a şti să întreţină o conversaţie.
AVOIR Ies copeaux (fig., pop.) - a se beţivi (fam.).
AVOIR une coquetterie dans l'ceil (fig., fam.) - a fi saşiu.
AVOIR plus d'une corde, plusieurs cordes â son arc (fig.) - a avea mai
multe posibilităţi (fig.). AVOIR des cornes (fig., fam.) - a fi încornorat (fig., fam.). AVOIR la cosse (fig.) -
a fi puturos. AVOIR la cote (fam.) - a fi bine văzut, apreciat, stimat. AVOIR Ies cotes en long (fig., fam.) -
a avea oase în burtă (fig., fam.);
a fi leneş.
AVOIR un cote sympathique - a avea ceva simpatic (în el). AVOIR un cote „premier de la classe" (fig.,
iron.) - a fi genul „premiant cu coroniţă" (fig., iron.).
AVOIR un cote m'as-tu vu (fam.) - a-i plăcea să scoată ochii lumii
(fig-, fam.).
AVOIR du coton dans Ies oreilles (fig., fam.) - a se preface că nu aude, y AVOIR du coton („c'est coton")
(fig., fam.) - a se descurca greu; a fi penibil.
AVOIR ses coudees franches (fig., fam.) - 1. a avea libertate de acţiune, mână liberă; 2. a se simţi liber de
orice obligaţii. AVOIR des couilles au cui (fig., vulg.) - a fi curajos, îndrăzneţ, viteaz. y en AVOIR de
toutes Ies couleurs (fig., fam.) - a fi, a se afla (undeva)
oameni de tot soiul. AVOIR le coup (fig., fam.) - a avea îndemânare. AVOIR un coup dans l'aile (fam.) - a
merge pe două cărări (fig., fam.). AVOIR un bon coup d'archet (fam.) - a fi un virtuoz al arcuşului. AVOIR
le coup de bambou (fig., pop.) - a fi lovit cu leuca în cap
(fig., pop.).
en AVOIR un coup dans Ies carreaux (dans la jupette, dans la musette,
dans le nez) (fig., pop.) - a fi beat mort (fig., fam.). AVOIR un coup de crayon malheureux (fig., fam.) - a
desena prost.
AVQIR_____________________________________________________40
AVOIR (toute) ia confîance de qqn (fig.) - a se bucura de (deplina) încredere a cuiva.
AVOIR une conscience elastique (fam.) - a nu prea avea scrupule. AVOIR la conscience juste, nette, en
paix - a avea conştiinţa împăcată, fără pată.
AVOIR sa conscience pour soi - a fi cu conştiinţa împăcată. AVOIR son content (fig.) - a avea tot ce-i
trebuie, a nu-i lipsi
nimic (fig.). en AVOIR contre qqn - a avea pică pe cineva (fam.). AVOIR de la conversation - a şti să
întreţină o conversaţie. AVOIR Ies copeaux (fig., pop.) - a se beţivi (fain.). AVOIR une coquetterie dans
l'oeil (fig., fam.) - a fi saşiu. AVOIR plus d'une corde, plusieurs cordes â son arc (fig.) - a avea mai
multe posibilităţi (fig.). AVOIR des cornes (fig., fam.) - a fi încornorat (fig., fam.). AVOIR la cosse (fig.) -
a fi puturos. AVOIR la cote (fam.) - a fi bine văzut, apreciat, stimat. AVOIR Ies cotes en long (fig., fam.) -
a avea oase în burtă (fig., fam.): a fi leneş.
AVOIR un cote sympathique - a avea ceva simpatic (în el). AVOIR un cote „premier de la classe" (fig.,
iron.) - a fi genul „premiant cu coroniţă" (fig., iron.).
AVOIR un cote m'as-tu vu (fam.) - a-i plăcea să scoată ochii lumii
(fig-, fam.).
AVOIR du coton dans Ies oreilles (fig., fam.) - a se preface că nu aude. y AVOIR du coton („c'est coton")
(fig., fam.) - a se descurca greu; a fi penibil.
AVOIR ses coudees franches (fig., fam.) - 1. a avea libertate de acţiune, mână liberă; 2. a se simţi liber de
orice obligaţii.
AVOIR des couilles au cui (fig., vulg.) - a fi curajos, îndrăzneţ, viteaz.
y en AVOIR de toutes Ies couleurs (fig., fam.) - a fi, a se afla (undeva) oameni de tot soiul.
AVOIR le coup (fig., fam.) - a avea îndemânare.
AVOIR un coup dans Faile (fam.) - a merge pe două cărări (fig., fam.).
AVOIR un bon coup d'archet (fam.) - a fi un virtuoz al arcuşului.
AVOIR le coup de bambou (fig., pop.) - a fi lovit cu leuca în cap (fig-, pop-)-
en AVOIR un coup dans Ies carreaux (dans la jupette, dans la musette,
dans le nez) (fig., pop.) - a fi beat mort (fig., fam.). AVOIR un coup de crayon malheureux (fig., fam.) - a
desena prost.
4JL_____________________________________________________________________AVOIR
AVOIR son coup de feu (fam.) - a fi puţin făcut; a fi cam afumat (fig., fam.).
AVOIR le coup de foudre pour... (fig., fam.) - a fi cucerit pe loc, a-i cădea cu tronc (fig., pop.).
AVOIR un bon, un joii coup de fourchette (fig., fam.) - a fi un mare mâncău (fam.).
AVOIR le coup d'ceil (fig., fam.) - 1. a avea intuiţie; 2. a avea discernământ.
AVOIR le coup d'ceil juste (fig., fam.) - a avea un ochi sigur (fig., fam.).
AVOIR le coup de pied au derriere, vif (fig., pop.) - a da cu uşurinţă un picior (cuiva) în fund (fig., pop.).
AVOIR le coup de poing facile (fig., fam.) - a sări repede la bătaie.
AVOIR un coup de pompe (pop.) - a-i veni cu leşin (fig., pop.).
AVOIR un coup de pot (fam.) - a avea o baftă chioară (pop.).
AVOIR un coup de soleil (fig., fam.) - a fi cam afumat (fig., fam.).
n' AVOIR rien d'un coup de tete (fig., fam.) - a fi un lucru bine gândit.
AVOIR un sacre coup de vieux (fig.) - a arăta tare îmbătrânit.
y AVOIR des coups de pied quelque part qui se perdent (fig., fam.) -a merita picioare în dos (fig., fam.).
AVOIR cours (fig.) - 1. a avea valoare legală; 2. a fi recunoscut, utilizat.
ne plus AVOIR cours - 1. a ieşi din actualitate; 2. a nu mai avea întrebuinţare.
AVOIR le couteau â (sur, sous) la gorge (fig., fam.) - a fi cu cuţitul la gât; a nu mai avea ieşire, scăpare
(fig., fam.).
AVOIR coutume de... - a obişnui să...
AVOIR toujours son couvert mis chez qqn (fig., fam.) - 1. a fi totdeauna bine primit de cineva; 2. a fi
totdeauna aşteptat cu masa pusă (fig., fam.).
AVOIR le cran de... (fam.) - a avea tupeul să... (fam.).
ne pas AVOIR le cran de faire qqch. (fam.) - a nu avea curajul să întreprindă ceva.
AVOIR le crane etroit (fam.) - a fi îngust la minte; a avea minte de vrabie (fam.).
AVOIR le crayon facile, ferme, large (fig., fam.) - a desena bine.
AVOIR du credit comme un chien â la boucherie (fig., fam.) - a nu se bucura de credit, de încredere.
ne plus AVOIR de cresson sur la fontaine (arg.) - a fi chel.
AVOIR un bon creux (fig., fam.) - a avea o voce groasă, joasă, de bas.
AVOIR un petit creux (fig., fam.) - a-i fi puţin foame (fam.); a avea un gol în stomac (fig., fam.).
AVOIR
42
AVOIR Ies crocs (fig., fam.) - a fi lihnit de foame; a-i fi o foame de lup
(fig., fam.). AVOIR qqn â la crotte (fig., fam.) - a nu înghiţi pe cineva (fig., fam). AVOIR la cuisse legere,
hospitaliere (fig., fam.) - a fi rea de muscă
(fig., fam.). l'AVOIR dans le cui (arg.) - a fi ghinionist.
AVOIR qqn au cui (fig., pop.) - a trata pe cineva cu fundul (fig., fain.). AVOIR le cui borde de nouilles
(fig., pop.) - a se naşte cu căiţă
(fig., fam.). AVOIR le cui jaune (vx.) - a fi putred de bogat (fam.). AVOIR le cui en or (fig., pop.) - a fi
băftos (pop.). AVOIR toujours le cui sur la selle (fig., pop.) - a se ţine bine în şa
(fig-, fam.). en AVOIR plein le cui (fig., vulg.), le dos, le pot (fig., fam.) - a fi sătul
până-n gât de ceva (fig., fam.). AVOIR un sacre culot (fig., fam.) - a avea un tupeu nemaipomenit, en
AVOIR dans sa culotte (fig., fam.) - a fi plin de tupeu, n'en AVOIR cure (fig., fam.) - a nu-i păsa (de ceva,
de cineva); a-1
durea în cot (fig., pop.), undeva (vulg.). AVOIR une danse (fig., fam.) - a mânca o mamă de bătaie; a o lua
pe
spinare, pe coajă (fig., fam.). AVOIR le debit facile, un bon delie (fam.) - a avea darul vorbirii, a şti
să vorbească, ne pas AVOIR de deferise (fig., fam.) - 1. a nu putea refuza o rugăminte; 2. a nu şti să
răspundă la ironii; 3. a nu fi înarmat pentru
viaţă; a fi fără apărare. AVOIR une drole de degaine (fig., pejor.) - a arăta ca altă aia (pop.). AVOIR une
demangeaison de... (pop.) - a avea chef să... (fam.). ne pas AVOIR un denier, un liard (fain.)- a nu avea
nici un sfanţ (fam.). AVOIR la dent (pop.) - a-i fi foame; a fi flămând (fam.). AVOIR une dent contre qqn
(fig., fam.) - a avea un dinte contra cuiva
(fig-, fam.). AVOIR une dent creuse (fig., fam.) - a fi lihnit de foame (fig., pop.). AVOIR la dent dure
(fam.) - a fi foarte sever, aspru (în critică). AVOIR Ies dents du fond qui baignent (fig., pop.) - a fi iute la
mânie
(fig., fam.). AVOIR Ies dents longues â dechirer la moquette (qui raclent le plan-
cher, qui rayent le parquet) (fig., pop.) - a fi ambiţios, ne pas y AVOIR de derapages (fig., fam.) ~ a merge
totul uns, ca pe
roate (fig., fam.).
AVOIR
42
AVOIR Ies crocs (fig., fam.) - a fi lihnit de foame; a-i fi o foame de lup (fig.Jam.).
AVOIR qqn â la crotte (fig., fain.) - a nu înghiţi pe cineva (fig., fam.). AVOIR la cuisse legere,
hospitaliere (fig., fam.) - a fi rea de muscă
(fig.Jam.). l'AVOIR dans le cui (arg.) - a fi ghinionist.
AVOIR qqn au cui (fig., pop.) - a trata pe cineva cu fundul (fig., fam.). AVOIR le cui borde de nouilles
(fig., pop.) - a se naşte cu căiţă
(fig.Jam.).
AVOIR le cui jaune (vx.) - a fi putred de bogat (fam.). AVOIR le cui en or (fig., pop.) - a fi băftos (pop.).
AVOIR toujours le cui sur la selle (fig., pop.) - a se ţine bine în şa (fig.Jam.).
en AVOIR plein le cui (fig., vulg.), le dos, le pot (fig.Jam.) - a fi sătul
până-n gât de ceva (fig., fam.). AVOIR un sacre culot (fig., fam.) - a avea un tupeu nemaipomenit, en
AVOIR dans sa culotte (fig.Jam.) - a fi plin de tupeu, n'en AVOIR cure (fig., fam.) - a nu-i păsa (de ceva,
de cineva); a-1
durea în cot (fig., pop.), undeva (vulg.). AVOIR une danse (fig.Jam.) - a mânca o mamă de bătaie; a o lua
pe
spinare, pe coajă (fig.Jam.).
AVOIR le debit facile, un bon delie (fam.) - a avea darul vorbirii, a şti să vorbească.
ne pas AVOIR de defense (fig., fam.) - 1. a nu putea refuza o rugăminte; 2. a nu şti să răspundă la ironii; 3.
a nu fi înarmat pentru viaţă; a fi fără apărare.
AVOIR une drole de degaine (fig., pejor.) - a arăta ca altă aia (pop.).
AVOIR une demangeaison de... (pop.) - a avea chef să... (fam.).
ne pas AVOIR un denier, un liard (fam.) - a nu avea nici un sfanţ (fam.).
AVOIR la dent (pop.) - a-i fi foame; a fi flămând (fam.).
AVOIR une dent contre qqn (fig.Jam.) - a avea un dinte contra cuiva (fig-Jam.).
AVOIR une dent creuse (fig.Jam.) - a fi lihnit de foame (fig., pop.). AVOIR la dent dure (fam.) - a fi
foarte sever, aspru (în critică). AVOIR Ies dents du fond qui baignent (fig., pop.) - a fi iute la mânie
(fig.Jam.).
AVOIR Ies dents longues â dechirer la moquette (qui raclent le plan-cher, qui rayent le parquet) (fig.,
pop.) - a fi ambiţios.
ne pas y AVOIR de derapages (fig., fam.) - a merge totul uns, ca pe roate (fig.Jam.).
43
AVOIR
AVOIR le derriere au veni, â l'air (fig., pop.) - a fi cu dosul, cu fundul gol (pop.). AVOIR une bonne
descente (pop.)- a mânca cât şapte, ca un spart (pop.). AVOIR le dessous (fig.) - 1. a fi învins; 2. a fi în
situaţie de inferioritate. AVOIR le dessus (fam.) - 1. a fi învingător; 2. a fi în situaţie de superioritate. en
AVOIR deux (fig., vulg.) - a fi viril (fig., pop.). AVOIR le diable au corps (fig., fam.) - a avea pe dracul în
el (fig., fam.). AVOIR le diable â ses trousses (fig., fam.) - a fugi mâncând pământul
(fig., fam.). AVOIR des doigts de fee (fig.) - a avea mâini de aur (fig., fam.). AVOIR Ies doigts verts (fig.)
- a avea mână bună la grădinărit. AVOIR un morceau de musique dans Ies doigts (fam.) - a cânta o piesă
muzicală fără partitură. AVOIR le don des larmes - a plânge cu uşurinţă; a fi plângăreţ. AVOIR le don de
la repartie - a nu rămâne dator cu răspunsul; a avea
replică. AVOIR des dons innes - a avea daruri înnăscute. AVOIR bon dos (fig., fam. iron.)- a fi acarul
Păun; a plăti oalele sparte;
a şti să încaseze; a fi bun de încălţat cu ceva (fig., fam., iron.). l'AVOIR dans le dos (fig., pop.) -1. a pierde
în chip ruşinos; 2. a fi tras
în piept (fig., pop.). AVOIR sa dose (fig., fam.) - a-şi fi făcut plinul (fig., fam.); a fi beat
criţă (fam.). AVOIR qqn â (sur le) dos (fig., fam.) - a duce în cârcă pe cineva
(fig., fam.). en AVOIR plein le dos (fig., fam.) - a fi sătul până peste cap (de ceva,
de cineva) (fig., fam.). AVOIR droit â (iron.) - a nu fi cruţat; a nu putea scăpa de ceva; a fi
încălţat cu ceva (fig., fam.). AVOIR droit de cite (quelque part) - 1. a putea fi admis; 2. a putea
figura undeva, a se împământeni; 3. a avea drept de rezidenţă. AVOIR droit â une degustation gratuite de
pissenlits par la racine
(fig., pop.) - a-1 pândi moartea, a fi gata să-şi dea duhul (fig., fam.). AVOIR droit de vie et de mort sur
qqn - a avea drept de viaţă şi de
moarte asupra cuiva, en AVOIR l'eau a la bouche (fig., fam.) - a-i lăsa gura apă (fig., fam.),
a jindui. y AVOIR de l'eau dans le gaz (fig., pop.) - a fi rost de ceartă, sămânţă
de scandal (fam.). AVOIR l'echine flexible, souple (fig., fam.) - a fi slugarnic. AVOIR des ecus (fam.) - a
avea parale, gologani (fam.).
AVOIR
44
ne pas AVOIR son egal (fig.) - a fi iară pereche (fig.). AVOIR egard â - a ţine cont de.
AVOIR des egards pour qqn - a fi atent cu cineva (fig.). AVOIR l'embarras du choix - a avea de unde
alege, a nu şti ce să aleagă, a fi în încurcătură.
AVOIR ses embarres (fig., fam., euph.) - a avea ciclu menstrual (fizioi).
AVOIR entame son capital (fig., pop., imn.) - a-şi pierde fecioria.
en AVOIR entendu d'autres - a fi auzit (altele) şi mai şi.
AVOIR ses entrees chez qqn, dans la maison de qqn (fig., fam.) -
a fi primit oricând la cineva. AVOIR ses entrees dans Ies allees du pouvoir (fig.) - a avea liber acces
la cei de la putere (fig.). AVOIR envie de qqch. - a avea poftă, chef de ceva. AVOIR envie de bouffer qqn
(fam.) - a fi furios pe cineva; a-i veni
să-1 mănânce de viu (fam.). n'AVOIR rien â envier a qqn (fig.) - 1. a avea tot ce-i trebuie; 2. a fi
;
mulţumit de sine.
AVOIR Ies epaules assez larges (fam.) - 1. a fi capabil; 2. a ţine la
tăvăleală (fig., fam.). AVOIR Ies epaules larges et le pied sur (fam.) - a fi puternic, solid. AVOIR
l'epiderme chatouilleux (fig., fam.) - a se şifona (supăra) uşor
(fig., fam.); a fi susceptibil.
AVOIR une eponge dans le gosier (fig., fam.) - a suge ca un burete (fig., fam.).
AVOIR des esperances (fig., fam.) - a trage speranţe (de moştenire)
(fig., fam.). AVOIR bon espoir - a trage nădejde. AVOIR l'espoir cheville â l'âme (fig., fam.) - a spera din
tot sufletul;
a nu-1 părăsi speranţa. AVOIR l'esprit a... - a-i sta capul la... (fig., fam.). AVOIR l'esprit absent, la tete
ailleurs (fig., fam.) - a-i fi capul (a se
gândi) la altceva (fig., fam.). AVOIR l'esprit ailleurs - a fi distrat, neatent. AVOIR bon (mauvais) esprit -
a fi bine (rău) voitor. AVOIR l'esprit de corps, d'equipe (fig., fam.) - a ţine cu ai lui; a fi
solidar.
AVOIR de l'esprit jusqu'au bout des doigts (fig., fam.) - a fi spiritual. AVOIR l'esprit d'entreprise - a fi
întreprinzător. AVOIR l'esprit de l'escalier (fig., fam.) - a nu-i veni replica pe loc, la timp.
AVOIR l'esprit large (fig.) - a avea vederi largi (fig.).
«________________________________________________AVOIR
AVOIR l'esprit lent (fig.) - a fi greu de cap (fig., fam.). AVOIR un esprit â peu preş meuble (fig., fam.) - a
fi de bine, de rău instruit.
AVOIR l'esprit (la fibre) militaire (fam.) - a fi milităros; a avea spirit cazon (fam.).
AVOIR l'esprit obnubila - a fi încuiat (fig., fam.).
AVOIR l'esprit de repartie, la repartie facile - a fi rău de gură; a da riposta prompt; a avea replică (fam.).
AVOIR l'esprit de suite - a avea continuitate în idei.
AVOIR l'esprit tordu (fam.) - a fi sucit (fam.).
AVOIR l'esprit bien tourne (fig., fam.) - a fi spiritual.
AVOIR l'esprit mal tourne (fig., fam.) - a-i umbla mintea la prostii (fig., fam.).
AVOIR l'esprit tortueux (fig.) - a avea o minte sucita, întortocheată.
AVOIR l'esprit vif - a-1 duce capul, a-i merge mintea (fig., fam.).
AVOIR qqn en grande estime - a respecta pe cineva.
AVOIR toute 1'estime de qqn - a fi respectat de cineva.
AVOIR de l'estomac (fig., fam.) - a avea tupeu (fam.), a îndrăzni (fig., fam.).
AVOIR l'estomac creux (fig., fam.) - a fi lihnit de foame (fam.).
AVOIR l'estomac dans Ies talons (fig., fam.) - a i se lipi burta de şira spinării (fig., fam.); a-1 curma
foamea (pop.).
AVOIR ete eleve au jus de concombre (fig., pop.) - a fi molâu (pop.).
AVOIR de la faţade (arg.) - a fi arătos (fig., fam.).
AVOIR une face de careme, une figure de croque-mort (fam.) -a avea o mutră de înmormântare (fam.).
AVOIR un faible pour qqch., pour qqn - a avea o slăbiciune pentru ceva, cineva.
AVOIR un faible pour le tapis vert (fig., fam.) - a fi atras de (a avea o slăbiciune pentru) jocurile de noroc.
ne pas AVOIR failli â une mission confiee - a îndeplini, a nu rata niciodată o misiune încredinţată.
AVOIR une faim de loup (fam.) - a-i fi o foame de lup (fam.).
n'AVOIR qu'en faire - a nu-i trebui aşa ceva.
n'AVOIR que faire de... - a nu-i fi de nici un folos...
ne pas AVOIR â s'en faire (fig.) - a nu avea de ce să-şi facă griji.
AVOIR tot fait de (fig.) - a nu mai aştepta, a face (realiza) ceva pe loc, repede.
n'AVOIR jamais rien fait de ses dix doigts (fig., fam.) - a fi stat întotdeauna cu degetul în gură (fig., fam.);
a nu fi muncit niciodată.
AVOIR fait son temps (fam.) - a-i fi trecut vremea (fam.); a-şi fi trăit traiul.
AVOIR________________________________________________46
AVOIR le feeling avec qqn (fig., fain.) - a fi pe aceeaşi lungime de undă
cu cineva (fig.). y AVOIR de la fesse (fig., pop.) - a fi o chestie cu muieri (pei). AVOIR Ies fesses assises
sur du velours (fig., fam.) - a trăi ca în sânul
lui Avraam (fig., fam.).
ne pas y AVOIR le feu (fig., fam.) - a nu fi grabă mare („doar nu e foc";
„doar nu dau turcii"). AVOIR le feu au cui (fig., pop.), au derriere, aux fesses (fig., fam.)-1. a fugi
de-i sfârâie călcâiele, mâncând pământul (fig., fam,); 2. a fi rea de
muscă, în călduri (fig., pop.). n'AVOIR ni feu ni lieu (fig.) - a nu avea nici casă, nici masă (fig., fam.):
a fi fără căpătâi (fig., fam.).
AVOIR le feu sacre (fig., lin.) - a avea focul sacru, a fi inspirat (fig., Ut.).
AVOIR une fievre de cheval (fig., fam.) - a avea fierbinţeală (fain.),
temperatură mare. AVOIR un fii sur Ia langue (fig., fam.) - a vorbi peltic. AVOIR un fii â la patte (fig.,
pop.) - a fi legat de mâini şi de picioare
(fig., fam.); a avea obligaţii; a nu fi liber. AVOIR des fîlies â caser (fam.) - a avea fete de măritat. AVOIR
la flemme (fam.) - a-i fi lene. ne pas y AVOIR de quoi se flinguer (fig., fam., imn.) - a nu fi într-o
situaţie disperată; a nu avea de ce să fie îngrijorat; a nu avea de ce
să-şi facă probleme. AVOIR le flirt au cceur (fig., fam.) - a-i plăcea să cocheteze. AVOIR Ies foies (pop.,
vulg.) - a-1 trece toate năduşelile de frică
(fig., fam.).
AVOIR du foin dans ses bottes (fig., fam.) - a avea bani la chimir, la
teşcherea; a fi cu dare de mână (fig., fam.). AVOIR la folie des grandeurs (fig.) - a suferi de grandomanie,
de
megalomanie.
AVOIR de quoi devenir fou (fig., fam.) - a avea de ce să te-apuce nebunia (fig., fam.).
n'AVOIR jamais ete dans un fourbis pareil (fig., fam.) - a nu mai fi fost niciodată într-o asemenea
încurcătură.
ne pas y AVOIR de quoi fouetter un chat (fig., fam.) - a nu conta.
AVOIR des fourmis dans Ies jambes (fig., fam.) - a-i amorţi picioarele.
n'AVOIR rien â foutre de qqn, de qqch. (fig., pop.) - a-1 duz-ea în dos (cot) de cineva, ceva (fig., pop.).
AVOIR son franc-parler (fam.)-a fi slobod la gură; a vorbi pe şleau (fam.).
47
AVOIR
ne pas AVOIR le premier franc pour (fig., fam.) - a nu avea nici o leţ-caie (fig., pop.).
AVOIR des frelons dans sa culotte (fig., pop.) - a fi rea de muscă (fig., pop).
AVOIR la fringale de qqch. (fig., fam.) - 1. a avea chef de ceva, a râvni
la ceva; 2. a-i fi foame. AVOIR la frite, la pătate, la peche, du pep (fig., fam.) - a fi în formă. ne pas
AVOIR froid aux yeux (fig., fam.) - a nu şti ce e frica (fig., fam.),
a fi îndrăzneţ.
AVOIR le front de... (fig., fam.) - a avea tupeul, neruşinarea, neobrăzarea să...
AVOIR Ia frousse (pop.) - a tremura carnea pe el de frică (fig., fam.).
AVOIR la gâchette facile (fig., fam.) - a fi iute la mânie; a apăsa pe trăgaci fără multă vorbă (fig., fam.).
ne pas AVOIR la gale aux dents (fig., pop.) - a înfuleca zdravăn (pop.).
AVOIR de la galette (pop.) - a avea gologani, biştari (pop.).
AVOIR ete gate (fig.) - a fi fost răsfăţat.
AVOIR mauvais (bon) genre - a fi vulgar (distins).
AVOIR la gerbe (fig., pop.) - a da la boboci, la raţe (fig., fam.).
en AVOIR a gogo (fig., fam.) - a avea ceva pe săturate, cât îi pofteşte inima, din plin (fam.).
AVOIR la gorge nouee (fig., fam.) - a avea un nod în gât (fig., fam.).
AVOIR le gosier en feu (fig., fam.) - a-i arde gâtul după un strop de băutură (fam.).
AVOIR le gosier en pente (arg.), sec (fam.) - a trage la măsea (fig., fam.); a da pe gât, de duşcă; a fi
pilangiu (pop.).
AVOIR le gosier serre (fig.) - a avea (a i se pune) un nod în gât (fig., fam.).
AVOIR le gousset perce (pop.) - a fi mână spartă (fig., fam.). AVOIR un avant-gout de qqch. (fig.) - a-şi
face idee despre ceva (fig.). AVOIR des gouts catholiques (fig., fam.) - a nu avea gusturi extravagante.
AVOIR la goutte, la morve au nez (fig., fam.) - a fi un mucos; a nici
nu-şi fi şters bine nasul; a fi cu caşul la gură (fig., fam.). AVOIR la grâce (fig.) - a avea har (fig.); a fi
inspirat. AVOIR mauvaise grâce â faire qqch. -La face ceva în silă; 2. a nu o
nimeri; a fi prost inspirat, en AVOIR pour son grade (fig., fam.) - a o încasa pe măsură; a fi
săpunit cum scrie la carte (fig., fam.). AVOIR un petit grain (fig., fam.) - a fi cam ţăcănit; a avea gărgăuni,
sticleţi, o păsărică (fig., fam.).
AVQIR __________________________._,
AVOIR Ies grelots (fig., pop.) - a-i clănţăni dinţii de frică (fig., fam.). AVOIR des griefs contre qqn (fig.,
fain.) - a purta pică cuiva. AVOIR sa propre grille des merites (fig., fam.) - a avea propriile sale
criterii de apreciere. AVOIR gros â parier que - a fi sigur că; a pune rămăşag că. en AVOIR gros sur la
pătate (fig., pop.) - a fi tare necăjit (fain.). AVOIR une forte gueule (fig., fam.) - a avea gură mare (fig.,
fam.). AVOIR de la gueule (fig., fam.) - a fi arătos, chipeş; a face impresie. AVOIR la gueule de bois (fig.,
fam.) - a fi mahmur (fam.). AVOIR une bonne gueule (une sale gueule) (fig., fam.) - a avea o mutră
simpatică (antipatică). AVOIR une drole de gueule (fig., pop.) - 1. a avea un mod ciudat de a...;
2. a avea un aspect, o formă ciudată; 3. a avea o mutră ciudată, AVOIR la gueule ouverte (fig., pop.) - a fi
gură spartă (fig., fam.). AVOIR ses habitudes (quelque part) - a fi un obişnuit (al locului). AVOIR
mauvaise haleine - a-i mirosi gura.
AVOIR une haleine â vague relent de caviar (fig., pop.) - a-i puţi gura (pop.).
AVOIR un hanneton dans le plafond (fig., fam.) - a avea o ţicneală,
o păsărică (fig., fam.). AVOIR des haut-le-coeur (fig.) - a avea greţuri; a-i fi greaţă. AVOIR des hauts et
des bas (fig.) - a-i merge când bine. când rău; a fi
când sus, când jos (în viaţă); a avea şi momente bune şi rele (fig.). AVOIR l'heur de plaire â qqn (lin.) - a
avea norocul să placă cuiva. AVOIR son heure (fig.) - a avea clipa sa norocoasă (în viaţă), ne pas AVOIR
d'heure (fam.) - a nu avea un program fix. AVOIR une hirondelle dans le soliveau (fig., fum.) - a avea o
păsărică
(fig., fam.).
AVOIR Ies honneurs de la premiere page - 1. a-i apărea numele pe prima pagină; 2. a fi menţionat la loc
de frunte.
AVOIR toute honte bue (fig.) - a nu mai avea nici o ruşine (fig.).
AVOIR le hoquet - a sughiţa.
AVOIR une sainte horreur de qqn, de qqch. (fig., iron.) - a nu putea suferi pe cineva, ceva.
AVOIR l'humeur baladeuse (fig.) - a fi plimbăreţ (fam.), uliţar (pop.).
AVOIR de l'humeur contre qqn - a purta pică cuiva; a-i purta sâmbetele (fam.).
AVOIR idee que... - a i se părea; a crede că...
AVOIR l'idee que... - a-i da (a-i trece) prin minte, prin cap să...
AVOIR une haute idee de soi - a fi încrezut, înfumurat.
49
AVOIR
AVOIR une idee derriere la tete (fig., fain.) - a coace ceva (fig., fain.);
a pune ceva la cale. AVOIR des idees reşues (fig.) - a avea idei preconcepute. AVOIR des idees â revendre
(fig.) - a fi plin de idei. AVOIR l'injure â la bouche (fig., fam.) - a avea gură spurcată (fig., fam.). AVOIR
une injure sur le coeur (fain.) - a nu putea uita un afront, ne pas AVOIR d'instruction - a fi incult. AVOIR
rintelligence preş de la moquette (fig., fam., imn.) - a nu avea
minte; a fi sărac cu duhul (fig., fam.). AVOIR des intelligences dans la place (fig.) - a avea complici
undeva. AVOIR interet â... - a fi interesat să...
ne pas AVOIR interet â... - a nu-i conveni să...; a nu-1 aranja să... ne pas AVOIR inventă l'eau chaude, le fii
a couper le beurre, la poudre
(fig., fam.) - a nu fi descoperit America; a nu fi născocit aţa
mămăligii, praful de puşcă (fig., fam.). AVOIR de bonnes (de mauvaises) jambes - a fi sprinten (greoi).
AVOIR Ies jambes brisees, cassees, comme du coton, en flanelle, en
pate de foie (fig., fam.) - a nu-1 mai duce, a nu-1 mai ţine picioarele
(fam.), a i se tăia picioarele (fig., fam.). AVOIR des jambes de coq, comme des fils de fer (fam.) ~ a avea
picioarele ca fusele (fam.), ca răşchitoarele (pop.). AVOIR Ies jambes qui lui rentrent dans le corps (fig.,
fam.) - a-i trece
os prin os (fig., fam.); a fi hărţuit, extrem de obosit. AVOIR des jambes en parenthese (fig., fam.) - a avea
picioare de cavalerist (arcuite, strâmbe) (fig., fam.). AVOIR des jambes de (en) plomb (fig.) - a-şi simţi
picioarele (grele)
ca de plumb. AVOIR Ies jambes comme des poteaux (fig., fam.) - a avea picioare
butucănoase (fam.). AVOIR des jambes de vingt ans, des jarrets d'acier (fig., fam.) - a avea
picioare zdravene (fam.). AVOIR qqn dans Ies jambes (fig., fam.) - a se împiedica mereu de
cineva; a-i tot sta cineva în cale (fig., fam.). AVOIR trente kilometres dans Ies jambes (fig., fam.) - a cădea
din
picioare de oboseală (fam.). n'AVOIR plus de jambes (fig., fam.) - a fi obosit; a nu mai putea
umbla; a cădea din picioare; a fi mort de oboseală (fam.). AVOIR Ies jetons (fig., pop.) - a-1 trece nevoile
de frică (fig., pop., vulg.). AVOIR beau jeu de..., pour... (fig.) - a-i veni, a-i fi uşor, la îndemână
să...; a avea condiţii favorabile ca să...; a-i da mâna să...
AVOIR_________________________________50
AVOIR le jeu en main (fig.) - 1. a fi stăpân pe situaţie; 2. a deţine un
atu major (fig.). AVOIR la joie au cceur - a-i sălta inima de bucurie. AVOIR Ies joues en feu (fam.) - a
avea obrajii aprinşi (în flăcări); a-i
dogori obrajii (fig.). AVOIR de beaux jours devant soi (fig.) - a avea un viitor fericit. ne pas y AVOIR de
quoi lâcher sa tartine (fig., fain.) - a nu fi nimic
interesant, nemaipomenit; a nu fi grav. AVOIR Ies joyeuses (Ies miches), qui font bravo (fig., pop.) - a-i
ţâţâi
fundul de frică (fig., pop.). AVOIR du Iait sur le gaz (fig., fam.) - a-i da laptele în foc (fig., fam.);
a nu avea timp de...; a fi grăbit. 1'AVOIR sur Ia langue (fam.) - a-i sta pe limbă (fam.). AVOIR la langue
deliee, bien pendue (fig., fam.) - 1. a fi bun de gură
(fig., fam.); 2. a nu rămâne dator cu răspunsul (fig., fain.). AVOIR Ia langue bien longue (fig., fam.) - a fi
(a avea) gură spartă (fig., fam.); a nu putea păstra un secret.
AVOIR la langue pâteuse - a moşmondi cuvintele; a articula greu; a mormăi.
ne pas AVOIR sa langue dans sa poche (fig., fam.) - a fi bun de gură (fam.).
AVOIR une langue de vipere (fam.) - a avea limbă veninoasă, de viperă (fam.).
AVOIR mauvaise langue (fig., fam.) - a vorbi de rău; a bârfi. AVOIR (toujours) la larme â l'oeil - a fi o
smiorcăită (fam.). AVOIR des larmes dans la voix (fig.) - a avea glasul înecat în lacrimi. n'AVOIR de
lecon â recevoir de personne (fig.) - a nu primi lecţii de la
nimeni (fig.). AVOIR des lettres (fam.) - a fi cultivat; a fi şcolit (fam.). AVOIR des lettres de noblesse
(fig.) - a fi recunoscut drept cel
mai bun.
AVOIR la liberte d'entreprise - a avea mână liberă (fig., fam.). AVOIR tout lieu d'esperer - a fi
îndreptăţit, a avea toate motivele să spere.
AVOIR lieu de se louer de qqn - a avea de ce să se laude cu cineva. AVOIR lieu de se plaindre de qqn - a
avea de ce să se plângă de cineva. ne pas y AVOIR lieu de... - a nu fi cazul să... AVOIR du liquide (fig.,
fam.) - a avea bani lichizi (fig.), numerar. AVOIR tout loisir de... - a avea tot timpul să... ne pas en AVOIR
pour longtemps -La veni imediat; 2. a nu sta mult; 3. a nu mai ţine mult.
51
AVOIR
AVOIR le look NAP (Neuilly-Auteuil-Passy) (fig.) - a arbora un stil
specific protipendadei (comportament, vestimentaţie). y AVOIR belle lurette que... (fig.) - a fi mult de
atunci. AVOIR inaille â partir avec qqn (fig., fam.) - a avea de furca cu cineva
(fig., fam.). AVOIR la main Ieste lourde (fig., fam.) - a avea mână grea (fig., fam.). AVOIR la main
ouverte (fig., fam.) - a fi mână largă (fig.), generos. AVOIR qqch. sous la main (fig.) - a avea ceva la
dispoziţie. AVOIR la haute main dans une affaire (fig.) - a conduce; a ţine hăţurile
(fig., fam.); a ţine în mână o afacere (fig.). AVOIR la haute main sur qqn (fig.) - a avea putere deplină
asupra
cuiva. AVOIR toujours la main au bon net (fig., fam.) - a umbla cu săru' mâna
(fig., fam.), a fi pupincurist (arg.). AVOIR Ies mains crochues (fig., fam.) - a fi apucător, hrăpăreţ. AVOIR
Ies mains libres (fig., fam.) - a avea mână liberă (fig., fam.). AVOIR Ies mains liees (fig., fam.) - a fi legat
de mâini şi de picioare
(fig., fam.). AVOIR Ies mains nettes (fig., fain.) - a fi cu mâinile curate; a fi cinstit
(fig., fam.). AVOIR Ies mains dans Ies poches, Ies pouces a la ceinture et Ies pieds
nickeles (arg. scol.) - a sta cu braţele încrucişate (fig., fam.). AVOIR Ies mains vides (fig., fam.) - a nu
avea nimic de oferit. AVOIR Ies mains pleines de doigts (fig., fam.) - a inspira silă. AVOIR mal aux
cheveux (fig., fam.) - 1. a fi băut prea mult; a fi mahmur; 2. a-1 durea capul. AVOIR un mal de chien (fig.,
fam.) - a suferi ca un câine (fig., fam.). AVOIR mal au cceur (fig., fam.) - a-i fi greaţă. AVOIR du mal a... -
a-i fi (a-i veni) greu să... AVOIR du mal a joindre Ies deux bouts (fig., fam.) - a o duce (greu) de
azi pe mâine (fig., fam.). AVOIR qqn dans sa manche (fig., fam.) - a avea pe cineva în buzunar
(fig., fam.). ne pas y AVOIR gros â manger (fam.) - a nu-i ajunge nici pe-o măsea
(fig., fam.). AVOIR mange ses pieds, avoir l'haleine cruelle (fig., pop.) - a-şi fi
înghiţit picioarele (fig , pop.), a-i puţi îngrozitor gura. AVOIR un manque de pot (fig., fam.) - a avea
ghinion, en AVOIR marre (fig., fam.) - a nu mai putea; a-i fi lehamite (de ceva) (fig., fam.).
AVOIR
52
AVOIR le matelas (fig., pop.) - a avea bani la saltea (fig.. fam.). AVOIR une memoire d'apothicaire (fig.)
- a avea o memorie sigură.
care nu dă greş. AVOIR la memoire courte - a uita repede. AVOIR une memoire d'elephant (fum.) - a avea
o memorie de
elefant (fam.).
AVOIR une memoire rouillee, defaillante (fig., fam.) - a-1 lăsa memoria (fig., fam.).
AVOIR de la merde dans Ies yeux (fig., pop.) - a avea albeaţă pe ochi; a fi legat la ochi (fig., fam.).
AVOIR un metro de retard (fig., fam.) - a pierde trenul; a rămîne în urmă (fig., fam.); a nu fi la zi (fig.,
fam.).
n'AVOIR rien a se mettre (fig., fam.) - a nu avea ce îmbrăca (fig., fam.).
AVOIR qqch. â se mettre sous la dent (fig., fam.) - a avea un subiect gras (fig., fam.).
en AVOIR plein Ies miches (fig., pop.) - a nu mai suporta.
AVOIR une miette du găteau (fig., fam.) - a se alege totuşi cu ceva (fam.).
AVOIR des miile et des miile (fam.) - a avea bani cu ghiotura (fam.).
AVOIR bonne mine (fam., imn.) - a fi ridicol („bine-ţi mai sade!").
AVOIR une mine avenante (fig.) - a avea o mutră deschisă, simpatică.
AVOIR une sale mine, une mine de deterre, de paille, de papier mâche (fam.) - a arata prost (fig.).
AVOIR une de ces mines! (fam.) - a arăta splendid.
AVOIR qqch. pour une niisere - a obţine ceva pe mai nimic (fig., fam).
AVOIR la mite â l'oeil (fig., fam.) - a-i lăcrima ochii; a avea urdori.
AVOIR des fins de mois difficiles - a o înnădi cu greu de la o lună la alta (fig., fam.).
y AVOIR un moment de flottement (fig., fam.) - a fi (undeva) un moment de descumpănire, de ezitare.
y AVOIR un grand moment tout blanc (fig., fam.) - a se aşterne o tăcere adâncă şi prelungită.
n'AVOIR pas un moment â soi (fig., fam.) - a nu avea nici o clipă de răgaz.
y AVOIR un monde lbu (fig., fam.) - a fi îmbulzeală, o lume nebună (fig-)-
ne pas AVOIR grand monde sous la main (fig.) - a nu avea la dispoziţie destui oameni. AVOIR du monde
chez soi, plein de monde a la maison - a avea musafiri mulţi; a avea casa plină (fig.).
53
AVOIR
ne pas y AVOIR de quoi faire une montagne (fig., fam.) - a nu fi un cap de ţară (fig., fam.); a nu fi cine
ştie ce.
AVOIR ie moral â zero, dans Ies chaussettes (fig., fam.) - a fi demoralizat, la pământ (fig., fain.).
AVOIR petit moral (fig.) - a avea moralul scăzut.
AVOIR du mordant (fig.)-1. a fi caustic; 2. a avea energie, vivacitate (fig.).
AVOIR la mort dans l'âme (fig.) - a avea inima zdrobită (fig.).
n'AVOIR qu'un mot â la bouche (fam.) - a o ţine una şi bună ca gaia maţu' (fig., fam.).
AVOIR son mot a dire (fig.)- 1. a-şi spune părerea; 2. a avea un cuvânt de spus (fig.).
AVOIR un mot sur le bout de la langue (fig.)-a-i sta pe limbă (fig., fam.).
AVOIR le dernier mot (fig.) - 1. a avea ultimul cuvânt; 2. a încheia o discuţie; a nu mai fi contrazis; a i se
da dreptate.
AVOIR toujours le mot pour rire (fig.)- a avea mereu o glumă de spus.
AVOIR des mots (avec qqn) ensemble (fam.) - a se lua la harţă (fam.), a se certa, a avea un schimb de
cuvinte cu cineva.
ne pas y AVOIR moyen de monnayer (fig.) - a nu fi posibil să negocieze; a nu avea posibilităţi de
negociere.
AVOIR de (petits), de gros moyens (fig.) - a (nu) avea posibilităţi nemaipomenite (fig.).
AVOIR la nausee - a i se apleca, a-i fi greaţă.
AVOIR Ies nerfs en bobine, en boule, en compote, en pelote (fig., fam.)-a fi cu nervii la pământ, în batistă
(fig., fam.).
AVOIR le nez creux, fin (fig., fam.) - a avea fler (fam.); a intui.
AVOIR le nez en pied de marmite (fam.) - a avea nasul borcănat (fam.).
AVOIR le nez sur qqch. (fam.) - a prinde un fir; a „mirosi" ceva; a fi pe urmele... (fig., fam.).
AVOIR le nez sale (fig., fam.) - a fi beat.
AVOIR le nez sur son travail (fig., fam.) - a fi adâncit în lucru.
AVOIR qqn dans le nez (pop.) - a nu avea pe cineva la inimă; a avea pe cineva la stomac (fam.).
AVOIR le noir (fig., fam.) - a avea gânduri negre.
AVOIR un nom â coucher dehors (fig., fam.) - a avea un nume imposibil. AVOIR un nom â particule, a
rallonge, â tiroir (pop.) - a avea un nume
cu particulă, de nobil. AVOIR 1'oeil (fig., fam.) - a avea ochi (fig., fam.); a fi atent (la calitate,
la pericol). AVOIR 1'oeil americain (fam.) - 1. a fi cu ochii în patru (fig., fam.); 2. a fi perspicace; a lua
seama.
AVOIR
54
a fi cu ochii pe cineva (fig., /
c
am.);
AVOIR qqn â l'oeil (fig., fam.) a-1 supraveghea.
AVOIR un oeil au beurre noir (fain.) - a avea un ochi învineţit.
AVOIR un oeil qui dit merde (zut) â l'autre (pop.) - a se uita cu un ochi la slănină şi cu altul la făină (fig.,
fam.).
AVOIR le mauvais oeil (fig., fam.) - a deochea.
AVOIR un oeil â Paris et l'autre a Pontoise (fig., pop.) - a privi cruciş.
AVOIR un oeil qui joue au billiard et l'autre qui compte Ies points, Ies yeux qui se croisent Ies bras (fig.,
pop.) - a se uita cu un ochi la făină şi cu altul la slănină (fig., pop.).); a fi saşiu.
AVOIR l'oeil a la peche (pop.) - 1. a sta la pândă; 2. a scormoni, a pătrunde cu privirea.
AVOIR l'oeil â tout (fam.) - a se împărţi în şapte (fig., fam.); a avea grijă de tot.
AVOIR l'oeil sur qqn (fig., fam.) - a supraveghea, a urmări pe cineva.
a fi cu ochii pe el (fig., fam.). AVOIR de oeilleres (fig., fam.) - a avea ochelari de cal (fig., fam.). AVOIR
de oeufs sur le plat (fig., pop.) - a avea sâni mici şi plaţi. AVOIR des oeufs de fourmi sous Ies pieds (fig.,
fam.) - a nu avea stare
(fig, fam.).
y AVOIR une ombre au tableau (fig.) - a fi ceva în neregulă. AVOIR Ies ongles crochus (fig., fam.) - a fi
hrăpăreţ. AVOIR Ies ongles en deuil (fig., fam.) - a avea unghiile murdare. n'AVOIR d'ordre â recevoir de
personne (fig., fam.) - a nu fi la cheremul nimănui (fam.).
AVOIR l'oreille basse (fig., fam.) - a fi cu coada între picioare (fig., fam.).
AVOIR l'oreille en chou-fleur (fig., pop.) - a avea urechi mari şi blegi (fig., pop.).
AVOIR l'oreille de qqn (fig., fam.) - a avea trecere la cineva; a fi ascultat de cineva (fig.).
AVOIR l'oreille dure (fam.) - a fi tare, fudul de ureche (fam.).
AVOIR l'oreille du maître (fig., fam.) - a se bucura de încrederea (favorurile) stăpânului.
AVOIR Ies oreilles bien longues (fig., fam.) - a nu şti de nici unele
(fig, fam.).
AVOIR Ies oreilles dans le sens de la marche (fig., fam.) - a avea urechi
clăpăuge (fig., fam.). AVOIR qqn jusqu'â l'os (fig., fam.) - a trage pe sfoară pe cineva;
a pune cuiva o barbă cât să calce pe ea (fig., fam.).
33___________________________________________________________AVOIR
l'AVOIR dans l'os, dans le dos (vulg.) - 1. a nu obţine ce a dorit;
2. a se lăsa dus de nas (fig., fam.); a se şterge pe bot (fig., pop.). AVOIR oublie d'etre con (fig., pop.) - a fi
foarte deştept. AVOIR des oursins dans le porte-inonnaie (fig., pop.) - a fi zgâ-
rie-brânză (fig., pop.). AVOIR de la paille dans Ies sabots (fig., fam.) - a fi ţoapă, mârlan
(fig-. pop.). AVOIR son pain cuit (vx.) - a avea rezerve puse deoparte (fig.). AVOIR du pain sur la planche
(fig., fam.) - a avea (mult) de lucru. n'AVOIR ni paix, ni treve (fig.) - a nu avea nici un pic de răgaz
(fam.). AVOIR son paquet (fig., fam.) - a fi beat mort; a-şi fi făcut plinul;
a fi luat la bord (fig., fam.). ne pas y AVOIR de pardon (fig.) - a nu găsi îndurare, iertare, ne pas AVOIR
son pareil - a fi fără seamăn, fără pereche, unic. y AVOIR gros, fort â parier (fam.) - a fi aproape sigur că.
AVOIR la parole facile (fam.) - a se exprima cu uşurinţă. n'AVOIR qu'une parole (fig., fam.) - a se ţine de
cuvânt; a fi parolist. n'AVOIR jamais une parole plus haute que l'autre (fig., fam.) -
a nu-şi ieşi niciodată din fire (fig.). AVOIR sa part du gâteau (fig., fam.) - a avea bucăţica sa pusă deoparte
(fig-, fam.). AVOIR la pârtie belle, facile (fig.) - a-i fi uşor să...; a-i da mâna...
(fig., fam.) AVOIR pârtie liee avec qqn (fig., fam.) - a fi în cârdăşie cu
cineva (fam.). AVOIR parti-pris contre qqn - a avea ceva contra cuiva; a-i purta sâmbetele (fig., fam.).
AVOIR le pas sur qqn (fig.) - a avea prioritate. n'y AVOIR qu'un pas a franchir (fig.) - a fi la un pas de... y
AVOIR passe (fig., pop.) - a fi sărit pârleazul (fig., pop.). en AVOIR gros sur la pătate (l'avoir sur la
pătate) (fig., fam.) - a fi
foarte necăjit. AVOIR passe l'âge de... - a fi prea bătrân pentru... AVOIR une patte foile (fig., fam.) - a
şchiopăta. AVOIR qqn dans Ies pattes (fig., fam.) - a i se încurca cineva în picioare (fig., fam.). en AVOIR
plein Ies pattes (jambes) (fig., fam.) - a fi mort de oboseală. AVOIR un pave sur l'estomac, du plomb dans
l'estomac (fam.) -
a simţi o greutate, un bolovan în stomac (fig., fam.). y AVOIR une paye que... (fig., fam.) - a fi curs multă
apă pe gârlă de
când... (fig., fam.). AVOIR deja paye pour voir (fig.) - 1. a fi făcut plata înainte (fig.);
2. a fi suferit pentru ceva.
AVOIR
56
AVOIR qqn dans la peau (fig., fain.) - a avea pe cineva în sânge; a-i fi intrat cineva în sânge (fig., fam.).
AVOIR la peau de qqn (fig., fam.) - a-i veni cuiva de hac (fig., fam.): a-1 desfiinţa.
AVOIR la peau tannee (fig., fam.) - a avea obraz gros. de toval (fig-, fam.).
n'AVOIR que la peau et Ies os (fig., fam.) - a fi numai piele şi os (fig.). AVOIR la peche (fig., fam.) - a se
simţi în formă. AVOIR toutes Ies peines du monde pour... - a-i fi foarte greu să... n'y AVOIR que quatre
peles et un tondu (specl.) - a face săli goale;
a nu avea public (specf.). AVOIR des pepins (fig., fam.) - a avea necazuri, încurcături. AVOIR la
perruque en peau de fesses (fig., pop.) - a fi chel ca în palmă
(fig., fam.).
y AVOIR du pet (fig., fam.) - a fi scandal undeva. AVOIR un pet de travers (fig., pop.) - a fi bolnăvicios,
ne pas y AVOIR de pet (fig., pop.) - a nu se lăsa cu încurcături. AVOIR la petasse (fig., vulg.) - a-1 trece
nevoile de frică (pop.). AVOIR peur de son ombre (fig., fam.) - a-i fi frică şi de umbra lui (fam.).
AVOIR plus de peur que de mal - a se (fi) speria(t) degeaba; a se alege
numai cu frica. AVOIR la peur au ventre (fig., fam.) - a fi mort de frică (fig., fam.). AVOIR un physique
avantageux - a arăta bine. AVOIR le physique, la tete, de l'emploi (fig.) - a se vedea după mutră
ce profesie are, cu ce se ocupă; a fi deformat profesional. AVOIR toujours un pied en l'air (fig., fam.) - a fi
oricând gata de drum. AVOIR bon pied, bon oeil (fig., fam.) - a fi încă în putere, încă verde
(fig., fam.), zdravăn.
AVOIR le pied â l'etrier (fig., fam.) — 1- a fi cu un picior în scară
(fig., fam.); 2. a fi bine înfipt undeva (fig., fam.). AVOIR un pied dans la fosse, dans la tombe (fig., fam.) -
a fi cu un
picior în groapă (fig., fam.). AVOIR le pied marin (fig., fam.) - a nu avea rău de mare. AVOIR Ies deux
pieds dans ses godasses (fig., pop.) - a fi sigur pe sine. AVOIR Ies pieds nickeles (fig., fam.) - a sta cu
braţele încrucişate, cu
mâinile în sân (fig., fam.); a tăia frunză la câini (fig., fam.). AVOIR pieds et poings lies (fig., fam.) - a fi
legat de mâini şi de
picioare (fig., fam.).
AVOIR Ies pieds sur terre (fig., fam.) - a fi cu picioarele pe pământ (fig., fam.).
57
AVOIR
AVOIR le pif (fig., fam.) - a avea fler; a avea nas (fig., fam.). AVOIR pignon sur rue (fig., fam.) - a avea
prăvălie cu faţada la stradă;
a fi cineva, persoană cu greutate (fig., fam.). Ies AVOIR en pince coupante (fig., pop.) - a-i ţâţâi fundul
(fig., pop.). y AVOIR de quoi pisser, de quoi se taper le deniere par terre
(fig., pop.) - a avea de ce râde. AVOIR du piston (fig., fam.) - a avea pile (fig., fam.). AVOIR sa place au
soleil (fig., fam.) - a avea şi el un loc sub soare
(fig, fam.). ne pas y AVOIR vraiment de quoi faire tout un plat (fig., fam.) -
a nu avea de ce face atâta caz. AVOIR son plein (fig., fam.) - a-şi fi făcut plinul (fig., fam.). en AVOIR
plein Ies bottes (fig., fam.) - a nu mai putea îndura, a fi exasperat, sătul de... en AVOIR plein Ies jambes,
Ies pattes, Ies quilles (fig., fam.) -
a fi frânt, mort, rupt de oboseală (fam.). AVOIR du plomb dans l'aile (fig., fam.) - a-i merge prost. AVOIR
du plomb dans la tete (fig., fam.) - a fi cu scaun la cap (fig., fam.). ne pas AVOIR de plomb dans la tete
(fig., fam.) - a avea minte de
porumbel; a fi zăpăcit, zurliu (fam.). AVOIR son plumet (fig., fam.) - a fi beat criţă (fig., pop.). AVOIR
qqch. en poche (fig., fam.) - a avea (o afacere) în buzunar
(fig., fam.). AVOIR un poids sur la conscience (fig., fam.) - a avea ceva pe conştiinţă, conştiinţa încărcată.
y AVOIR deux poids et deux mesures (fig., fam.) - 1. a judeca de la
caz la caz; 2. a judeca cu părtinire. AVOIR de la poigne (fig., fam.) - a fi mână de fier (fig., fam.); a avea
autoritate, n'AVOIR plus de poil sur le caillou (fig., fam.) - a fi chel ca-n palmă
(fig., fam.). AVOIR du poil au cui (fig., pop.) - a fi bărbat (fig., pop.). AVOIR un poil dans la main (fig.,
fam.) - a fi de o lene fără pereche. n'AVOIR plus un poil de sec (fig., fam.) - 1. a fi ud leoarcă (fam.);
2. a fi lac de apă (fig., fam.). AVOIR qqn sur le poil (fig., pop.) - a duce în cârcă pe cineva (fig., pop.). y
AVOIR un point d'orgue (fig.) - a face o pauză, o oprire, a prelungi. AVOIR un pois chiche (un petit pois)
dans la tete (fig., fam.) -
1. a fi stupid; 2. a fi ţicnit; a avea gărgăuni, sticleţi. AVOIR un polichinelle dans le tiroir (fig., pop.) - a fi
borţoasă (pop.).
AVOIR
___________________________58
AVOIR rnis ses pompes (ses semelles, ses souliers) â bascule
(fig., fam.) - a umbla pe două cărări (fig., fam.). AVOIR le pompon (fig., fam., tron.) - a fi ameţit,
cherchelit (fam.). ne pas AVOIR de port d'attache (fig.) - a fi liber ca vântul (fig.). AVOIR un port de
reine (fig.) - a avea o ţinută impunătoare. AVOIR un portefeuille, un porte-monnaie bien garni (fig.,
fam.) -
a fi gros la chimir, la pungă (fig., pop.). AVOIR Ies portugaises ensablees (arg.) - a fi tare (fudul) de urechi
(fam.). AVOIR du pot (fig., pop.) - a avea baftă (pop.). AVOIR laisse le pot de chambre dans la commode
(vulg.) - a-i puţi
gura ca o hazna (vulg.). y AVOIR du pour et du contre - 1. a exista argumente pro şi contra;
2. a avea rotunjimi peste tot; a fi apetisantă (fig., fam.). n'y en AVOIR que pour qqn - a avantaja numai pe
cineva. AVOIR des pratiques musclees en affaires (fig., fam.) - a fi un dur în
afaceri; a avea metode dure.
ne pas y AVOIR de quoi prendre un air si inquiet - a nu avea de ce să fie neliniştit.
AVOIR bonne (mauvaise) presse (fig., fain.) - a avea reputaţie bună (proastă).
ne pas AVOIR bonne presse (fig., fam.) - a fi prost văzut (fig., fam.). AVOIR des prets en souffrance (fig.)
- a avea datorii de plătit. AVOIR la primeur de... - a fi primul care... AVOIR prise sur qqn (fig.) - a avea
influenţă, putere asupra cuiva. AVOIR une prise de bec avec qqn (fig.) - a se lua la harţă, la ciondăneală cu
cineva (fam.). AVOIR un sacre probleme sur Ies bras (fig., fam.) - a avea o problemă
dificilă; a avea ceva pe cap (fig., fam.). ne pas y AVOIR de probleme (fig., fain.) - a fi simplu, fără
probleme. AVOIR la puce â l'oreille (fig., fam.) - a fi atent; a se aştepta la... AVOIR qualite pour... - a avea
dreptul să... AVOIR quartier Fibre (fig.) - a avea mână liberă (fig., fam.). n'AVOIR qu'â - a nu trebui
(avea) decât să... AVOIR qqn (fig.) - 1. a înfunda pe cineva; 2. a învinge pe cineva;
3. a păcăli pe cineva, en AVOIR plein Ies quilles (fig., pop.) - a-1 durea picioarele. AVOIR de quoi - a
avea bani. ne pas y AVOIR de quoi se boucher une dent creuse (fig., fam.) - a nu
avea nimic de pus în gură (fam.). ne pas y AVOIR de quoi fouetter un chat (fig., fam.) - a nu fi un cap de
ţară, mare brânză, mare scofală (fig., fam.).
59
AVOIR
1. a nu avea cu ce se
ne pas y AVOIR de quoi pavoiser (fig., fam.)
lăuda; 2. a nu avea de ce se bucura. ne pas AVOIR de quoi se rouler par terre (fig., fam.) - a nu fi cine ştie
ce, a fi fără importanţă. AVOIR de quoi voir venir (fig.) - a avea destui bani; a avea rezerve. ne plus
AVOIR un radis â perdre (fig., fam.) - a nu mai avea nici o leţ-
caie (fam.). AVOIR la rage au coeur (fig., fam.) - a turba de furie (fig., fam.). AVOIR une rage de dents
(fig., fam.) - a-1 durea dinţii. AVOIR raison des difficultes (fig.) - a învinge greutăţile. AVOIR raison de
qqn, de qqch. - 1. a învinge, a înfrânge rezistenţa
cuiva; 2. a nu se împiedica de cineva, de ceva. AVOIR cent fois, miile fois raison - a avea perfectă
dreptate. AVOIR raison sur toute la ligne, sur tous Ies tableaux (fig., fam.) -
a avea dreptate pe toată linia; a avea dreptate pe toate planurile, ne pas y AVOIR de raison qui tienne
(fig.) - a „nu ţine" (fig., fam.). AVOIR ses raisons (fig.) - a avea motivele sale. AVOIR qqn au
raisonnement (fig.) - a învinge pe cineva cu argumente. AVOIR la rame (fig., pop.) - a fi puturos (pop.), a
fi leneş, a asuda sub
limbă (fig., pop.).
y AVOIR des rates (fig, fam.) - a nu ieşi totdeauna în câştig (fig.); a o mai
şi scrânti (fig., fam.). AVOIR la reconnaissance du ventre (fig., fam.) - a fi recunoscător
mâinii care 1-a hrănit (Ut.). AVOIR recours â - a apela, a face apel la...
AVOIR du recul (fig., fam.) -1. a se detaşa (fig.); 2. a privi din perspectivă. AVOIR ă redire (fig.) - a
critica; a fi nemulţumit, en AVOIR long â redire - a protesta serios (în legătură cu ceva), ne pas AVOIR le
regret facile (fig.) - a fi ranchiunos. AVOIR Ies reins solides (fig., fam.) - a fi tare pe poziţie (fig., fam.).
AVOIR de quoi remplir la main d'un honnete homme (fig., fain.) -
a avea rotunjimi apetisante; a avea ce ţine în braţe (fig., fam.). AVOIR rendez-vous avec la chance (fig.,
fam.) - a-şi găsi norocul;
a da norocul peste el. AVOIR rendez-vous chez le dentiste, chez le coiffeur - a avea oră la
dentist, le coafor. AVOIR rendez-vous avec la mort (fig.) - a-1 pândi moartea (fig.). AVOIR de la
repartie, la replique facile, prompte - a avea replică;
a nu rămâne dator cu răspunsul. AVOIR du repondant (fig., fam.) - a avea un spate (financiar) asigurat
(fig., fam.).
AVOIR________________________________________________60
AVOIR une reputation (une situation) bien assise (fig., fam.) - a avea
o reputaţie (o situaţie) sigură, de nezdruncinat, fără cusur, fără doar
şi poate (fig., fam.).
AVOIR une reputation qui n'est plus â faire (fig.) - a avea o reputaţie bine cunoscută.
AVOIR une reputation sulfureuse - a avea o reputaţie proastă. AVOIR de la ressource (fig.) - 1. a fi
capabil încă de efort; 2. a avea posibilităţi.
AVOIR du retard â l'allumage (fig., fam.) - a-i cădea greu fisa (fig., fam.).
AVOIR le reveil difficile - a se trezi greu.
en AVOIR â revendre - a avea o grămadă, o mulţime de (ceva).
AVOIR des revers de fortune (fig.) - a sărăci.
n'AVOIR plus rien â desirer (fig.) - a fi satisfăcut, fericit.
n'AVOIR rien â envier â personne (fig., fam.) - a avea de toate; a nu-i
mai trebui nimic (fig.). n'AVOIR rien d'une familie de livres d'images, aucun rapport avec la
Bibliotheque Rose (fig., fam.) - a nu fi nici pe departe inocent (fig.). n'AVOIR rien â se mettre (fig., fam.)
- a nu avea ce îmbrăca, ce pune
pe el.
n'AVOIR rien â se mettre sous la dent (fig., fam.) - a nu avea ce pune
în gură (fig., fam.). n'AVOIR rien â refuser â qqn (fig.) - a fi recunoscător cuiva. n'AVOIR rien dans la
tete (fig., fam.) - a avea tarâţe în cap (fig., fam.). n'AVOIR rien â voir avec qqch. - a nu avea nici un
amestec, nici o
legătură, nici în clin nici în mânecă (fig., fam.). AVOIR Ies rieurs de son cote (fig.) - a-1 face caraghios
pe adversar. y AVOIR un rossignol (tigre) dans le moteur - a fi un motor puternic. AVOIR le sac (fig.,
fam.) - a avea bani cu ghiotura (fam.). AVOIR le sang chaud (fig.) - a avea sângele iute (fig., fam.).
AVOIR du sang sur Ies mains (fig.) - a-şi mânji mâinile cu sânge (fig.). AVOIR du sang de navet (fig.,
fam.) - a avea apă-n vene (fig., fam.). AVOIR du sang dans Ies veines (fig., fam.) - a avea sânge, nu apă-n
vene (fig.); a fi curajos. AVOIR une sânte de fer (fig.) - a avea o sănătate de fier (fig.). AVOIR une petite
sânte (fig.) - a avea o sănătate şubredă, a fi bolnăvicios. AVOIR la science infuse (fig.) - 1. a se naşte
învăţat; a le şti pe toate;
2. a avea înclinare către ştiinţă. l'AVOIR sec (pop.) - 1. a fi dezamăgit; 2. a fi însetat. AVOIR Ies seins en
oreilles de cocker, en gant de toilette (fig., pop.) -a avea sânii căzuţi.
AVOIR pour deux liards de bon sens (fig., fam.) - a avea totuşi un pic de bun simţ.
AVOIR
62
AVOIR de quoi tenir (fam.) - a avea rezerve, resurse.
n'AVOIR qu'â bien se tenir (fig., fam.) - a trebui să stea cuminte, la
locul său, în banca sa (fam.), să se poarte frumos (fig.). AVOIR une drole de terrine (fig., pop.) - a avea o
mutră haioasă (fam). AVOIR de la tete (fig., fam.) - a avea cap (fig., fam.). AVOIR la tete ailleurs (fig.) -
1. a se gândi în altă parte; 2. a fi cu gândul aiurea, la altcineva; 3. a nu fi atent. AVOIR la tete â ce qu'on
fait (fain.) - a-i sta capul la treabă (fain.). AVOIR la tete vide (fig., fam.) - a nu avea nimic în cap (fig.,
fain.). AVOIR la grosse tete (fig., fam.) - a fi plin de sine (fam.); a umbla cu
capul mare (fig., fam.). en AVOIR dans la tete (fig., fam.) - a avea ceva în cap (fig., fam.). en AVOIR plein
la tete (fig., fam.) - a se gândi tot timpul la acelaşi
lucru; a fi preocupat de ceva (fig.). AVOIR une sale tete (fig., fam.) - a arăta prost; a avea o mutră
groaznică (fig.). ne plus AVOIR sa tete â soi (fam.) - 1. a fi năuc; 2. a nu mai avea
mintea întreagă (fig., fam.); 3. a nu fi sănătos la cap (fig., fam.). AVOIR toute sa tete (fig., fain.) - a fi
lucid, a avea bun simţ. ne pas AVOIR toute sa tete (fig.) - a fi într-o doagă (fig., pop.). AVOIR la tete qui
tourne - a avea ameţeală. AVOIR une tete, une mine d'enterrement (fig., fam.) - a avea o mutră
de înmormântare (fam.). AVOIR la tete sur le billot (fig., fam.) - a fi cu gâtul pe butuc (fig., fam.). AVOIR
une tete sans cervelle (fig., fam.) - a-i suna capul a gol; a nu
avea nimic în cap; a nu avea minte nici cât un purice, nici de doi
bani (fig., fam). AVOIR la tete chaude, preş du bonnet (fig., fam.) - a lua repede foc;
a-i săii uşor ţandăra, muştarul (fig., fam.). AVOIR une tete â claques, â gifles (fig., fam.) - a avea o mutră
care
cere palme (fam.). AVOIR une tete de cochon, de lard, de muie, de pioche (fig., fam.) -
a fi încăpăţânat ca un catâr (fam.). AVOIR la tete, ies membres en compote (fig., fam.) - a fi slâlcit în
bătaie (fam.). AVOIR la tete derangee, detraquee (fam.) - a fi scrântit la cap (pop.). AVOIR la tete dure
(fig., fam.) - 1. a fi tare de cap; 2. a fi căpos
(încăpăţânat). AVOIR la tete de l'emploi (fig., fam.) - a se vedea după mutră cu ce se
ocupă, ce hram poartă (fig., fam.). AVOIR la tete â l'envers (fig., fam.) - a fi sucit (fig.).
63_____________________________________________________AVOIR
AVOIR la tete sur Ies epaules (fig., fam.) - a fi cu capul pe umeri (fig., fam.).
AVOIR la tete farcie de... (fig., fam.) - a avea capul plin de... (fig., fam.).
AVOIR la tete f'elee (fig., fam.) - a fi într-o dungă (fig., fam.).
AVOIR la tete froide (fig.) - a-şi păstra sângele rece (fig.).
AVOIR une tete de linotte, d'oiseau (fig., fam.) - a fi aiurit (fam.).
AVOIR sa tete des mauvais jours (fig., fam.) - a fi prost dispus.
AVOIR la tete comme une passoire (fig., fam.) - 1. a avea un gol de memorie; a fi uituc; 2. a nu reţine nimic.
AVOIR une tete qui ne revient pas â qqn (fig., fam.) - a nu-i fi simpatic cuiva.
AVOIR la tete solide et le coeur bien accroche (fig., fam.) - a se ţine bine (fig., fam.).
AVOIR un (le) ticket avec qqn (fig., pop.) - a avea cârlig la cineva (fig., pop.).
AVOIR le ticket de la victoire assure (fig.) - a avea victoria în buzunar;
a fi sigur de reuşită. AVOIR le timbre fele (fig., fam.) - a fi ţăcănit (fig., fam.). ne plus y AVOIR qu'â tirer Pechelle
apres qqn (fig., fam.) - 1. a-şi
scoate pălăria în faţa cuiva (fig., fam.); 2. a recepţiona o treabă bine
făcută.
AVOIR eu sa tisane (fig., pop.) - a fi încasat o bătaie zdravănă (fig., fam.).
y AVOIR de quoi tomber â la renverse (fig., fam.) - a rămâne mut, tablou (fig., fam.).
AVOIR tort - a vorbi cu păcat (fig., fam:)', a nu avea dreptate.
AVOIR des torts envers qqn - a fi vinovat faţă de cineva.
ne pas y AVOIR â tortiller (fig., fam.) - a nu fi cazul să umbli cu ocolişuri; a nu ezita; a nu tergiversa.
AVOIR tot, vite fait de... - a nu întârzia să...
AVOIR la (une) touche (fig., fam.) - a avea pe vino-ncoace (fig., fam.).
AVOIR une drole de touche (fig., fam.) - a avea un aer ciudat.
AVOIR plus d'un tour dans son sac (fig., fam.) - a avea multe şmecherii la îndemână.
y en AVOIR pour tous - a fi destul, a ajunge pentru toată lumea.
AVOIR tout pour faire l'affaire (fig., fam.) - a fi cel mai indicat, cel mai potrivit.
AVOIR trăit â... - a se referi la...
AVOIR le trăit - a avea deschiderea (şah, dame).
AVOIR une trajectoire fidele (auto, fig.) - a avea o ţinută de drum fiabilă (auto).
AVOIR________________________________________________64
ne pas y AVOIR trente-six (fig., fain.)-a nu creşte în copac (fig., fam.); a nu se găsi cu duiumul.
ne pas y AVOIR trente-six facons de... - a nu exista decât o singură
cale ca să... AVOIR des tripes (fig., fam.) - a fi viteaz. AVOIR la tripe republicaine (fig., fain.) - a fi
republican până-n
măduva oaselor (fam.).
AVOIR Ies tripes nouees, la peur au ventree (fig., fain.) - a fi mort de
frică (fig., fam.). AVOIR la trique (vulg.) - a i se scula (vulg.). AVOIR une tronche de cake (fig., pop.) - a
avea o mutră de imbecil. AVOIR un trou dans l'emploi du temps (fig., fam.) - a avea o fereastră
(fig., fam.). AVOIR un trou de memoire (fig., fam.) - a avea un lapsus (fig.). AVOIR la trouille, la frousse,
Ies jetons, le trouillometre â zero, Ies
boules (fig., pop.) - a i se face inima cât un purice (fig., fam.). AVOIR qqn â ses trousses (fig., fam.) - a fi
urmărit de cineva. AVOIR qqn â l'usure (fig., fam.) - a termina (a înnebuni) pe cineva
prin pisălogeală, prin bătut la cap (fain.); a sfârşi prin a convinge pe
cineva.
AVOIR du vague â l'âme (fig.) - a fi melancolic.
AVOIR la vedette (fig., fain.) - a fi pe primul plan (fig.).
AVOIR de la veine (fam.) - a avea baftă (pop.).
AVOIR une veine de pendu (fig., fam.) - a avea un noroc chior (pop.).
AVOIR vent de qqch. (fig., fam.) - a mirosi ceva (fig., fam.); a prinde
un zvon; a-i trece pe la ureche (fig., fam.). AVOIR du vent dans Ies voiles (fig.) - 1. a-i merge foarte bine;
2. a merge pe două cărări (fig., fam.). AVOIR le vent en poupe (fig., fam.) - a merge din succes în succes.
AVOIR qqch. dans le ventre (fig., fam.) - a fi ceva de capul lui
(fig., fam.). AVOIR le verbe aise et la dent dure (fig., fam.) - a fi caustic, incisiv. AVOIR le verbe haut
(fig., fam.) - a vorbi (a lua pe cineva) de sus
(fig., fam.), cu aroganţă.
n'AVOIR ni verge, ni baton (fig., fam.) - a fi fără apărare, a fi dezarmat.
AVOIR un verre de trop dans le nez (fig., fam.) - a fi cu trăscăul în nas
(fig-, pop-)-en AVOIR en veux-tu, en voilâ (fig., fam.) - a avea (ceva) cât îi
pofteşte inima (fig., fam.), pe săturate. AVOIR la vie belle (fig., fam.) - a (o) duce trai pe vătrai (fig., fam.).
AVOIR la vie chevillee au corps (fig., fam.) - a avea nouă vieţi
(fig., fam.).
65
AVOIR
AVOIR la vie dure - a duce o viaţă grea.
AVOIR la vie sauve - a scăpa cu zile (fam.).
y AVOIR du vilain (fig., fam.) - a se petrece ceva urât, neplăcut.
AVOIR le vin gai (triste) (fig., fam.) - a fi vesel (trist) la beţie.
AVOIR un visage en lame de couteau - a avea o faţă ascuţită.
AVOIR vite fait de (fam.) - a expedia (ceva) repede, în doi timpi şi trei mişcări (fam.).
n'AVOIR rien ă voir avec qqch. - a nu avea nici o legătură cu ceva.
AVOIR voix au chapitre (fig.) - a avea un cuvânt de spus (fig., fam.).
AVOIR une voix de crecelle - a avea vocea hârâită.
ne pas l'AVOIR voie (fig., fam.) - 1. a o merita din plin; 2. a o fi căutat cu lumânarea (fig., fam.).
AVOIR une volonte de fer (fig., fam.) - a fi dârz.
en AVOIR vu bien d'autres (fig., fam.) - a fi văzut (altele) şi mai rele, şi mai şi (fig., fam.), a fi păţit mai
rău, a fi curvă bătrână (fig., pop.).
AVOIR assez vu qqn (fig., fam.) - a fi sătul de cineva (fig., fam.).
en AVOIR vu des choses (dans la vie) (fig., fam.) - a fi văzut multe la viaţa sa; a fi hârşit; a fi trecut prin
ciur şi prin dârmon (fig., fam.).
ne pas en AVOIR vu de memoire d'homme (fig.) - a nu fi văzut în viaţa sa niciodată (asemenea lucru)
(ceva).
AVOIR vu le loup (fig., pop.) - a fi sărit pârleazul (fig., pop.).
n'AVOIR vu que son docher (fig., fam.) - a nu fi ieşit din bârlogul său (fig.); a fi de la coada vacii (fig.,
fam.).
n'AVOIR rien vu venir (fig.) - a nu fi presimţit nimic.
AVOIR en vue - a avea în vedere.
AVOIR la vue basse (fig., fam.) - a nu fi perspicace.
ne pas AVOIR assez d'yeux pour contempler (fig., fam.) - a cădea în extaz.
AVOIR des vues sur qqn (fig.) - a face proiecte în legătură cu cineva.
ne pas AVOIR assez de ses yeux pour pleurer (fig., fam.) - a nu mai avea lacrimi de plâns (fig., fam.).
n'AVOIR d'yeux que pour qqn (fig., fam.) - a mânca din ochi pe cineva (fig., fam.).
AVOIR des yeux de gazelle (fig.) - a avea o privire blândă.
AVOIR des yeux de lynx (fig.) - a avea ochi de vultur, de şoim.
AVOIR des yeux pour ne pas voir (fig., fam.) - a fi orb (fig., fam.); a avea ochi care nu-i servesc la nimic.
ne pas AVOIR Ies yeux dans sa poche (fig., fam.) - a avea ochiul ager; a fi atent (la ce se întâmplă); a fi
cu ochii în patru (fig., fam.).
AVOIR Ies yeux qui croisent Ies bras (fig., pop.) - a privi cruciş.
AVOIR Ies yeux qui lui font le tour de la tete (fig., fam.) - a face ochii roată (fig., fam.).
AVOIR__________________________________________________
AVOIR Ies yeux plus grands que Ie ventre (fig., fam.) - 1. a fi numai
gura de el (fig.; fam.); 2. a se întinde mai mult decât îi e plapuma
(fig., fam.).
n'AVOIR plus que Ies yeux pour pleurer (fig., fam.) - a nu-i mai
rămâne nimic; a fi pierdut totul. Ies AVOIR â zero (fig., pop.) - a fi mort de frică (fam.). AVOUER qqch.
de bon, de grand, de tout son coeur, de gaiete de coeur
(fam.) - a mărturisi ceva de bună voie, nesilit de nimeni.
B
BÂCLER un travail (fig., fam.) - a face o treabă de mântuială; a da rasol (fam.).
ne pas BADINER avec qqch. (fig.) - a vorbi serios.
BAFRER comme un pourceau, â pleine gorge (fam.) - a se îndopa ca un spart (ca un porc, ca un purcel)
(fam.).
BAIGNER dans le beurre, l'huile, la margarine (fig., fam.) - a merge şnur, uns, fără probleme (fig.,
fam.).
BAIGNER dans son sang (fig.) - a se scălda în sânge (fig., fam.).
la BAILLER belle, bonne (fig.) - a umbla cu fofârlica, cu cioara vopsită (fig., fam.).
BAILLER comme une cârpe, â se decrocher la mâchoire (fam.) -a căsca de-i trosnesc fălcile (fam.).
BÂILLONNER l'opposition (fig., fam.) - a reduce la tăcere opoziţia.
BAISER qqn (pop.) -1. a poseda pe cineva (sex); 2. a fraieri pe cineva (pop.).
BAISER la gueule â qqn (fig., pop.) - a-i face cuiva o poantă; a-i juca un renghi (fig., pop.).
BAISSER Ies bras (sport) - a se da bătut (fam.).
BAISSER d'un cran (fig.) - a coborî cu o treaptă (fig.).
BAISSER dans l'estime de qqn - a scădea în ochii cuiva (fig.).
BAISSER sa garde (fig.) - a se lăsa, a rămâne descoperit; a renunţa să se apere (fig.).
BAISSER le nez (fig.) - a pleca fruntea (fig.).
BAISSER pavilion devant qqn (fig.) - a închina steagul în faţa cuiva (fig.); a se da bătut (fam.).
BAISSER le ton (fig.) - a o lăsa mai încet, mai moale (fig., fam.).
BALANCER qqch., qqn (pop.) - a se descotorosi de ceva (pop.); a concedia pe cineva.
s'en BALANCER (pop.) - a-1 durea în cot (fig., pop.).
BALANCER le boniment (fam.) -1. a face publicitate; 2. a da cu gura (fam.).
BALANCER____________________________________________68
BALANCER la confiture au plafond (fig., fam.) - a da dracului tot
(fig-, fam.). BALANCER qqch. par-dessus bord - a arunca (ceva). BALANCER le pour et le contre
(fam.) - a cântări şansele (fig.). BALANCER la puree (vulg.) - a-şi da drumul, a se slobozi (sex).
BALANCER un type au jus (fig., pop.) - a arunca pe cineva în apă. BALAYER devant sa porte (fig.,
fam.) - a-şi vedea de treaba lui, de ale
sale; a nu se băga unde nu-i fierbe oala (fig., fam.). BALAYER une objection (fig.) - a respinge categoric,
a înlătura o
obiecţie.
BALAYER qqch. d'un revers de main (fig.) - a da ceva la o parte cu
un simplu gest, a refuza ceva. ne BANDER que d'une, bander mou (fig., pop.) - a fi o cârpă (fig., pop.).
BAPTISER le lait, le vin (fig., fam.) - a boteza laptele, vinul (fig., fam.). BARATINER un client, une
femme (fam.) - a ameţi un client, o femeie
cu vorba (fam.). BARBOTER qqch. â qqn (pop.) - a şterpeli ceva cuiva (fam.). BARBOUILLER le coeur,
l'estomac (fig.) - a face greaţă. BARBOUILLER le papier (fam.) - a mâzgăli hârtia (fig.). BARRER le
boulot (fig., pop.) - a-şi lăsa slujba baltă (fig., fam.). BARRER la route ă qqn (fig.) - a pune beţe în roate
cuiva; a sta în calea
cuiva (fig., fam.). BATIR des châteaux en Espagne (fig.) - a clădi castele în Spania (fig.). BATIR a chaux
et â sabie, â chaux et â ciment (fig., fam.) - a clădi cu
nădejde, solid (fam.). BATIR sur le devant (fig., fam.) - a face burtă. BATIR sur le roc (fig., fam.) - a
funda pe baze solide (fig.). BATIR sur le sabie (fig., fam.) - a clădi pe nisip (fig., fam.). BATTRE d'une
aile, ne plus battre que d'une aile (fig., fam.) - a şchiopăta (fig., fam.), a merge (funcţiona) prost (despre
întreprinderi),
a fi pe ducă, a o lua la vale (fig., fam.). BATTRE en breche (fig.) - 1. a ataca cu violenţă; a face harcea-
parcea
(fig., fam.); 2. a ruina.
BATTRE un argument en breche (fig., fam.) - a face praf (a desfiinţa)
un argument. BATTRE la breloque (fig.) - a funcţiona prost. BATTRE le briquet - a aprinde bricheta.
BATTRE Ies buissons, le pave (fig., fam.) - a umbla creanga (fig., fam.). BATTRE la grosse caisse (fig.,
fam.) - 1. a bate toba (fig., fam.);
2. a peria pe cineva (fig., fam.). BATTRE la campagne (fig., fam.) - a bate câmpii (fig., fam.); a vorbi
aiurea; a fi alăturea cu drumul (fig., fam.).
69_______________________________________________BICHER
BATTRE Ies cartes - a amesteca cărţile (de joc). BATTRE la chamade (fig.) - a-i bate inima să-i spargă
pieptul; a fi speriat, înnebunit (fig.). se BATTRE comme des chiffonniers (fam.) - a se bate ca chiorii
(fam.). BATTRE sa coulpe (litt.) - a face mea culpa (Ut.). BATTRE qqn â plate(s) couture(s) (fig., fam.) -
a face zob pe cineva
(fig., fam.); a-i muia oasele (fig., pop.). BATTRE la diane (fig.) - a suna deşteptarea. se BATTRE Ies
flancs (fig., fam.) - a se da peste cap (fig., fam.). BATTRE (tirer) sa flemme (fig., fam.) - a tândăli (pop.).
BATTRE froid â qqn (fig., fam.) - a fi rece cu cineva (fig., fam.). se BATTRE comme un (des) lion(s) - a
se bate ca un zmeu, ca un leu. BATTRE qqn â mort (fam.) - a omorî pe cineva în bătaie (fam.). se
BATTRE contre Ies moulins a vent (fig., litt.) - a se lupta cu morile
de vânt (fig., Ut.). s'en BATTRE l'oeil (fig., fam.) - a-1 durea în cot (fig., fam.). BATTRE pavilion (fig.) - a
naviga. BATTRE qqn comme plâtre (fig. fam.) - a face piftie, a face una cu
pământul, a stâlci în bătaie pe cineva (fig., fam.); a bate pe cineva
ca pe hoţii de cai (fam.). BATTRE son plein - a fi în toi (fam.).
BATTRE tous Ies records par la maladresse (fam., iron.) - a fi foarte neîndemânatic.
BATTRE en retrăite (fig., fam.) - a bate în retragere (fig., fam.). BATTRE comme seigle vert (fig., pop.) -
a bate ca la (sacul de) fasole
(fig., pop.). BATTRE la semelle (fig., fam.) - a tropăi de frig. BATIRE comme un sourd (fam.) - a bate la
uşă ca un nebun (fam.). BATTRE qqn â terre (fig.) - a lăsa lat pe cineva (fig., fam.). en BAVER (pop.) - a-
şi scuipa bojocii (pop.). BAVER d'admiration (pop.), d'etonnement (fam.), de surprise -
a rămâne mut de admiraţie, de uimire. BAVER sur Ies chaussettes de qqn (fig., pop.) - a pisa, a pisălogi
(fig., fam.), a plictisi pe cineva, en BAVER des ronds de chapeau (fig., fam.) - a rămâne perplex.
BAZARDER qqch. (pop.) - a se descotorosi de ceva (fig., pop.). BEER d'admiration, d'etonnement
(fam.) - a rămâne cu gura căscată
(de admiraţie, de mirare) (fam.). BERCER qqn de reves (fig.) - a adormi pe cineva cu iluzii (fig.). se
BERCER d'illusions - a se amăgi singur. BICHER comme un pou (fig., fam.) - a jubila.
BICHONNER ______________________________________70
BICHONNER qqri (fig., fam.) - a căuta cuiva în coarne (fig., fain.). BIDONNER un travail (fig., fam.) - a
face o treabă de mântuială;
a da rasol (fig., fam.). BIGLER un prix d'excellence (fig., pop.) - a trage cu ochiul la (a-şi
dori) premiul întâi.
BLANCHIR de l'argent (sale) (fig., fam.) - a spăla bani murdari
(fig-, fam.).
BLANCHIR sous le harnais (fig.) - a îmbătrâni în meserie (fam.). BLANCHIR qqn (fig., fam.) - a scoate
pe cineva basma curată (fig., fam.). BLESSER Ies convenances - a încălca regulile bunei cuviinţe.
BLESSER l'oreille (fig.) - a zgâria urechea (fig., fam.). BLESSER qqn au vif (fig.) - a răni adânc pe
cineva (fig.). BLOQUER le credit - a bloca creditul. BLOQUER Ies prix - a îngheţa preţurile (fig.).
BOIRE un bouillon (fig., fam.) - 1. a pierde bani în afaceri proaste;
2. a înghiţi găluşca (fig., fam.). BOIRE le calice, la coupe jusqu'â la lie (fig., lin.) - a bea paharul
amărăciunii până la fund (fig., Ut.). BOIRE le coup de l'etrier (fig., fam.) - a bea la botul calului (fig.,
fam.). BOIRE un coup de rouge, un petit rouge, un petit blanc (fam.) - a bea
un păhărel (fam.). BOIRE â petits coups - a bea cu înghiţituri mici. BOIRE cui sec (fig., pop.) - a bea până
la fund. BOIRE comme une eponge (fig., fam.) - a „suge" ca o sugativă
(fig., fam.).
BOIRE comme un evier, comme un trou (fig., fam.) - a bea de stinge
(fig; POP-)-
BOIRE ferme - a bea zdravăn. BOIRE de la flotte (fam.) - a bea apă chioară (fam.). BOIRE â meme le
goulot - a bea direct din sticlă. BOIRE du petit lait (fig., fam.) - a-1 unge pe inimă (fig., fam.). BOIRE
l'obstacle (cheval) - a sări un obstacol (curse de cai). BOIRE Ies paroles de qqn (fig., fam.) - a sorbi
cuvintele cuiva (fig., fam.). BOIRE une pinte (fam.) - a bea o litruţă (fam.). BOIRE un pot (fam.) - a bea
un păhărel (fam.). BOIRE plus que de raison (fam.) - a exagera cu băutura. BOIRE une rasade - a bea un
pahar plin ochi. BOIRE ă la regalade (fam.) - a-şi turna direct în gâtlej. BOIRE sec (fig., fam.) - a bea fără
sifon (fig., fam.). BOIRE jusqu'â plus soif - a bea pe săturate, după pofta inimii (fig., fam.).
71
BOUDER
pBOIRE tout son soul (fam.) - a bea pe săturate.
pBOIRE une (la) tasse (fam.) - a înghiţi apă (la înot).
BOIRE â tire-larigot (fig.) - a bea cât îl ţin puterile.
BOIRE â longs traits - a bea pe nerăsuflate.
BOIRE comme un trou (fam.) - a bea de stinge (fam.).
BOMBARDER qqn general (fam.) - a numi, a avansa pe cineva peste
noapte (fig., fam.). BOMBARDER qqn de qqch. (fam.) - a pisa pe cineva cu ceva (fam.). BOMBER le
torse (fig., fam.) - a se umfla în pene (fam.). se BORNER au strict necessaire - a se mulţumi cu strictul
necesar. ne BOSSER que d'une mirabelle (fig., fam.) - a nu se omorî, a nu se
speti muncind (fam.). BOTTER le cui, le derriere, Ies fesses, le train a qqn (fig., pop.) - a da
picioare în dos cuiva (fam.). en BOUCHER un coin â qqn (fam.) - a închide gura cuiva (fig., fam.). en
BOUCHER une fissure â qqn (fig., fam.) - a-1 face praf (de mirare)
(fig-, fam.). en BOUCHER une surface a qqn (pop.) - a lăsa ţuţ; a ului pe cineva
(fig., pop.). BOUCHER un trou (fig., fam.) - a mai astupa o gaură (fig., fam.). se BOUCHER Ies yeux
(fig., fam.) - a închide ochii (fig., fam.); a se
preface că nu vede. BOUCHONNER qqn (fig., fam.) - a mângâia, a răsfăţa pe cineva, la BOUCLER (fig.,
pop.) - a-şi ţine gura (pop.). BOUCLER la boucle (fig., fam.) - a ajunge iar de unde a plecat (fig.).
BOUCLER son budget (fam.) - a întinde de bani de la o lună la alta
(fig., fam.); a-şi echilibra bugetul. BOUCLER ses comptes (fam.) - a-şi încheia socotelile. BOUCLER des
dossiers (fig., fam) - 1. a închide dosare; 2. a pune
capăt, punct (fig., fam.). BOUCLER ses fins de mois (fig., fam.)- a o scoate la capăt cu cheltuielile.
BOUCLER la Iourde (fig., pop.) - a trage uşa după el (fig., fam.). BOUCLER qqn â l'ombre (fig., fam.) -
a băga pe cineva la răcoare,
la zdup (fig., fam.). BOUCLER sa valise (fig., fam.) - a se pregăti de drum. BOUDER Ies distractions
(fig., fam.) - a ocoli distracţiile, ne pas BOUDER son plaisir (fig., fam.) - a fi amator de... BOUDER qqch.
- a mormăi împotriva... BOUDER pour qqch. (vulg.) - a i se face de... ne pas BOUDER â table (fig., fam.)
- a mânca cu poftă; a nu se lăsa
poftit (fam.).
BOUDER_______________________________________________72
BOUDER contre son ventre (fig., fam.) - a se supăra pe mâncare (fig.Jam.).
BOUFFER des briques (fig.Jam.) - a mânca răbdări prăjite (fig., fam.). BOUFFER de la case (arg.) - a sta
la mititica (arg.). BOUFFER comme un chancre (fig., pop.) - a mânca de stinge (pop.). BOUFFER du
cure (fig.Jam.) - a nu avea popimea la stomac (fig., fam.). BOUFFER du kilometre (fig.Jam.) - a înghiţi
kilometri (fig.Jam.). BOUFFER du lion (fig.Jam.) - a face pe leul (fig.Jam.), pe grozavul. se BOUFFER le
nez (fig., pop.) - a se lua la harţă, la păruială (fig., fam.). BOUFFER le soleil a qqn (fig., pop.) - a-i mânca
zilele cuiva (fig., fam.). ne BOUGER ni pied, ni patte (fig., fam.) - a încremeni. BOUILLIR de colere
(fig.Jam.) - a fierbe, a spumega de furie (fig., fam.). BOULONNER dur (pop.) - a trage tare (fig., fam.).
BOURRER qqn de coups (fig.Jam.) - a ciomăgi cu sete (zdravăn) pe cineva (fam.).
BOURRER le crane â qqn (fig.Jam.) - a-i face cuiva capul calendar;
a-i împuia capul cuiva (fig., fam.). BOURRER de mensonges le cerveau â qqn (fig., fam.) - a-i împuia
cuiva capul cu minciuni (fig., fam.).
BOURRER le mou â qqn (fig., fam.) - a duce pe cineva de nas
(fig.Jam.).
BOURRER le pourpoint â qqn (fig., pop.) - a bate măr pe cineva (fig., pop.).
se BOUSCULER au portillon (fig., fam.) - a vorbi repede şi încurcat: a se bâlbâi.
BRACONNER sur Ies terres d'autrui (fig., fam.) - a se băga peste altul (fig.Jam.); a umbla după nevasta
altuia.
BRANCHER la radio, la tele - a aprinde radioul, televizorul
(fig.Jam.).
BRANLER du chef (fam.) - a da din cap (fam.). BRANLER au (dans le) manche (fig., fam.) - a fi
schimbător ca vremea (fam.).
BRAQUER qqn contre qqch., contre qqn d'autre (fam.) - a monta pe cineva contra unui lucru, contra
cuiva (fam.).
BRAQUER Ies yeux sur qqn (fam.) - a-şi aţinti privirile asupra cuiva.
BRASSER des affaires, de l'argent (fig.Jam.) - a învârti afaceri, sume mari de bani; a umbla cu bani
(fig.Jam.).
BRIDER l'âne par la queue (fig.Jam.) - a face totul anapoda (fig., fam.).
BRIDER qqn (fig.Jam.) - a pune cuiva beţe în roate (fig.Jam.).
BRIGUER le fauteuil, l'habit vert (fam.) - a vâna titlul de academician (fam.).
73___________________________________________________BRULER
BRIGUER la place de qqn (fig.,fam.) - a vâna postul cuiva (fam.). BRILLER par son absence (fam., iron.) - a se
remarca prin lipsă, prin absenţă (fam., iron.).
ne pas BRILLER par le courage (fam., iron.) - a nu fi prea curajos (fam.).
BRILLER comme un meteore (fig., iron.) - a străluci ca o stea căzătoare (fig., iron.). se Ies BRISER (fig., fam.) - a o
şterge (fig., fam.). BRISER une amitie - a strica o prietenie. BRISER la carriere de qqn (fig., fam.) - a distruge
cariera cuiva. BRISER le coeur â qqn (fam.) - a frânge, a zdrobi inima cuiva (fig., fam.). BRISER la glace (fig., fam.)
- a sparge gheaţa (fig., fam.). BRISER une greve - a sparge o grevă. BRISER qqn (fig.) - a distruge pe cineva.
BRISER un tabou - a desfiinţa un tabu.
s'en BROSSER (fig., pop.) -1. a-şi lua gândul (de la ceva); 2. a se priva de... (fig.,fam.).
BROSSER un tableau sur... (fig.) - a face o descriere a...
se BROSSER le ventre (fig., pop., vx.) - a fi cu burta goală (fam.); a nu
avea ce mânca; a se şterge pe bot (fig., pop.). BROUILLER Ies cartes (fig., fam.) - 1. a încurca iţele (fig., fam.);
2. a semăna vrajbă. BROUILLER le cceur â qqn (fig.) - a face silă cuiva. BROUILLER Ies pistes (fig., fam.) - a
încurca urmele (fig., fam.). Ies BROUTER â qqn (fig., fam.) - a exaspera pe cineva. BROYER du noir (fig., fam.) - a
avea gânduri negre (fig., fam.). se BRULER Ies ailes (fig., fam.) - 1. a-şi arde aripile (fig.);
2. a-şi pierde reputaţia. BRULER la chandeUe par Ies deux bouts (fig., fam.) - 1. a risipi în prostie, a fi mână spartă
(fig., fam.); 2. a nu se menaja, a se osteni fără măsură.
BRULER ses dernieres cartouches (fig., fam.) - a fi imprudent. se BRULER la cervelle (fig., fam.) - a-şi zbura
creierii (fig., fam.). BRULER le dur (arg.) - a călători pe blat (fig., pop.). BRULER une etape (fig.) - a sări peste o
etapă; a nu avea răbdare. BRULER un feu, le feu rouge (fig.) - a trece pe stop, pe roşu. BRULER le pave (fig., fam.)
- a fugi mâncând pământul (fig., fam.). BRULER Ies planches (fig., fam.) - a se dedica scenei, teatrului. BRULER la
politesse â qqn (fig., fam.) - 1. a spăla putina (fig., pop.);
2. a da plasă (fig., fam.); 3. a fi nepoliticos, a-şi lua rămas bun de la
călcâie (fig., fam.).
BRULER______________________________________________J74
BRULER Ies ponts (fig., fam.) - a tăia toate punţile (fig., fam.).
BRULER le sang (fig.) - a stimula.
BRULER ses vaisseaux (fig., fam.) - a-şi tăia craca de sub picioare
(fig., fam.). BUTER contre qqch., qqn (fig.) - a se poticni; a se împiedica de ceva,
de cineva (fig.).
c
se CACHER derriere son petit doigt (fig., fam.) - a se da după deget
(fig., fam.). se CACHER dans l'eau de peur de la pluie (fig., fam., iron.) - a se băga
în apă de frica ploii (fig., fam., iron.). CACHER son jeu (fig.) - a-şi ascunde intenţiile, se CACHER dans
un trou de souris (fig., fam.) - a se ascunde în gaură
de şarpe (fig., fam.). CALCULER large - a calcula cu aproximaţie; a evalua în mare. CALER devant
l'adversaire (fig., fam.) - 1. a rămâne fără replică;
2. a da înapoi în faţa adversarului (fig., fam.). se CALER Ies amygdales, Ies joues, se Ies caler (fig., pop.)
- a se ghif-
tui (pop.). se CALER une dent creuse (fig., fam.) - a-şi potoli foamea (fig., fam.). CAMPER un recit (fig.)
- a schiţa o povestire. se CANTONNER dans ses etudes, ses recherches (fig.) - a se izola,
a se cufunda în studii, în cercetare. CAPITULER sans perdre la face (fig., fam.) - a capitula onorabil.
CAQUETER comme des pies (fam.) - a-i merge gura ca o meliţă
(fig., fam.). CARDER le poil, la peau â qqn (fig., fam.) - a scărmăna pe cineva
(fig., fam.). CARESSER la bouteille (fig., fam.) - a sta cu sticla-n braţe (fig., fam.). CARESSER de
grandes esperances (euph., fam.) - a avea mari spe
ranţe de moştenire. se CARRER dans son coin (fig.) - a se retrage, a se instala (ghemui) în
colţul său. se CARRER qqch. sous Ies crochets (fig., pop.) - a băga ceva în gură
(fig., pop.). Ies CASSER â qqn (fig., pop.) - a plictisi pe cineva; a-1 pisa mărunt
(fig., fam.). se CASSER (fig., pop.) - a o şterge cât ai zice peşte (pop.). ne pas se CASSER (fig., fam.) - a
nu se da peste cap; a nu se omorî cu
firea (fig., fam.).
CASSER________________________________________76
CASSER la baraque (fig., fam.) - a avea un succes monstru; a da lovitura (fig., fam.).
ne pas se CASSER le bol, le bourrichon (fig., fam.) - a lua lucrurile uşor; a nu-şi bate capul (fig., fam.); a
nu se omorî cu firea (fig., fam.).
CASSER le bonnet â qqn (fig., pop.) - a bate la cap pe cineva (fig., fam.).
CASSER des briques (fig., fam.) - a fi grozav, nemaipomenit (fam.).
CASSER la cabane â qqn (fig., fam.) - a distruge, a face praf pe cineva.
CASSER sa canne (vx.) - a se duce pe lumea cealaltă (fig., fam., eufem.).
se CASSER le col, le cou (fig., fam.) - a-şi frânge gâtul (fig., fam.).
CASSER le cou a une bouteille (fig., pop.) - a trage la măsea (fig., fam.).
CASSER Ies couilles â qqn (vulg.) - a scoate pe cineva din sărite (fig-, fam.).
CASSER la croute (fig., fam.) - a mânca la botul calului (fig., fam.).
se CASSER le cui (fig., pop.) - a-şi pune fundul la bătaie (fig., pop.); a se da peste cap să... (fig., fam.).
se CASSER Ies dents sur qqch. (fig., fam.) - a da chix (fig., fam.); a-şi rupe dinţii în ceva (fig., fam.).
se CASSER la figure (fig., fam.) - 1. a cădea; 2. a avea un accident; 3. a muri.
CASSER la graine avec qqn (fig., pop.) - a sta la masă cu cineva. CASSER la gueule â qqn (fig., pop.) - a
căsăpi pe cineva (pop.). se CASSER la gueule (fig., pop.) - 1. a cădea; 2. a suferi un eşec. CASSER le
moral (fam.) - a demoraliza; a deprima. CASSER le morceau (fig., pop.) - a mărturisi; a ciripi (arg.); a da
de
gol (fig., fam.). se CASSER le nez (fig., fam.) - 1. a avea un eşec; 2. a veni în nas
(fig., fam.).
se CASSER le nez â la porte de qqn (fig., fam.) - a găsi pe mutu' la uşă
(fig., fam.).
CASSER son (ses) oeuf(s) (fig., fam.) -1. a-şi pierde fecioria; 2. a avorta spontan.
CASSER Ies oreilles â qqn (fig., fam.) - 1. a sparge timpanul cuiva (fig., fam.); 2. a ameţi pe cineva cu
vorbăria (fam.); a-i împuia capul (fig., fam.).
CASSER Ies pieds â qqn (fig., fam.) - a bate la cap pe cineva (fig., fam.); a pisa pe cineva (fig., fam.).
CASSER sa pipe (fig., pop.) - a da ortul popii (fig., pop.).
CASSER la planete â qqn (fig., fam.) - a distruge fericirea cuiva.
se CASSER le pot (fig., pop.) - a-şi bate capul ca să... (fig., fam.).
CASSER Ies prix (fig., fam.) - a strica preţurile (fig., fam.).
CASSER Ies reins â qqn (fig., fam.) - 1. a ruina pe cineva (fig.); 2. a distruge cariera cuiva; 3. a rupe şalele
cuiva (fig., fam.).
77
CHANGER
ne rien se CASSER (fig., fam.) - a sta cu braţele în sân (fig., fam.), a nu
se da peste cap (fig., fam.), a nu-şi face griji. CASSER son sabot (fig., pop.) - a sări pârleazul (fig., fam.).
CASSER du sucre sur le dos de qqn (fig., fam.) - a trăncăni pe seama
cuiva (fam.); a bârfi. CASSER la tete a qqn (fig.) - a agasa pe cineva; a-i toca creierii
(fig., fam.). se CASSER la tete â... (fig., fam.) - a-şi bate capul să (fig., fam.). CASSER Ies vitres (fig.,
fam.) - a face scandal. se CASSER la voix (fig., fam.) - a-şi sparge pieptul (fig., fam.). CAUSER a un mur
(fig., fam.) - a vorbi la pereţi (fig., fam.). CEDER â l'esprit de derision - a fi tentat să ia în râs, să-şi bată
joc. CEDER de guerre lasse (fig., fam.) - a renunţa în cele din urmă
(la ceva). CEDER le pas a qqn (fig., fam.) - 1. a da întâietate cuiva (fig.);
2. a recunoaşte superioritatea cuiva. CEDER â vil prix - a vinde pe mai nimic, ne le CEDER en rien â qqn
- a nu se lăsa (fig., fam.); a nu fi cu nimic
mai prejos de cineva (fig.). ne pas CEDER d'une semelle (fig., fam.) - a se menţine pe poziţie; a nu
da înapoi nici cu un pas (fig., fam.). CEDER du terrain (fig., fam.) - a face concesii. CELEBRER en
fanfare (fig., fam.) - a lăuda cu surle şi trâmbiţe (fig., fam.). CELEBRER la messe - a oficia slujba
religioasă. CELEBRER Ies vertus de qqn - a ridica în slăvi pe cineva. CHAHUTER un professeur - a
face gălăgie în oră (la curs). se CHAMAILLER ferme (fam.) - a se lua serios la harţă (fam.). tout
CHAMBOULER (CHAMBARDER) quelque part (fam.) - a da
totul peste cap undeva (fig., fam.). CHAMBRER le vin rouge (fig.) - a ţine vinul roşu la temperatura
camerei, ne rien CHANGER â laffaire (fig., fam.) -1. a nu avea nici o influenţă, nici o importanţă; 2. a nu
schimba cu nimic, a nu aduce nimic nou. CHANGER d'air (fig., fam.) - a pleca (în altă parte), a o şterge.
CHANGER d'atrnosphere (fig., fam.) - a schimba aerul (fig., fam.). CHANGER d'avis comme une
girouette (fig., fam.) - a o întoarce ca la
Ploieşti (fig., fam.). CHANGER de (ses) batteries (fig., fam.) - a-şi schimba tactica contra
cuiva. CHANGER du blanc au noir (fig., fam.) - a trece de la o extremă la alta.
CHANGER
78
CHANGER de boîte (fig., fam.) - a-şi schimba serviciul.
CHANGER de bord (fig.) - a-şi schimba opiniile.
CHANGER de cap (fig.) - a schimba direcţia, obiectivul, orientarea.
CHANGER de qqch. comme de chemise (fig., fam.) - a fi inconsecvent; a se plictisi repede de ceva.
CHANGER un cheval borgne contre un aveugle (fig., fam.) - a cădea din lac în puţ (fig., fam.).
CHANGER de couleur (fig.) - a se schimba la faţă (fig., fam.).
CHANGER de cremerie (fig., fam.) - a-şi muta cuibul (fig., fam.); a pleca în altă parte.
CHANGER de disque, de musique (fig., fam.) - a schimba placa (fig., fam.).
CHANGER la face de... - a transforma.
CHANGER son fusil d'epaule (fig., fam.) - 1. a-şi schimba optica, atitudinea, meseria; 2. a trece dintr-un
partid în altul; 3. a o întoarce ca la Ploieşti (fig., fam.).
CHANGER Ies idees â qqn (fig., fam.) - a schimba dispoziţia cuiva; a-i alunga gândurile negre.
se CHANGER Ies idees (fig.) - a se mai înveseli; a se lua cu altele (fig.).
CHANGER du jour au lendemain (fig.) - a se schimba de la o zi la alta
(Jlg-)-
CHANGER de main (fig.) - a trece în mâinile altcuiva, la alt proprietar. CHANGER de poil (fig., fam.) - a
se schimba în bine (ca înfăţişare). CHANGER du tout au tout (fig., fam.) - a se schimba radical.
CHANGER de visage (fig.) - 1. a se schimba la faţă; 2. a-şi schimba
înfăţişarea. CHANGER â vue d'oeil (fig.) - a se schimba văzând cu ochii (fig.). CHANTER la meme
chanson (fig., fam.) - a o ţine una şi bună (fig., fam.). CHANTER une autre ganime (fig.) - a întoarce
foaia (fig., fam.). CHANTER â plein gosier, â pleine voix (fam.), â pleine gueule
(pop.) - a cânta în gura mare. CHANTER des louanges â qqn (fig.) - a cânta osanale cuiva (fig.).
CHANTER pouilles â qqn (fig., vx.)-a face pe cineva cu ou şi cu oţet
(fig., fam.). CHANTER Ramona â qqn (arg.) - a săpuni pe cineva (fig., fam.). CHANTER comme un
rossignol (fig., fam.) - a cânta ca o privighetoare. CHANTER comme une seringue (fig., fam.) - a cânta
fals. CHANTER victoire (fig., fam.) - a-şi trâmbiţa succesul; a face caz de
succes (fam.).
CHAPEAUTER des activites (fig.) - a superviza, a controla (diverse activităţi).
79
CHERCHER
trop CHARGER la barque (fig., fam.) - prea mult zahăr în ceai
(fig., fam.); a-i da omului mai mult decât poate duce (fig.). CHARGER qqn de... - a însărcina pe cineva
să... CHARGER la muie (fig., fam.) - a se-mbăta criţă (fig., fam.). CHARRIER qqn (pop.) - a-şi bate joc
de cineva. CHARRIER dans Ies begonias (fig., pop.) - a face din ţânţar armăsar
(fig., fam.); a exagera. CHASSER qqn avec perte et fracas (fig., fam.) - a alunga pe cineva cu
mare tămbălău. CHASSER de race (fig.) - a fi soi bun („aşchia nu sare departe de
trunchi", „sângele apă nu se face") (fig., fam.). CHASSER sur Ies terres d'autrui (fig., fam.) - a se băga
peste altul
(fig., fam.). CHATOUILLER l'amour-propre de qqn (fig., fam.) - a gâdila amorul
propriu al cuiva (fig., fam.). CHATOUILLER Ies cotelettes â qqn (fig., pop.) - a fărâma oasele
cuiva (pop.). CHÂTRER une oeuvre litteraire (fig.) - a ciopârţi o operă literară (fig.). CHAUFFER qqn â
blanc (fig., fam.) - 1. a băga pe cineva în viteză
(fig., fam.); 2. a instiga, a aţâţa pe cineva. CHAUFFER Ies oreilles â qqn (fig., fam.) - a rupe cuiva
urechile
(fig., fam.). CHAUSSER des lunettes (fam.) - a purta, a-şi pune ochelari. Ies CHERCHER (fig.) - a căuta
pricină cu lumânarea (fig., fam.). CHERCHER une aiguille dans une botte de foin (fig., fam.) - a căuta
acul în carul cu fân (fig., fam.). CHERCHER â l'aveuglette (fig., fam.) - a căuta orbeşte (fig., fam.).
CHERCHER la petite bete, pouilles, des poux dans la tete a qqn
(fig., fam.) - a trage în piept pe cineva; a căuta pete în soare, nod în
papură, pricină (fig., fam.). CHERCHER des crosses a qqn (fig., arg.) - a căuta pricină cuiva; a se
lega de cineva (fig., fam.). CHERCHER le defaut de la cuirasse (fig.) - a căuta punctul vulnerabil
(fig-). CHERCHER femme (fam.) - a-şi căuta nevastă (fam.). CHERCHER midi â quatorze heures (fig.) -
a se lega la cap fără să-1
doară (fig., fam.). CHERCHER le mouton a cinq pattes (fig., fam.) - a umbla după cai
verzi pe pereţi, după potcoave de cai morţi, după brânză de iepure
(fig., fam.).
CHERCHER
___________________________________80
CHERCHER noise â qqn (fig., pop.) - a-i căuta (cuiva) pricină, nod în papură; a fi pus pe arţag (fam.); a
face cuiva de petrecanie (fig., pop.).
CHERCHER des pailles â qqn (fig., fam.) -.a căuta (cuiva) ceartă cu lumânarea (fig., fam.).
CHERCHER a percer (fig.) - a încerca să parvină.
CHERCHER des poils sur un ceuf (fig., fam.) - a lua zece piei de pe cineva; a jupui, a stoarce pe cineva
(fig., fam.).
CHERCHER une porte de sortie (fig., fam.) - a căuta o portiţă de scăpare (fig., fam.).
CHERCHER pouilles aux morts (fig., fam.) - a nu-1 ierta nici mort (fam.). CHERCHER le pourquoi et le
comment - a căuta explicaţia lucrurilor. CHERCHER qqn, qqch. en pure perte (fig.) - a umbla degeaba
după cineva, ceva.
CHERCHER querelle - a căuta ceartă.
CHERCHER un terrain d'entente (fig.) - a căuta o cale de înţelegere.
CHERCHER la verite au fond de la marmite (fig., fam.) - a pune mare
preţ pe mâncare (fig., fam.). CHEVAUCHER la ligne jaune (fig.) - a fluiera în biserică (fig., fam.). CHIER
du poivre â qqn (fig., pop.) - 1. a nu se ţine de cuvânt;
2. a o şterge.
CHLINGUER des arpions, de l'orteil (arg.) - a puţi ca un călcâi de călugăr (pop.).
' CHIPER un rhume (fam., iron.) - a se învârti de un guturai (fam., iron.). CHLOROFORMER Ies
consciences, Ies esprits (fig.) - a adormi conştiinţa, spiritele (fig.).
ne pas CILLER devant qqn (fig., fam.) - a sta smirnă în faţa cuiva (fig., fam.).
CIRER Ies bottes â qqn (fig., fam.) - a peria pe cineva (fig., fam.). CITER a l'appui - 1. a aduce
argumente; 2. a cita (pe cineva) ca martor (al apărării).
CLAIRONNER son succes (fig., fam.) - a-şi trâmbiţa succesul (fig., fam.). CLAMER sa foi (fig.) - a-şi
afirma credinţa. CLAQUER du bec (fig., pop.) - a-i chiorăi maţele (fig., pop.). CLAQUER des dents (fig.,
fam.) - a-i clănţăni dinţii (fam.). CLASSER une affaire - a clasa un dosar. CLIGNER de l'oeil (fig., fam.) -
a face cu ochiul (fig., fam.). CLOUER le bec (la bouche) â qqn (fig., fam.) - a-i închide gura, pliscul cuiva
(fig., fam.).
CLOUER qqn au pilori (fig.) - a ţintui pe cineva la stâlpul infamiei (fig.).
COGNER dur (fig.) - a avea pumnul greu (fig., fam.).
81
COMMANDER
COGNER qqn d'une somme d'argent (arg.) - a tapa pe cineva (pop.).
se COGNER la tete contre Ies murs (fig., fam.) - a se da cu capul de pereţi (fig., fam.).
COIFFER qqn avec une bonne longueur d'avance (fig., fam.) - a o lua mult înainte cuiva (fig.).
COIFFER un organisme (fam.) - a tutela o instituţie.
COIFFER qqn d'un pot de chambre (fig., pop.) - a-i pune cuiva ţucalul în cap (fig., pop.).
COIFFER qqn au poteau (fig., fam.) - a întrece pe cineva la (o) mustaţă (fig., fam.).
se COIFFER de qqn (fig., fam.) - a se amoreza de cineva (fam.).
COIFFER Sainte-Catherine (fig., fam.) - a împleti cosiţă albă (fig., fam.).
COINCER la bulle (fig., fam.) - a arde gazul de pomană (fig., fam.). COINCER qqn (sur) - a încuia pe
cineva (fig.), a-1 bloca, a-1 încurca. COLLER une amende â qqn (fam.) - a-i arde o amendă cuiva (fam.).
COLLER un candidat (fam.) - a pica pe cineva la examen (fam.). s'en COLLER (arg.) - a-1 durea în dos
(fig., pop.). COLLER qqch. â qqn sur le dos (fig., fam.) - a potcovi pe cineva cu
ceva, a-i pune ceva în cârcă (fig., fam.). COLLER aux fesses a qqn (fig., pop.) - a nu slăbi pe cineva (fig.,
pop.). s'en COLLER dans le fusil (fig., pop.) - a îndesa în burtă (fig., pop.). COLLER une gifle, un pain a
qqn (fig., fam.) - a arde o palmă
cuiva (fam.).
COLLER un marmot â une femme (arg.) - a turna un copil cuiva (pop.).
COLLER qqn au mur (fig., fam.) - a pune la zid pe cineva (fig., fam.). COLLER du rototo â qqn (arg.) - a
bate pe cineva să-i meargă fulgii
(fig., pop.). COLLER aux talons de qqn (fig., fam.) - a se ţine scai de cineva
(fig., fam.). se COLLETER avec Ies difficultes (fig.)- a da piept cu greutăţile (fig.). COMBATTRE sous la
banniere de qqn (fig.) - a lupta sub steagul
cuiva (fig.). COMBINER qqch. derriere le dos de qqn (fig., fam.) - a complota contra cuiva; a urzi, a
scorni intrigi; a băga strâmbe (fig., fam.). COMBLER une lacune (fig.) - a umple o lacună; a se pune la
punct
(fig., fam.). COMBLER la mesure (fig.) - a întrece măsura; a întinde coarda prea
mult (fig., fam.). COMMANDER qqn â la baguette (fig., fam.) - a obliga pe cineva să
joace după cum i se cântă (fig., fam.).
COMMENCER____________________________________82
COMMENCER â dater (fig.) - a începe să aibă valoare, să însemne ceva. COMMENCER qqch. en
fanfare (fig., fain.) - a se apuca de ceva cu
surle şi trâmbiţe (fig., fam.). COMMENCER par la queue (fig., fam.) - a o lua de-a-ndoaselea (fam.).
COMMENCER la traversee du desert (fig.) - a intra înlr-o perioadă de
eclipsă (fig.); a intra într-un con de umbră (fig.). ne pas se COMMETTRE avec qqn (fig.) - a nu se afişa cu
cineva (fig.). COMMETTRE un impair - a face o gafă. COMMETTRE d'offîce - a numi pe cineva din
oficiu. COMMETTRE un faux pas (fig., fam.)- a face un pas greşit (fig., fam.). COMMETTRE un pas de
clerc (fig.) - a o face de oaie (fig., fam). se COMPORTER comme en pays conquis (fig.) - a se purta ca pe
moşia
lui „ta-su" (fig., pop.). ne COMPRENDRE que dalie (pop.) - a nu pricepe o iotă (fam.). n'y
COMPRENDRE goutte (fig., fam.) - a nu pricepe nimic. COMPRENDRE qqch. au quart de tour (fig.,
fam.) - a înţelege ceva
pe loc (fig., fam.). COMPRENDRE Ies rouages de l'administration (fig.) - a înţelege cum
merg lucrurile în serviciile publice. COMPRIMER sa colere - a-şi stăpâni furia. COMPTER avec... - a
ţine seama de... COMPTER pour beaucoup - a considera important. COMPTER pour du beurre (fig.,
pop.) - a fi egal cu zero (fig., fam.):
a fi cantitate neglijabilă (fig.). COMPTER Ies clous de la porte (fig., fam.) - a găsi pe mutu' la uşă
(fig., pop.).
COMPTER Ies coups (fig.) - a se ţine deoparte; a fi neutru; a face pe
arbitrul, â COMPTER de... - începând cu (data de)... COMPTER Ies heures, Ies jours (fig.) - a trece greu
timpul. COMPTER avec l'opinion (fig.) - a ţine cont de părerea altora, de ce
spun ceilalţi.
COMPTER ses pas (fig.) - a merge încet, cu paşi măsuraţi. COMPTER pour du poivre et du sel (fig.,
fam.) - a nu fi luat în seamă;
a fi neînsemnat. COMPTER qqch. pour (lin.) - a considera ceva drept... sans COMPTER que... - cu atât
mai mult că... COMPTER qqch. â qqn (fig.) - a ţine cuiva cont de ceva. COMPTER pour rien (fig.) - a nu
face doi bani (fig., fam.). COMPTER ric-rac (fig., fam.) - a ţine cuiva cont şi de ultimul bănuţ, (sans)
COMPTER avec qqn, qqch. - a (nu) ţine seama de cineva,
de ceva.
83
CONJUREK
COMPTER sou par sou, sou â sou (fig., fam.) - 1. a fi strâns la pungă;
2. a strânge, a pune ban peste ban (fig., fam.). COMPTER sur qqn (fig.) - a se bizui pe cineva. COMPTER
de tete (fig., fam.) - a socoti în gând (mintal), le CONCEDER - a fi de acord.
se CONCERTER sur qqch. - a se sfătui în legătură cu ceva. se CONCILIER Ies bonnes grâces de qqn - a-
şi asigura bunăvoinţa cuiva. CONCLURE de gre â gre (fam.) - a cădea la învoială. CONCLURE un
marche de dupes (fig., fam.) - a face o afacere
proastă; a se păcăli. CONCLURE la paix - a face pace, a încheia un tratat de pace. CONDAMNER qqn
par defaut (jur.) - a condamna pe cineva în contumacie (jur.). CONDAMNER sa porte â qqn (fig., fam.) -
a refuza să mai primească
în casă pe cineva. CONDAMNER l'opposition au silence (fig.) - a închide gura opoziţiei
(fig, fam.). CONCOCTER son plan - a-şi elabora (întocmi, urzi, ţese, ticlui) planul. CONDU1RE â
l'autel (fig.) - a se căsători religios cu o femeie. (bien) CONDUIRE sa barque (fig., fam.) - a se descurca
(bine) în viaţă. CONDUÎRE qqch. â bien - a termina ceva cu bine. CONDUIRE â grandes guides (fig.,
fam.) - a mâna nebuneşte. CONDUIRE des investigations â terme - a duce cercetările până
la capăt, se CONDUIRE comme en pays conquis (fig.) - a se comporta ca un
satrap (fig.), fără menajamente. CONDUIRE une voiture â tout casser (fig., fam.) - a conduce nebuneşte o
maşină. CONFIER qqch. â qqn sous le sceau du secret - a încredinţa ceva
(cuiva) sub jurământ. se CONFINER dans un role (fig.) - a se mărgini, a se limita la un singur rol (fig.). se
CONFINER chez soi (fig.) - a se închide în casă (fig.). CONFIRMER ses aveux - a-şi recunoaşte
declaraţiile. CONFIRMER qqn dans ses fonctions - a confirma pe cineva în
funcţie; a confirma atribuţiile cuiva. CONFIRMER sa reputation de fonceur - a-şi confirma renumele de
om bătăios. se CONFONDRE en remerciements, en excuses - a nu mai şti cum să
mulţumească, cum să se scuze. CONJURER le mauvais sort - a bate în lemn; a scuipa în sân (fig., fam.).
CONNAÎTRE
84
ne plus se CONNAÎTRE (fig.) - a-şi ieşi din fire, din sărite (fig., fam.). ne CONNAÎTRE qqn ni d"Adam.
ni d'Eve (fig., fain.) - a nu avea
habar de cineva (fig., fam.), a nu-1 cunoaşte. CONNAÎTRE des annees de vache enragee (fig., fam.) - a
face foamea
ani la rând.
en CONNAÎTRE un bout (une paille, un sacre rayon) (fig., fain.)
- a fi competent; a „le vedea"; a şti multe (fig., fain.). CONNAÎTRE qqch. sur le bout du doigt, des
ongles (fig., fain.) -
a şti ceva ca pe Tatăl Nostru, ca pe apă (fig., fain.). CONNAÎTRE la chanson, la musique (fig., fam.) - 1.
a cunoaşte
dinainte reacţia cuiva; 2. a şti bine despre ce este vorba. CONNAÎTRE qqch. par coeur (fig., fam.) - a şti
ceva pe de rost, foarte
bine.
CONNAÎTRE qqn par coeur (fam.) - a cunoaşte pe cineva ca pe sine
însuşi.
CONNAÎTRE qqn, qqch. dans Ies coins (fig., fam.) - a cunoaşte pe
cineva, ceva sub toate aspectele. CONNAÎTRE la coupure (pop.) - 1. a trăi din expediente (fam.);
2. a avea cheia problemei (fig., fam.). ne CONNAÎTRE ni Dieu, ni diable (fig., fam.) - a nu se teme de
nimeni şi de nimic; a nu avea nici un Dumnezeu (fig., fam.). CONNAÎTRE quelques entorses a ses
habitudes (fig.) - a se abate de
la obiceiurile sale.
CONNAÎTRE Ies ficelles du metier (fig.) - a cunoaşte chiţibuşurile meseriei (fam.).
CONNAÎTRE bien quelques ficelles soi-aussi (fig., fam.) - a mai şti şi băiatul câte ceva (pop.).
CONNAÎTRE toutes Ies ficelles (fig., fam.) -~ a cunoaşte toate dedesubturile (fig., fain.); a fi uns cu toate
alifiile (fig., pop.).
CONNAÎTRE qqn, qqch. a fond - a cunoaşte pe cineva, ceva foarte bine.
CONNAÎTRE des hauts et des bas (fig., fam.) - a trece prin clipe bune şi rele.
CONNAÎTRE qqn de longue (date) niain (fig., fam.) - a cunoaşte pe
cineva de multă vreme. CONNAÎTRE son monde (fam.) - a-şi cunoaşte oamenii (fam.), a şti
cu cine are de-a face. CONNAÎTRE le fin înot de l'histoire (fig.) - a şti poanta (fam). CONNAÎTRE la
musique (fig., fam.) - 1. a şti ce-1 aşteaptă, la ce să se
aştepte; 2. a şti să se descurce; 3. a fi la curent. CONNAÎTRE son passage â vide (fig.) - a trece priatr-o
pasă
proastă (fam.).
85
pCONTER
pne pas y CONNAITRE un pet (fig., pop.) - a nu se pricepe nici cât o
găină (fig., fam.). CONNAITRE qqn, qqch. comme sa poche (fig., fam.) - a cunoaşte pe
cineva, ceva, ca pe buzunarul său (fam.). en CONNAITRE un rayon (fig., fam.) - a fi competent; a se
pricepe; a
fi as în materie (fig., fam.). CONNAITRE des revers de popularite - a-şi pierde din popularitate.
CONNAITRE Ies tenants et Ies aboutissants de l'affaire (fig.) -
a cunoaşte dedesubturile unei afaceri. CONNAITRE qqn, qqch. de la tete â l'arpion (fig., pop.) - a
cunoaşte
foarte bine pe cineva, ceva, din cap până-n picioare (fig., fam.). CONQUERIR sans coup ferir (fig., vx.) -
a obţine o victorie pe cale
paşnică. CONQUERIR par le feu et par le fer (fig.) - a cuceri (ceva) prin foc şi
prin sabie. CONQUERIR ses galons (fig., fam.) - a avansa în grad. CONQUERIR ses galons de tenor
(fig., fam.) - a-şi câştiga faima de
bun orator. CONSACRER le plus clair de son existence (son temps) â qqn,
â qqch. - a-şi dedica viaţa cuiva; a se dedica unei idei. CONSENTIR un preţ - a acorda un împrumut.
CONSENTIR des sacrifices - a fi de acord să facă sacrificii. CONSERVER une bonne assiette (fig.) - a
se ţine bine în şa. CONSERVER ses distances (fig.) - 1. a ţine la distanţă (fig.)', 2. a sta,
a se ţine deoparte (fig.). CONSERVER son franc-parler (fig., fam.) - a vorbi verde în faţă
(fig., fam.). CONSERVER de beaux restes (fig.) - a se vedea că a fost frumoasă;
„fosta-i lele când ai fost" (pop.). CONSIDERER qqch., qqn d'un mauvais oeil (fig., fam.) - a se uita
chiorâş la... (fam.). CONSIGNER des emballages - a primi ambalaje la schimb. CONSPUER le
gouvernement - a huidui, a înjura guvernul. se CONSTITUER prisonnier - a se preda. CONSTRUIRE
des châteaux de cartes (fig.) - a-şi face iluzii. CONTEMPLER qqn, qqch. du haut de sa pyramide (fig.,
fam.) - a privi
de sus pe cineva, ceva (fig., fam.). CONTENTER tout le monde et son pere (lin.) - a împăca şi capra şi
varza
(fig., fam.). se CONTENTER d'un pis-aller - a se mulţumi cu orice. CONTER de fii en aiguille (fig.,
fam.) - a povesti de-a fir a păr (fig., fam.).
CONTER_______________________________________________86
CONTER fleurette (fig., fam.) - a trage clopote unei femei (fig., fain.); a-i face curte.
CONTER des lanternes, des sornettes (fig., fam.) - a îndruga baliverne; a spune moşi pe groşi (fam.); a
spune (a turna) braşoave (gogoşi) (fig.,,fam.).
en CONTER â qqn (fig.) - 1. a îndruga (cuiva) verzi şi uscate (fig., fam.); 2. a înşela pe cineva.
CONTINUER sur sa lancee (fig.) - a avea o ascensiune spectaculoasă.
CONTOURNER la loi (fig.) - a ocoli legea; a acţiona ilicit.
CONTRACTER des alliances (fig.) - a încheia o înţelegere, o alianţă.
CONTRARIER une vocation - a pune piedici unei vocaţii.
CONTRECARRER Ies plâns, Ies projets de qqn - a se opune, a zădărnici planurile, intenţiile cuiva; a
strica ploile cuiva (fig., fam.).
CONVAINCRE qqn du bien-fonde de son choix - a convinge pe cineva de justeţea alegerii sale.
en CONVENIR - a fi de acord; a recunoaşte.
CONVENIR d'un lieu de rendez-vous - a stabili un loc de întâlnire.
CONVERTIR ses biens en especes - a-şi transforma bunurile în bani.
CONVOQUER le ban et I'arriere ban (fig.) - a chema pe toţi, cu mic cu mare (fig., fain.).
CORNER une nouvelle (fam.) - a trâmbiţa o ştire (fam.).
CORNER aux oreilles de qqn - a asurzi pe cineva; a-i sparge timpanul (fig., fam.).
CORRIGER des copies - a corecta lucrări.
CORRIGER qqn (fig.) - a bate, a lovi pe cineva.
COUCHER qqn sur le carreau (fig., fam.) - a pune la pământ pe cineva (fig., fam.).
se COUCHER en chien de fusil (fig.) - a se culca ghemuit (fig., fam.).
COUCHER sur la dure (fig., fam.) -1. a dormi pe tare; 2. a o duce greu.
COUCHER qqch. par ecrit (fig.) - a aşterne ceva pe hârtie (fig.).
COUCHER â la belle etoile (fig., fam.) - a dormi sub cerul liber.
COUCHER un fusil en joue (fig.) - a pune puşca la ochi (fam.).
COUCHER qqn en joue (fig.) - a lua la ochi pe cineva (fig.).
COUCHER â plat - a dormi fără pernă.
se COUCHER comme (avec) Ies poules (fig., fam.) - a se culca o dată cu găinile (fig., fam.).
COUCHER qqn sur son testament (fig., fam.) - a trece pe cineva în testament.
COULER un fonds de commerce (fig., fam.) - a duce de râpă un negoţ
(fig., fam.), un capital comercial. se la COULER douce (fig., fam.) - a duce trai pe vătrai (fig., fam.).
87
COUPER
COULER â flots (fig.) - a curge gârlă (fig., fam.). COULER des jours paisibles, heureux (fig.) - a duce un
trai liniştit, fericit.
COULER un mot â Poreille de qqn (fig., fam.) - a strecura o vorbă (la
urechea) cuiva (fig., fam.). COULER un oeil (fig., fam.) - a arunca o privire (fain.). COULER ses pensees
dans des mots (fig.) - a-şi exprima gândurile. COULER qqn â pic (fig., fam.) - a băga la fund pe cineva
(fig., fam.). COULER la piece dans la raain de qqn (fig., fam.) - a strecura un bacşiş
cuiva (fig., fam.).
COULER qqn (fig.) - a discredita, a desfiinţa, a băga la apă pe cineva (fig., fam.).
COULER de source (fig.) - a fi natural, firesc.
ne pas y COUPER (fig., fam.) - a nu fi iertat de nici un necaz; a le duce
in spate pe toate (fig., fam.). COUPER l'arbre pour avoir le fruit (fig.) - a-şi tăia craca de sub
picioare (prov.); a da foc la hambare ca să ardă şoarecii (prov.). COUPER la balle - a tăia, a lifta o minge
(în tenis). COUPER bras et jambes (fig., fam.) - a i se tăia picioarele (fig., fam.). COUPER â travers
champs - a o lua de-a curmezişul. COUPER Ies cheveux en quatre (fig., fam.) - a despica firul în patru
(fig., fam.).
COUPER la chique, le sifflet â qqn (fig., pop.) - 1. a-i lua cuiva piuitul (fig., pop.) 2. a-i tăia cuiva
macaroana (fig., pop.). COUPER la chique, la gueule â quinze pas (fig., pop.) - a puţi de la o
poştă (pop.).
COUPER le cordon (fig., fam.) - a-şi lua zborul; a deveni independent. COUPER une communication
telephonique - a întrerupe o convorbire telefonică.
COUPER â une corvee (fam.) - a scăpa de o corvoadă.
COUPER court â qqch., â qqn (fig., fam.) - a pune punct; a i-o tăia
(fig., fam.). COUPER le credit â qqn - a tăia creditul cuiva. y COUPER de... (fig., fam.) - a scăpa de ceva.
COUPER ses effets â qqn (fig.) - a împiedica pe cineva să se pună în
valoare. COUPER la fievre - a scădea febra. COUPER comme un genou (fam.) - a tăia ca dinţii babei, ca
un cuţit la
casă de văduvă (fig., pop.) '. COUPER l'herbe sous Ies pieds de qqn (fig., fam.) - 1. a-i tăia cuiva
macaroana (fig., fam.); 2. a o lua înaintea cuiva (fig.); 3. a lucra pe
cineva în foi de viţă (fig., fam.).
CQUPER_______________________________________________88
COUPER le moteur - a opri motorul.
COUPER la parole â qqn (fig.) - a-i tăia vorba cuiva (fig.); a-1 întrerupe. COUPER la poire en deux (fig.,
fam.) - a împărţi riscurile. COUPER dans le pont (fig., fam.) - a cădea în cursă (fig., fam.). COUPER Ies
ponts (fig., fam.) - a tăia toate punţile (fig., fam.); a rupe relaţiile.
la COUPER â qqn (fig., fam.) - a lăsa pe cineva cu gura căscată, ţuţ (fig., pop.).
se COUPER en quatre pour qqn (fig., fam.) - a sări şi în foc, a se lăsa
făcut bucăţele pentru cineva (fig., fam.). COUPER le robinet â qqn (fig., fam.) - a-i lua cuiva apa de la
moară
(fig., fam.).
COUPER dans Ies salades (fig., fam.) - a se lăsa prostit (fig., fam.).
COUPER le souffle (fig.) - a tăia răsuflarea (fig.).
COUPER dans le vif (fig.) - 1. a tăia în carne vie (fig.); 2. a curma răul
de la rădăcină (fig.). COUPER son vin - a pune apă în vin; a îndoi vinul cu apă. COUPER Ies vivres â qqn
(fig.) - a suprima cuiva mijloacele de trai. COURBER l'echine (fig.) - a se pleca (fig.); a se umili în faţa
cuiva. COURBER le front, la tete (fig.) - a pleca fruntea, capul (fig.). COURIR apres qqn (fig., fam.) - a
se ţine scai de cineva (fig., fam.). ne pas COURIR apres qqn (fig., fam.) - a nu se da în vânt după cineva
(fig., fam.).
COURIR Ies aventures (fig., fam.) - a umbla după aventuri (fig., fam.). COURIR â toute barde, â bride
abattue, â toute bride (fig., fam.) -
a fugi mâncând pământul, de-i sfârâie (de-i scapără) călcâiele
(fig-, fam.).:
COURIR une (des) bordee(s) (fain.) - a bate cârciumile (fig.). COURIR Ies boutiques (fam.) - a colinda
magazinele. COURIR le cachet (fig., fam.) - a umbla după lecţii, meditaţii. COURIR â la catastrophe
(fig., fam.) - a merge la pieire sigură
(fig-, fam.).
COURIR le cent (ou „x") metres (sport) - a alerga (cursa de) o sută
(sau „x") metri. COURIR sa chance (fig., fam.) - a-şi încerca norocul (fig., fam.). COURIR apres Ies
chausses de qqn (fig., fam.) - a se ţine scai de cineva
(fig., fam.).
COURIR le cotillon, Ies filles, le jupon (fig., fam.) - a se ţine după
fuste (fig:, fam.). COURIR un danger - a-1 paşte o primejdie (fig., fam.). COURIR comme un derate
(fig., fam.) - a alerga ca vântul (fig.).
oy______________________________________________COUVER
COURIR au desastre - a merge la pieire sigură.
COURIR aux quatre cent miile diables pour... (fig.) - a face pe dracu-n
patru ca să... (fig., fam.). COURIR comme s'il avait le feu au derriere (fig., pop.) - a fugi ca din
puşcă (fig., fam.).
COURIR â franc etrier (fig., fam.) - a alerga de mama focului
(fig., fam.). COURIR la fortune du pot (fig., fam.) - a risca să mănânce prost. COURIR le guilledou, la
gueuse (fam.) - 1. a umbla după aventuri
amoroase; a fi curvar (pop.); 2. a frecventa localuri deochiate. COURIR â perdre haleine (fig.) - a alerga
de-i iese sufletul (fig., fam.). COURIR sur le haricot (fig., fam.) - a călca pe nervi (fig., fam.). COURIR â
toutes jambes (fig., fam.) - a fugi cât îl ţin picioarele. COURIR comme un lapin (fig., fam.) - a fugi
iepureşte, ca săgeata. COURIR le meme lievre (fig., fam.) - a fi în competiţie pentru acelaşi
lucru.
COURIR deux lievres â la fois (fig., fam.) - a umbla (a alerga) după doi
iepuri (fig., fam.). COURIR Ies mers - a colinda mările. COURIR le monde (fam.) - a colinda lumea
(fam.). COURIR au plus presse (fig.) - a face (a începe cu) ce este mai urgent. COURIR la pretendaine
(fig., fam.) - a umbla după fuste (fig., fam.). COURIR le risque de... - a risca să... COURIR Ies rues, la
viile (fig., fam.) -' 1. a fi banal; a se găsi pe toate
drumurile; 2. a bate străzile (fig., fam.). COURIR sur le systeme (fig.) - a călca pe nervi (fam.); a exaspera.
COURIR tete baissee (fig., fam.) - a se arunca cu capul înainte (fig.). COURIR ventre a terre (fig., fam.) -
a goni întins, (pour) COURONNER le tout (fig., fam.) - (pentru) a pune capac
(fig., iron.); colac peste pupăză (fig., fam.). COURTISER la brune et la blonde (fig., fam.) - 1. a fi şi cu
mândra şi
cu draga (fig., fam.); 2. a fi şi în car şi în teleguţă (fig., pop.). COUTER chaud (fig., pop.) - a costa piperat
(fig., fam.). COUTER cher a qqn (fig., fam.) - a-1 costa scump pe cineva, en COUTER â qqn de... (fig.,
fam.) - a-i fi greu cuiva să... COUTER â qqn la peau des fesses (fig., pop.), un saladier, Ies yeux de
la tete (fig., fam.) - a-1 costa ochii din cap (fig., fam.). COUTER... et des poussieres - a costa... şi încă
ceva pe deasupra. COUVER une grippe, une maladie (fig.) - a-1 paşte o gripă, o boală
(fig., fam.). COUVER qqn (fig., fam.) - a cocoloşi pe cineva (fig., fam.).
va. g-h
COUVER______________________________________________90
COUVER qqn des yeux (fig., fam.) - a mânca pe cineva din ochi (fig., fam.).
se COUVRIR (fig.) - a se pune la adăpost (fig.). se COUVRIR de l'autorite de qqn - a se prevala de
autoritatea cui1 COUVRIR qqn de boue (fig., fam.) - a arunca cu noroi în cineva (fig. COUVRIR une
distance (fig.) - a parcurge o distanţă, un drum. COUVRIR un evenement pour un journal (fig., fam.) - a
relata despre ceva la ziar.
COUVRIR qqn de fleurs, de cadeaux (fig.) - a dărui cuiva braţe de
flori, a-1 umple de cadouri. COUVRIR ses frais (fig.) - a-şi acoperi cheltuielile, se COUVRIR de gloire -
a se acoperi de glorie. COUVRIR son jeu (fig.) - a-şi ascunde intenţiile. COUVRIR qqn. d'or (fig.) - a
umple de bani pe cineva, se COUVRIR de ridicule - a fi ridicol, a se acoperi de ridicol. CRACHER de
l'argent (pop.) - a scoate bani grei, parale grele (pop.). CRACHER au bassinet (fig., pop.) - a se lăsa
jumulit, stors de bani, şantajat.
CRACHER du coton (fig., fam.) - a muri de sete. ne pas CRACHER dessus (fig., fam.) - a-i plăcea, a pune
preţ pe ceva. CRACHER â la face, â la figure de qqn (fig., pop.) - a scuipa pe cineva în obraz (fig., pop.).
CRACHER du feu (fig., fam.) - a scoate foc pe nări (fig., fam,). CRACHER des injures (fig., pop.) - a
împroşca cu înjurături (pop.). CRACHER le morceau (arg.) - a ciripi; a cânta; a turna (arg.). ne pas
CRACHER sur le pognon (fig., fam.) - a fi mort după biş-tari (fig., pop.).
CRACHER sur qqn, sur qqch. (fig., pop.) - a dispreţui pe cineva, ceva. CRACHER dans la soupe (fig.,
fam.) - a dispreţui pe cel care te ajută;
a scuipa în blid, unde ai lins (fig., fam.). ne CRAINDRE ni Dieu, ni diable (fig., fam.) - a nu se teme de
nimeni
şi de nimic; a nu avea nici un Dumnezeu (fig., fam.). CRAINDRE qqch. comme le feu (fig., fam.) - a se
teme rău de ceva
(fig., fam.).
CRAINDRE qqn, qqch. comme la peste (fam.) - a se feri de cineva, de
ceva ca dracu de tămâie (fig., fam.). se CRAMPONNER quelque part contre vents et marees (fig., fam.) -
a se ţine bine undeva în ciuda greutăţilor (fig., fam.). CRAVATER qqn (fig., pop.) - a îmbrobodi pe cineva
(fig., pop.). CRAVATER une jerbe de fleurs - a lega (a aranja) o jerbă. CRAVATER qqn d'un nceud
coulant au petit jour (fig., fam.) - a duce pe cineva drept la spânzurătoare (fig., fam.).
_______________________________________________CRIER
CREER des emplois-jeunes - a crea locuri de muncă pentru tineret. CREER qqch. de toutes pieces (fig.) -
1. a face ceva din nimic;
2. a ticlui o minciună. CREER le minimum de vagues (fig.) - a face cât mai puţin zgomot (în
jurul cuiva, a ceva) (fig.).
CREPER Ies cheveux (d'une femme) (fig., fam.) - a târnui (o femeie) (pop.).
se CREPER le chignon (fig., fam.) - a se lua de păr (între femei).
CREUSER un abîme (fig.) - a săpa o prăpastie (fig.).
se CREUSER le cerveau, la tete (fig., fam.) - a-şi stoarce creierii
(fig., fam.). CREUSER une distance entre... (fig.) - a băga râcă între... (pop.). CREUSER l'estomac (fig.,
fam.) - a face poftă de mâncare. CREUSER sa fosse, sa tombe (fig., fam.) - a şi-o face cu mâna lui;
a-şi săpa singur groapa (fig., fam.). CREUSER une idee (fig.) - a adânci (a aprofunda) o idee. CREUSER
son sillon (fig.) -La merge ferm pe drumul său (fig.);
2. a face dâră (pop.). la CREVER (pop.) - a crăpa de foame (pop.). CREVER l'abces (fig., fam.) - a sparge
buba (fig., fam.). CREVER d'argent (fig., fam.) - a fi putred de bogat (fam.). CREVER le coeur â qqn
(fig., fam.) - a sfâşia inima cuiva (fig., fam.). CREVER la dalie (arg.) - a muri de foame (fam.). CREVER
de depit, de jalousie (fig.) - a crăpa de ciudă, de gelozie. CREVER l'ecran (fig., fam.) - a avea un succes
răsunător. CREVER d'embonpoint, de graisse (fig., fam.) - a plesni de gras
(fig., fam.).
CREVER de faini (fig., fam.) - a chiţăi, a crăpa, a muri de foame
(fig., fam.). CREVER dans la main (fig., pop.) - a da chix (într-o afacere) (fig., pop.). CREVER d'orgueil
(fig.) - a nu-şi mai încăpea în piele (de fudul)
(fig., pop.). CREVER la paillasse â qqn (fig., pop.)- a vărsa maţele cuiva (fig., pop.). CREVER le plafond
(fig., fam.) - 1. a sări peste cal (fig., fam.);
2. a sparge norma (fig.). CREVER de rire (fig., fam.) - a se strica, a crăpa de râs (fig., fam.). se CREVER
au travail (fig., fam.) - a se speti muncind (fam.). CREVER Ies yeux (fig., fam.) - a sări în ochi; a fi
evident (fig., fam.). CRIER faniine, misere - a se văita de foame. CRIER au feu - a striga „foc!". CRIER
gare, casse-cou â qqn - a striga cuiva „păzea!"; a-1 avertiza de
un pericol.
CRIER
92
CRIER a plein gosier (fam.) - a ţipa cât îl ţine gura, ca un bezmetic,
ca din gură de şarpe (fîg.,fam.). CRIER grâce (fig.) — a cere îndurare. CRIER haro sur qqn (fig., fam.) - a
huidui pe cineva. CRIER son indignation - a-şi exprima indignarea. CRIER des injures â qqn - a înjura
pe cineva în gura mare. CRIER des journaux - a striga „ziare!". CRIER des legumes au marche - a striga
„ia zarzavatu'!" (pop.). CRIER son mepris - a-şi exprima dispreţul. CRIER au miracle - a se minuna.
CRIER comme un putois (fig., fam.) - 1. a chirăi, a ţipa ca din gură de
şarpe; 2. a protesta vehement. CRIER raca sur qqn (fig., pop.) - a înjura de toate cele pe cineva (fam.).
CRIER au scandale - a da în vileag ceva scandalos. CRIER au secours - a striga după ajutor. CRIER
comme un sourd (fam.) - a zbiera ca un surd (fam.). CRIER sur tous Ies toits (fig., fam.) - a umple lumea
toată (cu vorbe);
a bate toba (fig., fam.). CRIER â tue-tete (fig., fam.) - a ţipa cât îl ţin puterile (fig., fam.). CRIER comme
un veau (pop.) - a zbiera, a rage (ca un viţel) (pop.). CRIER vengeance (fig.) - a cere răzbunare. CRIER
une vente - a vinde la licitaţie. CRIER la verite - a spune adevărul sus şi tare (fam.). CRIER au voleur -La
striga „săriţi, hoţii!"; 2. a se plânge de hoţie. CRITIQUER â l'emporte-piece (fig.) - a critica aspru.
CROIRE que c'est arrive (fig., fam.) - a crede că 1-a prins pe
Dumnezeu de un picior (fig.). CROIRE â qqch., en qqn - a crede în ceva, în cineva. CROIRE qu'on va y
arriver en soufflant dessus (fig., fam.) - a crede că
e floare la ureche (fig., fam.). CROIRE au barbu (fig., fam.) -1. a crede că tot ce zboară se mănâncă
(fig., fam.); a crede în Moş Crăciun (fig., fam.); 2. a-şi face iluzii. CROIRE bon de (fig.) - a crede că e
bine să... CROIRE â la carte cachee dans la manche (fig., fam.) - a crede că
poate trişa. se CROIRE le centre du monde - a se crede buricul pământului (fam.). CROIRE que c'est
dimanche (pour dix ans) - a-şi închipui că e tot timpul sărbătoare, duminică. CROIRE dur comme fer que
(fig., fam.) - a fi ferm convins că...,
a crede cu tărie.
yj_____________________________________________CUISINER
CROIRE de bonne foi que - a fi de bună credinţă. CROIRE au juge - a aprecia din ochi.
se CROIRE le premier moutardier du roi, du pape, issu de la cuisse de Jupiter (fig., fam., vx.) - a nu-i
ajunge nici cu prăjina la nas
(fig., fam.).
ne pas en CROIRE ses oreilles (fig., fam.) - a nu-şi crede urechilor
(fig., fam.); a nu-i veni să creadă. CROIRE au Pere Noel (fig., fam.) - 1. a crede că tot ce zboară se
mănâncă (fig., fam.); 2. a crede în Moş Crăciun (fig., fam.);
a-şi face iluzii; a fi ageamiu (pop.). se CROIRE tout permis - a-şi închipui că totul îi este permis.
CROIRE de bonne politique de... (fig.) - a socoti că e bine să... se CROIRE sorti de la cuisse de Jupiter
(fig., fam.) - a crede că a
coborât cu hârzobul din cer (fig., fam.). ne pas en CROIRE ses yeux (fig., fam.)- a nu-şi crede ochilor
(fig., fam.). se CROISER Ies bras (fig., fam.) - a sta cu mâinile în sân (fig., fam.). CROISER Ies doigts
(fig., fam.) - 1. a ţine pumnii (pentru reuşită)
(fig., fam.); 2. a face un semn contra deochiului. CROQUER de l'argent (fig., fam.) - a toca, a papa banii
(fig., fam.). CROQUER le succes â belles dents (fig., fam.) - a-şi savura succesul. CROQUER un
heritage (fig., fam.) - a papa, a toca o moştenire (fam.). CROQUER le rnarmot (fig., fam.) - a i se urî
aşteptând; a aştepta de-i
vine rău, a lua plasă (fig., fam.). CUEILLIR un baiser (fig.) - a fura un sărut. CUEILLIR un adversaire â
froid (fig.Jam.) - a-şi surprinde adversarul
printr-un atac. CUEILLIR la rose (fig., pop., euph.) - a necinsti o fată (fig., eufem.). CUEILLIR un voleur
(fig.) - a pune mâna pe hoţ, a-1 înhăţa, a-1 lua ca
din oală (fig., fam.). se CUIRASSER contre qqn (fig.) - a rămâne de piatră, indiferent (faţă
de cineva) (fig., fam.). CUIRE qqn a petit feu (fig., fam.) - a fierbe în oală seacă pe cineva;
a-1 perpeli la foc mic (fig., fam.). CUIRE qqn dans son jus (fig., fam.) - a fierbe (pe cineva) în suc propriu
(fig., fam.). en CUIRE â qqn (fig., fam.) - a se arde (fig., fam.), a-1 costa (fig.); a o păţi. CUISINER qqn
(fig., fam.) - a pune pe cineva la cazne; a-1 tortura;
a-1 strânge cu uşa (ca să mărturisească). CUISINER qqn en dessous de la ceinture (fig., fam.) - a tortura
pe
cineva în mod nepermis.
CULBUTER
—---------------------—------------_____________________________94
™T^ 1C 80Uvernement (fi8-) - * răsturna, a face să cadă guvernul. CUMULER metro-boulot-dodo et
berceau-plumeau-lourneau
(fig., fam.) - a fi femeie bună la toate (fig fam ) CUVER son vin, une bonne cuite (fig., fam.) - a zăcea, a fi
mahmur după beţie.
D
ne pas DAIGNER lever le petit doigt (fig., fam.) - a nu catadicsi să mişte nici măcar un deget (fig., fam.).
DAMER le pion â qqn (fig., fam.) -La învinge pe cineva (într-o întrecere); 2. a o lua înaintea cuiva (fig.);
3. a găsi ac de cojocul cuiva
(fig., fam.). se DAMNER pour qqn (fig., fam.) - a se da de ceasul morţii pentru
cineva; a-şi vinde sufletul de dragul cuiva (fig., fam.). DANSER de vânt le buffet (fig., fam.) - a nu avea
ce mânca; a muri de
foame. DANSER la sarabande (fig., fam.) - a face tărăboi (pop.). DANSER sur le ventre de qqn (fig.,
fam.) - a călca în picioare pe cineva
(fig., fam.). DEBALLER son savoir, ses sentiments (fig., fam.) - a da drumul la tot
ce ştie, la tot ce simte (fam.). DEBARQUER chez qqn (fig., fam.) - a se instala la cineva; a cădea pe
capul cuiva (fig., fam.). DEBARQUER sans crier gare (fig., fam.) - a sosi pe nepusă masă
(fig-, fam.). DEBARQUER qqn (fig., fam.) - a scoate din funcţie pe cineva;
a-1 debarca (fam.). DEBARRASSER le plancher (fig., fam.) - a-şi lua valea (fig., fam.);
a se cărăbăni (pop.). DEBARRASSER la table (fig.) - a strânge masa. DEBINER le truc (arg.) - a vinde
pontul (fig., fam.). DEBITER des boniments â qqn - a nu mai conteni cu reclama. DEBITER son chapelet
(fig., fam.) - 1. a-şi descărca sufletul (fig.);
2. a face reproşuri; 3. a-şi da drumul la gură, a spune tot ce ştie
(fig., fam.). DEBITER des lieux communs, des fadaises (pej.) - a înşira banalităţi,
platitudini. DEBITER des mensonges a jet conţinu (fam.) - a înşira fără încetare
minciuni (fam.).
DEBITER ____________________________________________96
DEBITER tout â trac (fig., fam.) - a vorbi pe nepusă masă (fig., fam.). DEBLAYER sa correspondance.
son courrier (fam.) - a-şi tria corespondenţa.
DEBLAYER le terrain (fig., fam.) - a pregăti, a curăţa terenul
(fig; fam.)-DEBLOQUER â pleins tubes (fig., pop.) - 1. a spune numai prostii;
2. a-i da drumul cu putere; 3. a o lua razna (fig., fam.). DEBORDER de joie - a nu mai putea de bucurie; a
iradia de fericire. DEBORDER de sânte (fam.) - a plesni de sănătate (fam.). DEBORDER de vie, de
vitalite (fam.) - a fi plin de viaţă. DEBOUCHER sur qqch. (fig.) - 1. a duce, a ajunge la; 2. a da, a se
deschide în (fig.). DEBROUILLER un echeveau (fig., fam.) - a descurca iţele (fig., fam.). se
DEBROUILLER comme une tarte (fig., fam.) - a se descurca prost;
a o scrânti (fig., fam.).
DEBROUSSAILLER des problemes (fig., fam.) - a descurca, a rezolva probleme.
DEBUTER dans le monde (fig.) - a-şi face intrarea în lume (fig.). DECANTER ses idees (fig., fam.) - a-şi
pune ordine în idei. DECEVOIR l'attente, la confîance de qqn - a înşela aşteptările,
încrederea cuiva. DECHARGER qqn (fig., fam.) - a dezvinovăţi pe cineva, se DECHARGER d'une affaire
sur qqn (fig.) - a lăsa o treabă pe seama
altuia.
DECHARGER sa bile, son coeur, sa rate (fam.) - a se răcori; a-şi vărsa
focul; a-şi descărca nervii (fig., fam.). DECHIRER le coeur â qqn (fig., fam.) - a sfâşia cuiva inima (fig.).
DECHIRER qqn â belles dents (fig., fam.) - a bârfi pe cineva;
a-1 forfeca (fig.); a hali pe cineva cu fulgi cu tot (fig., pop.);
a-1 mânca (fig.).
DECHIRER Ies oreilles â qqn (fig., fam.) - a sparge urechile cuiva (fig-> fam.).
DECHIRER le silence (fig.) - a sfâşia tăcerea (fig.). DECHIRER le voile (fig.) - a dezvălui adevărul.
DECIDER en son âme et conscience (fig.) - a decide cu mâna pe inimă (fig: fam.).
DECIDER d'autorite - a hotărî de unul singur.
en DECIDER autrement - a lua altă decizie.
DECIDER de son propre chef (fig., fam.) - a face după cum îl taie
capul (fig.,.fam.). DECIDER sur le coup - a hotărî pe loc. DECIDER sur pieces, avec pieces â l'appui
(fig.) - a hotărî (ceva) pe
baza unor probe doveditoare.
97_______________________________________________DECRASSER
DECLARER sa flamme (fig., lin.) - a-şi declara dragostea.
DECLARER forfait - 1. a abandona o competiţie; 2. a renunţa la ceva; 3. a se da bătut (fig., fam.).
DECLARER une treve (fig.) - a anunţa de comun acord o suspendare a ostilităţilor.
DECLASSER des papiers, des livres (fig.) - a răvăşi acte, cărţi.
DECLASSER un voyageur (fig.) - a obliga un călător să treacă la clasa pentru care are bilet.
DECLINER son identite - a se prezenta.
DECLINER ses nom, pronom, titres et qualites (fig.) - a-şi înşira numele, prenumele, profesia, funcţia.
DECLINER une offre, une invitation (fig.) - a refuza o ofertă, o propunere.
DECOCHER une ceillade (fam.) - a arunca o ocheadă (fam.).
DECOCHER un regard â qqn (fam.) - a săgeta pe cineva cu privirea (fam.).
DECOIFFER Saint Pierre pour coiffer Saint Paul (fig., fam.) - a lua dintr-un buzunar şi a pune în altul; a
cârpi anteriul lui Arvinte (fig., fam.).
ne pas DECOLLER (fig., fam.) - a se ţine scai (fig., fam.).
DECOLLER son biliard (fig., fam.) - a da ortul popii (fig., pop.).
DECOLLER du peloton (fig.) - a se desprinde de pluton (sport).
se DECOMMANDER â l'estomac (fig., fam.) - a anula ceva; a se scuza cu tupeu în ultimul moment.
DECONNER â pleins tubes (fig., fam.) - a face prostii, tâmpenii (fam.).
DECONSIGNER des bouteilles - a valorifica sticle goale.
en DECOUDRE (fig. pop.) - a fi pornit pe bătaie (fig. pop.).
ne pas se DECOURAGER pour autant - a nu-şi pierde curajul numai pentru atât.
DECOUVRIR une aiguille dans une meule de foin (fig., fam.) - a găsi acul în carul cu fân (fig., fam.).
DECOUVRIR l'envers des choses (fig.) - a descoperi dedesubturile lucrurilor (fig.).
DECOUVRIR son flanc aux attaques (fig., fam.) - a se expune; a se lăsa descoperit (fig.).
DECOUVRIR son jeu (fig., fam.) - a da cărţile pe faţă (fig., fam.); a-şi dezvălui intenţiile.
DECOUVRIR la meche (fig., fam.) - a prinde firul (fig., fam.); a descoperi complotul.
DECOUVRIR le pot aux roses (fig., fam.) - a afla secretul, dedesubturile unei chestiuni (fig.).
DECRASSER qqn (fig., fam.) - a şlefui pe cineva (fig.).
DECRIER
98
DECRIER qqn - a calomnia, a vorbi de rău pe cineva.
DECROCHER un contrat (fam.) - a face rost de un contract (fam.).
DECROCHER un diplome, un prix, une medaille, etc. (fam.) -a obţine o diplomă, un premiu, o decoraţie,
etc.
DECROCHER une bonne situation (fig., fam.) - a face rost de o situaţie bună (fig., fam.).
DECROCHER la timbale (fig., fam.) - 1. a da lovitura (fig., fam.); 2. a-şi atinge scopul; 3. a umfla lotul
(arg.).
DECULOTTER sa pensee (arg.) - a-şi da gândurile pe faţă.
DEDOUANER qqn (fig., fam.) - a scoate pe cineva basma curată (fig., fam.).
se DEFAIRE de qqch., de qqn - a se debarasa, a scăpa, a se descotorosi de ceva, de cineva (fam.).
se DEFENDRE drolement bien en affaires (fig., fam.) - a se descurca de minune în afaceri; a fi la înălţime
(fig., fam.).
se DEFENDRE bec et ongles (fig., fam.) - a se apăra cu înverşunare.
DEFENDRE qqch. bec et ongles (fig., fam.) - a apăra ceva cu înverşunare (fig., fam.).
DEFENDRE le bien-fonde d'une reclamation - a susţine temeinicia unei plângeri.
DEFENDRE Ies couleurs (fig.) - a se lupta pentru echipa sa.
DEFENDRE une position pied ă pied (fig.) - a apăra o poziţie pas cu pas.
DEFIER toute concurrence - a sfida orice concurenţă.
se DEFILER (fig., fam.) - a o şterge (fig., fam.).
DEFONCER le portrait â (de) qqn (pop.) - a stâlci mutra cuiva (pop.).
DEFRAYER la chronique (fig.) - a stârni, a isca bârfeli, clevetiri; a-i ieşi vorbe (fam.); a ajunge în gura
târgului (fig., fam.).
DEFRAYER la conversation (fig.) - 1. a da de vorbit; 2. a susţine conversaţia.
DEFRICHER le terrain (fig.) - a pregăti, a curăţa terenul (fig.).
DEGAGER sa parole (fig.) - a-şi lua cuvântul înapoi.
DEGAGER qqn de sa parole, de sa promesse - a dezlega pe cineva de
cuvântul dat, de o promisiune. DEGAGER sa responsabilite - a-şi declina răspunderea. DEGELER qqn
(fig., fam.) - a face pe cineva să-şi piardă timiditatea,
răceala.
DEGOMMER qqn (fig., pop.) - a concedia, a destitui pe cineva (din serviciu).
DEGOTER qqch. d'une maniere ou d'une autre - a scoate ceva din
pământ, din iarbă verde (fig., fam.). DEGROSSIR qqn (fig., fam.) - a şlefui pe cineva (fig.).
99
DEMANDER
DEGROSSIR un travail, un probleme (fig.) - a rezolva în linii mari o treabă, o problemă.
DEGUEULER tripes et boyaux (fig., pop.) - a-şi vărsa şi maţele din el (fig-. Pop-)-
se DEGUISER en courant d'air (fig., fam.) - a se face nevăzut (fam.); a o şterge (fam.).
se DEGUISER en joii (arg.) - a se pune la patru ace (fig., fam.). DEGUSTER des coups (pop., iron.) - a
încasa lovituri. DEJEUNER longuement - a se lungi cu masa; a nu se mai scula de la masă (fig., fam.).
DEJOUER un piege (fig., fam.) - a dejuca o capcană (fig., fam.). DELAYER une pensee, une idee (fig.,
fam.) - a exprima confuz, încâlcit un gând, o idee.
DELESTER qqn de sa fortune (fig., fam., iron.) - a uşura pe cineva de parale (fig., fam.).
DELIBERER â huis clos (fig.) - a discuta cu uşile închise (fig.). DELIER la langue â qqn (fig., fam.) - a
dezlega limba cuiva (fig., fam.). DELIVRER une commission rogatoire (jur.) - a numi o comisie roga-
torie (jur.).
DEMANDER une affectation quelque part - a cere o numire undeva,
într-un post important. DEMANDER â qqn d'aller y voir ailleurs (fig., fam.) - 1. a trimite pe
cineva la plimbare (fig., fam.); 2. a-i cere să fie lăsat în pace. DEMANDER Taman (fig., fam.) - a se da
bătut (fig., fam.). DEMANDER assistance, l'assistance de qqn (fig.) - a cere cuiva ajutor. DEMANDER
qqch. â bmle-pourpoint - a cere, a întreba ceva pe
nepusă masă (fam.).
DEMANDER qqch. â charge de revanche (fig.) - a cere ceva în contra serviciu.
DEMANDER (RECLAMER) qqch. â cor et a cri (fam.) - a cere (insistent) ceva sus şi tare (fig., fam.).
DEMANDER des dommages-interets - a cere daune, despăgubiri.
DEMANDER qqch. â (deux) genoux (fig., fam.) - a cere ceva în genunchi (fig., fam.), a implora.
DEMANDER grâce (fig.) - a cere îndurare.
DEMANDER une grâce - a cere o favoare.
se DEMANDER tout haut - a se întreba cu voce tare.
se DEMANDER si c'est du lard ou du cochon (fig., fam.) - a nu şti dacă e laie sau bălaie (fig., fam.),
despre ce este vorba.
DEMANDER la lune (fig.) - a cere luna de pe cer; a umbla după lapte de cuc (fig., pop.).
DEMANDER
100
a cere încetarea 2. a fi de acord
DEMANDER un non-lieu en faveur de qqn. (jur.)
urmăririi (judiciare) a cuiva, ne pas DEMANDER mieux - 1. a fi mulţumit să..
să...
ne pas en DEMANDER plus - a se mulţumi numai cu atâta.
ne pas DEMANDER son reste (fig.) - a spăla putina (fig., fam.).
ne pas en DEMANDER tant - a nu fi pretenţios.
DEMANDER son vestiaire - a-şi cere hainele de la garderobă.
DEMARRER de qqch. (fig., fam.) - a renunţa la ceva.
DEMARRER au quart de tour (fig., fam.) - a fi prompt.
DEMARRER en quatrieme vitesse (fig., fam.) - a porni în priză directă, ca din puşcă (fig., fam.).
DEMARRER un travail (fam.) - a porni, a începe o treabă.
DEMARRER en trombe, comme pour Ies vingt-quatre heures du Mans (fig., fam.) - a porni vijelios, ca
din puşcă (fig., fam.); ca din gură de tun (fig., pop.).
DEMASQUER ses batteries (fig., fam.) - a-şi dezvălui intenţiile, a-1 lua gura pe dinainte (fig., fam.).
DEMENAGER â la cloche de bois (arg.), â la flcelle (pop.) - a se muta pe furiş, pe şest (pop.).
se DEMENER comme un beau diable (fig., fam.) - a se zbate ca peştele pe uscat (fig., fam.).
en DEMEURER d'accord - a fi de aceeaşi părere; a se înţelege (în legătură cu ceva).
DEMEURER sur le carreau (fig., fam.) - a rămâne lat (fig., fam.). en DEMEURER court (fig., fam.) -La
rămâne mut; a amuţi (fig., fam.);
2. a nu găsi replică; 3. a nu avea idei. en DEMEURER la (fig.) - 1. a nu da urmare; 2. a nu avea
consecinţe. DEMEURER en reste (fig.) - a rămâne îndatorat, obligat, ne pas DEMEURER en reste (fig.) -
a nu rămâne dator (fig.). DEMEURER sans voix (fig., fam.) - a-i pieri piuitul (fig., pop.). DEMONTRER
par A+B - a demonstra matematic (fig.). ne pas en DEMORDRE (fig.) - a nu se lăsa (fig., fam.).
DENONCER un contrat (une convention, un trăite) (jur.) - a anula un
contract (o convenţie, un tratat). DENOUER la ceinture (vx.) - a poseda o femeie. DENOUER l'echeveau
(fig.) - a descurca iţele (fig., fam.). DEPASSER Ies bornes (fig., fam.) - a întrece măsura, limitele; a se
întrece cu gluma (fig., fam.), a exagera. DEPASSER un cap (fig.) - a sări de o anumită vârstă (fam.).
DEPASSER qqn de cent coudees (fig., fam.) - a fi cu două capete mai
sus decât cineva (fig., fam.); a fi cu mult superior cuiva.
101
DESCENDRE
DEPASSER largement - a depăşi cu mult.
DEPENSER sans compter (fig., fam.) - a nu se uita la bani; a cheltui
fără socoteală (fig., fam.). DEPENSER sa salive (fig., fam.) - a-şi bate gura degeaba (fig., fam.);
a vorbi de-a surda (fig., pop.). DEPLACER pas mal d'air (fig., fam., iron.) - a-şi da multă impor-
tanţă (fig.). DEPLACER des montagnes (fig.) - a face imposibilul, a muta munţii
/ din loc (fig.). DEPLACER la question, le probleme (fig.) - 1. a schimba vorba;
2. a se abate de la subiect. se DEPLUMER (fig., fam. iron.) - a-şi pierde fulgii (fig., pop. iron.),
a cheli. DEPOSER Ies armes (fig.) - a depune armele (fig.); a se preda. DEPOSER le (son) bilan (fig.,
fam.) - a se socoti, a se declara înfrânt. DEPOSER une plainte - a face o reclamaţie. DEPOSER le
pouvoir (fig.) - 1. a-şi da demisia; 2. a abdica. DEPOUILLER un auteur, un livre (fig.) - a scoate fişe; a
lua notiţe din
opera unui autor, dintr-o carte. DEPOUILLER le vieil homme (fig., lin.) - 1. a se lepăda de cele rele;
2. a se spăla de păcate (Ut.). DEPECER un territoire (fig.) - a dezmembra un teritoriu (fig.).
DERAILLER (fig., fam.) - a o lua razna (fig., fam.). DERANGER qqn pour un oui, pour un non (fig.,
fam.) - a deranja pe
cineva pentru nimic, pentru un fleac. se DERANGER pour rien (fig.) - a nu merita osteneala. DERAPER
tous freins bloques (fig.) - a scăpa (o situaţie) de sub control. DEREGLER Ies mceurs, la conduite (fig.) -
a tulbura obiceiurile, comportamentul (fig.). se DEROBER ă (son devoir, ses obligations, son travail)
(fig.) - a se
eschiva de la (datoria sa, obligaţiile sale, munca sa), ne pas se DEROBER â une demande - a nu refuza, a
nu se eschiva
când îi cere cineva ceva. DEROBER un secret (fig.) - a surprinde un secret. se DEROUILLER Ies jambes
(fig., fam.) - a-şi dezmorţi picioarele. DEROUILLER sa memoire (fig.) - a-şi împrospăta memoria.
DEROULER le tapis rouge devant qqn (fig.) - a primi pe cineva cu
onoruri. DESARCONNER qqn (fig.j- a demonta pe cineva, â-lâce dmi(Ml
aibă argumente. DESCENDRE dans l'arene (fig., fam.) - 1. a se arunca în luptă (fig.); 2. a intra în groapa
cu lei (fig.); 3. a ridica mănuşa (fig.).
DESCENDRE
______________________________________102
DESCENDRE au cercueil, dans la tombe, au tombeau (fig.) - a muri; a coborî în groapă (fig.).
DESCENDRE dans le (jusqu'au) detail (fig.) - a merge la amănunt; a intra în amănunte.
DESCENDRE en feuille morte (fig.) - a cădea în gol; a se prăbuşi. DESCENDRE en flammes (fig.) - a se
prăbuşi; a sfârşi dramatic. DESCENDRE qqn en flammes (fig., fam.) - a lua pe cineva în focuri (fig.,
fam.); a critica.
DESCENDRE la garde (fig. euph.) - a pune mâinile cruce pe piept
(fig- eufem.).
DESCENDRE comme du petit lait (fig., fam.) - a-i merge la inimă
(fig., fam.); a-i face plăcere. DESCENDRE un mec (arg.) - a ucide un tip (pop.). DESCENDRE la pente
(fig., fam.) - a decădea; a-i merge tot mai rău. DESCENDRE chez Pluton (fig., iitt. euph.) - a pleca, a se
duce pe
lumea cealaltă (fig., fam.). DESCENDRE en roue libre (fig., fam.) - a coborî cu motorul stins.
DESCENDRE dans la rue - a ieşi, a manifesta în stradă. DESCENDRE en torche (fig.) - a nu i se
deschide paraşuta (fig.). DESERTER une cause, un parti (fig.) - a trăda o cauză, un partid. DESERTER
un lieu - a părăsi un loc. DESHABILLER Saint Pierre pour habiller Saint Paul (fig., pop.) -
a cârpi anteriul lui Arvinte (fig., pop.). DESIGNER un dauphin (fig.) - a-şi desemna succesorul. se
DESOPILER la rate (fig., pop.) - a se strica de râs (fig., fam.). DESOSSER un texte (fig., fam.) - a diseca,
a purica, a analiza foarte atent un text (fig., fam.).
DESSALER qqn (fig., fam.) - a trezi pe cineva (fig.), a-1 învăţa cele lumeşti (fig., fam.).
DESSERRER sa cravate (fig.) - a-şi scoate cravata (fig.); a nu mai fi protocolar.
ne pas DESSERRER Ies dents, Ies levres (fig.) - a tăcea cu înverşunare; a nu deschide gura; a nu scoate o
vorbă (fig., fam.).
DESSERRER l'etau (fig., fam.) - a slăbi şurubul (fig., fam.).
DESSILLER Ies yeux de qqn, â qqn (fig., fam.) - a deschide ochii cuiva (fig., fam.).
DETAILLER qqn de la tete aux pieds (fig.) - a măsura pe cineva din cap până în picioare (fig.).
DETALER â toutes jambes (fig., fam.) - a-şi lua picioarele la spinare
(fig., fam.).
ne pas DETELER (fig., fam.) - a nu se lăsa (fig., fam.); a nu renunţa.
103
DÎNER
DETERRER la hache de guerre (fig., fam.) - a reveni la o atitudine
ostilă. DETESTER qqn cordialement - a avea pe cineva ca sarea-n ochi
, (fig.,pop.).
DETESTER a ce point (fig.) - a detesta îngrozitor.
DETOURNER l'argent public - a fura banul public.
DETOURNER la conversation (fig.) - a schimba vorba (fig.).
DETOURNER qqn d'une occupation, de son travail (fig.) - a distrage pe cineva de la o ocupaţie, de la o
treabă.
DETOURNER Ies yeux (fig.) - a întoarce capul (fig.), a evita.
DEVALER l'escalier quatre a quatre (fig., fam.) - a coborî scările în goană.
DEVANCER l'appel - a se angaja voluntar.
en DEVENIR bleu (fig., fam.) - a rămâne mut de mirare (fam.).
DEVENIR un nouveau cactus pour qqn (fig.) - a face greutăţi cuiva.
DEVENIR chevre (fig., fam.) - a-i sări ţandăra (fig., fam.).
DEVENIR rouge de colere, de honte - a se face roşu de furie, de ruşine.
DEVERSER sa bile, sa rancune sur qqn (fig., fam.) - a-şi vărsa amarul, focul pe cineva (fig., fam.).
DEVERSER son mepris sur qqn - a-şi arăta dispreţul faţă de cineva.
DEVIDER son chapelet, son echeveau (fig., fam.) - a-şi da drumul la gură, la tot ce ştie (fig., fam.).
DEVIDER le jar (arg.) - a vorbi în argou.
DEVISSER son biliard (arg.) - a da ortul popii (pop.).
se DEVISSER la tete, le cou (fam.) - a-şi suci gâtul (privind îndărăt).
DEVOILER ses batteries (fig.) - a-şi dezvălui intenţiile.
DEVOIR une (fiere) chandelle â qqn (fig., fam.) - a datora cuiva recunoştinţă.
se DEVOIR de - a trebui să; a fi nevoit să; a simţi nevoia să...
ne DEVOIR rien au hasard - a nu fi pură întâmplare.
DEVOIR son salut â qqn (fig.) - a datora cuiva salvarea.
DEVOIR toute satisfaction â qqn - 1. a datora satisfacţie; 2. a fi îndatorat cuiva (fig.); a se recunoaşte
vinovat.
se DEVORER Ies doigts, Ies poings (fig.) - a-şi muşca degetele, pumnii (fig.); a regreta.
DEVORER qqn des yeux (fig., fam.) - a mânca pe cineva din ochi (fig., fam.).
se DILATER la rate (fig., fam.) - a se strica de râs (fig., fam.).
DÎNER avec Ies chevaux de bois (fig., fam.) - a face foame (fig., fam.).
DÎNER par coeur avec Ies chevaux de bois - a sări o masă (fig., fam.).
DÎNER â la fortune du pot (fig., fam.) - a mânca ce s-o găsi (fam.).
DÎNER
104
DÎNER a la bonne franquette (fam.) - a mânca fără fasoane (fam.) DIRE adieu â la vertu (fig., iron.) - a
sări pârleazul (fig., fam.). DIRE amen â tout ce que dit, â tout ce que fait qqn (fig.) - a accepta
fără rezerve tot ce zice, tot ce face cineva. DIRE l'avenir, la bonne aventure - a prezice, a ghici viitorul,
en DIRE de belles (fig., fam.) - a îndruga verzi şi uscate (fig., fam.);
a spune prostii.
DIRE blanc et (puis) noir (fig., fam.) - a spune ba că-i albă, ba că-i neagră (fig., fam.).
DIRE bonjour - a da bună ziua.
DIRE de bons mots - a spune glume.
DIRE de bouche â oreille (fig., fam.) - a şopti la ureche (fig., fam.); a informa confidenţial.
DIRE qqch. â brule-pourpoint (fig., fam.) - a spune ceva pe nepusă
masă (fig., fam.). DIRE carrement (fig., fam.) - a spune răspicat. DIRE qqch. â contre-coeur (fig.) - a
spune ceva călcându-şi pe suflet
(fig., fam.).
DIRE qqch. sans detour (fig.) - a spune ceva fără ocolişuri.
DIRE â qqn deux mots (fig.) - a-i zice vreo două cuiva (fam.).
DIRE son fait â qqn (fam.) - a-i spune cuiva verde în faţă (fam.).
se DIRE favorable - a se declara de acord.
DIRE qqch. plutot deux fois qu'une (fig., fam.) - a afirma cu tărie.
DIRE tout de go (fam.) - a spune pe şleau (fig., fam.).
le DIRE bien haut (fig.) - 1. a o spune cu tărie; 2. a insista (prea mult).
DIRE qqch. histoire de parler (fam.) - a vorbi ca să n-adoarmă, ca să se afle în treabă, numai aşa (fig.,
fam.).
en DIRE long (fig.) - a spune multe (prin gesturi, privire, atitudine); a fi multe de spus despre... (fig.).
DIRE la messe (rel.) - a oficia slujba religioasă.
ne pas DIRE un traître mot (fig., fam.) - a tăcea chitic (fig., fam.). DIRE qqch. â mots couverts (fig.) - a
nu spune lucrurilor pe nume
(fig.); a vorbi cu subînţelesuri; a face aluzii. DIRE de gros mots - a înjura. DIRE tout net - a spune
deschis.
DIRE non â qqch. (fig.) - a refuza; a fi contra; a se împotrivi. DIRE qqch. en passant (fig., fam.) - a face o
observaţie în treacăt. DIRE peste et rage de qqn (vx.) - a calomnia, a vorbi de rău pe cineva. DIRE pis que
pendre de qqn (fig.) - a da prin târg pe cineva (fig., pop.);
a vorbi de rău pe cineva. DIRE pouce (fig., fam.) - 1. a cere îndurare; 2. a opri jocul (fig.).
105
DISTRAIRE
en DIRE de raides (fig.) - a spune porcării; a avea gura spurcată
(fig-, pop-)-DIRE sur tous Ies tons (fig., fam.) - a spune (ceva) în fel şi chip. DIRE tout et son contraire
(fig.) - a se contrazice. DIRE qqch. tout â trac (fig., litt.) - a răspunde (ceva cuiva) pe loc. ne DIRE rien
qui vaille - a nu spune nimic interesant. DIRE qqch. avec verdeur (fig., fam.) - a spune ceva verde în faţă.
DIRE la verite quoi qu'il en coute (fig.) - a spune adevărul cu orice preţ
(fie ce-o fi), fără a se gândi la urmări. DIRE Ies quatre verites (fig., fam.) - a spune verde în faţă (fig.,
fam.). DIRE des vertes et de pas mureş (fig., fam.) - a vorbi fără perdea;
a spune măscări (fig., fam.). DIRE qqch. d'une voix tout miel (fig.) - a spune ceva cu o voce
mieroasă. DIRIGER d'une main implacable (fig.) - a conduce cu o mână de fier (fig.). DISCOURIR â
perte de vue (fig.) - a perora la nesfârşit. DISCUTER â bâtons rompus (fig., fam.)- a trece de la una la
alta (fam.). DISCUTER du bien-fonde d'une affirmation - a vorbi despre temeinicia unei afirmaţii.
DISCUTER le coup, le bout de gras (fig., fam.) - a pălăvrăgi; a vorbi
de una şi de alta; a trăncăni. DISCUTER pied â pied (fig., fam.) - a discuta strâns (tensionat) (fig.).
DISCUTER sur la (Ies) pointe(s) d'une (des) aiguille(s) (fig.) - a face
teoria băţului de chibrit (fig., fam.). DISCUTER sur le sexe des anges (fig.) - a purta discuţii inutile; a
vorbi
ca să se afle în treabă (fig.). DISPERSER son attention, ses efforts, ses forces (fig.) - a-şi irosi
puterile, atenţia. DISPOSER de qqch. - a dispune de ceva; a avea ceva; a se bucura de
ceva (fig.). DISPOSER des fleurs dans un vase, des choses sur un plăteau - a aranja flori în vas, lucruri pe
o tavă. DISPOSER ses batteries (fig., fam.) - a se pregăti de atac (fig.). se DISPUTER comme des
chiffonniers (fam.) - a se certa furcă (fig., fam.),
ca chiorii (pop.), ca la uşa cortului (pop.). se DISPUTER le terrain (fig.) - a se apăra pas cu pas (fig.).
DISSIPER un malentendu - a pune capăt unei neînţelegeri. DISTILLER des informations goutte-â-
goutte (fig.) - a strecura informaţiile una câte una. DISTRAIRE qqn d'un chagrin (fig.) - a face pe cineva
să uite un necaz.
DISTRIBUER__________________________________________106
DISTRIBUER des coups de chapeau, des saluts, des sourires -
a saluta, a zâmbi în dreapta şi în stânga (fam.). DISTRIBUER qqch. â poignees (fig.) - a împărţi (da) ceva
cu ghiotura, cu amândouă mâinile (fig.).
DISTRIBUER des pots-de-vin (fig.) - a da mită în dreapta şi în stânga.
DISTRIBUER qqch. â la ronde (fig.) - a împărţi ceva la toată lumea, în dreapta şi în stânga (fig., fam.).
se DIVERTIR sous cape (fig.) - a râde pe înfundate (fam.).
se DIVERTIR â bon compte - a se distra pe bani puţini.
DIVORCER d'avec le monde (fig.) - a o rupe cu lumea (fig.).
DODELINER du chef (fam.) - a clătina din cap.
DOMINER son sujet - a fi stăpân pe subiect.
s'en DONNER (fig.) - a se distra.
DONNER l'accolade - a strânge la piept cu căldură. DONNER son accord - a-şi da asentimentul.
DONNER acte a qqn de qqch. (fig.) - a recunoaşte cuiva temeinicia declaraţiilor făcute.
DONNER des ailes â qqn (fig.) - a da cuiva curaj, avânt. DONNER de l'air - a aerisi.
se DONNER de l'air (fig., fam.) - 1. a răsufla uşurat (fig., fam.); 2. a o şterge (fam.); a-şi lua valea (fig.,
fam.).
se DONNER des airs de martyr (fig., fam.) - a-şi lua aere de martir (fig., fam.).
se DONNER des airs, de grands airs (fig.) - a-şi da aere (fam.); a face
pe importantul. DONNER l'alerte - a da alarma.
en DONNER â qqn pour son argent (fig., fam.) -1. a satisface pe cineva;
2. a răsplăti pe cineva pe măsură. DONNER son aval â (une politique) - a sprijini, a aproba (o politică).
DONNER un bal â qqn (vx.) - a da cuiva o mamă de bătaie (fig., fam.). DONNER du bălai â qqn (fig.,
fam.) - a da cuiva paşaportul (fig., fam.). DONNER â qqn barre sur qqn (fig.) - a da putere cuiva asupra
altcuiva. DONNER sa benediction â qqn (fig., fam.) - a fi de acord cu cineva; a spune „da".
se DONNER bien du mal - a se strădui.
se DONNER une biture (fig., fam.) - a se pili (fam.).
DONNER â qqn le Bon Dieu sans confession (fig., fam.) - a nu crede pe
cineva capabil de ceva rău; a avea deplină încredere în onestitatea
cuiva.
DONNER la bourse â garder au larron (fig., fam.) - a-1 pune pe lup paznic la oi (fig., fam.).
107
DONNER
DONNER des boutons â qqn (fig., fam.) - a produce alergie cuiva
(fig., fam.). DONNER le branle â une affaire (fig.) - a porni, a pune în mişcare o
treabă, o afacere. DONNER le cafard (fig., fam.) - a da dureri de cap (fig.). DONNER une calotte (fam.),
une beigne (pop.) - a cârpi o palmă
(fig., fam.), a-i da o scatoalcă (pop.). DONNER carriere libre, libre carriere, libre champ â - a da frâu
liber
la (fig.); a da deplină libertate. DONNER carte blanche â qqn (fig.) - a da mână liberă cuiva (fig.). se
DONNER du champ (fig., fam.) - a reuşi să scape din strânsoare
(la bătaie). DONNER sa chance a qqn (fig.) - a da cuiva o posibilitate, o şansă. DONNER le change â qqn
(fig.) - a trage pe cineva pe sfoară (fig., fam.). DONNER la chasse â qqn (fig.) - a vâna pe cineva (fig.,
fam.). DONNER cher pour... - a da oricât ca...
DONNER a qqn du cher ami (fig., fam.) - a trata amical pe cineva. DONNER la ele des champs â qqn
(fig., fam.) - a pune pe liber pe cineva;
a-1 da afară (fig., fam.). DONNER du coeur a l'ouvrage (fig.) - a pune suflet în ceea ce
face (fig.). se DONNER du coeur (au ventre) (fig., fam.) - a-şi face curaj. s'en DONNER â coeur joie
(fig.) - a se bucura din toată inima (fig.),
din plin. DONNER son compte a qqn (fig.) - a concedia pe cineva. DONNER sans compter (fig.) - a da
cu generozitate; a nu se uita la
bani; a fi larg la pungă, mână largă (fig., fam.). DONNER son conge - a-şi da demisia. DONNER conge a
un locataire - a da afară un chiriaş, a-1 scoate în
stradă (fig., fam.). DONNER conge â qqn - a-i da cuiva papucii (fig., pop.). se DONNER bonne
(mauvaise) conscience (fam.) - a fi cu conştiinţa
împăcată (încărcată). se DONNER une contenance - a salva aparenţele. DONNER du corps â ses idees
(fig.) - a da formă ideilor, a le pune în
practică. se DONNER corps et âme a qqn, â qqch. (fig.) - a se dedica trup şi
suflet cuiva, unei cauze (fig.). DONNER un coup de bălai (fig., fam.) - a da cu mătura; a face curăţenie
(fig., fam.). DONNER un coup de barre (fig.) - a schimba macazul (fig., fam.). DONNER un coup de
belier (fig.) - a da cu parul (fig., fam.).
DONNER__________________________________________________108
DONNER un coup de cachemire sur le piano (fig., fain., iran.) -a şterge tejgheaua.
DONNER un coup de canif dans le contrat (de mariage) (fig.) - a pune
coarne (fig., fam.), a-şi înşela soţul (soţia). DONNER un coup au coeur â qqn (fig.) - a-i răni cuiva inima
(fig.). DONNER un coup de collier (fig., fam.) - a îngraşă porcul în ajun
(fig., fam.).
DONNER le coup d'envoi (fig.) - a deschide manifestările sportive. DONNER le coup d'envoi des
festivites - a da semnalul de deschidere (în manifestările sportive).
DONNER un coup d'epaule â qqn (fig., fam.) - a pune umărul pentru
cineva (fig., fam.).
DONNER un coup de fouet â l'organisme (fig.) - a stimula organismul. DONNER le coup de grâce â qqn
(fig.) - a da lovitura de graţie cuiva;
a-1 termina (fig.). DONNER un coup de langue (fig.) - a spune vorbe jignitoare. DONNER un coup de
main â qqn (fig., fam.) - a da o mână de ajutor
cuiva; a pune umărul (fig., fam.). se DONNER un coup de peigne - a se pieptăna la repezeală, ne pas se
DONNER le coup de pied (fig., fam., imn.) - a se da mare;
a face pe leul (fig., fam.). DONNER des coups de pied au cui (fig., pop.) - a da şuturi în fund. DONNER
des coups de pied en vache (fig., fam.) - a lovi pe la spate
(fig., fam.).
DONNER un coup de poing sur la table (fig.) - a bate cu pumnul în masă (fig.).
DONNER un coup de pouce â qqn (fig., fam.) - 1. a favoriza pe cineva; a-1 împinge (fig., fam.); 2. a
deforma realitatea.
DONNER un coup de pouce â l'histoire (fig.) - a falsifica adevărul istoric.
DONNER (libre) cours a qqch. - a da curs liber, frâu liber la ceva.
DONNER creance â (fig.) - a da crezare (fig.).
DONNER â croire, â deviner - a lăsa să se creadă, să se bănuiască.
ne pas DONNER dans le... - a nu cădea în...
DONNER une danse â qqn (fig., fam.) - 1. a trage o mamă de bătaie
cuiva (fig., fam.); 2. a face pe cineva cu ou şi cu oţet (fig., fam.). DONNER des dessous de table â qqn
(fig., fam.) - a da şperţ cuiva. DONNER des details croustillants (fig.) - a da amănunte picante. DONNER
de l'eczema, de l'urticaire â qqn (fig., fam.) - a declanşa
cuiva o alergie (fig., fam.). DONNER dans une embuscade, dans un piege (fig., fam.) - a cădea,
a nimeri într-o cursă (fig., fam.).
iw_____________________________________________DONNER
DONNER de l'encensoir (fig., fam.) - a tămâia pe cineva (fig., fam.). DONNER l'estocade (â un
adversaire) (fig.) - a da lovitura de graţie
(unui adversar) (fig.). DONNER l'eveil (â qqn) (fig.) - 1. a da alarma; a alarma pe cineva;
2. a pune în gardă pe cineva; a avertiza; a stârni, a trezi bănuieli, ne pas DONNER l'eveil (fig.) - a nu
atrage atenţia. DONNER le feu vert (â qqn) (fig., fam.) - 1. a da mână liberă cuiva;
a-i permite să acţioneze; 2. a da startul (în cursele auto); 3. a-şi da
acordul.
DONNER du fii â retordre â qqn (fig., fam.) - a da bătaie de cap cuiva
(fig-, fam.). DONNER â qqn froid dans le dos (fig., fam.) - a face pe cineva sa-1
apuce toate sudorile (fig., fam.), sa-1 treacă fiorii. DONNER des gages (fig.) - a da asigurări (fig.).
DONNER qqn gagnant - a miza pe cineva; a merge la câştig cu cineva. DONNER du galon â qqn (fig.,
fam.) - a lua în tărbacă pe cineva. se DONNER Ies gants de qqch. (fig., fam.) - a-şi atribui meritele;
a avea pretenţia că...; a se lăuda cu... DONNER pleins gaz (fig., fam.) - 1. a porni în viteză; 2. a-i da bătaie
(fig., fam.). DONNER toute la gomme (fig., fam.) - 1. a goni cu viteză maximă
(auto); 2. a se da peste cap pentru ceva (fig., fam,). DONNER dans un guepier (fig., fam.) - a nimeri într-
un viespar
(fig., fam.). DONNER une haute idee de... - a preţui în mod deosebit (ceva). DONNER des idees â qqn
(fig., fam.) - a băga cuiva prostii în cap
(fig., fam.). DONNER Ies jetons (fig., fam.) - a băga în sperieţi (pop.). DONNER le jour (â un enfant) - a
da viaţă; a naşte. DONNER ses huit jours â qqn (fig., fam.) - a da preaviz cuiva;
a-1 concedia. DONNER le la, le ton (fig.) - a da tonul (fig.). DONNER sa langue au chat (fig., fam.) - a se
da bătut (fig., fam.); a nu
putea ghici. DONNER lecture - a citi (cu glas tare). DONNER ses lettres de noblesse â qqn (fig.) - a
acorda credibilitate
cuiva. DONNER lieu â... - a da ocazia la... se DONNER le luxe de dire, de faire qqch. - a-şi permite luxul,
a-i da
mâna să spună, să facă ceva. DONNER qqch. â qqn â pleines mains (fig., fam.) - a da ceva cuiva cu
amândouă mâinile (fig., fam.).
DONNER______________________________________________110
DONNER mal au cceur (fig.) - a face, a produce greaţă.
se DONNER du mal pour rien - a se strădui degeaba.
se DONNER du mal, un mal de chien, un mal fou pour... (fig., fam.) -
a se da de ceasul morţii, a se da peste cap, a face pe dracu-n patru
ca..., a se face luntre şi punte (fig., fam.). DONNER sa mesure, la mesure de son talent (fig.) - a arăta tot
ce
poate, de ce este în stare.
DONNER du mordant â qqch. (fig., fam.) - a impulsiona; a da energie;
a împinge ceva. DONNER la mort â qqn - a ucide pe cineva. se DONNER le mot (fig.) - a se înţelege; a
se vorbi (fig., fam.). se DONNER du mouvement - a face mişcare. DONNER la nausee (fig.) - a face
greaţă, silă (fig.). DONNER sur Ies nerfs â qqn (fig., fam.) - a călca pe nervi pe cineva
(fig.Jam.).
DONNER â qqn des noms d'oiseau (fig., fam.) - a face pe cineva de
două parale, albie de porci (fig.Jam.). DONNER de ses nouvelles â qqn (fig., fam.) - a ameninţa pe cineva
(„ţi-arăt eu ţie!"; „ai să auzi tu de mine!"). DONNER â qqn un os â ronger (fig.Jam.) - a arunca cuiva un
os de ros
(fig.Jam.).
DONNER dans l'outrance - a cădea în exagerare.
DONNER dans le panneau (fig., fam.) - a pica în cursă (fig., fam.).
DONNER son paquet â qqn (fig.Jam.) - 1. a servi cuiva adevărul gol-
goluţ; a-1 critica sever, fără menajamente; 2. a da cuiva paşaportul
(fig., fam.).
ne pas DONNER sa part aux chiens (fig., fam.) - a ţine cu dinţii (de
ceva) (fig.Jam.). se DONNER la peine - 1. a-şi da osteneala; 2. a se deranja. DONNER â penser (fig.) - a
crea probleme. DONNER en pâture (fig.Jam.) - a da pradă... (fig., fam.). DONNER la piece â qqn (fam.) -
a da bacşiş cuiva. DONNER dans un piege (fig.) - a cădea în capcană (fig.). DONNER du piment â qqch.
(fig.) - a pune sare şi piper (fig.Jam.). ne pas DONNER sa place pour un empire, pour un boulet de canon
(fig., fam.) - a nu renunţa la locul său pentru nimic în lume, nici
pentru tot aurul din lume (fam.).
DONNER â qqn un plat de son metier (fig., fam.) - a juca un renghi, o festă cuiva.
DONNER son plein (fig.) - a da toată măsura (fig.).
DONNER qqch. par poignees (fig.) - a da ceva cu ghiotura (fig.).
111
DORMIR
DONNER prise â... - a se expune la,..
DONNER qqn â la police (fam.) - a turna pe cineva la poliţie (fig., fam.). DONNER des pots de vin (fig.,
fam.) - a da şpagă, şperţ (pop.). DONNER ă qqn quartier libre (fig.) - a da liber cuiva (fig., fam.).
DONNER un ramponneau (pop.) - a trage cuiva o lovitură zdravănă. DONNER un rancard â une femme
(pop.) - a da o întâlnire pe şest
unei femei (pop.). DONNER dans le ridicule (fam.) - a cădea în ridicol. DONNER son sac â qqn (fig.,
fam.) - a-i da cuiva papucii (fig., fam.). DONNER un savon â qqn (fig., fam.) - a trage o săpuneală cuiva
(fig., fam.). DONNER â qqn Ies trois sueurs (des sueurs froides) (fig., fam.) -
a băga pe cineva în sperieţi (fig., fam.). DONNER suite â... - a da urmare la... se DONNER du bon temps
(fig.) - a petrece; a se distra. DONNER de la tete contre le mur (fig., fam.) - a se da cu capul de toţi
pereţii (fig., fam.). DONNER tete baissee dans qqch. (fig., fam.) - 1. a se arunca cu capul
înainte (fig., fam.); 2. a cădea prosteşte în cursă (fig., fam.). DONNER sa tete â couper (fig., fam.) - a-şi
pune capul, a pune mâna
în foc că... (fig., fam.). DONNER tort â qqn - a nu da dreptate cuiva. DONNER un tour de ele (fam.) - 1.
a încuia cu cheia; 2. a strânge
o piuliţă, un şurub. DONNER une tournee, une volee â qqn (pop.) - a-i căra (cuiva) la
pumni (fam.). DONNER le tournis â qqn (fig., fam.) - a ameţi pe cineva (fig., fam.). DONNER un (des)
tuyau(x) â qqn (fig., fam.) - a vinde un pont cuiva
(fig., fam.). DONNER (flanquer, recevoir) une volee, une bonne volee de bois vert
(fig., fam.) - a bate (a fi bătut) măr (fig., fam.). DONNER de la voix (fig.) - a da glas; a se face auzit
(numai pentru animale). DONNER du zoom [zum] (fig.) - a deschide o perspectivă; a lărgi un
orizont. DORER la pilule â qqn (fig., fam.) - 1. a face pe cineva să înghită hapul
(fig., fam.); 2. a duce cu zăhărelul pe cineva (fig., fam.). DORMIR comme un bienheureux (fig.) - a dormi
somnul cel
dulce (fig.). DORMIR â la belle etoile (fig.) - a dormi sub cerul liber (fig.). DORMIR tout debout - a
dormi de-a-n picioarelea (fam.).
DORMIR______________________________________________112
DORMIR comme un loir, une marmotte, une masse, un sabot,
un sonneur, un sourd (fam.) - a dormi dus, tun (fam.). DORMIR sa nuit - a-şi face somnul.
ne DORMIR que d'un oeil (fig., fam.) - a dormi iepureşte (fig., fam.). DORMIR sur ses deux oreilles (fig.,
fam.) - a dormi fără grijă. DORMIR â poings fermes (fam.) - a dormi adânc. DORMIR du dernier
sommeil (fig., litt., euph.) - a dormi somnul de
veci (fig.).
DORMIR du sommeil du Juste (fig., euph.) - a dormi somnul drepţilor
(fig.); a se odihni cu drepţii (fig., fam.). DORMIR d'un sommeil de plomb (fam.) - a cădea într-un somn
adânc; a dormi fără vise (fig., fam.). DORMIR comme une souche (fig., fam.) - a dormi buştean (fig.,
fam.). DORMIR sur son travail (fig., fam.) - a nu se-ndemna la treabă;
a tândăli (fam.). DOUBLER le cap (fig., fam.) - 1. a trece de o anumită vârstă; 2. a trece
hopul (peste o situaţie dificilă). DOUBLER une classe - a rămâne repetent. DOUBLER le pas (fig., fam.) -
a întinde pasul; a mări compasul
(fig., fam.).
DOUBLER qqn (fig., fam.) - a trăda, a vinde pe cineva (fig., fam.). DOUCHER qqn (fig., fam.) - a trage
cuiva un perdaf (fig., fam.). ne pas DOUTER de son bon droit - a fi sigur pe dreptul său. ne pas se
DOUTER ou on a mis Ies pieds (fig., fam.) - a nu avea habar în ce a intrat (fig., fam.).
ne DOUTER de rien (iron.) - a fi sigur de sine; a nu se îndoi de nimic (iron.).
DRAGUER sur Ies boulevards (fam.) - a acosta, a agăţa pe stradă (fig., fam.).
se DRAPER dans sa dignite, sa probite, sa vertu (fig.) - a face paradă de demnitate, de cinste, de virtute.
DRESSER ses batteries (fig., fam.) - 1. a lua măsuri împotriva cuiva; 2. a-şi pregăti atacul, acţiunea.
DRESSER son bilan - a-şi face bilanţul.
DRESSER qqn contre un autre (fig.) - a aţâţa pe cineva contra cuiva.
se DRESSER sur ses ergots (fig., fam.) - a se stropşi, a se zborşi, a se răţoi (pop.).
DRESSER une liste - a alcătui, a face, a întocmi o listă.
DRESSER 1'oreille (fig., fam.) - a ciuli urechea (fig., fam.).
DRESSER un plan de bataille (fig.) - a întocmi un plan de luptă.
DRESSER son tableau de chasse (fig., fam.) - a-şi face lista, inventarul cuceririlor amoroase.
E
s'ECARTER de la ligne droite, de la bonne voie (fig.) - a apuca pe
o cale greşită (fig.). ECARTER Ies mauvais pressages - a nu lua în seamă semnele rele. ECHAFAUDER
des suppositions (fig.) - a emite presupuneri, păreri. s'ECHAPPER comme une anguille (fig.) - a scăpa, a
aluneca printre
degete (fig., fam.). l'ECHAPPER belle (fig., fam., iron.) - a scăpa ca prin urechile acului
(fig-fiim.). ECHAUFFER la bile, Ies oreilles â qqn (fig., fam.) - a scoate din sărite
pe cineva (fig., fam.). ECLAIRER la lanterne a qqn (fig., fam.) - a lămuri pe cineva;
a deschide capul cuiva (fig., fam.). ECLAIRER la religion a qqn (fig., fam.) - a clarifica ideile cuiva; a
lămuri
pe cineva. ECLATER au grand jour (fig.) - a ieşi la iveală. ECORCHER l'anguille par la queue (fig., vx.)
- a face exact ce nu trebuie, pe dos. ECORCHER une langue (fig., fam.) - a stâlci o limbă (fam.).
ECORCHER Ies poux pour en avoir la peau (fig., fam.) - 1. a scoate
bani din piatră seacă (fig., fam.); 2. a fi zgârie-brânză (fig., pop.). ECORCHER qqn (fig., fam.) - a lua şi
pielea de pe cineva (fig., fam.). ECOSSER de l'argent (fig., fam.) - a risipi banii. ECOUTER sans
broncher (fig., fain.) - a asculta fără să crâcnească
(fig-, fam.).
ECOUTER le chant des sirenes (fig., litt.) - a se lăsa ademenit (fig., Ut.).
n'ECOUTER que d'une oreille (fig., fam.) - a-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe cealaltă (fig., fam.).
ECOUTER de toutes ses oreilles (fig., fam.) - a fi numai ochi şi urechi (fig., fam.).
s'ECOUTER penser (fig.) - a se crede grozav (fam.); a fi plin de sine.
en ECRASER (fig., fam.) - a trage la aghioase (fig., fam.).
ECRASER le champignon (fig., fam.) - a apăsa pe accelerator, pe pedala de acceleraţie; a-i da viteză (fig.,
fam.).
ECRASER
_________________________________114
ECRASER une mouche avec un gant de boxe (fig., fam.) - a-şi da mare
osteneală pentru nimic; „mai mare daraua decât ocaua" (fig., fam.).
ECRIRE comme un chat (fig., fam.) - a scrie ca Jaba gâştei (fig., fam.).
ECRIRE pour son couvent (fig., litt.) - a pleda pro domo (fig., Ut.);
a-şi susţine propria cauză. ECRIRE de Ia meme encre (fig.) - a scrie în acelaşi gen (la fel cu cineva),
ECRIRE de sa meilleure (bonne) encre (fig.) - a scrie într-un stil ales. s'ECROULER comme un château
de cartes (fig., fam.) - a se nărui ca
un castel de cărţi de joc (fig., fam.). ECREMER une affaire (fig., fam.) - a lua caimacul (fig., fam.).
ECREMER une bibliotheque, une collection (fig.) - a alege dintr-o
bibliotecă, dintr-o colecţie, cele mai preţioase cărţi, piese. ECUMER Ies cotes, Ies mers (fig.) - a prăda
ţărmurile, mările. ECUMER la marmite (vx.) - a trăi pe spinarea cuiva (fig., fain.). ECUMER des
nouvelles (fig., fam.) - a vâna ştiri (fig., fam.). EFFACER qqn par la beaute, par l'esprit (fig.) - a eclipsa
pe cineva
prin frumuseţe, prin inteligenţă. EFFACER un plat (arg.) - a hali o farfurie de mâncare (pop.). EFFACER
qqn (fig., euph.) - a curăţa (fig., pop.), a omorî pe cineva. EFFECTUER une diligence (dr.) - (a face ceva)
Ia cererea cuiva (di:). EFFEUILLER la marguerite (fig., fam.) - a întreba o margaretă: „mă iubeşte, nu mă
iubeşte?".
EGRATIGNER qqn de ses railleries (fig., fam.) - a înţepa pe cineva cu ironii (fig., fam.).
EGRENER le chapelet de ses griefs (fig., fam.) - a-şi înşira nemulţumirile, amărăciunile.
ELARGIR un debat (fig.) - a extinde o dezbatere.
ELARGIR un detenu - a pune în libertate un deţinut.
s'ELEVER au-dessus de sa condition (fig.) - a parveni.
ELEVER un enfant dans du coton (fig., fam.) - a creşte un copil în puf (fig-..fam.).
ELEVER un enfant â la dure (fig., fam.) - a învăţa un copil de mic cu
greutăţile, a-i da o educaţie spartană. ELEVER Ies enfants d'un autre lit (fig.) - a creşte copiii soţului
(soţiei)
din altă căsătorie.
ELEVER ses enfants â la va-comme-je-te-pousse (fig., fam.) - a-şi creşte copiii cum dă Dumnezeu, cum
se nimereşte (fig., fam.).
ELEVER qqn sur le pavois (fig.) - a ridica în slăvi pe cineva; a cânta cuiva osanale (fig.).
s'ELEVER â vue-d'oeil (fig.) - a se ridica văzând cu ochii (fig.); a progresa.
115
EMPLOYEK
ELIRE qqn par acclamations - a alege pe cineva prin aplauze.
s'ELOIGNER sous le couvert de... - a pleca, a se depărta sub protecţia...
EMBALLER qqn (arg.) - a înhăţa, a umfla pe cineva; a-1 băga la zdup (fig., pop.).
s'EMBARQUER dans une affaire (fig., fam.) - a se băga într-o afacere încurcată.
s'EMBARQUER sans biscuit (fig., fam.) - a fi neprevăzător; a pleca la vânătoare fără puşcă (fig., fam.).
s'EMBARQUER dans une entreprise (fig., fam.) - a se lansa într-o afacere.
ne pas s'EMBARRASSER de nuances (fig., fam.) - a nu ţine cont de nuanţe.
ne pas s'EMBARRASSER pour si peu (fig., fam.) - a nu-şi face probleme numai pentru atât.
ne pas s'EMBARRASSER de qqch. (fig., fam.) - a nu-i păsa, a nu se împiedica de ceva (fig.).
s'EMBETER comme une croate derriere une malle (comme un rat mort) (fig., fam.) - a muri de plictiseală
(fam.); a se plictisi ca un cufăr uitat în gară (fig., fam.).
s'EMBETER â cent sous de l'heure (fam.) - a se plictisi copios (fam.).
EMBOITER le pas a qqn (fig., fam.) - 1. a imita, a se lua după cineva (fig., fam.); 2. a se ţine scai de
cineva (fig.).
EMBOUCHER la trompette (fig., fam.) - 1. a vorbi cu patos; 2. a trâmbiţa, a umple lumea (fig., fam.).
s'EMBRASSER h bouche-que-veux-tu, â pleine bouche (fig., fam.) -a se săruta pe gură.
EMBRAYER une gonzesse (arg.) - a agăţa o pipiţă (fig., fam.).
EMETTRE un avis de recherche (dr.) - a emite un aviz de urmărire (dr.).
s'EMMELER Ies pieds (fig., fam.) - a se încurca (fig., fam.); a se poticni.
EMMERDER qqn â pied, â cheval et en voiture (fig., pop.) - a pisa pe cineva mărunt, de dimineaţa până
seara (fig., fam.).
s'EMPARER de qqch. (fig.) - a pune mâna pe ceva (fig., fam.).
s'EMPETRER (s'enferrer) dans ses mensonges (fig.) - a se încurca în propriile-i minciuni.
s'EMPLIR le gazometre (arg.) - a-şi face plinul (fig., fam.); a se îmbăta criţă (fam.).
s'EMPLOYER â... - a se strădui să...
EMPLOYER qqch. â bon escient - a întrebuinţa ceva cu bună ştiinţă.
s'EMPLOYER â contrecarrer qqn (fig.) - a încerca să pună beţe în roate cuiva (fig.).
EMPLOYER toutes Ies herbes de la Saint-Jean (fig.) - a încerca toate leacurile; a face pe dracu-n patru
(fig., fam.).
EMPLOYER___________________________________________116
EMPLOYER Ies grands moycns (fig.) - a juca tare (fig., fam.). EMPLOYER Ies moyens du bord (fig.,
fam.) - a încropi ceva cu ceea ce are la îndemână (fig., pop.).
s'EMPLOYER â paraître (fig.) - a-şi da osteneala să facă impresie bună.
EMPORTER la balance (fig.) - a fi avantajat.
EMPORTER tout son bazar (fig., fam.) - a-şi lua catrafusele (fig., pop.). EMPORTER le chat (fig., fam.) -
a pleca fără a spune la revedere. l'EMPORTER haut la main (fig.) - a învinge, a se impune cu uşurinţă; a
câştiga fără probleme.
EMPORTER qqch. de haute lutte (fig., fam.) - a obţine ceva cu mare
greutate, cu mari eforturi. EMPORTER le morceau. la piece (fig., fam.) - a avea câştig de cauză. ne pas
l'EMPORTER au paradis (fig.) - 1. a nu scăpa aşa uşor (fig.);
2. a nu dura o eternitate.
EMPORTER d'assaut une position (fig., fam.) - a lua cu asalt o poziţie (fig-)-
l'EMPORTER sur qqn (fig.) - a fi mai tare decât cineva; a-1 învinge; a i-o lua înainte (fig.).
s'EMPORTER un jour a la semelle de ses souliers (fig., pop.) - a pleca într-o bună zi mânat de un dor de
ducă (fig.).
s'EMPORTER comme une soupe au lait (fig., fam.) - a-i sări muştarul (fig., fam.).
EMPORTER une victoire â la Pyrrhus (fig., litt.) - a obţine o victorie scump plătită (fig.).
EMPRUNTER un chemin, une route (fig.) - a o lua pe un drum, pe o cale (fig., fam.).
EMPRUNTER un pain sur la fournee (fig., pop.) - a face un copii din flori (fig., fam.).
ENCAISSER un direct (fig., fam.) - a încasa o directă, un pumn (fig-, fam.).
s'ENCANAILLER (fig.) - a se înhăita (pop.). ENCHAÎNER sur... (fig.) - a continua cu...
s'ENDETTER jusqu'â la gauche (fig., fam.) - a se ÎngJoda în datorii (fig., fam.).
s'ENDORMIR sur une affaire (fig., fain.) - a tărăgăna o treabă. s'ENDORMIR sur le fricot (fig., pop.) - a
se lăsa pe tânjală; a se culca pe o ureche (fig., fam.).
s'ENDORMIR sur ses lauriers, sur le roti (fig., fam.) - a se culca pe lauri (fig., fam.).
ENDORMIR la mefiance de qqn (fig.)-a adormi bănuielile cuiva (fig.).
117
ENGAGEK
ne pas s'ENDORMIR sur le rata (arg.) - a fi activ. s'ENDORMIR dans le Seigneur (fig., lin.) - a răposa
întru Domnul (fig., Ut.).
s'ENDORMIR du sommeil de la tombe (fig., lin.) - a dormi somnul de
veci (fig., Ut.); a-1 înghiţi pământul (fig., pop.). ENDOSSER une responsabilite (fig., fam.) - a-şi lua o
răspundere. ENDOSSER la soutane (fig., fam.) - a se face popă (fam.). ENDOSSER l'uniforme (fig.,
fam.) - a intra în armată. s'ENFERMER dans son cocon (fig., fam.) - a se închide în carapacea
^ (fig., fam.).
(s')ENFERMER a double tour (fig., fam.) - a (se) încuia bine, a învârti
de două ori cheia în broască (fig.). ENFERMER le loup dans la bergerie (fig., fam.) - a pune pe lup paznic
la oi (fig., fam.). ENFERMER qqn entre quatre murs (fig., fain.) - a izola pe cineva
(fig.); a închide pe cineva între patru pereţi (fig., fam.). s'ENFERRER jusqu'â la garde (fig., fam.) -La intra
într-un bucluc
până-n gât (fig., fam.); 2. a se înşela pe toată linia; 3. a se păcăli. s'ENFERRER dans ses mensonges (fig.,
fam.) - a se încurca în propriile-i
minciuni.
ENFILER des perles (fig., fam.) - a tăia frunză la câini (fig., fam.). ENFILER le jabot (fig., fam.) - a-şi da
importanţă (fig., fam.). ENFONCER le clou (final) (fig., fam.) - a bate la cap (fig., fam.). ENFONCER son
clou (fig., fam.) - a băga ceva cuiva în cap (fig., fam.). ENFONCER et retourner le couteau dans la plaie
(fig.) - a băga şi
a răsuci cuţitul în rană (fig.). s'ENFONCER dans Ies dettes (fig.) - a se îngloda în datorii (fig., fam.).
ENFONCER une porte ouverte (fig., fam.) - a bate la porţi deschise
(fig., fam.).
ENFONCER qqn (fig., fam.) - a înfunda pe cineva (fig., fam.). ENFOURCHER un cheval - a se urca pe
cal.
ENFOURCHER son dada (fig., fam.) - a o ţine una şi bună (fig., fam.). ENFOURNER un gâteau (fig.,
fam.) - a înfuleca o prăjitură (pop.). s'ENFUIR un pied chausse et l'autre nu (fig., fam.) - a pleca cu ce are
pe el, cum se nimereşte (fig., fam.); a pleca în grabă. ENGAGER un bras de fer (fig., fam.) - a se lua la
întrecere (într-o
probă de forţă).
s'ENGAGER corps et âme (fig., fam.) - a se dărui trup şi suflet (fig., fam.).
s'ENGAGER â la legere (fig.) - a nu avea simţul răspunderii. ENGAGER sa parole (fig.) - a-şi da
cuvântul (fig.).
face pe
, pop.).
ENGAGER____________________________________________J18
ENGAGER des poursuites contre qqn (dr.) - a pune sub urmărire,
a deschide o acţiune contra cuiva (dr.). ENGAGER qqn â... - a pune pe cineva să... s'ENGAGER sur un
terrain brulant (fig., fam.) - a păşi pe un teren
periculos, minat, nesigur (fig.).
s'ENGAGER sur une voie (fig.) - a porni pe o cale.
ne pas ENGENDRER la melancolie (fig., fain.) - a fi vesel.
ENGRANGER de bons resultats (fig.) - a avea o grămadă de rezultate bune.
ENGUEULER qqn comme un pied (fig., fain.) - a înjura pe cineva ca
la uşa cortului (fig., fam.). ENGUEULER qqn comme du poisson pourri (fig., fam.) - a
cineva cu ou şi cu oţet (fig., fam.). ENJAMBER Ies convenances (fig., fam.) - a nu fi formalist.
ENLEVER qqch. â Parrache - a obţine ceva cu forţa. ENLEVER le ballon (fig., fam.) - a da cuiva un şut
în fund (fig ENLEVER une course (fig.) - a câştiga o cursă (fig.). ENLEVER â qqn une epine du pied
(fig., fain.) - a-i lua cuiva o grijă
de pe suflet (fig., fain.).
ENLEVER un morceau de musique (fig.) - a executa foarte bine o piesă muzicală.
ENLEVER (oter) tous Ies moyens â qqn (fig.) - a lăsa pe cineva dezarmat (fig.).
ENLEVER â qqn le pain, Ies morceaux de la bouche (fig., fain.) - a lua cuiva pâinea de la gură (fain.); a-1
lipsi de cele necesare.
ENLEVER Ies suffrages de qqn (fig.) - a-şi asigura votul cuiva.
ENNOBLIR un produit (fig.) - a ameliora un produs.
s'ENNUYER â cent â l'heure (fig., fam.) - a se plictisi groaznic, de moarte (fig.).
s'ENNUYER de (apres) qqn - a-i fi dor de cineva.
s'ENNUYER â mourir, tant qu'on peut, comme une vieille tapisserie,
comme un rat (mort) (fig., fam.) - a muri de plictiseală (fig., fam.). ENRAYER la corruption (fig.) - a opri
corupţia. ENSEIGNER â qqn Ies rudiments du metier (fig.) - a iniţia pe cineva
într-o meserie.
ENTAMER des negociations - a începe (a trece la) negocieri. ENTASSER Pelion sur Ossa (fig., litt.) - a
face o muncă supraomenească.
â l'ENTENDRE - după el, după câte spune el. s'ENTENDRE â... - 1. a se înţelege să...; 2. a se pricepe la...
ENTENDRE bien (+ inf) - a voi neapărat să...
119
ENTRER
ENTENDRE chat sans qu'on dise minou (fig., fam.) - a (se) înţelege
din priviri (fig., fam.). s'ENTENDRE comme chien et chat (fig., fam.) - a se înţelege precum
câinele cu pisica (fig., fam.). en ENTENDRE de toutes Ies couleurs (fig., fam.) - a auzi vrute şi
nevrute. ENTENDRE dire (fig.) - a afla, a auzi că... ne pas se l'ENTENDRE dire deux fois (fig.) - a nu fi
nevoie să i se
repete ceva; a înţelege pe loc. ENTENDRE l'heure qu'il est (fig., fam.) - a fi deştept foc (fam.).
s'ENTENDRE sur le dos de qqn (fig., fam.) - a se înţelege în detrimentul cuiva. s'ENTENDRE comme
larrons en foire (fig., fam.) - a se înţelege ca
hoţii la furat (fig., fam.). ne pas y ENTENDRE malice (fig.) - 1. a nu se gândi la rău; 2. a nu lua
ceva în nume de rău; 3. a proceda cu nevinovăţie, ne pas l'ENTENDRE de cette oreille (fig., fam.) - a nu fi
de acord;
a se pune contra (fig., fam.). ENTENDRE profiter - a voi să profite. ne rien ENTENDRE â qqch. (fig.) -
1. a nu se pricepe la ceva; 2. a fi total
indiferent. ENTENDRE raison (fig.) - a înţelege de vorbă bună (fig.); a-şi băga
minţile în cap (fig., fam.). ENTENDRE un autre son de cloche (fig., fam.) - a fi de altă părere.
ENTERRER la hache de guerre (fig.) - a face pace, a pune capăt ostilităţilor. ENTERRER un projet
(fig., fam.) - a abandona, a renunţa la un plan. ENTERRER sa vie de garcon (fig.) - a-şi îngropa burlăcia
(în chefuri);
a-şi lua adio de la viaţa de burlac (fig., fam.). s'ENTICHER de qqch., de qqn (fig., fam.) - a fi nebun, a se
înnebuni
după ceva, după cineva (fig., fam.). ENTOURER qqn d'egards, de prevenances (fig.) - a fi plin de atenţii
faţă de cineva (fig.). ENTRAINER qqn â la dure (fig.) - a învăţa pe cineva cu greul. ENTRAINER qqn
dans son sillage (fig.) - a trage pe cineva după el;
a face pe cineva să-1 urmeze. ENTRAVER la circulation (fig.) - a împiedica circulaţia. n'y ENTRAVER
(n'y piger) que dalie (arg.J - a nu înţelege boabă
(fig., pop.). ENTRER pour beaucoup dans qqch. - a avea mare importanţă. ENTRER dans qqch. comme
dans du beurre (fig., fam.) - a intra ca-n brânză (fig., fam.).
ENTRER
120
ENTRER dans la Carriere (fig., fam.) - a intra în diplomaţie.
ENTRER â qqn dans le chou (fig., fain.) - a da în cineva; a bate pe cineva ca la fasole (fig., fam.).
ENTRER en collision (fig.) - a se ciocni; a se tampona (fig.).
ENTRER au couvent, dans Ies ordres (fig.) - a se călugări.
ENTRER dans la danse, dans le jeu (fig., fam.) - a intra în acţiune, în horă (fig., fam.).
ENTRER dans le decor (auto) (fig., fam.) - a ieşi de pe şosea, de pe
pistă, peste câmp (auto). ENTRER comme dans une ecurie (fig.) - a fi grobian, nepoliticos. ENTRER en
guerre ouverte contre qqn (fig., fain.) ~ a declara cuiva
război pe faţă (fig., fam.).
ne pas ENTRER dans le jeu de qqn (fig., fam.) - a nu face jocul cuiva (fig., fam.); a nu fi de acord.
ENTRER en lice (fig., fam.) - 1. a se lua la întrecere; 2. a interveni într-o discuţie.
(ne pas) ENTRER en ligne de compte (fig.) - a (nu) lua în considerare;
a (nu) intra la socoteală (fig.). ENTRER quelque part comme dans un nioulin (fig., fam.) - a intra
(undeva) ca la moară (fig., fain.).
ENTRER dans la peau d'un personnage (fig.) - a intra în pielea unui personaj (fig.).
ENTRER de plain-pied quelque part, dans qqch. (fig., fain.) - a intra direct (fig.) undeva, în ceva.
ENTRER par une porte et sortir par l'autre (fig.) - a trece în goană, în grabă (fig).
ENTRER par la grande porte (fig.) - 1. a fi numit într-un post important; 2. a pătrunde (undeva) direct,
onorabil.
ENTRER par la petite porte (fig.) - 1. a-şi începe cariera de jos, de la prima treaptă; 2. a pătrunde pe căi
ocolite, pe uşa din dos (fig.); a parveni.
ENTRER dans des rages folles (fig., fain.) - a-1 apuca furiile (fam.). ENTRER en scene (fig.) - a intra în
scenă (fig., fam.); a interveni. ENTRER dans Ies sentiments de qqn (fig.) - a lua în considerare;
a intra în socotelile cuiva (fig.). ENTRER dans Ies soucis, Ies peines de qqn (fig.) - a lua parte la
necazurile cuiva (fig.).
ENTRER dans le vif, dans le coeur du sujet (fig.) - a intra în miezul problemei (fig.).
ENTRER comme une tornade (fig., fam.) - a intra ca o vijelie
(fig-, fam.).
ENTRER en transe (fig., fam.) - a-şi ieşi din fire (fig., fam.).
ui____________________________________________ENVOYER
ENTRER dans un trou de souris (fig., fam.) - a se ascunde în gaură de
şarpe (fig., fam.). ENTRETENIR qqn de qqch. (fig.) - a vorbi cuiva despre ceva. s'ENVELOPPER dans sa
dignite (fig.) - a face pe ofensatul (fam.). s'ENVELOPPER dans une certaine reserve (fig.) - a sta, a se
ţine
deoparte (fig.). s'ENVOLER sans esprit de retour (fig.) - a dispărea fără urmă. ENVOYER qqn â
I'abattoir, au massacre (fig.) - a trimite pe cineva
la moarte sigură (fig.). ENVOYER qqn dans l'air (arg.) - a pune un adversar la pământ
(fig., fam.). s'ENVOYER en l'air (fig., pop.) - a face dragoste; a juisa. ENVOYER qqn au bain, bouler,
chier, â dache, aux pelottes (pop.),
paître, sur Ies roses (fig., fam.) - a trimite pe cineva la plimbare
(fig., fam.), la dracu' (fig., pop.). ENVOYER balancer, valser (fig., fam.) - a concedia. ENVOYER â la
balancoire (fig.) - a scăpa de cineva (fig.). ENVOYER â la casse (fam.) - a arunca la gunoi (fig., fam.); a
se descotorosi de ceva (fam.).
ENVOYER qqn en Cornouailles (fig., pop.) - a pune coarne cuiva
(fig., fam.). ENVOYER son homme â dame (arg.) - a pune jos pe cineva dintr-un
pumn (fig., fam.). ENVOYER qqn au diable, â tous Ies diables, aux cinq cents diables
(fig., fam.) - a trimite pe cineva la toţi dracii (fig., fam.). ENVOYER qqn dinguer, peter, promener (fig.,
fam.) - a trimite pe
cineva la păscut; a-i da papucii (fig., fam.). ne pas L'ENVOYER dire (fig., fam.) - a spune verde în faţă
(fig., fam.). ENVOYER qqn faire pisser Medor (fig., fam.) - a trimite pe cineva să
plimbe ursul (fig., fam.). s'ENVOYER une femme (fig., pop.) - a se culca cu o femeie (fig., pop.).
ENVOYER par le fond (fig.) - a scufunda. ENVOYER la turnee (arg.) - a trage cu puşca. ENVOYER,
flanquer (un coup, des insultes) dans Ies gencives de qqn
(fam.) - a arunca (ceva) drept în faţă cuiva (fig., fam.). s'ENVOYER un godet (arg.) - a da de duşcă un
păhărel (fig., fam.). Ies ENVOYER avec un lance-pierres (fig., fam.) - a-şi rupe ceva ca din
suflet (fig., fam.). ENVOYER qqn dans l'autre monde, ad patres, a Patras (fig., euph.)
- a trimite pe cineva pe lumea cealaltă (fig.).
ENVOYER____________________________________ 122
ENVOYER qqn paître, promener (fig., fam.) - a trimite pe cineva la
plimbare (fig., fain.). ENVOYER â Pampelune (fig.) - a se descotorosi de cineva (fam.). ENVOYER un
papier â son journal (fig., fam.) - a trimite un articol
la ziar.
ENVOYER qqn â Patras (fig., fam.) - a bate un cui în sicriul cuiva
(fig; POP-)-
ENVOYER chez Plumeau (fig.) - a da cuiva paşaportul (fig., fam.). ENVOYER qqn au poteau (fig.,
fam.) - a trimite pe cineva în faţa plutonului de execuţie.
ENVOYER tout promener (fig., fam.) - a da totul dracului (fig., fam.);
a se descotorosi de ceva (fam.). s'ENVOYER un bon repas (pop.) - a hali pe cinste, după pofta inimii
(fig., pop.); a-şi oferi o masă bună. ENVOYER qqn sur Ies roses (fig., pop.) - a trimite pe cineva la dracu',
a-1 da dracului (fig., fam.). ENVOYER la soudure (arg.) - a scoate biştarii (arg.). ENVOYER son
adversaire au tapis (fig., fain.) - a-şi doborî adversarul;
a-1 trimite la podea (fig., fam.).
ENVOYER qqn â terre (fig., fam.) - a face pe cineva una cu pământul (fig-, fam.).
s'ENVOYER tout le travail (pop.) - a duce tot greul; a se înhăma la muncă (fig., fain.).
ENVOYER qqn â Vatan (fam.) - a-i da cuiva papucii (fig., pop.). s'ENVOYER un verre de vin (pop.) - a
da pe gât un pahar (fam.). s'EPANOUIR de joie (fig., fam.) - a fi foarte fericit, radios. EPANOUIR sa rate
(fig., fam.) - a se strica de râs (fig., fam.). EPATER la galerie (fig., fam.) - a da gata; a face praf; a ului; a
lăsa
lumea cu gura căscată (fig., fam.). s'EPAULER l'un l'autre (fig.) - a se sprijini unul de celălalt (fig.).
EPERONNER qqn (fig.) - a stimula, a împinge pe cineva (fig., fam.). EPINGLER qqn (fig., fam.) - a
prinde, a pune mâna, a aresta pe cineva
(fig., fam.).
EPINGLER un truc (arg.) - a şterpeli ceva (fam.).
EPLUCHER Ies petites annonces (fig., fam.) - a consulta cu atenţie „mica publicitate".
EPLUCHER un dossier (fig.) - a studia un dosar.
EPONGER ses dettes (fig.) - a-şi plăti datoriile.
EPOUSER le balancier quand on a eu la pendule (fig., fam.) - a se
recăsători cu cineva sub nivelul social al primului soţ; a face o
mezalianţă.
123
ETALER
EPOUSER la Camarde (fig., euph.) - a se însoţi cu moartea (fig.). EPOUSER une cause, un principe
(fig.) - a îmbrăţişa o cauză, un principiu. EPOUSER la grosse dot, le sac (fig., fain.) - a se însura cu
zestrea
(fig., fam.). EPOUSER Ies habitudes de qqn (fig.) - a lua obiceiurile cuiva
(fig., fam.). EPOUSER Ies idees de qqn (fig., fam.) - a îmbrăţişa ideile cuiva
(fig., fam.). EPOUSER la veuve (pop., euph.) - a fi decapitat, spânzurat. EPROUVER du decompte (fig.,
fam.) - 1. a fi deziluzionat; 2. a mai
renunţa la... EPROUVER un mal de chien (fig., fam.) - a suferi ca un câine
(fig., fam.). EPROUVER un revers (fig.) - a i se întâmpla un necaz. EPU1SER son carquois (fig.) - a-şi
goli tolba de săgeţi (fig.). ERUCTER des injures (fig., fam.) - a împroşca cu înjurături (fam.).
s'ESCRIMER des mâchoires, de la mâchoire (fig., pop.) - a i se bate
calicii la gură (fig., fam.). ESPERER mieux - a se aştepta la ceva mai bun. ne pas ESPERER que la merde
se mette a sentir la rose (fig., fam.) -
a nu-şi face iluzii de mai bine. ESQUINTER un auteur, un film (fig., fam.) - a desfiinţa un autor, un
film (prin critică). ESQUINTER sa voiture (fam.) - a-şi paradi maşina (fam.). ESSUYER un camouflet
(fig., lin.) - a înghiţi un afront (fig.). ESSUYER Ies plâtres, Ies murs (fig., fam.) - 1. a face primul expe-
rienţa; 2. a încerca primul un model. ESSUYER un refus - a întâmpina un refuz. ESSUYER un revers, un
echec (fig.) - 1. a suferi un eşec; 2. a sărăci;
3. a înghiţi găluşca (fig., pop.). ESTIMER une distance (fig.) - a evalua o distanţă. ESTIMER qqch. tres
haut (fig., fam.) - a acorda mare preţ unui lucru. s'ESTIMER heureux (fig.) - a se considera fericit.
ESTIMER qqn (fig.) - a respecta pe cineva. ESTIMER un service (fig.) - a aprecia un serviciu.
s'ETABLIR â son compte (fig., fam.) - a se instala (pentru o activitate)
pe cont propriu. s'ETABLIR juge des actes d'autrui (fig.) - a se erija în judecător. ETABLIR ses penates
(fig., litt.) - a se instala. ETALER sa marchandise (fig., fam.) - a face paradă de ceea ce are, de
ceea ce produce.
ETALER
124
s'ETALER â la une (fig.,fam.) - a apărea pe prima pagină (a ziarului);
a fi în evidenţă. ETAYER une accusation (fig.) - a susţine o acuzaţie. ETAYER un aveu (fig.) - a întări, a
susţine o mărturisire. ETAYER un jugement sur une observation - a conchide pe baza unei
observaţii.
ETAYER des presomptions contre qqn (dr.) - a expune, a susţine
prezumţii, bănuieli împotriva cuiva (dr.). ETENDRE la courroie (fig., fam.) - a umfla, a exagera o poveste
(fig-, fam.).
s'ETENDRE â perte de vue (fig., fam.) - a se întinde cât vezi cu ochii (fig.Jam.).
ETIQUETER de... - a cataloga, a clasifica drept...
ETOFFER son patrimoine (fig., fam.) - a-şi rotunji averea (fig., fain.).
ETOUFFER l'affaire (fig., fam.) - a muşamaliza o afacere (fig., fam.).
ETOUFFER dans l'oeuf (fig., fam.) - a înăbuşi în faşă (fig., fam.).
s'ETOURDIR de qqch. (fig.) - a se îmbăta, a se ameţi cu (de) ceva
(fig.Jam.). en ETRE - a lua parte (la ceva).
y ETRE - 1. a înţelege; a urmări; 2. a ajunge, a fi (undeva), en ETRE â l'A B C de... - a fi debutant în ale...;
a nu şti mare lucru
despre...
ETRE aux (derniers) abois (fig.) - a fi la ananghie (fig.Jam.).
ETRE abonne â (fig.Jam., imn.) - a avea parte numai de... (fig., fam.).
ETRE d'un abord, d'un acces facile (difficile) - a fi uşor (greu) de abordat, de găsit.
ETRE â l'abri du besoin (fig.) - a avea din ce trăi (fig.).
ne pas ETRE â l'abri d'un effet de boomerang (fig.Jam.) - a fi în situaţie ca lucrurile să se întoarcă
împotriva sa.
ETRE â l'abri de tout soupcon - a fi în afară de orice bănuială.
ETRE abruti par la chaleur - a fi moleşit de căldură.
ETRE du meme acabit (pej.) - (despre persoane) a fi de acelaşi soi.
ETRE accable sous une charge (fig., fam.) - a fi copleşit de greutatea unei funcţii.
ETRE accule - a fi încolţit (fig.).
ETRE tout acquis â qqn (fig., fam.) - a fi devotat cuiva trup şi suflet (fig-Jam.).
ETRE adroit de ses mains (fig.) - a avea mâini îndemânatice. ETRE â son affaire (fig.Jam.) -1. a-i plăcea,
a-1 interesa ceea ce face;
2. a-şi vedea de treabă (fig.). ETRE Paffaire de... - a fi treaba...
125_____________________________________________________ETRE
ETRE hors d'affaire (fig.) -La fi scos din cauză; 2. a fi ieşit din greu,
a fi în afară de pericol. ne pas ETRE une (mince) petite affaire (fig., fam.) - a nu fi un moft
(fam.); a fi ceva important. ETRE bien (mal) dans ses affaires (fig., fam.) - a avea o situaţie bună
(proastă). ETRE dans Ies affaires (fig., fam.) - a se ocupa cu afaceri. ETRE â l'affîche - a se juca (spect.). ETRE a
l'affut (fig.) - a pândi; a fi în căutare de... (fig.). ETRE en âge de... - a avea vârsta să...; a fi major şi vaccinat (fig.,
pop.). ETRE de son âge (fig., fam.) - 1. a fi omul epocii sale (fig.); 2. a fi un
copil normal pentru vârsta lui. ETRE en bas âge (fig.) - a fi încă copil.
ETRE d'âge canonique (fig., fam.) - a fi de vârstă respectabilă. ETRE d'un certain âge (fig.) - a fi în vârstă. ETRE
dans la fleur de l'âge (fig.) - a fi în floarea vârstei (fig.). ETRE dans la force de l'âge (fig.) - a fi matur. ETRE entre
deux âges (fig.) - a nu fi nici tânăr, nici bătrân; a fi între
două vârste. ETRE agent sous couverture (fig.) - a fi agent sub acoperire (fig.). ETRE agite du bocal (fig., fam.) - a
avea draci (fig., fam.), a fi nervos. ne pas ETRE sans agrement - a fi plăcut. ETRE aux aguets (fig.) - a sta la pândă
(fig.). ne pas ETRE un aigle (iron.) - a fi mediocru, un oarecare; a nu fi un as
(fig-, fim.). ETRE ailleurs (fig., fam.) - 1. a fi cu gândul aiurea, ca pe altă lume
(fig., fam.); 2. a nu fi atent. ETRE aimable comme un bouledogue, comme un chardon, comme
une porte de prison (fig., fam., iron.) - a fi urâcios ca un urs
(fig-, fam.). ETRE dans l'air (fig.) - a pluti în aer; a se răspândi (idei) (fig.). ETRE dans l'air du temps (fig.) - a fi la
modă. ETRE bien â l'aise dans sa peau, dans ses baskets (fig.) - a se simţi
bine, în largul său (fig.). ETRE bien aise de..., que... (iron.) - a se bucura că...; a-i părea bine
că... ETRE â son aise (vx.) - a avea tot ce-i trebuie. ETRE mal a .son aise - a fi stânjenit, încurcat. ETRE de bon (de
mauvais) aloi de... (fig.) - a (nu) se cădea să... ETRE aux allonges (fig., pop., euph.) - a fi în sertar la morgă (fig.,
pop.). ETRE d'amadou (fig.) - a lua repede foc; a se aprinde (fig., fam.); a se enerva repede.
ETRE
126
ETRE l'âme damnee de qqn (fig., fam.) - a fi geniul rău al cuiva. ETRE ami jusqu'â la bourse (fig., fam.) -
a fi prieten, dar până la bani
(fig., fam.); „frate, frate, dar brânza-i pe bani". ETRE ami et compagnon avec qqn - a se pupa în bot cu
cineva. ETRE l'ami de la feuillette (fig., fam.) ~ a-i plăcea să facă dragoste în
aer liber. ETRE ami(s) comme cochon(s) (fig.) - a fi prielen(i) la cataramă, la
toartă (fig., fam.); a se pupa în bot cu cineva. ETRE amoureux d'une chevre coiffee (fig., fam.) - a fi
îndrăgostit de
te miri cine (fam.). ETRE amoureux des onze miile vierges (fig., fam.) ~ a iubi toate
femeile; a fi afemeiat. ETRE une andouille pelee (fig., fam.) - a fi un imbecil sadea (patent). ETRE un âne
bâte (fig., fam.) - 1. a fi catâr (fig., fam.); 2. a fi imbecil. ETRE comme l'âne de Buridan (fig., fam.) - a fi
ca măgarul lui
Buridan (fig., fam.). ETRE le bon (le mauvais) ange de qqn (fig., fam.) - a fi geniul bun (rău)
al cuiva (fig., fam.). ETRE aux anges (fig., fam.) - a fi în al nouălea cer (fig., fam). ETRE aux antipodes
de... - a fi exact contrariul, departe de... ETRE apothicaire sans sucre (vx.) - a nu avea chemare pentru
meseria
dorită. ETRE dans le plus simple appareil (fig., fam.) - a fi gol puşcă (fig,, fam.). ETRE long â apprendre
(fam.) - a învăţa greu, ETRE â son apprentissage (fig., fam.) - a fi începător, en ETRE â l'apprentissage
(fig., fam.) - a fi novice, a-şi face ucenicia
(fig., fam.). ETRE d'approche difficile (fig.) - a fi greu de studiat. ETRE Fappui de qqn (fig., fam.) - a fi
sprijinul cuiva (fig., fam.). ETRE âpre au gain (fig., fam.) - a fi hrăpăreţ (fig., fam.). ETRE toujours apres
qqn (fig., fam.) - a se ţine de capul cuiva
(fig-, fam.). ETRE apres qqn (fig., fam.) - a se ţine scai de cineva (fig., fam.). ne pas ETRE argente (fam.)
- a nu fi în bani, în fonduri (fig., fam.). ETRE arme de bric et de broc (fig., fam.) - a fi înarmat cum da
Dumnezeu (fig., fam.). ETRE arme jusqu'aux dents (fig., fam.) - a fi înarmat până în dinţi
(fig., fam.). ETRE arme de pied en cap (fig.) - a fi înarmat din cap până-n picioare (fig.). ETRE en arriere
pour ses etudes, ses paiements (fig.) - a fi în urma cu
studiile, cu plăţile (fig.).
pETRE
____126
EpTRE l'âme damnee de qqn (fig., fam.) - a fi geniul rău al cuiva. ETRE ami jusqu'â la bourse (fig., fam.)
- a fi prieten, dar până la bani
(fig., fam.); „frate, frate, dar brânza-i pe bani". ETRE ami et compagnon avec qqn - a se pupa în bot cu
cineva. ETRE l'ami de la feuillette (fig., fam.) - a-i plăcea să facă dragoste în
aer liber.
ETRE ami(s) comme cochon(s) (fig.) - a fi prieten(i) la cataramă, la
toartă (fig., fam.); a se pupa în bot cu cineva. ETRE amoureux d'une chevre coiffee (fig., fam.) - a fi
îndrăgostit de
te miri cine (fam.).
ETRE amoureux des onze miile vierges (fig., fam.) - a iubi toate
femeile; a fi afemeiat. ETRE une andouille pelee (fig., fam.) - a fi un imbecil sadea (patent). ETRE un âne
bâte (fig., fam.) - 1. a fi catâr (fig., fam.); 2. a fi imbecil. ETRE comme l'âne de Buridan (fig., fam.) - a fi
ca măgarul lui
Buridan (fig., fam.).
ETRE le bon (le mauvais) ange de qqn (fig., fam.) - a fi geniul bun (rău)
al cuiva (fig., fam.). ETRE aux anges (fig., fam.) - a fi în al nouălea cer (fig., fam.). ETRE aux antipodes
de... - a fi exact contrariul, departe de... ETRE apothicaire sans sucre (vx.) - a nu avea chemare pentru
meseria
dorită.
ETRE dans le plus simple appareil (fig., fain.) - a fi gol puşcă (fig., fam.). ETRE long â apprendre (fam.)
- a învăţa greu. ETRE â son apprentissage (fig., fam.) - a fi începător, en ETRE â 1'apprentissage (fig.,
fam.) - a fi novice, a-şi face ucenicia (fig., fam.).
ETRE d'approche difficile (fig.) - a fi greu de studiat.
ETRE l'appui de qqn (fig., fam.) - a fi sprijinul cuiva (fig., fam.).
ETRE âpre au gain (fig., fam.) - a fi hrăpăreţ (fig., fam.).
ETRE toujours apres qqn (fig., fam.) - a se ţine de capul cuiva
(fig-, fam.).
ETRE apres qqn (fig., fam.) - a se ţine scai de cineva (fig., fam.). ne pas ETRE argente (fam.) - a nu fi în
bani, în fonduri (fig., fam.). ETRE arme de bric et de broc (fig., fam.) - a fi înarmat cum dă Dumnezeu
(fig., fam.).
ETRE arme jusqu'aux dents (fig., fam.) - a fi înarmat până în dinţi
(fig-, fam.). ETRE arme de pied en cap (fig.) - a fi înarmat din cap până-n picioare (fig.). ETRE en arriere
pour ses etudes, ses paiements (fig.) - a fi în urmă cu
studiile, cu plăţile (fig.).
127_____________________________________________________ETRE
ETRE â Tarriere-plan (fig.) - a fi pe planul al doilea.
ETRE arrive avânt d'etre parti (fig., fam., iron.) - a sta pe loc (fig., fam.);
a nu fi făcut nici un progres. ETRE â l'article de la mort (fig., lin.) - 1. a-i sosi ceasul; a fi pe patul de moarte; a fi cu
un picior în groapă; a fi pe ducă (fig., fam.); a pune ochii-n grindă (fig., pop.); 2. a fi la ananghie (fig., fam.); a avea
zilele numărate (fig.); a sta să-i pice potcoavele; a-i suna scândura (fig., pop.). ETRE l'artisan de qqch. (fig.) - a fi
făuritorul unui lucru. ETRE aux as (fig., pop.) - a fi doldora de bani (fig., pop.). ne pas ETRE dans son assiette (fig.,
fam.) - a nu-i fi boii acasă; a nu fi
în toate apele (fig., fam.). ETRE assis entre deux chaises (fig., fam.) - a fi cu fundul în două luntre (fig., fam.). ETRE
assis en tailleur (fig.) - a sta turceşte (fig., fam.). ETRE associes pour le meilleur et pour le pire - a fi uniţi la bine şi la
rău. ETRE assoiffe de qqch. (fig., fam.) - a fi însetat, avid de ceva (fig., fam.). ETRE assommant (fam.) - a fi
plictisitor, agasant. ETRE dans l'atmosphere (fig., fam.) - a dispărea; a fi subtilizat. ETRE d'attaque (fig., fam.) - a fi
în (plină) formă (fig., fam.). ETRE attentif â son travail (fig.) - a fi conştiincios. ETRE atteint de plein fouet (fig.,
fam.) - a fi lovit în plin, direct (fig.). ETRE attifee comme une châsse (fig., fam.) - a fi împopoţonată ca o
sorcovă (fig., fam.). ETRE augmente (fig., fam.) - a i se mări leafa. ETRE de bonne (de mauvaise) augure (fig.) - a fi
semn bun (rău) (fig.);
a li de bine (de rău). ETRE un avaleur de sabres (fig., fam.) - a fi panglicar (fig., fam.). ETRE bien avance (fig., fam.,
iron.) - a nu fi făcut nici un progres, ne pas ETRE plus avance (fig.) - a nu şti (afla) mai mult. ETRE â son avantage
(fig.) - a arăta bine. ETRE l'avocat du diable (fig., fam.) - a susţine o cauză pierdută, ne pas ETRE sans avoir entendu
dire (fam.) - a fi auzit vorbindu-se
(despre...). ETRE en plein baccara (arg.) - a fi la ananghie (pop.). ETRE dans le bain (fig., fam.) - a intra la apă (fig.,
fam.); a fi compromis. ETRE dans le meme bain (fig., fam.) - a fi la fel (tot atât) de compromis; a fi în aceeaşi
situaţie, barcă, oală (fig., fam.). ETRE baise (fig., pop.) - a fi păcălit, tras pe sfoară, dus de nas (fig.Jam.). ETRE
ballotte entre des sentiments contraires (fig., fam.) - a trece de la un sentiment la altul.
ETRE
128
ETRE bien baraque (fig., fam.) - a fi solid, bine făcut, spătos. ETRE barde de decorations, de diplomes
(fig., fam., imn.) - a fi plin
(căptuşit cu) de decoraţii, de diplome (imn.). ETRE â la barre (fig.) - a conduce; a guverna (fig., fam.).
ETRE bien bas (fig.) - a fi foarte grav bolnav. ETRE bas du cui (fig., pop.) - a avea picioare scurte. ETRE
au bas de l'echelle (fig., fam.) - a decădea (fig.); a ajunge rău
(fig-fam.).
ETRE bas de plafond, de beret, de casquette (fig., fain.) - a avea
minte îngustă (fig., fam.). ETRE plus bas que terre (fig., fam.) - a fi într-o situaţie disperată. ETRE au plus
bas (fig.) - a fi la pământ (fig., fain.). ETRE (un) bas-bleu (fig.) - a fi (o) femeie pedantă. ETRE bien dans
ses baskets (fig., fam.) - a fi în formă (fig., fam.). ETRE tous Ies deux sur le raeme băteau (fig., fam.) - a
fi în aceeaşi
situaţie dificilă (critică), a fi în aceeaşi barcă (fig., fam). ETRE du dernier băteau (fig., fam.) - a fi la
modă, după ultimul răcnet
(fig-Mn.).
ETRE bâti â chaux et â sabie, â chaux et â ciment (fig., fam.) - a fi dintr-o
bucată (fig., fam.). ETRE bien bâti (fig.) - a fi voinic, bine legat (fig.). ETRE mal bâti (fig.) - a fi
slăbănog, prost făcut (fig.). ETRE du bâtiment (fig., fam.) -1. a lucra în construcţii; 2. a fi expert
în meserie.
ETRE le baton de vieillesse de qqn (fig., fam.) - a fi sprijinul cuiva la bătrâneţe (fig., fam.).
ETRE battu, cocu et content (fig., litt., imn.) - bătut, încornorat, dar mulţumit (imn.).
ETRE bavard comme une pie (borgne) (fig., fam.) - a trăncăni ca o
moară stricată (neferecată) (fig., fam.). ETRE BC, BG (bon chic, bon genre) (fig., fam.) - a fi fată model, la
locul ei (fig., fam.). ne pas ETRE au beau fixe (fig., fam.) - a fi schimbător ca vremea. y ETRE pour
beaucoup (fig.) - a avea mare influenţă (undeva). ETRE pour beaucoup dans qqch. (fig.) - a fi băgat până
în gât în ceva
(fig-fam.).
ETRE beaucoup pour qqn (fig., fam.) - a însemna mult pentru cineva (fig.).
ETRE en beaute (fig.) - a arăta mai bine ca de obicei.
ETRE le bec dans l'eau (fig., fam.) - 1. a da din colţ în colţ (fig., fam);
2. a fi pe dric (fig., pop.). ETRE un bec fin. une fine bouche (fig., fam.) - a aprecia mâncarea bună.
129
ETRE
ETRE une petite becheuse (fam.) - a fi snob (despre femei).
ETRE belle au coffre (fig., fam., iron.) - a fi bogată şi urâtă dar a avea
zestre. ETRE belle, fraîche comme une fleur - a fi ca o floare (despre femei). ETRE un beni-oui-oui (fig.,
fam.) - a fi întotdeauna de acord; a nu se
împotrivi; a fi un lingău (fig., pop.). ETRE dans le besoin (fig., fam.) - a fi la ananghie (fig., fam.). ETRE
bete comme une cârpe, comme un chou, comme une cruche
(fig., fam.) - a fi prost ca noaptea, prost de dă în gropi (fig., fam.). ETRE bete comme un jeune chien (fig.,
fam.) - a fi necopt la minte
(fig., fam.). ne pas ETRE bete de ses mains (fig., fam.) - a şti să se servească de
mâinile sale (fig.), a fi îndemânatic. ETRE bete â manger du foin, â pleurer (fig., fam.) - a avea minte de
găină (fig., fam.). ETRE la bete noire de qqn (fig., fam.) - a-i sta cuiva ca sarea-n ochi
(fig., fam.). ETRE bete comme une oie (fam.) - a fi proastă ca o gâscă (fig., fam.). ETRE bete comme ses
pieds (fam.) - a fi prost ca o cizmă (fig., fam.). ETRE bete â plaisir (iron.) - a fi prost cât încape, cât vrei
(fig., iron.). ETRE bete comme une valise sans poignee (fig., fam.) - a fi prost ca
noaptea (pop.). ETRE de (en) beton (fig., fam.) - 1. a fi solid; 2. a fi de neclintit, de
nestrămutat. ETRE completement beurre comme un petit beurre, comme un petit
Lu (fig., fam.) - a fi beat criţă, beat mort (fam.). ETRE bien (mal) avec qqn (fig., fam.) - a se avea bine
(rău) cu
cineva (fam.). ETRE bien de chez soi (fig.) - a se vedea cât de colo de unde se trage
(fig-,.fam.). ETRE du dernier bien avec qqn (fig., fam.) - a fi prieten la cataramă,
la toartă cu cineva (fig., fam.). ETRE bijoutier du clair de lune (fig., fam.) - a fi hoţ. ne pas ETRE de la
petite biere (fig., fam.) - a fi un lucru important. ETRE sur le biliard (fig., fam.) - a fi pe masa de operaţie
(fig.). ETRE en bisbille avec qqn (fig., fam.) - a fi pe picior de război cu cineva
(fig., fam.). ETRE blanc comme un cachet d'aspirine (fig.) -1. a fi palid ca turta de
ceară; 2. a fi alb (la piele) ca brânza (fam.). ETRE blanc comme un Unge (fam.) - a fi alb ca varul (fig.,
fam.). ETRE blanc comme le lait (fig.) - a avea pielea albă ca spuma laptelui. ETRE blanc comme neige
(fig.) - a fi curat ca lacrima (fig., fam.).
ETRE____________________
ETRE blanc, bleme, pale, transi, vert de peur (fig.) - a albi, a se îngălbeni, a păli, a se înverzi de frică.
en ETRE bleu (arg.) - a rămâne ţuţ (fig., pop.), tablou, mut, cu gura căscată (fig., fam.).
ETRE blond comme Ies bles (fig., fam.) - a avea părul ca spicul grâului.
ETRE du bois dont on fait Ies flutes (fig., fam.) - a se da după cum bate vântul (fig., fam.).
ne pas ETRE de bois (fig., fam.) - a fi sensibil; a nu fi de lemn (fig., fam.), „oameni suntem!".
ne pas ETRE du bois dont on fait... (fig., fam.) - a nu face parte dintre cei care...
ETRE bon pour (arg.) - 1. a o păţi (fam.); 2. a fi (cel) păcălit; 3. a fi naiv. ETRE bon pour la classe (fig.,
fam.) - a fi bun de luat în armată, de încorporat.
ETRE bon pour une contravention, une contredanse (fig., fam., imn.) -
a se învârti de o amendă (fam., iron.). ne pas ETRE bon a jeter aux chiens (fig.) - a nu face doi bani (fig.,
fam.). ETRE bon â mettre au cabanon (fig., fam.) - a fi nebun de legat
(fig., fam.).
ETRE bon â mettre â la ferraille (fig., fam.) - a fi bun de aruncat la fier vechi.
ETRE bon comme l'or (fig., fam.) - a fi excelent.
ETRE bon comme le bon pain (fig.) - a fi generos, a avea inimă bună.
ETRE un gros bonnet, une grosse huile, une grosse legume (fig., fam.)
- a fi mare ştab (fig., fam.). ETRE au bord du gouffre, du precipice (fig.) - a fi pe marginea pră-
pastiei (fig.).
ETRE au bord des larmes (fig., fam.) - a fi gata să izbucnească în
plâns; a-i da lacrimile, ne pas ETRE du meme (de son) bord (fig., fam.) - a nu fi din aceeaşi
lume; a avea concepţii diferite. ETRE du meme bord, du bord de qqn (fig., fam.) -1. a fi din aceeaşi lume
cu cineva (fig., fam.); 2. a fi de aceeaşi parte cu cineva (fig., fam.). ETRE bosseur (fam.) - a fi muncitor, a
da în brânci (fig., fam.). ETRE â la botte de qqn (fig.) - a fi la cheremul cuiva (fig., fam.). ETRE le bouc
emissaire (fig.) - a fi ţapul ispăşitor, acarul Păun
(fig., fam.).
ETRE bouche â Temeri (fig., fam.) - 1. a fi tolomac, prost ca noaptea;
2. constipat (fig., fam.); încuiat (fig., fam.). ETRE en bouillie (fig., fam.) - a fi pe făraş, făcut piftie (fig.,
pop.). ETRE dans la boulange (fam.) - a fi din tagma brutarilor. ETRE en boule (fig., fam.) - a se înfuria;
a se zbârli (fig., fam.).
m ______________ETRE
ETRE boulimique d'informations (fam.) - a fi ahtiat după ştiri (despre reporteri).
ETRE en plein boum (fig., fam.) - a fi în plină activitate, a fi în focuri
(fig., fam.), a fi în toiul trebii. ne pas ETRE â la bourre (arg.) - a fi întotdeauna gata să... ETRE de
premiere bourre (pop.) - a fi a-ntâia (din punct de vedere al
calităţii) (pop.). ETRE bourre comme un petit Lu (fig., fam.) - a fi beat criţă (fig., pop.). ETRE bourre
comme une valise (fig., fam.) - a fi beat turtă (fam.). ETRE un bourreau des coeurs (fig., fam.) - a zdrobi
inimile femeilor
(fig., fam.), a fi un bărbat cu succes la femei. ETRE un bourreau de travail (fig., fam.) - a munci pe
brânci. ETRE bourrele de remords (fig., fam.) - a fi chinuit de remuşcări. ETRE â bout, â court
d'arguments (fig.) - a nu mai avea, a-şi fi epuizat argumentele.
ETRE â bout de course (fig., fam.) - a fi sleit de puteri, sfârşit, terminat (fig., fam.). ETRE â bout (de
forces) (fig., fam.) - a fi la capătul puterilor (fig., fam.). ETRE â bout de nerfs (fig.) - a fi la capătul
răbdării (fig., fam.). ETRE au bout de ses peines (fig.) - a ieşi la Uman (fig., fam.). ne pas ETRE au bout
de ses peines (fig., fam.) - a mai avea mult de
tras (fig., fam.), de îndurat. ETRE â bout de ressources (fig.) - 1. a nu mai avea nici o portiţă de
scăpare (fig., fam.); 2. a fi pe geantă (fig., fam.). ETRE au bout de son rouleau (fig., fam.) - a fi la capătul
puterilor,
resurselor; a i se apropia funia de par (fig., fam.). ETRE â bout de souffle (fig., fam.) - a fi cu sufletul la
gură (fig., fam.). ETRE au bout de son turbin (fig., pop.) - a-şi termina treaba; a-i fi dat
de capăt (fig., fam.). ETRE de la boutique (fig., fam.) - a face parte din (respectiva) instituţie; a fi de-al
casei (fig., fam.). ETRE sur la braise (des braises) (fig., fam.) - a fi pe jăratec (fig., fam.). ETRE dans Ies
brancards (fig., fam.) - a fi înhămat la treabă (fig., fam.). ETRE branche (fig.) - a fi pe fază (fam.), la zi,
la curent. ETRE branche sur... (fig., fam.) - 1. a aprecia; 2. a căuta; 3. a fi în
relaţii, în legătură cu cineva, cu ceva. ETRE en bras (en manche) de chemise (fig.) - a-şi scoate haina;
a rămâne numai în cămaşă (despre bărbaţi). ETRE le bras droit de qqn (fig., fam.) - a fi mâna dreaptă a
cuiva
(fig., fam.). ETRE sans bras devant le mal (fig., fam.) - a nu avea cum să se apere împotriva nenorocirii.
ETRE
132
ETRE dans Ies bras de Morphee (fig., lin.) - a fi în braţele lui Morfeu (fig., Ut).
ETRE la brebis galeuse de qqn (fig., litt.) - a fi capra râioasă, oaia neagră a cuiva (fig., fam.).
ETRE toujours sur la breche (fig.) - a fi pe baricade (fig., fam.), în plină activitate.
ETRE dans Ies brindezingues (fig., fam.) - a fi beat criţă (fig., fam.). ETRE bronze comme un cachet
d'aspirine (un pied de lavabo,
un petit-suisse, la peau des fesses) (fig., imn.) - a fi alb ca brânza
(fig.,fam.,iron.).
ETRE dans le brouillard (fig., fam.) - 1. a bâjbâi (într-o problemă)
(fig., fam.); a nu prea înţelege; 2. a fi cam afumat (fig., fam.). ETRE brouille avec Ies chiffres (fig., fam.) -
a nu se pricepe la socoteli. ETRE en butte â... - a fi expus la...
ETRE comme un cadavre (fig., fam.) - a rămâne paralizat, nemişcat (fig:, fam.).
ne pas ETRE un cădeau pour qqn (fig., fam.) - a face numai rele; a fi o
pacoste pentru cineva (fig., fam.). ETRE en cage (fig., fam.) - a fi la închisoare. ETRE â la caille (fig.,
pop.) - a fi ghinionist. ETRE capot et sans atout (fig.) - a pierde tot fără speranţă (fig.). ETRE en carafe
(fig., fam.) - a fi în pană (fig., fam.). ETRE en ca vale (arg.) - a evada; a fugi. ETRE casse-pieds (fig.,
fam.) - a fi pisălog, o pacoste (fam.). ETRE un vrai casse-tete pour qqn (fig., fam.) - a da (cuiva) multă
bătaie
de cap (fig., fam.). ETRE cave (pop.) - a se lăsa dus de nas (fig., fam.). ETRE cense (+ inf.) - 1. a fi în
măsură să...; 2. a presupune că...;
3. a fi pasibil de... ETRE aux cent coups (fig., fam.) - a fi foarte îngrijorat. ETRE le centre de qqch. (fig.,
fam.) - a fi sufletul (unei acţiuni) (fig.). ETRE bien en chair (fig., fam.) - a fi durdulie, plinuţă, trupeşă.
ETRE de chair et de sang (fig., fam.) - a fi şi el om (fam.). n'ETRE ni chair ni poisson (fig., fam.) - a nu fi
nici cal, nici măgar (fig-, fam.).
ETRE entre deux chaises (fig., fam.) - a fi într-o situaţie delicată. ETRE change en statue de sel (fig.,
fam.) - a rămâne stană de piatră (fig., fam.).
ETRE toujours la meme chanson (c'est toujours la meme chanson)
(fig.) - a fi aceeaşi poveste; a se repeta. ETRE chapeaute (de) (fig.) - a fi acoperit (de).
133
ETRE
ETRE sur Ies charbons ardents (fig., fam.) - a sta ca pe ace, ca pe
ghimpi, ca pe jăratec (fig., fam.). ETRE â charge â qqn (fig.) - a sta în cârca cuiva (fig., pop.). ETRE
charge d'ans (fig.) - a fi împovărat de ani (fig.). ETRE charge d'argent comme un crapaud de plumes
(fig., pop.) - a fi
plin de bani ca mâţa de ouă (fig., pop.). ETRE charge d'honneurs (fig.) - a fi copleşit de onoruri. ETRE
charge, couvert de lauriers (fig., fam.) - a fi încununat cu lauri
(fig., fam.). ETRE charge comme une muie, comme un baudet (fig., fam.) - a trage
ca un bou la jug (fig., fam.). ETRE sous le charme de qqn (fig.) - a fi subjugat de farmecul cuiva. ETRE a
la charniere de deux epoques (fig.) - a fi la graniţa dintre două
epoci (fig.). ETRE solidement charpente (fig.) - a fi lat în spate, bine legat
(fig ■•fam.). ETRE (toujours) en chasse de... (fig., fam.) - a fi (tot) în căutare de... ETRE chatte (fig.,
fam.) - a fi pisicoasă (fig., fam.). ETRE chaud de la pince (fig., pop.) - a fi pus pe pipăit (pop.). ne pas
ETRE chaud pour... - 1. a nu se prăpădi, a nu se înnebuni după...; a nu se da în vânt după... 2. a nu avea pe
cineva la inimă (fig., fam.). ETRE chaude comme une caille (fig., fam.) - a fi focoasă (fig., fam.);
a avea temperament. ETRE chauffeur du dimanche (fig., fam.) - a fi şofer prost, ageamiu,
neexperimentat. y ETRE sans chausse-pied (fig., pop.) - a fi deştept foc (pop.). ETRE chauve comme un
oeuf, comme une bille, comme un genou,
comme une boule de biliard (fam.) - a fi chel ca-n palmă (fam.). en ETRE tout chavire (fig., fam.) - a fi
întors pe dos (fig., fam.). ETRE chef de file (fig.) - a fi în frunte, premiant, şef de promoţie. ETRE toujours
sur Ies chemins (fig., fam.) - a fi mereu pe drumuri
(fig., fam.). ETRE dans la chemise de qqn (fig., fam.) - a fi prieten la toartă cu cineva
(fig., fam.). ETRE tres â cheval sur Ies principes, sur la morale (fig., fam.) - a ţine
morţiş la principiile sale, la moralitate. ETRE le cheval de bataille de qqn (fig., fam.) - a fi calul de bătaie
al
cuiva (fig., fam.). ETRE un cheval de retour (fig., fam.) - a fi recidivist. ETRE un chevalier d'industrie
(fig.) - a trăi din expediente (fam.).
ETRE________________________________________________134
ETRE en cheville avec qqn (fig., fam.) ~ a fi în cârdăşie cu cineva (fig., fam.).
ETRE la cheville ouvriere d'un complot, d'une association, d'une affaire (fig.) - a fi sufletul, creierul unui
complot, al unei asociaţii, al unei afaceri (fig.).
ETRE chiche de qqch. (fig.) - a fi zgârcit (la...).
ETRE comme le chien du jardinier (fig., litt.) - a fi precum câinele grădinarului (a râvni la lucrul râvnit de
altul).
ne pas ETRE du chique (fig., fam.) - a fi adevărat, veritabil.
ETRE chocolat (fig., pop.) - a pica de fraier; a rămâne cu buzele umflate (fig., pop.).
ETRE la chose de qqn (fig., fam.) - a fi cârpă în faţa cuiva (fig., fam.).
ETRE tout chose (fig.) - a se simţi prost (fig.).
ETRE dans Ies choux (fig., fam.) - a fi în încurcătură, într-o situaţie proastă; a nu avea bani; a fi la
ananghie (fain.).
ETRE la cible des quolibets (fig.) - a fi calul de bătaie (fig., fam.).
ETRE au septieme ciel (fig., fam.) - a fi în al nouălea cer (fig., fam.).
ETRE dans le cirage (fig., fam.) - 1. a rămâne lat (fig., fam.); 2. a fi dezorientat.
ETRE en plein cirage (arg.) - a fi beat criţă (fig., fam.).
ne plus ETRE dans le circuit (fig., fam.) - a fi scos din cursă (fig.).
ETRE en classe verte - a face şcoală în plină natură.
ETRE â la cloche (arg.) - a fi la curent, informat.
ETRE cloue entre quatre planches (fig., fam.) - a sta între patru scânduri; a fi îmbrăcat în haină de lemn
(fig., pop., eufem.).
ETRE cloue au sol (fig., fam.) - a sta înţepenit locului (fig., fam.).
ETRE cloue de surprise, sur place (fig., fam.) - a rămâne ţintuit locului (fig-, fam.).
ETRE coco (arg.) - a fi comunist.
ETRE au cceur du danger - a se afla în plin pericol.
ETRE sans cceur (fig.) - a fi lipsit de suflet (fig.).
ETRE un vrai cceur d'artichaut (fig., fam.) - a fi inimă slabă (fig., fam.); a se lăsa uşor înduioşat.
ETRE de tout cceur avec qqn (fig.) - 1. a fi de conivenţă cu cineva; 2. a merge mână în mână cu cineva
(fig., fam.).
ETRE coiffe avec un petard, comme un chien fou (fig., fam.) - a fi ciufulit, nepieptănat, cu părul zburlit.
ETRE coiffe en coup de vent (fig.) - a fi nepieptănat, cu părul răvăşit.
ETRE coiffe de qqn, de qqch. (fig., fam.) - a se prăpădi după cineva, după ceva (fig., fam.); a fi îndrăgostit
lulea (fig., pop.).
ETRE dans une colere noire (fig.) - a fi turbat de furie (fig., fam.).
ETRE
134
a fi în cârdăşie cu cineva
ETRE en cheville avec qqn (fig., fam.) (fig., fam.).
ETRE la cheville ouvriere d'un complot, d'une association, d'une affaire (fig.) - a fi sufletul, creierul unui
complot, al unei asociaţii, al unei afaceri (fig.). ETRE chiche de qqch. (fig.) - a fi zgârcit (la...). ETRE
comme le chien du jardinier (fig., litt.) - a fi precum câinele grădinarului (a râvni la lucrul râvnit de altul),
ne pas ETRE du chique (fig., fam.) - a fi adevărat, veritabil. ETRE chocolat (fig., pop.) - a pica de fraier; a
rămâne cu buzele
umflate (fig., pop.). ETRE la chose de qqn (fig., fam.) - a fi cârpă în faţa cuiva (fig., fam.). ETRE tout
chose (fig.) - a se simţi prost (fig.). ETRE dans Ies choux (fig., fam.) - a fi în încurcătură, într-o situaţie
proastă; a nu avea bani; a fi la ananghie (fam.). ETRE la cible des quolibets (fig.) - a fi calul de bătaie
(fig., fam.). ETRE au septieme ciel (fig., fam.) - a fi în al nouălea cer (fig., fam.). ETRE dans le cirage
(fig., fam.) - 1. a rămâne lat (fig., fam.); 2. a fi dezorientat.
ETRE en plein cirage (arg.) - a fi beat criţă (fig., fam.).
ne plus ETRE dans le circuit (fig., fam.) - a fi scos din cursă (fig.).
ETRE en classe verte - a face şcoală în plină natură.
ETRE â la cloche (arg.) - a fi la curent, informat.
ETRE cloue entre quatre planches (fig., fam.) - a sta între patru scânduri; a fi îmbrăcat în haină de lemn
(fig., pop., eufem.).
ETRE cloue au sol (fig., fam.) - a sta înţepenit locului (fig., fam.).
ETRE cloue de surprise, sur place (fig., fam.) - a rămâne ţintuit locului (fig-, fam.).
ETRE coco (arg.) - a fi comunist.
ETRE au coeur du danger - a se afla în plin pericol.
ETRE sans coeur (fig.) - a fi lipsit de suflet (fig.).
ETRE un vrai cceur d'artichaut (fig., fam.) - a fi inimă slabă (fig., fam.); a se lăsa uşor înduioşat.
ETRE de tout coeur avec qqn (fig.) - 1. a fi de conivenţă cu cineva;
2. a merge mână în mână cu cineva (fig., fam.). ETRE coiffe avec un petard, comme un chien fou (fig.,
fam.) - a fi ciufulit, nepieptănat, cu părul zburlit. ETRE coiffe en coup de vent (fig.) - a fi nepieptănat, cu
părul răvăşit. ETRE coiffe de qqn, de qqch. (fig., fam.) - a se prăpădi după cineva,
după ceva (fig., fam.); a fi îndrăgostit lulea (fig., pop.). ETRE dans une colere noire (fig.) - a fi turbat de
furie (fig., fam.).
135________________________________________ETRE
ETRE tres (trop) collet monte (fig.) - a-şi da ifose; a fi scorţos p(fig., fam.).
ETRE dans le collimateur du juge (fig., fam.) - a fi luat la ochi de justiţie (fig., fam.).
ETRE comble (fig.) - a fi copleşit de fericire; a nu-şi mai dori nimic altceva (fig.).
ETRE d'un commerce agreable, charmant (fig.) - a fi sociabil, plăcut.
ETRE commode â vivre (fig.) - a fi cumsecade.
ETRE de bonne (de mauvaise) compagnie -1. a fi bine (prost) crescut; 2. a fi distins (grosolan).
ETRE d'excellente compagnie (fig., fam.) - a fi o companie plăcută.
ETRE compere et compagnon (fig., fam.) - a fi prieteni la cataramă (fam.).
ETRE au grand complet (fig.) - a fi toată lumea prezentă.
ne pas ETRE complique pour un sou (fig., fam.) - a fi o fire simplă, deschisă.
ETRE de bonne composition (fig., fam.) - a fi dintr-o plămadă bună
(fig., fam.). ETRE laisse pour compte (fig.) -1. a nu fi întrebuinţat; 2. a fi dat (lăsat)
la o parte; a fi lăsat de izbelişte (fig., fam.). ETRE loin du compte (fig.) - a se înşela cu desăvârşire; a fi
departe de
adevăr. ETRE compte pour du beurre (fig., fam.) - a fi un nimenea (fam.); a nu
fi luat în seamă; a fi desconsiderat. ETRE con comme un bălai (fig., pop.) - a fi tâmpit; a da în gropi
(de prost ce e) (fig., fam.). ETRE en concurrence avec... - a fi în concurenţă cu... ETRE en confiance
(fig.) -1. a avea încredere, a fi încrezător, a nu avea
dubii; 2. a se simţi în siguranţă. ETRE dans la confidence - a fi la curent; a cunoaşte secretul. ETRE
confit en devotion (pej.) - a fi bigot, habotnic, şoarece de biserică (fig., fam., peior.). ETRE bon pour une
contravention (fig., fam., iron.) - a se învârti de o
contravenţie (fig., fam., iron.). ETRE connu comme le loup blanc (fig.) - a fi cunoscut ca un cal breaz;
a i se duce, a-i merge buhul (fig., pop.); a i se duce vestea (ca de
popă tuns); a afla târgul şi ţara (fig., pop.). ETRE a contre-pied (fig.) - a fi pe picior greşit (fig.). ETRE
copains comme cochons (fig., fam.) - a fi prieteni la toartă, la
cataramă (fig., fam.). ETRE comme un coq en pate (fig., fam.) - a trai ca-n sânul lui Avraam
(fig., fam.).
ETRE______________________________________________
ETRE le coq du village (fig., fam.) - a fi fante de mahala, de obor (fam.).
ETRE la coqueluche de qqn (fig., fam.) - a fi alintatul, răsfăţatul, idolul cuiva.
ETRE â la corde (fam.) - a fi fără un sfanţ (fam.).
ETRE sur la corde raide (fig., fam.) - a fi pe muchie de cuţit; a dansa pe sârmă (fig., fam.).
ETRE dans Ies cordes de qqn (fig., fam.) - a fi pe placul, a corespunde
aşteptărilor cuiva. ETRE un cordon bleu (fig., fam.) - a fi o bucătăreasă excelentă. ETRE corveable â
merci (fig., fam.) - a fi săritor, serviabil; a nu evita
corvezile.
ETRE â la cote (fig., fam.) - a fi scuturat de bani; a fi lefter (fig., pop.).
ETRE de la cote de Saint Louis (vx.) - a fi os de domn (fig.).
ne plus ETRE cote â l'argus (fig.) - a fi prea în vârstă; a nu mai face
parale (fig., pop.). ne pas ETRE â cote (fig.) - a fi departe. ETRE a cote du match (fig., fam.) - a fi în afara
disputei. ETRE â cote de ses pompes (fig., fam.) - a umbla pe două cărări
(fig., fam.).
ETRE â cote de la plaque (fam.) -1. a fi pe dinafară (fig., fam.); 2. a nu
nimeri (fig.). ETRE â cote de la verite (fig.) - a fi departe de adevăr (fig.). ETRE du cote du manche, du
bon cote (fig.) - a fi de partea celui mai
tare (fig.). ETRE de l'autre cote de la barricade (fig.) - a fi din tabăra adversă. ETRE dans (qqch.) jusqu'au
cou (fig., fam.) - a fi vârât (în ceva) până-n
gât (fig-, fam.).
ETRE couche en chien de fusil (fig.) - a sta ghemuit, cu genunchii la gură.
ETRE un couche-tot (un couche-tard) - a se culca o dată cu găinile (a fi noctambul).
ETRE mauvais coucheur (fig., fam.) - a avea un caracter imposibil.
ETRE coude â coude avec qqn (fig., fam.) - a fi solidari, apropiaţi.
ETRE â cent coudees au-dessus de qqn (fig., fam.) - a fi cu mult, cu şapte, zece capete deasupra cuiva
(fig.).
ETRE â la coule (pop.) - 1. a fi isteţ, priceput; 2. a fi la curent, în pas cu moda; 3. a fi (o persoană)
agreabilă, înţelegătoare, generoasă.
ETRE coule (fig., fam.) - a fi pe dric (fig., pop.).
ETRE haut en couleurs (fig.) - a avea obrajii rumeni.
ETRE dans le coup (hors du coup) (fig., fam.) - 1. a participa; a fi părtaş (a nu participa, a nu fi părtaş) la
o acţiune; 2. a avea cunoştinţă de ceva (a nu avea nici un amestec); a (nu) fi la curent.
137
ETRE
ETRE sous le coup d'une accusation, d'une condamnation - a fi sub
ameninţarea unei acuzaţii, a unei condamnări. ETRE dans son coup de feu (fig.) - a fi în focuri (fig.). ne
pas ETRE a un coup de tete preş (fig.) - a nu fi la prima trăs-
naie (fam.). ETRE un sale coup pour la fanfare (pop.) - a fi o afacere neplăcută. ETRE sous la coupe de
qqn (fig., fam.) - a fi sub papucul cuiva
„ (fig-, fam.). n'ETRE que des coups d'epee dans l'eau (ce n'est qu'un coup...)
(fig., fam.) - a fi ceva zadarnic. n'ETRE que des coups de semonce (ce n'est qu'un coup...) (fig., fam.)
- a nu fi decât o mustrare, un avertisment. ETRE aux cents coups (fig., fam.) - a fi înnebunit de grijă; a nu
avea „ stare (fig., fam.). ETRE bien (mal) en cour (fig.) - a fi (a nu fi) în graţiile cuiva (fam.);
a fi bine (prost) văzut (fig., fam.). ETRE au courant - a fi la curent; a şti. ETRE dans la course (fig., fam.)
- 1. a fi la curent, în pas cu vremea,
pe fază; 2. a fi candidat; 3. a fi în joc (fig.). ne pas ETRE dans la course (fig., fam.) - a nu fi la curent; a fi
depăşit. ETRE â bout de course (fig.) - a fi la capătul puterilor (fig., fam.). ETRE â court d'argent (fig.,
fam.) - a fi pe geantă, lefter (fig., fam.). ETRE â court d'idees (fig.) - a nu fi inspirat. ETRE a court de
(qqch.) - a nu avea (ceva), ne pas ETRE â court de (qqch.) (fig., fam.) - a nu duce lipsă de (ceva),
a avea din abundenţă. ETRE de la Courtille (arg.) - a fi lefter, fără un sfanţ (pop.). ETRE cousin â la
mode de Bretagne (fig.) - a fi rudă cu toată lumea
(fig.); a fi neam după Adam (fig., fam.). ETRE cousu de fii blanc (fig., fam.) - a fi cusut cu aţă albă (fig.,
fam.). ETRE (tout) cousu d'or (fig., fam.) - a fi putred de bogat. ETRE â couteaux tires avec qqn (fig.,
fam.) - a fi la cuţite cu cineva „ (fig-, fam.).
ETRE coutumier du fait (pej.) - a fi recidivist. ETRE de la meme couvee (fig., fam.) - a fi din aceeaşi
generaţie,
acelaşi leat (fam.). ETRE â couvert de qqch. (fig.) - a fi la adăpost de ceva (fig.), sub protecţia cuiva; a
avea garanţii sigure. ETRE â cran (fig., fam.) - a fi cu capsa pusă (fig., fam.). ETRE la creme des
hommes (fig.) - a fi cel mai cumsecade. ETRE dans le (au) creux de la vague (fig.) - a fi într-o pasă
proastă
(fig., fam.); a fi în pom (fig., fam.). ETRE tout creux comme un mauvais radis, la peau sur l'os (fig., fam.)
-
a fi slăbănog, numai piele şi os (fig., fam.).
ETRE
138
ETRE completement creve (fig., fam.) - a fi frânt de oboseală (fig., fam.). ETRE crible de dettes (fig.,
fam.) - a fi înglodat în datorii; a fi dator vândut (fam.).
ETRE comme un crin (fig., fam.) - a fi ţepos, acru, posac, ursuz. ETRE â crins (fig., fam.) - a fi gata să
explodeze (fig.). ETRE (vivre) aux crochets de qqn (fig., fam.) - a trăi pe spinarea cuiva (fig., fam.).
ETRE crotte comme un barbet, jusqu'â l'echine (fig., fam.) - a fi plin de noroi, murdar ca un porc (fam.).
pop.) - a fi naiv, guguştiuc
ETRE cucul (cucu Ia praline) (fig
(fig., pop.).
ETRE cuit (fig., fam.) - a se arde; a fi în pom (fig., fam.). ETRE cui beni (fig., pop.) - a fi bigot. ETRE
comme cui et chemise (fig., fam.) - a fi prieteni la cataramă ca
tuşea cu junghiul (fig., fam.). ETRE faux cui (fig., pop.) - a fi ipocrit. ETRE une vieille culotte de peau
(fig., fam.) - a fi un Moş Teacă
(fig., fam.), un militar mărginit. ETRE dans la debine (fig., pop.) - a fi în mizerie. ETRE deborde (fig.) - a
fi foarte ocupat; a nu mai face faţă (fig., fam.). ETRE completement deborde (par Ies evenements) - a fi
total depăşit (de evenimente).
ETRE deborde par le travail - a nu-şi vedea capul de treburi (fig., fam.). ETRE debout, encore debout
(fig.) - a fi încă în puteri, a nu se lăsa (fig., fam.).
ETRE un vieux debris (fig., pop.) - a fi un biet bătrân.
ETRE dans la deche, dans une deche noire (pop.), dans la puree
(fig., fam.) - a trăi în mizerie, în cea mai neagră mizerie. ETRE dans la deconfiture (fig.) - a cădea în
ruină. ETRE sans defaillance (fig.) - a fi om integru
nu-şi ţine angajamentele; 2.
a greşi;
ETRE en defaut (fig.) - 1
a fi vinovat.
ETRE sur la defense (fig.) - a fi gata de ripostă. n'ETRE qu'un dejeuner de soleil (fig., fam.) - a fi ceva
trecător (fig.). ETRE en delicatesse avec qqn (fig.) - a fi într-o situaţie jenantă faţă de
cineva.
ETRE deloge par un complot (fig.) - a fi înlăturat printr-un complot. ETRE d'avant le deluge (fig., fam.) -
a fi de pe vremea lui Tata Noe,
dinainte de potop (fig., fam.). ETRE sur Ies dents (fig., fam.) - 1. a fi epuizat, surmenat; 2. a fi cu
capsa pusă (fig., fam.); a nu avea stare (fig., pop.). ETRE sur son depart - a fi pe punctul de a pleca.
139_____________________________________________________ETRE
ETRE du dernier mauvais gout (fig., fam.) - a fi de un prost gust fără
pereche, a fi un kitsch. ETRE toujours derriere qqn (fig.) - 1. a urmări; a fi cu ochii pe cineva; 2. a
supraveghea pe cineva. ETRE en plein desarroi (fig.) - a fi în plin haos. ETRE desavoue - a fi condamnat;
a fi dezaprobat; a fi dezminţit;
a fi renegat (de cineva). ETRE au desespoir (fig.) - a regreta; a fi disperat. ETRE au-dessous de sa tâche
(fig., fam.) - a fi incapabil; a nu corespunde; a nu fi la înălţimea aşteptărilor. ETRE au-dessous de tout
(fig., fam.) - a fi sub orice critică (fig.). ETRE dans le troisieme, trente-sixieme dessous (fig., fam.) - a fi la
ananghie (fig., fam.). ETRE au-dessus de qqn (fig., fam.) - a fi mai presus de cineva (fig.). ETRE au-dessus
des calomnies (fig.) - a fi mai presus de calomnii. ETRE au-dessus de tout soupcon - a fi mai presus de
orice bănuială. ETRE dans Ies dettes jusqu'au cou (fig., fam.) - a fi înglodat în datorii,
dator vândut (fam.). ETRE dans la deveine (fam.) - a fi în pasă proastă (fam.). ETRE devisse de la toiture
(fig., pop.) - a fi într-o doagă (fig., pop.). ETRE â la devotion de qqn (fig.) - a fi devotat cuiva. ETRE au
diapason de qqn (fig., fam.) - a fi la unison cu cineva. ETRE difficile â vivre (fig.) - a avea un caracter
dificil, imposibil, ne pas ETRE digne de delier Ies cordons des souliers de qqn (fig., lin.) -
1. a nu fi nici la degetul cel mic al cuiva (fig., fam.); 2. a nu merita
nici un pic de consideraţie. ETRE le dindon de la farce (fig., fam.) - a pica de fraier (fig., pop.);
a i se pune un cioc, o barbă (fig., fam.). ETRE plus discret qu'une tombe (fig.) - a fi mut ca mormântul
(fam.). ETRE bien (mal) dispose pour (envers) qqn - a fi bine (rău) voitor faţă
de cineva. ETRE â deux doigts de... (fig.) - a fi la un pas de... (fig.). ETRE comme Ies deux doigts de la
main (fig., fam.) - a fi nedespărţiţi. ETRE gros dormeur (fam.) - a obişnui să doarmă mult. ETRE le dos
au mur (fig.) - a fi la ananghie (fig., pop.); a nu avea încotro;
a fi într-o situaţie disperată ; a fi încolţit. ETRE bien dotee de partout (fig., fam.) - a avea rotunjimi; a fi
plinuţă. ne pas ETRE douteux - 1. a nu fi îndoielnic; 2. a fi sigur că... ETRE sous Ies drapeaux (fig.,
fam.) - a fi în armată. ETRE dans de beaux (de mauvais, de sales) draps (fig., fam.) - a o băga
pe mânecă (fig., fam.); a fi într-o încurcătură, într-un bucluc
(fig., fam.), a se afla într-o situaţie proastă.
ETRE
140
ETRE entre deux draps, dans Ies draps (fig., fam.) - a se băga în aşternut.
ETRE un joyeux drille (fam.) - a fi băiat de viaţă (fam.).
ETRE en droit de... - a avea dreptul să...
ETRE droit comme un cierge (fam.) - a fi drept ca o lumânare.
ETRE droit, grand, mince, elance comme un peuplier - a fi înalt
ca plopul. ETRE dans son bon droit (fig.) - a fi îndreptăţit. ETRE dupe - a fi păcălit (fam.). ETRE un dur
(fig.) - 1. a se comporta fără milă; 2. a avea o poziţie
politică inflexibilă. ETRE un dur en affaires (fig.) - a fi inflexibil în afaceri. ETRE dur â la besogne (fig.,
fam.) - a trage ca un bou (fig., fam.). ETRE dur â cuire (fig., fam.) - a nu se da bătut cu una cu două; a fi
un
tip tare (fig., fam.). ETRE dur â la detente (fig., fam.) - a fi strâns la pungă (fig., fam.). ETRE dur de Ia
feuille (fig., fam.) - a fi fudul de o ureche (fig., fam.). ETRE dur au mal (fig.) - a fi rezistent la durere.
ETRE dur de Poreille (fig., fam.) - a fi tare de o ureche (fam.). ETRE dur â Ia peine, a la tâche (fig.) - a
duce la tăvăleală (fig., fam.). ETRE dur â vivre (fig.) - a face altora viaţă amară. ETRE â l'eau (fig., fam.)
- a fi la ananghie (fig., fam.). ETRE comme l'eau et le feu, comme le jour et la nuit (fig., fam.) -a avea
caractere total diferite; a fi ca soarele cu luna, ca ziua şi noaptea, ca soacra cu nora (fig., fam.). ETRE en
eau, en nage (fig.) - a fi lac de apă, de sudoare (fig., fam.). ETRE dans Ies eaux de qqn (fig., fam.) - a
împărtăşi ideile cuiva;
a-i cânta în strună (fig., fam.). ETRE dans Ies memes eaux (fig.) - a avea aceeaşi valoare. ETRE
eclabousse par une affaire de corruption (fig.) - a fi compromis
de o afacere, de un scandal de corupţie. ETRE â rude ecole (fig.) - a se forma la şcoala vieţii (fig.). ETRE
econome de ses louanges, de son temps (fig.) - a fi zgârcit cu
laudele, cu timpul său. ETRE aux ecoutes (fig.) - a trage cu urechea, a sta la pândă (fam.); a fi
atent; a fi numai urechi (fig., fam.). ETRE dans son element (fig.) - a fi ca peştele în apă (fig.). ETRE
comme un elephant dans un magasin de porcelaines (fig., fam.)
- a fi nepotrivit undeva; a distona. ETRE embarque dans le meme băteau (fig., fam.) - a fi în aceeaşi
situaţie, în aceeaşi barcă (fig., fam.).
141
ETRE
ETRE mal embouche (fig.,fam.) - a fi prost crescut, grosolan, bădăran. ETRE un empecheur de tourner
en rond (fig., fam.) - a fi un încurcă-
lume (fig.,fam.); a se pune contra. ETRE emporte, traîne comme un fetu (fig.,fam.) - a se lăsa dus de ape
(fig.Jam.). ETRE enceinte jusqu'aux yeux, jusqu'aux trous des yeux (pop.) -
a fi cu burta la gură (pop.). ETRE entre l'enclume et Ie marteau (fig., fain.) - a fi între ciocan şi
nicovală (fig., fam.). ETRE endette jusqu'au cou, jusqu'â la gauche (fig., fam.) - a fi băgat
până-n gât (înglodat) în datorii; a fi dator vândut (fig., fam.). ETRE enfant de la balle (fig., fam.) - a
continua o meserie din tată în
fiu (fam.).
ETRE un enfant de cceur (fig., fam., iron.) - 1. a fi naiv; „e dulce!"
(fig., fam., iron.); 2. a fi nevinovat, pur. ETRE un enfant difficile - a fi un copil cu probleme. ETRE un
enfant prodige - a fi un copil minune, supradotat (fig., fam.). ne pas ETRE lâ pour enfiler des perles (fig.,
fam.) - a nu fi venit să taie
frunze la câini (fig., fam.). ETRE entete comme un âne rouge (fig., fam.) - a fi încăpăţânat ca un
catâr (fig., fam.). ETRE ennuyeux comme la pluie (fig.Jam.) - a fi plicticos, monoton (fig.). ETRE envoye
aux assises - a fi judecat pentru crimă. ETRE sur des epines (fig.) - a sta ca pe spini (fig.). ETRE de son
epoque (fig.) - a fi în pas cu vremea sa (fig.). ETRE â rude epreuve (fig.Jam.) - a fi supus la grele
încercări. ETRE en bon equipage (fig., fam.) - a arăta bine; a fi înţolit (pop.). ETRE en mauvais, triste,
pauvre, piteux equipage (fig., litt.) - a arăta
jalnic; a fi jerpelit.
ETRE un escroc de la plus belle eau (fam.) - a fi un escroc patentat (fam.).
n'ETRE qu'un escroc au petit pied (fig., fam.) - a nu fi decât un prăpădit (amărât) de escroc.
ETRE une espece d'etoile volante (fig., fam.) - a fi o stea trecătoare fig.Jam.).
ETRE un esprit borne (fig., fam.) - a fi mărginit, cap pătrat; a avea ochelari de cal (fig.Jam.).
ETRE un simple d'esprit (fig.) - a fi sărac cu duhul (fig.).
ne pas ETRE un pur esprit (fig.Jam.) - a fi din carne şi oase (fig.Jam.).
ETRE en etat de choc (fig.) - a fi în stare de şoc (fig.).
ETRE dans un etat (une position, une situation) interessant(e) (fig., euph.) - a fi gravidă.
ETRE
142
ETRE en etat de grâce (fig.) -1. a fi inspirat; 2. a avea harul divin (fig.) ETRE hors d'etat (choses) (fig.) -
a nu funcţiona; a fi stricat. ETRE hors d'etat de... (personnes) (fig.) - a nu fi în stare să... ETRE en etat de
marche (fig., pop.) - a fi o brânză împuţită (pop.). ETRE dans un etat second (fig.) - a fi pe altă lume
(fig.). ETRE dans tous Ies (ses) etats (fig.) - a fi înnebunit, întors pe dos;
a-şi ieşi din fire (fig., fam.). ne pas ETRE etouffe par la delicatesse (fam.) - a fi grosolan, ne pas ETRE
etouffe par Ies scrupules (fig., fam.) - a nu-şi face
scrupule; a fi lipsit de scrupule, ne pas ETRE etouffe par Ies bons sentiments (fig., fam.) - a fi plin de
intenţii rele; a călca (a trece) peste cadavre (fig., fain.). ETRE en eveil (fig.) - a fi cu ochii în patru (fig.,
fam.). ETRE eveille comme une portee de souris (fig., fam.) - 1. a nu avea astâmpăr; a avea viermi în fund
(fig., pop.); 2. a-i scapără mintea, ne pas ETRE exempt d'un travers (fig.) - a nu fi scutit de un necaz.
ETRE porte â l'exces (fig.) - a depăşi măsura.
ETRE toujours en exercice (fig.) - a continua să fie în funcţie, să activeze.
ETRE â la derniere extremite, â toute extremite (fig.) - a fi pe patul
de moarte (fig.). ETRE la fable de... (fig., fam.) - a fi de râsul... ETRE la fable du quartier (fig., fam.) - a
se face de băcănie, de basm,
de pomină (fig., fam.). ETRE facile â vivre (fig.) - a fi cumsecade; a nu complica viaţa altuia. ETRE plus
facile â prendre qu'â laisser (fig.) - a fi (o femeie) uşor de
cucerit.
ETRE sans facons (fig.Jam.) - a nu face mofturi, fasoane; a nu fi afectat; a fi direct (fig.).
ETRE fagote comme un sac (fig., fam.) - a fi îmbrăcat fără gust; a fi ca
un sac de cartofi (fig., fam.). ETRE faiseuse d'anges (fig., fam.) - a fi moaşă criminală (fig., fam.). s'en
ETRE fait de qqn, de qqch. (fig.) - a se fi terminat cu cineva, cu
ceva (fig.). ETRE au fait - a fi pe fază, la curent.
ETRE fait d'un seul bloc (fig., fam.) - a fi dintr-o bucată (fig., fam.). ne pas ETRE fait pour Ies chiens
(fig., fam.) - a se comporta ca între
oameni; a fi (făcut) pentru oameni. ETRE fait comme un rat (fig., fam.) - a fi prins în cursă; a nu mai avea
nici o scăpare; a fi încolţit (fig.). ETRE faite au moule, au tour (fig., fam.) - a fi ţipă bine (fig., pop.).
ETRE un familier de (un club) - a fi un obişnuit al (unui club).
143
ETRE
ETRE de la raerae farine (fig., fam.) - a fi din acelaşi aluat (fig., fam.),
din aceeaşi plămadă (fig., pop.). ETRE fauche comme Ies bles (fig., fam.) - a fi curăţat, lefter, pe geantă
(fig., fam.). ETRE faux comme un jeton (fig., fam.) - a fi taler cu două feţe
(fig., fam.), ipocrit, prefăcut. ETRE femme jusqu'au bout des ongles (fig., fam.) - a fi femeie până-n
vârful unghiilor (fig., fam.). ETRE femme au foyer - a fi casnică.
ETRE une maîtresse femme (fig., fam.) - a fi o femeie şi jumătate. ETRE femme de tete (fig., fam.) - a fi
femeie cu cap (fig., fam.). ETRE femme, fille, homme â... - a fi capabil(ă) să... ETRE ferme sur ses
arcons, sur ses etriers (fig., fam.) - a fi călare,
stăpân pe situaţie (fig., fam.). ETRE ferme â qqch. (fig.) - a nu fi receptiv la ceva (fig.). ETRE ferme
comme une huître (fig., fam.) - a fi, a avea o fire închisă. ETRE ferre sur un sujet, sur une question (fig.,
fam.) - a fi tare pe un
subiect, a fi priceput într-o problemă, ne pas ETRE tres ferre sur un sujet (fig., fam.) - a nu se prea pricepe
la ceva. ETRE feru de... (fig.) - a fi mort după... (fig.). ETRE sous la ferule, â Ia merci de qqn (fig., fam.)
- a fi Ia cheremul,
la mâna cuiva (fig., fam.). ETRE â la fete (fig.) - a fi în culmea fericirii. ETRE de la fete (fig.) - a fi invitat,
a participa la... ETRE de toutes Ies fetes (fig.) -a fi invitat peste tot, foarte căutat, nelipsit de undeva.
ETRE sans feu ni lieu (fig., fam.) - a nu avea nici masă, nici casă; a fi
pe drumuri (fig., fam.). ETRE tout feu, tout flamme pour qqn, pour qqch. (fig., fam.) - a fi plin
de înflăcărare pentru cineva; a-şi da toată silinţa pentru ceva. ETRE pris entre deux feux (fig.) - a fi prins
între două focuri (fig.). ne pas ETRE fîable - a nu fi demn de încredere; a nu prezenta garanţii. ETRE
ficele comme un saucisson (fig., fam.) - a fi îmbrăcat fără gust,
ca o altă aia (fig., fam.). ETRE bien (mal) ficele (fig., fam.) -1. a fi bine (prost) înţolit (fig., pop.);
2. a arăta bine (prost) (fig., fam.). ETRE un peu ficelle (fig., fam.) - a fi cam şmecher, şiret, (ne pas) ETRE
fichu de... (fam.) - a (nu) fi în stare să..., capabil să... ETRE fichu comme l'as de pique, comme quatre
sous (fig., fam.) -a arăta ca dracu', ca vai de el.
ETRE
144
ETRE fier comme Artaban, comme un pou (fig., fam.) - a fi ţanţoş ca
un cocoş, mândru ca un păun (ca Păunaşul codrilor) (fig., fam.). ne pas ETRE fier de soi (fig.) - a se simţi
ruşinat. ETRE fille â... - a fi capabilă să... ETRE une fille â ne pas se laisser conter fleurette (fig., fam.) - a
fi
serioasă; a nu se lăsa cobzărită, vrăjită (fig., pop.). ETRE bonne fille (fig.) - a fi cumsecade, fată bună
(fig.). ETRE le fils de ses ceuvres (fig., lin.) - a se fi ridicat prin propriile-i
mijloace, prin munca lui, singur. ETRE fixe sur le compte de qqn (fig.) - a se lămuri ce hram poartă cineva
(fig., fam.). ETRE â la flan (pop.), â la gomme (fig., fam.) - a nu valora mare lucru. ETRE sur le flanc
(fig., fam.) - a fi mort de oboseală. ETRE tres fleur bleue (fig., fam.) - a fi sentimental, naiv. ETRE
flambe, foutu (fig., pop.) - a fi pe dric (fig., pop.). ETRE la fine fleur de qqch. (fig., lin.) - a fi crema (fig.,
fam.), tot ce e
mai ales. ETRE â flot (fig., fam.) - a fi pe linia de plutire (fig., fam.). ETRE de bonne (de mauvaise) foi
(fig.) - a fi de bună (de rea) credinţă,
sincer (prefăcut). ETRE foile de son corps (fig., fam.) - a fi în călduri (fig., pop.). ETRE fonde â... - a fi
îndreptăţit să...
ETRE en fonds (fig.) - a fi în fonduri (fig.); a dispune de capital. ETRE de force â faire qqch. (fig.) - a fi
capabil, în stare să facă ceva. ETRE dans la force de l'âge (fig.) - a fi în floarea vârstei (fig., fam.). ETRE
de premiere force (fig.) - a fi de mâna întâia, priceput, remarcabil, de calitate (fig., fam.). ETRE force d'en
arriver lâ (fig.) - a nu avea încotro (fam.). ETRE en pleine forme, dans une forme eblouissante (fig.) - a fi
într-o
formă grozavă, o formă de zile mari (fig., fam.). ne pas ETRE fort d'aplomb (fig., fam.) - a nu se simţi
tocmai bine. ETRE fort comme un bceuf, comme un turc (fig., fam.) - a fi solid ca
un bivol (fig., fam.). ETRE fort comme un chene (fig.) - a fi falnic ca un stejar (fig.). ETRE fort en gueule
(fig., fam.) - a fi rău de gură (fig., fam.), bun de
fleanca (pop.). ETRE fort dans sa pârtie (fig., fam.) - a fi tare în specialitatea sa. ETRE fort de la
protection, du soutien de qqn (fig.) - a fi sigur de, a se
bizui pe protecţia (pe ajutorul cuiva); a avea o pilă mare (fig., fam.). ETRE fort de qqch. (fig.) ~ a fi sigur
de ceva (fig.). ETRE fort sur une question (fig.) - a fi tare în ceva, a fi foarte bun într-un
domeniu (fig., fam.).
ETRE_____________________________________________________144
ETRE fier comme Artaban, comme un pou (fig., fam.) - a fi ţanţoş ca
un cocoş, mândru ca un păun (ca Păunaşu] codrilor) (fig., fam.). ne pas ETRE fier de soi (fig.) - a se simţi
ruşinat. ETRE fille â... - a fi capabilă să... ETRE une fille a ne pas se laisser conter fleurette (fig., fam.) - a
fi
serioasă; a nu se lăsa cobzărită, vrăjită (fig., pop.). ETRE bonne fille (fig.) - a fi cumsecade, fată bună
(fig.). ETRE le fils de ses ceuvres (fig., litt.) - a se fi ridicat prin propriile-i
mijloace, prin munca lui, singur. ETRE fixe sur le compte de qqn (fig.) - a se lămuri ce hram poartă cineva
(fig., fam.). ETRE â la flan (pop.), â la gomme (fig., fam.) - a nu valora mare lucru. ETRE sur le flanc
(fig., fam.) - a fi mort de oboseală. ETRE tres fleur bleue (fig., fam.) - a fi sentimental, naiv. ETRE
flambe, foutu (fig., pop.) - a fi pe dric (fig., pop.). ETRE la fine fleur de qqch. (fig., litt.) - a fi crema (fig.,
fam.), tot ce e
mai ales. ETRE â flot (fig., fam.) - a fi pe linia de plutire (fig., fam.). ETRE de bonne (de mauvaise) foi
(fig.) - a fi de bună (de rea) credinţă,
sincer (prefăcut). ETRE foile de son corps (fig., fam.) - a fi în călduri (fig., pop.). ETRE fonde â... - a fi
îndreptăţit să...
ETRE en fonds (fig.) - a fi în fonduri (fig.); a dispune de capital. ETRE de force â faire qqch. (fig.) - a fi
capabil, în stare să facă ceva. ETRE dans la force de l'âge (fig.) - a fi în floarea vârstei (fig., fam.). ETRE
de premiere force (fig.) - a fi de mâna întâia, priceput, remarcabil, de calitate (fig., fam.). ETRE force d'en
arriver lâ (fig.) - a nu avea încotro (fam.). ETRE en pleine forme, dans une forme eblouissante (fig.) - a fi
într-o
formă grozavă, o formă de zile mari (fig., fam.). ne pas ETRE fort d'aplomb (fig., fam.) - a nu se simţi
tocmai bine. ETRE fort comme un boeuf, comme un turc (fig., fam.) - a fi solid ca
un bivol (fig., fam.). ETRE fort comme un chene (fig.) - a fi falnic ca un stejar (fig.). ETRE fort en gueule
(fig., fam.) - a fi rău de gură (fig., fam.), bun de
fleanca (pop.). ETRE fort dans sa pârtie (fig., fam.) - a fi tare în specialitatea sa. ETRE fort de la
protection, du soutien de qqn (fig.) - a fi sigur de, a se bizui pe protecţia (pe ajutorul cuiva); a avea o pilă
mare (fig., fam.). ETRE fort de qqch. (fig.) - a fi sigur de ceva (fig.). ETRE fort sur une question (fig.) - a
fi tare în ceva, a fi foarte bun într-un domeniu (fig., fam.).
ETRE
144
ETRE fier comme Artaban, comme un pou (fig., fam.) - a fi ţanţoş ca I
un cocoş, mândru ca un păun (ca Păunaşul codrilor) (fig., fam.). I ne pas ETRE fier de soi (fig.) ~ a se
simţi ruşinat. ETRE fille â... - a fi capabilă să... ETRE une fille â ne pas se laisser conter fleurette (fig.,
fam.) - a fi I
serioasă; a nu se lăsa cobzărită, vrăjită (fig., pop.). ETRE bonne fille (fig.) - a fi cumsecade, fată bună
(fig.). ETRE le fils de ses oeuvres (fig., litt.) - a se fi ridicat prin propriile-i I
mijloace, prin munca lui, singur. ETRE fixe sur le compte de qqn (fig.) - a se lămuri ce hram poartă cineva
I
(fig., fam.). ETRE â la flan (pop.), â la gomme (fig., fam.) - a nu valora mare lucru. I ETRE sur le flanc
(fig., fam.) - a fi mort de oboseală. ETRE tres fleur bleue (fig., fam.) ~ a fi sentimental, naiv. ETRE
flambe, foutu (fig., pop.) - a fi pe dric (fig., pop.). ETRE la fine fleur de qqch. (fig., litt.) - a fi crema (fig.,
fam.), tot ce e I
mai ales. ETRE â flot (fig., fam.) ~ a fi pe linia de plutire (fig., fam.). ETRE de bonne (de mauvaise) foi
(fig.) - a fi de bună (de rea) credinţă, I
sincer (prefăcut). ETRE foile de son corps (fig., fam.) ~ a fi în călduri (fig., pop.). ETRE fonde â... - a fi
îndreptăţit să...
ETRE en fonds (fig.) - a fi în fonduri (fig.); a dispune de capital. ETRE de force â faire qqch. (fig.) - a fi
capabil, în stare să facă ceva. ETRE dans la force de l'âge (fig.) - a fi în floarea vârstei (fig., fam.). ETRE
de premiere force (fig.) ~ a fi de mâna întâia, priceput, remarcabil, de calitate (fig., fa/n.). ETRE force d'en
arriver la (fig.) - a nu avea încotro (fam.). ETRE en pleine forme, dans une forme eblouissante (fig.) - a fi
într-o
formă grozavă, o formă de zile mari (fig., fam.). ne pas ETRE fort d'aplomb (fig., fam.) ~ a nu se simţi
tocmai bine. ETRE fort comme un boeuf, comme un turc (fig., fam.) ~ a fi solid ca
un bivol (fig., fam.). ETRE fort comme un chene (fig.) - a fi falnic ca un stejar (fig.). ETRE fort en gueule
(fig., fam.) - a fi rău de gură (fig., fam.), bun de
fleanca (pop.). ETRE fort dans sa pârtie (fig., fam.) - a fi tare în specialitatea sa. ETRE fort de la
protection, du soutien de qqn (fig.) - a fi sigur de, a se
bizui pe protecţia (pe ajutorul cuiva); a avea o pilă mare (fig., fam.). ETRE fort de qqch. (fig.) - a fi sigur
de ceva (fig.). ETRE fort sur une question (fig.) ~ a fi tare în ceva, a fi foarte bun într-un
domeniu (fig., fam.).
145_____________________________________________________ETRE
pETRE un fort en theme (fig., fam.) - a fi tocilar (fig., fam.). ETRE une bonne fburchette (fig., fam.) - a
fi mare mâncău (fam.). ETRE mal foutu (fig., fam.) - 1. a nu se simţi bine: 2. a fi obosit. ETRE fraîche
comme une rose (fig.) - a avea un ten de piersică. ETRE frais emoulu (d'une ecole) - a fi proaspăt
absolvent (al unei facultăţi, al unei şcoli superioare), en ETRE pour ses frais (fig., fam.) - a fi în pagubă
(fam.); a scoate bani
din buzunar (fig., fam.), a plăti din buzunar. ETRE frais comme un rat gele (arg.) - a fi îngheţat ca un
rahat (pop.),
rece ca un sloi de gheaţă. ETRE franc du collier (fig., fam.) - a acţiona deschis, pe faţă, sincer. ETRE
franc comme l'or (fig.) - 1. a fi cinstit; 2. a fi adevărat. ETRE (tres) vieille France (fig.) - 1. a fi de o
politeţe desuetă;
2. a fi conservator. ETRE frappe de cetite (fig.) - a fi orb; a orbi (fig.). ETRE friand de qqch. (fig., fam.) -
a fi amator de ceva; a se prăpădi
după ceva (fig., fam.). ETRE en friche (fig.) - a fi necultivat, abandonat. ETRE frit (fig., fam.) - a se arde
(fig., fam.). ETRE un excellent fusil (fig., fam.) - a fi un ţintaş bun. ETRE dans le gâchis (fig., fam.) - a fi
într-o situaţie încurcată, fără
ieşire. ETRE gai comme un pinson (fam.) - a fi vesel ca o păsărică. ETRE un garţon manque - a fi
băieţoasă. ETRE au garde-â-vous (fig.) - a sta în poziţie de drepţi (în faţa
cuiva) (fig.). ETRE sur ses gardes (fig.) - a sta în defensivă, deoparte (fig.). ETRE â gauche (â droite)
(fig., fam.) - a fi de stânga (de dreapta)
(fi 8-, fam.).
ETRE gave de compliments, d'honneurs (fig.) - a fi sătul de laude, de onoruri.
ETRE gene dans Ies (aux) entournures (fig., fam.) - a fi stângaci; a nu şti să se mişte.
ETRE (un) genie en herbe (fig., fam.) - a fi (un) copil minune, un talent în faşă, o promisiune, o speranţă
(fig., fam.).
ETRE sur Ies genoux (fig., fam.) - a pica, a fi mort de oboseală.
ETRE un gibier de potence (fig., fam.) - a fi o pramatie (fam.).
ETRE de glace (fig.) - a fi de piatră, a fi un sloi de gheaţă (fig., fam.).
ETRE glace de peur (fig.) - a fi îngheţat de frică (fig.).
ETRE gogotte, poule laitee, un ecoute s'il pleut (fig., fam.) - a se ţine încă de fusta mamei (fig., fam.).
ETRE
146
ETRE en goguette (fig., fam.) - a fi afumat, cherchelit (fam.). ETRE gonfle (fig., pop.) -La fi curajos; 2. a
fi plin de tupeu. ETRE gonfle â bloc (fig., pop.) - 1. a nu se da bătut (fig., fam.);
2. a fi plin de elan (fig., fam.); 3. a fi plin de sine, înfumurat. ETRE rudement gonfle (fig., pop.) - a avea
tupeu (pop.). ETRE gosse de riche (fig., fam.) - a fi copil răsfăţat, de oameni bogaţi,
„băiatu' lui tăticu'". ETRE dans le (en plein) goudron (dans la melasse, dans la panade)
(fig., fam.) - a fi în rahat până-n gât (fig., pop.). ETRE assez grand pour... (fig., fam.) - a fi în stare să...
ETRE une grenouille de benitier (fig.) - a fi şoarece de biserică (fig.). ETRE sous la (Ies) grifl'e(s) de qqn
- a fi la cheremul cuiva (fam.). ETRE sur le gril (fig., fam.) - a sta ca pe jăratic (fig., fam.). ETRE grille
(fig., fam.) - 1. a fi curăţat (fig., fam.); 2. a se fi ars (fig., pop.).
ETRE gros comme une vache, comme une barrique (fam.) - a fi o
huidumă (fig., fain.). ETRE pas plus gros que le poing (fam.) - a fi de-o şchioapă (fam.). ETRE un gros
plein de soupe (fam.) - a fi pântecos (fam.). ETRE Gros-Jean comme devant (fig., fam.) - a rămâne
mofluz
(fig., pop.).
ETRE de bonne guerre de... (fig., fam.) - a fi bine să...; a se cuveni
să...; a fi cinstit să... ETRE (un) fort en gueule (fig., pop.) - a-i da cu clanţa (fig., pop.). ETRE guinde dans
ses vetements (fam.) - a se simţi ca în haine de
împrumut, de pomană, de la răposatul (fig., fam.). ETRE habille. vetu comme une prune (fam.) - a fi prost
îmbrăcat. ETRE habite par un reve (fig.) - a fi obsedat de un vis. ETRE hors d'haleine (fig., fam.) - a fi
cu răsuflarea tăiată (fam.). ETRE harcele de soucis (fig., fam.) - a fi hărţuit de griji (fig., fam.). ETRE en
hausse (fig., fam.) -La face progrese; 2. a-i merge din ce în
ce mai bine.
ETRE haut comme 9a (fig., fam.) - a fi numai atâtica (fam.). ETRE qqn de haut voi (fig., fam.) - a face
parte din lumea bună. ETRE â la hauteur de la situation (fig.) - a fi la înălţimea situaţiei (fig.Jam.).
ETRE herisse comme un chardon (fam.) - a se zbârli ca un arici (fig-, fam.).
ETRE â l'heure - a fi punctual.
ETRE â sa deraiere heure (fig.) - a fi pe moarte; a-şi trăi ultimele clipe.
ETRE heureux comme un poisson dans l'eau (fig., fam.) - a fi în elementul său, ca peştele în apă.
147_____________________________________________________ETRE
ETRE heureux comme un roi (fig., fam.) - a fi nespus de fericit. ETRE heureux comme un pou dans la gomina (fig.,
fam.) - a fi foarte fericit.
ETRE sans histoire(s) (fig., fam.) - a fi simplu, fără complicaţii.
ETRE homme â... - a fi capabil de..., a fi dintre aceia care...
ETRE homme â tout faire - a se pricepe la toate.
ETRE un homme â part entiere (fig.) - a fi om dintr-o bucată.
ETRE l'homme qui a vu l'homme qui a vu l'ours (iron.) - 1. „lanţul
slăbiciunilor"; 2. a face afirmaţii „din auzite". ETRE â Thonneur (fig.) - a fi celebrat, sărbătorit, recompensat; a i se
recunoaşte meritele.
ETRE hors d'atteinte (fig., fam.) - a fi de negăsit, de neatins (fig.).
ETRE hors cours (fig.) - a nu mai avea curs, valabilitate.
ETRE hors de combat (fig.) - a fi scos din luptă (fig.).
ETRE hors de danger (fig.) - a fi în afara oricărui pericol.
ETRE hors jeu (fig.) - 1. a nu şti despre ce este vorba; 2. a nu fi amestecat (într-o afacere); 3. a fi afară din joc
(ofsaid) (sport). ETRE hors-la-loi (fig.) - a fi în afara legii, a societăţii. ETRE hors d'etat de nuire (fig.) - a fi scos
din circuit (fig.); a fi inofensiv. ETRE hors de portee (fig.) - a fi inaccesibil. ETRE hors de propos (fig.) - a nici nu
putea fi vorba. ETRE hors de saison - a fi învechit, demodat. ETRE hors de soi (fam.) - a-şi ieşi din fire (fam.).
ETRE hostile jusqu'au rejet - a fi total contra, a se împotrivi cu înverşunare.
ETRE une grosse huile, une grosse legume (fig., fam.) - a fi cineva sus-
pus; a fi mare ştab (fam.). ETRE d'une humeur de dogue, massacrante (fig., fam.) - a fi prost dispus. ETRE
d'humeur â faire qqch. - a fi înclinat, dispus să facă ceva. ETRE ignorant, bete comme une cârpe (fam.) - a fi prost
ca noaptea
(fam.).
ETRE imbibe de vin rouge (fig., fam.) - a suge ca un burete (fam.). ETRE impossible â contourner - a fi imposibil
de evitat, de ocolit. ETRE encore aux imputations (fig.) - a nu fi încă disculpat. ETRE inconnu au bataillon (fig.,
fam., iron.) - a fi cu totul necunoscut. ETRE increvable (fig., pop.) - a avea o rezistenţă de fier (fig., fam.). ETRE
interdit de sortie - a i se fi interzis să părăsească localitatea. ETRE incollable (fig., fam.) - a fi tare în materie (fig.).
ETRE interroge par sa hierarchie (fig., fam.)- a fi anchetat de superior(i). ETRE intraitable (fig.) - a fi intransigent.
ETRE jaloux de ses privileges (fig.) - a-şi păstra cu străşnicie privilegiile, a ţine foarte mult la ele.
ETRE
14S
ETRE dans Ies jambes de qqn (fig., fam.) - a se ţine ciucure de cineva (.fig-,.fam.).
ETRE de la jaquette flottante (arg.) - a fi homosexual pasiv, poponar. ETRE jaune comme cire, comme
un citron, comme un coing (fig.) -
a fi galben la faţă ca turta de ceară, ca lămâia (fig.). ETRE â un jet de pierre de... (fig., fam.) - a fi aproape,
la o aruncătură
de băţ de... (fig., fam.). ETRE jete sur le pave (fig., fam.) - a fi aruncat în stradă (fig., faur.). ETRE en jeu
(fig., fam.) - a fi în joc (fig.). ETRE vieux jeu (fig., fam.) - a fi demodat, depăşit (fig.), de pe vremea
Iui Pazvante Chioru'. ne pas ETRE un jeu d'enfant (fig.) - a fi ceva greu. ETRE â jeun - a fi cu stomacul
gol (fig., fam.); a posti (fig.). ETRE jeune dans le metier (fig.) - a fi novice (fig.), debutant. ■ ETRE jolie
comme un cceur (fam.) - a fi frumoasă de pică (fam.). ETRE beau joueur (fig., fam.) - a şti să piardă (fig.,
fam.). ETRE dans un jour de gaîte. dans un bon jour (fig.) - a avea o zi bună (fig.). ETRE dans le juste
(fig.) - a avea dreptate. ETRE un peu la (fig., fam.) - a ţine de cald (fig., fam.). n'en ETRE pas encore la
(fig.) - a nu fi încă în situaţie disperată; a nu
fi ajuns încă să... (fig.). ETRE laid comme Ies sept peches capitaux, comme un crapaud, comme un pou,
comme un singe (fam.) - a fi urât ca dracu' (fam.). ETRE un(e) laisse(e) pour compte (fig., fam.) - a fi a
cincea roată la căruţă
(fig., fam.); a nu i se acorda nici o atenţie; a fi lăsat de izbelişte. ETRE une langue d'aspic (fig., fam.) - a
avea o limbă de viperă (fig-, fam.).
ETRE un chaud lapin (fig., fam.) - a fi mare crai (fig., fam.).
ETRE un gros lard (fig., fam.) - a fi grăsan.
ETRE au large (fig.) - a avea bani destui; a fi îndestulat.
ETRE tout en larmes - a avea faţa scăldată în lacrimi.
ETRE legion - a fi ca frunza şi ca iarba (fig.), în număr mare.
ETRE lent â comprendre, a se decider, â agir (fig.) - a-i trebui mult timp ca să înţeleagă, să se decidă, să
acţioneze.
ETRE lessive (fig., fam.) - a fi la pământ; a fi terminat (fig., fam.).
ETRE aux leviers de commande (fig., fam.) - a avea un post de conducere.
ETRE Iibre comme l'air (fam.) - a fi liber ca păsările cerului. ETRE libre avec qqn (fig.) - a nu se jena de
cineva. ETRE libre de son choix - a avea libertatea de a alege. ETRE libre de toute attache (fig.) - a nu
avea nici o obligaţie faţă de cineva (fig.).
149_____________________________________________________ETRE
ETRE sur Ies lieux (fig.) - a fi prezent.
ETRE â cent lieux de supposer (fig., fam.) - a nici nu-i trece prin minte
(fig., fam.); a fi departe de a-şi închipui. ETRE en ligne (fig.) - a fi pe fir, a avea legătura telefonică. ETRE aussi
limpide que Ies eaux d'un torrent apres un eboulement de
terrain (fig., iron.) - a fi cât se poate de tulbure. ETRE sur une liste d'attente - 1. a fi pe o listă de ordine (un tabel);
2. a aştepta să-i vină rândul. ETRE qqn qui se livre peu (fig.) - a nu face confidenţe. ETRE loge â la meme enseigne
(fig., fam.) - a fi pus în aceeaşi oală cu
cineva; a fi (toţi) o apă şi un pământ (fig., fam.). ETRE mieux loge qu'un autre (fig., fam.) - a sta destul de bine (fig.).
ETRE aux premieres Ioges (fig., fam.) - a sta în primele rânduri, a sta
în faţă (fig., fam.). ETRE loin de... (fig.) - a nu fi nici pe departe...; a se înşela. ETRE loin de Tavoir emporte (fig.,
fam.) - a nu fi reuşit încă. ETRE loin d'etre sorti de Tauberge (fig., fam.) - a mai avea de tras
(fig., fam.); a nu fi scăpat de greutăţi. ETRE loin du compte (fig., fam.) - a se înşela; a fi departe de adevăr. ETRE
long â faire qqch. - 1. a se pune greu pe treabă; a se lăsa greu;
2. a lucra încet. ETRE long comme un jour sans pain (fig.) - 1. a trece timpul prea greu
(încet); 2. a i se părea aşteptarea prea lungă. ne pas ETRE long a reagir - a reacţiona repede, ne pas ETRE long â
venir (fig., fam.) - a nu se lăsa aşteptat. n'ETRE qu'une loque (fig., fam.) - a fi o epavă (fig., fam.). ETRE en loques
(fig., fam.) - a nu se mai ţine petic de petic (fig., fam.). ETRE bien (mal) loti (fig., fam.) - a fi favorizat (defavorizat)
de soartă. ETRE lourd de consequences (fig.) - a avea urmări grave, ne pas ETRE une lumiere (fig., fam., iron.) - a
nu fi nemaipomenit de
deştept. ETRE dans la lune (fig., fam.) - a fi cu capul în nori (fig., fam.). ETRE dans une bonne (une mauvaise) lune,
bien (mal) lune (fig., fam.)
- a fi bine (prost) dispus. ETRE la madeleine de qqn (fig.) - 1. a fi un pretext pentru cineva;
2. a fi o conotaţie. ETRE majeur et vaccine (fig., fam.) - a fi adult, responsabil. ETRE maigre comme un clou (fam.)
- a fi slab ca o scoabă (fam.). ETRE maigre (sec) comme un hareng (saur) (fam.) - a fi slab ca un
ţâr (fam.). ETRE maigre comme une planche (â pain) (fig., fam.) - a fi slab ca o
scândură (fam.).
ETRE
150
ETRE maigre a pleurer (fam.) - a fi slab de-i plângi de milă (fam.). ETRE en bonnes mains (fig., fam.) - a
fi pe mâini bune (fig., fam.). en ETRE aux mains (fig., fam.) - a se lua la bătaie. ETRE maître de (+ infi) -
a fi liber să...
ETRE maître â carreau (fig., fam.) - a trage cartea cea mai bună (fig., fam.).
ETRE maître du jeu (fig.) - 1. a fi călare (stăpân) pe situaţie; 2. a trage toate sforile; 3. a fi cel mai tare.
ETRE maître de la place (fig.) - a fi domn şi stăpân undeva (fig., fain.).
ETRE maître de soi - 1. a fi stăpân pe sine; a se domina; 2. a fi propriul său stăpân; a fi independent.
ETRE major de la promotion - a fi primul, şef de promoţie.
ETRE mal â l'aise, mal â son aise - a se simţi prost, stânjenit, stingherit.
ETRE mal mărie - a fi făcut o căsătorie nepotrivită.
ETRE mal avec qqn (fig.) - a se avea rău cu cineva (fam.).
ETRE en mal de qqch. (fig., fam.) - a suferi din lipsă de ceva, a-i lipsi ceva.
ETRE pas mal (fam.) - a fi drăguţ, frumuşel.
ETRE au plus mal (fig., euph.) - a fi pe moarte (eufem.).
ETRE tres mal dans sa peau (fig., fam.) - 1. a se simţi prost; 2. a fi nemulţumit de sine.
ETRE mal en point, mal portant, mal fichu (fam.) - a se simţi prost; a
o duce prost cu sănătatea. ETRE malade â crever comme une bete, comme un chien (fam.) -
a fi bolnav ca un câine. ETRE malheureux comme Ies pierres, comme Ies briques (fain.) -
a fi negru de supărare (fig., fam.). ETRE mălin comme un singe (fam.) - a fi viclean ca o vulpe (fam.).
ETRE un manche â bălai (fig., fam.) - a fi slab ca o coadă de mătură
(fig., fam.).
ne pas ETRE manchot (fig., fam.) - a fi îndemânatic.
ETRE mande par le juge - a fi convocat la tribunal.
ETRE en manque - a fi în lipsă de (ceva).
ETRE un marchand de soupe (fig., fam., pej.) - a fi un hoţ (pezevenghi) de director de pension (fig.,
fam.).
ETRE (c'est) un marche de dupes (fig., fam.) - a fi o păcăleală (fig., fam.).
ETRE marque (fig.) - a fi compromis.
ETRE une Marie-couche-toi-Iâ (fig., pop.) - a fi fată bună (iron.).
ETRE marque â l'A (fig.) - a avea un mare merit.
ETRE marque au B (fig.) - a avea un defect fizic.
ETRE marque par Ies annees (fig.) - a arăta îmbătrânit.
ETRE marque par son metier, par sa profession (fig.) - a avea o defor-
maţie profesională. ETRE (completement) marteau (fig., fam.) - a fi ţicnit, într-o ureche
(fig., fam.). ETRE entre le marteau et l'enclume (fig., fam.) - a fi între ciocan şi
nicovală (fig., fam.). ETRE du matin (fig., fam.) - a se scula cu noaptea-n cap (fig., fam.). ne pas ETRE
qqch. de bien mechant (fig., fam.) - a nu fi ceva grav. ETRE mechant comme un âne rouge, comme le
diable, comme la gale.
comme une teigne (fam.) - a fi al dracului de rău, hain la suflet,
maţe pestriţe (fam.). ETRE de meche avec qqn (fig., fam.) - a fi în cârdăşie cu cineva (pop.). ETRE dans la
melasse (jusqu'au cou) (fig., fam.) - a intra mesa până
peste cap (fam.); a fi băgat până peste cap în rahat (vulg.). ETRE â meme de... - a fi capabil să...; a fi în
măsură să. ETRE en menage avec qqn - a trăi cu cineva (în concubinaj). ETRE un meneur d'hommes
(fig.) - a fi o căpetenie, un conducător de
mase. ETRE menteur comme un arracheur de dents, comme un soutien-
gorge (fig., fam.) - a fi mincinos de îngheaţă apele (fig., fam.). ETRE â la merci de qqn (fig.) - a fi la mila,
la cheremul cuiva (pop.). ETRE â la merci d'un coup de torchon social (fig.) - a depinde, a fi la
cheremul unei dispute sociale. ETRE celui qui dit la messe (fig.) - a fi (cel) cu pâinea şi cuţitul (fig.).
ETRE en mesure de.. - a avea posibilitatea să..., a fi în măsură să... ETRE du metier - a fi de meserie.
ETRE dans ses meubles (fig., fam.) - a fi la el acasă (fig., fam.). ETRE (qqch.) â la mie de pain (fig.,
fam.) - a fi (ceva) fără valoare. ETRE un mec â la mie de pain (fig., pop.) - a fi un fitecine, un coate-
goale (fig., pop.). ETRE tout miel, tout sucre (fig., fam.) - a fi mieros, numai miere
(fig., fam.). ETRE au mieux avec qqn (fig., fam.) - a se avea bine cu cineva
(fig-, fam.). ETRE au mieux de sa forme (fig.) - a fi în cea mai bună formă (fig.). ETRE mi-figue, mi-
raisin (fig., fam.) - a face o mutră care nu spune
nimic. ETRE mince comme un fii - a fi subţire ca o trestie; a fi ca tras prin inel
(fam.). ETRE bien mis (fig., fam.) - a fi bine îmbrăcat. ETRE mis en cause (fig.) - a fi acuzat că... (de...); a
fi implicat.
ETRE
152
ETRE mis hors de cause (fig.) - a fi scos din cauză, dezvinovăţit. ETRE mis en demeure de... - a fi somat
să... ETRE mis en examen (fig., jur.) - a fi cercetat (jur.). ETRE mis en place - a fi numit, pus în funcţie.
ETRE mis a la porte avec perte et fracas (fig., fain.) - a fi dat afară cu surle şi trâmbiţe (fig., fam.).
ETRE mis sur la touche (fig., fam.) - a fi scos pe tuşă (fig., fam.), dat la o parte (fig.).
ETRE de mise (fig.) - a fi obligatoriu.
ne pas ETRE de mise (fig.) - a nu se face, a nu se cădea, a nu se cuveni (fig.). ETRE dans la mistoufle,
dans la mouise (fig., pop.) - a fi (a trăi) într-o mizerie neagră.
ETRE mitraille par Ies reporters (fam.) - a fi asaltat de reporteri. ETRE moche comme un pou (pop.) - a fi
nasol (arg.). ETRE moche comme un porc (pop.) - a fi urât ca dracu' (fam.). ETRE de moitie avec qqn
(fig.) - a participa, a merge pe din două (fam.).
ETRE pour moitie dans qqch. (fig., fam.) - a fi responsabil de ceva într-o
mai mică sau într-o mai mare măsură. ETRE du meme monde (fig., fam.) - a face parte din aceeaşi
societate,
din acelaşi mediu social. ETRE monnaie courante (quelque part) - a fi ceva obişnuit (undeva). ETRE
(marchandise) monnayable (fig.) - a fi marfa negociabilă. ETRE monte (fig., fam.) - a fi pornit (contra
cuiva) (fig., fam.). ETRE monte sur des echasses (fig., fam.) - 1. a avea picioare lungi;
2. a face pe importantul (fig., fam.). ETRE par monts et par vaux (fig., fam.) - a fi mereu pe drumuri.
ETRE mort d'une balle - a muri împuşcat. ETRE mort de peur, plus mort que vif (fig., fam.) - a fi mort de
frică
(fig-, fam.).
ETRE mou comme une chiffe (fig., fam.) - a fi moale ca o cârpă, bleg (fam.). ETRE la mouche du coche
(fig., fam.) - a fi ca musca la arat (fig., fam.). ETRE une fine mouche (fig., fam.) - a fi abil, şiret; a fi sforar
(fig., fam.). ETRE mouche (fig., pop.) - a o încasa (fig., pop.). ETRE mouille, trempe comme un canard,
jusqu'â la moelle (fig., fam.)
- a fi ud leoarcă, muiat până la piele, murat (fig., fam.). ETRE dans le mouvement (fig., fam.) - a fi omul
zilei (fig., fam.); a trăi
în actualitate.
ne pas ETRE sans moyens (fig.) - a nu fi sărac, a dispune de mijloace materiale.
ETRE muet comme un canard, comme une cârpe, comme la tombe (fam.) - a tăcea chitic, a tăcea ca
peştele; a fi mormânt (fig., fam.).
153_____________________________________________________ETRE
ETRE mur pour... (fig., fam.) - a fi copt pentru... (fig., fam.).
ETRE completement mur (fig., fam.) - a fi beat mort (fig., fain.).
ETRE myope comme une taupe, comme une chaufferette (fam.) -a fi chior (fig.).
ETRE une petite nature (fig., fam.) - a fi sfrijit, o stârpitură, bolnăvicios.
ETRE d'un naturel mefiant - a avea o fire temătoare.
ETRE ne coiffe (fig., fam.) - a se naşte cu căiţă (fig., fam.).
ETRE ne sous une heureuse constellation, sous une bonne etoile (fig., fam.)- a fi născut într-o zodie bună, sub o stea
norocoasă (fam.).
ETRE ne du cote gauche (fig., fain.) - a fi copil din flori (fig., fam.).
ETRE ne un samedi (fig., fam.) - a fi leneş.
ETRE bien ne (fig.) - 1. a fi de viţă nobilă; 2. a avea un caracter frumos.
ETRE mal ne (fig.) - 1. a fi de neam prost; 2. a avea un caracter urât.
ne pas ETRE ne d'hier, de la derniere pluie, de la derniere couvee (fig., fam.) - a nu fi de ieri, de alaltăieri; a nu fi cu
caş la gură (fig-.fam.).
ETRE sur ses nerfs (fig., fam.) - a fi iritabil, ţâfnos (pop.).
ETRE tout flambant neuf (fig., fam.) - a fi nou-nouţ (fam.).
ETRE comme le nez au milieu de la figure (fig.) - a fi evident; a sări în ochi (fam.).
ETRE nickel (fig., pop.) - a fi rafinat, impecabil.
ETRE mal nippe (fam.) - a fi prost înţolit (pop.).
ne pas ETRE â la noce (fig., fam.) - a fi într-o situaţie neplăcută.
ETRE noir (fig., fam.) - a fi turtă (fig., fam.).
ETRE dans le noir, le noir le plus complet (fig., fam.) - a nu înţelege nimic.
ETRE (une vieille) noix (fig., fam.) - a fi (un mare) tâmpit (fam.).
ETRE nomine - a fi nominalizat.
ETRE en nourrice (fig.) - a fi sugar (fig.).
ETRE nu comme un ver (fig., fam.) - a fi gol puşcă (fig., fam.).
ETRE dans Ies nues (fig., fam.) - a nu fi cu picioarele pe pământ, a fi cu capul în nori (fig., fam.).
ETRE nul en (qqch.) - a nu avea habar de (ceva), a fi total incompetent; a fi o nulitate în materie de...
ETRE obei, servi au doigt et a l'oeil (fig., fam.) - a fi ascultat orbeşte (fig-, fam.).
ETRE l'objet des soins de qqn - a se bucura de atenţia (îngrijirile) cuiva.
ETRE en observation (arg.) - a fi pus sub observaţie, urmărit de poliţie.
ETRE
154
(ne pas) ETRE en odeur de saintete aupres de qqn (fig., fam.) - a (nu) fi în graţiile cuiva (fam.).
ETRE cornme l'oiseau sur la branche (fig., fam.) - a fi într-o situaţie precară.
n'ETRE ni oiseau, ni rate (fig., fam.) - a fi cu două feţe (fig., fam.). ETRE comme l'ombre et le corps
(fig., fam.) - a fi inseparabili. ETRE l'ombre de qqn (fig., fam.) - a fi umbra cuiva (fig., fam.). ne pas (plus)
ETRE â l'ordre du jour (fig., fam.) - a nu (mai) fi de actualitate, actual.
ETRE une ordure de la plus belle eau (fig., imn.) - a fi un ticălos de
cea mai josnică speţă, ultimul ticălos. ETRE orfevre en la matiere (fig., fam.) - a fi maestru, artist, expert
în
ceva (fig., fam.). ETRE tout ouie (fig., fam.) - a fi numai urechi (fig., fam.). ETRE un ours mal leche (fig.,
fam.) - a fi din topor (fig., fam.); a nu
avea maniere.
ETRE paf (fig., fam.) - a fi beat criţă (fig., fam.). ETRE â la page (fig.) - a fi în pas cu moda, la zi (fig.,
fam.). ETRE sur la paille (fig., fam.) - a ajunge la sapă de lemn (fig., fam.). ETRE avec qqn de pair â
compagnon (fig.) - a fi pe picior de egalitate
cu cineva; a se trage de şireturi, de brăcinare cu cineva (fig., pop.). ETRE hors pair (fig.) - a fi
nemaipomenit (fără seamăn), a nu avea
pereche (fig.).
ETRE une paire de bottes sans cervelle (fig., fam.) - a fi prost ca o cizmă (fam.).
ETRE en paix avec sa conscience (fig.) - a se şti curat ca lacrima (fig., fam.).
ETRE pale comme un Unge, comme la mort - a fi palid ca un mort. ETRE dans la panade (fig., pop.) - a
fi în mizerie neagră (fam.). ETRE un panier perce (fig., fam.) - a fi cheltuitor, mână spartă (fig). ETRE en
panne (fig., fam.) - a fi în declin; a-i merge prost (fig., fam.). ETRE en panne de qqch. (fig., fam.) - a fi în
pană de ceva (fig., fam.). ETRE dans Ies petits papiers de qqn (fig., fam.) - a fi în graţiile cuiva (fig->
fam.).
ETRE paree comme une accouchee (vx.) - a fi gătită ca o mireasă (fam.).
ETRE paresseux comme une couleuvre, comme un lezard, comme un loir (fam.) - a fi leneş de pute locul
sub el (fig., pop.).
ETRE au parfum de qqch. (arg.) - a fi la curent cu ceva (nu prea cinstit); a fi informat în legătură cu un
secret.
ne pas ETRE de la paroisse (fig., fam.) - 1. a fi din altă tabără; 2. a fi dintr-o lume diferită (fig.).
________________________ETRE
ETRE bien partage (fig.) - a fi dotat (fig.).
ETRE mal partage (fig.) - a nu avea noroc.
ne pas ETRE niieux partage que... - a nu avea o soartă mai bună ca...
ETRE parti pour la gloire (iron.) - a fi beat turtă (fam.).
ETRE bien (mal) parti dans la vie (fig.) - a porni bine (rău) în viaţă
(fig.); a porni cu dreptul (cu stângul) în viaţă. ETRE un peu parti (fig., fam.) - a fi cu chef, cam afumat
(fig., fam.),
cherchelit (pop.). ETRE de la pârtie (fig.) - a participa. ne pas ETRE une pârtie de plaisir (fig.) - a fi ceva
neplăcut. ETRE dans sa pârtie (fig.) - a fi în domeniul său, în specialitatea sa. n'ETRE qu'une pârtie
remise - a fi numai o amânare. ETRE en passe de... - a fi pe punctul de a...
ETRE dans une bonne (une mauvaise) passe (fig., fam.) - a fi într-o pasă bună (proastă).
ETRE passe de vânt (monsieur) le maire (fig., fam.) - a fi căsătorit legal,
cu acte în regulă (fam.). ETRE passible de... - a fi pasibil de...
ETRE un peu patraque (fam.) - 1. a fi dărâmat (fig., fam.); 2. a o duce prost cu sănătatea.
ETRE patronne par qqn (fig., fam.) - a fi protejat de cineva.
ETRE bas, court sur pattes (fam.) - a avea picioare scurte.
ETRE pauvre comme Job (fig., lin.) - a fi cu traista-n băţ (fig., pop.).
ETRE sur le pave (fig., fam.) - a fi în stradă (fig., fam.).
ETRE payant (fig., fam.) - a scoate banii (fig., fam.); a fi profitabil, productiv.
ETRE paye â la Saint-Glinglin (fig., fam.) - a i se plăti la Pastele cailor
fig-, fam.).
ETRE paye pour le savoir (fig.) - a fi Stan Păţitul (fig., fam.).
ETRE â payer (fig., fam.) - a face banii; a merita osteneala (fig.).
ETRE en pays de connaissance (fig., fam.) -1. a fi într-un mediu cunoscut; 2. a se cunoaşte (unul cu altul).
ETRE bien de son pays (fig., fam.) -1. a se vedea uşor de unde se trage; 2. a crede că tot ce zboară se
mănâncă (fig., fam.).
ETRE â la peine (fig.) - a fi într-o situaţie proastă, a fi la greu.
ETRE en peine de... - a-i fi greu să...
en ETRE pour sa peine, de sa poche, pour son argent (fig., fam.) -a fi în pierdere; a da din buzunar (fig.,
fam.).
ne pas ETRE au bout de ses peines (fig.) - a mai avea mult de tras; a nu
fi ieşit încă din greu (fig.). ETRE dans le peloton de tete (fig.) - a fi printre primii, în frunte.
ETRE______________________________________________________156]
ETRE toujours pendu aux basques de qqn (fig.. fam.) - a se ţine de
fusta cuiva, scai de cineva (fig.). ETRE pendu â la ceinture de qqn (fig.. fam.) - a se ţine scai de cineva
(fig., fam.). ETRE pendu aux levres de qqn (fig., fam.) - a se uita în gura cuiva
a-i sorbi cuvintele (fig., fam.). ETRE en penitence - a fi pedepsit.
ETRE sur une mauvaise pente (fig.) - a decădea; a fi în declin. ETRE sur une pente savonneuse
(glissante) (fig., fam.) - a fi pe un teren
alunecos, a o lua pe o pantă alunecoasă (fig., fam.). ETRE bon perdant (fam.) - a nu fi rău de pagubă
(fam.). ETRE mauvais perdant (fig., fam.) - a fi rău de pagubă (fam.). ETRE perdu de dettes (fig.) - a fi
dator vândut (fam.). ETRE une personnalite de tete (fig.) - a fi o personalitate de frunte. ETRE en perte
de vitesse (fig., fam.) - 1. a rămâne de căruţă; 2. a fi în declin.
ETRE en petard (fig., fam.) - a fi furios, cu capsa pusă (fig., fam.). ETRE dans le petrin (fig., fam.) - a da
de bucluc (fig., fam.). ETRE au peze (arg.) - a fi în fonduri (pop.).
ETRE tout d'une piece (fig.) - 1. a fi dintr-o bucată (fig., fam.); 2. a fi rigid.
ETRE sur pied de guerre (fig.) - a fi pe picior de război (fig., fam.). ETRE sur pied de bonne heure (fam.)
- a se scula cu noaptea în cap
(fig-, fam.). ETRE a pied d'oeuvre (fig.) - a fi gata de treabă. ETRE sur pieds (fig., fam.) - 1. a fi gata de
acţiune; 2. a-şi reveni după
boală.
ETRE piege (fig., fam.) - a fi prins în capcană (fig., fam.). ETRE piege comme un rat (fam.) - a fi strâns cu
uşa, la ananghie (fig-, fam.).
ETRE de pierre (fig.) - a fi rece (fig., fam.), dur, de piatră (fig.).
ETRE la pierre d'achoppement (fig., fam.) - a fi obstacolul, piedica.
ETRE la pierre angulaire (fig.) - a fi piatra ungliiulară, elementul fundamental, temelia (fig.).
ETRE la pierre de touche (fig.) - a fi piatra de încercare (fig.).
ETRE le pigeon de l'affaire (fig., fam.) - a fi fraier, gâscă de jumulit j (fig-, fam.).
ETRE pilier de cabaret (pop., fig.) - a fi stâlp de cafenea (fig., fam.).
ETRE pilier d'eglise (fig., fam.) -a fi bisericos (fam.).
ETRE au (sur le) pinacle (fig., litt.) - a fi în vârful piramidei (fig.).
ETRE pince (fig., fam.) - a fi prins (cu ceva).
157_______________________________________________________ETRE
ETRE un pince-sans-rire (fig.) - a spune bancuri cu o mutră serioasă.
ETRE pique-assiette (fig., fam.) - a fi linge-blide (fig., pop.).
ETRE pique (fig., fam.) - a-i veni ceva pe chelie (fig., fam.); a fi ţicnit.
ETRE une sacree pipelette (pop.) - a fi o portăreasă grozavă.
n'ETRE qu'un pis-aller (fig.) - a nu fi decât un compromis, un surogat
(fig-). ETRE pistonne (fig., fam.) - a avea pile (fig., fam.). ETRE â sa place (fig.) - a fi pe postul său (în
slujbă). ETRE en place (fig.) - a avea o slujbă, un post. ETRE bien place pour... (fig.) - a fi cel mai în
măsură să... ETRE bas de plafond (fig., fam.) - a fi sărac cu duhul, tâmpit cu T mare
(fig., fam.).
ne pas ETRE â plaindre (fig.) - 1. a nu fi de compătimit; 2. a-i merge
bine.
ETRE de plain-pied avec qqn (fig.) - a fi pe picior de egalitate cu cineva
(fig., fam.). ETRE plante comme une borne (fam.) - a sta ca un stâlp de
telegraf (fam.). ETRE â plat (fig., fam.)- 1. a fi la pământ (fig., fam.); 2. a fi lefter (fam.). ETRE â plat
ventre devant qqn (fig., fam.) - a sta în genunchi, a se târî,
a se umili în faţa cuiva (fig., fam.). ETRE plat (s'aplatir) comme une carpette (fig., fam.) - a fi supus,
a fi o cârpă (fig., pop.). ETRE plate comme une punaise, comme une limande (fam.) - a fi slabă
ca o scândură (fam.). ETRE plein (fig., fam.) - a fi beat turtă (fig., fam.). ETRE plein d'allant (fig.) - a fi
plin de vioiciune. ETRE plein comme une andouillette, comme un coing, comme une
cantine, comme une vache (fig., pop.) - a fi beat turtă (fig., pop.). ETRE plein aux as (fig., fam.) - a fi plin
(doldora) de bani (fam.). ETRE plein comme une bamque (fig., pop.) - a mânca şi a bea în lege
(fam.).
ETRE plein comme un oeuf (fig.Jam.) - a fi ghiftuit (pop.).
ETRE plein de qqn, de son sujet (fig.) - a nu mai conteni să vorbească
despre cineva, despre un subiect. ETRE plein de soi (fig.) - a fi încrezut. ETRE plonge jusqu'au cou dans
qqch. (fig., fam.) - a fi vârât până în
gât în ceva (fig., fam.). ETRE dans la poche (fig.Jam.) - a fi ceva sigur, a o avea (afacerea) în
buzunar (fig., fam.). ETRE â la poigne de qqn (fig., fam.) - a fi în (la) mâna cuiva (fig.Jam.).
ETRE______________________________________________
ETRE â poil (fig., fam.) - a fi gol puşcă (fig., fam..).
ETRE au poil (fig., fam.) - a fi în regulă.
ETRE de bon (mauvais) poil (fig., fam.) - a fi bine (prost) dispus.
ETRE poli comme une porte de prison, comme une queue d'ours,
comme un ours mal leche (fig., fam.) - a fi grosolan, prost crescut. ETRE trop poli pour etre honnete (fig.,
fam.) - a da de gândit (fig.),
a stârni bănuieli. ETRE mal en point (fig.) - a fi dărâmat, prăpădit (fig., fam.): ETRE le point de mire
(fam.) - a fi ţinta tuturor privirilor. ETRE â la pointe (de...) (fig., fam.) - a fi în top (fam.). ETRE une
poire, plutot du genre poire (fig., fam.) - a fi nătăfleţ (fam.). ETRE bonne pomme (fig., fam.) - a fi
cumsecade, indulgent, naiv. ETRE pompe a zero (fig., fam.) - a fi la pământ (fig., fam.). ETRE â cote de
ses pompes (pop.) - a fi cu capul în nori; a fi căzut din
lună (fig., fam.); a umbla năuc.
ETRE un peu pompette (fig., fam.) - a fi cam făcut, cu chef, cherche-
lit (fig., fam.). ETRE popote, tres pot-au-feu (fig., fam.) - a sta numai la coada cratiţei
(fig.); a fi gospodină, femeie de casă. ETRE porte-malheur (porte-bonheur) (fig.) - a fi piază rea (a purta
noroc) (fig.).
ETRE porte â... - a înclina să...; a avea înclinaţie pentru...; a fi tentat să...
ne pas ETRE bien porte de... (fig.) - a nu se cădea să... ETRE porte dispăru (fig.) - a fi dat disparat.
ETRE porte sur qqch. (fig.) - a avea înclinaţii pentru ceva. ETRE porte sur la bagatelle, sur la chose (fig.,
fain., euph.) - a fi mare crai (fig., fam.).
ETRE porte sur la bouche, sur la gueule (fig., fam.) - a fi mâncăcios,
un mare mâncău. ETRE porte sur la bouteille (fig., fam.) - a avea darul beţiei (iron.). ETRE â Ia portee
de qqn (fig., fam.) - a fi uşor de înţeles, accesibil
oricui; a fi la îndemâna cuiva. ETRE â la portee de toute Ies bourses (fig., fam.) - a fi pentru toate
pungile; a-i da oricui mâna să cumpere (fig., fam.). ETRE â la portee de la main (fig., fam.) - a fi la
îndemână (fig., fam.),
accesibil. ETRE en position de force (fig.) - a fi tare pe poziţie. ETRE en possession de toutes ses facultes
(fig.) - a avea mintea
întreagă (fig., fam.). ETRE â son poşte (fig.) - a-şi face datoria.
159
ETRE
ETRE tres pot-au-feu (fig., fam.) - a sta la cratiţă (fig., fam.). ETRE en bonne (en mauvaise) posture - a fi
în situaţie bună (proastă). ETRE un vrai pot de peinture (fig., ir cm.) - a fi boită (pop.), exagerat de
fardată.
ETRE comme une poule qui a trouve un couteau, qui a couve un canard, des ceufs de cane (fig., fam.) - a
rămâne ca viţelul la poarta nouă (fig., fam.).
y ETRE pour qqch. - 1. a fi contribuit cu ceva; 2. a fi amestecat în ceva.
ETRE pourri de fric (fig., fam.) - a fi putred de bogat (fam.).
ETRE pourri jusqu'â la moelle (fig.) - a fi putred până-n măduva oaselor (fig.).
ETRE pourri de talent (fig., fam.) - a fi plin de talent.
ETRE fonde de pouvoir - a fi însărcinat, împuternicit, abilitat (de o societate) (fig.).
ETRE le premier en date (fig.) - a avea prioritate (fig.); a fi primul.
ETRE (c'est) a prendre ou â laisser (fig.) - a nu avea de ales.
ne pas ETRE a prendre avec des pincettes (fig., fam.) - 1. a fi dezgustător de murdar; 2. a fi un pachet de
nervi (fig.).
ETRE bon â prendre (fig.) - a fi acceptabil; a nu fi de refuzat.
ETRE preş de son argent, de ses sous (fig., fam.) - a-i sta banul la inimă (fig., fam.); a fi cărpănos (fig.,
pop.).
n'en ETRE pas â cela preş (fig.) - a nu fi ajuns chiar până aici (fig.).
ne pas ETRE preş de changer - a fi departe de a se schimba (fig.).
ne pas ETRE preş d'en avoir fini - a mai avea mult de tras.
ne pas ETRE preş d'etre resolu - a mai avea mult până să fie rezolvat.
ne pas ETRE preş d'oublier - a nu ierta, a fi ranchiunos.
ETRE une presence avec laquelle ii faut compter (fig.) - 1. a fi o persoană deloc de neglijat; 2. a avea
personalitate.
ETRE tres present (fig.) - a fi foarte activ.
ETRE pressenti (fig.) - a fi sondat (în legătură cu intenţiile sale) (fig.).
ETRE preţ â bouffer du lion (fig., fam.) - a fi în formă (fig., fam.).
ETRE fin preţ - a fi gata, a fi exact.
ETRE toujours preţ â en decoudre (fig.) - a fi mereu pus pe harţă (fam.).
ETRE toujours preţ a entrer dans la cage du tigre (fig., fam.) - a fi curajos ca un leu (fam.).
ne pas ETRE preţ a mettre de l'eau dans son vin (fig., fam.) -a fi departe de a se linişti, de a se potoli, de a
se calma.
ne pas ETRE preţ â oublier (fig.) - a uita cu greu.
ne pas ETRE preţ ă recommencer (fig., fam.) - a nu mai avea chef să continue.
ETRE
160
ETRE prie â dejeuner, â une pârtie - a fi invitat la masă, la o petrecere. ETRE bon prince (fig., fam.) - a fi
inimă largă (fig., fam.), cumsecade. ETRE pris (fig.) - a fi ocupat.
ETRE pris au depourvu (fig.) - a fi luat pe nepusă masă (fig., fam.). ETRE pris dans l'engrenage (fig.) - a
fi prins într-o acţiune fără posibilitatea de a scăpa.
ETRE pris comrne dans un etau (fig.) - a fi prins ca în menghină (fig-, fam.).
ETRE pris entre deux feux (fig., fam.) - a fi încolţit, prins între două focuri (fig., fam.).
ETRE pris â son jeu (fig., fam.) - a cădea în propria-i capcană (fig, fam.).
ETRE pris en main (fig., fam.) - 1. a fi luat în grijă de cineva; 2. a fi
ţinut din scurt (fig., fam.). ETRE pris la main dans le sac (fig., fam.) - a fi prins cu mâţa în sac,
asupra faptului (fig., fam.). ETRE pris de panique - a intra în panică. ETRE pris au piege (fig., fam.) - a
cădea în cursă (fig., fam.). ETRE pris â son propre piege (fig., fam.) - a cădea în cursa pe care i-a
întins-o altuia.
ETRE pris dans la tourmente (fig.) - a lua parte la evenimente; a fi luat
pe sus de evenimente (fig.). ETRE pris de vin (fig.) - a fi beat.
ETRE un peu pris (fig., fam.) - a fi cu trăscăul în nas (fig., fam.). ETRE de bonne prise (fig.) - a fi pradă
bună.
ETRE en prise directe avec... - a fi în contact direct cu..., în legătură cu...
ETRE aux prises avec qqn (fig.) - a se lua în beţe, la harţă; a fi la cuţite
cu cineva (fig., fam.). ETRE (hors de) sans prix (fig.) - a fi nepreţuit. ETRE en proie a... - a fi victima,
prada... ETRE promis â un bel avenir (Uit.) - a-1 aştepta un viitor strălucit. ETRE prompt â la colere - a-i
sări uşor muştarul (fig., fam.), ţandăra (fig.). ETRE propre comme un sou neuf (fig.) - a fi curat ca lacrima
(fig.). ETRE bon public (fig., fam.) - a fi fără pretenţii, indulgent, cumsecade,
îngăduitor.
ETRE une punaise de sacristie (fig.; fam.) - a fi şoarece de biserică (fig, fam.).
ETRE puni par ou on a peche (fig.) - a suporta consecinţele faptelor
sale; a primi pedeapsa meritată (care i se cuvine). ETRE dans la puree (fig., fam.) - a fi în mizerie neagră.
161
ETRE
ETRE hors de question - a fi în afară de orice discuţie.
ne pas en ETRE question - a nu putea fi vorba (de ceva).
ne pas y ETRE question - a nu fi vorba (aici, undeva) despre...
ETRE en quete de... - a fi în căutare de...
ETRE â la queue (fig., fam.) - a fi codaş.
ETRE â quia (fig.) - a fi la ananghie (fam.).
ETRE sur le qui-vive (fig.) - a fi cu ochii în patru (fig., fam.).
ETRE encore sur ses quilles (fig., fam.) - a fi încă verde; a se ţine încă
pe picioare (fig., fam.). en ETRE quitte â bon compte (fig., fam.) - a scăpa ieftin (fam.). en ETRE quitte
pour la peur (fig., fam.) - a se alege numai cu spaima
(fam.). ETRE raide comme un manche de bălai (fig., fam.) - a fi ţeapăn ca
o coadă de mătură (fig.). ETRE raide comme un passe-lacet, comme un piquet (fig.) -
1. a fi lefter; a nu avea un chior (fig., fam.); 2. a sta ca un ţap logodit
(fig- P°P-)-ETRE raide comme la justice (fig.) - a fi inflexibil. ETRE dans une rage blanche (fig., fam.) -
a fi turbat de furie (fam.). ETRE deja sur Ies rails (fig., fam.) - a fi deja în curs, în desfăşurare. ETRE â
ramasser â la petite cuillere (fig., fam.) - a fi într-o stare de
plâns, în ultimul hal, bun de adunat cu făraşul (fig., fam.). ETRE un peu ramollo (fam.) - a fi cam zaharisit
(fig., fam.). ETRE du meme rang (fig.) - a fi de aceeaşi valoare. ETRE sur Ies rangs (fig.) - a concura, a
candida pentru un post. ETRE tout raplati, raplapla (fig., fam.) - a fi la pământ (fig., fam.). ETRE
rappele devant Dieu (fig., litt.) - a se înfăţişa la judecata de apoi
(fig., Ut.); a trece în lumea drepţilor (fig., eufem.). ETRE au ras des pâquerettes, des moquettes (fig., fam.)
- 1. a fi la
pământ (fig., fam.); 2. a fi prost, idiot, limitat; 3. a zbura foarte
aproape de pământ (în aviaţie). ETRE rase â la biscotte, au couteau de cuisine (fig., iron.) - a fi
prost ras. ETRE reţu â un examen - a reuşi, a lua un examen. ETRE reduit â... - a fi obligat să... ETRE
reduit â la portion congrue (fig.) - a nu avea resurse. ETRE reduit a soi-meme - a fi obligat să se bizuie
numai pe sine; a nu
se aştepta la nici un ajutor din afară (fig.). ETRE un redresseur de torts - a fi un justiţiar. ETRE refait
(fig., fam.) - a fi tras pe sfoară (fig., fam.). ETRE regardant (fig., fam.) - a fi zgârie-brânză (fig., fam.).
ETRE
162
-IVA
ETRE sur Ies registres de qqn (fig., fam.) - a fi în atenţia, în evidenţa cuiva.
ETRE regie comme du papier â musique (fig.) - a merge şnur, strună (fam.) ne pas ETRE regulier - a nu fi
cinstit. ETRE releve de ses peines (fig.) - a scăpa de necazuri. ETRE bien rembourre (fig., fam.) - a fi
îndesat (fig., fam.). ETRE rembourre avec des noyaux de peche (fig., fam.) - a fi un dur (arg.).
ETRE remonte comme une pendule (fig., fam.) - a fi din nou în formă (fig-, fam.).
ETRE â la remorque de qqn (fig., fam.) - a imita pe cineva; a se lua după cineva (fig.); a se ţine de coada
cuiva (fig., fam.).
ETRE toujours â la remorque (fig., fam.) - a rămâne mereu de căruţă (fig-, fam.).
ETRE de tout repos (fig.) - 1. a nu crea probleme; 2. a fi de încredere, inofensiv.
ETRE sur la reserve (fig.) - a avea o atitudine rezervată; a fi circumspect. ETRE responsable d'achats
malencontreux - a se face vinovat de
achiziţii, de plasamente păguboase, ne pas ETRE de son ressort (fig.) - a nu fi de competenţa sa. ETRE en
reste (fig.) - a rămâne obligat, îndatorat. ETRE en reste de payer - a rămâne dator; a nu se achita. ETRE
sur le retour (fig., fam.) - 1. a fi pe punctul de a se întoarce;
2. a începe să îmbătrânească (fig., fam.). ETRE riche comme Cresus (fig., litt.) - a fi putred de bogat (fig.,
fam.). n'y ETRE pour rien (fig.) - a nu avea nici un amestec (fig.). ETRE de rigueur (c'est de rigueur) - a
fi obligatoriu. ETRE la risee de (tout le monde) (fig.) - a fi de râsul, de batjocura (lumii întregi).
ETRE rive â qqch. (fig., fam.) - a fi ţintuit, imobilizat de ceva. ETRE en rogne (fam.) - a avea draci
(fam.).
ETRE un roi de la combine (fam.) - a fi regele bişniţarilor, învârtiţilor (pop.).
ETRE rompu â qqch. (fig., fam.) - a fi versat în ceva. ETRE rompu de fatigue (fig., fam.) - a fi rupt, mort
de oboseală (fig-, fam.).
ETRE rompu aux bonnes manieres (fig.) - a cunoaşte bunele maniere. ETRE rond comme une boule,
comme Ies petits pois (fig., fam.) -
fi făcut praf, a fi beat criţă (fig., pop.). ETRE rond comme un boudin (fam.) - a fi beat mort (fig., fam.).
ETRE rond comme une pomme (fam.) - a fi durduliu, rotofei.
163___________________________________________________________ETRE
ETRE completement rond (fig., pop.) - a fi beat criţă, turtă (fig., pop.).
ETRE rond en affaires (fig.) - a fi sigur, cinstit în afaceri.
ETRE un peu rond (fig.,/am.) - a fi cam afumat (fig., /am.).
en ETRE comme deux ronds de flan (fig., pop.) - a rămâne mască
(fig., pop.). ETRE ronge par la maladie (fig.) - a fi ros de boală (fig.). ETRE sur Ies roses (fig.) - a fi în
pom (fig., /am.). ETRE sur Ies rotules (fig., /am.) - a pica din picioare de oboseală
(fig., /am.). ETRE en bas de la roue (fig.) - 1. a-i merge rău; 2. a fi în declin. ETRE en haut de la roue
(fig.) - 1. a fi sus-pus; 2. a fi prosper. ETRE rouge de colere, de honte - a se înroşi de furie, de ruşine.
ETRE rouge comme un coq, un coquelicot, une ecrevisse, un homard,
une pivoine, une tomate (fam.) - a se înroşi ca para focului. ETRE roule (fig.) - a fi tras pe sfoară, fraierit
(fam.). ETRE bien roulee (fig., fam.) - a fi bine făcută (fig., fam.); a arăta bine
(despre femei), ne pas ETRE de la roupie de sansonnet (fig., fam.) - a nu fi ceva de ici,
de colo (fig., fam.), a fi ceva important. ETRE plus royaliste que le roi (fig.) - a fi mai catolic decât papa
(fig.). ETRE â la rue (fig., fam.) - a fi pe drumuri (fig., /am.). ETRE en rupture de ban (fig.) - a o rupe cu
prejudecăţile mediului său. ETRE sur le sabie (fig., fam.) -1. a fi pe geantă (fig., fam.); 2. a rămâne
pe drumuri (fig., fam.). ETRE sac â vin (fig.) - a fi beţiv.
ne pas ETRE un petit saint (fig., fam.) - a nu fi uşă de biserică (fig., fam.). ETRE sain et sauf (fig., fam.) -
a nu avea nici pe naiba (fig., fam.). ETRE un vrai Saint-Bernard (fig., fam.) - a fi un prieten credincios.
ETRE de saison (fig., fam.) - a fi nimerit, oportun să... ETRE hors de saison de... (fig.) - a fi absolut
nepotrivit să... ETRE sale comme un cochon, un peigne, un porc, un pourceau,
(fam.) - a fi murdar ca un porc (fam.). ETRE du tnerae sang (fig.)- a fi supt de la aceeaşi mamă; a fi de
acelaşi
sânge (fig.). ETRE sauve par le gong (fig., box) - a fi salvat in extremis, în ultimul
moment. ne pas ETRE sans savoir que... - a şti bine că... ETRE la scie du jour (fig., fam.) - a fi refrenul
zilei, la modă. ETRE (rester) sec (fig., fam.) - a rămâne mut, fără replică (fig., fam.). ETRE sec comme un
cotret, comme un pendu d'ete (fig., fam.) -
a fi slab ca un băţ (fam.).
ETRE
164
ETRE â sec (fig., pop.) - a-i sufla vântul prin buzunare (fig., fain.). ETRE dans le secret des dieux (fig.) - a
cunoaşte dedesubturile
(fig-, fam.). ETRE bien en selle (fig,, fam.) - a fi tare pe poziţie, călare pe situaţie
(fig., fam.). ETRE sur la sellette (fig., fam.) - a fi pe banca acuzaţilor (fig.). ETRE dans (tout) son (bon)
sens - a fi cu mintea întreagă, ne pas ETRE sense â... (de...) - a nu avea dreptul să... (de a...). ETRE
serieux comme un pape (fam., iron.) - a fi foarte serios. ETRE serre comme dans un etau (fig.) - a fi
strâns ca într-o menghină
(fig., fam.). ETRE serres comme des harengs en coque, comme des sardines
(fig., fam.) - a sta ca sardelele (fig., fam.). ETRE simple d'esprit - a fi sărac cu duhul (fig., fam.). ETRE
dans une situation fausse (fig.) - a fi într-o situaţie delicată. ETRE sobre comme un chameau (fig.) - a le
face pe toate cu măsură (fig.). ETRE bien de chez soi (fig.) - a se vedea bine de unde se trage, ce
obârşie are (fig., fam.). ETRE soigne de sa personne - a avea o ţinută, un aspect îngrijit. ETRE aux petits
soins pour qqn (fig., fam.) - a fi plin de atenţii faţă de
cineva; a se da bine pe lângă cineva; a nu mai şti ce să-i facă
(fig., fam.); a-1 răsfăţa. ETRE solide comme le Pont-Neuf (fig., fam.) - a fi sănătos tun
(fig., fam.). ETRE solide au poşte (fam.) - a fi de nădejde (de încredere) la postul
său. ne pas ETRE sorcier (fig.) - a fi un lucru simplu; a nu fi complicat, ne pas ETRE encore sorti de
Fauberge (fig., fam.) - „să nu zici hop
până n-ai sărit" (fig., fam.). ETRE sorti de la cote de Charlemagne (d'Adam, de la cuisse de
Jupiter) (fig., fam.) - a fi coborât cu hârzobul din cer (fig., fam.). ETRE sot â triple etage (fig., fam.) - a fi
un prost şi jumătate (fig., fam.). ETRE sans le sou (fam.) - a nu avea para chioară (fam.). ETRE propre
comme un sou neuf (fig., fam.) - a fi strălucitor de curat. ETRE comme une souche (fig., fam.) - a sta ca de
lemn (fig., fam.). ETRE soul comme un cochon, une grive, un Polonais (fam.) - a fi beat
mort, beat ca un porc (fam.). ETRE dans ses petits souliers (fig., fam.) - a fi la strâmtoare, încolţit. ETRE
soupe au lait (fig., fam.) - a-i sări ţandăra din te miri ce
(fig-fam.).
ETRE___________________________
ETRE â sec (fig., pop.) - a-i sufla vântul ETRE dans le secret des dieux (fig. (fig., fam.)
_____164
prin buzunare (fig., fain.). ) - a cunoaşte dedesubturile
ETRE bien en selle (fig., fam.) - a fi tare pe poziţie, călare pe situaţie (fig-, fam.).
ETRE sur la sellette (fig., fam.) - a fi pe banca acuzaţilor (fig.). ETRE dans (tout) son (bon) sens - a fi cu
mintea întreagă, ne pas ETRE sense â... (de...) - a nu avea dreptul să... (de a...). ETRE serieux comme un
pape (fam., iron.) - a fi foarte serios. ETRE serre comme dans un etau (fig.) - a fi strâns ca într-o
menghină (fig-, fam.).
ETRE serres comme des harengs en coque, comme des sardines (fig., fam.) - a sta ca sardelele (fig., fam.).
ETRE simple d'esprit - a fi sărac cu duhul (fig., fam.).
ETRE dans une situation fausse (fig.) - a fi într-o situaţie delicată.
ETRE sobre comme un chameau (fig.) - a le face pe toate cu măsură (fig.).
ETRE bien de chez soi (fig.) - a se vedea bine de unde se trage, ce
obârşie are (fig., fam.). ETRE soigne de sa personne - a avea o ţinută, un aspect îngrijit. ETRE aux petits
soins pour qqn (fig., fam.) - a fi plin de atenţii faţă de
cineva; a se da bine pe lângă cineva; a nu mai şti ce să-i facă
(fig., fam.); a-1 răsfăţa.
ETRE solide comme le Pont-Neuf (fig., fam.) - a fi sănătos tun (fig-, fam.).
ETRE solide au poşte (fam.) - a fi de nădejde (de încredere) la postul I său.
ne pas ETRE sorcier (fig.) - a fi un lucru simplu; a nu fi complicat, ne pas ETRE encore sorti de l'auberge
(fig., fam.) - „să nu zici hop
până n-ai sărit" (fig., fam.). ETRE sorti de la cote de Charlemagne (d'Adam, de la cuisse de
Jupiter) (fig., fam.) - a fi coborât cu hârzobul din cer (fig., fam.). ETRE sot ă triple etage (fig., fam.) - a fi
un prost şi jumătate (fig., fam.). ETRE sans le sou (fam.) - a nu avea para chioară (fam.). ETRE propre
comme un sou neuf (fig., fam.) - a fi strălucitor de curat. ETRE comme une souche (fig., fam.) - a sta ca de
lemn (fig., fam.). fiTRE soul comme un cochon, une grive, un Polonais (fam.) - a fi beat I
mort, beat ca un porc (fam.). ETRE dans ses petits souliers (fig., fam.) - a fi Ia strâmtoare, încolţit. ETRE
soupe au lait (fig., fam.) - a-i sări ţandăra din te miri ce I
(fig., fam.).
165
ETRE
ETRE souple comme un gant (fam.) - a fi maleabil (fig., fam.). ETRE souple comme un roşeau - a fi
mlădios ca o trestie. ETRE sourcilleux sur son image de marque (fig.) - a lăsa impresia unui om dificil.
ETRE sourd â qqch. (fig.) - a nu avea urechi pentru ceva (fig., fam.). ETRE sourd comme un pot (fam.) -
a fi surd ca pământul (fam.). ETRE en sucre (fig.) - a fi fragil (fig., fam.).
ne pas ETRE en sucre (fig., fam.) - a fi rezistent; a ţine la tăvăleală
(fig., fam.).
ETRE sujet â caution - a da de bănuit, a fi suspectat. ETRE sujet(tte) â qqch. (fig., fam.) - a fi predispus(ă)
la ceva. ETRE supplante par qqn (fig.) - a fi înlocuit de cineva. ETRE sur de son coup (fig., fam.) - a
merge la sigur (fig., fam.). ETRE sur de son fait (fig., fam.) - 1. a vorbi bazându-se pe fapte; 2. a nu avea
nici un dubiu.
ETRE suspendu aux levres de qqn (fig., fam.) - a se uita în gura cuiva
(fig., fam.).
ETRE au-dessous de sa tâche (fig., fam.) - a nu fi la înălţimea misiunii, sarcinii sale.
ETRE de taille â... (fig., fam.) - a fi în stare să..., capabil să... ETRE de taille â faire filer qqn tout doux
(fig., fam.) - a fi în stare să
pună pe cineva la locul lui (fig., fam.). ETRE bien taille (fig., fam.) - a fi bine făcut, bine legat (fig.).
ETRE taille en Hercule (fam.) - a fi o namilă (fam.). ETRE taille pour... (fig., fam.) - a fi făcut pentru...
ETRE taille â la serpe, â coups de serpe (fig., fam.) - a avea trăsături
dure, grosolane.
ETRE tres talon rouge (fig., fam.) - a afişa o morgă de mare aristocrat
(fig-, fam.).
ETRE sur Ies talons de qqn (fig., fam.) - 1. a merge în spatele cuiva; 2. a fi pe urmele cuiva (fig., fam.).
ETRE sur le tapis (fig., fam.) - a fi pus în discuţie; a da de vorbit
(fig., fam.).
ETRE tarte (arg.) - a fi prost, ridicol, tâmpit.
ne pas ETRE sa tasse de the (fig., fam.) - a nu se omorî după (ceva)
(„Ce n'est pas ma tasse de the" - nu mă dau în vânt după...
(fig., fam.)).
ETRE un republicam bon teint (fig.) - a fi un adevărat republican, un
republican de nădejde. ETRE temoin â charge (dr.) - a fi martorul acuzării (dr.). ETRE temoin â decharge
(dr.) - a fi martorul apărării (dr.).
ETRE
166
ETRE de son temps (fig., fam.) - a fi în pas cu moda (fig., fam.).
ETRE tendre comme la rosee - a se topi în gură.
ne pas ETRE tendre pour qqn (fig., fam.) - a fi dur cu cineva; a nu
umbla cu mănuşi (fig., fam.). ETRE tenu â... - a fi obligat să... ETRE tenu pour responsable - a fi socotit
vinovat. ETRE sur son terrain (fig., fam.) - a fi în domeniul său, în elementul
său (fig., fam.).
ETRE plus bas que terre (fig., fam.) - a avea moralul la pământ; a fi
distrus (fig., fam.). ETRE terre â terre (fig., fam.) - a fi prozaic. ETRE une tete brulee (fig., fam.) - a fi un
zăpăcit, un năuc, un
zălud (pop.). ETRE une tete forte (fig., fam.) - a şti ce vrea; a se impune. ETRE (en) tete de liste (fig.) - a
fi în fruntea listei. ETRE la tete de turc (fig., fam.) - a fi calul de bătaie, ţapul ispăşitor
(fig., fam.).
ETRE â la tete d'une grosse affaire (fam.) - a conduce o afacere importantă.
ETRE tetu comme un âne, comme une muie (fam.) - a fi încăpăţânat
ca un catâr (fam.). ETRE tire-au-cul (au-flanc) (fig., fam.) - a fi chiulangiu (fig., fam.). ETRE tire a
quatre epingles (fig., fam.) - a fi spilcuit, pus la patru ace
(fig-, fam.). ne pasTiTRE du toc (fig., fam.) - a fi veritabil; a nu fi imitaţie. ETRE tombe sur la tete (fig.,
fam.) - a fi căzut în cap; a fi căpiat
(fig-, fam.).
ne pas ETRE tombe dans l'oreille d'un sourd (fig., fam.) - a şti să profite de o informaţie.
ne pas ETRE tombe de la deraiere pluie (fig., fam.) - a fi vulpe bătrână (fig., fam.); a fi deşcă veche (fig.,
pop.); a fi uns cu toate alifiile (fig-, fam.).
ETRE dans le ton (fig., fam.) - a fi de acord.
ETRE du meme tonneau (fig., pej.) - a fi din acelaşi aluat, de aceeaşi spiţă (fig., fam.).
ETRE completement tordu (fig., fam.) - a fi Cănuţă om sucit (fig., fam.).
ETRE dans son tort - a fi de vină; a nu avea dreptate.
ETRE sur la touche (fig., fam.) - a sta în expectativă; a sta deoparte.
ETRE (un peu) touche â tout (fig., fam.) - a se pricepe la toate; a fi iscusit (fam.).
ETRE fortement touche (fig.) - a fi foarte mişcat, emoţionat.
167
ETRE
ETRE tout â... - a fi numai..., cu totul...
ETRE tout â son affaire (fig., fam.) - a se dedica trup şi suflet unui lucru
(fig-, fam.).
ETRE traduit en correctionnelle - a fi deferit tribunalului.
ETRE en train - a fi bine dispus, a fi în formă.
ETRE en train de... - 1. a fi ocupat cu...; 2. a fi pe punctul de a...
ETRE â la traîne (fig., fam.) - a rămâne la coadă (fig., fam.), la urmă.
ETRE un traîneur de sabre (fig., fam.) - a fi fanfaron şi bătăios.
ETRE en transe (fig., fam.) - a-şi ieşi din fire, din sărite (fig., fam.).
ETRE transi (de froid) - a face cuie (de frig) (fig., fam.).
ETRE de la meme (d'une autre) trempe (fig., fam.) - a fi din acelaşi
(din alt) aluat (de alt soi) (fig., fam.). ETRE trempe comme une soupe (fig., fam.) - a fi ud leoarcă (fam.).
ETRE triste comme un bonnet de nuit (fam.) - a sta ca o curcă plouată;
a fi trist ca un pui de cuc (fig., fam.). ETRE triste â bouffer des asticots (fig., pop.) - a fi otrăvit de
necazuri
(fig-, fam.). ETRE de trop (fig., fam.) - a fi în plus; a putea lipsi. ETRE au trou (fig., fam.) - a fi la zdup
(fam.). ETRE troue comme une ecumoire (fig., fam.) - a fi ciuruit de gloanţe
(fig.Jam.).
ETRE aux trousses de qqn (fig.Jam.) - a fi pe urmele cuiva (fig.Jam.). ETRE â tu et â toi avec qqn (fig.,
fam.) - a fi per tu cu cineva; a se trage
de şireturi cu cineva (fig.Jam.). ETRE un type a cote de la plaque (fig.Jam.) - a se înşela. ETRE un pauvre
type (fig., fam.) - a fi un prăpădit, a fi vai de capul
lui (fam.).
ETRE sans un (fig.Jam.) - a nu avea nici o leţcaie (fig.Jam.).
ETRE â la une des journaux (fig.) - a fi pe prima pagină a ziarelor; a face senzaţie; a reprezenta un
eveniment.
ETRE unis comme Ies deux doigts de la main (fig.Jam.) - a fi inseparabili, de nedespărţit.
ETRE d'usage de... - a se obişnui să...
ETRE vaccine avec une aiguille de phono (fig.Jam.) - a nu-i mai tăcea gura (fam.).
ETRE vache envers qqn (fig., fam.) - a fi măgar cu cineva (fig.Jam.). ETRE en vadrouille (fig.Jam.) - a
hoinări; a umbla creanga (fig.Jam.). ETRE vaniteux comme un paon [pă] (fig., fam.) - a se înfoia ca un
păun (fig., fam.).
ne pas ETRE demain la veille (fig., fam.) - mai va până când... (pop.). ETRE en veilleuse (fig.Jam.) - a o
slăbi (fig.Jam.); a o lăsa mai moale, mai încet (fam.).
ETRE
16S
ETRE en veine (fig.) - a fi într-un moment de inspiraţie (despre artişti). ETRE en veine de... (fam.) - a
avea dispoziţie de...; a fi dispus să... ETRE dans le vent (fig., fam.) - a fi în pas cu moda (fig., fam.). ETRE
venu sur le tard â la politique - a intra în politică la bătrâneţe. ETRE sans vergogne (fam.) - a fi neruşinat,
a nu avea ruşine. ETRE sous Ies verrous (fig., fam.) - a fi după zăbrele (fig., fam.). ETRE vert de peur
(fam.) - a fi mort de frică; a se îngălbeni de frică (.fig; fam.).
ETRE vetu comme un carnaval (fam.) - a fi îmbrăcat ca o paparudă, ca
o sorcovă (fam.). ETRE vexe comme un pou (fig., fam.) - a fi foarte jignit. ETRE vieux comme Ies
chemins (fam.) - a veni din negura vremurilor (Ut.), ETRE un vieux de la vieille (fig., fam.) - 1. a fi uns cu
toate alifiile,
unsorile (fig., fam.); 2. a fi din vechea gardă (fig.), a avea experienţă. ETRE vif comme la poudre (fam.) -
a se aprinde repede (fig., fam.). ETRE dans Ies vignes du Seigneur (fig., fam.) - a fi beat turtă (fam.).
ETRE entre deux vins (fig., fam.) - a fi niţel făcut (fig., fam.). ETRE en perte de vitesse (fig., fam.) - a-şi
pierde mâna (fig., fam.). ETRE bon vivant (fig., fam.) - a fi băiat (om) de viaţă (fig., fam.). ETRE en voie
de familie (fig., fam.) - a aştepta un copil. ETRE sur la bonne voie (fig.) - a fi pe drumul cel bun (fig.,
fam.). ETRE toujours par voies et par chemins (fig., fam.) - a fi tot mereu pe
drumuri (fig., fam.).
ETRE voie comme dans un bois (fig., fam.) - a fi furat ca în codru (fig.Jam.).
ETRE voue â l'oubli - a fi sortit pieirii. ETRE du voyage (fig.) - a lua parte la călătorie. ETRE dans le vrai
- a avea dreptate.
ETRE (un) m'as-tu-vu (fig., fam.) - a scoate ochii; a epata (fig., fam.). ETRE du jamais vu - a fi ceva
nemaipomenit. ETRE tout yeux, tout oreilles (fig.) - a fi numai ochi şi urechi (fam.). ETRE un peu zinzin
(fig., fam.) - a fi într-o ureche, cam tralala (fig.Jam.).
EVADER de sa condition (fig.) - a renunţa la poziţia sa în societate. s'EVANOUIR comme un reve (fig.,
fam.) - a se risipi, a dispărea ca un vis.
EVENTER la meche, Faffaire (fig.Jam.) - a descoperi complotul. EVOQUER des dessous-de-table (fig.,
fam.) - a pomeni despre şperţ. EXAMINER qqch. sur toutes Ies coutures (fig.Jam.) - a întoarce ceva
pe toate feţele (fig.Jam.). EXAMINER â tete reposee (fig., fam.) - a studia la rece (fig., fam.).
169
-------------------------__________________.____________ EXPLIQUER
EXAUCER un voeu - a realiza, a îndeplini o dorinţă
S^P^ ^ C°UP dC P°UCe <fi8;fam.) - a fi avut probabil pile.
EXHIBER sa science (fig.) - a-şi etala cunoştinţele.
EXPEDIER qqn dans l'autre monde (fig., fam.) - a trimite pe cineva
pe lumea cealaltă (fig., fam.). EXPEDIER qqn dans Ies poubelles de l'histoire (fig.) - a trimite pe
cineva in lada de gunoi a istoriei (fig.).
s'EXPLIQUER vertement avec qqn (fam.) - a se explica pe fată (deschis) cu cineva.
'
fe
FABRIQUER qqch. de bric et de broc (fig., fam.) - a fabrica, a face
ceva cum dă Dumnezeu (fig., fam.). se FÂCHER tout rouge (contre qqn) (fig., fam.) - a se face foc şi pară;
a se învineţi de mânie (fig., fam.). se FÂCHER a mort (fig., fam.) - 1. a se supăra pentru totdeauna; 2. a se
certa pe viaţă şi pe moarte (fig.). ne pas FACILITER Ies choses â qqn (fig.) - a îngreuna situaţia cuiva.
FAILLIR de... - a fi cât pe ce să...
FAILLIR y passer (fig., fam.) - a fi cât pe ce s-o mierlească (arg.). FAILLIR se faire cartonner (fig., fam.)
- a fi cât p-aci să fie ciuruit de gloanţe (fam.).
ne pas s'en FAIRE (fig., fam.) - a nu-i păsa; a-1 durea în cot; a umbla
cu flori la pălărie (fig., pop.). se FAIRE â qqch. (fig.) - a se obişnui cu ceva. se FAIRE abîmer le portrait
(fig., fam.) - a mânca o mamă de bătaie
(fam.); a o lua peste bot (fig., pop.). FAIRE aboutir qqch. - a duce ceva la bun sfârşit. FAIRE un accroc
(des accrocs) â la reputation (â la conscience) de qqn (fig., fam.) - a ştirbi reputaţia cuiva, a da un atac la
persoană, la reputaţia cuiva (fig., fam.).
en FAIRE accroire â qqn - a abuza de încrederea cuiva; a înşela pe cineva.
FAIRE bon (mauvais) accueil â qqn - a primi bine (rău) pe cineva. FAIRE qqch. â l'acquit (pour l'acquit)
de sa conscience - a face ceva
pentru a fi cu conştiinţa împăcată. FAIRE acte de... (fig.) - a da dovadă de... FAIRE acte de candidature -
a-şi depune candidatura. FAIRE acte de contrition (relig.) - 1. a se căi; 2. a se spovedi. FAIRE acte de
presence - a face act de prezenţă. se FAIRE des â-cotes (fig., fam.) - a face ciubuc (fig., fam.). FAIRE
qqch. par â-coups - a face o treabă „pe bucăţele". FAIRE ses adieux - a-şi lua la revedere, rămas bun.
171________________________________________________FAIRE
FAIRE toute une affaire de qqch. - a face din ţânţar armăsar (fig.,fam.).
FAIRE affaire avec qqn - a trata cu cineva.
FAIRE l'affaire (fig., fam.) - a-i conveni (de minune); a fi ceva potrivit.
FAIRE juste l'affaire - a fi exact ce trebuie.
FAIRE son affaire â qqn (fig.,fam.) - a-i veni cuiva de hac; a lichida
pe cineva (fig., pop.). FAIRE son affaire de qqch. - a răspunde de ceva. en FAIRE son affaire - 1. a lua
asupra sa (fig.); 2. a se ocupa personal
de...
ne pas en FAIRE son affaire (fig.) - a nu-i conveni.
FAIRE I'affiche (fig., fam.) - a se afişa (fig.); a scoate ochii (fig., fam.).
FAIRE son âge (fig.) - a-şi arăta vârsta.
ne pas FAIRE son âge - a nu-şi arăta vârsta; a părea mai tânăr.
FAIRE plus jeune que son âge —a părea mai tânăr.
FAIRE de l'air (fig., fam.) - 1. a lăsa locul liber (fig., fam.); 2. a o şterge
(fam.); 3. a se da la o parte. FAIRE qqch. d'un air de ne pas y toucher (fig., fam.) - a avea aerul că
nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase (fig., fam.). FAIRE allegeance, serment - a jura credinţă.
FAIRE bien d'aller voir ailleurs (fam.) - 1. a se lăsa păgubaş; 2. a nu
mai încurca lucrurile (fig., fam.). ne FAIRE qu'aller et venir (fig., fam.) - a se întoarce cât ai clipi din
ochi; a fi îndărăt cât ai zice peşte (fam.). FAIRE amende honorable - a-şi turna cenuşă în cap (fig., fam.);
a-şi recunoaşte public greşelile; a se pocăi. FAIRE ami-ami (fam.) - a se arăta prietenos. FAIRE
l'andouille, la bete (fam.), le con (vulg.) - a face pe tâmpi tul
(pop.); a se prosti (fig., fam.). FAIRE l'âne pour avoir du son (fig., fam.) - a face pe prostul (ca să
tragă foloasele) (fig., fam.). FAIRE le bon apotre (fig., litt.) - a face pe „bunul samaritean" (fig.). se FAIRE
l'apotre d'une idee (fig.) - a deveni apărătorul unei idei. FAIRE un appel de fonds - a fi în căutare de
fonduri, de capital, de sponsor.
FAIRE appel au porte-monnaie de qqn (fig., fam.) - a face apel la
punga cuiva (fig., fam.). FAIRE des appels de phares - a semnaliza cu luminile (auto). FAIRE (des appels)
du pied (fig., fam.) - a face semne pe sub masă. FAIRE l'appoint -1. a plăti până la ultimul sfanţ; 2. a
completa o sumă
(în mărunţiş).
FAIRE argent de tout - 1. a scoate bani din piatră seacă (fig., fam.); 2. a scoate din orice un profit material.
FAIRE
172
FAIRE ses premieres armes (fig.) - a debuta într-o carieră.
se FAIRE arroser par la pluie (fam.) - a-1 prinde o ploaie zdravănă.
se FAIRE appeler Arthur (arg.) - a încasa o praftură, a o lua pe chelie,
pe coajă (fig., pop.). FAIRE l'apprentissage de qqch. - a se iniţia în ceva. FAIRE l'article (fig.) - a-şi
lăuda marfa; a-şi face reclamă. FAIRE l'asphalte (fig.) - a face trotuarul (fig.). se FAIRE assaisonner
(fam.) - a încasa o săpuneală (fam.). FAIRE autorite (fig.) - 1. a se impune; 2. a avea renume; 3. a fi
o autoritate în domeniu. FAIRE qqch. d'autorite (fig.) - a impune ceva. n'en FAIRE jamais d'autres (fig.)
- a fi stângaci; a nu se descurca. FAIRE avec - a se acomoda, a se obişnui cu..., a se mulţumi cu... FAIRE
des aveux consentis - a face mărturisiri de bunăvoie. se FAIRE l'avocat du diable (fig.) - a apăra o cauză
pierdută. se FAIRE avoir comme un bleu (fig., fam.), baiser â mort (fig., pop.) -1. a se lăsa păcălit, prostit
în ultimul hal, într-un hal fără de hal; „şi bătut şi cu banii luaţi" (fig., pop.); 2. a o băga pe mânecă (fig.,
fam.). FAIRE un bail avec la vie (fig.) - a-şi redobândi sănătatea. se FAIRE baiser (fig., pop.) - a fi tras în
piept (pe sfoară) (fig., fam.). se FAIRE baiser sur le poteau (fig., pop.) - 1. a se îneca ca ţiganul la
mal; 2. a pierde la mustaţă (arg.). FAIRE bălai neuf (fig., fam.) - sita nouă cerne bine (fig., fam.). FAIRE
son baluchon (fig., fam.) - a-şi lua catrafusele (fig., fam.);
a-şi face valiza (fig., fam.). FAIRE ballon (fig.) - 1. a posti; 2. a se priva de ceva. FAIRE bamboche,
bamboula (pop.) - a o face lată, de pomină (fam.);
a petrece până în zori. se FAIRE bananer (fig., pop.) - a se lăsa tras pe sfoară (fig., fam.). FAIRE banco -
a face să sară banca în aer (la jocurile de noroc). FAIRE bande â part (fig., fam.) - a face opinie separată.
FAIRE banquette (fig., fam.) - a nu fi invitată la dans; a rămâne pe
scaun; a sprijini pereţii (fig., fam.). FAIRE du baratin a qqn (pop.) - a duce pe cineva cu vorbe dulci
(fam.). FAIRE qqch. ă la barbe de qqn (fig., fam.) - a acţiona chiar sub nasul
cuiva (fig., fam.). FAIRE barrage â... (fig.) - a pune stavilă la... (fig.). FAIRE baskets (fig., fam.) - a o
şterge pe şest (fig., fam.). FAIRE battre des montagnes (fig.) - a fi sămânţă de scandal, de discordie.
FAIRE baver qqn (fig., fam.) - a face pe cineva să turbeze, a-1 scoate din minţi (fig., fam.).
173
FAIRE
FAIRE le beau (fig.) - a face sluj (fig.).
se FAIRE une beaute (fam.) - a se machia (a se farda).
se la FAIRE belle (fig., fam.) - a-şi croi o viaţă frumoasă.
se FAIRE la belle (arg.) - a evada din închisoare.
en FAIRE de belles (fig., fam.) - a face prostii.
FAIRE du beton (fig., fam.) -1. a se încrusta; 2. a fi pus pe şedere (fam.).
FAIRE son beurre (fig., fam.) - a se căptuşi cu parale; a se pricopsi
(fig., fam.). FAIRE un bide, un four (spect.) - a fi un fiasco (spect.).
FAIRE le bidon (arg.) - a face reclamă la o marfă proastă.
FAIRE bien Ies choses (fig.) - a oferi o masă bună; a-şi trata invitaţii împărăteşte.
FAIRE bien dans le paysage (qqch.) - a face efect; a fi de efect.
FAIRE qqch. en tout bien et tout honneur (fig.) - a proceda cinstit.
se FAIRE de la bile (fig., fam.) - 1. a-şi face sânge rău, a-1 roade la ficaţi (fig., fam.); 2. a-şi face griji.
FAIRE une chose bille en tete (fig., fam.) - a acţiona făţiş şi hotărât.
FAIRE une drole de binette, de bobine, de bougie (fig., pop., pej.) -a face o mutră ciudată (fig., fam.).
FAIRE une grosse bise (fam.) - a da un pupic (fam.); a da o guriţă (pop.).
FAIRE bisquer qqn (pop.) - a scoate pe cineva din minţi, din pepeni
(fig., fam.).
FAIRE des blagues (fig.) - a face farse; a glumi.
FAIRE bloc (fig., fam.) - a se strânge în jurul (cuiva); a acţiona în bloc (fig., fam.).
FAIRE bloc contre qqn (fig.) - a se uni împotriva cuiva.
se FAIRE blouser (fig., pop.)- a se lăsa păcălit, tras în piept (fig., pop.).
le FAIRE au bluff [blcef ], au sentiment (fam.) - a lua pe cineva la sentiment (fig., fam.).
FAIRE son boeuf (fam.) - a avea o profesie bună.
FAIRE bombance, la bombe (pop.) - a o face lată (fig., fam.); a trage un chiolhan (fig., pop.).
FAIRE un bond (fig., fam.) - a face un salt (fig., fam.), progrese.
FAIRE un bond en avânt (fig., fam.) - a înainta cu un pas (fig., fam.), a face un salt înainte (fig.).
FAIRE faux bond â qqn (fig., fam.) - a trage chiulul cuiva, a-i da plasă (fig., fam.).
ne FAIRE qu'un bond (fig., fam.) - a ajunge dintr-un salt (fam.); a da
o fugă. FAIRE qqch. au petit bonheur la chance (fig., fam.) - a face ceva la nimereală, la noroc, cum o da
Dumnezeu (fam.).
FAIRE
174
FAIRE le boniment (fam.) - a ameţi clienţii cu vorbe (fam.); a-şi lăuda marfa.
FAIRE dans Ies bottes de qqn (fig., vulg.) - a întrece măsura (fig.). FAIRE un boucan de tous Ies diables
(fig., fam.) - a face tărăboi (fam.),
un scandal monstru. FAIRE la bouche en coeur (fig.) - a se sclifosi, a face fiţe (fam.). FAIRE la bouche en
cui de poule (fig., pop.) - a strâmba din nas
(fig.Jam.).
FAIRE la fine, la petite bouche (fig.Jam.) - a face mofturi, nazuri la
mâncare; a face pe pretenţiosul, ne FAIRE qu'une bouchee de qqn (fig.Jam.) - a nu avea ce alege de
cineva; a-1 face praf în doi timpi şi trei mişcări (fig.Jam.). ne FAIRE qu'une bouchee d'un mets (fam.) - a
mânca cu lăcomie;
a înghiţi pe nemestecate (fam.); a nu avea ce alege dintr-o mâncare
(fig.Jam.).
FAIRE un bouclier de son corps (fig.) - a face scut cu corpul său; a proteja (fig.).
se FAIRE un bouclier de qqn (fig.) - a se pune la adăpostul cuiva; a se
ascunde în spatele cuiva (fig.). FAIRE la bouffe (arg.) - a pregăti haleala (arg.). FAIRE une bouille
comme si des gars lui etaient tombes dessus â bras
raccourcis (fig.Jam.) - a face o mutră înspăimântată. FAIRE de la bouilb'e pour Ies chats (fig.Jam.) - a
strica orzul pe gâşte
(fig., pop.).
FAIRE bouillir la marmite (fig., fam.) - a ţine casa (fig., fam.), a suporta cheltuielile.
FAIRE boule de neige (fig.) - a căpăta (a lua) proporţii (despre un zvon).
FAIRE une boulette, une bourde (des bourdes) (fig.Jam.) - a da în
gropi (fig.Jam.); a face gafe. se FAIRE bourrer la gueule (fig., pop.) - a o încasa (fig.Jam.). FAIRE
bourse â part (fig.Jam.) - a ţine fiecare banii săi (în cuplu). FAIRE bourse commune (fig.Jam.) - a pune
banii la un loc (în cuplu). FAIRE un bout de conduite â qqn (fam.) - a însoţi pe cineva câţiva
paşi.
FAIRE un bras de fer â qqn - a se pune cu cineva (fig., fam.); a se lua la întrecere (fizic) cu cineva.
FAIRE une breche â sa fortune (fig., fam.) - a-şi mânca din avere (fig.Jam.).
FAIRE briller qqn (fig.Jam.) - a pune pe cineva într-o lumină bună (fig.Jam.).
175
FAIRE
FAIRE la bringue, une bringue â tout casser (pop.) - a trage un chiolhan de pomină (fam.).
FAIRE grand bruit - a face scandal.
FAIRE grand bruit d'une chose (fig.) - a face mare caz de ceva.
FAIRE buisson creux (fig., fam.) - a da chix; a o da în bară, a da greş (fig., fam.).
FAIRE des bulles (fig., fam.) - a fi leneş, a asuda sub limbă (fig., pop.).
FAIRE qqch. de but en blanc (fam.) - a face ceva pe nepusă masă (fam.).
FAIRE la cabriole (fig., fam., euph.) - a pleca pe ultimul drum (fig., eufem.).
ne pas FAIRE de cădeau (fig.) - a fi fără milă (fig.)', a nu ierta.
FAIRE un caddie (fig., fam.) - a umple un cărucior de cumpărături.
FAIRE un calin, cattleya (fig., litt.) - a dezmierda; a face dragoste.
FAIRE campagne (fig.) - a participa la o operaţie de război.
FAIRE un carton (fig.) - 1. a trage în cineva; 2. a nimeri la ţintă.
FAIRE grand cas de... - a da multă importanţă; a face caz de...
FAIRE casquer qqn (pop.) - a scoate bani de la cineva (fig., fam.).
FAIRE qqch. en catastrophe (fig., fam.) - a face ceva cum dă Dumnezeu (fam.).
FAIRE cause commune avec qqn (fig.) - a fi de partea cuiva (fig.).
FAIRE la causette, un brin de causette, une petite causette (fam.) - a sta la taclale (fam.).
FAIRE cavalier seul (fig.) -1. a lucra pe cont propriu; 2. a se ţine deoparte.
FAIRE du cent â l'heure - a merge cu o sută la oră (auto).
se FAIRE la cerise (la belle, la malle, la valise) (fig., fam.) - a o şterge (fam.).
FAIRE la chaîne (fig.) - a trece ceva din mână în mână. FAIRE chambre â part - a dormi în camere
separate. FAIRE chanter qqn (fig., fam.) - a şantaja pe cineva. FAIRE tout un cinema (fig., fam.) - a face
un circ întreg (fig., fam.). FAIRE comme Charles (fig., fam.) - a aştepta. FAIRE du charme â qqn - a
încerca să seducă pe cineva, să placă cuiva.
FAIRE la chasse au mari (fam.) - a vâna un bărbat (fam.); a umbla să
se mărite (fam.). FAIRE chaud au coeur (fig., fam.) - a-i încălzi sufletul (fig., fam.). ne FAIRE ni chaud ni
froid (fig., fam.) - a-1 lăsa rece; a-1 durea în cot
(fig., pop.). FAIRE qqch. de son propre chef (fig., fam.) - 1. a face ceva din capul
său (fig., fam.), nesilit de nimeni; 2. a lua iniţiativa.
FAIRE
FAIRE son chemin (fig.) - a-şi croi drum (fig., fam.).
FAIRE beaucoup de chemin (fig., fam.) - 1. a înainta mult (fig.);
2. a progresa. FAIRE bonne chere (fig.) - a trăi bine, în îndestulare. FAIRE de qqch. son cheval de
bataille (fig., fam.) - a bate monedă pe
o problemă, a face din ea calul său de bătaie (fig., fam.) FAIRE de la securite routiere son cheval de
bataille (fig., fam.) - a face
din siguranţa circulaţiei principala sa preocupare, argumentul său
favorit.
se FAIRE le chevalier de qqn (fig.) - a lua apărarea cuiva.
se FAIRE le chevalier servant d'une femme - a face curte unei femei;
a i se devota trup şi suflet (fig., fam.). se FAIRE des cheveux (blancs) (fig., fam.) - a-şi face griji; a-i ieşi
peri
albi; a-şi bate un cui în cap (fig., fam.). FAIRE qqch. de chic (fig.) - a face ceva pe nepregătite. FAIRE le
jeune chien (fig., fam.) - a fi zăpăcit, zăbăuc, cu capul în nori
(fig-, fam.). se FAIRE chier (fig., pop.) - a se plictisi. FAIRE chier qqn (fig.,pop.) - a înnebuni pe cineva
(fig., fam.); a scoate
din pepeni, din sărite pe cineva (fig., pop.). FAIRE chorus (fig.) [koRys]-1. a fi la unison; 2. a ţine isonul
(fig., fam.). FAIRE chou blanc (fig., fam.) - a da chix (fig., fam.). FAIRE ses choux gras de... (fig., fam.) -
1. a-i plăcea să scormonească
în gunoi (fig., pop.); 2. a se delecta cu subiecte de scandal (presă);
3. a profita.
FAIRE Ies cimetieres bossus (fig., pop.) - a umple cimitirele (fig.). se FAIRE un cinema â tout casser
(fig., fam.) - a-şi inventa o poveste nemaipomenită.
FAIRE qqch. en un clin d'oeil (fig., fam.) - a face ceva cât ai zice peşte, cât ai clipi (din ochi), cât ai bate
din palme (fig., fam.).
FAIRE le clown (fig.) [klun]- a face pe bufonul (fig.).
FAIRE qqch. â coeur joie (fig., fam.) - 1. a face ceva cu pasiune; 2. a face ceva pe săturate.
FAIRE qqch. â coeur perdu (fig., fam.) - a face ceva cu tot sufletul, din toată inima (fig.).
FAIRE qqch. d'un coeur Ieger (fig., fam.) - a face ceva cu plăcere, fără gânduri ascunse.
se FAIRE coiffer sur le poteau (fig., fam.) - a pierde la mustaţă
(fig., fam.). FAIRE comme si - a se preface. FAIRE le compte â rebours - a face numărătoarea inversă.
177__________________________________________________________FAIRE
FAIRE des comptes d'apothicaire (fig.) - a face socoteli meschine.
ne FAIRE que commencer (fig.) - a fi abia la început.
FAIRE la commission - a transmite (un mesaj, un pachet).
FAIRE une conduite de Grenoble â qqn (fig., fam.) - a da pe cineva
afară cu şuturi în fund (fig., fam.). FAIRE confiance â qqn - a avea încredere în cineva. FAIRE bonne
contenance (fig.) - a-şi păstra sângele rece; a nu se
pierde (cu firea) (fig., fam.).
FAIRE qqch. â contrecoeur (fig.) - a face ceva fără tragere de inimă,
în silă. FAIRE contre-poids - a contracara.
FAIRE une conversation â bâtons rompus (fig., fam.) - a vorbi în dodii (pop.).
FAIRE copain-copain (fig., fam.) - a fi familiar cu cineva. FAIRE comme Ies copains (fig., fam.) - a se
descurca. FAIRE sa coquette (fig., fam.) - a se lăsa rugat. FAIRE du coq â l'âne (fig., fam.) - a sări de la
una la alta (fig., fam.). FAIRE Ies corbeilles â papier (fig., fam.) - a scotoci în coşul de hârtii (fig., fam.).
FAIRE Ies cornes (fig., fam.) - a face un gest injurios, de dispreţ. FAIRE corps avec... (fig.) - a se ralia
la...; a face corp comun cu... FAIRE qqch. â son corps defendant (fig.) - a face ceva în silă, forţat. FAIRE
qqch. â Ia cosaque, a la hussarde (fig., fam.) - a acţiona cu brutalitate.
se FAIRE des couilles en or (fig., pop.) - a se umple de parale (pop.). FAIRE couler beaucoup d'encre
(fig.) - a face să curgă multă cerneală,
a da mult de comentat. FAIRE couler de la salive (fig., fain.) - a da mult de vorbit. FAIRE couler le sang
(fig.) - 1. a provoca război; 2. a face vărsare de
sânge.
se FAIRE couler un bain - a da drumul la apă (în cada de baie). FAIRE qqch. sous couleur de... (fig.) - a
face ceva sub pretextul că... FAIRE un coup (arg.) - a da o lovitură (fig., fam.). FAIRE qqch. d'un coup de
baguette (fig., fam.) - a face ceva ca prin farmec.
FAIRE une chose en deux coups de cuillere ă pot (fig., fam.) - a face ceva în doi timpi şi trei mişcări, cât
ai scapără din amnar (fig., fam.).
FAIRE un coup de des (fig., fam.) - a risca.
FAIRE coup double (fig., fam.) - a împuşca doi iepuri dintr-un foc; a da o dublă lovitură (fig., fam.).
FAIRE un coup d'eclat (fig., fam.) - 1. a face scandal; 2. a-şi ieşi din fire (fig.).
FAIRE
178
FAIRE un beau coup de filet (fig.) - a face o captură serioasă (fig.). FAIRE un coup foireux (fig., fain.) - a
o scrânti; a da cu băţul în baltă;
a călca în străchini; a o da în bară (fig., fam.). FAIRE le coup de Jarnac (fig., lin.) - a lovi mişeleşte, pe la
spate
(fam.).
FAIRE Ie coup de la panne d'essence (fig., fam.) - a recurge la figura
cu pana de benzină (pentru „a se da" la o pasageră) (fig., pop.). FAIRE le coup de poing (fam.) - a se bate
cu pumnii; a se încaieră. FAIRE un coup de poker (fig., fam.) - a trage o cacialma (fam.). FAIRE le coup
du presse-citron (fam.) - a exploata pe cineva;
a-1 stoarce (fig., fam.). FAIRE qqch. sur un coup de tete (fig., fam.) - a face ce i s-a năzărit, ce
i-a trăsnit prin cap (fig., fam.). FAIRE Ies quatre cents coups (fam.) - a-şi face de cap (fig., fam.);
a se destrăbăla.
FAIRE la cour, un doigt de cour a qqn (fig., fam.) - a face puţină curte
cuiva (fig., fam.). FAIRE qqch. en courant (fig., fam.) - a face ceva pe fugă (fig., fam.). FAIRE des
courbettes â (devant) qqn (fig., fam.) - a se ploconi în faţa
cuiva; a face temenele cuiva (fig., fam.); a umbla cu căciula în patru
(fig-, fam.). FAIRE courir un bruit - a răspândi un zvon. FAIRE ses courses - a-şi face cumpărăturile.
FAIRE la coursette (arg.) - a-şi bate picioarele degeaba (fig., fam.). FAIRE qqch. coute que coate (fig.) -
a face ceva cu orice preţ
(fig., fam.), fie ce-o fi. FAIRE qqch. sous le couvert de qqn (fig.) - 1. a se folosi de numele
cuiva drept paravan; 2. a face ceva la adăpostul cuiva (fig.). FAIRE credit (fig.) - a se încrede; a lua de
bună (fig., fam.). se FAIRE crever la peau (fam.) - a fi omorât. FAIRE un croche-pied â qqn (fig., fam.) - a
pune piedică cuiva (fig.). FAIRE un crochet (fig., fam.) - 1. a face un mic ocol; 2. a da
o raită (fam.). FAIRE une croix sur qqch. (fig., fam.) - a pune cruce la ceva; a trage
o cruce peste ceva, a renunţa definitiv la ceva (fig., fam.). ne pas FAIRE de grosses crottes (fig., pop.) - a
trăi în sărăcie; a mânca
puţin şi prost. FAIRE cui sec (pop.) - a bea până la fund; a goli paharul. FAIRE la culbute (fig., fam.) - 1.
a se ruina, a se da de-a dura;
2. a vinde ceva cu preţ dublu. FAIRE qqch. au culot (fig., pop.) - a face ceva cu tupeu.
179________________________________________________FAIRE
FAIRE damner qqn (fig., fam.) - a scoate din sărite pe cineva (fig., fam.). FAIRE danser l'anse du panier
(fig.,fam.)- a ciupi la coşniţă (fig., fam.). ne pas FAIRE dans la dantelle (fig., fam.) - a fi ţopârlan (pop.).
FAIRE date (epoque) (fig.) - 1. a face epocă; 2. a marca un moment important.
ne pas FAIRE date dans Ies annales (fig., iron.) - a fi (un fapt) banal, fără importanţă.
FAIRE deborder qqn (fig., fam.) - a scoate pe cineva din sărite
(fig., fam.).
FAIRE qqch. au debotte (fig., fam.) - a face ceva pe nepusă masă (fig., fam.).
se FAIRE debaucher par qqn (fig., fam.) - a se lăsa scos din ale lui
(fig-, fam.). FAIRE defaut (fig.) - 1. a-i lipsi; a nu avea ceva; 2. a nu se găsi. FAIRE le degoute (fig., fam.)
- a face nazuri (fain.). FAIRE la demande et la reponse (fig., fam.) - „tot el cântă, tot el
joacă" (fig., fam.). FAIRE une demarche (fig.) - a face un demers, o intervenţie. FAIRE demenager qqn
(fig., fain.) - a da afară, a goni pe cineva. FAIRE demi-tour (fig., fam.) - a face stânga-mprejur; a face
cale-ntoarsă (fig.,fain.). se FAIRE demolir le portrait (fig., fam.) - a mânca o mamă de bătaie
(fig., fam.).
se FAIRE la dent sur qqn (fig., fam.) - a se manifesta răutăcios faţă de cineva.
FAIRE le depart entre deux choses (fig.) - a face diferenţa între două lucruri.
FAIRE qqch. aux depens de qqn (fig.) - 1. a face ceva pe spinarea, în defavoarea cuiva (fig., fam.); 2. a
păgubi pe cineva.
FAIRE des depenses de bouche (fig., fam.) - a cheltui pentru de-ale gurii (fam.).
FAIRE le desespoir de qqn (fig., fam.) - a scoate pe cineva din răbdăii,
din sărite (fig., fam.). FAIRE qqch. en desespoir de cause - a face o încercare disperată,
a face ceva în disperare de cauză. ne pas FAIRE le detail (fig.) - a nu se ocupa de lucruri mărunte; a lucra
în stil mare (fig., fam.). en FAIRE son deuil, faire deuil de qqch. (fig., fam.) - a-şi lua adio,
a-şi lua gândul, nădejdea de la ceva; a pune cruce la ceva (fig., fam.). FAIRE qqch. en moins de deux
(fam.) - a face ceva cât ai clipi din ochi,
cât ai zice peşte (fam.).
FAIRE
180
FAIRE devenir chevre (fig.,fam.) - a mânca sufletul cuiva; a exaspera
pe cineva (fig., fam.). se FAIRE un devoir de... - a considera obligatoriu să...; a considera
că e de datoria sa să... FAIRE le diable a quatre (fig.,fam.) - a face pe dracul în patru; a se da
peste cap (fig., fam.). FAIRE le (la) difficile (fam.) - 1. a face mutre (mofturi) (fig., fain.)
2. a face pe nebunul (fig., fam.); 3. a se lăsa greu (fig., fam.). FAIRE diligence (fig.) - a se grăbi.
en FAIRE son dimanche (fig., fam.) - a se bucura de ceva; a-şi face
o sărbătoare (din ceva). FAIRE dire - a lăsa vorbă; a transmite, ne pas le FAIRE dire â qqn (fig.) - a
mărturisi de bună voie. ne pas se le FAIRE dire deux fois (fig., fam.) - a nu se lăsa rugat (fig.). FAIRE
dodo (fam.) - a face nani (fam.). FAIRE qqch. tout en doigte - a proceda cu diplomaţie, cu tact. ne rien
FAIRE de ses dix doigts (fig.) - a tăia frunze la câini (fig., fam.). FAIRE qqch. derriere le dos de qqn (fig.,
fam.) - a manevra pe cineva
pe la spate (fig., fam.). FAIRE le gros dos (fig., fam.) - a se umfla în pene (fig., fam.); a face
pe importantul. FAIRE qqch. en douce (fig., fam.) - a face ceva pe şest, pe ascuns
(fig., fam.). ne FAIRE aucun doute - în mod cert, fără nici o îndoială. FAIRE dresser Ies cheveux sur la
tete â qqn (fig., fam.) - a face să i se
ridice cuiva părul măciucă (fig., fam.). FAIRE droit â une demande (fig.) - a aproba, a fi de acord cu o
cerere. FAIRE sa duchesse (fig., fam.) - a-şi da aere (fig., fam.). FAIRE de l'eau toute claire (fig., fam.) - a
se face de băcănie, de pomină (fig., fam.). FAIRE un ecart de conduite (fig.) - a se abate de la morală, de
la bunele
moravuri, se FAIRE echauder (fig., fam.) - 1. a o păţi; 2. a suferi o pierdere;
3. a avea o decepţie.
FAIRE echec â qqn (fig., fam.) - a pune beţe în roate cuiva (fig., fam.). FAIRE la courte echelle a qqn (fig.,
fam.) - a împinge pe cineva (într-o
slujbă, într-o funcţie) (fig., fam.). FAIRE echo â qqch. (fig.) - a propaga (ceva); a repeta (ceva), se FAIRE
l'echo de certains bruits - a răspândi zvonuri. se FAIRE l'echo approbateur de qqn (fig.) - a ţine cuiva
isonul
(fig., fam.).
181
FAIRE un eclat (fig.) - a provoca scandal (prin opiniile sale).
FAIRE ecole (fig.) - a avea discipoli, adepţi.
FAIRE 1'ecole buissonniere (fig., fain.) - a chiuli; a trage la fit (la
şcoală) (fig., fam.).
FAIRE des economies de bouts de chandelle (fig., fam.) - a se scumpi la tărâţe (fig., fam.).
FAIRE un effet boeuf (fig., fam.) - a lăsa ţuţ, să stea mâţa-n coadă, nu altceva! (fig., fam.).
FAIRE un effort (fig.) - a plăti mai scump decât şi-ar fi dorit. FAIRE des (un tas d')embarras (fam.) - a
face fasoane, fiţe (fam.); a se fandosi.
FAIRE double ernploi (fig.) - a fi inutil, de prisos.
FAIRE une critique â l'emporte-piece (fig.) - a face o critică aspră, usturătoare.
FAIRE endever qqn (fam.) - a face pe cineva să turbeze (fig., fam.). FAIRE endosser une faute â qqn
(fam.) - a arunca o vină în spinarea
cuiva; a pune cuiva raţa-n braţe (fig., fam.); a arunca pisica
(moartă) în curtea cuiva (fig., fam.). FAIRE l'enfant (fig.) - a face pe naivul. ne pas FAIRE l'enfant (fig.) -
a fi serios.
FAIRE un enfant dans le dos de qqn (fig.) - a unelti în spatele
cuiva (fig.).
FAIRE un enfant de la main gauche (fig., fam.) - a face un copil din flori (fam.).
FAIRE des enfants comme s'il en pleuvait (fig.) - a face copii cu droaia (fam.).
FAIRE entendre raison â qqn (fig.) - a-i băga cuiva minţile în cap
(fig., fam.).
FAIRE des entorses â la verite (fig.) - a denatura adevărul.
FAIRE une entorse au reglement (fig.) - a încălca regulamentul, a nu-1 respecta.
FAIRE qqch. d'entree de jeu - a acţiona de la început. FAIRE entrer qqch. en ligne de compte - a ţine
seama de ceva. se FAIRE entuber (pop.) - a se lăsa îmbrobodit (pop.), înşelat, păcălit. FAIRE tout â
l'envers (fig.) - a face totul pe dos (fig., fam.). FAIRE des envieux - a stârni invidie.
FAIRE de l'epate (fam.) - a scoate ochii (fig., fam.); a impresiona. le FAIRE â l'epate, au chique, â
l'esbrouk (fam.) - a rupe inima târgului (fig., fam.).
AIRE qqch. par-dessus l'epaule (fig., fam.) - a face ceva de mântuială
(fam.).
AIRE equipe avec qqn - a lucra în colaborare cu cineva.
FAIRE___________________________________________________________182
FAIRE erreur - a se înşela; a greşi (numărul de telefon).
FAIRE de l'esbroufe (fam.) - a arunca praf în ochi; a-şi da aere; a face
pe nebunul, pe grozavul (fig., fam.). FAIRE qqch. â l'esbroufe (fig.Jam.) - a face ceva cu tam-tam; a scoate
ochii (fig.Jam.). le FAIRE â l'esbroufe, â la pose (pop.) - a face pe nebunul; a-şi da aere
(fam.). le FAIRE â l'estomac (fig., fam.) -La păcăli, a înşela pe cineva
(fig.Jam.); 2. a intimida; a avea tupeu (fam.). FAIRE etalage de ses sentiments (fig.) - a-şi afişa
sentimentele. FAIRE etat de... - 1. a menţiona; 2. a se prevala de...; 3. a da dovezi
de...; a proba cu... FAIRE des etincelles (fig.) - a scoate scântei (fig., fam.). FAIRE peut-etre encore des
etincelles (fig., fam.) - a fi încă în puteri (fam.). FAIRE des etudes languissantes (fig.) - a nu-şi da
osteneală să înveţe. FAIRE l'evenement (fig.) - a face ceva grozav, care iese din comun. FAIRE evoluer
son image de marque (fig.) - a-şi îmbunătăţi imaginea. FAIRE des extras (fig., fam.) - 1. a face muncă
suplimentară;
2. a pregăti un fel de mâncare deosebit. FAIRE face (fig., fam.) - 1. a face faţă (fig., fam.); 2. a înfrunta. se
FAIRE face (fig.) - 1. a sta faţă în faţă; 2. a se înfrunta (fig.). FAIRE face a la musique (fig., fam.) - a
înfrunta furtuna (fig., fam.). se FAIRE faire aux pattes (fig., pop.) - a se lăsa prins, făcut prizonier. FAIRE
une fausse-couche - a pierde o sarcină; a face un avort spontan. FAIRE faute - a nu avea, a-i lipsi (ceva),
se FAIRE faute de qqch.(/i'g.) - a se abţine de la ceva. ne pas se FAIRE faute de repeter qqch.(fig., fam.) -
a repeta întruna,
insistent; a nu ezita să repete. FAIRE faux-bond â qqn (fig., fam.) - a da plasă cuiva (fig., fam.). FAIRE un
faux pas (fig.) - a face un pas greşit (fig.); a călca strâmb
(fig., fam.); a o scrânti (pop.); a o face de oaie; a o da în bară
(fig., pop.); a face o gafă. FAIRE qqch. â la faveur de la nuit (fig.) - a face ceva la adăpostul
întunericului. FAIRE sa femme cornette (fig., fam.) - a-şi înşela nevasta. FAIRE fete â qqn (fig., fam.) - a
primi pe cineva cu braţele deschise
(fig.Jam.). FAIRE la fete, la Java (fig.Jam.) - a o ţine tot într-un chef (fam.). FAIRE sa fete â qqn (fig.,
pop.) - a face cuiva de petrecanie (fig., pop.). se FAIRE une fete de... (fig.) - a se bucura la gândul că...
FAIRE feu - a trage cu arma.
183
FAIRE
ne pas FAIRE long feu (fig., fam.) - a fi ceva trecător; a nu ţine mult. FAIRE feu (fleche) de tout bois (fig.,
fam.) - a şti să se descurce;
a fi descurcăreţ (fig., fam.); a întrebuinţa toate posibilităţile. FAIRE feu des quatre fers (fig.) - 1. a fi plin
de foc, de avânt (fig., fam.); 2. a se da peste cap; a face pe dracu-n patru (fig., fam.). FAIRE long feu (fig.)
- a nu-şi atinge scopul; a da chix (fig., fam.). FAIRE pleins feux sur qqn, sur qqch. (fig., fam.) - a pune (a
scoate) în
evidenţă pe cineva, ceva. FAIRE fi de qqch. (fig.) - a dispreţui ceva; a nu-i păsa de ceva. FAIRE la figue â
qqn (fig., vx.) - a-şi bate joc de cineva, a-1 brava, a-1
dispreţui. FAIRE figure de... - a avea aerul; a trece drept... FAIRE bonne, belle figure (fig., fam.) -1. a
face impresie bună; 2. a şti
să se poarte în lume; 3. a reprezenta bine; a avea prestanţă. FAIRE pietre, triste figure (fig., fam.) - 1. a nu
fi la înălţime; 2. a nu
face impresie bună. FAIRE d'une fille deux gendres (fig., fam.) - a suge la două oi; a fi şi
cu mândra şi cu draga (fig., fam.). FAIRE une fin (fig., fam.) - a se aduna de pe drumuri (fig., fam.); a se
căsători (pentru bărbaţi). FAIRE fissa (arg.) - a se grăbi.
FAIRE des flas-flas (fam.) - a-şi da aere; a face pe grozavul, pe nebunul; a se fandosi, ne FAIRE qu'une
flambee (fig.) - a fi foc de paie (fig., fam.). FAIRE flanelle, fiasco (fig., pop.) - a da chix (în dragoste)
(pop.); a nu
face faţă; a fi neputincios (fig., pop.). FAIRE une fleur â qqn (fig., fam.) - a face cuiva un bine, o favoare,
o drăgălăşenie. FAIRE un flop (fam.) - a da chix, a fi un fâs (pop.). FAIRE flores (lin.) - a străluci în
societate; a avea succes. (en) FAIRE foi (fig.) - a certifica; a aduce mărturie (despre ceva). FAIRE du foin
(fig., pop.) - 1. a face gură, scandal, tărăboi, un circ
întreg (fig., fam.); 2. a protesta. FAIRE foin des convenances (fig., fam.) - a nu ţine cont de convenienţe.
FAIRE la foire (fig., pop.) - a-şi face de cap (fig., fam.); a o ţine tot
într-un chef. se FAIRE fort de faire qqch. (fig.) -1. a-şi da silinţa; 2. a promite ceva;
3. a se crede capabil să... (de...). FAIRE contre mauvaise fortune, bon coeur (fig., fam.) - a face haz de
necaz; a nu pune la inimă (fig., fam.). FAIRE le fou (fig., fam.) - a face nebunii (despre copii, despre
căţei).
FAIRE
184
FAIRE des frais (fig.) - a face eforturi; a-şi da osteneală; a se da peste
cap (fig., fam.); a cheltui. FAIRE Ies frais de la conversation (fig., fam.) - 1. a fi subiect de bârfă;
a da de vorbit (fig., fam.); 2. a întreţine conversaţia. FAIRE Ies frais de qqch. (fig., fam.) - 1. a plăti oalele
sparte (fig., fam.);
2. a suporta cheltuielile. FAIRE ses frais (fig., fam.) - 1. a-şi recupera fondurile; 2. a-şi lua răsplata (fig.,
fam.). FAIRE qqch. â grands frais (fig., fam.) - a-şi da multă osteneală pentru
ceva. FAIRE qqch. â peu de frais (a moindres frais) (fig.) - a nu-şi da osteneală pentru ceva. FAIRE qqch.
aux frais de la princesse (fig., fam.) - a se aranja pe
socoteala statului (fig., fam.). FAIRE qqch. aux frais de qqn (fig., fam.) - a face ceva pe spezele
cuiva, pe banii cuiva (altuia) (fig., fam.). FAIRE... francs a qqn (fig., fam.) - a escroca pe cineva cu...
franci. FAIRE qqch. sans se frapper (fig., fam.) - a face ceva fără a se da peste
cap (fig., fam.). FAIRE le fricot (pop.) - a face haleala (pop.). FAIRE qqch. pour la frime (fig., fam.) - a
face ceva de ochii lumii
(fig., fam.). FAIRE dans son froc (fig., pop.) - a face în pantaloni de frică (pop.). FAIRE froid a qqn dans
le dos (fig., fam.) - a face să-1 treacă toate
sudorile de spaimă (fig., fam.). FAIRE un froid de loup (fig., fam.) - a fi un ger de crapă pietrele
(fig., fam.). en FAIRE tout un fromage de... (fig., fam.) - a face mare caz de...;
a exagera. FAIRE front (fig., fam.) - a ţine piept (fig., fam.), a se opune. FAIRE fureur (fig.) - a avea mare
succes; a fi în mare vogă. FAIRE doublement gaffe (fig., pop.) - a fi cu ochii în patru; a deschide
bine ochii (fig., fam.), a fi atent. FAIRE une (des) gaffe(s) - a face o gafă (gafe). FAIRE qqch. de gaiete de
cceur (fig.) - a face ceva cu plăcere, en FAIRE une galere (fig., fam.) - a face din ţânţar armăsar (fig.,
fam.). FAIRE des galipettes (fam.) - a-şi face de cap (fam.). FAIRE des gammes (fig.) - a se iniţia
exersând (într-o activitate nouă). FAIRE gemir la presse (fig., fam., imn.) - 1. a tipări fără încetare; a nu
se opri din tipărit; 2. a tipări maculatură. FAIRE le gendarme (fig., fam.) - a ţine (lumea) din scurt (fam.).
185
FAIRE
se FAIRE gloire de... (fig., lin.) - a se lăuda, a se făli cu...; a-şi face
o glorie din... FAIRE qqch. pour la gloire (fig., fam.) - a face ceva pe daiboj, pe gratis
(fam.). FAIRE gloser - a da de vorbit (fig., fam.). en FAIRE des gorges chaudes (fig., fam.) - a-şi bate joc,
a râde
(de ceva). FAIRE grâce de qqch. â qqn - a scuti pe cineva de ceva. FAIRE grand (fig.) -1. a avea proiecte
mari; 2. a realiza lucruri măreţe. FAIRE gras (fig.) - a mânca de dulce (fig., fam.). FAIRE de la gratte
(fam.) - a mai scoate un ban de ici, de colo (fam.). FAIRE qqch. bon gre, mal gre (fam.) - a face ceva de
bine, de rău;
a face ceva vrând-nevrând (fig.). FAIRE qqch. de son plein gre (fig.) - a face ceva de bunăvoie. FAIRE
grief [gRijefj de qqch. a qqn (fig.) - a scoate pe nas (fig., fam.),
a reproşa ceva cuiva; a nu-i ierta ceva cuiva; a-i purta pică. FAIRE griller qqn sur la chaise (fig., fam.) - a
executa pe cineva pe
scaunul electric. FAIRE du gringue a une femme (fam.) - a face ochi dulci (fig., fam.),
a cobzari o femeie (fig., pop.f. se FAIRE gruger (fig., pop.) - a se lăsa înşelat, dus de nas (fig., fam.).
FAIRE la guerre â qqn, a qqch. (fig., fam.)- a se război cu cineva (fig.);
a se împotrivi cuiva, a combate ceva. FAIRE qqch. de bonne guerre (fig.) - a face ceva în mod sincer
(onest,
pe faţă). FAIRE qqch. de guerre lasse (fig.) - a face ceva în silă (renunţând să
mai lupte). FAIRE le guet (fig.) - a sta la pândă; a pândi.
FAIRE une gueule d'enterrement (fig., fam.) - a face o mutră de înmormântare (fig., fam.). FAIRE une sale
gueule (fig., fam.) - a se uita chiorâş (la cineva) (fam.). FAIRE la gueule, la lippe (fig., fam.) - a face bot
(fig., fam.). FAIRE un gueuleton â tout casser, un bon petit gueuleton (fam.) -
a mânca pe cinste (pop.). se FAIRE hacher (en morceaux) (fig.) - 1. a se apăra până la ultima suflare (într-
o luptă); 2. a se lăsa făcut bucăţele (pentru cineva) (fig., fam.). se FAIRE plutot hacher (fig., fam.) - a nu
accepta ceva nici în ruptul
capului (fig., fam.). en FAIRE un herpes (une jaunisse) (fig., fam.) - a se îmbolnăvi, a se îngălbeni de
ciudă (fig., fam.).
FAIRE
18d
FAIRE qqch. histoire d'enquiquiner qqn (fig., fam.) - a face cuiva în
ciudă (fig., fam.). FAIRE des histoires (fig., fam.) - 1. a căuta pricină (fig., fam.); a face
caz (fig.); 2. a-i veni pe chelie (fig., pop.). FAIRE l'holocauste de... (litt.) - a(-şi) sacrifica... FAIRE
honneur â un plat, â un repas (fig.) - 1. a aprecia o mâncare;
2. a mânca cu poftă. FAIRE Ies honneurs d'une propriete (fig.) - a face onorurile casei. FAIRE un impair
(fig.) - a face o gafă. FAIRE qqch. en toute impunite - a face ceva fără nici un risc. FAIRE injure - a
ofensa; a jigni.
FAIRE irruption quelque part - a da buzna, a da năvală undeva. FAIRE le Jacques (fig., fam.) - a face pe
prostul (fam.). FAIRE qqch. par-dessous la jambe (fig., fam.) - a face ceva în silă,
în scârbă.
en FAIRE une jaunisse (fam.) - a se îngălbeni de ciudă; a face căţei pe
inimă (fig., fam.). FAIRE la Java (fig., fam.) - a duce o viaţă deşănţată. FAIRE le jeu de qqn (fig.) - a face
jocul cuiva (fig.). se FAIRE un jeu des difficultes (fig.) - a-şi râde de greutăţi (fig., fam.). FAIRE jeune - a
arăta tânăr.
FAIRE le joli-cceur (fig., fam.) - a face pe fantele (fam.). FAIRE qqch. (comme) en se jouant (fig., fam.) -
a face ceva fluierând
(fig.Jam).
FAIRE jouer son droit de prehension (jur.) - a beneficia de dreptul de
prehensiune (jur.). FAIRE jouer Ies grandes eaux (fig., fam.) - a vărsa, a da drumul la
o ploaie de lacrimi (fam.). FAIRE jouer une serrure (fig., fam.) - a forţa o broască. FAIRE joujou (fam.) -
a se juca (cu), a se distra. FAIRE jour (nuit) - a fi ziuă (noapte). se FAIRE jour (fig.) - 1. a părea; 2. a se
manifesta. se FAIRE justice - 1. a-şi face singur dreptate; 2. a se răzbuna. FAIRE languir, lanterner qqn
(fig., fam.) - a face pe cineva să aştepte;
a amâna pe cineva, se FAIRE du lard (fig.,fam.) - a fi leneş de pute locul sub el (fig., fam.). FAIRE un
lavage de tete â qqn (fig., fam.) - a săpuni pe cineva; a-i freca
cuiva ridichea (fig., fam.). FAIRE de la leche (â qqn) (fig., fam.) - a peria pe cineva (fig., fam.). FAIRE du
leche-vitrines (Ieche-carreaux) (fig., pop.) - a căsca gura la
vitrine (fig., fam.).
187________________________________________________FAIRE
FAIRE la lecon â qqn (fig.) - a dăscăli pe cineva (fig.). FAIRE le lezard (fig., fam.) - a sta cu burta la soare
(fig., fam.). FAIRE la lippe, la moue (fig., fam.) - a face bot (fig., pop.). FAIRE le lit de... (fig., fam.) - a
pregăti, a aranja situaţia (politică). FAIRE litiere d'une chose (fig., fam.) - a călca în picioare (fig.); a călca
peste... (fig., fam.); a nu ţine cont de...; a dispreţui. FAIRE la loi chez qqn (fig.) - a face pe stăpânul, a
porunci în casa cuiva
(fig., fam.); a tăia şi-a spânzura. FAIRE loucher qqn (fig., fam.) - a stârni curiozitatea, invidia cuiva, ne
pas FAIRE lourd (fig., fam.) - a nu însemna mare lucru; a fi ceva
lipsit de importanţă (fig.). FAIRE la lumiere (toute la lumiere) (fig.) - a face lumină (fig.). FAIRE
machine (marche) arriere (fig.) - 1. a da înapoi; 2. a-şi lua
vorba înapoi (fig., fam.); a retracta. FAIRE sa mademoiselle Jordonne (fam.) - a fi o fetiţă autoritară.
FAIRE maigre (fig.) - a posti. FAIRE main basse sur qqch. (fig., fam.) - a şterpeli ceva; a pune mâna
pe ceva (fig., fam.).
se FAIRE la main (fig., fam.) - a-şi face mâna (fig., fam.); a se deprinde cu...
FAIRE qqch. de main de maître (fig., fam.) - a realiza ceva cu măiestrie. FAIRE des mains et des pieds
(fig., fam.) - a se da peste cap (fig., fam.); a face tot posibilul.
ne pas FAIRE de mal â une mouche (fig.) - a nu face rău nici unei muşte.
se FAIRE mal (au doigt, au pied etc.) - a se lovi (la deget, la picior etc). se FAIRE mal â une situation
(fig.) - a se obişnui greu cu o situaţie, en FAIRE une maladie (fig., fam.) - a se simţi bolnav numai la
gândul
că...; a se îmbolnăvi; a se îngălbeni de ciudă (fig., pop.). FAIRE un malheur (fig., fam.) - 1. a face ceva cu
consecinţe grave;
2. a avea un succes monstru (spect.). FAIRE le mălin (fam.) - a face pe deşteptul. se FAIRE la malle (fig.,
pop.) - a se pregăti de drum; a-şi face bagajele
(fig., fam.), bocceaua, valiza (fig., pop.). FAIRE des mamours â qqn (fam.) - a drăgosti pe cineva (pop.).
FAIRE la manche (fig.) - 1. a face colectă, chetă; 2. a cerşi. FAIRE Ies manchettes des journaux (fig.,
fam.) - a apărea pe prima
pagină (fig., fam.); a fi subiect de discuţie. FAIRE qqch. par maniere d'acquit (fig.) - a face ceva din
obligaţie, de
formă.
FAIRE des manieres - a face mofturi, nazuri; a se lăsa rugat.
FAIRE
188
FAIRE qqch. sous le manteau (fig., fam.) - a face ceva pe sub mână (fig.Jam.).
FAIRE bon marche d'une chose (fig.) - 1. a nu face caz de ceva;
a nesocoti, a nu pune preţ pe ceva; 2. a-şi bate joc de ceva; 3. a nai
da doi bani pe ceva (fig., fam.). FAIRE marcher qqn (fig.Jam.) - a duce de nas pe cineva; a înşela; a păcăli
(fig.Jam.).
FAIRE marcher qqn au doigt et â I'oeil (fig.Jam.) - a duce pe cineva de nas; a-1 face să joace după cum
i se cântă (fig.Jam.). FAIRE marcher droit (fig., fam.) - a obliga (pe cineva) să nu calce
strâmb (fig.Jam.). FAIRE marcher qqn au pas (fig., fam.) - a obliga pe cineva să...,
a comanda cuiva să asculte (fig.). se FAIRE marcher sur Ies pieds (fig., fam.) - a se lăsa călcat pe bătl
tură (fig.Jam:). FAIRE un mariage de main gauche (fig.Jam.) - a trăi în concubinaj;
a se cununa la lună (fig., fam.). FAIRE un mariage de raison - a face o căsătorie din interes. FAIRE le
mariol (fam.) - a face pe deşteptul (fam.). FAIRE le marlou (pop.) - a face pe proxenetul. FAIRE le
matamore (fig.Jam.) - a face pe viteazul (fam.). FAIRE un match vierge (sport) - a face un meci cu scor
alb (sport). FAIRE la grasse matinee (fig.) - a se scula târziu. FAIRE menage avec la Camarde (fig.,
euph.) - a se însoţi cu moartea (fig.). FAIRE bon (mauvais) menage avec qqn (fig.) - a se înţelege (a nu se
înţelege) cu cineva; a (nu) face casă bună cu cineva (fam.). FAIRE le menage (fig.) - a da cu mătura (fig.,
fam.). FAIRE des menages (fig., fam.) - 1. a-şi face rost de venituri suplimentare; 2. a lucra cu ziua la
curăţenie. FAIRE qqch. au mepris de qqn (fig.) - a face ceva în ciuda cuiva, fără
a ţine cont de cineva. FAIRE merveille (fig.Jam.) - a face minuni (fig., fam.); a fi benefic. FAIRE des
messes basses (fig.Jam.) - a face opinie separată; a şuşoti«
prin colţuri (fam.). FAIRE bonne mesure (fig., iron.) - 1. a pune capac (fig., fam.); 2. a da
cu generozitate, cu prisosinţă. se FAIRE mettre â mort plutot que... - a prefera să moară decât să... FAIRE
son Michel l'hardi (fig.Jam.) - a face pe grozavul, en FAIRE son miel (fig.Jam.) - a se delecta cu... (fig.).
FAIRE de son mieux - a-şi da osteneala (fig.). ne pas FAIRE mieux (fig.) - a nu se putea mai bine.
189
FAIRE
FAIRE sa mijauree (fam.) - a face fiţe, fasoane; a face pe mironosiţa
(fig.Jam.). FAIRE du millimetre (fig.Jam.) - a fi zgârie-brânză (fam.); a se uita la
fiecare bucăţică (fig.Jam.). FAIRE mine de... (fig.Jam.) - a se preface că... FAIRE mine de nen (fig.Jam.) -
a se face că plouă (fig.Jam.). FAIRE grise mine â qqn (fig., fam.) - a primi cu răceală pe cineva
(fig.); a face o mutră acră (fig.). FAIRE triste mine quelque part (fig.) - a face impresie proastă undeva
(fig.). FAIRE une mine de dix pieds de long (fig., fam.) - a face o mutră
lungă de doi coţi (fig.Jam.). FAIRE des mines (fig.Jam.) - a face nazuri, fiţe (fam.). FAIRE minou-minou
(fig.Jam.) - a se giugiuli (fig., fam.). FAIRE miroiter qqch. devant qqn (fig.Jam.) - a încânta pe cineva cu
promisiuni ademenitoare. ne pas FAIRE Ies choses â moitie (fig.) - 1. a-şi primi bine musafirii;
2. a nu se uita la bani (fig.Jam.). se FAIRE (tout) un monde de... (fig.) - a avea o fire prăpăstioasă
(fig., fam.). FAIRE tout un monde, tout un plat de qqch. (fig., fam.) - a face
o întreagă istorie dintr-un fleac; a da prea multă importanţă. se FAIRE une montagne de qqch. (fig.) - a
face din ţânţar armăsar
(fig.Jam.). FAIRE monter qqn â l'arbre (arg.) - a scoate pe cineva din pepeni, din
minţi (fig., pop.). FAIRE monter Ies encheres (fig.) - a face să urce preţurile. FAIRE monter la moutarde
au nez a qqn (fig., fam.) - a enerva pe cineva, a-1 scoate din minţi, a-1 face să-i sară muştarul (fig.Jam.).
FAIRE montre de qqch. - a da dovadă de ceva; a manifesta ceva. FAIRE le mort (fig.) - a face pe mortul
în păpuşoi (fig., fam.). FAIRE mouche (fig.Jam.) - 1. a ghici, a (o) nimeri; 2. a-şi atinge ţinta
(fig-Jam.). FAIRE la mouche du coche (fig., litt.) - a fi ca musca la arat (fig.Jam.);
a se afla în treabă (fig., fam.). FAIRE d'une mouche un elephant (fig., fam.) - a face din ţânţar
armăsar (fig., fam.). se FAIRE (rudement) moucher (fig., fam.) - a se alege cu o săpuneală
(zdravănă) (fig.Jam.). FAIRE la moue (fam.) - 1. a face bot (fam.); 2. a se strâmba. FAIRE mourir qqn â
petit feu (fig., fam.) - a chinui pe cineva; a mânca zilele cuiva (fig.Jam.).
FAIRE
190
se FAIRE du mouron (pop.), de la mousse (fam.) - a-şi face griji, sânge
rău (fig., fam.). FAIRE mousser (fam.) - a ridica în slăvi (fig., fam.); a pune în valoare. FAIRE qqch. avec
Ies moyens du bord (fig., fam.) - a face ceva cu ce
dă Dumnezeu (fig., fam.); a improviza. FAIRE le mur (fig., fam.) - a pleca pe şest; a o şterge (fam.).
FAIRE naufrage au port (fig., fam.) - a se îneca ca ţiganul la mal
(fig.,fam.). FAIRE la navette (fig.) - a face naveta (fig.). FAIRE de necessite vertu (fig.) - a-şi face un
merit dintr-o obligaţie. FAIRE comme le negre (fig.) - a continua să facă ce a făcut totdeauna. FAIRE un
long, un drole de nez (fig., fam.) - 1. a avea un aer decepţionat; 2. a face o mutră ciudată. FAIRE des
niches (fig.) - a face farse; a juca renghiuri. FAIRE la nique â qqn (fig., fam.) - a da cu tifla cuiva (fig.,
fam.). FAIRE la noce (fig., fam.) - a o face lată (fig., pop.). FAIRE noir comme dans un four (fig., fam.) - a
fi întuneric beznă. se FAIRE un nom (fig.) - a-şi face un nume (fig.); a se face cunoscut. FAIRE la nouba
(fig., fam.) - a benchetui (fam.). FAIRE un numero de charme (fig.) - a se arăta fermecător. FAIRE un
numero de haute voltige (fig.) - a face un număr de înaltă
acrobaţie (fig.). FAIRE l'objet de plusieurs condamnations - a fi pasibil de mai multe
condamnări. FAIRE l'objet d'une enquete (jur.) - a fi anchetat, cercetat (jur.). FAIRE obstacle â qqn (fig.)
- a sta în calea cuiva (fig., fam.). FAIRE office de... - a ţine locul cuiva (fig.). FAIRE l'officieux - 1. a-şi
băga nasul peste tot (fig., fam.); 2. a face pe
serviabilul, ne pas FAIRE d'omelette sans casser des oeufs (fig., fam.) - nu se poate
şi cu curechiul uns şi cu slănina în pod (fig., pop.). FAIRE oraison (fig.) - a se ruga în gând. se FAIRE
oublier (fig.) - a nu mai da nici un semn de viaţă (fig.). FAIRE la sourde oreille (fig., fam.) - a se face că
plouă (fig.. fam.);
a-şi face urechea toacă (fig., fam.); a face pe niznaiul, pe mortul în
păpuşoi (fig., fam.). la FAIRE â l'oseille â qqn (fig., fam.) - a arunca cuiva praf în ochi
(fig., fam.). FAIRE le pacha (fig., fam.) - a trăi ca un paşă (fam.). se FAIRE la paire (pop.) - a o întinde
(fig., fam.). FAIRE une panne seche - a rămâne în pană de benzină.
191________________________________________________FAIRE
FAIRE un paquet (des paquets) contre (sur) qqn (fig.) - a bârfi pe cineva,
a-i scoate vorbe (fam.). FAIRE son paquet et bonsoir (fig., fam..) - a-şi lua tălpăşiţa; pa şi puşi (fam.).
FAIRE son (ses) paquet(s) (fig., fam.) -1. a trebui să-şi facă bagajele;
2. a fi pe ducă (fig., fam.). FAIRE parade de qqch. (fig.) - a se făli cu ceva (fam.). FAIRE parler la
poudre (fig.) - a recurge la arme. FAIRE la part belle â qqn (fig.) - a acorda avantaje mari cuiva, ne pas
FAIRE la part belle â qqn (fig.)-a face cuiva greutăţi, zile fripte
(fig., fam.).
FAIRE la part des choses (fig.) - a ţine seama de împrejurări; a fi înţelegător.
FAIRE la part de... - a ţine cont de...
FAIRE part de qqch. â qqn - a împărtăşi ceva cuiva; a anunţa pe cineva în legătură cu ceva.
FAIRE la part du feu (fig.) - 1. a salva măcar ce mai poate fi salvat; 2. a şti să piardă (fig.).
FAIRE â qqn la pârtie belle (fig., fam.) - a-i uşura cuiva lucrurile.
FAIRE pârtie de la fine fleur de la societe (fig-)- a face parte din lumea bună.
FAIRE une pârtie de plaisir - a se distra.
FAIRE Ies cent pas (fig., fam.) - a se învârti ca un leu în cuşcă (aşteptând) (fig., fam.).
FAIRE Ies premiers pas (fig.) - a lua iniţiativa; a face primii paşi
(fig., fam.). FAIRE un pas de clerc (fig.) - a o face de oaie; a-şi da în petec; a face
un pas greşit (fig., fam.); a-şi da cu firma-n cap. FAIRE qqch. au pas de course (fig., fam.) - a face ceva pe
fugă
(fig.,fam.). FAIRE un nouveau pas (fig.) - a face un pas înainte (fig.). FAIRE passer â qqn le gout du pain
(fig., fam.) - 1. a omorî pe cineva;
2. a tăia cuiva pofta să mai zică ceva, să reînceapă (fam.). FAIRE passer â qqn le gout, l'envie de qqch.
(fig.) - a tăia cuiva pofta
de ceva (fig.). FAIRE passer l'arme a gauche (fig., fam.) - a face moarte de om. FAIRE passer des
examens-guillotine - a supune (pe cineva) la probe
eliminatorii; a examina pe cineva cu multă severitate. FAIRE passer son image de marque (fig.) - a făuri
despre sine o imagine bună în ochii celorlalţi. ne FAIRE que passer (fam.) - a fi doar în trecere. se FAIRE
passer pour... - a se da drept...
FAIRE
192
FAIRE passer qqn par ses trente-six volontes (fig.,fam.) - a obliga pe cineva să-i satisfacă toate capriciile.
FAIRE passer un enfant (fig., pop.) - a face un avort.
FAIRE patte de velours (fig., fam.) - a fi mâţă blândă (fig., fam.).
se FAIRE paumer (pop.) - a se lăsa prins cu mâţa în sac (fig., fam.).
FAIRE un pays (l'Italie, la France, etc.) (fig., fam.) - a vizita o ţară.
FAIRE peau neuve (fig., fam.]- 1. a-şi schimba felul de-a fi (fig., fain.); 2. a-şi schimba înfăţişarea, a
îmbrăca haine noi (fig.).
FAIRE la peau a qqn (fig., fam.) - a-i face seama, de petrecanie cuiva (fig-, fam.).
FAIRE sa pelote (fig., fam.) - a prinde cheag (fig., fam.).
FAIRE pencher la balance du cote de qqn (fig., fam.) - a înclina balanţa în favoarea cuiva (fig.)', a fi
părtinitor.
FAIRE une percee dans... (fig., fam.) - a pătrunde în... (fig.).
FAIRE son perşii (fig., fam.) - a-şi etala toaletele (costumele).
FAIRE qqch. en pure perte - a face ceva degeaba.
FAIRE du pet (arg.), du petard (fam.) - a face scandal.
FAIRE peter le boudin, le maroquin (fig., pop.) - a bate pe cineva până spune şi laptele pe care 1-a supt
(fig., pop.).
FAIRE de grandes phrases (fig., fam.) - a se exprima în mod pretenţios (fig.i
FAIRE piaffer qqn (fig., pop.) - a face pe cineva să ardă de nerăbdare (fig., fam.).
FAIRE piece â qqn (fig., fam.) - a se opune cuiva; a se împotrivi; a contracara pe cineva.
FAIRE le pied de grue (fig., pop.) - a bate trotuarul (fig., fam.).
FAIRE qqch. au pied leve (fig., fam.) - a face ceva pe nepusă masă (fam.).
FAIRE un pied de nez (fig., fam.) - a da cu tifla (fig., fam.).
FAIRE des pieds et des mains (fig., fam.) - a se da peste cap, de ceasul morţii (fig., fam.).
FAIRE Ies pieds â qqn (fig., fam.) - a învăţa minte pe cineva (fig., fain.).
se FAIRE pieger (fam.) - a se lăsa înşelat.
FAIRE d'une pierre deux coups (fig., fam.) - a lovi cu o măciucă două capete; a împuşca doi iepuri
deodată (fig., fam.).
FAIRE la pige â qqn (fig., pop.) - 1. a întrece pe cineva; 2. a înfrunta, a sfida pe cineva.
se FAIRE pincer, piquer (fig., fam.) - a se lăsa prins (asupra faptului).
FAIRE pisser Medor (fig., fam.) - a arde gazul de pomană (fig., fam.).
FAIRE place â qqn (fig.) -1. a se da Ia o parte; 2. a face loc altcuiva (fig.).
FAIRE place nette (fig., fam.) - 1. a lăsa locul cuiva; 2. a curăţa locul (fig., fam.); 3. a face loc (fig.).
193________________________________________________FAIRE
se FAIRE une place au soleil (fig.Jam.) - a-şi face un rost pe lumea asta (fig.,fam.).
FAIRE qqch. pour Ie plaisir - a face ceva de amorul artei (fig.).
FAIRE la planche (fig., fam.) - 1. a se menţine pe linia de plutire (fig., fam.); 2. a rămâne pasiv.
en FAIRE tout un plat de... (fig., fam.) - a face mare caz de...
FAIRE du plat â une femme (fig., fam.) - a trage clopotele unei femei (fig., fam.); a cobzari o femeie
(pop.).
FAIRE le plein (auto) - a face plinul (auto).
ne pas FAIRE un pli (fig.) - 1. a merge strună, ca pe roate, ca uns, găitan (fig., fam.); 2. a fi ceva sigur.
FAIRE le plongeon (fig., fam.) - 1. pierde mulţi bani, a da faliment; 2. a se ascunde de frică; 3. a ceda de
frică; 4. a muri.
FAIRE la pluie et le beau temps (fig., fam.) - a fi mare şi tare; a tăia şi a spânzura; a avea pâinea şi cuţitul
(fig., fam.).
FAIRE Ies poches â qqn (fig., fam.) - a buzunări pe cineva (fig., fam.).
FAIRE le poids (fig.) -La face faţă (fig.); 2. a fi în stare, a fi omul potrivit; 3. a trage greu în cumpănă
(fig.).
ne pas FAIRE le poids (fig., fam.) - 1. a nu fi la înălţime; 2. a nu cântări mult (fig., fam.).
FAIRE bon poids et bonne mesure (fig., fam.) - a cântări cu bătaie (fig.Jam.).
FAIRE le point (fig.) - a face bilanţul; a trage concluzii; a şti cum stă (fig.Jam.).
FAIRE sa poire (fig., pop.) - a-şi da aere (fig.Jam.). FAIRE le poireau (fig.Jam.) - a înţepeni, a-i ieşi părul
prin căciulă aşteptând (fig.Jam.).
FAIRE poireauter qqn (fig., fam.) - a lăsa pe cineva să aştepte, a-1
fierbe (fig.Jam.). se FAIRE poirer (arg.) - a se lăsa păcălit. FAIRE une politique de la main tendue (fig.)
- a întinde cuiva mâna
(fig.); a duce o politică de ajutorare. FAIRE le pont (fig.) - a face punte (fig.). FAIRE un pont d'or â qqn
(fig.) - a plăti cu aur pe cineva (ca să ocupe
o funcţie, ca să-i obţină serviciile). FAIRE la popote (fig.Jam.) - a sta la cratiţă (fam.). FAIRE du porte â
porte (fig.Jam.) - a umbla din casă în casă, din
poartă-n poartă; a bate pragurile (fig., fam.). FAIRE un portefeuille (fig., pop.) - a şterpeli (cuiva) banii,
portofelul. FAIRE porter le chapeau â qqn (arg.) - a arunca vina în spinarea
cuiva; a pune cuiva raţa în braţe; a arunca pisica (moartă) în curtea
cuiva (fig., fam.).
FAIRE
194
se FAIRE porter pale (fig., fam.) - a face pe bolnavul.
FAIRE (tout) son possible - a se da cu fundul de pământ (fig., pop.).
FAIRE son pot a part (fig., fam.) - a lucra de unul singur (fig., fam.).
FAIRE Ies poubelles (fig., fam.) - a scotoci prin gunoaie (fig.).
se FAIRE prendre (fam.) - a se lăsa prins.
FAIRE pression sur qqn - a face presiuni asupra cuiva.
FAIRE preuve de... - a da dovadă de...
FAIRE ses preuves (fig.) - a arăta ce poate (fig.); a fi pus la încercare.
FAIRE prime (fig.) - 1. a aduce profit; 2. a reuşi.
FAIRE sa princesse (fig., fam.) - a face pe cucoana (fain.).
FAIRE â qqn un prix d'ami (fam.) - a face reducere cuiva ca pentru
prieteni. FAIRE des prix â qqn (fig., fam.) - a da cuiva mai ieftin: a lăsa din preţ
pentru cineva. FAIRE son prix (fig.) - a fixa un preţ. FAIRE le proces de qqn (fig.) - a critica, a acuza, a
ataca, a condamna
pe cineva. FAIRE des progres â l'envers (fam., iron.) - a înainta ca racul (fig.. fam.). FAIRE des
promesses en l'air (fig., fam.) - a făgădui marea cu sarea;
a face promisiuni în vânt (fig., fam.). FAIRE qqch. de propos delibere - a face ceva de bună voie. FAIRE
qqch. pour des prunes (fig., fam.) - a face ceva pe de-a moaca
(fig., pop.), de florile mărului (fig., fain.). se FAIRE â qqch. (fig.) - a se împăca, a se obişnui cu ceva.
FAIRE quartier (fig.) - a acorda îndurare, milă. ne pas FAIRE de quartier (fig.) - a fi fără milă. FAIRE
Quasimodo avânt Pâques (litt., vx.) - 1. a inversa ordinea naturală; 2. a avea relaţii sexuale înainte de
căsătorie. se FAIRE qqn (fig.) - 1. a brutaliza; 2. a omorî pe cineva. FAIRE une queue de poisson (fig.,
fam.) - a tăia calea maşinii pe care a
depăşit-o. FAIRE des queues â qqn (fig., pop.) - a fi infidel. FAIRE quitter le de (fig.) - a obliga (pe
cineva) să renunţe. FAIRE du rabiot (fam.) - a face o muncă suplimentară pentru bani. se FAIRE
rabrouer - a fi luat la rost, la trei păzeşte (fig., fam.). FAIRE un raccord, un ravalement (fig., fam.) - a-şi
drege fardul,
machiajul. FAIRE rage (fig., fam.) - a bântui (fam.); a se dezlănţui. se FAIRE une raison (fig.) - a se
resemna, a se obişnui cu gândul. FAIRE tout un ramdam â propos de qqch., de qqn (fam.) - a face o
întreagă istorie din ceva, în legătură cu cineva.
195
_________________FAIRE
se FAIRE rare (fig.) - a fi scump la vedere (fig., fam.).
se FAIRE ratisser au jeu (fig., fam.) - a se curăţa la cărţi (fig., fam.).
FAIRE des ravages (fig., fam.) - 1. a face pe celălalt să sufere în
dragoste; 2. a avea multe succese în dragoste. FAIRE ravaler Ies paroles â qqn (fig., pop.) - a face pe
cineva să-şi
înghită vorbele (fig., pop.). FAIRE tout â rebours (fig., fam.) - a face totul pe dos (fig., fam.). FAIRE
recette (fig.) - a avea succes de casă (spect.). se FAIRE recevoir (fig., fam.) - a fi certat, luat la rost.
FAIRE reflechir - a da de gândit. FAIRE remonter â qqn la bile dans la gorge (fig., fam.) - 1. a face
pe cineva să se enerveze; 2. a face cuiva sânge rău (fig., fam.). se FAIRE remonter Ies bretelles (fig.,
pop.) - a fi luat la rost (fig. ,fam.). FAIRE de la renaude (arg.) - a face gură (fig., fam.). FAIRE du rentre-
dedans â qqn (fig., fam.) - a face cuiva avansuri,
propuneri deochiate, indecente (fig., fam.). FAIRE une rentree en force (fig., fam.) - a reveni cu forţe noi.
FAIRE rentrer â qqn Ies paroles dans la gorge (fig., fam.) - a obliga pe cineva să retracteze cele spuse, să-
şi înghită cuvintele (fig., pop.). FAIRE rentrer qqch. dans la tete de qqn (fig., fam.) - a băga ceva
în capul cuiva (fam.); a-1 învăţa ceva. se FAIRE repaver la rue du bec (arg.) - a-şi trata dinţii la dentist. se
FAIRE reperer (fig., fam.) - a atrage atenţia. FAIRE reprendrc du service - a obliga (pe cineva) să-şi reia
activitatea. FAIRE de la resquille (reg.) - a intra pe blat (fig., pop.). se FAIRE retaper le domino (arg.) -
a-şi aranja dinţii (arg.). FAIRE la ribouldingue (pop.) - a se ţine de chiolhane (pop.). ne rien FAIRE
comme tout le monde - a fi Ghiţă contra (fig., pop.). FAIRE ripaille (pop.) - a trage un chef (fam.). FAIRE
rire tout le monde (fig., fam.) - a fi de râsul lumii (fig., fam.). FAIRE qqch. â ses risques et perils - a face
ceva pe propria-i răspundere. FAIRE le rodomont (litt.) - a face pe zmeul (fam.). se FAIRE tout de
rondeur (fig., fam.) - a se face mieluşel; a fi numai unt şi miere (fig., fam.).
FAIRE des ronds de jambe (fig.) - 1. a face multe fasoane;
2. a exagera cu politeţurile. en FAIRE roter â qqn (pop.) - a scoate untul din cineva (fig., fam.). FAIRE la
roue (fig., fam.) - a se împăuna (fig., fam.). se FAIRE rouler dans la farine (fig., fam.) - a se lăsa
îmbrobodit
(fig., fam.).
FAIRE un roupillon (fam.) - a trage la aghioase (fam.).
FAIRE________________________________________________1%
FAIRE fausse route (fig.) - 1. a înţelege greşit: 2. a proceda greşit; a se
înşela; a fi pe o cale greşită (fig.). FAIRE rubis sur l'ongle (fig., vx.) - a da paharul peste cap până la fund,
a bea până la ultima picătură (fam.). se FAIRE sabrer (fig., fam.) - a fi dat afară, concediat, en FAIRE un
sac (fig., fam.) - a face din ţânţar armăsar (fig., fam.). FAIRE le petit saint (fig., fam.) - a face pe
nevinovatul. FAIRE comme Saint-Jean qui donnait le bapteme sans l'avoir reşu
(litt.) - a pretinde să înveţe pe altul ceea ce nu ştie nici el. FAIRE des salamalecs (fam.) - a face temenele
(fam.). FAIRE le bon Samaritain (litt.) - a face pe bunul samaritean (Ut.). se FAIRE du mauvais sang, un
sang d'encre (fig., fam.) - a-şi face
sânge rău; a fi negru de supărare (fig., fam.). FAIRE saisir - 1. a confisca; 2. a rechiziţiona. FAIRE la
sarabande (fig., fam.) - a face tărăboi (fam.). se FAIRE saucer (fam.) - a fi făcut ciuciulete (de ploaie)
(fig., fain.). FAIRE le saut (fig.) - 1. a lua o hotărâre; 2. a se arunca cu ochii închişi
(fig.), a risca; 3. a se lăsa ademenită, a sări pârleazul (fig., fam.). FAIRE le grand saut (fig., pop.)- a da în
primire (euph.); a da ortul popii
(fig., fam.). FAIRE un saut chez qqn (fig., fam.) - a se repezi până la cineva
(fig., fam.). FAIRE sauter la banque, la baraque (fig.) - a arunca banca în aer;
a sparge banca; a da lovitura (fig., fam.). FAIRE sauter qqn, qqch. (fig., fam.) - a zbura pe cineva din
serviciu
(fig., fam.); 2. a face moarte de om; 3. a arunca în aer (fig.);
4. a sparge (o uşă, un lacăt etc). se FAIRE sauter le caisson (pop.) - a-şi zbura creierii (fig., fam.). FAIRE
sauter le pas a qqn (fig., fam.) - a-i cânta cuiva aleluia (fig.). se FAIRE sauter le plafond (fig., pop.) - a-şi
lua zilele (fig., fam.). FAIRE sauter Ies plombs (fig., fam.) - a scurtcircuita, a sabota
(o acţiune, un aranjament), se FAIRE sauter Ies plombs (fig., pop.) - a se îmbăta. FAIRE sauter une
serrure - a forţa o broască. FAIRE des sauts de cârpe (fig.) - a se zvârcoli (fig.); a se zbate ca
peştele pe uscat (fig., fam.). FAIRE qqch. â la sauvette (fig., fam.) - 1. a face ceva la repezeală;
2. a face ceva pe ascuns (fam.). FAIRE savoir - a anunţa; a da o veste.
FAIRE une scene â tout casser (fam.) - a face o scenă de pomină (fam.). FAIRE qqch. en cinq sec (fig.,
fam.) - a face ceva cât ai clipi din ochi
(fig., fam.).
197
FAIRE
FAIRE le grand seigneur - a face pe boierul (fam.).
FAIRE la semaine anglaise - a nu lucra sâmbăta şi duminica.
FAIRE semblant (que, de) - a se preface (că).
(ne) FAIRE semblant de rien (fig.) - a se face că plouă (fig.Jam.); nici
usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase (fig., fam.). FAIRE du sentiment (fig.) - a-1 atinge la coarda
simţitoare (fig., fam.). FAIRE le serment de... - a jura să...
FAIRE des sermons â qqn (fam.) - a dăscăli pe cineva (fam.). ne pas se FAIRE tout seul (fig., fam.) - a nu-
i pica (ceva) din cer
(fig-Jam.).
FAIRE le siege de qqn (fig.) - 1. a se ţine de capul cuiva (fig., fam.);
2. a dori să cucerească; 3. a presa pe cineva. FAIRE sien - a-şi însuşi.
FAIRE des siennes - a face prostii; a-şi face de cap (fig., fam.). FAIRE le singe (fam.) - a se maimuţări
(fam.). FAIRE qqch. â la six-quatre-deux (fam.) - a da rasol (fig., fam.). FAIRE soi-meme ses
commissions (fig., fam.) - a nu avea nevoie de
intermediari.
ne FAIRE qu'un somnie (fam.) - a dormi neîntors (fig., fam.). se FAIRE sonner (fig.) - a se alege cu o
muştruluială (fam.). FAIRE sa Sophie (pop.) - a face pe mironosiţa (fam.). FAIRE un sort â une bouteille
(fig., fam.) - a da gata o sticlă, a o dovedi (fig.Jam.).
FAIRE un sort â une chose (fig., fam.) -La utiliza ceva spre propriul
său profit; 2. a o termina (cu ceva); 3. a lichida. FAIRE sortir qqn de son assiette (fig.Jam.) - a scoate pe
cineva din
sărite, din pepeni, din răbdări (fig.Jam.). FAIRE souche (fig.) - a avea, a-şi asigura descendenţa. FAIRE la
soudure (fig.Jam.) - a face legătura, a asigura tranziţia (fig.). FAIRE un grand sourire â qqn - a surâde
cuiva cu gura până la urechi
(fig-Jam.).
FAIRE la souris avec le chat (fig.Jam.) - a se juca de-a şoarecele şi pisica (fig.).
FAIRE qqch. en sous-main (fig., fam.) - a face ceva pe sub mână (fig.Jam.).
FAIRE des SS quand on est ivre - a umbla pe două cărări (fig.Jam.). FAIRE du stop (fam.) - a face
autostopul. FAIRE sa sucree (fam.) - a fi mieroasă, a face pe amabila. FAIRE des sucreries â qqn
(fig.Jam.) - a face politeţuri cuiva (fam.). FAIRE suer qqn (fig.Jam.) - 1. a obosi, a plictisi, a exaspera pe
cineva; 2. a scoate untul din cineva (fig.Jam.).
FAIRE
198
FAIRE suer le burnous â qqn (fam.) - a scoate untul din cineva (fig.Jam.).
FAIRE le suffisant (pej.) - a fi încrezut; a-şi da aere, importanţă (fig.Jam.).
FAIRE suite â... - 1. a urma (pe cineva, ceva); 2. a succeda; 3. a prelungi; 4. a continua.
FAIRE surface (fig.Jam.) - a reveni pe linia de plutire (fig.); a ieşi la suprafaţă.
FAIRE du sur-place (fig.) - 1. a bate pasul pe loc (fig.Jam.); 2. a nu putea avansa (auto).
FAIRE un tabac (fig.Jam.) - a avea un succes monstru.
FAIRE table rase de qqch. (fig., lin.) - a face tabula rasa (fig., Ut.).
FAIRE tache (fig.) - a distona; a face notă discordantă.
FAIRE tache d'huile (fig.Jam.) - a se întinde ca pecinginea; a lua proporţii (un zvon).
FAIRE taire Ies medisances - a închide gura bârfitorilor (fig., fam.).
FAIRE qqch. sans tambour ni trompette (fig.Jam.) - a realiza ceva fără mare zarvă, cu modestie, cu
discreţie.
FAIRE du tam-tam (fam.) - 1. a face publicitate zgomotoasă; 2. a face scandal mare.
FAIRE tant et si bien que... - (a) face ce face şi...
FAIRE le tapin, le truc (fig., pop.) - a face trotuarul (fig., pop.).
se FAIRE taper sur Ies doigts (fig.Jam.) - a merita o lecţie; a primi o lecţie (fig.Jam.).
FAIRE tapisserie (fig.) -1. a rezema pereţii (fig., fam.); 2. a asista pasiv (la o şedinţă).
FAIRE sa tata (arg.) - a fi gură spartă (fig., pop.).
FAIRE toute une tartine (fam.) - a lungi vorba; a face mult tam-tam, mare caz (fam.); a ţine un discurs
întreg; a se întinde (fig., fain.).
FAIRE son temps (fig.) - a-şi satisface serviciul militar.
FAIRE qqch. en deux temps, trois mouvements (fig.Jam.) - a face ceva în doi timpi şi trei mişcări
(fig.Jam.).
FAIRE tenir qqch. a qqn (lin.) - a transmite ceva cuiva.
FAIRE tete (fig.Jam.) - a se opune; a ţine piept (fig., fam.).
FAIRE la tete (fig.Jam.) - a face o mutră acră (fam.).
FAIRE une tete (sport) - a da o lovitură cu capul (sport).
FAIRE une tete de six pieds de long (fig.Jam.), une tete d'enter-rement (fig., fam.) - a avea o mutră de
înmormântare (fig., fam.).
FAIRE (un) tete-â-queue (auto) - a se întoarce complet într-un derapaj (auto). FAIRE tete sur queue
(fam.) - a face cale-ntoarsă (fam.).
FAIRE une drole de tete (fig., fam.) - a părea surprins; a face o mutră... FAIRE une grosse tete â qqn (fig.,
pop.) - a bate măr pe cineva
(fig., fam.).
FAIRE qqch. â tete reposee (fig.) - a face ceva cu capul limpede
(fig., fam.).
n'en FAIRE qu'â sa tete (fig.) - a face numai după capul lui; a-şi face
de cap(fig.,fam.). FAIRE Uit (fam.) - 1. a-i pica fisa (fig., fam.)', 2. a avea un eşec. FAIRE tintin (fig.,
fam.) - a strânge cureaua (fig., fam.). se FAIRE tirer l'oreille (fig., fam.) - a se lăsa greu; a face pe surdul
(fig-, fam.). FAIRE qqch. â titre de... - a face ceva în calitate de... FAIRE Ies gros titres (fig.)- a fi subiect
de senzaţie; a fi pe primul plan,
în centrul atenţiei.
FAIRE qqch. â titre personnel - a face ceva pe seama sa, din proprie
iniţiativă. FAIRE toniber Ies cloisons entre Ies etres (fig.) - a desfiinţa barierele
dintre oameni (fig.). FAIRE un tonneau (auto, aviation) - a se răsturna (auto), a se răsuci
(aviaţie). FAIRE un petit topo, un dessin sur une question (fig., fam.) - a prezenta
o problemă în ansamblul ei, sub toate aspectele. FAIRE tort a qqn - 1. a face rău cuiva; 2. a face o
nedreptate cuiva. FAIRE qqch. â tort ou â raison - a face ceva fie că are dreptate, fie că
nu are.
se FAIRE tortiller en deux rounds (fig., fam.) - a se da repede
bătut (fam.).
FAIRE une touche (fain.) - a face o cucerire; a agăţa pe cineva
(fig., pop.).
FAIRE demi-tour (fig.) - a face stânga-mprejur (fig., fam.), a se întoarce din drum.
FAIRE le tour de qqch. (fig.) - a examina ceva pe toate feţele (fig., fam.).
FAIRE un tour â qqn (fig.) - a-i juca cuiva o festă, a-i face o figură.
FAIRE le tour du cadran (fig.) - a dormi douăsprezece ore în şir.
FAIRE un tour decochon âqqn (fig.,fam.)-a face figura cuiva (fig.,fam.).
FAIRE un tour d'horizon (fig.) - a face un tur de orizont; a trece în revistă (fig., fam.).
FAIRE qqch. en un tour de main (fig., fam.) - a face ceva cât ai bate din palme; a fi iute de mână (fig.,
fain.).
FAIRE un tour de passe-passe (fig., fam.) - 1. a face şmecherii; 2. a face jonglerii (fig., fam.).
FAIRE________________________________________________200
FAIRE le tour d'un probleme (fig., fam.) - a examina o problemă (fig.). FAIRE le tour du proprietaire
(fig., fam.) - a-şi plimba oaspeţii prin toată casa.
FAIRE le tour de la question, de la situation (fig., fam.) - a examina o problemă pe toate feţele; a trece
situaţia în revistă, a vedea cura stau lucrurile.
FAIRE la tournee des grands-ducs (fam.) - a bate cârciumile; a lua
cârciumile la rând (fam.). FAIRE tourner qqn en bourrique (fig., fam.) - a suci şi a învârti pe
cineva; a-1 scoate din minţi; a mânca sufletul cuiva (fig., fam.);
a exaspera pe cineva.
FAIRE tourner et virer qqn (fig.) - a învârti pe cineva pe degete (fig.Jam.).
FAIRE qqch. tout â trac (fig., fam.) - a face ceva pe nepusă masă (fig.Jam.).
FAIRE traînee de poudre (fig.Jam.) - a se răspândi cu iuţeala fulgerului (fam.).
FAIRE qqch. d'une seule trăite (fig.) - a face ceva dintr-o dată, fată întreruperi.
FAIRE un traitement de texte (inform.) - a face prelucrare de text, tehnoredactare (inform.).
FAIRE un travail de longue haleine (fig.) - a face o lucrare care necesită timp şi efort.
FAIRE un travail â I'oeil (fam.) - a lucra pe daiboj (fam.), pe gratis, pe ochi frumoşi (fig.Jam.).
FAIRE un travail aux petits oignons (fam.) - a face o treabă fără cusur, migălită.
FAIRE un travail de termite (fig.) - a săpa pe cineva (fig.Jam.). FAIRE un travail â la va-comme-je-te-
pousse (fig.Jam.) - a face ceva de mântuială (fam.).
FAIRE travailler sa matiere grise (fam.) - a-şi pune creierul, mintea la contribuţie.
FAIRE des travaux d'approche (fig.) - a face lucrări pregătitoare. FAIRE trempette (fam.) - 1. a înmuia
pâinea în ceva; 2. a face o baie
scurtă în mare. FAIRE son tri (fig.) - a alege; a tria.
FAIRE un peu trop - a cam depăşi măsura; a sări peste cal (fig.Jam.). FAIRE son trou (fig.Jam.) - a-şi
face un loc sub soare; a-şi face cuibul
(fig-, fam.).
FAIRE un trou â la lune (fig.Jam.) - 1. a da faliment; 2. a o şterge fără a plăti.
un___________________________________________FAIRE
FAIRE le trou normand (fig., fam.) - a-şi stimula pofta de mâncare cu un păhărel între două feluri.
se FAIRE trouer la peau (fam.) - a fi ciuruit de gloanţe (fam.).
ne FAIRE qu'un avec... (fig.) - a fi strâns uniţi, una cu...
ne FAIRE ni une, ni deux (fig., fam.) - a face ceva fără a sta pe gânduri; a face ceva nici una, nici două
(fam.).
FAIRE usage de... - a servi de... (drept...).
FAIRE de 1'usage (fam.) - a fi durabil (despre lucruri).
FAIRE mauvais usage de qqch. - a întrebuinţa prost; a nu şti să folosească ceva.
FAIRE une vacherie a qqn (fam.) - a face o măgărie cuiva (fam.).
FAIRE des vagues (fig., fam.) - a da de vorbit; a face valuri (fig., fam.), vâlvă.
ne pas FAIRE trop de vagues (fig., fam.) -1. a nu face prea multa zarvă, scandal; 2. a fi prudent.
FAIRE sa valise (fig., fam.) - a-şi lua catrafusele (fig., fam.).
FAIRE valoir - a pune în valoare.
FAIRE valser (fig., pop.) - 1. a bate ca la poliţie; 2. a da în tărbacă (pop.).
FAIRE valser l'argent (fig., fam.) - a arunca cu banii în dreapta şi în
stânga (fig.Jam.). FAIRE valser Ies chifîres (fig.Jam.) - a jongla cu cifrele (fig.Jam.). FAIRE valser des
employes (fig.) - a muta funcţionarii de colo-colo. FAIRE qqch. â la vapeur, â la va-vite (fig.Jam.) - a
face ceva pe fugă;
a da rasol (fig.). FAIRE venir l'eau â la bouche â qqn (fig.Jam.) - a deschide pofta
cuiva (fig., fam.). FAIRE venir l'eau au moulin de qqn (fig.Jam.) - a da cuiva apă la
moară (fig.Jam.). FAIRE du vent (fig., fam.) ~ 1. a se văita degeaba; 2. a face pe importantul. FAIRE
brasser du vent (fig., fam.) - 1. a-şi da aere (fig.Jam.); 2. a face
mult zgomot pentru nimic (fig.Jam.). FAIRE qqch. contre vents et marees (fig.) - a face ceva în ciuda
obstacolelor. FAIRE vibrer la corde sensible (fig.) - a atinge pe cineva la coarda
simţitoare (fig.). FAIRE la vie (fig., pop.) - a-şi face de cap (despre femei) (fig.Jam.). FAIRE la vie â qqn
(fig., fam.) - a face cuiva mizerii, zile fripte
(fig.Jam.). FAIRE vieux (fig.) - a părea bătrân. ne pas FAIRE de vieux os (fig.Jam., euph.) - a muri tânăr,
în floarea
vârstei.
FAIRE
202
FAIRE vinaigre (pop.) - a-i da zor (fam.).
se FAIRE violence (fig.) - a se forţa; a se obliga să...
FAIRE violence â qqn (fig.) - a brutaliza pe cineva.
FAIRE visage de bois a qqn (fig., vx.) - a refuza să primească pe cineva;
a închide uşa cuiva (fig., fam.). FAIRE bon visage (fig.) - a salva aparenţele (fig.). FAIRE bon visage â qqn
(fig.) - a fi amabil cu cineva. FAIRE bon visage contre mauvais eceur (fig.) - a para; a nu arăta ce
are pe suflet (fig., fam.). FAIRE vivre qqn (fig.) - a întreţine pe cineva. FAIRE voile dans une direction
(fig.) - a se îndrepta spre... FAIRE voir du pays â qqn (fig.) - 1. a expedia pe cineva; a da papucii
cuiva (fig., fam.); 2. a pune beţe-n roate (fig., fam.). en FAIRE voir â qqn (fig., fam.) - a face mizerii cuiva
(„ţi-arăt eu ţie!");
a da de furcă cuiva; a avea ac de cojocul cuiva (fig., fam.). en FAIRE voir de toutes Ies couleurs (fig.,
fam.) - a face cuiva zile
fripte (fig.Jam.). en FAIRE voir des vertes et de pas mureş (fig., fam.) - a-i da cuiva să
nu le poată duce (fig., fam.). FAIRE voler en eclats (fig., fam.) - a face ţăndări, praf şi pulbere
(fig.Jam.). FAIRE la volonte de qqn - a face cuiva pe plac, pe voie. FAIRE Ies quatre volontes de qqn
(fig.Jam.) - a satisface toate capriciile cuiva. FAIRE ses quatre (cents) volontes (fig., fam.) - a-şi face
mendrele
(fam.), a-şi face de cap (fig., fam.). FAIRE volte-face (fig., fam.) - 1. a se răsuci pe călcâie (fig., fam.);
2. a-şi schimba brusc atitudinea, opiniile politice (fig.). FAIRE vomir qqn (fig.Jam.) - a face cuiva greaţă,
silă (fig.). FAIRE vrai (dans le vrai) - a da impresia realităţii; a părea autentic. FAIRE le voyage (fig.) - a
face ultima călătorie (fig.Jam.). FAIRE qqch. â vue de nez (fig.Jam.) - a face ceva pe faţă, fără ascun-
zişuri.
FAIRE des yeux en coulisse (fig.) - a privi pe sub gene (fig.). FAIRE des yeux de cârpe, de velours
(fig.Jam.) - a face ochi dulci (fig.Jam.).
FAIRE Ies gros yeux â qqn (fig., fam.) - a se încrunta la cineva
(fig.Jam.). FAIRE des yeux de merlan frit, de crapaud mort d'amour (fig., fam.) -
a se uita languros, pierdut (la o femeie) (fig., fain.). FAIRE des yeux comme des soucoupes (fig., fam.) - a
căsca ochii,
face ochii cât cepele (fig.Jam.).
203
FERMER
FAIRE du zele - a face exces de zel; a se da peste cap pentru ceva, cineva (fig., fam.). FAIRE „n" zeros
(fig., fam.) - a scoate milioane (fig., fam.). FAIRE le zouave (fam.) - 1. a face pe grozavul; 2. a face pe
clovnul;
3. a pierde timpul. ne pas en FALLOIR plus (fig.) - a fi destul, s'en FALLOIR de peu, d'un poil, d'un
cheveu (fig., fam.) - a fi cât
pe ce să... se FARCIR la memoire de... (fam.) - a-şi încărca memoria cu... se FARCIR qqch. (pop.) - a-şi
face o dambla (fig., pop.). FARDER sa marchandise (fig., pop.) - a-şi dichisi marfa (pop.)\
a vinde marfă amestecată. FARDER la verite (lin.) - a înflori lucrurile (fig.). ne pas se FATIGUER Ies
meninges (fam.) - a nu-şi stoarce creierii;
a nu-şi bate capul (fig., fam.). FAUCHER l'herbe sous Ies pieds â qqn (fig., fam.) - a tăia cuiva craca
de sub picioare (fig., fam.). FAUSSER compagnie â qqn (fig., fam.) - 1. a lăsa mască pe cineva
(fig., fam.); 2. a trage chiulul cuiva (fig., fam.). FAUSSER l'esprit de qqn (fig.) - a deforma gândirea
cuiva. FAUSSER le jeu (fig., fam.) - 1. a fi necinstit; 2. a măslui cărţile
(fig., fam.); 3. a falsifica datele unei probleme. se FENDRE de... (fam.) - 1. a se îndura cu greu (să ofere,
să plătească,
să dăruiască); 2. a-şi călca pe inimă (fig., fam.). FENDRE le coeur, l'âme de (a) qqn (fig.) - a frânge, a
sfâşia inima
cuiva (fig.). FENDRE la foule, la presse - a-şi croi loc prin mulţime, printre ziarişti. se FENDRE la
gueule (fig., pop.) - a se hlizi (pop.). se FENDRE la pipe (pop.) - a se strica de râs (fig., fam.). la
FERMER (fig., pop.) - a-şi ţine gura (fig., pop.). FERMER le bec â qqn (fig., fam.) - a închide cloanţa
cuiva (fig., pop.). FERMER sa boîte (â camembert), sa bouche, sa gueule (fig., pop.) -
a-şi ţine gura; a-şi pune lacăt la gură (fig., fam.). FERMER boutique (fig., fam.) - a renunţa, a trage
obloanele (fig., fam.). FERMER une carriere â qqn (fig.) - 1. a frâna ascensiunea cuiva;
2. a distruge cariera cuiva. FERMER son coeur a la pitie (fig.) - a avea inimă de piatră (fig., fam.);
a nu se lăsa înduioşat. FERMER la marche (fig.) - a încheia plutonul (fig.). FERMER l'oreille (Ies
oreilles) â qqch. (fig., fam.) - a nu voi să audă,
să afle ceva (fig., fam.). FERMER son parapluie (fig., fam., euph.) - a o termina cu viaţa asta; a muri.
FERMER
204
1. a se lăsa furat de somn; 2. a închide
fam.);
FERMER la paupiere (litt.)
ochii (fig.). FERMER la (sa) porte â qqn (fig.) - 1. a închide uşa cuiva (fig
2. a nu mai vrea să audă de cineva (fig., fam.). FERMER Ies yeux (fig.) - 1. a închide ochi la ceva (fig.,
fam.), a trece
cu vederea; 2. a muri (eufem.). FERRER Ies oies, Ies cigales (fig.) - a tăia frunze la câini (fig., fain.).
FERRER la muie (fig., fam.) - a face speculă. FERRER le poisson, sa proie (fig., fam.) - a face pe cineva
să muşte
din momeală (fig., fam.).
ne rien FICHER de la journee (fam.) - a nu face nimic cât e ziulica de mare (fam.).
FICHER qqch. en l'air (fig., pop.) - 1. a arunca, a se descotorosi de ceva (fig., fam.); 2. a da dracului (fig.,
fam.); 3. a întoarce cu dosu-n sus (fig.Jam.).
en FICHER son billet â qqn (fig., fam.) - a-şi pune capul că...
(fig., fam.). FICHER le câmp (fam.) - a o şterge (fam.). en FICHER un coup (fam.) - a da în brânci
muncind (fam.). en FICHER un sacre coup a qqn („9a m'en fiche un") - a-i da o lovitură
grea cuiva (fig.Jam.). ne pas en FICHER une datte, une rame, une secousse (fig., fam.) -
a sta cu mâinile în sân (fig., fam.). FICHER qqn dedans (fig.Jam.) - a duce de nas pe cineva, a-1 băga în
cofă
(fig.Jam.). se FICHER le doigt dans l'ceil (fig.Jam.) - a se înşela. FICHER Ies jetons â qqn (fig., fam.) - a
băga pe cineva în sperieţi
(fam.).
s'en FICHER comme un poisson d'une pomme (fig., pop.) - a-1 durea în coi (fig.Jam.).
se FICHER (aussi sec) en rogne (fig.Jam.) - a-i sări muştarul (pe loc) (fig.Jam.).
se FIGER dans une attitude (fig.) - a o ţine una şi bună (fig., fam.). se FIGER sur place (fig.) - a
încremeni locului (fig.). FIGER le sang a qqn (fig.Jam.) - a băga cuiva frica-n oase (fig.Jam.). se
FIGURER que c'est arrive (fig.) - a-şi închipui că a reuşit, că a parvenit (fig.).
FIGURER au tableau de chasse de qqn (fig.) - a fi pe lista cuceririlor
cuiva (fig.). FILER a l'anglaise (fam.) - a o şterge englezeşte (fam.). FILER Ies boules a qqn (fig.Jam.) -
1. a speria; 2. a enerva pe cineva
205
pFLANQUER
FILER le coup de pouce (fig.) - a ciupi la cântar (fig., fam.).
FILER doux (fam.) - a se supune; a nu ieşi din vorba cuiva (fig., fam.).
FILER comme une fleche, comme un trăit (fig.) - a pleca, a ţâşni ca
din puşcă (fig., fam.). FILER un mauvais (un vilain) coton (fig.) - 1. a sta rău cu sănătatea;
2. a fi într-o pasă proastă (fig., fam.). FILER le parfait amour (fig., fam.) - a se iubi mult şi bine. FILER
comme un toutou (fam.) - a nu ieşi din cuvântul, din vorba
cuiva (fig., fam.). FILER le train â qqn (pop.) - a se ţine scai de cineva (fig., fam.);
a-1 urmări. FILER â toute vapeur (fam.) - a fugi mâncând pământul (fig., fam.). FILER toutes voiles
dehors (fig., fam.) - a o şterge în viteză. ne pas FINIR de... - a nu înceta să...; a continua să... FINIR en
beaute (fam.) - a se termina în mod reuşit, strălucit, frumos. FINIR bien par... - a termina până la urmă
prin a... FINIR par en decoudre (fig.) - a ajunge la bătaie. FINIR sa destinee, ses jours, sa vie (litt.,
euph.) - a se stinge din viaţă
(fig., Ut.). en FINIR avec qqn (fig.) - a o termina cu cineva (fig., fam.). FINIR en queue de poisson (fig.,
fain.) - 1. a se termina brusc; 2. a nu
se termina nicicum, a se termina în coadă de peşte (fig., fam.). FINIR dans le ruisseau (fig., fam.) - a o
sfârşi prost (fig., fam.);
a decădea. ne pas FINIR d'en voir (fig., fam.) - a înghiţi multe (fig., fam.). FIXER ses idees sur le papier
(fig.) - a-şi aşterne gândurile pe hârtie
(Ut.). FLAGEOLER sur ses jambes (fig., fam.) - a tremura de frică. FLAIRER le vent (fig., fam.) - a simţi
dincotro bate vântul (fig., fam.). FLANQUER en l'air (fig., fam.) - a se descotorosi de ceva (fam.),
a arunca. FLANQUER une beigne (pop.), une calotte (fam.) - a cârpi o scatoalcă
(pop.). se FLANQUER une biture (fig., pop.) - a se pili (pop.). FLANQUER le bourdon (pop.) - a
întrista; a face pe cineva să aibă
gânduri negre. FLANQUER la frousse a qqn (pop.) - a băga pe cineva în
sperieţi (fam.). FLANQUER une gifle, une volee, une peche â qqn (fam.) - a arde cuiva o palmă, câteva
perechi de palme (fam.).
FLANQUER
206
FLANQUER qqn â la porte (fig., fam.) - 1. a concedia pe cineva; 2. a da pe cineva afară (fam.).
FLANQUER une bonne raclee â qqn (fam.) - a-i arde cuiva o mamă de bătaie (fig., pop.).
tout FLANQUER par terre (fig., fam.) - a strica totul, a da totul dracului (fig., fam.).
se FLATTER de... (fig.) - 1. a-şi face iluzii; 2. a se lăuda cu...
FLATTER un animal, Ies flancs de sa voiture - a mângâia un animal; a-şi mângâia caroseria maşinii.
FLATTER le de (fig., fam.) - a se lăsa pe tânjală (fig., fam.).
FLATTER dans le sens du poil (fig., fam.) - a nu lua în răspăr; a unge pe cineva pe suflet (fig.).
FLECHIR le genou (fig.) - a se prosterna în faţa cuiva (fig.).
ne pas FLEURER la rose (fig., fam.) - a mirosi urât.
FLIRTER [flceRtejavec l'opposition (fig.) - a cocheta cu opoziţia (fig.).
FLOUER qqn jusqu'au trognon (fig., fam.) - a fraieri pe cineva (fam.).
FONCER â toute allure (fig.) - a da năvală; a da buzna (fig., fam.).
FONCER bille en tete (fig., fam.) - a trece la acţiune.
FONCER sur la bouteille (fam.) - a trage tare la măsea (fam.).
FONCER dans le brouillard (fam.) - a se repezi orbeşte (fig., fam.).
FONCER dans le tas (pop.) - 1. a da buzna, a-şi croi drum prin mulţime; 2. a se năpusti în mulţime.
FONCTIONNER au renvoi d'ascenseur (fig., fam.) - a funcţiona pe bază de contraserviciu.
FONDRE en larmes, en pleurs - a izbucni în lacrimi.
FONDRE comme cire, comme neige, â vue d'ceil (fig., fam.) - a se topi văzând cu ochii (fig., fam.).
FORCER l'admiration, le respect de qqn (fig.) - a reuşi să se impună.
FORCER la dose (fig.) - a sări peste cal (fig., fam.).
FORCER l'estime - a impune respect, a se face respectat.
FORCER une femme (fig.) - a viola o femeie.
FORCER la main â qqn (fig., fam.) - 1. a strânge cu uşa pe cineva (fig., fam.); 2. a forţa mâna cuiva (fig.,
fam.), a constrânge pe cineva.
FORCER le pas (fam.) - a mări compasul (fig., fam.).
FORCER la porte de qqn (fig., fam.) - a da buzna peste cineva (fig., fam.).
FORCER qqn dans ses derniers retranchements (fig., fam.) - a strânge pe cineva cu uşa (fig., fam.).
FORGER Ies chaînes, Ies fers â qqn (fig., fam.) - a băga pe cineva la stăpân (fig., fam.), a-1 pune la jug
(fig., fam.).
FORGER qqch. de toutes pieces (fam.) - a ticlui o minciună (fam.).
207
FOUTRE
FORMULER des menaces - a trece la ameninţări.
FOUDROYER qqn du regard (fig.,fam.) - a fulgera pe cineva cu
privirea (fig.,fam.). FOUETTER le deşir de qqn (fig.) - a aţâţa pofta cuiva. FOUETTER le nez (pop.) - a
puţi de-ţi mută nasul din loc (pop.). FOUETTER le sang (fig.) - a stimula, a biciui simţurile. FOUILLER
dans le passe de qqn (fig., fam.) - a scormoni, a dezgropa
trecutul cuiva (fig., fam.).
FOUILLER la vie de qqn (fig., fam.) - a scormoni în viaţa cuiva
(fig-, fam.). FOULER aux pieds (fig.) - a călca în picioare (fig.). ne pas se FOULER le poignet, Ies
pouces, la rate (pop.) - a trage la fit
(fig., fam.); a nu se omorî cu firea (fam.). se FOULER la rate (fig., fam.) - a se da peste cap; a-şi da
osteneala
(fig.Jam.).
FOULER Ies terres de qqn (fig.) - a se băga pe fir (fig., fam.). FOURBIR ses armes (fig.) - a fi pe picior
de război (fig., fam.). FOURNIR un effort - a face un efort. FOURRER qqn dedans (fig., pop.) - a trage
clapa cuiva, a-1 duce de
nas (fig., fam.), a-1 băga în încurcătură. se FOURRER le doigt dans l'oeil jusqu'au coude (fig., fam.) - a se
înşela amarnic; a-şi fura singur căciula (fig., fam.). se FOURRER dans une drole d'histoire, une sale
histoire, dans le
petrin (fig., fam.) - a intra în bucluc; a da de dracu' (fig., fam.). se FOURRER dans un guepier, dans la
gueule du loup (fig., fam.) -
a nimeri într-un viespar, în gura lupului; a se vârî în belea (fig., fam.). FOURRER son nez dans Ies
affaires d'autrui (fig., fam.) - a-şi băga
nasul unde nu-i fierbe oala (fig., fam.).
FOURRER sous le nez (fig., fam.) - a vârî sub nas (fig.); a băga în ochi (fig.Jam.).
se FOURRER dans Ies pattes de qqn (fig., fam.) - a se da legat în mâinile cuiva (fig.Jam.).
FOURRER qqch. dans la tete, le crane de qqn (fig.Jam.) - a vârî cuiva ceva în cap (fig., fam.).
FOUTRE qqch. en l'air (pop.) - 1. a da ceva dracului (fam.), a arunca;
2. a se descotorosi de ceva. se FOUTRE en l'air (fig., pop.) - a-şi trage un glonte în cap. FOUTRE â qqn
son billet que... (fig., pop.) - a paria cu cineva că... FOUTRE le bordel quelque part (fig., pop.) - a
dezorganiza; a devasta;
a face dezordine undeva; a întoarce ceva cu dosul în sus (fig.Jam.). se FOUTRE dedans (fig., pop.) - a se
înşela.
FOUTRE
208
FOUTRE qqn dedans (pop.) - a băga pe cineva la mititica, la răcoare,
la zdup (fig., pop.). se FOUTRE un coup de fusil dans la ganache (arg.) - a-şi trage un
glonte în cap (fam.). se FOUTRE de la gueule de qqn (pop.) - a-şi bate joc de mutra cuiva. FOUTRE qqn
â la porte (pop.) - a da pe cineva pe uşă afară. FOUTRE qqn en rogne (pop.) - a scoate pe cineva din
ţâţâni (fig., fam.). ne pas en FOUTRE une secousse (fig., pop.) - a sta cu mâinile în sân
(fig., pop.). FOUTRE le tabac â qqn (pop.) - a bate ca la poliţie (fam.). FOUTRE â qqn Ies tripes en l'air
(fig., pop.) - a ciurui pe cineva cu
gloanţe (fam.). FRANCHIR le cap (fig.) - a trece peste un obstacol. FRANCHIR le pas (fig.) - 1. a trece
de o anumită vârstă; 2. a trece la
acţiune. FRANCHIR un point de non retour (fig., lin.) - a depăşi limita de unde
nu mai există întoarcere (Ut.). FRANCHIR le Rubicon (fig., litt.) - a trece Rubiconul (fig., Ut.).
FRANCHIR le seuil du tolerable (fig.) - a întrece orice măsură (fig.). ne pas se FRAPPER (fam.) - a nu se
sinchisi (fam.), a nu-şi face griji. FRAPPER â cote (fig.) - a nimeri alături (fig.); a nu nimeri. FRAPPER
un grand coup, un coup decişii' (fig., fam.) - a da marea
lovitură (fig., fam.). FRAPPER Ies trois coups (theâtre,fig.) - a bate gongul (teatru, fig.),
a se ridica cortina (fig.). FRAPPER dur (fig., fam.) - a bate măr (fig., fam.). FRAPPER de plein fouet
(fig.) - a lovi drept în faţă. FRAPPER juste (fig.) - a o nimeri (fig.).
en FRAPPER plus d'un (fig.) - a deschide multora ochii (fig., fain.). se FRAPPER la poitrine (fig., fam.) -
a se bate cu pumnii în piept
(fig., fam.). FRAPPER a la bonne porte (fig., fam.) - a şti la ce uşă să bată
(fig-, fam.). FRAPPER â la mauvaise porte (fig., fam.) - a se adresa greşit, a nimeri
în altă parte. FRAPPER â toutes Ies portes (fig., fam.) - a bate la toate uşile. FRAPPER la semelle (fig.,
fam.) - a tropăi de frig. FRAPPER comme un sourd (fig.) - a izbi în uşă ca un nebun (fig., fam.).
FRAPPER â la tete (fig.) - a lovi în capii răscoalei (revoluţiei, etc). FRAPPER le vin blanc, le champagne
- a răci vinul alb, a frapa
şampania.
209____________________________________________FUSILLER
se FRAYER un chemin (fig.) - a-şi croi drum (fig., fam.). FRAYER avec qqn - a avea relaţii, a avea de-a
face cu cineva. FREQUENTER Ies grands de ce monde (fig.) - a avea relaţii sus-puse. FRETILLER de
joie (fig., fam.) - a fremăta, a sări în sus de bucurie Jfig;fam.).
FROLER le drame d'un cheveu (fig., fam.) - a fi cât pe ce să se
petreacă o tragedie; a fi în pragul unei drame. FROLER la mort (fig.) - a vedea moartea cu ochii (fig.,
fain.). FROLER la trentaine (fig., fam.) - a bate spre treizeci de ani. se FROTTER â qqn (fig., vx.) - a avea
de-a face cu cineva. se FROTTER aux gros bonnets (fig., fam.) - a avea relaţii sus-puse. se FROTTER de
latin, de grec (fig.) - a pospai latina, greaca (fain.). FROTFER Ies oreilles a qqn (fig., fam.) - a rupe
urechile cuiva (fig.,
fam.).
FUIR qqch. comme la peste (fig., fam.) - a fugi de ceva ca dracul de
tămâie (fig., fam.). FUMER le calumet de la paix (fig.) - a se împăca (cu cineva). FUMER comme une
locomotive, comme une cheminee, comme un
sapeur (fam.) - a fuma ca un şarpe, ca un turc (fam.). FUMER sans pipe (fig., vx.) - a spumega de furie
(fam.). FUMER Ies mauves par la racine (fig., euph.) - a mirosi viorelele la
rădăcină; a sta cu pătrunjel pe burtă (fig., fam., eufem). FUSILLER de l'argent (pop.) - a arunca, a papa
banii (pop.). FUSILLER qqch. (pop.) - a face praf ceva în doi timpi şi trei mişcări
(fig., fam.).
209
FUSILLER
se FRAYER un chemin (fig.) - a-şi croi drum (fig.,fam.). FRAYER avec qqn - a avea relaţii, a avea de-a
face cu cineva. FREQUENTER Ies grands de ce monde (fig.) - a avea relaţii sus-puse. FRETILLER de
joie (fig., fam.) - a fremăta, a sări în sus de bucurie (fig., fam.).
FROLER le drame d'un cheveu (fig., fam.) - a fi cât pe ce să se
petreacă o tragedie; a fi în pragul unei drame. FROLER la mort (fig.) - a vedea moartea cu ochii (fig.,
fam.). FROLER la trentaine (fig., fain.) - a bate spre treizeci de ani. se FROTTER â qqn (fig., vx.)-a avea
de-a face cu cineva. se FROTTER aux gros bonnets (fig., fam.) - a avea relaţii sus-puse. se FROTTER de
latin, de grec (fig.) - a pospai latina, greaca (fam.). FROTTER Ies oreilles â qqn (fig., fam.) - a rupe
urechile cuiva (fig., fam.).
FU1R qqch. comme la peste (fig., fam.) - a fugi de ceva ca dracul de
tămâie (fig., fam.). FUMER le calumet de la paix (fig.) - a se împăca (cu cineva). FUMER comme une
locomotive, comme une cheminee, comme un
sapeur (fam.) - a fuma ca un şarpe, ca un turc (fam.). FUMER sans pipe (fig., vx.) - a spumega de furie
(fam.). FUMER Ies mauves par la racine (fig., euph.) - a mirosi viorelele la
rădăcină; a sta cu pătrunjel pe burtă (fig., fam., eufem). FUSILLER de l'argent (pop.) - a arunca, a papa
banii (pop.). FUSILLER qqch. (pop.) - a face praf ceva în doi timpi şi trei mişcări
(fig., fam.).
G
GACHER son argent, son talent (fam.) - a-şi irosi banii, talentul. GACHER la besogne (fam.) - a face o
treabă de mântuială; a da rasol
(fig.Jam.). GACHER le metier (fig.Jam.) - a lucra pe mai nimic; a strica preturile
„ (fig.). GACHER une occasion - a scăpa, a rata o ocazie (fam.). GAGNER en aisance - a face progrese în
ţinută, în prezentare. GAGNER la belle (sport) - a câştiga jocul, partida de baraj (sport). GAGNER son
bifteck, son bceuf, sa croute, son entrecote, son pain
(fig., pop.) - a-şi câştiga existenţa, pâinea. GAGNER son ble (fig., fam.) - a câştiga bani. GAGNER au
change - a avea de câştigat dintr-un schimb. GAGNER â tous Ies coups (fig., fam.) - a fi norocos; a avea
baftă (pop.). GAGNER le creux de la vague (fig.) - a ajunge rău de tot (fig., fam.). GAGNER sa croute
avec ses miches (arg.) - a-şi câştiga pâinea făcând
trotuarul. GAGNER Ies doigts dans le nez (fig., fam.) - a câştiga (o competiţie)
fără eforturi. GAGNER ses galons, ses eperons (fig., fam.) - a înainta în grad; a promova. GAGNER de
justesse - a o lua înaintea cuiva cu foarte puţin (fig.). GAGNER le large (fig., fam.) - 1. (despre vapoare) a
ieşi în larg;
2. a o lua la sănătoasa (fig., fam.). GAGNER le gros Iot (fig.Jam.)- a umfla potul; a da lovitura (fig., fam.).
GAGNER une maladie - a se îmbolnăvi.
GAGNER des miile et des miile (fam.) - a câştiga foarte mult (fain.). GAGNER son pain â la sueur de son
front (fig.) - a-şi câştiga pâinea cu
sudoarea frunţii (fig.). GAGNER du pays (fig., vx.) - a progresa. GAGNER le Perou (fig.Jam.) - a câştiga
enorm. GAGNER petit - a nu câştiga mare lucru, a nu se alege cu mare
lucru (fam.).
211
GARDER
GAGNER au pied (fig., vx.) - a o şterge.
GAGNER aux points (boxe) - a bate la puncte (box).
GAGNER la porte - a ieşi, a pleca.
GAGNER deux fois rien (fam.) - a câştiga mai nimic (fam.).
GAGNER sur Ies deux tableaux, sur tous Ies tableaux (fig.) - a câştiga
pe toate fronturile, pe toată linia (fig.). GAGNER du terrain (fig.) - a câştiga un avantaj; a înainta (fig.).
GAGNER du terrain sur qqn (fig., fam.) - a depăşi pe cineva (fig.),
a i-o lua înainte (fig., fam.). GAGNER au vent (fig.) - a înainta contra vântului (fig.). GAGNER une
victoire â bon compte (fig.) - a câştiga o bătălie fără
osteneală (fig.).
GAGNER sa vie au jour le jour (fig.) - a-şi câştiga existenţa de azi pe mâine.
GAGNER sa vie tant bien que mal - a-şi câştiga de bine, de rău existenţa. GAGNER qqn de vitesse (fig.,
fam.) - a o lua înaintea cuiva (fig.). GARDER Ies apparences - a salva aparenţele. GARDER un atout
dans sa manche (fig., fam.) - a nu-şi epuiza toate
posibilităţile, a avea un as în mânecă (fig., fam.). se GARDER bien de... - a se feri să... GARDER qqch.
sous son bonnet (fig., fam.) - a tăcea mâlc (fam.);
a păstra un secret.
GARDER bouche cousue (fig., fam.) - a pune lacăt la gură (fig., fam.). GARDER qqch. pour la bonne
bouche (fam.) - a lăsa ce-i mai bun la urmă.
GARDER la chambre, le lit - a nu ieşi din casă, a sta la pat. GARDER â qqn un chien de sa chienne
(fig., fam.) - a purta pică cuiva
(fig., fam.); a nu ierta pe cineva (fig.); a i-o coace (pop.). GARDER qqch sur le coeur (fig.) - a avea ceva
pe suflet (fig.). GARDER sa confiance â qqn (fig.) - a-şi păstra încrederea în cineva. GARDER bonne
conscience (fig.) - a avea conştiinţa curată (fig.). GARDER Ies convenances - a respecta convenienţele. se
GARDER bien de rien demander - a evita, a se feri să ceară,
să pretindă ceva.
GARDER une dent contre qqn (fig.) - a purta pică cuiva (fig., fam.),
a avea un dinte împotriva cuiva (fig., fam.). GARDER qqn â dîner - a reţine pe cineva la cină. GARDER
ses distances (fig.) - a păstra distanţa; a ţine pe cineva la
respect (fig.).
GARDER un dossier sous le coude (fig.) - a ţine un dosar în atenţie, la îndemână.
GARDER
212
GARDER qqn de l'erreur - a feri pe cineva de greşeală.
GARDER l'esprit, la tete libre - a-şi păstra mintea limpede.
GARDER la face (fig.) - a nu-şi pierde cumpătul, a face faţă (fig., fam.).
GARDER de l'humeur contre qqn - a purta pică cuiva (fam.).
GARDER une injure sur le coeur (fam.) - a nu putea înghiţi (uita) un afront (fig.).
GARDER sa ligne (fam.) - a-şi păstra silueta.
GARDER la haute main sur... (fig.) - a păstra controlul, autoritatea asupra...
GARDER le juste milieu - a nu întrece măsura.
GARDER un oeil sur qqn (fam.) - a fi cu ochii pe cineva (fig., fam.).
GARDER bon pied, bon oeil (fig., fam.) - a se ţine încă bine (fig., fam.).
GARDER Ies pieds sur terre (fig., fam.) - a nu-şi pierde cumpătul; a fi cu picioarele pe pământ (fig., fam.).
GARDER une poire pour la soif (prov.) - a strânge bani albi pentru zile negre (prov.); a fi prevăzător.
GARDER la pose (fig.) - a sta tablou, ţeapăn.
GARDER son quant-â-soi (fig.) - a păstra distanţele; a fi rezervat: a sta în banca sa (fig., fam.).
GARDER rancune â qqn - a purta pică cuiva.
GARDER du recul (fig.) - a-şi asigura o marjă de siguranţă.
GARDER Ies renes (fig., fam.) - a deţine conducerea.
GARDER son sang froid (fig.) - a-şi păstra sângele rece (fig.).
GARDER le silence - a păstra tăcerea; a nu vorbi.
GARDER le sourire (fig.) -1. a fi totuşi vesel, în ciuda unui eveniment neplăcut; a face faţă cu un zâmbet;
2. a-şi menţine voia bună.
GARDER la tete froide, toute sa tete (fig.) - a-şi păstra calmul, judecata, sângele rece; a nu-şi pierde
capul (fam.); a avea capul pe umeri (fig., fam.).
GARDER la tete haute (fig.) - a rămâne cu fruntea sus (fig., fam.), a-şi păstra demnitatea.
GARDER la vedette (fig., fam.) - a rămâne cap de afiş (despre actori).
GARDER qqn â vue (fam.) - 1. a nu slăbi din ochi pe cineva (fam.); 2. a deţine în arest preventiv.
se GARER de qqch. (fig., fam.) - a se feri de ceva.
se GARER en catastrophe, â la va comme-je-te-pousse (fig., fam.) - a parca cum dă Dumnezeu (fig.,
fam.).
se GARER en contravention - a parca neregulamentar.
GARER Ies meubles (fig., fam.) - a-şi pune averea la adăpost.
se GARGARISER de lieux communs (fig., fam.) - a se delecta debitând banalităţi.
213
JÎOUVERNER
a-şi pune burta la
se GARN1R l'estomac, la panse (pop.) le ventre cale (pop.).
GARROTTER l'opposition (fig:) - a sugruma opoziţia (fig., fam.). GASPILLER sa salive (fig., fam.) - a-
şi bate gura degeaba (fig., fam.). GELER Ies terres (fig.) - a lăsa în paragină; a nu desţeleni moşia.
GEMIR sous l'oppression, sous la tyrannie (fig., lin.) - a îndura jugul, tirania.
GERER son temps (fig., fam.) - a-şi organiza timpul.
GIFLER qqn â toute volee (fam.) - a arde cuiva câteva palme sa-i zbârnâie urechile (fam.).
GLACER le sang (fig.) - a-i îngheţa sângele în vine (fig.).
GLISSER comme l'eau sur Ies plumes d'un canard (fig., fam.) - a se prinde ca apa pe gâscă (fig., fam.).
GLISSER entre Ies doigts comme une anguille, comme une couleuvre, comme un poisson (fig.) - a-i
aluneca printre degete (ca un tipar) (fam.).
GLISSER un mot â l'oreille de qqn (fig., fam.) - a strecura o vorbă cuiva.
GLISSER sur une mauvaise pente (fig.) - a aluneca pe un drum greşit (fig.). GLISSER un regard en
coulisse â qqn (fig.) - a-i arunca cuiva o privire pe furiş.
GOBER l'hamecon (fig., fam.) - a înghiţi momeala; a cădea în cursă, în plasă (fig., fam.).
GOBER le morceau (fig., fain.) - a înghiţi găluşca (fig., fam.). GOBER Ies mouches (fi,g.,fam.) - a prinde
muşte; a tăia frunze la câini
(fig., fam.).
se GOBERGER d'honneurs (fig., fam.) - a fi plin de sine (fig., pop.). GONFLER son ballon (fig., fam.) -
a purcede grea (fig., pop.). GONFLER le jabot (fig., fam.) - a se umfla în pene (fig., fam.). se GONFLER
d'orgueil (fig., fam.) - a fi cu nasul pe sus (fig., fam.). ne pas se GOURER sur le compte de qqn (fam.) - a
nu-şi face iluzii despre cineva.
ne pas GOUTER qqch. (fig., fam.) - a nu înghiţi ceva (fig., fam.);
a-i rămâne în gât (fig., pop.). GOUTER un compliment (fig.) - a aprecia un compliment. GOUTER du
metier (fg) - a încerca o meserie. GOUTER de qqch. (fig.) - a gusta din ceva (fig.); a fi trecut printr-o
experienţă (fig.).
GOUTER la soupe (fig., fam.) - a se interesa, a lua informaţii despre un post.
GOUVERNER sa barque (fig., fam.) - a-şi conduce bine barca
(fig., fam.).
GRAISSER
214
GRAISSER ses bottes (fig., fam.) - a se pregăti de drum lung (fig.). GRAISSER la patte â qqn (fig., fam.)
- a unge pe cineva (fig., fain.);
a da şperţ cuiva. GRAPPILLER a droite et â gauche (fam., pej.) - a ciupi (mici câşti
guri) ici şi colo (fig., fam.). GRATIFIER qqn d'une bonne volee (fam., iron.) - a răsplăti pe cineva
cu câteva perechi de palme (fam., iron.). GRATTER quelques billets sur... (fig., fam.) - a scoate ceva
parale
din... (fam.). GRATTER une vieille blessure, une vieille plaie d'amour-propre
(fig., fain.) - a zgândări o rană (mai) veche (fig., fam.). se GRATTER la couenne (pop.) - a-şi rade tovalul
(pop.). GRATTER qqn lâ ou şa le demange (fig., fam.) - a intra în voia cuiva;
a-i face cuiva pe plac. GRATTER sur la depense, sur tout (fig., fam.) - a-şi mânca de sub
unghie (fig., fam.). GRATTER Ies fonds de tiroir (fig., fam.) - 1. a scoate de prin dulapuri
toate vechiturile (care mai pot fi utilizate); 2. a-şi întoarce
buzunarele pe dos (fig., fain.). GRATTER du matin au soir (fig., fam.) - a trudi din zori şi până-n
noapte. GRATTER le papier (fig., fam.) - a scrie maculatură, scârţa-scârţa pe
hârtie (fig., fam.). GRATTER qqn (fig., fam.) - a depăşi un concurent (sport). GRATTER la terre (fig.,
fam.) - a lucra prost pământul. GRATTER du violon, de la guitare (fig., fam.) - a scârţâi la vioară;
a zdrăngăni la chitară (fig., fam.). GRAVIR Ies echelons d'une hierarchie (fig.) - a urca (încet) treptele
unei ierarhii; a înainta în grad. GRAVIR un escalier quatre â quatre (fig., fam.) - a urca o scară în
goană. GRESILLER du trolley (arg.) - a fi într-o ureche (fig., fam.); a fi
ţăcănit (fig., pop.). GRIGNOTER un adversaire, un ennemi (fig., fam.) - a săpa un adversar, un duşman
(fig., fam.). GRIGNOTER son capital (fig., fam.) - a-şi papa capitalul, averea
(fig., fam.). GRIGNOTER une place (fig., fam.) - a-şi face loc încet-încet (fam.). GRILLER qqn (fig.,
fam.) - a o lua înaintea cuiva (într-o cursă). GRILLER une cigarette (fig., fam.), en griller une (pop.) - a
aprinde
o ţigară; a trage din ţigară (pop.).
21^
—----------------------------------_____________________GUETTER
GRILLER une etape (fig.) - a sări peste o etapă (fig.). GRILLER d'impatience (fig.) - a arde de nerăbdare
(fig ) GRIMPER au cocotier (arg.) - a-i sări repede mustarul, ţandăra (fig- pop.).
GRINCER des dents (fig., fam.) - a strânge, a scrâşni din dinţi
(fig., fam.).
GROSSIR Ies rangs des mecontents (fig.) - a îngroşa rândurile nemulţumiţilor (fig.).
rnS™ aU °harr0n (fig-' fam-} ~ a Protesta vehement. GUETTER qqn du coin de I'ceil (fam.) - a pândi pe cineva cu
coada ochiului (fam.).
H
s'HABILLER cool [kul] (fig., fam.) - a se îmbrăca marfă, bestial (arg.l s'HABILLER au decrochez-moi-
ca (fam.) - a-şi cumpăra hainele de la
talcioc, de la haine vechi, de la taica Lazăr (fam.), la mâna a doua. s'HABILLER jeune - a se îmbrăca
tinereşte.
HABILLER qqn de la belle maniere (fig., fam.) - a încondeia pe cineva (fig., imn.), a-1 vorbi de rău.
s'HABILLER de neuf - a se înnoi. s'HABILLER de pied en cap (fig.) - a se îmbrăca din cap până-n
picioare (fig.). HABILLER un rapport, un texte (fig.) - a denatura sensul unui raport,
al unui text (fig., fam.). s'HABILLER avec recherche - a se îmbrăca bine (fig.). HABILLER qqn de
taffetas â quarante sous (fig., pop.) - a bârl'i pe
seama cuiva. HABITER au diable vauvert (fig., fam.) - a locui la dracu-n praznic
(fig., fam.). HABITER un meuble - a sta cu chirie într-o locuinţă mobilată. HACHER menu comme chair
â pate (fig., fam.) - a face mici fărâme
(fam.). HACHER menu-menu (arg.) - a face bucăţele (fam.); a face harcea-
parcea (f/g., fam.). HACHER de la paille (fam., vx.) - 1. a fi grosolan; 2. a vorbi cu accent
nemţesc, se HAIR cordialement (iron.) - a se urî de moarte. se HARNACHER (fig.) - a se echipa (despre
soldaţi, vânători, alpinişti). HARPONNER un malfaiteur (fig., fam.) - a aresta, a prinde un răufăcător.
HASARDER une deraarche (fig.) - a risca să acţioneze. HÂTER le mouvement - a grăbi o acţiune.
HAUSSER la bonde â... (fig.) - a da drumul la o avalanşă de... se HAUSSER d'un cran (fig., fam.) - a
avansa cu o treaptă (fig.). HAUSSER Ies epaules - a ridica din umeri, se HAUSSER dans l'estime de qqn
(fig.) - a câştiga stima cuiva,
a creşte în ochii cuiva.
217
HYPOTHEQUER
HAUSSER la voix - a vorbi mai tare, a ridica vocea.
HELER un taxi, un porteur - a chema un taxi, un hamal.
se HERISSER en grincant des dents (fig., fam.) - a se zbârli scrâşnind din dinţi (fig., fam.).
HERITER d'une grosse fortune - a moşteni o mare avere.
HESITER de vânt l'obstacle - a ezita în faţa unui obstacol.
se HEURTER de plein fouet (fig., fam.) - a se năpusti unul asupra altuia.
HEURTER qqn de front (fig.) -La ataca pe faţă; 2. a înfrunta pe cineva.
HIERARCHISER une societe - a împărţi o societate în clase sociale.
se HISSER â force de magouilles (fig., fam.) - a parveni prin tertipuri (fig., fam.).
HISSER qqn sur le pavois (fig.) -La ridica pe cineva în slăvi (fig., fam.); 2. a aduce pe cineva la putere.
HISSER le grand pavois (fig.) - a face mare caz; a da multă importanţă.
se HISSER â la force du poignet (fig., fam.) - a-şi face un viitor cu propriile sale mâini (fig., fam.).
HOCHER la tete - a da din cap.
HONORER un cheque - a plăti un cec.
HONORER sa signature - a-şi respecta angajamentele (financiare).
HUER un orateur - a huidui un orator.
s'HUMECTER le gosier (fig., fam.), Ies amygdales (arg.) - a-şi uda gâtul (fig., fam.); a trage o duşcă
(pop.).
HUMER l'air (fig.) - a adulmeca (fig.).
s'HUMILIER devant Dieu - a se umili în faţa lui Dumnezeu.
HURLER apres Ies chausses de qqn (fig., fam.) - a se ţine scai de cineva (fig., fam.).
HURLER avec Ies loups (fig.) - a se da cu ceilalţi (fig., fam.).
HYPOTHEQUER l'avenir - a face planuri, a angaja viitorul (în politică).
IGNORER qqn (fig.) - a nu lua în consideraţie pe cineva. s'ILLUSIONNER sur qqn, sur qqch. - a-şi face
iluzii despre cineva, despre ceva.
s'ILLUSTRER dans un metier - a se face cunoscut într-o meserie. s'IMBIBERde vin, d'alcool (fig., fam.)-
a suge ca un burete (fig., fam IMMOBILISER des capitaux - a împiedica circulaţia capitalurilor.
s'IMMOLER pour sa patrie (fig., lin.) - a-şi sacrifica viaţa, a se jertfi pentru patrie.
s'IMPLANTER quelque part - a se fixa, a se introduce undeva. IMPLIQUER une personne dans une
affaire - a compromite pe cineva
într-o afacere. IMPLORER le ciel - a se ruga cerului, a cere îndurare. IMPLOSER en une serie de
chapelles (fig.) - a se grupa în bisericuţe
(fig-, fam.). IMPORTUNER par son arrogance - a deranja prin obrăznicie, en IMPOSER â qqn (fig.) - 1.
a impresiona pe cineva; 2. a impune
cuiva; 3. a se face respectat, s'IMPOSER par le talent - a se impune prin talentul său. s'INCLINER devant
qqn (fig.) -1. a se pleca în faţa cuiva; 2. a da dreptate cuiva. INCLINER le front (fig., lin.) - a-şi pleca
fruntea (fig., Ut.). s'INCRUSTER chez qqn (fig., fam.) - a sta pe capul cuiva (fig., fam.). INFLIGER sa
presence â qqn - a-şi impune prezenţa. INFORMER qqn â toutes fins utiles - a da informaţii utile cuiva.
INFUSER un sang nouveau â qqn (fig.) - a insufla cuiva elan, avânt,
dragoste de viaţă. s'INGENIER â imaginer, â creer (qqch.) - a-şi stoarce creierii pentru j
a concepe, pentru a crea (ceva). s'INQUIETER pour... - a-şi face griji pentru... ne pas s'INQUIETER des
consequences - a nu-i păsa de urmări. s'INSCRIRE en faux contre... (fig., lin.) - a se opune; a nu fi de I
acord...
219__________________________________________________INVITER
s'INSCRIRE en lettres de feu (fig., litt.) - a scrie cu litere de foc (fig.). INSERER un article dans un
journal - a publica un articol într-un ziar. s'INSINUER dans la confiance, Ies bonnes grâces d'autrui (fig.)
- a se
băga sub pielea cuiva (fig., fam.), a-i câştiga încrederea. INSPIRER de l'amour â qqn - a inspira dragoste
cuiva. n'INSPIRER rien qui vaille - a nu inspira încredere. s'INSTALLER â son compte (fig.) - a-şi
înjgheba o afacere pe cont
propriu; a se privatiza. s'INSTALLER dans ses meubles (fig., fam.) - a se muta la el acasă. INSTALLER
ses penates (litt.) - a se instala la el acasă. s'INSTALLER en tailleur (fig.) - a sta turceşte (fig.).
INSTRUIRE un dossier (dr.) - a instrumenta un dosar (dr.). INTERCEDER aupres de qqn - a interveni în
favoarea cuiva. INTERESSER qqn au premier chef (fig., fam.) - a interesa pe cineva
în cel mai înalt grad. INTERPRETER de main de maître - a interpreta magistral. INTERROGER qqn
d'un coup d'ceil (fam.) - a întreba pe cineva din
ochi (fam.). INTIMER un ordre - a da un ordin. INTRONISER qqn dans un poşte (fig.) - a impune, a
numi pe cineva
într-un post.
INVENTER de toutes pieces (fig., fam.) - a spune o minciună sfruntată. INVESTIR une place forte - a
asedia o fortăreaţă. INVESTIR qqn d'un pouvoir (tout neuf) (litt.) - a împuternici pe cineva (de curând)
(Ut.).
INVITER qqn en cure-dent (fig., fam.) - a invita pe cineva, dar la
sfârşitul mesei. INVITER qqn â la fortune du pot (fig., fam.) - a invita pe cineva fără
fasoane la masă, la ce-o da Dumnezeu, la ce s-o găsi (fig., fam.).
JAUGER qqn d'un coup d'oeil (fig.) - a cântări pe cineva dintr-o privire, dintr-o aruncătură de ochi (fig.,
fam.).
en JETER (pop.) - a face impresie.
JETER de l'affiche (fig., fam.) - a se afişa; a scoate ochii (fig., fam.).
JETER l'ancre (fig., fam.) - a pleca, a o şterge (de undeva) (fig., fain.).
JETER son argent par Ies fenetres (fig., fam.) -1. a arunca banii pe fereastră (fig., fam.); 2. a fi mână
spartă (fig., fam.).
JETER â bas, â terre (fig.) - a dărâma; a distruge.
JETER le bebe avec I'eau du bain (fig., fam.) - a arunca şi copilul cu apa din copaie (fig., fam.).
JETER son bonnet par-dessus Ies moulins (fig., fam.) - a-şi da poalele peste cap; a sări pârleazul (fig.,
fam.).
JETER qqch. par-dessus bord (fig., fam.) - a se descotorosi de ceva (pop.).
se JETER dans Ies bras de qqn (fig.) - 1. a se pune sub protecţia cuiva (fig.); 2. a se arunca în braţele
cuiva.
se JETER sur qqn â bras raccourcis (fig., fam.) - a se năpusti asupra cuiva (fig.).
JETER qqn sur le carreau (fig., fam.) - a doborî, a pune la pământ pe cineva (fig., fam.).
se JETER dans le corps â corps (fig.) - a se angaja într-o luptă corp la corp.
se JETER â corps perdu dans... (fig., fam.) - a se arunca orbeşte în...
JETER un triste coton (fig., fam.) - a se simţi rău.
JETER un vilain coton (fig., pop.) - a-i merge prost; a fi într-o pasă proastă (fig., fam.).
se JETER au cou de qqn (fig.) - a se arunca de gâtul cuiva (fig.).
JETER un coup d'oeil (fig., fam.) - a arunca o privire.
JETER Ies hauts cris (fig.) - a protesta cu înverşunare.
JETER qqn en curee (fig., fam.) - a da pradă pe cineva (fig., fam.).
JETER son devolu sur qqn, sur qqch. (fig., fam.) - a pune ochii pe cineva, pe ceva (fig., fam.).
JETER le discredit sur qqn - a discredita pe cineva.
221
JETER
se JETER â l'eau (fig., fam.) - a se arunca orbeşte (fig., fam.), a risca. JETER de l'eau dans la riviere, un
coup d'epee dans l'eau (fig., fam.) -
a transporta pământul din vale la deal (fig., fam.). JETER l'eponge (fig.) - a renunţa la luptă, a abandona, a
se retrage. JETER feu et flammes (fig., fam.) - a tuna şi a fulgera (fig., fam.). JETER le troc aux orties
(fig.) - a lepăda haina bisericească (fig.);
a se răspopi. JETER son gant, le gant a qqn (fig.) - a arunca cuiva mănuşa (fig.). JETER qqn hors des
gonds, de ses gonds, de lui (fig.) - a scoate pe
cineva din fire, din ţâţâni, din pepeni, din sărite (fig., fam.). JETER sa gourme (fig.) - a face primele
nebunii ale tinereţii. se JETER dans la gueule du loup (fig., fam.) - a se arunca în gura lupului (fig., fam.).
JETER de l'huile sur le feu (fig.) - a turna gaz peste foc (fig., fam.). JETER du (son) jus (fig., pop.) - a
face impresie; a lua ochii (fig.). JETER du lest (fig.) - a o lăsa mai moale (fig., fam.). JETER le manche
apres la cognee (fig., fam.) - a da dracului o treabă;
a se lăsa păgubaş (fig., fam,). JETER le masque (fig.) - a-şi da arama pe faţă (fig., fam.). JETER qqch. au
nez de qqn (fig., fam.) - a arunca ceva în nasul cuiva
(fig., fam.). JETER une oeillade (fig., fam.) - a arunca ocheade (fig., fam.). JETER le mauvais oeil (fig.,
fam.) - a deochia (fam.). JETER qqch. aux orties (fig., fam.) - a da ceva dracului (fig., fam.),
a renunţa la ceva. JETER (mettre) qqn aux oubliettes (fig., fam.) - a îndepărta, a da uitării
pe cineva (fig., fam.). JETER qqch. sur le papier (fig.) - a aşterne ceva la repezeală pe hârtie (fig.). ne pas
JETER sa part aux chiens (fig., fam.) - a nu da cu piciorul (la
ceva) ca vaca la şiştarul cu lapte (fig., fam.). JETER qqn sur la pave, â la rue (fig., fam.) - a azvârli pe
cineva în
stradă (fig., fam.). JETER des perles aux cochons, aux pourceaux (fig., lin.) - a strica
orzul pe gâşte (fig., fam.). JETER la premiere pierre a qqn (fig., litt.) - a arunca primul cu piatra
în cineva (fig., Ut.); a acuza. JETER une pierre, des pierres dans le jardin de qqn (fig., litt.) - a bate
şaua să priceapă iapa (fig., fam.); a bate cuiva pontul (fig., pop.). JETER un poids dans la balance (fig.) - a
aduce un argument decisiv. JETER qqch. par (a) poignees (fig.) - a arunca ceva cu ghiotura (fig.}. JETER
â la poubelle (fig., fam.) - a arunca la gunoi (fig., fam.).
JETER
JETER de la poudre aux yeux (fig., litt.) - a arunca praf în ochi (fig., fam.); pe afară e vopsit gardul,
înăuntru-i leopardul (fig., pop.).
JETER qqn dans le ruisseau (fig., fam.) - a duce pe cineva de râpă.
JETER un regard depourvu d'amenite - a se uita urât (fig., fam.), chiorâş (pop.).
JETER un sort â qqn (fig.) - a face farmece cuiva, a lega pe cineva
(fig., fam.). se JETER â la tete de qqn (fig., fam.) - 1. a cădea pe capul cuiva
(fig., fam.); 2. a se arunca de gâtul cuiva (fig., fam.). se JETER tete baissee dans qqch. (fig.) - a se arunca
orbeşte, cu capul
înainte (fig., fam.). JETER qqch. â la tete, au visage, au nez de qqn (fig., fam.) - a-i arunca ceva în obraz,
a-i reproşa ceva cuiva (fig., fam.). se JETER en travers d'un projet (fig.) - a se opune unui proiect;
a se pune de-a curmezişul (fig.). JETER le trouble - a stârni tulburare, nelinişte, s'en JETER un (derriere
la cravate) (fig., pop.) - a da un pahar pe gât
(fig., fam.). JETER un voile sur qqch. (fig., litt.) - a ascunde, a disimula ceva. JETER plein la vue (fig.,
fam.) - a arunca praf în ochi (fig., fam.). n'en JETEZ plus, la cour est pleine (fig.) - ajunge, nu mai suport
(suportăm)! ne pas JOINDRE Ies deux bouts (fig., fam.) - a trăi de azi pe mâine, de
pe o zi pe alta (fig., fam.); a nu se ajunge cu banii (pop.). JOINDRE Futile â l'agreable - a îmbina utilul
cu plăcutul. JONGLER avec Ies chiffres (fig., fam.) - a se juca cu cifrele (fig., fam.). JOUER aux
affranchis (fig., fam.) - a poza în om lipsit de prejudecăţi. JOUER de ses charmes (fig.) - a-şi întrebuinţa
puterea de seducţie. JOUER l'air du depart (fig., iron.) - a o şterge, a o lua din loc. JOUER de l'ambiguîte
- a se folosi de ambiguitate. JOUER l'aperitif (fig.) - a trage la sorţi pentru a stabili cine plăteşte
băutura, cine face cinste (fig., fam.). JOUER Ies apprentis sorciers (fig.) - 1. a fi sursă de necazuri, a
aduce
nenorociri pe capul cuiva; 2. a fi piază rea (fig., fain.). JOUER de son ascendant (fig.) - a face uz de
influenţă, de autoritatea sa. JOUER â la baisse (fig.) - a specula scăderile la bursă. JOUER devant Ies
banquettes (fig.) - a da un spectacol cu sala goală. JOUER du bec et des ongles (fig., fam.) - a se apăra cu
ghearele şi cu
dinţii (fig., fam.). JOUER la belle (fig., fam.) - a juca o partidă de baraj. JOUER de bonheur (fig.) - a avea
noroc.
223
JOUER
JOUER la fine bouche (fig., fam.) - a face mofturi (fam.). JOUER â cache-cache (fig.) - a se juca de-a v-
aţi ascunselea (fig.). JOUER de la carotte et du baton (fig., fam.) - a practica politica pedepsei şi a
răsplatei. JOUER une carte (fig.) - a face o încercare, o tentativă. JOUER sa derniere carte (fig.) - a-şi
juca ultima carte (fig.). JOUER la carte de la confiance (fig.) - a miza pe încredere. JOUER cartes sur
table (fig., fam.) - ajuca cu cărţile pe faţă (fig., fam.). JOUER Ies casse-pieds (fig., fam.) - a plictisi pe
cineva. JOUER des castagnettes (fig., fain.) - a tremura ca varga, a-i clănţăni
dinţii de frică (fig., fam.). JOUER (crânement) sa chance (fig.) - a-şi încerca norocul (cu curaj). JOUER de
son charme - a-şi utiliza farmecul. JOUER (au) â chat perene (fig.) - a juca leapşa pe ouate. JOUER sa
chemise (fig., fam.) - a-şi amaneta şi cămaşa (fig., fam.);
a se ruina. JOUER la comedie (fig.) - 1. a se preface; 2. a juca teatru (fig., fam.). JOUER une contredanse
(fig., fam.) - a plăti o contravenţie. JOUER Ies grandes coquettes (fig.) - a face pe seducătoarea. JOUER
sur la corde du souvenir (fig.) - a scormoni amintiri (fig.). JOUER des coudes (fig., fam.) - a da din coate;
a-şi face loc cu coatele
(fig., fam.). JOUER â coup sur (fig.) - a merge la sigur (fig.). JOUER â la courte-paille - a trage la sorţi.
JOUER du couteau (fig.) - a se bate cu cuţitul. JOUER qqch. sur un coup de de (fig.) - a-şi încerca
norocul. JOUER de la croupe (fig., pop.) - a face dragoste JOUER sur la defaite, la faiblesse, la misere
d'autrui (fig., lin.) -
a miza pe insuccesul, pe slăbiciunea, pe nenorocirea cuiva. se JOUER des difficultes (fig.) - a-şi râde de
greutăţi (fam.). ne pas JOUER Ies divas (fig., fam.) - a nu face caz de sine, a fi modest. JOUER Ies
ecureuils (fig., fam.) - a face economii; a pune deoparte
(fig., fam.). JOUER Ies enfants de choeur (fig.) - a face pe nevinovatul. JOUER l'etonnemenl, le
desespoir - a simula mirarea, disperarea. JOUER de son eventail (fig.) - a-şi face vânt cu evantaiul.
JOUER avec le feu (fig.) - a se juca cu focul (fig.). JOUER la fille de l'air (fig., pop.) - a se face nevăzut, a
o şterge (fig., fam.); parcă 1-a înghiţit pământul. i JOUER Ies petites filles (arg.) - a face pe tinerica
(fam.). JOUER au plus fin, au plus mălin (fig., fam.) - a se întrece în şiretenie; a vedea care pe care (fig.,
fam.).
JOUER_______________________________________________224
JOUER des flutes (fig., fam.) - a o lua la sănătoasa (fig., fain.).
JOUER sa fortune, sa reputation (fig.) - a-şi risca averea, reputaţia.
JOUER (hardiment) de la fourchette (fig., fam.) - a înfuleca; a băga în el (pop.).
JOUER gagnant - a juca la câştig; a merge la sigur (fam.).
JOUER des gambettes, des guibolles (fig., pop.) - a-şi lua picioarele la spinare (fig., fam.).
JOUER gros (fig., fam.) - a juca pe bani mulţi, pe mize mari (fig., fam.,.
JOUER Ies innocents (fig., fam.) - a face pe nevinovatul, pe mironosiţa.
JOUER des jambes (fig., fam. j - a o lua la sănătoasa, la picior (fig., fam.); a pleca în fugă.
JOUER le jeu (fig., fam.) - a respecta regulile jocului (fig.).
JOUER un jeu d'enfer (fig.) -1. a risca imens; 2. a intra într-un joc periculos.
JOUER beau jeu (fig., fam.) - a-i veni uşor (cuiva) să... (fam.). JOUER double jeu (fig., fam.) - a face joc
dublu (fig.); a fi taler cu două
feţe (fig., fam.); a juca la două nunţi, la două capete (fig., fain.). JOUER franc jeu (fig.) - a juca cinstit
(fig.), cu cărţile pe faţă (fig., fam). JOUER le grand jeu, son va-tout (fig.) - 1. a juca o carte mare (fig.,
fam.);
a pune totul în joc; 2. ajura cuiva dragoste eternă. JOUER gros (petit) jeu (fig.) - a (nu)-şi asuma riscuri
(fig.). JOUER sa liberte - a-şi risca libertatea. JOUER des mâchoires (fig., pop.) - a înfuleca (pop.).
JOUER â la main chaude (fig., fam.) - a juca bâza. JOUER de malchance, de malheur - a fi ghinionist.
JOUER au plus mălin avec qqn - a şmecheri pe cineva (fam.). JOUER â la marelle - a juca şotron.
JOUER Ies marioles (fig., fam.) - a face pe nebunul; a-şi da aere
(fig., fam.). JOUER Ies meneurs - a se comporta ca un agitator. JOUER la montre (fig.) - a nu se grăbi.
JOUER sur un mot, sur Ies mots (fig.) - 1. a se juca cu vorbele;
2. a răstălmăci cuvintele. JOUER de l'ceil, de la prunelle (fig., fam.) - a arunca ocheade; a face
cu ochiul (fig., fam.). JOUER sa peau (fig., fam.) - a-şi risca pielea (fig., fam.). JOUER Ies Pere Noel
(fig., fam.) - a fi generos; a face pe Moş Crăciun
(fig., fam.).
JOUER Ies petits saints (fig., fam.) - a face pe moralistul. JOUER comme un pied, comme un sabot (fig.,
fam.) - a juca prost, ca o cizmă (fig., fam.).
225
JUGER
JOUER aux pieds nickeles (fig., fam.) - a se juca de-a gangsterii. JOUER des poings (fig., fam.) - a se
bate cu pumnii (fig., fam.). JOUER Ies potiches (fig., fam.) - a fi un om de paie (fig., fam.). se JOUER de
qqn (fig., fam.) - 1. a-şi bate joc de cineva; 2. a duce de
nas pe cineva (fig., fam.). JOUER Ies rabat-joie (fig.) - a strica buna dispoziţie, cheful (cuiva). JOUER Ies
redresseurs de tort (fig.) - a face pe justiţiarul, a împărţi
dreptate (fig.).
JOUER â „rends-moi-Ies-billes" (fig., fam.) - a se acuza reciproc, a-şi
arunca unul altuia reproşuri. JOUER un bout de role (fig.) - a face figuraţie. JOUER Ies Saint-Hernard
(fig., fam.) - a face pe salvatorul. JOUER la grande scene, la scene du deux (fig.) - a face o scenă (fig.).
JOUER sa securite (fig.) - a-şi pune viaţa în pericol. JOUER Ies seducteurs - a face pe cuceritorul.
JOUER au grand seigneur - a face pe boierul. JOUER serre (fig., fam.) - a juca strâns, tare (fig., fam.).
JOUER au petit soldat (fig., fam.) - a face pe viteazul. JOUER ses derniers sous (fig., fam.) - a-şi juca
ultimul gologan
(fig, fam.).
JOUER sur Ies deux tableaux (fig.) - a fi cu fundul în două luntre
(fig., fam.). ■
JOUER Ies terreurs (fig., fam.) - a băga frica în cineva; a face pe leul. JOUER un tour, un pied de
cochon, un tour pendable, un sale tour
â qqn (fig., fain.) - a-i face cuiva o măgărie, o figură; a-1 trage pe
sfoară; a-i face o poantă (fig., fam.). JOUER un mauvais tour â qqn - a juca o festă cuiva. JOUER â qqn
un de ses petits tours â sa facon (fig., fam.) - a juca cuiva
o festă în felul său, cum numai el ştie să facă. JOUER le tout pour le tout, son va-tout (fig.) - a miza totul
pe o carte;
a risca (fig.); a pune totul în joc; a merge la noroc, la nimereală
(fam.).
JOUER sur du velours (fig., fam.) - a face ceva uşor, fără nici un risc. JOUER sa vie - a-şi periclita viaţa.
JOUIR d'un prestige considerable - a se bucura de un mare prestigiu. J0U1R de certains privileges au
grand dam des non-nantis - a se bucura de unele privilegii în dauna celor săraci. JOUXTER la route
(qqch.) (litt.) - a fi în apropierea unui drum (a ceva). JUGER en son âme et conscience (fig.) - a judeca
cinstit. JUGER sans appel (fig.) - a emite o judecată categorică, definitivă. JUGER en aveugle (fig.) - a
judeca orbeşte (fig.).
JUGER
226
JUGER d'une chose comme un aveugle des couleurs (fig.) - a judeca
în necunoştinţă de cauză. JUGER bon - a crede, a considera că e bine să... ne pas JUGER bon - a nu crede
de cuviinţă. JUGER sur l'etiquette du sac, sur la mine des gens (fig., fam.) - a se
lua după aparenţe. JUGER sur pieces â I'appui - a judeca pe bază de probe admise, a se
bizui pe probe. JUGER de qqch., de qqn - a aprecia ceva, pe cineva. JUGER par soi-meme - a judeca după
capul său. JURER comme un charretier - a înjura ca un birjar. JURER ses grands dieux, sa foi que...
(fig., fam.) - ajura pe toţi sfinţii
că... (fig., fam.). JURER comme un payen (fig.) - a înjura de cele sfinte. JURER avec qqch. (fig.) - a nu se
potrivi deloc cu ceva, a distona. JURER de qqch. - a afirma categoric, a-şi pune capul că... (fig., fam.). ne
JURER que par qqn (fig., fam.) - a fi orbit de admiraţie pentru cineva;
a nu se uita decât în gura cuiva (fig., fam.). JURER par le sang de qqn (fig., fam.) - ajura pe capul cuiva
(fig., fam.) JUSTIFIER qqch. - a certifica; a motiva; a justifica ceva. JUSTIFIER qqn - a dezvinovăţi, a
scuza pe cineva. JUSTIFIER de son identite (dr.) - a se legitima.
K
KIDNAPPER une personne - a răpi pe cineva.
L
se LABOURER le visage (fig.) - a se zgâria pe faţă (fig.).
Ies LACHER (fig., pop.) - a plăti cu zgâixenie; a-şi rupe din suflet
(fig-, fam.). ne pas LACHER Ies baskets, la gourniette, la grappe, Ies pompes
â qqn (fig., fam.) - a nu slăbi o clipă pe cineva (fig., fam.); a se ţine j
ciucure de cineva (fig.). LACHER la bonde â... (fig.) - a da drumul la o avalanşă de... (fig.). LACHER une
bordee d'injures - a trânti o ploaie de înjurături (fig.). LACHER une bourde - a-i scăpa porumbelul (fig.,
fam.); a face o gafa. LACHER la bride â qqn (fig., fam.) - a da frâu liber cuiva (fig., fam.). LACHER des
nouvelles au compte-goutte (fig.) - a comunica ştirile cu
zgârcenie. LACHER des des (fig., fam.) - a renunţa la un privilegiu. LACHER Ies ecluses (fig., fam.) - a
da frâu liber lacrimilor. LACHER le flambeau (fig., fam.) - a renunţa. LACHER du lest (fig., fam.) - a o
lăsa mai moale (fig.); a face concesii. LACHER le morceau, le paquet (fig., pop.) - a ciripi (arg.); a
mărturisi tot. ne pas LACHER le morceau - a nu da ceva din mână; a nu renunţa. LACHER son paquet ă
qqn (fig., fam.) - a-i spune cuiva verde-n faţa
(fig., fam.). LACHER le peloton (fig.) - a se desprinde de pluton (sport). LACHER pied (fig., fam.) - a da
îndărăt; a ceda (fig.); a renunţa. LACHER prise (fig., fam.) - 1. a da drumul; 2. a abandona, ne pas
LACHER prise (fig., fam.) - a nu renunţa; a se ţine cu dinţii
(fig., fam.). LACHER la proie pour l'ombre (fig.) - a da vrabia din mână pentru
cioara de pe gard (fig., fam.). LACHER qqn (fig., fam.) - a părăsi pe cineva la nevoie. LACHER la rampe
(fig., fam., euph.) - a da ortul popii (fig., fam). LACHER Ies renes (fig., fam.) - a renunţa; a abdica, ne pas
LACHER qqn d'une semelle (fig., fam.) - a nu slăbi pe cineva;
a urmări pe cineva ca o umbră (fig., fam..).
229______________________________________________LAISSER
LACHER tout â trac (litt.) - a părăsi, a renunţa pe nepusă masă (fig.).
ne pas en LACHER une (fig., fam., imn.) - a nu pierde nici o ocazie de a da în gropi (fig., fam.).
ne pas LAISSER de... (litt.) - a nu mai conteni să...
ne pas se LAISSER abattre (fig.) - 1. a-şi păstra calmul; 2. a nu renunţa, a nu se lăsa doborât (fig., fam.).
ne pas se LAISSER abuser (fig.) - a nu se lăsa dus de nas, înşelat, păcălit.
LAISSER dans une affaire jusqu'â sa derniere chemise (fig., fam.) -a-şi pierde într-o afacere până şi
ultimul ban, până şi cămaşa (fig-, fam.).
se LAISSER aller (fig., fam.) - 1. a se neglija, a nu se îngriji; 2. a se
lăsa pe tânjală (fig., fam.). se LAISSER aller â dire - a-şi îngădui, a-şi permite să spună. LAISSER une
lourde ardoise (fig., fam.) - a face datorii mari. se LAISSER avoir (fig.) - a se lăsa dus, înşelat, păcălit,
fraierit (fam.). y LAISSER ses bottes (fig., fam., euph.) - a da în primire (fig., fam., eufem.). LAISSER la
bride sur le cou (fig., fam.) - a da frâu liber (fig., fam.). LAISSER qqn en carafe (fig., fam.) - a lăsa pe
cineva la ananghie, cu
buzele umflate (fig., fam.).
LAISSER le champ libre (fig., fam.) - a lăsa cale liberă (fig.); a da libertate totală.
se LAISSER chauffer qqch. (fig., pop.) - a se lăsa prădat. LAISSER choir, en plan (en rade) (fig., fam.) -
a lăsa în aer; a lăsa baltă (fig., fam.).
LAISSER pour compte (fig.) -1. a lăsa de izbelişte (fig., pop.); 2. a lăsa altora ce nu-i trebuie lui; 3. a
abandona.
s'en LAISSER conter (fig., fam.) - a se lăsa dus de nas, fraierit
(fig-, fam.).
LAISSER â qqn Ies coudees franches (fig., fam.) - a da cuiva mână
liberă (fig., fam.).
LAISSER courir (fig., fam.) - a lăsa în plata Domnului (fig., fam.); a lăsa lucrurile în voia lor; a nu
interveni.
ne pas se LAISSER demonter (fig.) - a nu-şi pierde firea (fig., fam.).
LAISSER qqn derriere soi pour le talent, le merite (fig., litt.) - a fi mai talentat, mai merituos decât
altcineva.
se LAISSER dire (fig.) - a pleca urechea la ceva (fig., fam.).
LAISSER dormir (fig.) - a nu zgândări; a nu tulbura apele; a nu scormoni cenuşa (fw )
se
moni cenuşa (fig.).
! - \.l'0 •/•

LAISSER embarquer dans une histoire (fam.) - a se lăsa târât într-o poveste încurcată
LAISSER__________________________________________________230
se LAISSER emberlificoter (pop.) - a se lăsa îmbrobodit (fig., fain.). ne pas LAISSER d'espoir â qqn - a nu da
speranţe cuiva. se LAISSER faire - a nu se împotrivi; a se lăsa (fig.). se LAISSER faire une douce violence (fig.,
fam.) - a ceda până la urmă cu plăcere.
se LAISSER forcer la main (fig., fam.) - a accepta forţat.
se LAISSER glisser au gre des evenements - a se lăsa în voia valurilor
(fig., fam.), la voia întâmplării. LAISSER un gout d'amertume (fig., litt.) - a lăsa un gust amar (fig., Ut.). LAISSER
ses guetres quelque part (fig., fam., euph.) - a-şi lăsa, a-i
putrezi oasele pe undeva (fam.). ne rien LAISSER au hasard - a-şi lua toate măsurile de precauţie; a nu
lăsa nimic la voia întâmplării, ne pas s'en LAISSER imposer (fig.) - a nu se lăsa impresionat (fig.). LAISSER qqn
interdit - a lăsa pe cineva cu gura căscată (fig., fam.). LAISSER, rester en jachere (litt.) - a lăsa, a ajunge în
paragină. LAISSER qqn loin derriere soi (fig., fam.) - a o lua cu mult înaintea
cuiva (fig.).
se LAISSER manger dans la main (fig., fam.) - a fi conciliant, cumsecade. LAISSER manger, tondre la laine sur le
dos (fig., fam.) - a se lăsa jumulit (fig., fam.).
LAISSER qqn de marbre (fig.) - a nu înduioşa pe cineva, a-1 lăsa rece (indiferent).
LAISSER une marchandise pour compte (fig.) - a refuza o marfa comandată.
ne pas se LAISSER marcher sur Ies pieds (fig., fam.) - a nu se lăsa călcat pe coadă (fig., fam.).
LAISSER qqn mariner (fig., fam.) - a lăsa pe cineva să fiarbă în suc propriu (fig., fam.).
se LAISSER mener par le bout du nez (fig., fam.) - a se lăsa dus de nas
(fig., fam.).
LAISSER qqn mijoter (fig., fam.) - a lăsa pe cineva să fiarbă (fig., fam.). LAISSER murir la poire (fig.) - a lăsa să
se coacă strugurii; a aştepta j
să-i vină vremea (fig., fam.), momentul potrivit. LAISSER qqn pantois - a lăsa pe cineva înmărmurit, cu gura
căscată,
ţuţ (pop.).
LAISSER passer l'averse (fig.) - a aştepta să treacă furtuna (fig., fam.), j LAISSER passer le bout de l'oreille (fig.,
fam.) - a se da de gol (fig., fam.). | y LAISSER sa peau (fig., fam.) - a o păţi rău de tot; a muri. ne pas LAISSER
pierre sur pierre (fig., litt.) - a distruge, a rade de pe faţa pământului; a nu lăsa piatră pe piatră (fig., Ut.).
231
LANCER
LAISSER pisser le merinos (fig., pop.) - a lăsa lumea să trăncănească
(fam.); „câinii latră, caravana trece"; „bate vântul, latră câinii"
(fig., fam.). LAISSER son costume au placard (arg., euph.) - a trece pe lumea cealaltă
(fig., fam.). LAISSER qqn en plan (fig.) - a lăsa pe cineva în ploaie (fig., fam.). LAISSER des plumes
(fig., fam.) - a se pârli (fig., fam.). y LAISSER des plumes (fig., fam.) - a ieşi jumulit din ceva (fig., fam.).
LAISSER la porte ouverte a des negociations (fig.) - a fi deschis,
favorabil negocierilor (fig., fam.). se LAISSER porter comme un paquet de linge sale (fig., fam.) - a se
lăsa călcat în picioare (fig., fam.). ne pas s'y LAISSER prendre (fig.) - a nu se lăsa păcălit. se LAISSER
prendre a l'appeau (fig.) - a cădea în cursă (fig., fam.). se LAISSER prendre au bagout de qqn (fig., fam.)
- a se lăsa ameţit,
înşelat de vorbăria cuiva. se LAISSER prendre aux chants des sirenes (fig.) - a se lăsa ademenit,
vrăjit. se LAISSER prier (fig.) - a se lăsa rugat, a se lăsa greu (fig., fam.). LAISSER refroidir qqch. (fig.,
fam.) - a lăsa apele să se liniştească, ne pas LAISSER rouiller ses dents (fig., fam.) - a mesteca cu nădejde.
(LAISSER) aux bons soins de qqn - (a transmite) prin amabilitatea,
prin bunăvoinţa cuiva, ne pas LAISSER â qqn le temps de se retourner (fig., fam.) - 1. a nu-i
lăsa cuiva timp nici să răsufle (fig., fam.), a-1 hărţui; 2. a nu-i lăsa
cuiva timp de gândit. LAISSER tomber qqch. (fig., fam.) - a abandona; a lăsa baltă ceva (fig.). LAISSER
tomber qqn (comme une vieille chaussette) (fam.) - a nu se
mai interesa de cineva, a abandona pe cineva ca pe un gunoi (fam.). LAISSER traîner ses oreilles partout
(fig., fam.) - a asculta pe la toate
uşile; a trage cu urechea peste tot (fig., fam.). LAISSER qqch. au vestiaire (fig., fam.) - a abandona ceva; a
renunţa
la ceva. se LAISSER vivre - a trăi cum dă Dumnezeu (fig., fam.), la voia întâmplării. LANCER une
affaire - a pune o afacere pe picioare (fig., fam.). se LANCER â l'aveuglette (dans) (fig., fam.) - a se
arunca orbeşte (în)
(fig., fam.). LANCER un avis de recherche (dr.) - a emite un mandat de urmărire (dr.). se LANCER dans
Ies bonnes ceuvres - a se implica în opere de caritate. LANCER le bouchon un peu (trop) loin (fig.,
fam.) - a exagera;
a merge prea departe (fig., fam.).
LANCER__________________________________________________232
LANCER des canards (fig., fam.) - a lansa ştiri false (în presă).
se LANCER â corps perdu (dans qqch.) (fig., fam.) - a se arunca
orbeşte (în ceva) (fig., fam.). LANCER un cheval a fond de train (fig., fam.) - a împinge, a mâna la
maximum un cal. LANCER feu et flammes (fig., fam.) - a tuna şi a fulgera (fig., fam.). LANCER un chapelet
d'injures (fam.) - a trage o ploaie de înjurături. LANCER une oeillade (fig., fam.) - a arunca o ocheadă (fig., fam.).
LANCER un pave (fig., fam.) - 1. a face o gafă, o boacănă; a-i ieşi un
porumbel din gură (fig., fam.); 2. a nimeri ca Irimia cu oiştea în
gard (fig., fam.). se LANCER tete baissee dans... (fig., fam.) - a se arunca cu capul
înainte (în...) (fig., fam.). LANCER qqch. â tour de bras (fig., fam.) - a arunca ceva cu putere, ne pas LANTERNER
(fig., fam.) - a nu sta mult pe gânduri; a şti
ce vrea.
LARGUER Ies amarres (fig.) - a-şi lua libertatea. LARGUER qqn, qqch. (fig., fam.) - a se descotorosi de cineva, de
ceva (fig., fam.).
LAVER qqn de toute accusation (fig.) - a disculpa pe cineva.
LAVER un affront, une injure (fig., lin.)- a spăla un afront, o ruşine (fig.).
LAVER une brique (fig., pop.) - a se osteni degeaba.
LAVER son linge sale en familie (fig., fam.) - a-şi spăla rufele murdare în familie (fig.).
se LAVER Ies mains de qqch. (fig.) - a se spăla pe mâini (fig., fam.).
LAVER la memoire de qqn de tout reproche (fig., litt.) - a reabilita pe cineva (Ut.).
LAVER la tete â qqn (fig., fam.) - a trage un perdaf, o săpuneală cuiva
(fig., fam.); a-i freca ridichea (fig., pop.). â LAVER la tete d'un negre, on perd sa lessive (arg.) - a strica orzul
pe gâşte (fig., pop.); a voi să facă din rahat bici. se LECHER Ies badigoinces, Ies babines (fig., pop.) - a-şi linge
buzele
(fig-, fam.). LECHER Ies bottes, Ies pieds â qqn (fig., fam.) - a peria pe cineva
(fig., fam.), a-1 linge pe bombeuri (fig., pop.). s'en LECHER Ies doigts, Ies babines (fig., fam.) - a mânca cu poftă;
a-şi linge buzele, degetele (fig., fam.). LECHER Ies vitrines (fig., fam.) - a căsca gura la vitrine (fig., fam.). LESER
l'amour propre, l'orgueil de qqn (fig.) - a-i răni cuiva amorul
propriu (fig.).
LESSIVER qqn (fig., fam.) - 1. a da pe cineva afară din slujbă; 2. a-i lua cuiva tot ce are; a-i lua până şi cămaşa de pe
el (fig., fam.).
233
LEVIITER
LEVER la bonde a... (fig.) - a da drumul la o avalanşă de... se LEVER de bonne heure pour... (fig., fam.)
- a trebui să fii deştept ca să...
LEVER le câmp (fig.) - a o şterge, a şterge putina (fig., fam.). LEVER le coude (fig., fam.) - a bea
zdravăn. LEVER la crete (fig., fam.) - a-şi lua nasul la purtare (fig., fam.). LEVER la crosse en l'air (fig.) -
1. a se preda, a preda armele; 2. a refuza să lupte; 3. a se răzvrăti.
LEVER la cuisse (fig., pop.) — a ridica coada (fig., pop.); a aţâţa, a provoca un bărbat.
LEVER une dîme sur qqch. (fig., pop.) - a pune impozite pe ceva; a lua tribut.
ne pas LEVER le petit doigt (fig., fam.) - a nu mişca un deget (fig., fam.). LEVER un doute (fig.) - a
lămuri o îndoială.
LEVER Ies doutes (fig.) - 1. a acorda încredere; 2. a lămuri nişte îndoieli.
LEVER une femme, une fille (fig., fam.) - a seduce o femeie, o fată, o pipiţă (pop.).
se LEVER comme un seul homme (fig.) - a se împotrivi în unanimitate.
LEVER Ies impots - a încasa impozitele.
LEVER un lievre (fig., fam.) - a da peste o problemă spinoasă (fig., fam.).
LEVER la inain sur qqn (fig.) - a ridica mâna asupra cuiva (fig.).
LEVER le menton â qqn (fig., fam.) - a da curaj cuiva
LEVER le nez (fig., fam.) - a-şi ridica capul (fig.).
LEVER la patte - a urina (despre câini).
LEVER le pied (fig., fam.) - 1. a o şterge cu banii; a fugi cu banii din
casă (despre casieri, vânzători etc); 2. a încetini (maşină), se LEVER du pied gauche (fig., fam.) - a se
scula cu faţa la cearceaf
(fig, fam.).
LEVER un plan, une carte (fig.) - a întocmi un plan, o hartă. se LEVER des potron-jaquet, des potron-
minet (fig., fam.) - a se scula cu noaptea-n cap (fig., fam.).
se LEVER avec Ies poules (fig., fam.) - a se scula odată cu găinile
(fig., fam.).
LEVER le torchon (fig., fam.) - a înfrunta spectatorii la premiera unui spectacol.
LEVER le voile, un coin du voile (fig.) - a ridica vălul (fig.). LIBERER sa conscience (fig.) - a-şi descărca
conştiinţa. se LIER d'amitie avec qqn (fig.) - a se împrieteni cu cineva. LIER Ies mains â qqn (fig.) - a
lega pe cineva de mâini (fig.). LIMITER Ies degâts (fig.) - a preveni noi pagube.
LIRE
LIRE en diagonale (fig., fam.) - a citi la repezeală.
LIRE en filigrane, entre Ies lignes (fig.) - a citi printre rânduri (fig.).
LIRE dans le jeu de qqn (fig.) - a-şi da seama de intenţiile cuiva (fig.).
se LIVRER â certaines confessions - a face unele mărturisiri.
se LIVRER au hasard (fig.) - a se lăsa la voia întâmplării (fig.).
se LIVRER â qqn, â la merci de qqn (fig.) - a se da legat în mâinile
cuiva (fig.), a se lăsa la mâna, la cheremul cuiva (fig., fam.). LIVRER passage â qqn, â qqch. (fig.) - a lăsa
pe cineva (ceva) să treacă; a lăsa cale liberă (fig.), a face loc. LOGER une balle dans la cible - a trage un
glonţ la ţintă. se LOGER une balle dans le cigare (fig., arg.)- a-şi trage un glonţ în cap. LOGER le diable
dans sa bourse (fig., fam.) - a-i bate vântul în traistă,
prin buzunare (fig., fam.). LOGER â la meme enseigne (fig., fam.) - a fi o apă şi-un pământ
(fig., fam.). LOGER â la belle etoile (fig., fam.) - a dormi sub cerul liber (fig., fam.);
a nu avea unde pune capul (fig., fam.). LOUCHER sur qqch., sur qqn (fig., fam.) - a i se scurge ochii după
ceva, după cineva (fig., fam.). LOUER une maison clefs en main (fig.) - a închiria o casă la cheie (fîg.).
LUTTER d'arrache-pied (fig., fam.) - a lupta cu înverşunare. LUTTER au coude â coude (fig.) - a lupta
cot la cot (fig., fam.). LUTTER â qui mordrait la terre le premier (fig., fam.) - a lupta până
la capăt, pe viaţă şi pe moarte (fig., fam.). LUTTER de vitesse avec qqn (fig.) - a se lua la întrecere cu
cineva
(fig-)-
\
\
M
MÂCHER la besogne, le travail, Ies morceaux â qqn (fig., fam.) -
a-i servi cuiva totul pe tavă, de-a gata, mură-n gură (fig., fam.). ne pas MÂCHER ses mots, son opinion
(fig., fam.) - a spune verde
în faţă (fig., fam.).
MAINTENIR qqch. dur comme fer (fig.) - a susţine ceva sus şi
tare (fam.). MAINTENIR le cap de la rigueur - a întrona severitatea. se MAINTENIR â flot (fig., fam.) - a
pluti, a se menţine pe linia de
plutire (fig., fam.).
MAINTENIR la tete de qqn hors l'eau (fig.) - a ajuta pe cineva să iasă
la liman (fig.). MAÎTRISER sa colere - a-şi stăpâni mânia. MANDER qqch. â qqn - a scrie, a comunica
ceva cuiva. MANDER qqn d'urgence - a convoca urgent pe cineva. MANGER de l'argent, son capital
(fig., fam.), son fonds avec son
revenu - a-şi papa banii, a-şi prăpădi toată averea (fig., fam.). MANGER qqn de baisers, de caresses (fig.,
fam.) - a copleşi pe cineva
cu sărutări, cu mângâieri.
se MANGER le blanc des yeux (fig., fam.) - a-şi scoate ochii (fig., fam.); a se certa violent.
MANGER son ble en herbe (fig., fam.) - a vinde pielea ursului din
pădure, a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz (fig., fam.);
a tocmi vulpea din pădure (fig., fam.). MANGER le Bon Dieu (fig., rel.) - a se împărtăşi. MANGER du
bout des levres, des dents (fig., fam.) - a mânca fără
poftă, în silă. MANGER des briques (fig., fam.) - a mânca răbdări prăjite (fig., fam.). MANGER du
chameau par Ies deux bosses (fig., pop.) - a fi mort
de-a binelea (fig., fam.). MANGER avec Ies chevaux de bois (fig., fam.) - a răbda de foame. MANGER
comme un cochon (fig., fam.) - a mânca urât, ca un
porc (fam.).
MANGER_________________________________________________236
MANGER la consigne (fig.) - a trece peste consemn.
MANGER du cure (pop.) - a nu avea popimea la stomac (fig., pop.).
MANGER son Dieu (fig., rel.) - a se împărtăşi.
MANGER â sa faini - a mânca pe săturate.
ne pas MANGER â sa faim - a mânca pe sponci (fam.).
se MANGER Ies foies (fig., fam.) - 1. a-şi face singur probleme;
a-şi face singur rău; 2. a-şi muşca degetele (fig., fam.). MANGER du fromage (fig., fam.) - a fi prost dispus,
nemulţumit
îngrijorat.
MANGER la grenouille (fig., fam.) - a fugi cu încasările; a o şterge cu banii (pop.).
MANGER dans la main â qqn (fig., fam.) - a fi ca un mieluşel faţă de cineva (fig., fam.).
MANGER le morceau (fig., fam.) - a ciripi (fig., pop.); a-şi denunţa complicii.
MANGER un morceau (fig.) - a pune ceva în gura (fig., fain.). MANGER ses mots (fig.) - a-şi înghiţi cuvintele
(fig.). se MANGER le nez (fig., fam.) - a se lua la harţă (fam.). MANGER comme un ogre (fam.) - a înfuleca
asemenea unui căpcăun (fam.).
MANGER son pain blanc le premier (fig.) - a avea un debut reuşit,
un început bun. ne pas MANGER de ce pain-lâ (fig., fam.) - a nu obişnui să...,
a nu se preta la... (fig., fam.). MANGER le pain du roi (vx.) - a fi soldat. MANGER Ies pissenlits par la racine (fig.,
pop., euph.) - a fi oase şi
ulcele; a fi cu pătrunjel pe burtă, cu ţărână-n gură (fig., pop.); a-i
creşte iarba pe piept (fig., pop.). se MANGER Ies poings (fig., fam.) - a-şi muşca pumnii (fig., fam.). MANGER sur
le pouce (fig., fam.) - a mânca la botul calului (fig., fam.),
pe apucate, la repezeală. MANGER le poulet (arg.) - a împărţi prada. MANGER comme quatre (fig., fam.) - a
mânca cât patru. MANGER Ies raisins et laisser Ies pepins (fig., fam.) - a alege ce-i
mai bun (fig.).
MANGER au râtelier de qqn (fig., fam.) - a trăi pe spinarea cuiva (fig.Jam.).
MANGER â plusieurs, a tous Ies râteliers (fig.Jam.) - a suge la două
oi (fig., fam.); a se înfrupta de peste tot. se MANGER Ies sangs (fig.Jam.) - a-şi face griji; a-şi face sânge rău.
MANGER sa soupe â Ia grimace (fig., pop.) - 1. a înghiţi cu noduri;
a-i rămâne mâncarea în gât (fig., pop.); 2. a nu se înţelege cu nevasta.
237___________________________________________MANQUER
MANGER la soupe comme pere et mere (fig., fam.) - a creşte mare, cum au crescut şi părinţii.
MANGER la soupe sur la tete â... (de qqn) (fig., fam.) - a fi mai înalt
cu un cap decât... MANGER en Suisse (fig.) - a mânca de unul singur. MANGER tout ce qui vous tombe
sous la dent (fig., fam.) - a mânca
şi pietre, şi mere pădureţe (fig., fam.).
MANGER une trognole en pleine poire (arg.) - a o lua peste bot (fig., pop.).
MANGER de la vache enragee (fig., fam.) - a mânca răbdări prăjite (fig., fam.).
MANGER â ventre deboutonne (fig., fam.) - a mânca pe rupte (fig., pop.).
MANGER qqn des yeux (fig.) - a sorbi pe cineva din priviri, a mânca (pe cineva) din ochi (fig.).
MANIER la brosse â reluire (fig., fam.) - a umbla cu periuţa (fig., fam.).
MANIER toutes Jes ficelles (fig., fam.) - a trage toate sforile (fig., fam.).
se MANIER le popotin, le pot (vulg.), le train (pop.) - a se grăbi; a-şi mişca fundul mai repede (fig.,
fam.).
MANIER la rene de la reduction du cout (fig.) - a găsi mijloace pentru reducerea costului (fig.).
se MANIFESTER tous azimuts (fig., fam.) - a acţiona în toate
direcţiile, în toate sensurile. MANIPULER l'opinion publique (fig.) - a manipula opinia publică.
MANCEUVRER en douce (fig.) - a manevra cu abilitate, cu fineţe. se MANQUER (fig.) - a face o
încercare nereuşită de sinucidere. MANQUER de... -1. a fi în lipsă de.... a nu avea; 2. a fi cât pe ce să...
MANQUER d'â-propos - a nu avea nici o legătură (cu ceva), ne pas MANQUER de... (fig., fam.) - a face
neapărat (fig., fam.). ne pas MANQUER d'air (fig., fam.) - a fi îndrăzneţ, obraznic. MANQUER de bol,
de pot (fig., fam.) - a nu avea noroc. MANQUER de bras (fig.) - a duce lipsă de braţe de muncă.
MANQUER qqn d'un cheveu (fig.) - a fi cât p-aci să găsească, să se
întâlnească cu cineva (fig., fam.).
MANQUER le coche, une occasion (fig.) - a scăpa ocazia; a pierde trenul (fig., fam.).
ne pas MANQUER de coff're (fig., fam.) - a fi sigur pe sine, a avea tupeu (fam.).
MANQUER son coup (fig.) - a da greş; a da în bară (fig., fam.); a rata. ne pas MANQUER son coup (fig.,
fam.) - a lovi în plin; a nu da greş;
a nu rata lovitura (fig., fam.). MANQUER un cours, la classe - a chiuli.
MANQUER____________________________________________238
MANQUER de cran, d'estomac (fig., fam.) - a fi lipsit de curaj;
fi moale (fig., fam.). MANQUER a son devoir - a nu-şi îndeplini datoria. MANQUER â l'honneur (fig.) -
a-şi terfeli obrazul (fig., fam.). MANQUER de metier (fig.) - a fi novice în meserie (fig., fam.).
MANQUER une occasion - a pierde ocazia. MANQUER une belle occasion de se taire (fam.) - „dacă
tăceai, filozof rămâneai" (fam.); a vorbi tarn-nesam, vrute şi nevrute (fig.). MANQUER â sa parole (fig.) -
a-şi călca cuvântul (fig.). MANQUER de piment (fig., fam.) - a nu avea nici sare, nici piper;
a fi nesărat (fig.). MANQUER de poigne (fig., fam.) - a fi slab (fig.). MANQUER de pot (fig., fam.) - a nu
avea baftă (pop.); a fi ghinionist. MANQUER â ses principes (fig.) - a fi neprincipial, a nu-şi respecta
principiile, ne pas MANQUER de souffle (fig.) - a fi îndrăzneţ. MANQUER le train (fig.) - a pierde
trenul (fig.). ne pas en MANQUER une (fig., fam.) - a face numai gafe. MANQUER sa vie (fig.) - a-şi rata
viaţa (fig.). MAQUILLER la verite (fig.) - a denatura adevărul, ne pas MARCHANDER son estime a qqn
(fig.) - a acorda cuiva toată I stima. ■
MARCHER sous la banniere de (qqn) (fig.) - 1. a fi discipolul cuiva; 2. a se alătura unui partid; a activa
în rândurile unei organizaţii. MARCHER au petit bonheur (fig., fam.) - a merge la întâmplare, la
fie ce-o fi (fam.). MARCHER sur Ies brisees de qqn (fig., fam.) - a intra în concurenţă cu cineva, a voi să-
1 înlocuiască (în dragoste); a se băga pe fir (fam.). MARCHER comme un canard (fam.) - a se legăna ca o
raţă (fam.). MARCHER sur des charbons ardents (fig.) - a sta pe un butoi de pulbere; a sta ca pe jăratic
(fig., fam.). ne pas MARCHER dans une combine (fig., pop.) - a nu se băga într-o
învârteală (fam.). MARCHER sur la corde raide (fig., fam.) - a sta pe muchie de cuţit
(fig., fam.). a
MARCHER sur le corps, sur le ventre â qqn (fig., fam.) - a călca
peste cadavre (fig., fam.). *
MARCHER â cote de ses pompes (fig., fam.) - a merge cu capul în
nori (fig., fam.). MARCHER au coude â coude (fig., fam.) - a merge cot la cot (fig.). MARCHER droit
(fig., fam.) - a nu se abate de la drumul cel drept (fig., fam.).
239
MARCHER
MARCHER comme une ecrevisse (fig., fam.) - a înainta ca racul
(fig., fam.). MARCHER dans l'histoire de qqn (fig.) - a fi credul; a se lăsa
păcălit. MARCHER (avec qqn) la main dans la main, comme un seul
homme (fig.) - a merge mână-n mână cu cineva (fig., fam.). MARCHER sur des ceufs (fig., fam.) - a
umbla ca pe ouă (fig., fam.). MARCHER â pas comptes (fig.) - a umbla cu băgare de seamă (fig.).
MARCHER â pas de Ioup (fig.) - a merge cu paşi de pisică (fig.),
tiptil (fam.). MARCHER d'un pas de tortue (fig.) - a merge ca melcul (fig.). MARCHER d'un bon pas
(fig.) - a merge cu paşi mari (fig.). MARCHER sur Ies pas. sur Ies traces de qqn (fig.) - a imita pe cineva,
a călca pe urmele cuiva (fig., fam.). MARCHER â quatre pattes (fig., fam.) - a merge în patru labe
(fig., fam.). MARCHER sur trois pattes (arg., auto) - a merge în trei cilindri
(auto). MARCHER d'un bon pied (fig., fam.) - a întinde pasul (fig., fam.). MARCHER sur Ies pieds â qqn
(fig., fam.) - a călca pe cineva pe
bătătură, pe coadă (fig., fam.). MARCHER sur Ies plates-bandes de qqn (fig., fam.) - a se băga pe
fir (fig., pop.), peste cineva; a sta în calea cuiva (fig.); a umbla în
ograda altuia (fig., pop.). MARCHER au poil (fig., fam.) - a merge strună (fig., fam.). MARCHER sur ses
principes (fig.) - a-şi încălca principiile (fig.). MARCHER avec qqn (fig., fam.) - a susţine pe cineva
(fig.). MARCHER sur qqn (fig., fam.) - a se repezi la cineva (fig., fam.). MARCHER sur la queue â qqn
(fig., fam.) — a călca pe cineva pe
coadă (fig., fam.). MARCHER â reculons (fig.) - a da înapoi ca racul (fig., fam.). MARCHER ă plein
regime (fig., fam.) - a merge din plin (fig., fam.);
a funcţiona bine (despre un motor). MARCHER comme sur des roulettes (fig., fam.) - a merge ca pe
roate (fig., fam.). MARCHER au sirop d'oseille (fig., pop.) - a acţiona, a funcţiona
numai pe bani. MARCHER â souhait - a merge strună, uns (fig., fam.). MARCHER sur Ies talons de qqn
(fig., fam.) - a se ţine după cineva
(fig., fam.). MARCHER la tete basse (fig., fam.) - a umbla cu coada între picioare
(fig., fam.).
MARCHER
240
MARCHER bon train (fig.) - a merge repede, întins (fig.).
MARCHER contre le vent (fig., fam.) - a se lupta cu greutăţile; a înainta împotriva curentului (fig.).
MARCHER plus vite que qqn (fig.) - a o lua înaintea cuiva (fig., fam.).
se MARIER bien (mal) (fig.) - a se potrivi (a nu se potrivi).
MARQUER le(s) coup(s) (fig.) - 1. a sublinia importanţa unui eveniment; 2. a se simţi jignit.
MARQUER mal (pour Ies personnes) (fam.) - a face impresie proastă.
MARQUER mieux - a sublinia; a scoate mai bine în evidenţă.
MARQUER le pas (fig., fam.) - a bate pasul pe loc; a se opri (fig., fam.); a nu progresa (fig.).
MARQUER un point â qqn sur ses tablettes (fig., fam.) - a-i fi superior cuiva (cu ceva).
MARQUER qqch. sur ses tablettes (litt.) - a-si nota ceva; a tine minte
(fig.)-
MARQUER un tournant decisif (fig.) - a marca o cotitură, o schimbare decisivă (fig.).
MEDITER un mauvais coup (fig.) - a pune la cale o lovitură (fig., fam.).
ne pas MELANGER Ies torchons avec Ies serviettes (fig., fam.) -a face diferenţă de calitate.
se MELER des affaires de qqn - a se amesteca în treaba cuiva (fig.).
MELER Ies fusees (fig., fam.) - a încurca borcanele (fig., fam.), a confunda lucrurile.
MELER son grain de sel (fig., fam.) - a interveni tam-nesam într-o conversaţie (fam.).
MENACER de mesures de retention (cir.) - a ameninţa cu luarea unor măsuri de reţinere (a unui obiect
aparţinând debitorului) (di:).
se MENAGER des allies - a-şi face, a-şi găsi aliaţi.
se MENAGER un aparte (fig.) - a obţine o conversaţie între patru ^ ochi (fig.).
MENAGER la chevre et le chou (fig., fam.) - a împăca şi capra şi r varza (fig., fam.).
MENAGER ses effets (fig., fam.) - a şti să producă impresie.
ne pas MENAGER ses efforts (fig., fam.) - a se strădui din plin (fig., fam.); a-şi da toată silinţa.
se MENAGER des intelligences dans la place (fig.) - a-şi asigura informatori, complici undeva.
ne pas MENAGER sa peine (fig.) - a-şi da toată osteneala (fig.).
se MENAGER une porte de sortie (fig.) - a-şi asigura o portiţă de scăpare (fig.).
MENER plusieurs activites de front - a activa pe mai multe fronturi în acelaşi timp (fig.).
MENER
MENER qqn a la baguette, par le bout du nez (fig., fam.) - a învârti
pe cineva pe degete, a-1 duce de nas (fig., fam.). MENER le bal (fig., fam.) - a fi în frunte (fig., fam.); a
conduce. MENER la barque (fig., fam.) - a ţine frânele, cârma (fig., fam.). MENER qqn en băteau, en
barque ((fig., fam.) - a duce pe cineva cu
preşul, de nas (fig., fam.); a înşela pe cineva. MENER â bien, â bonne fin, â terme (fig.) - a duce ceva la
bun
sfârşit; a sfârşi cu bine (fig., fam.). MENER grand bruit, grand tapage, grand train (fig., fam.) - a trăi pe
picior mare (fig., fam.). MENER qqn â la carotte et au baton (fig., fam.) - a lua pe cineva
când cu binele, când cu răul (fig.). MENER qqn â la cravache (fig.) - a mâna pe cineva cu biciul (fig.).
MENER la danse (pej.), le jeu (fig.) - a trage sforile; a fi stăpân pe
situaţie (fig., fam.). MENER le deuil - a fi în fruntea cortegiului de înmormântare. MENER une enquete -
a face o anchetă, a ancheta. MENER â bonne fin (fig., fam.) - a duce la bun sfârşit (fig., fam.). MENER la
fronde (fig.) - a înfrunta opoziţia (fig.). MENER de front (fig., fam.) - a face mai multe lucruri deodată.
MENER qqn en laisse (fig., fam.) - a face pe cineva să joace după
cum i se cântă (fig., fam.). ne pas en MENER large (fig., fam.) - 1. a fi la ananghie, în pericol, la
strâmtoare; a nu-i fi la îndemână (fig., fam.); 2. a nu se simţi la
largul său (fig.). MENER qqch. de main de maître (fig., fam.) - a orchestra ceva în
mod magistral (fig.).
MENER une action avec maîtrise (fig., fam.) - a face ceva cu competenţă.
MENER une negociation - a negocia.
MENER Ies poules pisser (fig., pop.) - a fi pe post de fată-n casă (despre bărbaţi).
MENER son equipage â renes courtes (fig., fam.) - a-şi ţine oamenii
din scurt (fig., fam.). MENER une affaire rondement (fam.) - a fi eficient în afaceri. MENER (Ies choses)
tambour battant (fig., fam.) - a acţiona repede
şi susţinut. MENER un train d'enfer (fig.) - a trăi într-un ritm îngrozitor. MENER joyeuse vie (fig.) - a
duce trai pe vătrai (fig., fam.). MENER une vie de baton de chaise (fig., fam.) - a duce o viaţă
dezordonată, de petreceri. MENER la vie dure a qqn (fig.) - a face zile fripte cuiva (fig., fam.).
MENER
242
MENER une vie de gagne-petit (fig., fain.) - a duce o viaţă mediocră.
MENER la vie â grandes guides (fig., fam.) - a trăi boiereşte (fain.).
MENER une vie tres olle-olle (fig., fam.) - a duce o viaţă deşănţată.
MENER une vie de pacha (fig., fam.) - a trăi ca (un) bimbaşă (fig., fam.).
MENER une vie de patachon (fig., fam.) - a duce o viaţă agitată, nechibzuită (fig.).
MENTIR comme un arracheur de dents (fig., fam.) - a minţi de îngheaţă apele (fig., fam.).
MENTIR comme on respire (fig., fam.) - a spune în două vorbe trei minciuni (fig., fam.).
MERITER le detour (fig., fam.) - a merita osteneala (fig., fam.).
MESURER Ies autres â son aune, â sa toise (fig.) - a crede că toată lumea e ca el; a-i judeca pe ceilalţi
după sine (fig.).
MESURER au compte-gouttes (fig.) - a da ceva cu linguriţa (fig.).
ne pas se MESURER avec qqn (fig.) - a nu-şi pune mintea cu cineva (fig., fam.).
MESURER son epee â celle des autres (fig., fam.) - a se întrece, a se măsura cu cineva (fig., fam.).
MESURER qqn des yeux (fig.) - a măsura pe cineva din ochi (fig.).
se METTRE aux abonnes absents (fig., fam.) - a face pe mortul (fig., fam.).
se METTRE â l'abri (fig.) - a se pune la adăpost (fig.).
METTRE l'accent sur qqch. (fig.) - a pune accentul pe ceva (fig.); a sublinia.
METTRE qqn sur une affaire (fig., fam.) - a vinde un pont (fig., fam,).
se METTRE sur une affaire (fig.) - a se ocupa de o afacere, de o problemă.
se METTRE dans une sale affaire (fig.) - a se băga într-o treabă murdară (fig.).
se METTRE â l'affut (fig.) - a sta la pândă; a fi în căutare de... (fig.).
METTRE en l'air (fig.) - a întoarce cu fundul în sus (fig., fam); a răvăşi.
se METTRE â l'aise (fig.) - a se simţi ca (la mama) acasă (fig., fam.). \
METTRE qqn â l'aise, a son aise (mal â l'aise) (fig.) - a face pe cineva să se simtă bine (prost) (fig.).
METTRE qqn â l'amende - a da amendă cuiva, a amenda.
METTRE son amour-propre, sa fierte dans sa poche (fig., fam.) 4 a lăsa mândria la o parte (fig., fam.).
METTRE en appetit (fig., fam.) - a deschide pofta (fig., fam.).
METTRE de l'argent â gauche (fig., fam.) - a pune bani la ciorap, la j saltea (fig., fam.).
243_____________________________________________METTRE
METTRE tous Ies atouts dans son jeu (fig.) - a-şi asigura toate şansele (fig.).
METTRE qqch. en avânt (fig., fam.) - a da întâietate; a se ocupa mai întâi de ceva.
METTRE qqn en avânt (fig.) - a lua pe cineva influent drept paravan
(fig.). se METTRE en avânt (fig.) - 1. a se pune într-o lumină favorabilă;
2. a se da mare şi tare (fig., fam.); 3. a ieşi în faţă (fig., fam.). METTRE qqn dans le bain (fig., fam.) - a
băga la apă pe cineva
(fig., fam.).
METTRE en balance (fig.) - a cântări (fig.).
METTRE qqn au ban (fig.) - a pune pe cineva la index (fig.).
METTRE qqn au ban de la societe (fig., fam.) - a scoate pe cineva în
afara societăţii, a-1 marginaliza. METTRE bas - a făta.
METTRE bas Ies armes (fig.) - a depune armele; a capitula. METTRE â bas (fig.) - 1. a distruge; 2. a
răsturna; a da jos (fig.). METTRE qqn plus bas que terre (fig., fam.) - a face pe cineva albie
de porci (fig., fam.).
METTRE des bâtons dans Ies roues (fig., fam.) - a pune beţe-n roate
(fig., fam.).
METTRE Ies bâtons, Ies bouts (fig., fam.) - a spăla putina (fig., fam.).
METTRE en batterie (fig.) - a pune în poziţie de tragere.
METTRE du baume au (dans le, sur le) coeur de qqn (fig., fam.), sur
la plaie â qqn (fig., fam.) - a consola pe cineva. METTRE un bemol (fig., fam.) - 1. a o lăsa mai încet; 2. a
vorbi mai
calm; 3. a se comporta mai delicat. METTRE du beurre dans ses epinards (fig., fam.) - 1. a-şi ameliora
situaţia (fig.); 2. a se înfrupta din oala cu smântână (fig., fam.). se METTRE bien (mal) avec qqn (fig.,
fam.) - a se pune bine (rău) cu
cineva (fig., fam.). METTRE blanc sur noir (fig.) - a scrie negru pe alb (fig.). METTRE qqn dans la
blouse (fig., fam.) - a-i face cuiva o poantă,
o figură, a-1 trage pe sfoară (fig., fam.). METTRE qqn en boîte (fig., fam.) - a lua pe cineva la mişto (fig.,
pop.). METTRE le bordel (fig., pop.) - a dezorganiza; a da totul peste cap
(fig., fam.); a bramburi (pop.). METTRE Ies bouchees doubles (fig., fam.) - a-i da bătaie, zor (fig., fam.).
y METTRE un bouchon (fig., fam.) - a-şi pune lacăt la gură (fig., fam.). METTRE qqn en bouillie (fig.,
fam.) - a-face chiseliţă pe cineva;
a aduna pe cineva pe făraş (fig., fam.), a-1 stâlci în bătaie, a-i poci
mutra (pop.).
METTRE
244
se METTRE en boule (fig., fam.) - a se face foc şi pară (fig., fam.). METTRE Ies bouts (comme si on
avait le feu au derriere) (fig., pop.)-
1. a o întinde (pop.); 2. a porni ca din puşcă (fig., fam.). se METTRE en branle (fig.) - a se pune în
mişcare (fig.). METTRE â qqn la bride sur le cou (fig.) - a da frâu liber cuiva (fig.). METTRE qqn en
cabane (fig., pop.) - a băga pe cineva la zdup
(fig., fam.). METTRE qqn en cage (fig., fam.) - a băga pe cineva la închisoare. se METTRE en campagne
(fig.) - a intra în acţiune, a se angaja într-o
campanie. METTRE le cap sur... (fig.) - a se îndrepta spre... METTRE qqn en cause (fig.) - a implica, a
acuza pe cineva. METTRE qqn hors de cause (fig.) - a scoate pe cineva din cauza,
a-1 declara nevinovat (fig.). se METTRE la ceinture (fig., fam.) - a strânge cureaua (fig., fam.). METTRE
qqch. en cendres (fig.) - a face praf şi pulbere (fig.). METTRE du champ entre soi et qqn d'autre (fig.) - a
ţine pe cineva
la distanţă (fig.), a-1 îndepărta. METTRE la chance (toutes Ies chances) de son cote (fig., fain.) -
1. a-şi asigura sorţi de izbândă; 2. a trage spuza pe turta sa (fig., fam.). METTRE une femme en chambre
(fig., vx.) - a întreţine o femeie;
a avea o ţiitoare (pop.). METTRE (un travail) en (sur le) chantier (fig.) - a pune ceva pe
picioare (fig., fam.), a începe o acţiune. METTRE un beau chapeau sur la tete de qqn (fig., fam.) - a încon-
deia (fig., fam.), a aranja bine pe cineva (fig.); a turna o oală de
lături pe capul cuiva (fig., pop.). METTRE qqn sous le charme (fig.) - a fermeca pe cineva (fig.).
METTRE qqn, qqch. en charpie (fig.) - a face bucăţele pe cineva,
ceva (fig., fam.). METTRE la charrue avânt (devant) Ies bceufs (fig., fam.) - a pune
carul înaintea boilor (fig., fam.); a face ceva anapoda (fam.). se METTRE en chasse (fig., fam.) - a se pune
pe căutat (fig., fam.). se METTRE sur le chemin de qqn (fig.) - a se pune în calea cuiva (fig.). METTRE
qqn en chemin (fig.) - a îndruma pe cineva. METTRE qqch. en chemin - a porni ceva. METTRE qqn en
chemise (fig.) - a aduce pe cineva la sapă de lemn
(fig., fam.); a-i lua şi boii din curte (fig., fam.). METTRE qqn au chomage - a lăsa (pe eva) fără slujbă.
METTRE la ele sous la porte, sous le paillasson (fig., fam.)-1. a o şterge;
a trage uşa după el (fig., fam.); 2. a se muta pe furiş; 3. a înceta să mai
lucreze.
245
METTRE
se METTRE â la cloche (arg.) - a se pune la curent.
METTRE qqch. au clou (fig., fam.) - a amaneta ceva, a pune ceva
amanet; a duce la Muntele de pietate. METTRE son cceur â nu (fig.) - a-şi deschide sufletul (fig.).
METTRE du coeur au ventre â qqn (fig.) - a da cuiva curaj, energie. METTRE tout son cceur dans ses
paroles (fig.) - a vorbi cu foc (fig.). se METTRE en colere - a se aprinde de mânie. METTRE qqn hors de
combat (fig.) - a scoate pe cineva din luptă (fig.). METTRE qqch. sur le compte de qqn (fig., fam.) - a da
vina pe
cineva (fam.).
METTRE qqn en confiance - a câştiga încrederea cuiva. METTRE qqn dans la confidence - a împărtăşi
cuiva un secret. METTRE â qqn la corde au cou (fig., fam.) - a pune cuiva funia de
gât; a băga pe cineva la apă (fig.Jam.). se METTRE la corde au cou (fig., fam.) - a-şi pune singur funia de
gât, capul sub patrafir (fig.Jam.). METTRE â cote de la plaque (fig.Jam.) - a greşi; a nu-şi atinge ţinta
(fig.). se METTRE du cote du plus fort, du manche, du bon cote (fig., fam.) -
a se da de partea celui mai tare (fig.Jam.).
en METTRE un coup (fig., fam.) - a munci cu îndârjire; a trage tare (fig.Jam.).
METTRE en coupe reglee (fig.) - a impune curbe de sacrificiu. METTRE â qqn le couteau, le pistolet sur
la gorge (fig.) - a pune
cuiva pistolul în piept, cuţitul la beregată (fig., pop.). METTRE la crosse en l'air (fig.) - 1. a se preda; a
preda armele;
2. a refuza să lupte; a se răzvrăti. METTRE qqch. debout (fig.) - a pune ceva pe picioare (fig.); a organiza.
METTRE qqn dedans (fig., pop.) - a duce de nas pe cineva; a băga
pe cineva în cofă (fig.Jam.); a trage clapa cuiva (fig.Jam.). METTRE Ies chiens en defaut (fig., fam.) - a
induce în eroare. METTRE qqn en defaut (fig.) - a prinde pe cineva cu mâţa în sac, cu
ocaua mică (fig.Jam.), a-1 găsi în neregulă. METTRE qqn au defi de faire qqch. - 1. a ambiţiona pe cineva
să...;
2. a încolţi pe cineva (fig.). METTRE qqn en demeure de... (fig.) - a soma pe cineva să... METTRE le
telephone en derangement - a scoate telefonul din
furcă, a-1 lăsa deschis.
METTRE qqn derriere Ie decor (arg.) - a ciopârţi pe cineva (fig., pop.), a-1 omorî.
se METTRE en devoir de... - 1. a lua hotărârea să...; 2. a se pregăti
sa.
METTRE__________________________________________________246
se METTRE au diapason (fig.) - 1. a se pune de acord; 2. a se lua după cineva (fig.).
METTRE qqn en difficulte - a face greutăţi cuiva; a-J pune într-o situaţie dificilă.
METTRE le doigt dessus (fig.) - a ghici; a recunoaşte.
METTRE le doigt dans Pengrenage (fig., fam.) - a intra în horă; a nu
mai putea da înapoi (fig.). se METTRE le doigt dans l'oeil (fig., fam.) - a se înşela amarnic; a-şi
fura singur căciula (fig., fam.). METTRE le doigt sur Ia plaie (fig.) - a pune degetul pe rană (fig.). y METTRE Ies
quatre doigts et le pouce (fig., fam.) - 1. a-şi linge
degetele (fig.); a se ospăta pe cinste (pop.); 2. a proceda brutal. se METTRE qqn â dos (fig., pop.) - a-şi aprinde paie-
n cap cu cineva;
a-şi ridica pe cineva în cap (fig., fam.), a-şi face duşmani. METTRE qqch. sur le dos de qqn (fig., fam.) - a pune ceva
în cârca
cuiva; a arunca, a da vina pe cineva (fig., fam.). METTRE qqn le dos au mur (fig., fam.) - a încolţi pe cineva (fig.).
METTRE qqch. en doute - a nu avea încredere, a pune ceva la îndoială. METTRE en doute son leadership
[lidceR/ip] - a se îndoi de capacitatea liderului său.
METTRE son drapeau dans sa poche (fig., fam.) - a nu-şi exprima părerile pe faţă.
METTRE qqn dans de beaux draps (fig.) - a băga pe cineva ia apă (fig-, fam.).
se METTRE dans les'memes draps (fig., fam.) - a se culca împreună;
a se băga în acelaşi aşternut. METTRE â qqn l'eau â la bouche (fig., fain.) - a face pe cineva să-i lase
gura apă (după ceva) (fig., fam.); a-i deschide pofta (fig., fam.). se METTRE dans l'eau de peur de la pluie (fam.,
iron.) - a se băga în
apă de frica ploii (iron.). METTRE de l'eau dans son vin (fig.) - a mai renunţa la pretenţii;
a o lăsa mai moale (fig., fam.). METTRE qqn â l'ecart (fig.) - a ţine pe cineva deoparte, a nu-1 lăsa
să se afirme, a-1 izola, a-1 marginaliza. METTRE qqn en echec (fig.) - a ţine pe cineva în şah (fig.). se METTRE â
l'ecoute (fig.) - a trage cu urechea (fig., fam.). METTRE qqn en emoi - a da cuiva emoţii, a-1 nelinişti. METTRE
qqch. aux encheres - a scoate ceva la licitaţie. METTRE tout son enjeu sur qqn (fig.) - a miza totul pe cineva (fig.).
METTRE â qqn l'epee dans Ies reins (fig.) - a pune cuiva sula-n coaste (fig., fam.).
247_____________________________________________METTRE
METTRE qqn â (rude) epreuve - a pune pe cineva la (grea) încercare.
METTRE de grands espoirs en qqn - a-şi pune mari speranţe în cineva.
se METTRE l'esprit â la torture (fig.) - a-şi stoarce creierii; a-şi bate capul (fig., fam.).
METTRE une idee dans l'esprit, dans la tete de qqn (fig.) - a-i băga cuiva o idee în cap (fig., fam.).
METTRE Ies essuie-glaces en route - a pune ştergătoarele în funcţiune (auto).
METTRE en etat de marche (fig., fam.) - a pune în stare de funcţionare.
METTRE en evidence (fig.) - a sublinia, a scoate în evidenţă (fig.).
METTRE qqn en examen (fig.) - a cerceta pe cineva (fig.), a-1 ancheta.
METTRE qqn au fait - a aduce cuiva ceva la cunoştinţă, a-1 pune la curent.
METTRE le feu - a da foc.
METTRE le feu aux etoupes (fig.) - a stârni o dragoste puternică.
METTRE le feu aux planches (fig.) - a juca teatru cu pasiune.
METTRE le feu aux poudres, â un baril de poudre (fig.) - 1. a declanşa o catastrofă; 2. a stârni sentimente
puternice.
METTRE â feu et â sang (fig.) - a trece prin foc şi prin sabie; a pârjoli (fig.).
METTRE sa fierte dans sa poche (fig., fam.) - a lăsa mândria la
o parte (fig., fam.). METTRE fin â sa vie, â ses jours - a-ţi pune capăt zilelor. METTRE flamberge au
vent (fig.) - a scoate sabia; a porni la atac (fig.). METTRE qqn sur le flanc (fig., fam.) - a pune pe cineva la
pământ
(fig., fam.), a-1 termina (fig., fam.). METTRE qqn â flot (fig., fam.) - a aduce pe cineva pe linia de plutire
(fig-, fam.).
METTRE du foin dans ses bottes, dans Ies râteliers (fig., fam.) -
a pune bani la ciorap (fig., fam.). METTRE qqn au frais (fig., fam.), au frigo (fig., pop.) - a băga pe
cineva la răcoare (fig., fam.). se METTRE en frais (fig., fam.) - 1. a se băga la cheltuială (fig., fam.);
2. a face eforturi; a-şi da osteneală (fig., fam.). METTRE un frein â qqcijî. (fig.) - a pune capăt la ceva.
METTRE au frigidaire (fig., fam.) - a pune deoparte (fig., fam.). s'en METTRE plein le buffet, dans le
fusil jusqu'aux yeux, dans le
coco (le cornet, le gesier, la lampe, la panse, le sac, la tirelire)
(pop.); se le mettre jusqu'au coude (fig., fam.) - a se ghiftui;
a mânca pe rupte; a băga la ghiozdan (fig., fam.). METTRE qqch. en gage - a amaneta ceva. METTRE des
gants (fig.) - a se purta cu mănuşi (fig.).
METTRE
248
METTRE qqn en garde - a avertiza, a preveni pe cineva. se METTRE sur ses gardes (fig.) - a fi cu ochii
în patru (fig., fam.). en METTRE â gauche (arg.) - a pune bani la saltea (fig., pop.). METTRE Ies (pleins)
gaz (fig., fam.) - a accelera; a-i da bătaie
(fig., fam.). METTRE qqn sur Ies genoux (fig., fam.) - a scoate untul din cineva
(fig-)-METTRE Ies deux genoux en terre (fig.) - a se lăsa îngenuncheat
(fig-)-METTRE sous globe (fig., iron.) - a pune la păstrare (iron.); a păzi ca
pe ochii din cap (fig., fam.). METTRE qqn en goguette (fig., fam.) - a ameţi, a înveseli pe cineva
cu băutură. METTRE toute la gomme (fig., pop.) - a-i da bătaie (fig., fam.). METTRE qqch. au gout du
jour (fig.) - a renova; a moderniza;
a actualiza. METTRE son grain de sel (fig., fam.) - a se băga în conversaţie," în
vorbă ca musca în lapte (fig., fam.). METTRE un grain de sel sur la queue d'un oiseau, d'un moineau
(fam., iron.) - a reuşi imposibilul; a prinde luna cu mâna (fig., fam.). METTRE le grappin dessus, sur qqn
(fig., fam.) - a pune laba, gheara
pe cineva (fig., fam.). se METTRE â l'heure (de l'Amerique, de la France etc.) - a trăi ca
în (America, Franţa etc.) (fig., fam.). METTRE le holâ (â qqch.) (fig.) - a pune piciorul în prag (fig., fam.);
a pune capăt la... METTRE en honneur - a pune la loc de cinste. METTRE qqn hors de danger (fig.) - a
scoate pe cineva din pericol,
a-1 pune în afara pericolului. METTRE qqn hors jeu (fig., fam.) - 1. a scoate pe cineva din joc
(fig., fam.); 2. a scoate din cauză. METTRE qqn hors la loi (fig.) - a scoate pe cineva în afara legii
(fig-)-METTRE qqn hors de soi (de lui) (fig., fam.) - a scoate pe cineva din
răbdări, din sărite (fig., fam.), din pepeni (fig., pop.). METTRE de l'huile sur le feu (fig.) - a turna gaz
peste foc (fig.). METTRE de l'huile sur Ies plaies de qqn (fig.) - a alina rănile
cuiva (fig.). METTRE de l'huile dans Ies rouages (fig.) - a-şi aranja ploile
(fig., fam.); a unge (fig., fam.), a şperţui. METTRE qqn de (fort) mechante humeur (fig.) - a enerva (la
culme)
pe cineva, a-1 indispune.
249_____________________________________________METTRE
METTRE qqn â l'index (fig.) - a pune pe cineva la index, a-1 boicota. METTRE qqch. en jeu (fig.) - a
pune ceva în joc, la bătaie (fig.). METTRE qqn dans son jeu (fig.) - a amesteca pe cineva în socotelile sale
(fig.).
METTRE qqch. â jour (fig.) - a actualiza ceva.
METTRE qqch. au jour (fig.) - a scoate la iveală; a da ceva în vileag (fam,.).
METTRE au jour, au monde (fig.) - a aduce pe lume (fig.); a naşte.
METTRE le jus (pop.) - a pune în priză; a stabili un contact (fig.).
METTRE en lambeaux (fig.) - a face bucăţele (fig., fam.).
s'en METTRE plein la lampe (fig., pop.) - a hali ca un spart (fig., pop.).
METTRE (un texte) en langue - a transpune un text în altă limbă,
găsindu-i echivalenţele de sens. METTRE â qqn la larme â l'ceil (fig., fam.) - a face pe cineva să
plângă; a stoarce lacrimi cuiva (fig.). METTRE qqch. sur la meme ligne (fig.) - a pune ceva pe acelaşi plan
cu altceva. se METTRE au lit - a se băga în pat. METTRE longtemps a... - a-i trebui mult timp să...
METTRE la lumiere sous le boisseau (fig., litt.) - a ascunde adevărul. METTRE en pleine lumiere (fig.) -
a pune în lumină (fig.). METTRE la main â... (fig.) - a pune umărul la... (fig., fam.). METTRE la deraiere
main â... (fig.) - a da ultima tuşă (fig., fam.);
a finisa; a desăvârşi ceva. en METTRE sa main au feu (fig.) - a pune mâna în foc pentru ceva,
pentru cineva (fig., fam.). METTRE la main â la pate (fig., fam.) - 1. a munci cu profit; 2. a da
o mână de ajutor (fig., fam.), a pune osul (la treabă) (fig., pop.). METTRE la main sur qqn, qqch. (fig.,
fam.) - a pune mâna pe cineva,
pe ceva (fig., fam.).
se METTRE entre Ies mains de qqn (fig., fam.) - a se da pe mâna
cuiva (fig., fam.). METTRE qqn a mal (fig.) - a maltrata, a brusca pe cineva. METTRE qqn mal â l'aise
(fig.) - a face pe cineva să se simtă
prost (fig.).
se METTRE mal avec qqn (fig.) - a se pune rău cu cineva. METTRE qqch. en marche (fig.) - a pune în
acţiune; a face să meargă.
METTRE â qqn le marche en main (fig., fam.) - a da cuiva de ales, a forţa pe cineva să aleagă din două
una (fig., fam.).
se METTRE martel en tete (fig.) - 1. a-şi face griji; 2. a-şi băga (ceva) în cap (fig., fam.).
METTRE
250
se METTRE en menage avec qqn - a trăi în concubinaj. METTRE qqn â sa merci (fig.) - a avea pe cineva
la mână (fig., fam.). METTRE qqch. sur le metier (fig.) - a pune în lucru; a se apuca de
o treabă. se METTRE dans ses meubles (fig.) - a se instala în casa sa. METTRE en miettes (fig., fain.) - a
face fărâmiţe (fam.); a face praf
(fig., fam.). METTRE (en plein) dans le miile (fig., fam.) - a o nimeri (fig.). se METTRE de moitie (fig.) -
a participa, a merge pe din două (fam.). METTRE qqn â mort (fig.) - a executa pe cineva, a-1 omorî.
METTRE au net - a trece pe curat (fig.). METTRE son nez dans Ies affaires d'autrui (fig., fam.) - a-şi băga
nasul unde nu-i fierbe oala (fig., fam.). METTRE â qqn le nez dans son caca (fig., pop.) - a băga pe cineva
cu nasul în rahat (fig., pop.). METTRE le nez dehors (fig., fam.) - a ieşi la aer. METTRE noir sur blanc
(fig.) - a aşterne pe hârtie (fig.). METTRE â nu (fig.) - a dezvălui (fig.); a scoate la iveală. METTRE tous
ses oeufs dans le merae panier (fig., fam.) - a miza
totul pe o singură carte (fig.). METTRE en oeuvre - a pune în aplicare; a executa. METTRE qqn a l'ombre
(fig., fam.) - a băga pe cineva la răcoare
(fig., fam.). METTRE sur orbite (fig.) - a lansa pe orbită (fig.). y METTRE bon ordre (â une situation) - a
face ordine; a pune
lucrurile la punct (fig.). METTRE qqch. dans l'oreille du chat (fig., fam.) - a vorbi ca la pereţi
(fig., fam.). METTRE qqn, qqch. aux oubliettes (fig., fam.) - a îndepărta, a dai
uitării pe cineva, ceva. METTRE la pagaille partout (fig., fam.) - a produce dezordine peste I
tot. se METTRE au pageot (fig., pop.) - a se băga în raft (fig., pop.). METTRE qqn sur la paille (fig.,
fam.) - a aduce pe cineva la sapă de
lemn (fam.); a-i lua cenuşa din vatră.. METTRE qqch. au panier, a la poubelle (fig., fam.) - a arunca ceva
I
la gunoi (fig., fam.). METTRE dans le meme panier, le merae sac (fig., fam.) - a pune în I
aceeaşi oală (fig., fam.); a amesteca. METTRE (tout) le paquet (fig., fam.) - a-şi pune la spinarea la bătaie
I
(fam.); a se strădui.
251
METTRE
METTRE qqn au parfum (fig., fam.) - a pune pe cineva la curent,
a-1 informa. se METTRE du parti de qqn (fig.) - a se da de partea cuiva (fig., fam.). se METTRE de la
pârtie (fig.) - a intra în cârdăşie (fig., fam.). (se) METTRE au pas (fig., fam.) - a (se) da pe brazdă (fig.,
fam.);
a pune la punct. METTRE qqn au pas, â la raison (fig., fam.) - a da pe brazdă, a pune
la punct, a învăţa minte pe cineva (fig., fam.). METTRE qqn sur le pave (fig.) - a arunca pe cineva în
stradă (fig., fam.). se METTRE un pave au cou, un boulet au pied (fig., fam.) - a-şi atârna o piatră de gât,
de picioare (fig., fam.). se METTRE en peine de... (fig.) - a se osteni, a se omorî pentru... (fig.). METTRE
Ies pendules â l'heure (fig.) - a pune lucrurile la punct (fig.). METTRE un tonneau en perce (fig., fam.) - a
da cep la un butoi. METTRE qqn dans le petrin (fig., fam.) - a băga pe cineva într-o
belea (fig., pop.). METTRE qqn en pieces (fig., fam.) - a desfiinţa pe cineva, a-1 face
bucăţele (fig., fam.). METTRE pied â terre (fig.) - a debarca; a descăleca. METTRE qqn â pied (fig.) - a
da afară pe cineva, a-1 concedia. METTRE qqn au pied du mur (fig., fam.) - a strânge cu uşa, a încolţi
pe cineva (fig., fam.). METTRE le pied au plancher (fig., fam., auto) - a apăsa cu piciorul
pe accelerator până la fund (auto). METTRE sur pied une affaire (fig.) - a pune pe roate o afacere
(fig., fam.). METTRE qqn sur pied (fig., fam.) - a pune pe cineva pe picioare
(fig., fam.). se METTRE sur pied de guerre (fig.) - a fi pe picior de război (fig.). METTRE Ies pieds
dehors (fig.) - a ieşi din casă. METTRE Ies pieds dans Ies plats (fig., fam.) - a călca în străchini
(fig, fam.). ne pas METTRE Ies pieds quelque part (fig., fam.) - a nu călca undeva (fig., fam.). METTRE â
qqn Ies pieds â Tetrier (fig., fam.) - a sprijini avansarea
cuiva. se METTRE une pierre au cou (fig., fam.) - a-şi atârna o piatră de gât
(fig, fam.). METTRE au pilon (fig.) - a topi hârtia (în tipografie). METTRE au pilori (fig., litt.) - a pune la
stâlpul infamiei (fig., Ut.). METTRE qqn sur une piste (fig.) - a-i da cuiva un indiciu. METTRE qqn au
placard (fig., fam.) - a ţine pe cineva deoparte. METTRE en place (fig.) - a instala (fig.).
METTRE_____________________________________________252
METTRE qqn en place - a numi pe cineva într-un post. METTRE qqn â plat (fig., fam.) - 1. a obosi pe
cineva, a-i da gata
(fig., fam.); 2. a ruina pe cineva. METTRE Ies petits plats dans Ies grands (fig., fam.) - 1. a întinde
masă mare; 2. a primi pe cineva cu toate onorurile. se METTRE a plat-ventre devant qqn (fig.) - a se târî
în faţa cuiva
(fig., fam.). s'en METTRE plein Ies poches (fig., fam.) - a-şi umple buzunarele
(fig-, fam.). METTRE â qqn du plomb dans la tete (fig.) - a-i băga cuiva minţile
în cap (fig., fam.). se METTRE dans Ies plumes (fig., pop.) - a se băga în scutece
(fig., fam.). se METTRE â plusieurs pour... - a se uni, a se pune de acord ca
să..., pentru... METTRE qqn dans sa poche et son mouchoir par-dessus (fig., fam.)-
1. a avea pe cineva la degetul cel mic; a băga în buzunar pe cineva
(fig., fam.); 2. a înfunda pe cineva (fig., fam.). METTRE un poids dans la balance (fig.) - a aduce un
argument decisiv, se METTRE â poil (fig., pop.) - a se dezbrăca la piele. METTRE au point (fig.) - a pune
la punct (fig.). METTRE Ies poînts sur Ies i (fig.) - a pune punctul pe i (fig.). METTRE ses pompes
(semelles, souliers) â bascule (fig., pop.)- I
a fi beat mort (fam.). METTRE qqn au poteau (fig.) - a pune la zid (fig., fam.), a executa I
pe cineva (fig.). METTRE Ies petits pots dans Ies grands (fig., fam.) - a se pregăti de I
mutare; a-şi strânge lucrurile. METTRE Ies pouces (fig., fam.) - a se da bătut (fig., fam.); a ceda.
METTRE en presence - a pune faţă în faţă. METTRE aux prises - a pune (pe cineva) să înfrunte (pe
altcineva), se METTRE aux prises (fig., fam.) - a se înfrunta, y METTRE le prix (fig.) - a da cât face (fig.,
fam.). METTRE â profit - a trage un profit din... METTRE â qqn la puce a l'oreille (fig., fam.) - a atrage
atenţia cuiva; I
a pune în gardă pe cineva (fig.); a-i da de bănuit; a face pe cineva I
să intre la idei (fig., fam.). METTRE en quarantaine (fig.) - a boicota; a izola (fig.). se METTRE en
quatre (fig.) - a face pe dracu-n patru; a se da peste
cap (fig-, fam.). METTRE en question - a pune în discuţie.
253
METTRE
se METTRE en quete (fig.) - a se pune pe căutat (fig.).
METTRE qqn â quia (fig.) - a închide gura cuiva, a-i tăia macaroana
(fig., fam.). se METTRE qqch. sur le rable (fig., fam.) - a-şi lua răspunderea (unui
lucru). METTRE sur (Ies) rails (fig., fam.) - a pune pe roate (fig., fam.). METTRE qqn â la raison (fig.) -
1. a face pe cineva să înţeleagă de
vorbă bună; 2. a da pe cineva pe brazdă (fig., fam.). METTRE une rallonge a ses vacances (fig., fam.) - a-
şi prelungi
vacanţa. METTRE un projet au rancart (fig.) - a abandona un proiect. METTRE au rancart, au rebut
(fig., fam.) - a se debarasa de...;
a arunca la gunoi (fig., fam.). METTRE sur le meme rang (fig.) - a pune pe acelaşi plan (fig.). se
METTRE sur Ies rangs (fig.) - a intra în concurenţă (pentru un
post, pentru o candidatură). se METTRE la rate au court-bouillon (fig., fam.) - a-şi face griji,
sânge rău (fig., fam.). en METTRE un rayon (fig., fam.) - a munci cu râvnă (fam.). METTRE deux choses
en regard (fig.) - a compara. se METTRE en regie avec Dieu (fig.) - a se împăca cu Dumnezeu (fig.). se
METTRE â la remorque de qqn (fig., fam.) - 1. a se ţine de coada
cuiva (fig., fam.); 2. a imita; a se lua după cineva. METTRE a la retrăite - a scoate la pensie.
METTRE Ies rieurs de son cote (fig.) - a-1 face de râs pe adversar (fig.). METTRE qqn en rogne (fig.,
fam.) - a scoate din sărite pe cineva
(fig., fam.). se METTRE en rogne (fig., fam.) - a i se umfla pipota (fig., pop.). METTRE (la voiture) en
roue libre - a coborî cu motorul debreiat (auto). METTRE qqch. en route (fig.) - a pune ceva în funcţiune;
a porni;
a da drumul. se METTRE en route avec son fourbi (fig., fam.) - a porni la drum
cu tot calabalâcul, cu căţel şi cu purcel (fig., fam.). METTRE sabre au clair (fig.) - a scoate sabia (fig.).
METTRE â sac (fig., fam.) - a pârjoli (fig., fam.). METTRE sac â terre (fig., fam.) - a se instala; a se opri.
METTRE de la sauce, allonger la sauce (fig., fam.) - a lungi pelteaua
(fig., fam.). METTRE qqn â toutes Ies sauces (fig., fam.) - a face pe cineva fată
la toate (fig., fam.).
METTRE_____________________________________________254
METTRE qqn en selle (fig., fam.) - a împinge pe cineva de la spate
(fig., fam.), a-1 ajuta să avanseze (fig.). METTRE qqn sur la sellette (fig., fam.) - a acuza pe cineva, a pune
pe cineva pe banca acuzării (fig.), a-1 considera vinovat. METTRE sens dessus dessous (fig., fam.) - a
răsturna cu susul în jos
(fig., fam.). y METTRE du sien (fig.) - 1. a pune inimă (fig.), a se implica,
a se devota; 2. a avea personalitate. METTRE qqch. en sommeil (fig., fam.) - a lăsa ceva în aşteptare
(într-o perioadă de provizorat). METTRE une sourdine (â qqch.) (fig.) - a potoli, a tempera (ceva), se
METTRE â la suite d'une file d'attente (fig.) - a-şi lua locul la
coadă (fig.). METTRE la table pour Ies asticots (fig., pop.) - a fi hrană pentru viermi
(fig., pop.), a muri. se METTRE a table (fig., pop.) - a ciripi; a cânta (fig., pop.). METTRE qqch. sur ses
tablettes (fig., litt.) - a-şi nota, a reţine ceva. METTRE une affaire, une question, sur le tapis (fig.) - a
pune o problemă în discuţie, pe tapet (fig., fam.). METTRE sa vie sur le tapis (fig., fam.) - a-şi pune viaţa
în discuţie
(fig-, fam.). ne pas METTRE son temps â... - a nu-ţi pierde vremea cu... METTRE du temps â... - a-i
trebui timp sa... METTRE un temps fou â... (fig.) - a-i trebui mult timp să... en METTRE sa tete sur le
billot (fig.) - a paria că...; a pune capul
că... (fig., fam.). METTRE â qqn la tete au carre (fig., fain.) - a bate măr pe cineva, a-i
umfla capul (fig., pop.). METTRE sa tete a couper que... (fig., fam.) - a-şi pune capul că...
(fig., fam.); a paria că... se METTRE dans la (en) tete de... (fig.) - a-şi băga în cap să...
(fig., fam.). se METTRE dans le ton (fam.) - a se pune de acord. se METTRE dans son tort - a nu avea
dreptate; a greşi. METTRE tous Ies torts de son cote (fig.) - a lua asupra sa toată vina. METTRE en train
(fig.) - a începe, a porni o acţiune. se METTRE (en) travers de... (fig.) - a se opune la...; a se pune de-a
curmezişul... (fig.). se METTRE sur son trente-et-un (fig., fam.) - a se pune la patru ace
(fig., fam.). se METTRE la tringle (fig., fam.) - a strânge cureaua (fig., fam.).
255
MITONNER
METTRE le turbo (fig., fain.) - 1. a băga în viteză (fig., fam.);
2. a recurge la mijloace extreme. METTRE en vedette (fig., fam.) - 1. a pune (ceva) în evidenţă;
2. a pune (pe cineva) în valoare. METTRE un probleme en veilleuse (fig.) - a lăsa o treabă în suspensie, se
METTRE en veilleuse (fig.) - 1. a o lăsa mai moale (fig., fam.);
2. a nu-şi da multă osteneală. METTRE le ver dans un fruit deja biet (fig.) - a turna gaz peste foc;
a răsuci cuţitul în rană (fig., fam.); a face o răutate gratuită. se METTRE au vert (fig., fam.) - 1. a se odihni
la ţară, la iarbă verde;
2. a se pune (undeva la adăpost), a se ascunde, a ieşi din circulaţie
(fig., fam.). METTRE qqch. sous verre (fig., fam.) - a pune ceva la păstrare
(fig., fam.). METTRE qqn sous Ies verroux (fig., fam.) - a pune pe cineva după
gratii (fig., fam.). Ies METTRE en vitesse (fig., pop.) - a o şterge (fig., fam.); a-şi lua
tălpăşiţa (fig., fam.). METTRE qqn sur la voie (fig.) - a da indicaţii, a îndruma pe cineva,
a-1 pune pe drumul cel bun (fig., fam.). METTRE qqn sur une voie de garage (fig., fam.) - 1. a pune pe
cineva
pe linie moartă 2. a scoate pe cineva din circulaţie (fig., fam.). METTRE â la voile, Ies voiles (fig., fam.) -
a o şterge; a o întinde;
a o lua din loc (fig., fam.). METTRE toutes voiles dehors (fig.) - 1. a se da peste cap (fig., fam.);
2. a încerca prin toate mijloacele. y METTRE de la mauvaise volonte - a nu avea bunăvoinţă. [ en
METTRE â qqn plein la vue (fig., fam.) - a arunca cuiva praf în
ochi; a-i lua, a-i scoate cuiva ochii (fig., fam.). i MEUBLER ses loisirs (fig.) - a-şi umple timpul liber
(fig.). I MEUBLER sa solitude (fig.) - a-şi alunga singurătatea. I MEUBLER son temps - a-şi ocupa
timpul. I MIJOTER qqch. (fig.) - a unelti ceva. I MIJOTER de bons petits plats (fam.) - a meşteri (a
pregăti, a găti)
o mâncărică bună (fam.). I MISER sur le mauvais cheval (fig., fam.) - a se orienta prost; a greşi. I MISER
sur qqn, sur qqch. (fig.) - a miza pe cineva, pe ceva. I MISER sur Ies deux tableaux (fig.) - a fugi după doi
iepuri; a fi cu
fundul în două luntri (fig., fam.). I MITONNER une affaire (fig., fam.) - a pregăti o treabă pe îndelete.
MITONNER_______________________________________________256
se MITONNER un avenir confortable (fig., iron.) - a-şi aranja o si
tuaţie confortabilă (iron.). MODIFIER la donne (fig.) - a trişa.
MONTER â l'arbre (fig., fam.) - a se lăsa dus de nas (fig., fam.). MONTER un băteau â qqn (fig., fam.) - a îndruga
cuiva verzi şi
uscate, a-i pune cioc (fig., fam.). MONTER sur le biliard (fig., fam.) - a se urca pe masa de operaţie
(fig.)-se MONTER le bonnet (fig., fam.) - a-şi băga în cap (fig., fam.). se MONTER le bourrichon, la bobeche
(pop.), la tete - a-şi face
iluzii.
MONTER sur la breche (fig.) - a se urca pe baricade (fig.). MONTER un canular (fig.) - a mistifica; a lansa ştiri
false. MONTER sur ses grands chevaux (fig., fam.) - 1. a-1 apuca dracii
(pop.); 2. a face pe nebunul (fig., fam.); a se răţoi. MONTER qqn contre un autre - a aţâţa (pe cineva) contra
altcuiva. I MONTER un coup â qqn (fig., fam.) - a duce pe cineva (fig., fam.)
a-1 înşela.
MONTER d'un cran (fig.) - a avansa cu o treaptă (fig.). MONTER au creneau (fam.) - 1. a se arunca în luptă; a trece
la atac;
2. a ajunge sus (fig.), a parveni. MONTER a l'echelle (fig.) - a o lua de bună (fig., fam.); a o lua în
serios. MONTER Ies encheres - a supralicita. MONTER qqch. en epingle (fig.) - 1. a face paradă de ceva (fig.);
2. a scoate în relief (în mod ostentativ). MONTER sur ses ergots (fig.) - a deveni agresiv; a se stropşi (popi
MONTER l'escalier (fig., fam.) - 1. a se ridica în ierarhia socială;
2. a progresa. MONTER au feu (fig.) - a se angaja în luptă, a ieşi la bătaie (fig.). MONTER en fleche (fig.) - 1. a avea
o ascensiune rapidă; 2. a creşte
vertiginos (despre preţuri). MONTER au front (fig., fam.) - a ieşi în arenă (fig.); a ieşi la bătaie. MONTER la garde
- a păzi; a face de gardă. MONTER en grade - a înainta în grad.
MONTER en graine (fig., fam.) - a-i trece vremea de măritat (fig., fam.). MONTER le job â qqn (fig., vx.) -1. a duce
pe cineva de nas (fig., fam.).
a-1 înşela; 2. a băga fitile cuiva (fig., fam.). se MONTER le job (fig.) - a-şi face iluzii. MONTER en lapin (fig.,
fam.) - a merge cu naşul; a călători pe blat
(fig.Jam.).
257____________________________________________MONTRER
MONTER sui" Ies planches (fig.,fam.) - a juca teatru; a deveni actor, MONTER en puissance (fig.) - a-i
creşte puterea (fig.). MONTER une scie â qqn (vx.) - a bate la cap; a pisa mărunt (fig., fam.). MONTER
comme une soupe au lait (fig., fam.) - a-i sări muştarul (fig., fam.).
MONTER la tete â qqn (fig.) - 1. a băga fitile (fig., fam.); 2. a zăpăci
de cap pe cineva (fig., fam.). se MONTER la tete (fig., fam.) - a se monta; a-şi face iluzii. MONTER dans
le train en marche (fig., fam.) - a se urca din mers
(fig., fam.).
MONTRER â qqn comment on s'appelle (fig., pop.) - a învăţa minte
pe cineva (fig., fam.); „lasă că-ţi arăt eu cine sunt!". MONTRER de quel bois on se chauffe (fig., fam.) - 1.
a arăta ce-i
poate pielea (fig., fam.); 2. a-şi face ponos (fig., fam.). MONTRER le bout de Poreille (fig., fam.) - a se
trăda; a se da de gol
(fig., fam.); a se demasca. MONTRER le bout du nez (fig.) - a-şi face apariţia. MONTRER carte (patte)
blanche (fig., fam.) - a spune parola. MONTRER le chemin (fig.) - 1. a fi deschizător de drumuri (fig.);
2. a fi primul care dă exemplu. MONTRER la couture de ses bas (arg.) - 1. a întoarce spatele
(fig., fam.); 2. a încălca o înţelegere. MONTRER Ies dents (fig., fam.) - a-şi arăta colţii (fig., fam.). se
MONTRER plein d'egards - a fi foarte politicos, prevenitor. MONTRER ses fesses (fam.) - a se arăta
despuiată (pe scenă) (fam.). ne pas se MONTRER hostile â... (fig.) - a fi de acord cu... se MONTRER
beau joueur (fig.) - a şti să piardă (fig.); a pierde cu eleganţă (fig.).
MONTRER qqch. sous un jour favorable (fig.) - a prezenta ceva într-o lumină favorabilă (fig.).
se MONTRER sous un jour favorable (fig.) - a se pune într-o lumină favorabilă (fig.).
se MONTRER au grand jour (fig., fam.) - a se arăta în plină lumină, în văzul tuturor.
MONTRER le poing â qqn (fig.) - a arăta pumnul cuiva (fig.); a ameninţa.
MONTRER son meilleur profil (fig., imn.) - a se prezenta într-o lumină favorabilă.
MONTRER Ies talons (fig.) - a face stânga-mprejur (fig., fam.). MONTRER sa viande (pop., vulg.) - a-şi
arăta „marfa" (vulg.).
MOQUER
25S
se MOQUER comme de I'an quarante, comme de sa premiere
chemise (fig., fam.) - a-1 durea în cot; a nu-i păsa nici cât negru j
sub unghie (fig., fam.). se MOQUER bien de... - a-şi bate joc, a râde de... s'en MOQUER comme de colin-
tampon (fig., fam.) - a nu se sinchisi
de ceva, de cineva (fam.). se MOQUER eperdument - a nu-i păsa nici atât (fam.). se MOQUER du
qu'en-dira-t-on (fam.) - a nu-i păsa de gura lumii
(fig., fam.). se MOQUER du tiers comme du quart (fig., fam.) - a-şi bate joc de
toate; a nu-i păsa de nimeni şi de nimic (fig., fam.). MORDRE a l'appât, â l'hamecon (fig., fam.) - a cădea
în plasă:
a muşca din momeală (fig., fam.). MORDRE â belles dents (fig.) - a muşca cu poftă (fig.). se MORDRE
Ies doigts, Ies poings, Ies pouces (fig.) - a-şi muşca
degetele, pumnii; a-şi da cu pumnii în cap (fig., fam.). se MORDRE la langue (fig., fam.) - a-şi muşca
limba; a se bate peste
gură (fig., fam.). MORDRE la poussiere (fig.) - 1. a muşca ţărâna (fig., fam.); 2. a avea
o nereuşită, un eşec. MORDRE le sein de sa nourrice (fig.) - a musca mâna care 1-a hrănit
(fig-)-ne pas se MOUCHER du coude, du pied droit (fig., imn.) - a-şi da I
importanţă; a se crede cineva (fig.); a se da mare (fig., pop., imn.), MOUCHER qqn (fig., pop.) - a pune pe
cineva la locul lui (fig., fam.),
a-1 lua la rost. se MOUILLER dans une affaire (fig., fam.) - a se compromite într-o
afacere; a se mânji (fig., pop.). MOUILLER qqn de coups (fig., pop.) - a bate pe cineva ca pe hoţii
de cai (fig., fam.). MOUILLER la compresse â qqn. (fig., fam.) - a fi drăguţ cu cineva (fig.). MOUILLER
sa culotte, son froc (fig., pop.) - a face în pantaloni de
frică (fig., vulg.). se MOUILLER pour qqn (fig., fam.) - a intra la apă pentru cineva
(fig., fam.). MOURIR d'amour (fig., fam.) - a fi îndrăgostit până peste urechii
(fig., fam.). MOURIR dans ses bottes (fig., fam.) - a muri în picioare (fig., fam.), MOURIR comme un
chien (fig., fam.) - a muri ca un câine (fig., fam.). MOURIR debout (fig.) - a muri în floarea vârstei (fig.,
fam.), în plină
activitate.
2S9
'------------------------------------_______________________MTJSELER
MOURIRd'enviede... (fig.)-a muri de poftă să... (după...); a-i lăsa
gura apă, a înnebuni după... (fig., fam ) MOURIR de faim (fig., fam.) - a muri de foame (fig., fam )
MOURIR dans son lit, de sa belle mort (fig.) - a muri de moarte
buna.
MOURIR de male mort - a avea o moarte violentă MOURIR comme Ies mouches (fig., fam.) - a pica, a
cădea ca muştele (/zg.,/am J.
MOURIR en odeur de saintete (fig.) - a muri împăcat cu Dumnezeu
(fig-)-MOURIR dans la peau d'un ivrogne (fig.) - „năravul din fire n-are
lecuire" (fig., fam.). MOURIR â la peine (fig.) - a se speti muncind (fam.). MOURIR de rire (fig.) - a muri
de râs (fig.) se MURER dans son silence (fig.) - a se închide în sine; a se izola
in tăcere.
MUSELER la presse (fig., pop.) - a închide gura ziariştilor; a pune botniţa presei (fig., pop.); a pune
pumnul în gură ziariştilor (fig., pop.).
N
NAGER dans le bonheur (fig.) - a se simţi fericit.
NAGER contre le courant (fig.) - a înota împotriva curentului (fig.).
NAGER entre deux eaux (fig.) - a sta cu fundul în două luntre
(fig., fam.). NAGER dans Ies huiles (fig., pop.) - a se învârti în cercuri înalte
(fam.). NAGER dans la joie (fig.) - a radia de bucurie. NAGER dans l'opulence, la prosperite (fig.) - a
înota în bani
(fig., fam.). NAGER dans le sang (fig.) - a zăcea într-o baltă de sânge (fig., fam.). NAVIGUER dans Ies
eaux de qqn (fig., fam.) - a împărtăşi ideile
cuiva, a-i cânta în strună (fig., fam.). NAVIGUER entre Ies ecueils (fig.) - a se strecura printre obstacole.
NAVRER qqn â mort (fig.) - a întrista groaznic pe cineva. NEGLIGER une oceasion - a scăpa o ocazie.
NEGLIGER sa personne - a nu se îngriji. NEGOCIER un virage (fig.) - a lua o curbă în viteză (auto).
NETTOYER Ies ecuries d'Augias (fig., lin.) - a pune ordine; a face
curăţenie generală (fig., fam.). NETTOYER qqn (fig., fam.) - 1. a curăţa pe cineva de bani (fig., fam.);
2. a ucide pe cineva, a-1 curăţa (fig.). NETTOYER qqn sans vergettes (fig., pop.) - a bate pe cineva să-i
meargă fulgii (fig., pop.). NIVELER Ies fortunes - a egaliza averile. se NOIRCIR (pop.) - a se-mbăta criţă
(fig., pop.). NOIRCIR du papier (fig., fam.) - a umple pagini după pagini (fig., fam.); 1
a înnegri hârtia (fig.). NOMMER qqn par acclamations - a confirma pe cineva prin
aplauze. NOMMER qqn â grands sons de trompes (fig., fam.) - a anunţa,
a propune, a numi pe cineva cu surle şi trâmbiţe (fig., fam.). NOTER qqch. sur ses tablettes - a-şi nota
ceva în agendă.
261_____________________________________________NUMEROTER
NOUER l'aiguillette (fig., fam.) - a blestema pe cineva să ajungă neputincios.
NOURRIR des ambitions (litt.) - a nutri ambiţii (Ut.), a ţinti sus (fig.). se NOURRIR d'illusions (fig.) - a se hrăni cu
iluzii (fig.). NOURRIR une vieille rancune (fig.) - a întreţine o veche duşmănie;
a-i purta de mult sâmbetele cuiva (fig., fam.). NOURRIR un regret (litt.) - a regreta; a avea păreri de rău. NOYER
son chagrin dans l'ceuf (fig., fam.) - a-şi stăpâni necazul
din timp.
se NOYER dans Ies details (fig.) - a se pierde în amănunte. NOYER qqn sous Ies mots (fig., fam.) - a năuci pe
cineva cu vorba
(fig., fam.); a-i face capul calendar (fig., fam.). NOYER le poisson (fig., fam.) - a o scălda (fam.); a încurca vorba
(fig.); a da explicaţii încâlcite pentru a-1 încurca pe adversar. NOYER sa raison dans le vin (fig.) - a-şi bea minţile
(fig., fam.). ne pas se NOYER pour sauver des cadavres (fig., fam.) - a nu se
omorî pentru cineva care este ca şi pierdut (fig., fam.). se NOYER dans un verre d'eau (fig.) - a se îneca într-un pahar
cuşapă (fig.).
NUMEROTER ses abattis (fig., pop.) - 1. a se aduna de pe jos; a-şi aduna oasele după o bătaie (fig., fam.); 2. a se
pregăti de luptă.
o
OBEIR au doigt et â l'oeil (fig., fam.) - a se supune fără a crâcni; a nu
ieşi din cuvântul cuiva (fig., fam.). OBEIR sur l'heure (fig.) - a se supune pe loc (fig.). OBSERVER la
regie (Ies regles) du jeu (fig.) - a respecta regula (re- I
gulile) jocului (fig.). OBSERVER une minute de silence - a păstra un moment de reculegere. OBTENIR
qqch. a l'arrache (fig.) - a obţine ceva cu mare efort; I
a smulge ceva (fig.). OBTENIR gain de cause - a obţine câştig de cauză. OBTENIR qqch. de haute lutte
(fig.) - a obţine, a smulge ceva
cu greu. OBTENIR un maroquin (fig., fam.) - a obţine un portofoliu; a fi 1
numit ministru. OBTENIR qqch. pour une misere (fam.) - a obţine ceva pe mai nimic j
(fam.). OBTENIR une victoire â Ia Pyrrhus (fig., litt.) - a obţine o victorie
scump plătită. s'OCCUPER de qqch. toutes affaires cessantes (fig.) - a se ocupa în I
primul rând, cu prioritate, de ceva. s'OCCUPER de sa coiffure pendant que le pays est en train de bruler
(fig., fam.) - ţara arde şi baba se piaptănă (fig., fam.). OCCUPER ses loisirs a... - a-ţi petrece timpul liber
cu... s'OCCUPER de ses oignons (fig., fam.) - a nu se amesteca în ciorba
altuia; a-şi vedea de ale lui (fig., fam.). OCCUPER une position ele (fig.) - a ocupa o poziţie cheie (fig.).
OCCUPER le haut bout de la table (fig., fam.) - a sta în capul mesei, j
la loc de cinste. OCCUPER le de vânt de la scene (fig.) - a fi în faţă, în prim-plan
(fig-)-OCTROYER une augmentation - a acorda o creştere salarială. OCTROYER a qqn le benefice du
doute - a acorda cuiva prezumţia I
de nevinovăţie.
263
OUVRIK
OFFRIR le calumet de Ia paix (fig., lin.) - a fuma pipa păcii (fig., Ut.);
a se împăca; a încheia un armistiţiu. OFFRIR la goutte (fig., fam.) - a da de băut; a face cinste (fig., fam.).
OFFRIR le gîte et Ie couvert (fig.) - a oferi cuiva masă şi casă. OFFRIR des pots-de-vin (fig., fam.) - a da
mită, şperţ. OFFRIR qqch. â titre gracieux (fig.) - a oferi ceva pe ochi frumoşi
(pe gratis) (fig., fam.). OFFRIR un vin d'honneur (fig.) - a da o masă, a închina în onoarea
cuiva. OPERER une percee queique part (fig., fam.) - a răzbate undeva. OPINER du bonnet, de la tete
(fig., fam., imn.) - a da din cap afirmativ; a fi de acord. ne pas OSER ciller devant qqn (fig., fam.) - a nu
crâcni în faţa cuiva
(fig-, fam.). OTER qqn d'un doute - a risipi îndoielile cuiva. OTER â qqn une epine du pied (fig.) - a-i lua
cuiva o grijă de pe cap
(fig-, fam.). OTER â qqn Ie gout du pain (fig., fam.) - 1. a-i tăia cuiva pofta să...
(fig.); 2. a ucide pe cineva. OTER le pain de la bouche â qqn (fig., fam.) - 1. a lua pâinea de la gura cuiva
(fig., fam.); 2. a scoate pe cineva din pâine (fig., fam.). OTER un poids â qqn (fig.) - a-i lua cuiva o
greutate de pe suflet,
o piatră de pe inimă (fig., fam.). OUBLIER d'etre con (arg.) - a fi deştept. OUBLIER d'eclairer sa
lanterne (fig., fam.) - a-i scăpa esenţialul
într-o explicaţie, o expunere. OUTREPASSER ses droits - a-şi depăşi competenţele. OUTREPASSER la
mesure (fig., lin.) - a nu-şi cunoaşte lungul nasului (fig., fain.). s'en OUVRIR â qqn (fig.) - a se destăinui
cuiva, a face confidenţe. UVRIR le bec (fig., fam.) - a chiţăi de foame (fig., fam.). UVRIR la bouche
comme un four, un grand four (fig., fam.) -a deschide o gură cât toate zilele (fig., fam.), cât o şură (fig.,
pop.). UVRIR sa bourse (fig., fam.) - a-şi dezlega baierele pungii (fig., fam.). UVRIR un dossier (fig., dr.)
- a întocmi un dosar (dr.). UVRIR Ies draps (fig.) - a face patul. UVRIR l'esprit â qqn (fig.) - a deschide
cuiva capul (fig.). UVRIR Testomac (fig., fam.) - a deschide pofta de mâncare. VRIR une fenetre sur...
(fig.) - a deschide perspective asupra... (fig.). VRIR le feu (fig.) - a deschide ostilităţile (fig.). VRIR sur un
joueur (fig., sport) - a pasa mingea unui jucător; a deschide (fig., sport).
OUVRIR
264
OUVRIR le lit (fig.) - a face patul.
OUVRIR l'oeil et le bon ((fig., fam.) - a fi cu ochii în patru (fig., fam.).
OUVRIR une piste en cul-de-sac (fig., fam.) - a merge pe o pistă (pe
nişte urme) care nu duce (duc) nicăieri (fig., fam.). OUVRIR la paupiere (fig., lin.) - a face ochi (fig.,
fam.). OUVRIR sa porte â qqn (fig., fam.) - a primi pe cineva la el acasă
(fig.). OUVRIR Ies portes â l'ennemi (fig.) - a capitula, s'en OUVRIR â qqn (fig., fam.) - a-şi deschide
inima faţă de cineva
(fig-, fam.). OUVRIR Ies rangs (fig.) - a rupe rândurile (fig.). OUVRIR Ies yeux â qqn (fig., fam.) - a
deschide cuiva ochii (fig., fam.). OUVRIR de grands yeux, des yeux ronds comme des tasses
(fig-, fam.) - a face ochii cât cepele (fig., fam.).
p
a se ofili cu nasul în
PÂLIR sur Ies livres, sur un travail (fig., litt.) ____~« .m^ui ui
cărţi, muncind (fig., fam.). PARAÎTRE devant Dieu (fig.) - a trece în lumea drepţilor (fig.);
a se înfăţişa la judecata de apoi (fig., Ut., eufem.). PARAÎTRE serieux comme une messe (fig., fam.) - a fi
ceva solemn. PARAÎTRE â la une (fig., fam.) - 1. a semna un articol de fond;
2. a apărea pe prima pagină a ziarului. PARER un cap (fig., fam.) - a depăşi o anumită vârstă (30-40 de
ani). PARER un coup bas (fig., fam.) - a face faţă unei mârşăvii; a dejuca o lovitură sub centură (fig.,
fam.).
se PARER des plumes du paon [pâ] (fig., litt.) - a se împăuna cu meritele altuia (fig.).
PARER au plus presse, au plus urgent (fig.) - a face faţă priorităţilor; a începe cu ce este urgent.
PARER qqn' de toutes Ies vertus (fig.) - a-i atribui cuiva toate calităţile.
PARESSER comme une couleuvre (fig., fam.) - a sta cu burta la soare (fig., fam.).
PARLER avec abandon (fig.) - a vorbi cu încredere, fără teamă. PARLER avec abondance, d'abondance
(fig.) - a vorbi liber (fig.); a improviza.
PARLER en l'air (fig., fam.) - a spune vorbe în vânt (fig., fam.). en PARLER â son aise (fig.) - a-i da mâna
să vorbească (fig., fam.). PARLER sans ambages - a vorbi pe şleau (fam.). PARLER dans sa barbe (fig.,
fam.) - a vorbi pe înfundate. PARLER le francais comme un Basque espagnol, comme une vache
espagnole (fig., fam.) - a vorbi franceza ca o cizmă (fig., fam.). PARLER â bâtons rompus (fig., fam.) - a
sări de la una la alta
(fig, fam.).
PARLER du bout des levres (fig., fam.) - a vorbi din vârful buzelor, fără convingere (fam.).
PARLER boutique (fam.) - a vorbi despre probleme legate de profesie, de birou.
PARLER
266
PARLER ă la cantonade (fig., litt.) - a bate şaua să priceapă iapa;
a vorbi în ponturi; a vorbi soacrei să priceapă nora; a vorbi cu
perdea (fig., fam.). PARLER carrement (fig.) - a vorbi răspicat. PARLER a son cheval (â ses lapins) (fig.,
fam.) - a nu prezenta nici
un interes; a nu-1 interesa. PARLER chiffons (fam.) - a vorbi despre modă. PARLER â coeur ouvert (fig.)
- a vorbi deschis (fig.). PARLER a coeur perdu (fig.) - a simţi nevoia să vorbească. PARLER de corde
dans la maison du pendu (fig.) - a vorbi de funie
în casa spânzuratului (fig., fam.). PARLER â demi-mots (fig.) - a vorbi cu reţinere; a lăsa să se înţeleagă.
PARLER entre Ies dents (fig.) - a vorbi printre dinţi (fig.). PARLER pour ne rien dire (fig., fam.) - a vorbi
ca să se afle în treabă. PARLER gras (fig., vx.) - a înjura. ne pas PARLER la meme langue (fig.) - a vorbi
limbi diferite (fig.)\
a nu se înţelege (fig.). PARLER un latin de cuisine (fig., litt.) - a vorbi prost latina. PARLER â la legere
(fig.) - a vorbi fără responsabilitate, vrute şi
nevrute (fig., fam.). PARLER librement - a vorbi pe şleau (fam.). PARLER comme un livre (fig.) - a vorbi
ca din carte (fig.). PARLER sans mâcher ses mots (fig., fam.) - a spune verde-n faţă
(fig., fam.). PARLER la main sur la conscience (fig.) - a vorbi cu mâna pe inimă
(fig.). PARLER en maître (fig.) - 1. a vorbi cu autoritate; 2. a vorbi de sus
(fig., fam.). PARLER â mots couverts (fig.) - a vorbi pe ocolite; a face apropouri
(fig., fam.). PARLER comme un moulin (fig., fam.) - a vorbi ca o moară stricată
(fig., fam.), a da din merită (fig., pop.). PARLER â un mur, â un rocher, â un sourd (fig.) - a vorbi la
pereţi,
de-a surda (fig., fam.). PARLER net (fig.) - a vorbi clar (fig.).
PARLER d'or (fig.) - a vorbi cu tâlc (fam.); a-i ieşi un sfânt din gură. PARLER petit negre (fig., fam.) - a
vorbi prost franceza. PARLER de la pluie et du beau temps (fam.) - a îndruga vrute şi
ne vrute, verzi şi uscate (fig., fam.). PARLER â qqn entre deux portes (fig.) - a vorbi cuiva în trecere; a-i
spune ceva în grabă.
267
PARTIR
PARLER raison a qqn (fig.) - 1. a lămuri pe cineva; 2. a vorbi cu
bun simţ. PARLER RoIIs (fig., fam.) - a fi snob.
PARLER gros sous (fig., fam.) - a fi vorba de bani grei (fig., fam.). PARLER â tort et â travers (fig.) - a
spune prostii; a vorbi aiurea.
fără discernământ, anapoda; a umbla prin porumb (arg.). PARLER dans le vide (fig.) - a vorbi în gol (fig.).
PARLER a voix feutree (fig.) - a vorbi cu voce joasă. PARRA1NER qqn, qqch. (fig., fam.) - a sponsoriza
pe cineva, ceva. PARTAGER l'avis de qqn (fig.) - a împărtăşi părerea cuiva. PARTAGER le gâteau (fig.,
fam.) - a împărţi profitul. PARTAGER la vedette avec qqn (fig., fam.) - a fi pe primul plan alături de
cineva (fig.). y PARTICIPER peu ou prou - a participa (la ceva, undeva) mai mult
sau mai puţin. PARTIR sans laisser d'adresse (fig., fa/n.) - a-şi lua rămas bun de Ia
călcâie (fig., fam.); a pleca fără adresă (fig., fam.). PARTIR sans attendre la monnaie (de sa piece) (fig.,
fam.) - a o şterge;
a pleca ca din puşcă (fig., fam.). PARTIR â toute biture (fig., fam.) - a pleca în goana mare. PARTIR en
brioche (fig., fam.) - 1. a se duce dracului (fig.); 2. a lua
proporţii; a se umfla (fig., fam.). PARTIR de la caisse (fig., fam.) - a fi ofticos (pop.). PARTIR sans
demander son reste (fig., fam.) - a pleca pe-aici ţi-e
drumul (fig., pop.). PARTIR en douce (sans tambour, ni trompette) (fig., fam.) - a pleca
pe şest; a o şterge englezeşte (fig., fam.). PARTIR comme une fleche, comme un trăit (fig., fam.) - a pleca,
a ţâşni ca din puşcă (fig., fam.). PARTIR aux fleurs (fig., euph.) - a se duce pe lumea cealaltă (fig., fam.).
PARTIR aux fleurs, la paix dans l'âme (fig., litt.) - a trece pe lumea
cealaltă cu sufletul împăcat (fig.). PARTIR â la guerre, la fleur au fusil (fig., fam.) - a pleca Ia război cu
sufletul uşor. PARTIR en fumee (fig., fam.) - a se duce de râpă, a se alege praf şi
pulbere (fig., fam.). PARTIR en guerre contre qqn (fig., fam.) - a combate, a ataca pe
cineva (fig.). PARTIR d'un mauvais pas (fig., fam.) - a porni cu stângul (fig., fam.). PARTIR comme un
pet sur une toile ciree (fig., pop.) - a pleca glonţ, ca din puşcă (fig., pop.).
PARTIR
268
PARTIR du pied droit, du bon pied (fig., fam.) - a porni cu dreptul
(fig-, fam.). PARTIR d'un pied leger (fig., fam.) - a porni cu inima uşoară
(fig-, fam-). PARTIR Ies pieds devant (fig., fam., euph.) - a ieşi cu picioarele
înainte (fig., fam.). PARTIR au quart de tour (fig., fam.) - 1. a funcţiona perfect (despre
un motor); 2. a porni imediat (fig., auto). PARTIR en reconnaissance (fam.) - a pleca, a merge în
recunoaştere. PARTIR retrouver ses ancetres (fig.) - a se afla în căutarea trecutului, a se întoarce la origini
(fig.). PARTIR de rire - a izbucni în râs. PARTIR sur-le-champ (fig.) - a pleca imediat. PARTIR en
vadrouille (fam.) - a pleca în vâjâială (fam.). PARVENIR â ses fîns (fig.) - a-şi atinge scopul. se PASSER
de qqch., de qqn (fig.) - a se dispensa de ceva, de cineva. y PASSER (fig.) - 1. a închide ochii; a se duce pe
lumea cealaltă
(fig., eufi); 2. a trece prin momente grele; 3. a consuma (ceva) în
întregime. PASSER un accord - a încheia o înţelegere, se PASSER sans accroc (fig., fam.) - a se termina
cu bine (fig.). PASSER â l'acte - a trece la fapte. PASSER 1'arme â gauche (fig., fam., euph.) - a da în
primire;
a închide ochii; a-şi da pielea popii (fig., fam., eufem.). PASSER qqn par Ies armes (fig.) - a executa pe
cineva. PASSER qqch. a l'as (pop.) - 1. a ascunde ceva, a piti (pop.); 2. a denatura, a falsifica (fig.). ne
jamais PASSER qqch. â Pas (fig., fam.) - a nu ascunde nimic;
a lucra pe faţă (fig., fam.). PASSER avânt (fig.) - a avea prioritate (fig.). PASSER au banc d'essai (fig.,
fam.) - a trece la încercări, la probe (fig.). PASSER sur le biliard (fig., fam.) - a se urca pe masa de
operaţie (fig.). PASSER du blanc au noir (fig.) - a trece de la o extremă la alta; a se
schimba radical; a zice ba că-i albă, ba că-i neagră (fig., fam.). PASSER au bleu (fig.) - 1. a şterge ceva; 2.
a muşamaliza, a subtiliza;
a face să dispară. PASSER Ies bornes (fig.) - a merge prea departe; a întrece măsura;
a sări peste cal (fig., fam.). PASSER son brevet - a obţine un certificat de studii. PASSER la brosse â
reluire (fig., fam.) - a da cu periuţa (fig., fam.). PASSER â la caisse (fig., fam.) - a fi concediat. PASSER a
qqn tous ses caprices (fig.) - a-i satisface cuiva toate
poftele, a-i trece cuiva cu vederea toate toanele.
____________________________PASSER
PASSER â Ja casserole (fig., fam.) - 1. a avea un eşec; a se arde
(fig.,fam.); 2. a o păţi; a fi violată (fig., fam.). PASSER au caviar (fig., vx.) - a trece prin cenzură. PASSER
son chemin (fig.) - a-şi vedea de drum (fig., fam.). PASSER un chiffon sur... (fig.) - a şterge praful pe...
PASSER sa colere sur qqn (fig.) - a-şi descărca nervii pe cineva (fig.);
a-şi vărsa mânia pe cineva. PASSER une colle (blanche) (fig., fam.) - a trece un examen (greu). PASSER
une commande - a face o comandă. PASSER du coq â l'âne (fig., fam.) - a trece brusc de la una la alta
(fig.). se PASSER la corde, le lacet au cou (fig., fam.) - a-şi pune singur
ştreangul de gât (fig., fam.); a se căsători. PASSER sur le corps, sur le ventre â qqn (fig.) - a trece peste
cadavrul cuiva (fig.).
PASSER par toutes Ies couleurs de l'arc-en-ciel (fig.) - a trece prin multe (fig.).
PASSER en coup de vent, de fouet (fig.) - a trece în fugă, ca o vijelie
(fig., fam.).
PASSER au crible Ies dires, Ies paroles de qqn (fig.) - a cântări, a verifica atent spusele cuiva (fig.).
PASSER qqn au crible (fig.) - a lua pe cineva la bani mărunţi (fig.).
PASSER Ies des (arg.) - a bate în retragere (fig., fam.).
PASSER un entretien d'embauche - a avea o întrevedere, un interviu în vederea angajării.
PASSER i'eponge (fig., fam.) - a şterge cu buretele (fig., fam.); a ierta.
PASSER qqn par (â) l'etamine (fig., fam.) - a freca pe cineva la examen (fig., fam.); a examina sever.
PASSER d'une extreme â l'autre - a trece de la o extrema la alta.
se PASSER la fantaisie de... - a-şi permite fantezia să...
se PASSER le Hani beau (fig.) - a prelua ştafeta.
PASSER sous Ies fourches caudines (fig., litt.) - a trece prin furcile caudine (fig., Ut.).
PASSER un mauvais quart d'heure (fig., fam.) - a-1 trece toate nădu-şelile (fig., fam.); a trece prin
momente grele (fig., fam.).
PASSER par l'hiver P.P.H. (fig., fam.) - a trece iarna (fig., fam.); a scăpa de greutăţi.
PASSER en jugement - a fi dat în judecată.
en PASSER par la (fig.) - a trece prin (ceva); a suporta.
PASSER au laminoir (fig.) - a-i freca cuiva ridichea (fig., fam.).
PASSER comme une Iettre â la poşte (fig., fam.) - a intra, a trece fără dificultăţi, fără probleme.
PASSER
270
PASSER de main en main (fig.) - a trece din mână în mână (fig.). PASSER la main (fig.) - 1. a renunţa; 2.
a ceda în favoarea altuia. PASSER la main dans le dos â qqn (fig.) - a peria pe cineva (fig., fam.).
PASSER maître dans l'art de... - a fi considerat maestru în arta... PASSER mal (fig.) - a fi greu de înghiţit
(fig., fam.). se PASSER qqch. sous le manteau (fig., fam.) - a da ceva pe sub
mână, pe sub tejghea (fig., fam.). en PASSER et des meilleures (fig., fam.) -1. a trece cu vederea multe
altele; 2. a omite multe altele şi mai şi. PASSER comme un meteore (fig., fam.) - a-şi face o scurtă
apariţie. PASSER de sales moments (fig., fam.) - a trece prin momente
grele (fig.). se PASSER le mot (fig., fam.) - a se vorbi (fig., fam.); a se înţelege
(fig.). PASSER sous le nez â qqn (fig., fam.) - a-i trece cuiva pe sub nas
(fig., fam.). PASSER des nuits blanches (fig.) - a face nopţi albe (fig.). PASSER outre - 1. a continua; 2. a
nu ţine seama (de ceva); a nu lua
în considerare, în seamă; a trece peste. PASSER la parole ă qqn - a da cuvântul cuiva. PASSER le pas
(fig., fam., euph.) - a trece pe lumea cealaltă (fig., fam.). PASSER entre Ies pattes de qqn (fig., pop.) - 1. a
scăpa din mâinile
cuiva; 2. a fi în mâinile cuiva (fig., fam.). PASSER qqn au peigne fin, au crible (fig., fam.) - a trece pe
cineva
prin ciur şi prin dârmon; a examina cu lupa (fig., fam.). PASSER son permis (fig.) - a-şi lua carnetul de
conducere auto. PASSER de la pommade â qqn (fig., fam.) - a peria pe cineva
(fig., fam.). PASSER par la grande porte (fig., fam.) - 1. a fi numit într-un post
important; 2. a avea o carieră spectaculoasă. PASSER par la petite porte (fig., fam.) - 1. a avansa în
funcţie urcând
treaptă cu treaptă (fig.); 2. a pătrunde pe căi ocolite, pe uşa din
dos (fig.). PASSER pour... - a trece drept...
PASSER qqch. â qqn (fig.) - a-i trece cuiva ceva cu vederea (fig., fam.). PASSER une (bonne) belle
republique (fig., fam.) - a o duce bine (fig.). PASSER un savon â qqn (fig., fam.) - a trage cuiva o
săpuneală
zdravănă, un perdaf (fig., fam.); a se răfui cu cineva. PASSER en second (fig., fam.) - a trece pe planul al
doilea (fig., fam.). PASSER qqch. sous silence (fig.) - a omite ceva în mod deliberat,
a trece sub tăcere (fig.).
271
____________________PAYER
PASSER qqn â tabac (fig., fain.) - a tăbăci pielea cuiva; a bate (pe cineva) ca la fasole; a snopi în bătaie pe
cineva; a bate ca la poliţie (fig., fam.).
PASSER qqn au tamis, par le tamis (fig.) - a cerceta pe cineva cu atenţie (fig.).
PASSER le plus clair de son temps â... (fig.) - a-şi petrece cea mai mare parte a timpului cu...
PASSER â travers Ies mailles du filet (fig., fam.) - a se strecura prin ochiurile plasei (fig., fam.).
PASSER au travers (fig.) - a scăpa de la..., a se eschiva, a evita.
PASSER au travers d'une corvee (fig.) - a se eschiva de la o corvoadă.
PASSER (marcher) sur le ventre â qqn (fig., fam.) - a călca în picioare pe cineva (fig., fam.).
PASSER de vie â trepas (fig., litt.) - a se duce pe lumea cealaltă (fam.); a se stinge din viaţă (Ut.).
PASSER sa vie dans ses pantoufles (fig., fam.) - a duce o viaţă liniştită, paşnică, tihnită.
PAUMER d'atout (arg.) - a-şi pierde curajul.
PAUMER ses boulons (arg.) - a nu se mai controla.
PAUMER le fric (pop.) - a prăpădi, a papa banii (fig., pop.).
PAUMER la gueule â qqn (pop.) - a trage cuiva un pumn; a muta fălcile cuiva (fig., pop.).
PAUMER marron (arg.) - a se lăsa dus de nas (fig., pop.), înşelat. PAUMER ses plumes (fig., pop.) - a-şi
pierde fulgii; a cheli (fig., pop.). se PAUMER en route (pop.) - a se rătăci pe drum. PAUMER la
Sorbonne (fig., vx.) - a-şi pierde capul (fig., fam.). se PAVANER comme un dindon (fam.) - a se umfla în
pene (fig., fam.). ne pas PAYER (fig., fam.) - a nu aduce avantaje (fig.); a nu merita să...
PAYER d'audace (fig.) - a fi îndrăzneţ.
PAYER un cadre â qqn (arg., iron.) - a-i pocni cuiva una bună (fig, pop.).
se PAYER de chansons (fig., fam.) - a face promisiuni vagi. PAYER en chats et en rats (fig., fam.) - a
plăti cu doi bani jumătate;
a lua pe mai nimic, pe daiboj (fig., fam.). PAYER comptant, rubis sur l'ongle, ric-rac (fig., fam.) - a plăti
până la ultimul ban (fig.).
PAYER un coup (pop.), une tournee (fam.) - a plăti un rând; a face cinste (fig., fam.).
se PAYER un coup de sang (fig., fam., iron.) - a-1 apuca damblaua
(fig., pop.).
PAYER
272
se PAYER de culot (fig., fam.) - a fi obraznic; a avea un tupeu
nemaipomenit (fam.). PAYER de ses deniers (fig.) - a plăti din buzunar; a da din pungă
(fig., fam.). se PAYER la fiole, la tete de qqn (fig., fam.) - a lua pe cineva peste
picior (fig., fam.), a pune barbă, cioc cuiva (fig., pop.). PAYER qqn d'ingratitude (fig.) - a fi
nerecunoscător faţă de cineva, se PAYER le luxe de... (fig.) - a-i da mâna să... (fig.); a-şi permite
să... ne pas PAYER de mine (fig., fam.) - a nu face impresie; a nu fi arătos. PAYER en mitraille (fig.,
fam.)- a plăti cu bani de biserică (fig., fam.).
cu mărunţiş. PAYER en monnaie de singe, en paroles (fig.) - a duce cu vorba pe
creditori (fig., fam.). se PAYER de mots (fig., fam.) - a fi numai gura de el; a se mulţumi
cu vorbe goale (fig., fam.). PAYER un pas-de-porte (fig.) - a plăti filodormă. se PAYER une paire de
pattes (fig., vx.) - a o lua la sănătoasa (fig., pop.). PAYER de sa personne (fig.) - a se cheltui, a se zbate
pentru ceva;
a depune efort (fig., fam.), a se implica, se PAYER une pinte de bon sang (fig., fam.) - a se distra copios,
pe cinste (fam.). se PAYER la poire de qqn (fig., pop.) - a-şi bate joc de cineva. PAYER Ies pots casses
(fig., fam.) - a plăti oalele sparte (fig., fam.). PAYER â prix d'or (fig., fam.) - a plăti cu bani grei (fig.,
fam.). PAYER une ranţon - a achita o răscumpărare. PAYER qqn de retour (fig., fam.) - 1. a plăti cuiva cu
aceeaşi monedă (fig.); 2. a împărtăşi sentimentele cuiva. PAYER son terme - a-şi plăti chiria. se PAYER la
tete de qqn (fig., fam.) - 1. a pune barbă cuiva (fig., fam.);
2. a-şi bate joc de cineva, s'en PAYER une tranche (de bon temps) (fig., pop.) - 1. a se distra;
2. a râde în hohote. PAYER tous Ies trente-six du mois (fig., fam.), â la semaine des qua-
tre jeudis, a la Saint-Glinglin, aux calendes grecques, â quand
Ies poules auront des dents (fig., fam.) - a plăti la Pastele cailor,
la sfântu' aşteaptă (fig., fam.), la calendele greceşti (fig., fam.). PAYER le tribut a la nature (fig., euph.) - a
muri; a se reîntoarce în
pământ (fig., fam.). PAYER le tribut du sang (fig., euph.) - a lua parte la război. PAYER Ies violons et Ies
autres dansent (fig., fam.) - a pica de fraier
(fig., pop.); unii trag ponoasele şi alţii foloasele.
273

PERDRE
PEAUFINER son image - a se cizela (fig.).
PECHER par defaut (fig.) - a greşi în necunoştinţă de cauză.
PECHER en eau trouble (fig., fam.) - a pescui în apă tulbure (fig., fam.).
PEDALER dans la choucroute, dans la semoule, dans le yaourt -a se zbate fără ieşire; a vâsli pe uscat; a
se împotmoli (fig., fam.). PEIGNER Ia girafe (fig., fam.) - a tăia frunze la câini (fig., fam.). PEINDRE en
l'air (fig., vx.) - a încerca imposibilul. PEINER comme des chiens (fig., fam.) - a munci ca un câine (fig.,
fam.). PELER Ies balloches (Ies bonbons, le jonc) â qqn (arg.) - a bate capul cuiva (fig., fam.).
PELER le nez â qqn (fig., fam.) - a toca pe cineva la cap cu lucruri plictisitoare (fam.).
se PENCHER sur... (fig.) - a se ocupa de...; a studia... se PENCHER sur un probleme (fig.) - a examina o
problemă. se PENDRE au cou de qqn (fig., fam.) - a se agăţa, a sări de gâtul cuiva (fig., fam.).
PENDRE la cremaillere (fig.) - a inaugura o casă printr-o masă festivă; a pune bradul (fig., pop.).
PENDRE qqn haut et court (fig., fam.) - a spânzura pe cineva.
se PENDRE â la sonnette de qqn (fig., fam.) - a sâcâi pe cineva cu vizitele; a pisa pe cineva de dimineaţa
până seara (fam.).
ne PENSER pas si bien dire (fig.) - a nu-şi închipui că e chiar aşa, că a ghicit.
PENSER tout haut (fig.) - a gândi cu voce tare; a vorbi singur; a da glas gândurilor (fig., Ut.).
n'en PENSER pas moins (fig., fam.) - a-şi fi format o părere; a continua să gândească astfel (chiar dacă nu
spune).
PENSER â la mort de Louis XVI (fam., iron.) - a se gândi la nemurirea sufletului (iron.).
PERCER le cceur â qqn (fig.) - a zdrobi inima cuiva (fig., fam.).
PERCER qqn de coups (fig.) - a stâlci pe cineva în bătaie (pop.).
PERCER qqn â jour (fig., fam.) - a dovedi pe cineva; a se lămuri ce hram poartă, ce-i poate pielea (fig.,
fam.).
PERCER la manoeuvre de qqn (fig.) - a înţelege manevrele cuiva (fig.).
PERCER une rue - a deschide, a tăia o stradă.
nerien PERDRE pour attendre (fig., fam.) - a nu pierde nimic aşteptând; a avea timp de aşteptat.
en PERDRE le boire et le manger (fig., fam.) - 1. a fi absorbit, preocupat de ceva; 2. a fi foarte necăjit; a
nu-i mai arde de nimic (fig., fam.).
PERDRE la boule, la raison (fig., fam.) - a-şi ieşi din minţi; a se scrânti; a-şi pierde capul, cumpătul (fig.,
fam.).
PERDRE
274
PERDRE la boussole (fig.) - a-şi pierde capul (fig., fam.).
(ne pas) PERDRE au change - a (nu) ieşi în pagubă într-un schimb.
PERDRE coeur (fig., fam.) - a-i pieri curajul.
se PERDRE en conjectures (fig.) - a se pierde în ipoteze, în supoziţii;
a rămâne perplex. PERDRE contenance - a-şi pierde cumpătul; a se tulbura; a-şi pierde
sângele rece (fig., fam.). se PERDRE corps et âme dans qqch. (fig., fam.) - a se dărui cu totul
unui lucru (fig.). se PERDRE corps et biens (fig.) - a se pierde de tot (fig., fam.). PERDRE l'esprit (fig.) -
a înnebuni. PERDRE ses esprits (fig.) - a leşina. PERDRE Ies etriers (fig.) - a fi descumpănit; a cădea de
pe cal
(fig., fam.). PERDRE la face (fig.) - a-şi pierde prestigiul, demnitatea; a se face
de râs (fig., fam.). PERDRE le fii (fig.) - a pierde şirul, firul (fig.). PERDRE haleine (fig., fam.) - a-şi
pierde răsuflarea (fig., fam.). y PERDRE son latin (fig.) - a nu mai înţelege nimic. PERDRE la main (fig.,
fam.) - a-şi pierde dexteritatea; a-şi ieşi din
mână (fig., fam.). PERDRE la mesure (fig.) - a pierde măsura; a exagera. PERDRE tous ses moyens (fig.,
fam.) -1. a fi în lipsă de bani; 2. a se rablagi (fig., pop.). ne pas en PERDRE une miette (fig., fam.) - a nu
pierde nimic; a pro-
fita de tot (fig.). PERDRE le nord, la boule, la boussole (fig., fam.) - a-şi pierde busola (fig., fam.).
PERDRE une belle occasion de se taire (fam., iron.) - „dacă tăceai,
filozof rămâneai"; „tăcerea e de aur" (fig., fam.). se PERDRE en palabres inutiles (fig.) - a-şi pierde
vremea pălăvrăgind. en PERDRE la parole (fig., fam.) - a-i pieri piuitul (fig., fam.). PERDRE Ies pedales
(fig., pop.) - 1. a o încurca; 2. a-şi pierde
cumpătul (fig.); 3. a-1 lăsa nervii, a-şi ieşi din minţi. PERDRE sa peine (fig.) - 1. a se osteni degeaba; 2. a
avea un eşec. j PERDRE pied (fig., fam.) - 1. a-şi pierde controlul; a se zăpăci;
2. a-i fugi pământul de sub picioare (fig., fam.), a se pierde cu
firea (fig.). PERDRE Ies pieds (pour une femme) (fig., vx.) - a-şi pierde capul j
pentru o femeie (fig., fam.). y PERDRE des plumes (fig., fam.) - a ieşi jumulit, şifonat (fig., fam.).
275
PETER
pPERDRE du poids - a slăbi.
ne pas PERDRE un pouce de sa taille (fig.) - a se ţine drept ca
bradul (fig.). ne pas PERDRE un pouce de terrain (fig.) - a nu pierde nimic din terenul câştigat; a nu
pierde nici o palmă de pământ (fig.); a nu da înapoi (fig.). PERDRE la raison (fig.) - a-şi pierde minţile.
PERDRE sa raison d'etre (fig.) - a nu mai avea chef să trăiască. PERDRE qqn de reputation - a strica
reputaţia cuiva. PERDRE sa salive (fig., fain.) - a-şi bate, a-şi răci gura de pomană
(fig., fam.); a vorbi să nu adoarmă (fig., fam.). PERDRE du terrain (fig.) - a da înapoi; a pierde teren
(fig.). PERDRE la tete (fig.) - a-şi pierde capul; a se zăpăci; a-şi pierde sângele rece (fig.). PERDRE la
tramontane (fig., vx.) - a fi dezorientat. PERDRE l'usage de la parole (fig.) - a-i pieri glasul (fig.).
PERDRE la vedette (fig., fam.) - a nu mai fi în frunte (fig., fam.), în
centrul atenţiei. PERDRE la vie (fig.) — a muri. PERPETRER des crimes (lin.) - a făptui crime, rele.
PESER sur la decision de qqn (fig.) - a influenţa hotărârea cuiva. PESER leger (fig., fam.) - a nu cântări
mult (fig., fam.); a fi fără
importanţă. PESER lourd, de tout son poids (fig., fam.) - a atârna greu, a trage
greu în cumpănă (fig., fam.). PESER â qqn lourd sur Ies bras (en peser) (fig.) - a fi o povară pentru cineva
(fig.). ne pas PESER lourd (fig., fam.) - 1. a nu însemna nimic pentru cineva; a nu da (nici) doi bani pe
cineva (fig., fam.); 2. a nu trage greu la cântar (fig., fam.). ne pas PESER lourd dans la balance (fig.) - a nu
avea mare importanţă; a nu trage greu în cumpănă (fig., fam.). PESER son poids (fig., fam.) - a avea
greutate (fig.). PESER d'un poids trop lourd sur I'avenir de qqn (fig.) - a se băga prea mult în viaţa cuiva
(fig., fam.). ; PESER le pour et le contre (fig.) - a întoarce pe toate feţele; a întoarce ceva şi pe faţă şi pe
dos (fig.). la PETER (fig., pop.) - a muri de foame. j PETER du feu, des flammes (fig., pop.) - a fi plin de
viaţă; a fi dinamic.
PETER
276
PETER dans la graisse, dans sa peau (fig., pop.) - a-i crăpa pielea de
gras ce e (pop.). PETER plus haut que son cui, que son derriere, que ses fesses
(fig., pop.) - a ţinti prea sus (fig., fam.); a fi prea pretenţios. PETER dans la main (fig., pop.) - a scăpa din
mână; a da chix; a se
îneca la mal ca ţiganul (fig., fam.). PETER de sânte (fig., fam.) - a crăpa de sănătate (pop.). PETER dans
la soie (fig., pop.) - a se lăfăi în lux (pop.). PIAFFER d'impatience (fig., fam.) - a nu mai avea răbdare.
PIEGER qqn (fig.) - a întinde o cursă cuiva. PIGER au quart de tour (fig., pop.) - a pricepe imediat, a se
prinde
(fig., fam.). en PINCER pour qqn (fig., pop.) - a fi îndrăgostit lulea de cineva
(fig., fam.); a avea cârlig la cineva (fig., pop.). PIOCHER son programme d'histoire, de francais, etc.
(fam.) - a toci
toată materia la istorie, la franceză etc. PILER de l'eau dans un mortier (fig., fam.) - a bate apa în piuă
(fig., fam.). PILER a un feu rouge (fam.) - a frâna brusc, violent, la un stop
(închis), pe roşu. PIPER Ies cartes, Ies des (fig.) - a măslui cărţile, zarurile, ne PIPER mot (fig., fam.) - a
tăcea chitic; a nu sufla o vorbă (fig., fam.). PIQUER des clous (fig., fam.) - a aţipi pe scaun. PIQUER une
colere blanche (fig.) - a-şi ieşi din fire (fig.). PIQUER une crise de nerfs (fam.) - a face o criză de nervi.
PIQUER la curiosite, l'interet de qqn (fig., fam.) - a stârni curiozitatea, interesul cuiva. PIQUER des deux
(fig.) - a da pinteni calului; a porni în galop. PIQUER un fard, un soleil (fig., fam.) - a se înroşi, a roşi de
emoţie, se PIQUER au jeu (fig.) - a se lăsa prins, antrenat în joc (fig., fam.);
a prinde gust (fig., fam.). PIQUER du nez (fig.) - 1. a moţăi cu capul în piept (fam.); 2. a cădea
în nas (fig., fam.). se PIQUER le nez, la ruche (fig., pop.) - a se afuma (fig., fam.). PIQUER une rage de
dents (fam.) - a-1 trăsni o durere de dinţi (fam.). PIQUER un renard (fig.) - a voma.
PIQUER un roupillon (fig., fam.) - a trage un pui de somn (fig., fam.). PIQUER une tete (fig.) - a se
arunca cu capul înainte (fig.). PIQUER une bonne tete (fig.) - a plonja.
PIQUER qqn au vif (fig.) - 1. a răni pe cineva în amorul propriu; 2. a irita pe cineva.
277_____________________________________________PLEURER
pPISSER de la copie (fig., pop.) - a scrie maculatură. PISSER dans son froc (fig., pop.) - a face în
pantaloni (de frică) (fig., pop.).
PISSER dessus, au cui de qqn (vulg.) - a se p... pe cineva, pe ceva (vulg.); a dispreţui.
PISSER des lames de rasoir (fig., fam.) - a îndura lucruri penibile; a fi exasperat.
PISSER â la râie de qqn (fig., vulg.) - a se comporta dispreţuitor cu cineva.
PISSER contre le vent (fig., fam.) - a călca în străchini (fig., fam.). PISTONNER qqn (fig., fam.) - a
împinge pe cineva; a pune pile cuiva
(fig., fam.).
PLACER la barre (un peu) trop haut (fig., fam.) - a ridica ştacheta
prea sus (fig., fam.). PLACER sous bonne garde - a păzi bine.
PLACER son mol (fig., fam.) - a interveni în discuţie; a-şi spune părerea. se PLACER sur un mauvais
terrain (fig.) - a se afla într-o situaţie
neplăcută, defavorabilă. PLAIDER non coupable - a susţine că e nevinovat. se PLAINDRE que la mariee
est trop belle (arg., fam.) - 1. a se
plânge că mierea este prea dulce (fig.); a nu mai putea de bine
(fig., fam.); 2. a fi cusurgiu (fam.).
PLAINDRE sa peine (litt.) - a munci fără preget.
PLANCHER sur un sujet (arg. scol.) -1. a pregăti o temă; 2. a fi ascultat la tablă.
PLANTER la botte dans le troquet (fig., pop.) - a pune piciorul în
crâşmă (fig., pop.). PLANTER ses choux (fig., fam.) - a-şi vedea de treabă (fig., fam.). PLANTER un
drapeau (fig., fam.) - a o şterge fără să plătească (fam.). PLANTER lâ qqch., qqn (fig., fam.) - a lăsa baltă
ceva, pe cineva (fig.). PLANTER le mai, un mai (fig.) - a sădi un copac în cinstea cuiva. PLANTER un
personnage (fig.) - a introduce un personaj într-o
operă literară.
PLANTER son regard sur qqn (fig.) - a-şi pironi privirea asupra cuiva.
PLANTER sa tente (fig., fam.) - a se instala.
PLAQUER le boulot (pop.) - a-şi părăsi lucrul; a-şi pune slujba în cui. PLÂTRER son visage, se plâtrer
(fig., fam.) - a se pudra exagerat, a-şi vărui faţa (pop.).
PLEURER dans le gilet de qqn (fig., fam.) - a plânge pe umărul cuiva (fig.Jam.).
PLEURER_____________________________________________278
PLEURER â chaudes larmes (fig.) - a plânge cu lacrimi fierbinţi. PLEURER toutes Ies larmes de son
corps (fig.) - a plânge amarnic;
a nu mai avea lacrimi de atâta plâns (fig.). PLEURER des larmes de sang (fig.) - a plânge cu lacrimi de
sânge (fig.). PLEURER comme une madeleine, comme une vache, comme un
veau (fam.) - a plânge ca o mireasă (fig., fam.); a vărsa şiroaie de
lacrimi. PLEURER misere (fam.) - a se plânge, a se văita de mizerie. PLEURER d'un oeil et rire de l'autre
(fig., litt.) - a plânge cu un ochi
şi a râde cu celălalt (fig.). PLEURER apres qqch. (fig., fam.) - a cere ceva cu insistenţă. PLEURER le pain
qu'on mange (fig., fam.) - a-şi mânca de sub
unghie; a tăia firul de mălai în patru, în opt (fig., fam.). PLEURER de rire - a râde cu lacrimi. PLEUVOIR
des cordes, des hallebardes, comme vache qui pisse
(fig., fam.) - a turna cu găleata, ca din oală (fig., fam.). PLIER bagage, ses affaires, sa chemise, sa valise,
son paquet (fig., fam)
- a se pregăti de drum; a-şi lua catrafusele (fig., pop.). ne pas se PLIER (fig., fam.) - a nu ceda. PLIER
l'echine (fig.) - a-şi încovoia spinarea (fig.). se PLIER â qqch. avec beaucoup de bonne volonte (fig.) - a
accepta
ceva cu multă bunăvoinţă. PLOMBER qqn de coups (fig., pop.) - a-i petici cuiva cojocul
(fig., pop.). se PLONGER dans un dossier - a studia un dosar. PLONGER dans qqch. (fig., fam.) - a intra
până în gât în ceva
(fig., fam.). PLOYER Ies genoux (fig., fam.) - a se prosterna (în faţa cuiva)
(fig-, fam.). (se) POINTER (fig.) - a apărea, a se manifesta. POINTER son nez (fig., fam.) - a scoate nasul
(fig., fam.), a apărea. POMPER l'air â qqn (fig., fam.) - a mânca sufletul cuiva (fig., fam), j POMPER la
soupe a travers ses moustaches (fig., fam.) - a sorbi supa
cu lăcomie. PORTER â... - a împinge sa... (fig.).
PORTER bien son âge (fig., fam.) - a arăta bine pentru vârsta sa. se PORTER acquereur de... - a se arăta
interesat, amator de... PORTER Ies armes (la couronne, le froc, la livree, la robe, la sou- I
tane) (fig.) - a fi soldat (rege, călugăr, servitor, magistrat, preot), i PORTER atteinte â qqn - a aduce
prejudicii cuiva, a-1 leza.
279______________________________________________PORTER
PORTER atteinte â Phonneur, â la reputation de qqn (fig.) - a păta
onoarea, reputaţia cuiva. PORTER la banniere (vx.) - a fi în frunte, a duce steagul (fig.). PORTER encore
beau (fam.) - a se ţine încă bine (fain.); a părea încă
tânăr.
se PORTER bien - a fi sănătos.
PORTER une botte (fig., fam.) - 1. a încuia pe cineva (fig., fam.);
2. a lua din scurt (fig.). PORTER le bouc (fig.) - a purta ţăcălie (fam.). se PORTER candidat â des
elections - a candida la alegeri. PORTER ses chandelles â un autre saint (fig., fam.) - a se adresa
(a cere, a încerca să înduplece) altcuiva (pe altcineva), în altă
parte, aiurea.
PORTER le chapeau (fig., fam.) - a fi acarul Păun; a plăti oalele sparte;
a fi ţap ispăşitor (fig., fam.). se PORTER comrne un charme, comme le Pont Neuf (fig., fam.)
- a fi sănătos tun (fig., fam.). PORTER son choix, son effort, son regard sur qqn, sur qqch. -
a-şi îndrepta preferinţa, efortul, privirea către cineva, către ceva. ne pas PORTER qqn dans son cceur
(fig., fam.) - a nu avea pe cineva
la suflet, a nu-1 înghiţi (fig., fam.). PORTER une coiffure â la chien (fig., fam.) - a purta breton. PORTER
â consequence - a avea consecinţe, urmări. PORTER un coup â qqn (fig.) - a da o lovitură cuiva (fig.).
PORTER un coup de barre (fig., fam.) - a da o lovitură zdravănă;
a ameţi pe adversar. PORTER le coup fatal (fig.) - a lovi de moarte (fig.). PORTER un coup severe â qqn
(fig.) - a lovi rău pe cineva. PORTER qqn â croire - a face (pe cineva) să creadă. PORTER sa croix (fig.,
litt.) - a-şi purta crucea (fig., Ut.). PORTER la culotte (fig., fam.) - a-şi ţine bărbatul sub papuc (fig., fam.).
PORTER le deuil de ses illusions (fam.) - a-şi fi pierdut toate iluziile. PORTER le drapeau (fig.) - a fi
deschizător de drumuri (fig.). PORTER (un roman) â l'ecran - a ecraniza (un roman). PORTER d'emblee -
a purta, a duce deodată, pe loc. PORTER â faux (fig.) - a nu avea punct de sprijin (fig.). PORTER le fer
contre qqn (fig.) - a se război cu cineva. PORTER des fruits (fig., litt.) - a da roade (fig.). PORTER des
frusques qui ont Pair de sortir du decrochez-moi-şa (fig., fam.) - a fi îmbrăcat ca de la taica Lazăr, ca vai
de el (fig., fam.). se PORTER garant de qqn - a-şi pune obrazul pentru cineva (fig., fam.).
PORTER
280
PORTER la hache dans l'administration (fig.) - a face disponibilizări;
a da afară salariaţii pe capete (fig.). PORTER un jugement sur qqn, sur qqch. - a emite o judecată,
a-şi exprima părerea asupra cuiva, despre ceva. PORTER la main sur qqn (fig.) - a ridica mâna asupra
cuiva (fig.). ne pas s'en PORTER plus mal - a-i merge tot atât de bine. PORTER sur Ies nerfs, sur le
systeme â qqn (fig., fam.) - a călca pe
nervi pe cineva (fig., fam.). PORTER un nom â coucher dehors (fig., fam.) - a avea un nume
imposibil. PORTER ombrage â qqn (fig.) - a stârni invidia cuiva, a lăsa pe cineva în umbră. PORTER le
parapluie (arg.) - a fi răspunzător (de ceva); a purta vină
(fig., fam.). PORTER ses penates dans tel endroit (fig., litt.) - a se instala undeva. PORTER le pet contre
qqn (arg.) - a face o plângere împotriva cuiva;
a da în judecată. PORTER qqn au pinacle, aux nues (fig., fam.) - a ridica în slăvi pe
cineva (fig., fam.). PORTER plainte - a depune o plângere. PORTER la poisse â qqn (fig.) - a purta
ghinion cuiva. PORTER prejudice - a păgubi. PORTER ses regards sur... - a-şi opri privirea pe...
PORTER sur... - a fi vorba de..., despre...; ase referi la... PORTER â son tableau de chasse (fig., fam.) - a-
şi înscrie pe lista
cuceririlor... (fig., fam.). PORTER en terre (fig., euph.) - a băga în pământ (fig.); a înmormânta. PORTER
haut la tete (fig., fam.) - a fi arogant. se PORTER volontaire - a se oferi voluntar. POSER le balluchon
(fig., fam.) - a se odihni; a-şi trage sufletul
(fig., fam.). POSER une colle â qqn (fig., fam.) - a pune cuiva o întrebare încuietoare (fam.). POSER
culotte (fig., euph.) - a-şi da jos pantalonii; a-şi face nevoile
(eufem.). POSER ses fesses (fig., pop.) - a-şi aşeza fundul (pop.). POSER pour la galerie (fig., fam.) - a-şi
da aere (fig., fam.). POSER genou en terre (vx.) - a face act de supunere; a se închina
cuiva (fig., fam.). POSER au justicier (fam.) - a poza în om al dreptăţii. POSER son lit (son pieu, son
plumard, le sac) (fig., fam.) - a se instala.
281_________________________________________________POUSSER
POSER le masque (fig.) - a-şi da arama pe faţă (fig., fain.).
POSER la premiere pierre (fig.) - 1. a fi fondatorul, iniţiatorul;
2. a pune temelia (fig.). POSER le sac (fig., fam.) - a face grevă. ! POSER son sac (fig., fam.) - a se instala. se
POSSEDER - a se stăpâni.
POSSEDER qqch. sur le bout des doigts (fig., fam.) - a şti ceva ca pe Tatăl Nostru, ca pe apă (fig.).
POSSEDER plus d'une corde â son arc (fig., fam.) - a avea mai multe posibilităţi (fig.).
POSSEDER qqn corps et âme, jusqu'au trognon (fig., fam.) - a duce pe cineva de nas (fig., fam.); a-1 înşela.
POSSEDER un sacre savoir-faire (fig., pop.) - a fi al dracului de priceput (fam.).
POTASSER ses bouquins (fam.) - a mânca, a toci cartea (fig., fam.). se POURLECHER Ies babines (fig., pop.) - a
se linge pe buze. POURSUIVRE une femme de ses assiduites (fig.) - a se ţine de capul unei femei (fig., fam.).
POURSUIVRE son petit bonhomme de chemin (fig., fam.)- a-şi urma calea încet, dar sigur (fig., fam.).
POURSUIVRE qqn en diffamation - a da pe cineva în judecată pentru calomnie.
POURSUIVRE ses investigations - a-şi continua cercetările. POURSUIVRE la lutte (fig.) - a-şi continua lupta
(fig.). POURSUIVRE qqn dans ses derniers retranchements (fig.) - a urmări
pe cineva până-n pânzele albe, a-1 încolţi (fig., fam.). POURSUIVRE sa trajectoire (fig.) - a-şi continua calea (fig.).
POUSSER qqn en avânt (fig.) - a împinge pe cineva într-un post
important.
POUSSER qqn â (+ inf.) - a îndemna pe cineva să...
POUSSER son avantage (fig.) - a profita de...; a specula o ocazie.
POUSSER une botte (fig., vx.) - 1. a încuia pe cineva (fig., fam.);
2. a lua din scurt (fig.); 3. a ataca pe nepusă masă. POUSSER le bouchon un peu loin (fig., fam.) - a merge prea
departe
(fig.); a exagera, a întinde coarda (fig., fam.). POUSSER qqn â bout (fig., fam.) - a exaspera pe cineva, a scoate pe
cineva din răbdări (fig., fam.). POUSSER comme un chene (fig., fam.) - a creşte falnic ca un stejar. POUSSER
comme un champignon (fig., fam.) - a creşte văzând cu ochii (fig., fam.).
se POUSSER du col (fig., fam.) - a-şi da aere (fig., fam.); a se pune în valoare.
POUSSER
282
se POUSSER du coude (fig., fam.) - a-şi da coate (fig., fam.). POUSSER un coup de gueule (fig., pop.) -
1. a cânta tare; 2. a striga
să spargă urechile (fig.). POUSSER de hauts cris (fig.) - a striga sus şi tare (fig., fam.); a protesta.
POUSSER des cris d'orfraie - a urla; a răcni. POUSSER des cris de paon [pă] - a scoate ţipete ascuţite.
POUSSER un eleve (fig., fam.) - 1. a îndemna un elev să înveţe;
2. a-1 împinge de la spate (fig., fam.). POUSSER un projet a fond (fig.) - a urmări un proiect cu
seriozitate. POUSSER comme une mauvaise herbe (fig.) - a creşte ca o buruiană
(fig., fam.). se POUSSER dans le monde (fig.) - a-şi face loc cu coatele în societate (fig.); a parveni.
POUSSER un moteur (auto) - a forţa un motor (auto). POUSSER Ies choses au noir (fig.) - a fi
prăpăstios (fig.). POUSSER Ies choses au pire - a se gândi la ce-i mai rău (fig.). POUSSER qqn dans ses
derniers retranchements (fig.) - a încolţi;
a urmări până în pânzele albe, a ataca violent pe cineva (fig., fam.). POUSSER un peu â la roue (fig.,
fam.) - a da o mână de ajutor; a pune
umărul (fig., fam.). POUSSER son travail (fig.) - a da în brânci (fig., fam.). en POUSSER une (fam.) - a-i
trage un cântec (fam.). POUVOIR toujours se l'accrocher (fig., fam.) - a-şi pune pofta-n cui
(fig., fam.). POUVOIR toujours s'aligner (fig., pop.) - a nu fi în stare să ţină piept
(fig-, fam.). POUVOIR y aller - a-i da drumul (fig., fam.). POUVOIR aller se faire cuire un oeuf (fig.,
fam.) - a se duce la naiba
(fam.), în mă-sa (pop.). POUVOIR aller se rhabiller (fig., fam.) - a nu avea stofă de actor
(fig., fam.); a avea un eşec; a putea să-şi ia gândul de la... POUVOIR bien baiser la porte (fig., pop.) - a
putea s-o lase baltă
(fig., pop.). ne pas POUVOIR blairer qqn (pop.) - a nu avea pe cineva la stomac
(fig-, fam.). POUVOIR toujours se brosser (fig., fam.) - a se da peste cap degeaba
(fig; fam.). ne pas POUVOIR se couper en deux (fig., fam.) - a nu se putea
împărţi în două (fig., fam.). POUVOIR toujours courir (fig., pop.) - degeaba..., că tot...; „să ai
să iei"; „paşte murgule!" (fig., fam.).
283_________________________________________________PRENDRE
ne pas POUVOIR se defendre de... - a nu reuşi să... POUVOIR (toujours) se fouiller (fig., fam.) - a-şi pune pofta-n
cui (fig., fam.).
POUVOIR toujours se gratter (fig., pop.) - a nu mai trage nici o nădejde (fig., fam.); a nu obţine nimic.
n'en POUVOIR mais - a nu putea nimic.
ne plus POUVOIR mettre un pied devant Fautre (fig., fam.) - a nu mai putea să umble de oboseală.
n'en POUVOIR plus (fig.) - a fi la capătul puterilor (fig., fam.).
ne plus en POUVOIR de qqch. - a se sătura de ceva; a nu mai suporta ceva.
ne POUVOIR s'en prendre qu'â soi-meme (fig.)- a fi singurul vinovat, ne POUVOIR remuer ni pied ni patte (fig.,
fam.) - a nu se putea mişca (a rămâne înţepenit).
POUVOIR sortir â qqn n'importe quoi (fig., fam.) - a fi în stare să spună cuiva orice.
POUVOIR toujours se taper (fig., fam.) - a aştepta mult şi bine (fam.).
ne pas POUVOIR tenir en place (fig., fam.) - a nu mai putea sta locului; a nu avea astâmpăr, a arde de nerăbdare.
POUVOIR faire son testament (fig., fam.) - a nu mai avea mult de trăit; a fi pe ducă (fig., fam.).
ne pas POUVOIR voir qqn en peinture (fig., fam.) - a nu putea să vadă în ochi pe cineva (fig., fam.); a nu suferi pe
cineva, a-1 avea ca sarea-n ochi (fig., fam.).
PRATIQUER le pillage au grand jour (fig.) - a fura pe faţă, la lumina zilei (fig.).
PRATIQUER la politique de l'autruche (fig., fam.) - a duce politica struţului (fig., fam.); a se eschiva.
PRATIQUER une politique â la petite semaine (fig., fam.) - a duce o politică fără perspective, de azi pe mâine, de
doi bani (fig., fam.).
PRECHER d'exemple, par l'exemple - a da exemplu prin fapte.
PRECHER pour son saint, pour son docher, pour sa paroisse (fig., fam.) - a-şi apăra propriile interese; a pleda pro
domo (fig., Ut.).
se PRECIPITER dans la gueule du loup (fig., fam.) - a se arunca singur în gura lupului (fig., fam.).
PREFERER de loin - a prefera categoric.
se PRELASSER comme un lezard, faire (son) le lezard (fig., fam.) -a sta cu burta la soare (fig., fam.).
PRELEVER des impots - a încasa impozite.
s'en PRENDRE â qqn - a se lega de cineva (fig., fam.).
PRENDRE
284
ne s'en PRENDRE qu'â... (fig.) - a fi numai vina... â tout PRENDRE - la urma urmei; oricum. PRENDRE
acte de... - a lua act de...
PRENDRE une affaire en main (fig., fam.) - a lua o problemă, o afacere în mână (fig., fam.). PRENDRE
de l'âge, de la bouteille (fig., fam.) - a îmbătrâni; a căpăta
experienţă. PRENDRE qqn sous son aile (fig., fam.) - a lua pe cineva sub aripa sa
(fig-, fam.). PRENDRE l'air (fig., fam.) - a ieşi la aer. PRENDRE l'air du bureau (fig., fam.) - a se informa
despre ce mai
e pe la birou. PRENDRE l'air du soir (fig.) - a sta seara la aer. PRENDRE de grands airs (fig.) - a-şi da
aere, ifose; a face pe grozavul, pe importantul (fig., fam.). PRENDRE (se donner) des airs de martyr (fig.,
fam.) - a-şi lua (a-şi da)
un aer (aere) de martir. PRENDRE des airs penches - a lua un aer gânditor, visător. PRENDRE des airs de
princesse - a-şi da aere de prinţesă, en PRENDRE â son aise (fig., fam.) -1. a nu se omorî cu firea (fig.,
fam.);
2. a-şi face de cap; a-şi lua nasul la purtare (fig., fam.). en PRENDRE â son aise avec le reglement (fig.,
fam.) - a nu ţine cont
de regulament, a nu-1 lua în seamă. PRENDRE ses aises (fig., fam.) - a se instala ca la el acasă; a nu se
jena. PRENDRE des allures de defi - a începe să înfrunte (pe cineva), se PRENDRE d'amitie pour qqn -
a se împrieteni cu cineva; a prinde
drag de cineva (fam.). PRENDRE appui sur qqn (fig., fam.) - a găsi sprijin, ajutor la cineva;
a se bizui pe cineva. PRENDRE qqch. pour argent comptant (fig., fam.) - a o lua de bună
(fig., fam.). PRENDRE Ies armes (fig., fam.) - a se pregăti de luptă. PRENDRE qqch. pour article de foi,
au pied de Ia lettre, â la lettre
(fig., litt.) - a lua ceva drept literă de Evanghelie (fig., Ut.). PRENDRE d'assaut (fig.) - a asedia; a ataca
(fig.). PRENDRE de l'assurance - a căpăta încredere în sine. PRENDRE la maison de qqn pour une
auberge (fig., fam.) - a se instala
la cineva fără să fi fost poftit. PRENDRE de l'avance (du retard) (fig.) - a o lua înainte; a depăşi
(a rămâne în urma, a întârzia) (fig., fam.). PRENDRE l'avantage (fig.) - a-şi redobândi avantajul,
superioritatea.
285
PRENDRE
a considera pe cineva
PRENDRE qqn dans ses bagages (fig., fam.)
a cincea roată la căruţă (fig., fam.). PRENDRE qqn par la bande, de biais (fig., fam.) - a lua pe cineva pe
ocolite, pe departe (fig., fam.).
PRENDRE tout son barda (fig., fam.) - a-şi strânge, a-şi lua catrafusele
(fig., fam.).
PRENDRE barre sur qqn (fig.) - a avea ascendent asupra cuiva. PRENDRE la barre (fig.) - a lua
conducerea, puterea. PRENDRE qqn au biberon (fig.) - a lua pe cineva de mic, din leagăn. PRENDRE
son bien ou on le trouve (fig.) - a pune mâna pe ce poate
(fig.); a-şi însuşi ce-i pică. s'y PRENDRE bien (mal) (fig.) - a proceda cu abilitate (cu stângăcie).
PRENDRE la bille fin, prendre fin sa bille (fig., fam.) - a nu juca cu
mize mari (fig., fam.). PRENDRE un billet de parterre (fig., fam.) - a veni în nas (fig., fam.). PRENDRE
une biture (fig., pop.) - a se îmbăta. PRENDRE un bol d'air (fig., fam.) - a lua o gură de aer (fig., fam.).
s'en PRENDRE au bon Dieu (fig.) - a-1 face răspunzător pe Dumnezeu. PRENDRE (la balle) au bond
(fig.) - a prinde, a nu scăpa ocazia;
a prinde ocazia din zbor (fig., fam.). PRENDRE qqch. sous son bonnet (fig., fam.) - a-şi asuma răspun-
derea; a lua ceva pe seama lui; a acţiona pe barba sa (fig., pop.). PRENDRE bouche (fig., fam.) - a lua
contact; a se înţelege. PRENDRE du bouchon (fig., fam.) - a îmbătrâni; a se învechi. PRENDRE un
bouillon d'onze heures (fig., pop.) - a da ortul popii
(fig., pop.). PRENDRE de la bouteille (fig., fam.) - a îmbătrâni, a căpăta experienţă. PRENDRE de la
brioche, du ventre (fig., pop.) - a face burtă. PRENDRE une brosse (arg.) - a se afuma (fig., fam.).
PRENDRE son cafe (fig., vx.) - a-şi oferi o plăcere. PRENDRE un canard (fig., fam.) - a suge o bucată de
zahăr muiată
în cafea sau în lichior. PRENDRE un carton (fig., fam.) - a mânca o bătaie (fam.). PRENDRE du champ
(fig.) - 1. a-şi lua avânt (fig.); 2. a se distanţa. PRENDRE le change (fig.) - a înghiţi găluşca (fig., fam.).
PRENDRE qqn en charge (fig.) - a se ocupa de cineva, a-1 lua în grija
sa, a răspunde de el. PRENDRE qqn en chasse (fig.) - a vâna pe cineva (fig.). PRENDRE un chaud et un
froid (fig.) - a-1 lua cu frig, a răci. PRENDRE le chemin des ecoliers (fig., fam.) - a o lua pe calea cea
mai lungă; a merge pe drumul cel mai ocolit (fig.).
PRENDRE
286
PRENDRE le chemin de Niort (fig., pop.) - a lua pe „nu" în braţe
(fig., fam.). se PRENDRE aux cheveux (fig., fam.) - a se lua de ciuf (pop.); a se
părui (pop.). PRENDRE la chevre, la moudre (fig., fam.) - a-i sări ţandăra (pop.). PRENDRE la ele des
champs (fig., fam.) - 1. a-şi lua câmpii (fig., fam.);
2. a o şterge (fig., fam.). PRENDRE ses cliques et ses claques (fig., fam.) - a-şi lua catrafusele I
(fig., fam.). PRENDRE qqch. â coeur (fig.) - a-i sta ceva la inimă (fig., fam.). PRENDRE Ies choses trop â
coeur (fig., fam.) - a pune ceva prea mult
la suflet (fig., fam.). PRENDRE une colere (fig., fam.) - a-1 găsi dracii (fig., fam.). se PRENDRE au collet
(fig., fam.) - a se lua de gât, la bătaie. PRENDRE qqn au collet, â la gorge (fig., fam.) - 1. a lua pe cineva
de guler (fig., fam.); 2. a aresta, a înhăţa pe cineva. PRENDRE qqch. sur (â) son compte (fig.) - a lua ceva
pe seama sa,
pe socoteala sa. PRENDRE qqch. en compte (fig.) - a lua ceva în seamă (fig.), în considerare. PRENDRE
la communication - a răspunde la telefon. PRENDRE conge de qqn - a se despărţi de cineva; a-şi lua
rămas bun
de la cineva. PRENDRE le contre-pied (fig.) - a lua, a adopta o atitudine potrivnică;
a face exact contrariul. PRENDRE qqn a contre-poil, a rebours-poil, â I'endroit, â l'envcrs
(fig., fam.) - a nu şti cum să ia pe cineva; a lua pe cineva tocmai
cum nu trebuie (fig., fam.). PRENDRE corps (fig.) - a prinde contur; a se concretiza. PRENDRE qqch. du
bon cote - a lua partea bună a lucrurilor. PRENDRE un coup de vieux, de jeune (fig., fam.) - a îmbătrâni,
întineri brusc, en PRENDRE un sacre, un drole de coup (fig., fam.) - 1. a încasa j
o lovitură grea; 2. a nu-i veni să creadă; 3. a o păţi rău. PRENDRE des coups, une raclee (fam.) - a încasa
o bătaie, o chel-
făneală (fig., fam.). PRENDRE son courage â deux mains (fig., fam.) - a-şi lua inima în dinţi
(fig., fam.). PRENDRE qqn de court, au depourvu (fig., fam.) - a lua pe cineva
din scurt, pe nepusă masă (fig., fam.), pe nepregătite, prin sur-1
prindere. PRENDRE une bonne cuite (fig., fam.) - a se-mbăta criţă (fig., fam.). |
____________________________PRENDRE
PRENDRE date, jour - pa fixa o întâlnire.
PRENDRE qqn au debotte (fig., fain.) - a lua pe cineva în primire de
cum a sosit; a nu-i da cuiva timp nici să răsufle (fig., fain.). PRENDRE une decision â la legere - a lua o
hotărâre pripită. PRENDRE qqn en defaut, en faute (fig., fam.) - a prinde pe cineva
cu ocaua mică (fig., fam.).
PRENDRE un mauvais (un bon) depart (fig., fain.) - a porni cu stângul (cu dreptul) (fig., fam.).
PRENDRE de la densite (fig.) - a căpăta importanţă, greutate (fig.).
PRENDRE qqn au depourvu - a lua pe cineva pe nepregătite.
PRENDRE une derouillee (fig., pop.) - a încasa o mamă de bătaie, a o lua pe coajă (fig., fam.).
PRENDRE le deuii - a purta doliu.
PRENDRE le(s) devant(s) (fig.) - a (i)-o lua (cuiva) înainte (fig.).
se PRENDRE pour Dieu le pere (fig., fam.) - a şi-o lua în cap (fig., fam.).
PRENDRE ses dispositions (euph.) - a-şi face testamentul. PRENDRE ses distances (fig.) - a-şi asigura o
marjă (de siguranţă) (fig.). PRENDRE qqn par la douceur (fig.) - a lua pe cineva cu binişorul (fig-, fam.).
PRENDRE le dur (fig., pop.) - a lua ţugui (reg.).
PRENDRE l'eau (fig., fam.) - a lua apă la galoşi (fig., fam.).
PRENDRE Ies eaux (fig.) - a face o cură de ape minerale.
PRENDRE son elan, son essor (fig.) - a-şi lua avânt (fig., fam.).
PRENDRE d'estoc et de taille (fig.) - a ataca violent.
PRENDRE de l'exercice (fig.) - a face mişcare.
PRENDRE fait et cause pour qqn (fig.) - a lua apărarea cuiva; a ţine
partea cuiva (fam.). PRENDRE qqn sur le fait - a prinde pe cineva asupra faptului. PRENDRE qqn en
faute (fig.) - a prinde pe cineva cu mâţa-n sac,
asupra faptelor (fig., fam.).
PRENDRE ses fesses â poignee (fig., pop.) - a pune coada pe spinare (fig., fam.).
PRENDRE feu (fig., fam.) - 1. a se înfuria; 2. a se înflăcăra; a se entuziasma; 3. a se îndrăgosti.
PRENDRE fin - a lua sfârşit; a înceta.
PRENDRE qqn en flagrant delit - a prinde pe cineva asupra faptului.
PRENDRE le frais (fig., fam.) - a lua aer (fig., fam.).
PRENDRE un adversaire â froid (fig., fam.) - a surprinde un adversar nepregătit.
PRENDRE une chose de front (fig.) - a aborda direct o problemă.
PRENDRE
2S8
PRENDRE la fuite - a o lua la sănătoasa (fig., fain.). PRENDRE du galon (fig., fam.) - a înainta în grad; a
fi avansat, promovat. PRENDRE des gants (fig., fam.) - a se purta cu mănuşi (fig., fam.). PRENDRE
garde (fig.) - a fi cu băgare de seamă (fig., fam.); a avea
grijă; a fi atent (fig.). PRENDRE qqn â la gorge (fig.) - a strânge de gât pe cineva; a face
presiuni asupra cuiva, a constrânge pe cineva (fig.). PRENDRE gout a qqch. (fig.) - a prinde gust de ceva;
a începe să-i placă. en PRENDRE pour son grade (fig., fam.) - a primi o săpuneală bună; a fi săpunit cum
scrie la carte; a o încasa pe măsură (fig., fam.). en PRENDRE de la graine (fig., fam.) - a lua exemplu.
PRENDRE qqn en grippe (fig., fam.) - a nu avea pe cineva la stomac;
a nu înghiţi pe cineva (fig., fam.). en PRENDRE plein la gueule (fig., pop.) - a o lua peste bot (fig., pop.).
PRENDRE l'habit, le voile (fig.) - a se călugări, le PRENDRE de haut (fig.) - a fi cu nasul pe sus; a vorbi,
a trata pe
cineva de sus (fig., fam.). se PRENDRE au jeu (fig.) - a se lăsa prins, antrenat; a se angaja
într-o acţiune. PRENDRE langue avec qqn (fig.) - a se înţelege cu cineva (fig.);
a lua legătura cu cineva. PRENDRE le large, ses jambes â son cou (fig., fam.) - a-şi lua picioarele la
spinare; a o lua la sănătoasa, a-şi lua valea (fig., fam.); a o tuli (pop.). PRENDRE Ies choses â la legere
(fig.) - a lua lucrurile uşor; a nu da
prea multă atenţie; a nu lua în serios. PRENDRE des libertes avec qqn (fig.) - a-şi permite (prea) multe cu
cineva (fig.). PRENDRE le lit (fig., fam.) ~ a cădea la pat (fig., fam.). PRENDRE son lit en marche (fig.,
fam.) - a merge pe două cărări
(fig., fam.). PRENDRE qqn en main (fig., fam.) - a se ocupa, a se îngriji de cineva. PRENDRE Ies choses
en main (fig., fam.) - a lua lucrurile în mâna
(fig., fam.); a deveni stăpân pe situaţie (fig., fam.). PRENDRE qqn la main dans le sac (fig., fam.) - a
prinde pe cineva
cu mâţa-n sac, cu ocaua mică, cu raţa-n traistă (fig., fam.). PRENDRE mal une remarque, un conseil, une
plaisanterie (fig-)-\
a lua în nume de rău o observaţie, un sfat, o glumă. PRENDRE son mal en patience (fig.) - a fi răbdător, a-
şi duce crucea
(fig., lit.); „cu răbdarea treci marea". PRENDRE le maquis (fig.) - a lua calea codrului (fig.); a se refugia.
289
PRENDRE
PRENDRE la mer, le large (mar.) - a ieşi în larg (mar.).
ne pas se PRENDRE pour une (petite) merde (fig., pop.) - a se crede
grozav; a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas (fig., fain.). PRENDRE une mornifle (fam.) - a încasa o palmă
dus-întors. PRENDRE le mors aux dents (fig.) - 1. a se enerva; 2. a se ambala;
a intra în viteză (fig., fam.). PRENDRE qqn au mot (fig.) - a lua pe cineva în serios; a o lua de
bună (fig., fam.). PRENDRE la mouche (pour un oui, pour un non) (fig., fam.) - a-i sări muştarul (din
nimic) (fig., fam.); a-i veni pe chelie (fig., pop.): a-i sări ţandăra; a fi pus pe arţag (fig., fam.); a se înfuria.
PRENDRE du mouvement (fig.) - a face mişcare; a se plimba. PRENDRE dans le nez (fig., fam.) - a o lua
peste bot (fig., fam.). se PRENDRE pour le nombril du monde (fig., fam.) - a se crede
buricul pământului (fam.); a se da mare. PRENDRE bonne note - a lua la cunoştinţă; a lua în considerare.
PRENDRE l'occasion aux cheveux (fig., fam.) - a profita de ocazie;
a nu scăpa ocazia. PRENDRE l'oiseau, la pie au nid (fig., fam.) - a pune mâna pe cineva
chiar în bârlogul lui (fig., fam.). PRENDRE ombrage (fig.) - 1. a fi gelos; 2. a se supăra. PRENDRE son
origine, sa source (fig.) - a-şi trage obârşia; a izvorî
din... (fig.). PRENDRE qqch. pour parole d'Evangile (fig.) - a lua ceva drept
literă de Evanghelie (fig.). PRENDRE Ies paroles de qqn â l'envers (fig., fam.) - a răstălmăci
spusele cuiva. PRENDRE Ies choses en mauvaise part (fig.) - a interpreta lucrurile
în rău. PRENDRE (un) parti (fig.) - a opta; a se decide. PRENDRE parti pour... - a trece de partea cuiva
(fam.); a opta pentru... PRENDRE le parti de... (fig.) - a hotărî să..., a alege, en PRENDRE son parti
(fig.) - 1. a se obişnui cu ideea; 2. a se decide;
a lua o hotărâre. PRENDRE qqn â pârtie (fig.) -1. a face pe cineva răspunzător de ceea
ce i se întâmplă; 2. a ataca pe cineva (fig.); a da vina pe cineva. PRENDRE le pas sur qqn (fig., fam.) - 1. a
o lua înaintea cuiva
(fig., fam.), a-1 întrece în merite; 2. a învinge pe cineva. PRENDRE de la patine (fig.) - a prinde patină; a
se învechi (fig.). PRENDRE Ies patins de qqn (arg.) - a apăra interesele cuiva, ne pas PRENDRE la peine
de... - a nu-şi da osteneala să...
PRENDRE
290
PRENDRE pension quelque part (imn.) - a se înnădi, a veni prea des
undeva (fîg., pop.). PRENDRE qqch. au pied de la lettre (fig.) - a lua ceva ca atare, se PRENDRE le pied
dans le tapis (fig., fam.) - a se împiedica de... se PRENDRE Ies pieds dans qqch. - a se împiedica în ceva.
PRENDRE son pied (arg.) - a fi fericit; a avea o mare plăcere; a juisa. PRENDRE qqn au piege (fig.) - a
prinde în cursă pe cineva (fig.). PRENDRE une pilule (fig., pop.) - 1. a înghiţi hapul (fig., fam.);
2. a suferi un eşec. PRENDRE une pipe (vx.) - 1. a suferi un eşec; 2. a o lua pe chelie
(fig., pop.); 3. a fi pedepsit. PRENDRE la piquette (pop.) - a o lua pe chelie (fig., fam.). PRENDRE le
Piree pour un honime (fig., litt.) - 1. a se înşela amarnic;
2. a fi ignorant; 3. a greşi. PRENDRE plaisir â... - a-i plăcea să... PRENDRE un pli (fig.) - a-şi face un
obicei. PRENDRE la plume (fig.) - a lua condeiul (fig.); a se apuca de scris. PRENDRE du poids - a se
îngraşă. PRENDRE du poil de la bete (fig., fam.) - 1. a se însănătoşi; 2. a-şi
reveni; 3. a-şi lua revanşa (după un eşec). PRENDRE qqn par son point faible, par Ies bons sentiments
(fig.)
- a şti cum să ia pe cineva; a atinge pe cineva la coarda sensibilă,
a-i găsi punctul slab (fig., fam.). PRENDRE qqch. â la pointe de l'epee (fig., litt.) - a se lupta greu
pentru a câştiga ceva. PRENDRE la porte (fig.) - a pleca, a ieşi (forţat). PRENDRE des poses
avantageuses (fig.) - a se pune într-o lumină I
favorabilă. PRENDRE un pot (fig., fam.) - a lua un păhărel; a bea ceva. PRENDRE un pot-de-vin (fig.,
fam.) - a lua şperţ, mită (fam.). PRENDRE la poudre d'escampette (fig., fam.) - a-şi lua valea;
a o şterge englezeşte; a se face nevăzut (fig., fam.). s'en PRENDRE a qqn - a se lua, a se lega de cineva
(fig., fam.). PRENDRE ses quartiers chez qqn, quelque part (fig.) - a se instala
la cineva, undeva. se PRENDRE de querelle contre qqn - a se lua la colţi, la ceartă cu i
cineva (fig., fam.). se PRENDRE pour qqn (fig.) - a se crede cineva (fig.). PRENDRE racine (fig.) - a
prinde rădăcini (fig.). ne pas se PRENDRE pour la queue d'une cerise (fig., fam.) - a fi pre- I
tenţios (fig.); a nu se crede fitecine (pop.).
291____________________________________________PRENDRE
PRENDRE une raclee (pop.) - a o lua pe coajă (fig., fam.); a mânca o mamă de bătaie (fam.).
PRENDRE rang parmi..., dans... (lin.) - a se bucura de consideraţie printre..., undeva.
PRENDRE du recul (fig., fam.) - a face abstracţie de sine pentru a fi
obiectiv; a fi înţelept. PRENDRE le relais, la releve de qqn (fig.) - a purta făclia aprinsă
(Ut.); a prelua ştafeta, schimbul (fig.).
PRENDRE rendez-vous avec (chez) qqn - a-şi da (a fixa) întâlnire cu (la) cineva.
PRENDRE. tenir Ies renes d'une affaire (fig., fam.) - a lua, a deţine
conducerea unei afaceri. PRENDRE ses responsabilites - a-şi asuma răspunderea. PRENDRE Ies
retombees en pleine figure (fig., fam.) - a plăti oalele
sparte (fig., fam.); a o lua peste bot (pop.). PRENDRE â revers (fig.) - a ataca pe la spate (fig.).
PRENDRE qqch. â la rigolade (fam.) - a lua ceva în râs (fig., fam.);
a nu lua în serios. PRENDRE des risques - a risca. PRENDRE la route - a porni la drum. se PRENDRE
au serieux (fig., fam.) - a fi plin de sine. PRENDRE qqch. sur soi (fig.) - 1. a-şi asuma răspunderea unui
fapt;
a lua asupra sa toată vina; 2. a se stăpâni. PRENDRE sur soi de... (fig.) - a-şi asuma ceva; a se obliga să...
ne s'en PRENDRE qu'â soi-meme - a fi singur răspunzător, vinovat. PRENDRE â tâche de... (fig., litt.) -
a-şi asuma sarcina de a... PRENDRE la tangente (fig., fam.) - 1. a ieşi din încurcătură pe căi ocolite; 2. a o
şterge (fig., fam.).
PRENDRE le taureau par Ies cornes (fig., fam.) - a lua taurul de coarne (fig., fam.).
PRENDRE le ciel â temoin (fig., fam.) - a-1 lua martor pe Dumnezeu
(fig-)-
PRENDRE la temperature d'une assemblee (fig.) - a evalua starea de spirit a unei adunări; a vedea în ce
ape se scaldă (fig., fam.).
PRENDRE du bon temps (fig.) - a se distra.
PRENDRE (le) son temps, tout son temps (fig.) - a nu se grăbi.
PRENDRE le temps de... (fig.) - a-şi acorda timp să...
PRENDRE bien le temps de mourir (fig., fam.) - a nu fi prea grăbit să moară.
ne pas PRENDRE le temps de reflechir - a nu avea timp să se gândească.
PRENDRE
292
ne pas PRENDRE le temps de souffler (fig., fam.) - a nu apuca nici
să răsufle, nici să zică pâs (fig., fam.). PRENDRE le temps que ca prendra et couter ce que ca coutera
(fig.) - a merita banii oricât ar dura şi oricât ar costa. PRENDRE le temps comrae ii vient (fig.) - a privi
lucrurile cu
înţelepciune; a lua lucrurile aşa cum sunt (fig.). PRENDRE la temps de vivre (fig.) - a savura viaţa (fig.).
PRENDRE la tete (d'un combat, d'un cortege) (fig.) - a merge în
frunte; a lua conducerea (fig.). PRENDRE tous Ies torts sur soi (fig.) - a lua asupra sa toată vina (fig.).
PRENDRE le tournant (fig.) - a o coti (fig., fam.). PRENDRE tournure - a se preciza; a lua formă.
PRENDRE bonne tournure (fig., fam.) - a lua o întorsătură favorabilă, fericită. PRENDRE le train onze
(arg.) - a merge pe jos. PRENDRE le train pour le bon Dieu (fig.) - a pleca la Dumnezeu,
pe ultimul drum (fig.). PRENDRE le train en marche (fig., fam.) - a prinde trenul din mers
(fig., fam.). PRENDRE qqn en traître (fig.) - a fi perfid; a ataca pe cineva pe la
spate (fig., fam.). PRENDRE le travail â bras-le-corps (fig.) - a se apuca voiniceşte de
treabă (fam.). PRENDRE une chose pour ce qu'elle vaut, Ies choses comrae elles
viennent (fig.) - a lua lucrurile aşa cum sunt, a le aprecia la justa
lor valoare. PRENDRE le vent (fig.) - a adulmeca (fig.); a se informa. PRENDRE du ventre - a se
îngraşă; a face burtă. PRENDRE qqn sans vert (vx.) - a lua pe cineva pe nepusă masă
(fig., fam.). PRENDRE sur le vert (fig., fam.) - a fi îndrăzneţ. PRENDRE des vessies pour des lanternes
(fig., fam.) - a lua o cioară
drept porumbel (fig., fam.); a se înşela; a o lua de bună (fig., fam.). PRENDRE une veste (fig., fam.) - a da
chix (fam.). PRENDRE sa vie ă pleines mains (fig., fam.) - 1. a lua viaţa în piept
(fig., fam.); 2. a-şi trăi viaţa din plin. PRENDRE la vie comrae elle vient (fig.) - a accepta viaţa aşa cum
este. PRENDRE un virage sur Ies chapeaux des roues (fig., auto) - a lua
o curbă în viteză mare, pe două roţi (auto). PRENDRE qqn de vitesse (fig.) - 1. a i-o lua cuiva înainte (fim
2. a fi mai iute decât...
293____________________________________PRETER
PRENDRE son voi (fig., fam.) - 1. a-şi lua zborul; 2. a-şi ameliora situaţia.
PRENDRE sa volee (fig.) - a se emancipa; a-şi lua zborul (fig.). PREPARER un ouvrage de longue (date)
main (fig.) - a pregăti
o lucrare pe îndelete, timp îndelungat. PREPARER le terrain (fig.) - a pregăti terenul (fig.). PRESENTER
Ies armes (fig.) - a da onorul.
PRESENTER l'autre joue, la joue (fig.) - a întinde si obrazul celălalt Jfig-)-
PRESENTER bien (mal) (fig., fam.) - a face o bună (o proastă) impresie. se PRESENTER avec des
compliments plein la bouche (fig.) - a face tot timpul complimente.
PRESENTER ses devoirs a qqn (fig.) - a transmite cuiva cele cuvenite;
a saluta respectuos. PRESENTER ses (des) excuses - a cere scuze. PRESENTER qqch. sous un jour
favorable - a descrie ceva într-o
lumină favorabilă.
PRESENTER un leger mieux - a da semne de uşoară ameliorare. PRESENTER des noisettes â ceux qui
n'ont plus de dents (fig., iron.) - a strica orzul pe gâşte (fig., fam.).
PRESSENTIR qqn sur qqch. - a sonda intenţiile cuiva în legătură cu ceva.
PRESSER le citron (fig., fam.) - a stoarce pe cineva ca pe o lămâie (fig., fam.).
PRESSER qqn sur son coeur - a strânge pe cineva la piept. PRESSER l'eponge (fig., fam.) - a obliga pe
cineva să restituie ce şi-a însuşit pe nedrept.
PRESSER Forange et jeter l'ecorce (fig., fam.) - a profita de cineva (fig.).
PRESSER le pas - a se grăbi, a întinde pasul (fig., fam.).
se PRESSURER le cerveau (fig., fam.) - a-şi stoarce creierii (fig., fam.).
PRESUMER de ses forces - a-şi supraevalua puterea, posibilităţile.
ne pas se PRETER a... - a nu se preta la...
PRETER attention - a da atenţie.
PRETER aux commentaires (fig.) - a da naştere la comentarii; a da de vorbit (fig., fam.).
PRETER â qqn son epaule pour pleurer (fig., fam.) - a consola pe cineva.
PRETER â equivoque (fig.) - a da naştere la interpretări. PRETER le flanc ă qqch. (fig., fam.) - a se
expune la ceva (fig.). PRETER â fonds perdu (fig., fam.) - a împrumuta bani fără speranţă de recuperare.
PRETER
294
se PRETER au jeu (fig.) - a fi de acord cu...; a accepta regulile jocului.
PRETER la main â qqch. (fig., fam.) - a fi complice; a favoriza ceva; a pune umărul la... (fig., fam.).
PRETER main-forte â qqn (fig.) - a da o mână bună de ajutor cuiva (fig.).
PRETER l'oreille (fig., fam.) - a-şi pleca urechea (fig., fam.).
ne PRETER qu'une oreille distraite â... (fig., fam.) - a nu fi atent la...
PRETER â rire (fig., fam.) - a provoca râsul, batjocura.
PRETER â la petite semaine (fig., fam.) - a împrumuta pe termen scurt, cu camătă.
PRETER serment - a depune, a presta jurământ.
PRETER sa voix au profit de qqn (fig.) - a da spectacole de binefacere (despre cântăreţi).
se PREVALOIR de l'autorite de qqn - a uza de puterea cuiva; a se pune sub aripa ocrotitoare a cuiva
(fig.).
PRIER qqn â dejeuner - a invita pe cineva la dejun (la masă).
ne pas se PRIVER de dire - a-şi face o plăcere din a spune; a nu se putea opri să spună.
se PRIVER de facto (dr.) - a se priva de fapt şi nu de drept.
ne pas se PRIVER pour en rajouter - a-i plăcea să exagereze.
PROCLAMER urbi et orbi (lin.) - a proclama peste tot.
PRODIGUER des soins, des conseils â qqn - a acorda asistentă, sfaturi cuiva.
PROFERER des injures, des menaces - a înjura, a ameninţa.
PROGRESSER par bonds (fig.) - a progresa în salturi.
PROMETTRE plus de beurre que de pain, monts et merveilles (fig., fam.) - a făgădui marea cu sarea
(fig., fam.).
PROMETTRE la lune (fig., fam.) - a făgădui luna de pe cer (fig., fam.).
PROMETTRE dans le vide (fig., fam.) - a face promisiuni în vânt (fig-, fam.).
PRONONCER la peine de mort - a condamna la moarte.
PRONONCER ses voeux (fig.) - a se călugări.
PROPOSER la cerise sur le gâteau (fig., fam.) - a oferi ceva pe deasupra (în plus).
PROPULSER qqn sur l'avant-scene (fig.) - a împinge pe cineva în
faţă (fig.), pe primul plan. PROTEGER ses arrieres (fig.) - a-şi lua măsuri de precauţie; a-şi apăra
spatele (fig., fam.). PROTEGER son jardin secret (fig., litt.) - a-şi păzi tainele. PROTESTER de son
innocence - a susţine că e nevinovat. PROVOQUER qqn en combat singulier (fig.) - a provoca pe cineva
la luptă dreaptă (fig.).
---------.____________________ RURGER
'""tt ba°S d'm ™"^ - » «-* oficial „ calorie; a face (Un fam ^ ^-.larn.) - a lua cu amâudouâ mâinile
PURGER la ie des crS I ° ^^
criminali, ™mmels (/,SJ . a curaţa a scăpa ,umea de
Q
se QUERELLER â propos de bottes (fig., fain.) - a se lua din nimic
(fig-, fam.). QUETER l'approbation de qqn - a cere, a cerşi aprobarea cuiva
(fig., fam.). QUITTER le deuil (fig.) - a nu mai ţine doliu. QUITTER Ies etriers (fig.) - a fi descumpănit; a
cădea de pe cal (fig.). QUITTER ses fourneaux (fig., fam.) - a renunţa să se mai ocupe de
gospodărie (despre femei). QUITTER la pârtie (litt.) - a renunţa (la ceva). QUITTER la scene (euph.) - a
părăsi scena (fig., eufem.); a muri. ne pas QUITTER qqn d'un pas, d'une semelle (fig., fam.) - a urinări
pe cineva pas cu pas, a nu-1 slăbi, a se ţine scai de el (fig., fam.). QUITTER la terre (euph.) - a părăsi
lumea aceasta (fig., eufem.);
a muri. ne pas QUITTER qqn des yeux (fig.) - a nu slăbi pe cineva din ochi
(fig., fam.).
R
RABAISSER (rabattre) le caquet, la crete â qqn (fig., fam.) - a închide gura cuiva; a-i mai tăia cuiva din
nas (fig.,fam.); a-i lua piuitul.
en RABATTRE (fig., fam.) - a mai lăsa din pretenţii (fam.); a o lăsa mai moale (fig., fam.).
se RABATTRE sur qqch, sur qqn (fig.) - 1. a accepta în lipsă de ceva
mai bun; 2. a se consola cu altceva, cu altcineva. RABROUER qqn - a lua pe cineva la trei-păzeşte (fig.,
fam.). se RACCROCHER â qqn (fig.) - a se agăţa de cineva (fig., fam.). RACCROCHER au nez de qqn
(fig., fam.) - a închide telefonul în
nasul cuiva (fig., fam.). RACCROCHER Ies wagons (fig., fam.) - a relua conversaţia. RACHETER sa
conduite passee (fig.) - a se reabilita; a se îndrepta. se RACLER la gorge (fig.) - a-şi drege glasul (fig.).
RACLER ses fonds de tiroirs (fig., fam.) - a-şi întoarce buzunarele
pe dos (fig., fam.).
se RACCOMMODER sur l'oreiller (fig.) - a se împăca în pat (fig.). RACONTER des ballades sur le
compte de qqn (fam.) - a îndruga
verzi şi uscate pe seama cuiva (fig., fam.). RACONTER des bourdes, des craques (fig.) - a spune
minciuni,
braşoave (fam.).
RACONTER qqch. de fii en aiguille, par le menu (fig., fam.) -
a povesti ceva de-a fir a păr (fig., fam.). RACONTER des histoires â dormir debout (fig., fam.) - a spune
poveşti de adormit copiii (fig., fam.). RACONTER n'importe quoi - a vorbi aiurea (fam.). RACONTER
des salades (fig., fam.) - a îndruga verzi şi uscate
(fig., fam.).
RACONTER sa vie (fig., fam.) - a lungi pelteaua; a trage de timp (fig., fam.).
RAFFINER sur l'elegance - a se îmbrăca cu un rafinament deosebit. RAFLER la mise (fig.) - a umfla
potul (fig., pop.). RAFRAÎCHIR la memoire â qqn (fig., fam., iron.) - a reîmprospăta memoria cuiva (fig.,
fam.).
RAISONNER
298
RAISONNER comme un tambour, comme un panier perce, comme
une pantoufle, de travers (fig., fam.) - a gândi cu picioarele, ca
o cizmă (fig., fam.). en RAJOUTER - a exagera. RAJUSTER, reajuster Ies salaires (fig.) - a mări salariile,
a acorda
o mărire de salariu. se RALLIER au vainqueur - a se da cu învingătorul, a trece de partea
învingătorului (fam.). se RAMASSER (fig., pop.) - a da chix (fig., pop.). RAMASSER de l'argent comme
s'il en pleuvait (fig., fam.) - a aduna
bani cu ghiotura, cu găleata (fig., fam.). RAMASSER Ies balais (fig., fam.) —1. a ajunge ultimul; 2. a
prinde
ultimul tramvai, ultimul metrou (fig., fam.). RAMASSER une buche, un gadin (fig., pop.) - a se
împiedica;
a cădea. RAMASSER une engueulade (fig., fam.) - a se învârti de o săpu-
neală, de o beşteleală (fam.). RAMASSER ses forces (fig.) - a-şi aduna puterile (fig.). RAMASSER une
gamelle (fig., fam.) - a se poticni, a veni în nas
(fig., fam.). RAMASSER le gant (fig.) - a ridica mănuşa (fig.). en RAMASSER â la pelle (fig., fam.) - a se
găsi cu carul, din abundenţă, cu duiumul (fig., fam.). RAMASSER une pelle, une veste (fig., fam.) -1. a
veni în nas (fig., fam.);
2. a suferi un eşec; a da chix (fig., fam.). RAMASSER un bon rhume (fam., iron.) - a se învârti de un
guturai
straşnic, a se căptuşi cu un guturai pe cinste (iron.). RAMASSER son style (fig.) - a adopta un stil concis.
RAMASSER une tape (fam., vx.) - a se alege cu o pagubă; a da chix
(fig., fam.). RAMASSER une (bonne) volee (fig., fam.) - a se alege cu o bătaie bună
(fig., fam.). la RAMENER (pop.) - a face gălăgie; a protesta, ne pas la RAMENER (fig., pop.) - a nu
crâcni (pop.). RAMENER le calme - a restabili liniştea. RAMENER sa gueule, sa fraise (pop.) - 1. a
protesta vehement;
a face gât (fig., pop.); 2. a sosi, a veni. RAMENER qqn â de meilleurs sentiments (fig.) - a face pe cineva
să-şi schimbe părerea în bine, a-1 îmbuna (fam.). RAMENER Ies prix au niveau anterieur (fig.) - a reveni
la vechile
preţuri.
299
___________________RATEK
RAMENER tout â soi (fig.) - a se socoti buricul pământului (fig., fam.). RAMOLLIR le courage (fig.) - a-
i scădea, a-i pieri curajul. RANCONNER Ies contribuables (fig.) - a stoarce, a jumuli contribuabilii. se
RANGER â l'avis, â l'opinion de qqn (fig.) - a împărtăşi părerea cuiva.
se RANGER des bagnoles (fig., fam.) - 1. a ieşi din afaceri (veroase); 2. a se potoli; 3. a se face „băiat
cuminte".
se RANGER sous la banniere, Ies drapeaux de qqn (fig.) - a se înrola sub drapelul, la ordinele cuiva
(fig., fam.).
se RANGER dans le câmp, du cote, du parti de qqn (fig., fam.) -a trece, a se da de partea cuiva (fam.).
se RANGER â l'opinion de qqn - a fi de aceeaşi părere cu cineva; a se da de partea cuiva (fam.).
se RANGER parmi... - 1. a se considera printre cei care...; 2. a se da cu cei care...
RANGER sa voiture - a-şi parca maşina.
se RANGER des voitures (fam.) - a se aşeza (fig.); a duce o viaţă mai
aşezată; a se cuminţi (fig., fam.). RAPETASSER un manuscrit (fig., fam., pej.) - a corecta, a îndrepta
ici şi colo (cârpind) un manuscris. RAPETISSER Ies merites de qqn (fig.) - a micşora meritele cuiva.
RAPPELER qqn au devoir, â l'ordre, â l'obeissance (fig.) - a chema
pe cineva la datorie, la supunere. RAPPELER qqn â la raison (fig.) - 1. a readuce pe cineva la realitate;
2. a face (pe cineva) să-şi bage minţile în cap (fig., fam.). se RAPPELER au bon souvenir de qqn - a
trimite cuiva salutări, complimente.
RAPPELER qqn â la vie (fig.) - a reda cuiva gustul de a trăi (fig.). Ies RAPER â qqn - a exaspera pe
cineva. RASER qqn (fig., pop.) - a pisa, a sâcâi pe cineva (fam.). RASER Ies murs (fig.) - a se strecura pe
lângă ziduri (fig.). RASSEMBLER ses esprits (fig.) - a-şi aduna gândurile (fig.). (se) RASSURER sur
qqch., sur qqn - a (se) linişti în legătură cu ceva, cu cineva.
se RATATINER (pop.) - 1. a se scofâlci; 2. a se zbârci. RATER qqch. d'un cheveu (fig., fam.) - a fi cât pe
ce să..., la un pas de a reuşi.
RATER le coche (fig., fam.) - a pierde trenul (fig., fam.).
RATER une occasion (fig.) - a pierde ocazia.
ne pas en RATER une (fig., iron.) - a nu pierde nici o ocazie de a face
gafe; a o nimeri ca Irimia cu oiştea în gard (fig., fam.); a spune
o prostie de cum deschide gura.
RATISSER
300
RATISSER le ballon (sport) - a talona mingea (sport). RATISSER large (fig.) - a aduna cât mai multe
date şi simpatizanţi. RATISSER le terrain (fig.) - a curăţa terenul (de răufăcători) (fig.). RATTRAPER un
eleve (fig., lang. scol.) —t a ajunge din urmă la
învăţătură pe un alt elev. RATTRAPER le temps perdu (fig.) - a recupera timpul pierdut. se RATTRAPER
sur... - a-şi lua revanşa asupra..., a-şi scoate
pâleala (pop.). RATTRAPER qqn au tournant (fig., fam.) - a prinde pe cineva la
cotitură (fig.). RAVAGER la vie de qqn (fig.) - a întoarce pe dos viaţa cuiva (fig.). RAVALER sa colere
(fig.) - a-şi stăpâni, a-şi înghiţi furia (fig.). RAVALER sa langue (fig.) - a-şi înghiţi cuvintele (fig.).
RAYER qqn, qqch. de son esprit, de sa niemoire, de ses papiers, de
ses tablettes (fig., fam.) - a-şi scoate pe cineva, ceva de la suflet;
a-şi muta gândul de la ceva; a-şi scoate din minte ceva (fig., fam.j. REAGIR sur... (contre...) (fig.) - a
reacţiona asupra... (contra...). REBATTRE Ies oreilles â qqn (fig.) - a împuia cuiva urechile (pop.).
REBROUSSER chemin (fig.) - a face cale-ntoarsă (fig., fam.). RECEVOIR l'accolade - a fi îmbrăţişat
cordial. RECEVOIR un avertissement sans frais (fig.) - a căpăta o primă
mustrare. RECEVOIR tous azimuts (fig., fam.) - a primi tot soiul de oameni,
din tot felul de locuri. RECEVOIR douze balles dans la peau (fig., fam.) - a fi pus la zid
(fig., fam.); a fi executat. RECEVOIR la barrette (fig.) - a fi numit cardinal. RECEVOIR une calotte
(fam.), une beigne (pop.) - a încasa o palmă
(fam.), o scatoalcă (pop.). RECEVOIR qqn comme un chien dans un jeu de quilles (fig., fam.) -
a primi pe cineva ca pe dracu' (fig., fam.). RECEVOIR des consignes - a primi ordine, instrucţiuni.
RECEVOIR son coup de grâce - a primi lovitura de graţie. RECEVOIR des coups de pied au cui (fig.,
pop.) - a primi şuturi în fund
(fig., pop.). RECEVOIR une danse, une pâtee, une trempe, une volee (fig., fam.)-
a o lua pe spinare, pe coajă (fig., pop.). RECEVOIR son decompte (fig., fam.) - a fi pe ducă; a i se isprăvi
zilele; a i se împlini sorocul (fig., fam.). RECEVOIR une (la) derouillee (fig., pop.) - a încasa o mamă de
bătaie, un toc de bătaie (fig., fam.). RECEVOIR une bonne douche (fig., fam.) - a primi un duş rece
(fig., fam.).
301___________________________________________RECLAMER
RECEVOIR fraîchement qqn - a face cuiva o primire rece. RECEVOIR des gens de tout poil (fig., fam.)
- a primi tot felul de oameni.
RECEVOIR des pelletees d'injures (fig., fam.) - a fi înjurat ca la uşa
cortului; a fi făcut troacă de porci (fig.). RECEVOIR qqn en pleine joue (fig., fam.) - a se izbi de cineva.
RECEVOIR qqch. de premiere main (fig.) - a primi ceva direct de la
sursă.
RECEVOIR qqch. de seconde main (fig.) - a primi ceva prin intermediari.
RECEVOIR son paquet (fig., fam., iron.) - a-şi lua porţia; a-şi primi
plata; a fi criticat (fig., fam., iron.). RECEVOIR qqn entre deux portes (fig.) - a primi pe cineva pe fugă.
RECEVOIR un ramponneau (pop.) - a primi o lovitură zdravănă. RECEVOIR la sauce, une saucee
(pop.) - a fi făcut ciuciulete
(fig., fam.).
RECEVOIR un bon savon (fig., fam.) - a încasa o săpuneală cum
scrie la carte (fig., fam.). RECEVOIR une taloche (pop.) - a încasa o palmă, o scatoalcă (pop.).
RECEVOIR une bonne tisane (fig., pop.) - a încasa o mamă de bătaie
(fig., pop.).
RECEVOIR une tournee, une volee de coups (fig., pop.) - a încasa câteva perechi de palme.
RECEVOIR une volee de bois vert (fig., pop.) - a o lua pe spinare (fig-, fam.).
en RECHAPPER (â) (fig.) - a scăpa cu viaţă.
RECHARGER Ies (ses) accus, ses batteries (fig., fam.) - a-şi încărca bateriile (fig., fam.); a-şi reface
forţele.
RECHAUFFER un serpent dans son sein (fig., lin.) - a încălzi un şarpe la sân (fig., Ut.).
ne RECHERCHER que le dessus du panier (fig.) - a se mulţumi
numai cu ce e mai bun. RECHIGNER â la besogne (fig., fam.) - a nu se îndemna la treabă,
a nu-i veni să muncească (fam.). ne pas RECHIGNER ă table - a mânca cu poftă, a nu se lăsa rugat
, (fig.). RECITER son acte de contrition (fig., rel.) - a se spovedi (rel). RECITER son credo (fig.) - a-şi
expune principiile. RECLAMER qqch. â cor et â cri (fig) - a cere ceva sus şi tare
(fig., fam.).
se RECLAMER de qqn (fig.) - a face uz de numele cuiva (fig.); a veni (a se prezenta) din partea cuiva.
RECLAMER
M)2
RECLAMER sa part du gâteau (fig., fam.) - a-şi cere partea; a voi să
profite şi el. RECLAMER un rajustement (reajustement) des salaires - a cere
o mărire de salariu. RECLAMER un remboursement - a cere insistent să i se achite
o datorie. RECLAMER le silence (fig.) - a cere să se facă linişte. RECLAMER la tete de qqn (fig., fam.) -
a cere capul cuiva (fig., fam.). RECLAMER son vestiaire (fig.) - a-şi cere hainele de la garderobă.
RECOLTER ce qu'on a seme (fig.) - a aduna ce-a semănat (fig:). RECOMMANDER son âme a Dieu
(fig.) - a-şi încredinţa sufletul în
mâinile Domnului (fig., Ut.). se RECOMMANDER â tous Ies saints et saintes du paradis (fig., fam.)
- a fi în mare pericol. RECOMMENCER de plus belle (fig.) - a o lua de la început cu mai
multă îndârjire. RECOMMENCER a zero (fig.) - a o lua de la început. RECONCILIER la politique et la
morale (fig.) - a împăca politica şi
morala. RECONDUIRE qqn avec force civilite (fig.) - a conduce foarte politicos pe cineva.
RECONFORTER qqn (fig.) - a consola, a încuraja, a îmbărbăta pe
cineva, ne plus s'y RECONNAÎTRE (fig.) - a nu mai şti ce-i cu el (fig.). RECONNAÎTRE un
gouvernement de facto (dr.) - a recunoaşte un
guvern, o conducere de fapt şi nu de drept. RECONNAÎTRE le terrain (fig.) - a recunoaşte terenul (fig.).
RECONSTITUER qqch. par le menu - a reconstitui ceva întocmai. RECOURIR â un faux-fuyant (fig.) -
a se da pe după piersic (fig., pop.). RECOURIR a la maniere forte (fig.) - a recurge la violenţă.
RECOURIR â un pis-aller [pizale] (fig., fain.) - a recurge în cel mai
rău caz la o astfel de soluţie. RECOUVRER une creance - a recupera o datorie; a percepe impozite.
RECOUVRER sa liberte - a-şi recăpăta libertatea. RECOUVRER la parole (lin.) - a prinde din nou grai
(fam.). RECOUVRER la sânte (lin.) - a se însănătoşi. RECRUTER des adeptes, des collaborateurs (fig.)
- a recruta
adepţi, colaboratori (fig.). RECTIFIER un mec (arg.) - a face moarte de om (pop.). RECUEILLIR Ies
debris (fig.) - a strânge cioburile (fig.). ne RECULER devant aucun coup bas (fig.) - a nu se da înapoi de
la
nici o mârşăvie; a fi în stare de orice (fig.).
303__________________________________________________REFAIRE
ne pas RECULER d'un pouce, d'une semelle (fig., fam.) - a nu da
înapoi cu nici un pas; a se menţine ferm pe poziţie (fig., fam.). ne RECULER devant rien - a fi în stare de
orice (fig.). RECULER pour mieux sauter (fig.) - a aştepta să-i vină bine (fig., fam.);
a temporiza.
en REDEMANDER -La mai vrea; 2. a mai cere; 3. a-i plăcea; 4. a nu-i ajunge.
REDEVENIR au gout du jour - a fi din nou la modă.
REDISTRIBUER Ies cartes (fig., fam.) -La face schimbări; 2. a acorda noi posibilităţi; 3. a atribui noi
roluri (fig.).
REDORER son blason (fig.) - 1. a-şi reface finanţele; 2. a face o căsătorie din interes; 3. a-şi restabili
prestigiul.
REDOUBLER d'adresse, de soin (fig.) - a se arăta şi mai îndemânatic, şi mai grijuliu.
REDRESSER Ies (ses) finances - a(-şi) redresa starea financiară. REDRESSER la situation - a îndrepta
situaţia. REDRESSER la tete (fig.) - a se răzvrăti; a-şi ridica capul (fig., fam.). REDRESSER Ies torts
(fig.) - a repara nedreptăţile. REDUIRE qqn aux abois (fig., fam.) - a încolţi pe cineva (fig., fam.).
REDUIRE en cendres, â neant, en poussiere, â rien (fig.) - a face praf şi pulbere (fig., fam.).
REDUIRE qqch., qqn en charpie (fig., fam.) - a face ceva, pe cineva
chiseliţă (fig., pop.). REDUIRE une fracture (fig.) - a reduce o fractură (fig.). REDUIRE Ies gaz (fig.,
fam.) - a încetini; a micşora viteza (fig.). REDUIRE qqn en miettes (fig., fam.) - a face praf pe cineva
(fig., fam.). se REDUIRE â neant (fig.) - a se risipi; a se reduce la zero (fig., fam.). REDUIRE qqn â la
portion congrue (litt.) - a reduce pe cineva la
limita subzistenţei.
REDUIRE qqn â quia (fig., fam.) - a închide gura cuiva, a-i lua piuitul (fig., fam.), a-1 reduce la tăcere; a
pune pe cineva cu botul pe labe
(fig; POP-)-
REDUIRE qqn au silence - 1. a închide cuiva gura (fig., fam.); 2. a lua cuiva piuitul (fig., pop.).
se REFAIRE une beaute (fam.), la faţade (pop.) - a-şi drege fardul (iron.).
se REFAIRE le cadavre (vx.,fig., pop.) - a-şi reface forţele. REFAIRE le monde (fig.) - a pune ţara la cale
(fig., fam.). REFAIRE le portrait â qqn (fig., pop.) - a bate măr pe cineva (fig., fam.).
REFAIRE une sânte â qqn (fig.) - a pune pe picioare pe cineva (fig., fam.).
REFAIRE
304
REFAIRE sa vie (fig.) - a se recăsători; a-şi reface viaţa (fig.).
se REFAIRE une virginite (fig.) - 1. a deveni respectabil; 2. a-şi drege reputaţia; 3. a se spăla de păcate
(fig., fam.), a-şi lustrui ştaiful (fig., pop.).
en REFERER â sa hierarchie (fig.) - a raporta mai sus (fig.).
REFERMER la nasse (fig., fam.) - a prinde în plasă (fig., fam.).
REFILER qqch. â qqn - a strecura ceva cuiva.
REFILER le bebe, le chapeau a qqn (fig., fam.) - a pune raţa în braţele altcuiva (fig., pop.); a arunca
pisica (moartă) în curtea altcuiva.
REFILER un rossignol â qqn - a strecura cuiva un ţperaclu.
se REFUGIER dans Ies bras de qqn (fig., fam.) - a se pune sub protecţia cuiva.
se REFUSER â... - a se împotrivi la...
ne rien se REFUSER (fig.) - a nu se priva de nimic; a-şi face toate poftele (fam.).
REFUSER un candidat (fig.) - a respinge, a trânti un candidat la examen.
REFUSER l'entree â qqn - a interzice cuiva accesul.
se REFUSER â l'evidence (fig.) - a nega evidenţa.
REFUSER la grâce â qqn - a respinge cererea de graţiere a cuiva.
REFUSER sa porte â qqn (fig., fam.) - a nu primi pe cineva.
REFUTER des arguments - a respinge argumentele.
REGARDER en avânt (fig.) - a se gândi la viitor.
REGARDER tous azimuts (fig.) - a face ochii roată (fig., fam.).
REGARDER qqn de biais (fig.) - a se uita câş, chiondorâş, chiorâş la cineva (fig., fam.).
se REGARDER en chiens de faience (fig., fam.) - a se uita cu duşmănie unul la altul; a se sfida.
REGARDER en coulisse (fig., fam.) - a privi cu coada ochiului (fig., fam.).
REGARDER â la depense (fig.) - a fi strâns la pungă (fig.).
REGARDER qqn a la derobee (fig.) - a privi pe cineva pe furiş.
REGARDER qqn en dessous (fig.) - a privi pe cineva pe sub sprâncene (fig.).
y REGARDER deux fois avânt de se decider (fig.) - a se gândi bine înainte de a lua o hotărâre; a măsura
de două ori pentru a tăia o dată (fam.).
REGARDER qqn de haut en bas (fig.) - a privi pe cineva de sus (fig.). j
REGARDER par le petit bout de la lorgnette (fig.) - a avea ochelari de cal; a fi încuiat; a avea perdea la
ochi (fig., fam.).
305______________________________________________REGLER
REGARDER qqch. â la loupe (fig.) - a privi ceva cu atenţie, cu lupa (fig., fam.).
REGARDER qqn sous le nez (fig., fam.) - a fixa pe cineva în mod insolent, provocator.
se REGARDER le nombril (fig., fam.) - 1. a-şi contempla buricul (fig., fam.); a fi egoist şi înfumurat; 2. a
face pe leul (fig., fam.).
ne pas REGARDER plus loin que le bout de son nez (fig., fam.) -a nu vedea dincolo de vârful nasului
(fig., fam.).
REGARDER qqn d'un ceil noir, regarder noir (fig.) - a privi chiorâş pe cineva (pop.).
REGARDER qqn d'un bon oeil (fig., fam.) - a privi pe cineva cu ochi
buni (cu bunăvoinţă) (fig., fam.). REGARDER qqn d'un mauvais oeil, d'un oeil torve (fig., fam.) -
a privi pe cineva cu ochi răi (fig., fam.).
se REGARDER passer (fig., fam.) - a fi vanitos, încrezut, pretenţios, plin de sine.
REGARDER bien ou on met Ies pieds (fig., fam.) - a fi atent unde calcă, în ce se bagă (fig., fam.).
REGARDER ou on pose Ies pieds (fig., fam.) - a umbla cu băgare de
seamă (fig., fam.). REGARDER de preş (fig.) - a fi exigent. y REGARDER de plus preş (fig.) - a examina
atent, cu atenţie, ne pas y REGARDER de si preş, de trop preş (fig., fam.) - a se mulţumi
cu puţin, cu ce se găseşte (fig.); a nu fi pretenţios. REGARDER d'ou, de quel cote souffle le vent (fig.,
fam.) - a cerceta
dincotro bate vântul (fig., fam.).
REGARDER qqn de travers (fig., fam.) - a privi chiorâş pe cineva (fig., fam.).
REGARDER qqch. comme tine vache regarde passer un train (fig., fain.) - a sta ca viţelul la poarta nouă
(fig., fam.).
REGARDER qqn dans le blanc des yeux (fig.) - a privi pe cineva drept în ochi.
REGLER un achat, un conipte, une facture - a achita o cumpărătură, o datorie, o factură.
REGLER ses petites af'faires en utilisant l'appareil de l'Etat - a-şi face treburile pe spezele statului.
REGLER l'ardoise de qqn (fig.) - a achita datoriile cuiva.
REGLER le boucher, le boulanger, etc. (fig.) - a achita nota măcelarului, brutarului etc.
REGLER comptant - a plăti cu bani gheaţă, cash, peşin. REGLER son compte â qqn (fig., fam.) - 1. a
face cuiva de petrecanie (fig., fam.); 2. a pune pe cineva pe liber (fam.).
REGLER
306
REGLER son compte avec qqn (fig., fain.) - a-şi încheia socotelile cu cineva (fig., fam.).
REGLER sa conduite sur qqn, se regler sur qqn (fig.) - a se lua după cineva; a imita pe cineva (fig., fam.).
REGLER un differend - a rezolva o neînţelegere, un diferend.
REGLER rubis sur l'ongle (fig., fam.) - a plăti cinstit până la ultimul ban.
REGNER en maître, sans partage (fig.) - a domni absolut (a fi domn şi stăpân) (fig.).
REGONFLER le moral â qqn (fam.) - a ridica moralul cuiva (fig.).
REGORGER de monde - a fi plin de lume (undeva).
REHABILITER la victime d'une erreur judiciaire - a reabilita victima unei erori judiciare.
REJAILLIR sur qqn (fig.) - a se resfrânge asupra cuiva.
REJETER un dossier, une demande, un recours en cassation (dr.) -a nu admite un caz, o cerere, un
recurs; a respinge un apel (dr.).
REJETER une offre (fig.) - a respinge o ofertă.
REJETER d'un revers de main - a respinge cu un gest.
REJETER un tort sur qqn (fig.) - a da vina pe altul.
RELÂCHER la discipline (fig.) - a slăbi disciplina (fig.).
RELANCER un dialogue - a relua o conversaţie.
RELEVER de... - a ţine, a depinde de... (fig., fam.).
RELEVER le compteur (Ies gaz, l'electricite) - a citi contorul (consumul de gaze, de electricitate).
RELEVER le courage de qqn (fig.) - a îmbărbăta pe cineva.
RELEVER le defi, le gant (fig.) - a ridica mănuşa (fig.); a primi provocarea (fig.).
RELEVER le gout d'un mets (avec des aromates) - a condimenta, a drege o mâncare.
RELEVER qqn (fig.) - a schimba pe cineva de gardă.
RELEVER un pari (fig.) - a ţine un rămăşag.
RELEVER qqn d'une promesse, d'un serment (fig.) - a dezlega pe cineva de o promisiune, de un
jurământ.
RELUIRE dans le ventre (fig., pop.) - a scoate cuiva ochii (fig., pop.); a stârni invidia.
REMÂCHER le passe (fig.) - a fi obsedat de amintiri, a nu-şi putea şterge trecutul din minte.
REMARQUER qqch. en passant (fig.) - a face o observaţie în treacăt
(fig-)-REMBOURSER a la semaine des quatre jeudis (fig., fam.)- a plăti la sfântu-aşteaptă (fig., fam.).
307___________________________________________REMETTRE
REMERCIER son boulanger (fig., fam., euph.) - a se despărţi de cele
lumeşti; a nu-i mai trebui nimic (fig., fain., eufem.); a-şi lua adio
de la viaţă (fig., fam.).
REMERCIER qqn de ses largesses (fig.) - a răspunde la generozitatea cuiva.
en REMETTRE (fig., fam.) - a exagera.
s'en REMETTRE â qqn (fig.) - 1. a se lăsa, a se da pe mâna cuiva; 2. a se bizui pe cineva.
REMETTRE qqn â l'A B C (fig., fam.) - a trata pe cineva ca pe un analfabet (fig.).
REMETTRE qqn d'aplomb (fig.) - a reda cuiva încrederea în sine. REMETTRE ţa (pop.) - 1. a o lua de la
început; 2. a repeta. REMETTRE en cause, en question (fig.) - 1. a pune din nou în discuţie; 2. a acuza; a
ataca; a suspecta.
REMETTRE Ies compteurs â zero (fig., fam.) - a o lua de la început (fig-, fam.).
REMETTRE qqn dans la course (fig., fam.) - a pune pe cineva pe picioare (fig., fam.).
REMETTRE qqch. dans l'esprit, en esprit, en memoire (fig.) -a reaminti de ceva.
REMETTRE en etat - a repara; a recondiţiona, a pune din nou în stare de funcţionare, a renova.
s'en REMETTRE â sa bonne etoile (fig., fam.) - a se lăsa în voia norocului, soartei (fam.).
REMETTRE â flot (fig.) - a pune, a repune pe linia de plutire (fig-, fam.).
se REMETTRE d'une frayeur - a-şi reveni; a-i trece spaima. REMETTRE Ies gaz - a renunţa să aterizeze.
REMETTRE qqch. au gout du jour - a moderniza ceva; a aduce la zi. REMETTRE Ies pendules â l'heure
(fig., fam.) - a pune lucrurile la punct (fig., fam.).
REMETTRE â huitaine - a amâna cu o săptămână.
se REMETTRE entre Ies mains de qqn (fig.) - a-şi încredinţa soarta
în mâinile cuiva (fig., fam.). se REMETTRE mal - a-şi reveni cu greu (fig.). REMETTRE â neuf - a
renova; a face să arate ca nou. REMETTRE qqn au pas (fig., fam.) - a pune pe cineva la locul lui
(fig., fam.); a-1 constrânge să-şi facă datoria, ne plus REMETTRE Ies pieds quelque part (fig., fam.) - a nu
mai
călca undeva; a nu mai trece pragul cuiva (fig., fam.). REMETTRE ses idees en place (fig.) - a-şi pune
ordine în idei.
REMETTRE
308
REMETTRE qqn â sa place (fig., fam.) - a pune pe cineva la punct,
la locul său (fig.). REMETTRE tout â plat (fig., fam.) - a o lua de la zero (fig., fam.). REMETTRE en
question - a pune din nou în discuţie, s'en REMETTRE â qqn - 1. a se bizui pe cineva; 2. a se da pe mâna
cuiva (fig., fam.); 3. a face cuiva confidenţe. REMETTRE qqn sur Ies rails, sur la bonne voie (fig.) - a
readuce pe
cineva pe drumul cel bun (fig.). se REMETTRE en selle (fig., fam.) - a fi din nou călare pe situaţie
(fig., fam.). REMETTRE qqch. â la semaine des quatrejeudis, â la Saint-Glinglin,
au trente-six du mois, aux calendes grecques, â quand Ies poules
auront des dents (fig., fam.) - a amâna ceva la sfântu-a.şteaptă, la
pastele cailor (fig., fam.), la calendele greceşti (fig., fam.). REMETTRE un sujet sur le tapis (fig., fam.) - a
pune din nou un
subiect în discuţie (fig.). REMISER son fiacre (fig., fam., euph.) - a se duce pe lumea cealaltă
(pop.). REMISER qqn proprement - a lua pe cineva la rost (fam.). REMONTER Ies bretelles â qqn (fig.,
fam.) -La pune pe cineva la
punct, la locul lui (fig., fam.); 2. a lua pe cineva la rost. REMONTER le courage, Ies forces (â) de qqn - a
ridica moralul
cuiva (fig.). REMONTER le courant (fig.) - a-şi reface situaţia; a se redresa. REMONTER au deluge
(fig., fam.) - a o lua de la Moş Adam, de la
Tata Noe, de la paşopt (fig.). REMONTER la pendule â qqn (fig., fam.) - a incita, a îndemna,
a monta pe cineva (fig., fam.). REMONTER la pente (fig., fam.) - a fi din nou în ascensiune; a se
reface (fig., fam.). REMONTER jusqu'â la source (fig.) - a merge până la izvoare (fig.). REMONTER
dans le temps (fig.) - a se-ntoarce cu gândul în trecut. REMORQUER toute la familie derriere soi (fig.) -
a-şi târî după sine
toată familia. REMPLACER qqn au pied leve (fig.) - a înlocui pe cineva imediat
(pe nepregătite), din mers. se REMPLIR le bidon, le bocal (fig., pop.) - a băga în el (fig., pop.);
a-şi umple burdihanul (pop.). REMPLIR â ras bords (fig.) - a umple ochi (fig.). REMPLIR un contrat - a
executa un contract. REMPLIR son devoir - a-şi face datoria.
309
_____________RENCONTRI
REMPLIR un fortnulaire - a completa un formular.
REMPLIR qqn de joie (fig.) - a umple de bucurie pe cineva (fig.).
REMPLIR une lacune (fig.) - a umple o lacună (fig.).
REMPLIR son office (fig.) - 1. a-şi face, a-şi juca rolul din plin (fig.);
2. a-şi îndeplini sarcina, datoria. se REMPLIR Ies poches (fig., fam.) - a-şi umple buzunarele (fig., fam.).
REMPLIR son pourpoint (fig.) - a lua proporţii; a se îngraşă. ne pas REMPORTER de coup â ce jeu-lâ
(fig., fam.)- a nu se pricepe. REMPORTER Ies elections - a câştiga alegerile. REMPORTER la premiere
manche (au combat) (fig., fam.) - a câştiga prima rundă.
REMPORTER la pârtie (fig.) - a avea câştig de cauză. REMPORTER une veste (fig., fam.) - a da chix
(fam.). REMUER l'argent, l'or â la pelle (fig., fam.) - a se scălda în bani
(fig., fam.), a avea bani cu ghiotura (fig., pop.). REMUER la boue, l'ordure (fig., fam.) - a scormoni în
gunoi
(fig., fam.).
ne pas REMUER plus qu'une buche (fig., fam.) - a nu avea nici o activitate.
REMUER ciel et terre (fig.) - a se da peste cap; a se face luntre şi punte; a face pe dracu-n patru (fig.,
fam.).
REMUER le couteau, le fer, le poignard dans la plaie (fig.) - a răsuci cuţitul în rană (fig.).
ne pas REMUER le petit doigt pour qqn (fig., fam.) - a nu face nimic pentru cineva; a nu mişca nici un
deget pentru cineva (fig., fam.).
REMUER la maison de fond en comble (fig., fam.) - a întoarce casa cu fundul în sus (fig., fam.).
ne REMUER ni pied ni patte (fig., fam.) - a nu mai mişca; a fi imobilizat.
REMUER Ies tripes (fig., fam.) - a întoarce pe dos (fig.); a răscoli sufletul (fig., fam.).
REMUER du vent (fig., fam.) - a munci în gol (fig.). RENACLER â la besogne (fig., fam.) - a da înapoi de
la treabă (fam.); a se codi (fam.).
RENAÎTRE de ses cendres (fig., litt.) - a renaşte din propria-i cenuşă (fig, Ut.).
ne RENCONTRER âme qui vive (fig., fam.) - a fi pustiu, a nu fi nimeni (undeva).
se RENCONTRER en pensee (fig.) - a fi gând la gând (fig.). se RENCONTRER avec qqn (fig.) - a-şi găsi
puncte de vedere comune cu cineva.
RENDRE
310
RENDRE accessible - a face (să fie) accesibil.
RENDRE â qqn son affection (fig.) - a răspunde la afecţiunea, la dragostea cuiva (fig.).
RENDRE l'âme, l'esprit, le dernier soupir (fig., litt., euph.)- a-.şi da duhul, ultima suflare (fig., eufem.).
RENDRE Ies armes (fig., fam.) - a se da bătut (fig., fam.).
se RENDRE â un argument (fig.)- a se lăsa convins; a recunoaşte că (cineva) are dreptate.
se RENDRE avec armes et bagages (fig., fam.) - a capitula necondiţionat.
RENDRE un arret, un jugement - a pronunţa o hotărâre, o sentinţă.
le RENDRE bien â qqn (fig., fam.) -La plăti cuiva cu vârf şi îndesat, cu aceeaşi monedă (fig., fam.); 2. a
răspunde cuiva cu aceleaşi sentimente.
RENDRE de la bile, son dejeuner (fam.) - a voma.
RENDRE bride (fig.) - a da frâu liber (fig.).
RENDRE ses cles (fig., euph.) - a da în primire (fig., fam., eufem.).
RENDRE compte (fig.) - a da socoteală, seamă (fig.); a se justifica.
se RENDRE compte - a-şi da seama.
RENDRE coup pour coup (fig., fam.) - a plăti cu prisosinţă, ochi pentru ochi (fig., fam.).
se RENDRE au deşir de... (qqn) —1. a îndeplini dorinţa cuiva; 2. a ceda tentaţiei de a...
RENDRE a qqn Ies derniers devoirs (fig., litt.) - a conduce pe cineva pe drumul de veci (fig., Ut.).
RENDRE l'esprit (fig.) - a-şi da duhul (fig.).
se RENDRE ă l'evidence (fig.) - a recunoaşte un fapt evident; a se pleca în faţa evidenţei.
RENDRE une feve pour un pois (fig., fam.) - a nu rămâne dator cu nimic; a-şi lua revanşa cu prisosinţă
(fig., fam.).
RENDRE fou (fig.) - a înnebuni (pe cineva).
RENDRE gloire â la justice, â la veri te (litt.) - a face să triumfe adevărul, dreptatea (Ut.).
RENDRE gorge (fig., fam.) - a restitui cu forţa.
RENDRE grâce(s) â Dieu (fig.) - a mulţumi lui Dumnezeu.
RENDRE hommage â qqn - a omagia, a elogia pe cineva.
RENDRE un dernier hommage â qqn (fig., litt.) - a aduce cuiva un ultim omagiu (fig., Ut.).
RENDRE une invitation - a întoarce vizita.
RENDRE justice â qqn (fig.) - 1. a recunoaşte meritele cuiva; 2. a da dreptate cuiva.
se RENDRE sur Ies lieux (fig.) - a se duce la faţa locului.
_____________________RENIFLER
se RENDRE maître de qqch. (fig.) - a se face stăpân pe ceva (fig.). se RENDRE maître d'un incendie - a
înăbuşi, a stăpâni un incendiu. RENDRE le mal pour le mal (fig., lin.) - (a plăti) ochi pentru ochi şi dinte
pentru dinte (fig., Ut.).
RENDRE la mormăie de sa piece (fig.) - a plăti, a răspunde cu aceeaşi monedă (fig.).
RENDRE la pareille (fig.) - a răspunde cu aceleaşi sentimente (fig.). RENDRE â qqn sa parole (fig.) - a
dezlega pe cineva de cuvântul dat. RENDRE des points (â qqn) (fig., fam.) - 1. a îmbătrâni; 2. a fi superior
cuiva.
RENDRE des points â son adversaire (fig.) - a recunoaşte meritele adversarului.
RENDRE pois pour feve (fig., fam.) - a nu se achita echitabil; a mai rămâne încă dator; a nu răspunde
aşteptărilor; a decepţiona.
RENDRE une (la) politesse â qqn (fig.) - a fi politicos cu cineva; a răspunde cuiva cu amabilitate.
se RENDRE quelque part - a se duce undeva.
RENDRE raison de qqch. â qqn - a da socoteala cuiva.
se RENDRE aux raisons de qqn (fig.) - a se da bătut în faţa argumentelor cuiva, a se lăsa convins de
argumentele cuiva.
RENDRE la reciproque (fig.) - a se răzbuna; a plăti cu aceeaşi monedă (fig-, fam.).
RENDRE Ies renes a qqn (fig., fam.) - a pune din nou pe cineva într-un post de conducere.
RENDRE service â qqn - a face un serviciu cuiva.
RENDRE son dernier soupir (fig., fam., euph.) - a-şi da sufletul;
a se sfârşi (fig., eufem.). RENDRE son tablier (fig., fain.) - a-şi da demisia. RENDRE tripes et boyaux
(fig., pop.) - a-şi vărsa maţele (fig., pop.);
a se răsti la pantof (arg.), a da la raţe (fig., pop.). RENDRE un verdict - a da un verdict.
RENDRE la vie dure a qqn - a face cuiva viata amară, grea (fig., fam.). ne pas RENDRE la vie facile â qqn
(fig.) - a-i face mizerii cuiva;
a-i face greutăţi.
RENFLOUER une affaire, qqn (fig.) - a salva, a pune din nou pe
linia de plutire o afacere, pe cineva. RENFORCER Ies liens (fig.) - a strânge relaţiile (fig.).
RENFORCER qqn dans son opinion (fig.) - a întări convingerea cuiva.
se RENGORGER comme un dindon (fam.) - a se umfla în pene, a se împăuna (fig., fam.).
RENIFLER qqch. de louche (fig., fam.) - a mirosi că e ceva necurat la mijloc (fig., fam.).
RENONCER
312
ne pas RENONCER â qqch. de gaîte de coeur - a nu renunţa la ceva de bunăvoie.
RENONCER de guerre lasse (fig.) - a se da bătut (fig., fam.); a nu mai insista.
RENONCER du jour au lendemain - a renunţa pe neaşteptate.
RENONCER â soi-meme (fig.) - a fi altruist.
RENTRER au bercail (fam.) - a reveni la matcă (fig.).
RENTRER bredouille (fig., fam.) - a se întoarce cu buza umflată (fig.).
RENTRER dans le chou, le lard, le mou â qqn (fig., pop.) - a snopi pe cineva în bătaie (fig., fam.); a-1
atinge la foaie (pop.).
RENTRER sa colere, sa haine, ses larmes, sa rage (fig.) - a-şi înghiţi furia, ura, lacrimile, mânia (fig.,
fam.).
RENTRER dans sa coquille (fig., fam.) - a se retrage în carapacea sa (fig., fam.).
RENTRER dans le decor (fig., fam.) - a ieşi de pe şosea, a se răsturna (auto).
se RENTRER dedans (fig., fam.) - 1. a se tampona (auto); 2. a se năpusti asupra cuiva.
RENTRER dans ses depenses, ses frais (fig., fam.) - a-şi scoate cheltuielile (fam.).
RENTRER dans Ies bonnes grâcesHe qqn (fig., fam.) - a intra din nou în graţiile cuiva (fig.).
RENTRER ses griffes (fig., fam.) - a-şi ascunde ghearele (fig., fam.).
RENTRER Ies mains vides (fig., fam.) - a se întoarce cu mâinile goale (fig., fam.).
RENTRER dans l'orniere - a se da pe brazdă (fig., fam.).
RENTRER dans un platane (fig., fam.) - a intra într-un copac (auto, fig., fam.).
RENTRER dans Ies raisons de qqn - a se ralia, a adera la opiniile cuiva.
RENTRER dans Ies rangs (fig.') - a se cuminţi (fig.); a se încadra (fig.); a se alinia unei ideologii, unei
discipline de partid.
RENTRER en soi-meme (litt.) - a face o introspecţie.
RENTRER sous terre (fig., fam.) - a intra în pământ de ruşine (fig., fam.).
RENTRER dans un trou de souris (fig., fam.) - a se ascunde în gaură de şarpe (fig., fam.).
RENVERSER qqn d'un croc-en-jambe (fig.) - a pune piedică cuiva (fig.).
RENVERSER la donne (fig.) - a măslui cărţile, a trişa (fig., fam.).
RENVERSER cui par-dessus-tete (fig., fam.) - a-şi da poalele peste cap (fig-, pop.).
^J^IY iu vapeur (fig., fam.) - a schimba foaia (fig RENVOYER l'ascenseur (fig., fam.) - a se revanşa
(fig.). RENVOYER la băile â qqn - a întoarce prompt replica cuiva. RENVOYER aux calendes grecques
(fig., litt.) - a amâna la calendele greceşti (fig., Ut.).
RENVOYER qqn dans Ies cordes (boxe) - a-şi trimite adversarul în corzi (box).
RENVOYER Ies debats (dr.) - a amâna un proces. RENVOYER Ies deux parties dos â dos (fig., fam.) - a
nu da dreptate nici uneia din părţi.
RENVOYER qqn â Pecole (fig., fam.) - a trimite pe cineva să mai înveţe, a-1 trimite la şcoală (fig., fam.).
RENVOYER un soldat â ses foyers (fig., fam.) - a lăsa un soldat la vatră (fig., fam.).
RENVOYER qqn de la belle maniere (fig., fam.) - a expedia pe cineva fără menajamente, a-1 da pur şi
simplu afară pe uşă.
(bien) RENVOYER qqn chez sa mere-grand (fig., pop.) - a înjura pe cineva de mamă.
se REPAÎTRE de chimeres, d'illusions (fig., litt.) - a se hrăni cu himere, cu iluzii (fig.).
REPANDRE de vilaines ballades sur le compte de qqn (fig., fam.) -a răspândi bârfe pe seama cuiva (fig.,
fam.).
REPANDRE une doctrine, un usage, une mode - a răspândi o doctrină, un obicei, o modă.
se REPANDRE en injures, en menaces - a nu conteni cu jignirile, cu ameninţările.
se REPANDRE en sourires (fig.) - a fi numai zâmbet (fig.).
se REPANDRE en recommandations - a nu mai înceta cu sfaturile.
se REPANDRE comme une traînee de poudre (fig., fam.) - a se
răspândi cu iuţeala fulgerului (fig.). REPANDRE du venin contre qqn (fig., fam.) - a împroşca cu venin
pe cineva (fig., fam.).
REPARTIR d'un bon pied (fig., fam.) - 1. a o lua cu îndârjire de la început; 2. a porni din nou cu dreptul
(fig., fam.).
REPARTIR comme en quatorze (fig.) - a o relua cu entuziasm ca la început.
REPARTIR â zero (fig., fam.) - a o lua de la început, de la capăt (fig.). REPASSER une affaire, un travail
a qqn (fam.) - a pasa cuiva o afacere, o treabă.
REPASSER le mistigris â qqn (arg.) - a pasa cuiva beleaua, a-i arunca pisica moartă în braţe (fig., pop.).
REPECHER_______________________________________________314
REPECHER qqn (fig., fam.) - a da cuiva o mână de ajutor (fig., fain.). se REPETER une nouvelle (fig.) - a
transmite o veste din gură în gură (fig-, fam.).
REPETER sur tous Ies tons (fig., fam.) - a repeta în toate felurile, neîncetat.
se REPLIER sur soi-meme (fig.) - a se închide în sine. REPLIQUER aussi-sec (fig.) - a replica imediat pe
acelaşi ton. REPONDRE du bout des levres (fam.) - a răspunde din vârful
buzelor (fam.). REPONDRE carrement (fam.) - a răspunde răspicat (fam.). REPONDRE entre Ies dents
(fig.) - a răspunde cu jumătate
de gură (fig.).
REPONDRE de sa meilleure (bonne) encre (fig.) - a răspunde într-un
stil ales (fig.). REPONDRE en normand - a răspunde în doi peri (fam.). REPONDRE par des pirouettes (fig., fam.)
- a se face că plouă
(fig-, fam.).
REPONDRE present (fig.) - a fi prezent când şi unde trebuie (fig.). REPONDRE â qqn par retour du courrier (fig.,
fam.) - a răspunde imediat la scrisoarea cuiva.
REPONDRE sans sourciller (fig.) - a răspunde cu seninătate, fără să crâcnească.
REPONDRE du tac au tac (fig., fam.) - a nu rămâne dator cu răspunsul; a-i închide cuiva gura (fig., pop.).
REPONDRE tout â trac (fig.) - a da replica prompt.
se REPOSER sur ses lauriers (fig., fam.) - a se culca pe lauri (fig., fam.).
se REPOSER sur qqn (fig., fam.) - a avea încredere în cineva; a se bizui pe cineva (fam.).
REPOUSSER aux calendes grecques - a amâna la sfântu-aşteaptă
(fig., fam.). REPOUSSER du corridor (arg.) - a puţi groaznic. REPOUSSER une date (fig., fam.) - a amâna un
termen, se REPRENDRE - a se corecta.
REPRENDRE Ies armes (fig., fam.) - a porni din nou la atac (fig., fam.), REPRENDRE un article (fig.) - a revizui, a
corecta un articol. REPRENDRE la barre (fig.) - a prelua din nou conducerea. REPRENDRE ses billes (fig.) - 1. a-şi
lua jucăriile şi a pleca (fig.);
2. a se retrage din joc. REPRENDRE cceur - a-i reveni curajul. REPRENDRE le collier (fig., fam.) - a-şi relua jugul,
munca (fig., fam.);
a o lua de la capăt (fig., fam.).
315_________________________________________RESSEMBLER
REPRENDRE le dessus (fig.) - 1. a-şi reveni din boală; 2. a ieşi la suprafaţă (fig.).
REPRENDRE ses esprits (fig.) - a-şi reveni; a-şi veni în fire (fig.). s'y REPRENDRE â deux fois, â
plusieurs fois (fig., fam.) - 1. a o lua
de la început; 2. a se gândi bine înainte de a vorbi (fig.). REPRENDRE haleine (fig., fam.) - a-şi trage
sufletul (fig., fam.). REPRENDRE qqn en main (fig., fam.) - a struni din nou pe cineva
(fig., fam.).
se REPRENDRE en mains (fig.) - a se stăpâni; a-şi reveni (fig.). REPRENDRE la mer (fig.) - a se
îmbarca din nou. REPRENDRE pied quelque part (fig.) - a se înşuruba undeva, a prinde rădăcini undeva
(fig., fam.).
REPRENDRE du poil de la bete (fig., fam.) - a se reface; a se însănătoşi (fig-, fam.).
REPRENDRE son rythme de croisiere (fig.) - a se mai domoli; a se mai linişti (fig.).
REPRENDRE du service (fig.) -1. a se reangaja; 2. a-şi relua activitatea. REPRENDRE un tableau (fig.) -
a retuşa un tablou. REPRENDRE qqn vertement (fig., fam.) - a lua la zor pe cineva (fig-, fam.).
REPRENDRE Ies choses â zero (fig., fam.) - a o lua de la început (fig.). REPROCHER qqch. â qqn (fig.,
fam.) - a scoate cuiva (ceva) pe nas (fig-, fam.).
RESERVER un (bon) mauvais accueil â qqn - a primi (bine), prost pe cineva.
RESERVER l'avenir (fig.) - a nu se angaja pentru viitor (fig.); a nu face planuri.
se RESERVER une porte de sortie (fig., fam.) - a-şi lăsa o portiţă de scăpare (fig., fam.).
RESERVER sa reponse - a-şi lua timp de gândire.
RESISTER mal â... (fig.) - a nu rezista la...
se RESOUDRE â un compromis - a accepta un compromis.
RESPECTER qqch. au pied de Ia lettre (fig., fam.) - a face întocmai.
ne RESPIRER que d'une narine (fig., fam.) - a muri de frică (fam.).
RESSAISIR son sang froid (fig.) - a-şi recăpăta sângele rece (fig.).
RESSASSER ses idees (fig.) - a examina cu atenţie, a reveni tot timpul la gândurile care-1 frământă, a se-
ntoarce mereu la obsesiile sale.
RESSASSER la meme rengaine (fig., fam.) - a o ţine ca gaia maţul; a o ţine una şi bună (fig., fam.).
se RESSEMBLER comme deux gouttes d'eau (fig., fam.) - a semăna ca două picături de apă (fig., fam.).
RESSERRER
316
RESSERRER Ies boulons (fig., fam.) - a strânge şurubul (fig., fam.).
en RESSORTIR groggi - a ieşi (de undeva) năucit.
se RESSOURCER (fig.) - a-şi reîncărca bateriile (fig.).
RESSUSCITER des souvenirs (fig., lin.) - a trezi amintiri.
y RESTER (fig.) - a-şi lăsa oasele pe undeva; a se curăţa; a-1 fura sfinţii
(fig., fam.). en RESTER â l'A B C de... (fig.) - a fi debutant în ale...; a nu şti
mare lucru despre... RESTER dans le plus simple appareil (fig., fam.) - a rămâne gol puşcă
(fig: POP-)-
RESTER sur son appetit, sur sa f'aim (fig.) - a nu se sătura; a rămâne
nesatisfăcut (fig.). RESTER l'arme au pied (fig.) - a fi gata de acţiune (fig.). en RESTER baba (fam.) - a
rămâne mască (fig., fam.). RESTER le bec dans l'eau (fig., fam.) - 1. a se simţi frustrat,
deziluzionat; 2. a nu obţine nimic (fig.). en RESTER bleu, sur le flanc, comme deux ronds de flan (pop.)
-
a rămâne cu gura căscată, tablou (fig., fam.), ţuţ (pop.). RESTER en bobine (fig., fam.) - a rămâne singur;
a fi părăsit. RESTER comme une borne, comme une asperge (fig., fam.) - a sta de
parcă ar fi înghiţit o sabie, un băţ, o coadă de mătură (fig., fam.). RESTER sur la bonne bouche (fig.) - a
rămâne cu o impresie frumoasă. RESTER Ies bras croises (fig.. fam.) - a sta cu braţele încrucişate
(fig., fam.). RESTER comme une buche, comme une souche (fig., fam.) - a sta ca
de lemn (fig., fam.). RESTER comme un cadavre (fig., fam.) - a rămâne paralizat (fig., fam.). RESTER en
carafe (fig., fam.) - a rămâne în drum (fig., fam.). RESTER sur le carreau (fig., fam.) - a rămâne lat (fig.,
fam.). RESTER en chemin, en plan, en rade, en route (fig., fam.) - a nu
merge până la capăt; a se opri la jumătatea drumului; a nu isprăvi
(ceva) (fig.). RESTER chocolat (fig., fam.) - a rămâne cu buzele umflate (fig., fam.). RESTER sur le
coeur (fig., fam.) - 1. a-i fi greaţă; 2. a-i rămâne în gât
(fig-, fam.). RESTER coi - a sta smirnă (fig., fam.). RESTER confondu - a rămâne uimit, ruşinat.
RESTER court (fig., fam.) - a rămâne fără replică; a nu găsi răspunsul prompt. RESTER droit dans ses
bottes (fig., fam.) - a fi integru. RESTER sur l'estomac (fig., fam.) - a nu mai suporta; a nu putea uita;
a-i rămâne în gât (fig., fam.).
317
RETENIR
RESTER sur sa faim (fig., fam.) - a rămâne nesatisfăcut. RESTER fidele â soi-meme - a nu se dezice.
RESTER dans la file d'attente (fig.) - a rămâne de căruţă, la coadă (fig., fam.).
RESTER â l'heure de son clocher (fig., fam.) - a fi rămas la opincă (fig-, fam.).
RESTER gros Jean comme devant (fig.) - a rămâne mofluz; a se
simţi deziluzionat, frustrat, en RESTER la (fig.) - a termina, a se opri.
RESTER lettre morte (fig., litt.) - a rămâne literă moartă (fig., Ut.). RESTER de marbre (fig., fam.) - a fi
de piatră (fig., fam.). RESTER la mort dans l'âme (fig., fam.) - a fi cu moartea-n suflet
(fig-, fam.).
RESTER dans l'ombre (fig., fam.) - a rămâne în umbră (fig., fam.). RESTER Ies deux pieds dans le meme
sabot (fig., fam.) - a rămâne pasiv, neajutorat.
RESTER comme un piquet (fig., fam.) - a sta popândău (fig., fam.). ne pas RESTER en place (fig.) - a nu
avea astâmpăr; a nu putea sta locului (fig.).
RESTER sur place (fig.) - 1. a nu se mişca; 2. a sta pe loc (fig.). RESTER sur son quant-â-soi (fig.) - a
păstra distanţele (fig.). RESTER sur la reserve (fig.) - a se ţine deopaite, a rămâne în expectativă.
RESTER sec (fig., fam.) - a rămâne mut; a nu avea replică (fig., fam.). RESTER sur sa soif (fig., fam.) - a
rămâne nesatisfăcut (fig.). RESTER souffle (fig., fam.) - a rămâne tablou; a-i pieri piuitul (fig., fam.).
RESTER sur la touche (fig., fam.) - a nu interveni; a nu se băga (fig., fam.).
RESTER a la traîne (fig.) - a rămâne de căruţă (fig., pop.).
RESTER sur un travail (fam.) - a tărăgăna o treabă.
RESTER en travers (de la gorge) (fig., fam.) - a-i rămâne în gât
(fam.); a nu putea înghiţi (fig., fam.). RESTER dans son trou (fam.) - a sta în bârlogul său (fam.).
RESTER sur la voie tracee par Ies devanciers (fig.) - a nu părăsi calea
trasată de înaintaşi (fig.), a fi conservator, tradiţionalist. RETAPER qqn en moins de deux (fig., fam.) - a
pune pe cineva pe
picioare în doi timpi şi trei mişcări (fig., fam.). RETARDER sur son siecle, sur son temps (fig.) - a nu fi în
pas cu
vremea (fig., fam.).
RETENIR qqn au bord du fosse (fig.) - a opri pe cineva pe marginea prăpastiei (fig.).
RETENIR
318
RETENIR des charges contre qqn - a inculpa pe cineva.
se RETIRER dans son cocon (fig., fam.) - a se izola, a se retrage în
carapacea sa (fig.). RETIRER a qqn sa confiance (fig., fam.) - a nu mai acorda încredere
cuiva. se RETIRER de la course sur casse moteur - a abandona cursa din
cauza unei avarii la motor. se RETIRER une epine du pied (fig., fam.) - a-şi lua o grijă de pe
inimă, de pe suflet (fig., fam.). se RETIRER dans un fromage (fig., pop.) - a-şi găsi o sinecură,
o pâine de mâncat (fig., fam.). RETIRER a qqn le pain de la bouche (fig., fam.) - a-i lua cuiva pâinea
de la gură (fig., fam.). se RETIRER sous sa tente, dans sa tour d'ivoire (fig., lin.) - a se
izola în turnul său de fildeş (fig., Ut.). RETOMBER sous la coupe de qqn (fig.) - a ajunge din nou pe
mâinile cuiva (fig.). RETOMBER â qqn sur le nez (fig., fam.) - a i se întoarce (ceva)
împotrivă; „cine sapă groapa altuia, cade singur în ea" (fig., fam.). RETOMBER sur ses pattes, sur ses
pieds (fig., fam.) - a cădea în
picioare ca pisica (fig., fam.). RETORQUER vivement (litt.) - 1. a replica cu tărie; 2. a aduce
obiecţii puternice. RETOURNER un probleme sous tous Ies angles (fig.) - a analiza
o problemă din toate unghiurile, a o întoarce pe toate feţele (fig., fam.). RETOURNER â la charge (fig.) -
1. a încerca; 2. a ataca din nou;
3. a reveni, se RETOURNER contre qqn (fig.) - a se întoarce împotriva cuiva
(fig., fam.). RETOURNER le couteau, le fer, le poignard dans la plaie (fig.) - I
a răsuci cuţitul în rană (fig.). RETOURNER qqn comme une crepe, comme une chaussette, com-
me un gant (fig., fam.) - a întoarce pe cineva după plac, a-1
manipula (fig.). RETOURNER un espion (fig.) - a face dintr-un spion un agent dublu. s'en RETOURNER
avec sa courte honte (fig., fam.) - 1. a se face de
băcănie (fig., pop.), 2. a se şterge pe bot (fig., pop.); a se face de
ruşine (fig., fam.). RETOURNER ses mots dans sa bouche avânt de parler (fig., fam.)-
a-şi cântări bine vorbele (fig., fam.). RETOURNER qqn comme une peau de lapin (fig., fam.) - a întoarce
I
pe cineva pe toate feţele (fig., fam.).
_________________________________REVENIR
se RETOURNER d'une piece (fig.) - a se întoarce brusc (pe loc). RETOURNER ses poches (fig., fain.) -
a-i bate vântul prin buzunare
(fig., fam.).
RETOURNER et vider qqn comme une poche (fig., fam.) - a întoarce şi a suci pe cineva şi pe faţă şi pe
dos (fig., fain.); a lua pe cineva la bani mărunţi (fig., fam.).
RETOURNER Ies tripes (fig., fam.) - a întoarce stomacul pe dos (fig., fam.).
RETOURNER sa veste (fig., fam.) - a se schimba după cum bate vântul; a se întoarce cu 180° (fig., fam.);
a trece în tabăra adversă.
se RETREMPER â... (fig.) - a recăpăta energie prin...
RETROUSSER ses manchcs (fig., fam.) - a-şi sufleca mânecile (fig., fam.), a se apuca de treabă (fig.,
fam.).
s'y RETROUVER (fam.) - 1. a-şi scoate cheltuielile; 2. a lămuri o problemă încâlcită; 3. a se descurca.
ne pas s'y RETROUVER (fig.) - a nu înţelege; a nu se dumiri (fain.).
RETROUVER ses aises - a se simţi din nou în largul său.
se RETROUVER au ban de la societe (fig.) - a fi pus la index (fig.).
se RETROUVER du meme bord (fig.) - a fi de aceeaşi parte a baricadei (fig, fam.).
RETROUVER son docher (fig., fam.) - a reveni la locul de baştină, pe meleagurile natale.
se RETROUVER avec un enfant sur Ies bras (fig.) - a se trezi cu un
copil în cârcă (fig., fam.). RETROUVER ses esprits (fig.) - a-şi reveni în fire. RETROUVER sa forme -
a-şi reveni în formă (fig.). RETROUVER un pucelage (fig.) - a-şi reface reputaţia. se RETROUVER en
slip (fig., fam.) - a rămâne în fundul gol (fig., pop.). RETROUVER l'usage de la parole (fig., fam.) - a-i
reveni graiul
(fig-, fam.).
REUSSIR un coup de maître - a reuşi o lovitură de maestru. REUSSIR â la force du poignet (fig., fam.) -
a reuşi prin propriile-i puteri.
ne pas REVEILLER le chat qui dort (fig.) - a nu scormoni cenuşa (fig.). se REVEILLER des potron-
jaquet, des potron-minet (fig., fam.) -
a se trezi cu noaptea în cap (fig., fam.). en REVENIR - a scăpa dintr-un mare pericol. ne pas en REVENIR
(fig.) - a nu-şi veni în fire de mirare. REVENIR au bercail (fig., fam.) - a se întoarce în sânul familiei,
la matcă (fam.).
REVENIR bredouille (fig., fam.) - a se întoarce cu coada între picioare, cu tolba goală (fig., fam.).
REVENIR_____________________________________________320
REVENIR â la charge (fig.) - a încerca, a ataca din nou; a insista;
a nu se lăsa (fig.). REVENIR sur le compte de qqn (fig.) - a-şi schimba părerea despre
cineva. REVENIR sur sa decision (fig.) - a reveni asupra unei hotărâri; a se
răzgândi, ne jamais REVENIR sur une decision, sur une position - a nu-şi
schimba niciodată hotărârea (poziţia). REVENIR d'une erreur (fig.) - a se îndrepta (fig.). REVENIR de
loin (fig.) - a fi văzut moartea cu ochii (fig., fam.). REVENIR d'une maladie (fig.) - a se însănătoşi; a se
face bine;
a-şi reveni (fig.). REVENIR â ses moutons (fig., fam.) - a se întoarce la oile sale
(fig., fam.). REVENIR sur sa parole (fig.) - a-şi lua cuvântul înapoi (fig.). REVENIR sur ses pas (fig.) - a
se întoarce din drum. REVENIR de Pontoise (fig.) - a pica din lună (fig., fam.). REVENIR sur qqch. - a
retracta (cele spuse). REVENIR a soi - a-şi reveni; a se trezi din leşin; a reveni la viaţă. REVENIR sur
terre (fig., fam.) - a reveni la realitate. REVER d'un coup de Trafalgar politique (fig.) - a visa la o
capcană
pentru adversar. REVER d'habits plus larges (fig., fam.) - a-şi dori, a aspira, a râvni
(la) un post important. en REVER la nuit (fig.) - a fi obsedat de cineva, de ceva. ne REVER que plaies et
bosses (fig., fam.) - a fi belicos, agresiv, pus
pe harţă (pop.). REVETIR plusieurs aspects (fig.) - a prezenta mai multe aspecte. REVETIR qqn d'une
dignite (fig.) - a numi pe cineva într-un post
important. REVETIR un dossier des signatures prevues par la loi (fig.) -
a încheia un dosar cu toate semnăturile legale. REVISER son jugement - a-şi reconsidera părerea,
aprecierea. REVOIR qqch. de bout en bout (fig., fam.) - a revizui ceva de la cap
la coadă (fig., fam.). REVOQUER en doute (litt.) - a pune la îndoială. RHABILLER le gamin (fig., fam.)
- a mai comanda un rând (fig., fam.). ne RIMER â rien (fig., fam.) - a nu avea nici un sens, nici cap, nici
coadă
(fig., fam.). se RINCER le corridor, la dalie, le gosier (fig., fam.) - a trage la măsea
(fig., fam.).
321_____________________________________________ROGNER
se RINCER l'oeil (fig., fam.) - a-şi clăti ochii (fig., fam.). RIPOSTER du tac au tac (fig., fam.) - a da
riposta pe loc; a nu rămâne dator cu răspunsul; a-i înfunda cuiva gura (fig., pop.). RIRE aux anges (fig.,
fam.) - 1. a surâde vag; a avea un surâs pierdut;
2. a surâde în somn (despre copii). RIRE comme une baleine, de toutes ses dents (fig., fam.) - a râde cu
gura până la urechi (fig., fam.). RIRE dans sa barbe, sous cape (fig., fam.) - a râde pe sub mustaţă,
în barbă, în pumni (fig., fam.). RIRE comme un bossu (fig., fam.) - a se strica de râs (fig., fam.). RIRE de
bon cceur (fig.) - a râde din toată inima. RIRE du bout des dents (fig.) - a râde mânzeşte (fig., fam.). RIRE
aux depens de qqn - a râde pe socoteala cuiva. RIRE en dessous (fig., fam.) - a râde pe înfundate (fig.,
fam.). RIRE â gorge deployee (fig., fam.) - a râde în hohote. RIRE jaune, comme farine, comme safran
(fig., fam.) - a rânji;
a râde în silă, mânzeşte (fam.). RIRE aux larmes, â en pleurer (fig.) - a râde cu lacrimi (fig.). RIRE au nez
de qqn (fig., fam.) - a-i râde cuiva în nas (fig., fam.). RIRE comme un peigne (fig., fam.) - a râde strâmb
(fam.). RIRE comme une poulie mal graissee (fig., fam.) - a râde mânzeşte (fig., fam.).
se RIRE de qqch. - 1. a-şi bate joc de ceva; 2. a nu ţine seama de ceva. RIRE â ventre deboutonne (fig.,
fam.) - a se tăvăli, a leşina de râs
(fig., fam.).
RISQUER son coup, le coup (fig., fam.) - a-şi încerca norocul (fig., fam.).
RISQUER gros (fig., fam.) - a pune totul la bătaie, totul în joc (fig., fam.).
RISQUER un ceil, sa tete â la fenetre (fig., fam.) - a arunca o privire pe fereastră.
RISQUER le paquet (fig., fam.) - a merge la risc, la ce-o fi (fig., fam.).
RISQUER sa peau (fig., fam.) - a-şi pune pielea la bătaie (fig., fam.).
RISQUER la peine de mort (fig.) - a-şi pune capul în joc, a risca pedeapsa capitală (fig., fam.).
RISQUER le tout pour Ie tout (fig.) - a pune totul la bătaie (fig., fam.).
RIVALISER de... avec qqn - a fi în competiţie (pentru ceva) cu cineva.
RIVER son clou â qqn (fig., fam.) - a închide gura cuiva; a-i tăia macaroana (fig., fam.).
ROGNER Ies ailes â qqn (fig., fam.) - a-i pune capac; a-i găsi leacul; a mai tăia cuiva din nas (fig., fam.).
ROGNER_____________________________________________j^z
ROGNER sur qqch (fig., fam.) - a ciupi din...; a se lacomi la ceva. ROGNER sur tout (fig., fam.) - a face
economie la orice. ROMPRE ses amarres avec le quotidien (fig.) - a o rupe cu realitatea (fig.). ROMPRE
la cervelle, la tete â qqn (fig., fam.) - a asurzi pe cineva
(fig., fam.). ROMPRE ses chaînes, ses liens (fig., fam.) - a-şi rupe lanţurile; a se
elibera (fig., fam.). ROMPRE Ies chiens (fig., fam.) - a pune capăt unei discuţii aprinse;
a întrerupe o conversaţie. ROMPRE Ies cotes â qqn (fig., fam.) - a rupe coastele cuiva (fig., fam.). se
ROMPRE le cou (fig., fam.) - a-şi frânge gâtul (fig., fam.). ROMPRE la glace (fig., fam.) - a sparge gheaţa
(fig., fam.). ROMPRE avec une habitude, avec Ies traditions (fig.) - a o rupe cu
un obicei, cu tradiţia. ROMPRE une lance, des lances (avec) contre qqn (fig.) - 1. a avea un
conflict cu cineva; 2. a discuta în contradictoriu. ROMPRE des lances pour qqn (fig., fam.) - a lua
apărarea cuiva. ROMPRE un marche - a strica o învoială, un târg; a anula o tranzacţie. ROMPRE le pain
avec qqn (lin.) - a împărţi frăţeşte. ROMPRE Ies rangs (fig.) - a rupe rândurile (fig.). ROMPRE un
serment - a călca un jurământ. ROMPRE le silence - a rupe tăcerea (fig.).
ROMPRE en visiere (â) avec qqn (fig., lin.) -1. a ataca făţiş; 2. a contrazice violent pe cineva. RONFLER
comme un orgue, comme un tuyau (fig., fam.) - a trage
la aghioase (fam.). se RONGER Ies foies, Ies sangs (fig., pop.) - a-şi face sânge rău, griji
(fig-. pop-)-RONGER son frein (fig.) - a fi nerăbdător; a se stăpâni cu greu;
a trepida de nerăbdare; a-şi stăpâni furia, a strânge din dinţi (fig.). RONGER qqn jusqu'â l'os (fig., fam.) - a
ruina pe cineva. se RONGER Ies poings (fig., fam.) - a-şi muşca degetele, pumnii
(fig., fam.). se RONGER Ies sangs (fig., pop.) - a-şi face griji, en ROTER (fig., pop.) - a înghiţi multe
(fig., pop.). ROTIR le bălai (fig., fam.) - a-şi face de cap (fig., fam.); a duce
o viaţă deşănţată, se ROTIR au soleil (fig., fam.) - a se prăji la soare (fig., fam.). ROUER qqn de coups
(fig., fam.) - a snopi pe cineva în bătaie, a-1
face pastrama (fig., fam.). ROUGIR son eau (fig., fam.) - a adăuga un pic de vin roşu în apă.
323
_____________________________________RUER
ROUGIR ses mains (fig.) - a-şi mânji mâinile cu sânge (fig.). ROUGIR jusqu'aux oreilles, jusqu'au blanc
des yeux - a roşi până în
vârful urechilor, până în albul ochilor. ROUGIR de qqn (fig.) - a-i fi ruşine cu cineva, ne ROUGIR de rien
(fig.) - a fi neobrăzat.
ROULER sa bosse (fig., fam.) - 1. a călători, a pleca în lumea largă; a cutreiera lumea; 2. a fi trecut prin
multe (fig.); a curma pământul (pop.).
ROULER sa caisse (fig., pop.) - 1. a fi pretenţios; 2. a provoca. ROULER des calots (pop.) - a face ochii
cât cepele (fig., fain.). ROULER carrosse (fig., fam.) - 1. a fi cu dare de mână; 2. a nu se mai da jos din
maşină (fig., fam.).
ROULER qqn dans la farine (fig., fam.) - a înşela, a duce pe cineva (fig-)-
ROULER pleins gaz (fig., fam.) - a merge cu toată viteza (auto). se Ies ROULER toute la sainte journee
(fig., fam.) - a sta cu mâinile
în sân, cu braţele încrucişate cât e ziulica de lungă (fig., fam.). ROULER avec un eeuf sous le pied (fig.,
fam.) - a conduce prudent. ROULER sur l'or (fig.) - a se scălda în bani. ROULER un patin, une pelle
(fig., pop.) - a săruta apăsat pe gură. se ROULER Ies pouces (fig., fam.) - a tăia frunză la câini (fig., fam.).
ROULER pour qqn (fig., fam.) - a munci pentru cineva. ROULER dans le reusseau (fig.) - a decădea
ROULER â tom beau ouvert (fig.) - a goni nebuneşte; a merge la
moarte sigură (auto). ROULER des yeux furibonds - a spumega de furie. RUER dans Ies brancards (fig.,
fam.) - 1. a protesta; 2. a rezista;
3. a fi nedisciplinat, greu de stăpânit; 4. a face după cum îl taie
capul (fig., fam.).
se RUER sur qqn (fig.) - a se năpusti asupra cuiva. RUER en vache (fig., pop.) - a lovi pe la spate (fig.,
fam.).
s
SABLER le champagne - a bea (multă) şampanie la o petrecere.
SABRER une affaire (fig.) - a judeca pripit.
SABRER la moitie des candidats (fig., fam.) - a tăia în carne vie
(despre candidaţii la examen) (fig., fam.). SAIGNER qqn â blanc, jusqu'au blanc (fig.) - a stoarce pe
cineva până
la ultimul bănuţ (fam.). SAIGNER comme un goret (fig., fam.) - a sângera din abundenţă, ca
un porc înjunghiat (fig., fam.). se SAIGNER aux quatre veines (fig.) - a-şi da ultimul ban (fig., fam.);
a face mari sacrificii băneşti. SAISIR la balle au bond, l'occasion aux cheveux (fig., fam.) -
a nu scăpa ocazia. SAISIR la Chambre - a sesiza Parlamentul. SAISIR une excuse, un pretexte (fig.) —a
găsi la repezeală o scuza;
a se agăţa de un pretext (fig.). SAISIR au voi (fig.) - a prinde din zbor (fig.). SALER la note, le client
(fig., fam.) - a încărca nota de plată; a pune
un preţ piperat (fam.). SALIR (sa) la reputation de qqn (fig.) - a-(şi) strica reputaţia (cuiva).
SANCTIONNER une loi (fig.) - a confirma, a recunoaşte o lege. SATISFAIRE â la demande de qqn - a
aproba cererea cuiva. SATISFAIRE son service militaire - a-şi face armata, la SAUTER (pop.) - 1. a crăpa
de foame (fig., pop.); 2. a se abţine de
la mâncare, a sări peste o masă. SAUTER en l'air (fig., fam.) - a sări în aer (fig., fam.). SAUTER â cloche-
pied - a sări într-un picior. SAUTER une femme (fig., pop.) - a avea relaţii de dragoste cu
o femeie. SAUTER de la poele â frire dans le feu (fig., pop.) - a nimeri din lac
în puţ; a ajunge din cal, măgar (fig., pop.). SAUTER de joie, de colere (fig.) - a sări în sus de bucurie, de
furie (fig.% SAUTER le mur (fig.) - a o şterge, a pleca pe şest (fig., fam.).
325
SAVOIR
SAUTER aux nues, au plafond (fig.) - a sari în sus. până în tavan (fig.).
SAUTER sur l'occasion (fig., fam.) - a profita de ocazie.
SAUTER â qqn sur le paletot, sur le dos, sur le poil (fig.) - a tăbărî
pe cineva, a-i sări în spate (fig.). SAUTER le pas (fig.) -1. a trece în nefiinţă, pragul veşniciei (fig., Ut.); a
muri; 2. a lua o hotărâre riscantă, plină de riscuri; 3. a sări pârleazul (fig., fam.). SAUTER aux yeux (fig.,
fam.) - a-i sări în ochi (fig.). SAUVER son âme (fig.) - a merita raiul (fig.). SAUVER Ies apparences, la
face (fig.) - a salva aparenţele; a ieşi
basma curată (fig., fam.). SAUVER qqn de justesse - a salva pe cineva în ultimul moment, la
tanc (fam.). SAUVER Ies meubles (fig.) - a nu pierde chiar tot; a salva ce se mai
poate (fig.). SAUVER la mise â qqn (fig.) - a scoate pe cineva din încurcătură,
a-1 ajuta. SAUVER sa peau, sa tete (fam.) - a-şi salva pielea (fig.). se SAUVER un pied chausse et l'autre
nu (fig., fam.) - 1. a o lua la
sănătoasa (fig., fam.); 2. a-şi pierde papucii (fig., pop.). â SAVOIR - adică.
ne SAVOIR ni A ni B (fig.) - a fi ignorant, incult. SAVOIR oii le bât blesse (fig., fam.) - a-i cunoaşte
punctul vulnerabil; a atinge pe cineva unde-1 doare (fig.), unde e aţa subţire, unde îi e greu românului
(fig., fam.). ne pas SAVOIR par quel bout commencer (fig.) - a nu şti cu ce să
înceapă (fig.). SAVOIR qqch. sur le bout du doigt, des ongles (fig.) - a şti ceva ca
pe apă, ca pe Tatăl Nostru (fig., fam.). en SAVOIR des choses (fig., fam.) - a şti multe; a fi cult. ne pas
SAVOIR de quoi demain sera fait (fig.) - a nu şti ce-1 aşteaptă, ce aduce ziua de mâine (fig., fam.). ne pas
SAVOIR â quel demon, â quel saint se vouer (fig.) - a fi încolţit;
a nu şti ce să mai facă, unde să se bage (fig., pop.). ne SAVOIR en dire autant (fig.) - a nu fi de acord; a nu
putea spune
acelaşi lucru (fig.). (ne pas) SAVOIR ce qu'il en est - 1. a nu şti despre ce este vorba;
2. a înţelege. SAVOIR oii l'on en est (fig.) - a şti cum stă (fig., fam.). ne pas SAVOIR ou l'on en est (fig.) -
a fi descumpănit, a nu şti pe ce lume se află (fig., fam.).
SAVOIR
326
ne plus SAVOIR ou donner de la tete, de la pedale (fig., fam.) - a nu-şi
mai vedea capul de treabă (fig., fam.). ne pas SAVOIR quoi faire de ses dix doigts (fig., fam.) - a fi neîn-
demânatic, stângaci (fig., fam.). SAVOIR y faire (pop.) - a fi abil; a şti să se descurce (fig., fam.). SAVOIR
s'y faire (fig.) - a se adapta la împrejurări. SAVOIR faire ca comme le reste (fig., fam., iron.) - a nu face
nimic
bine; a nu se pricepe la nimic, ne plus SAVOIR ou se fourrer (fig., fam.) - a-i veni sa se ascundă, să
intre în gaură de şarpe, în pământ (de ruşine) (fig., fam.). SAVOIR gre â qqn - a fi recunoscător cuiva.
SAVOIR mauvais gre â qqn (fig.) - a purta cuiva pică. en SAVOIR long sur qqn, sur qqch. (fig., fam.) - a
şti multe despre
cineva, despre ceva. ne pas en SAVOIR long, lourd (fig., fam.) - a nu şti prea multe (despre ceva) (fig.).
ne pas SAVOIR oii on met Ies pieds (fig., fam.) - a nu şti în ce se bagă
(fig., pop.). SAVOIR ou on met Ies pieds (fig., fam.) - a şti cum stă (fig., fam.). ne plus SAVOIR ou se
mettre (fig., fam.) - a se simţi prost (fig.);
a-i fi ruşine. SAVOIR nager (fig., fam.)—a şti să se descurce (fig., fam.). ne pas SAVOIR dans quel
panier mettre qqn (fig., fam.) - a nu şti
cum să claseze pe cineva. SAVOIR de quoi on parle (fig.) - a cunoaşte bine problema, ne pas SAVOIR sur
quel pied danser (fig., fam.) - a nu şti ce să facă;
a nu şti ce atitudine să ia. SAVOIR c'est pouvoir - să ştii înseamnă şi să poţi. SAVOIR prendre qqn (fig.)
- a şti cum să ia pe cineva (fig., fam.). SAVOIR s'y prendre (fig.) - a şti cum să procedeze, ne pas
SAVOIR par ou prendre qqn, par quel bout le prendre
(fig., fam.) - a nu şti cum să ia pe cineva, cum să procedeze cu
cineva (fig., fam.). SAVOIR de quoi ii retourne (fig., fam.) - a şti despre ce este vorba. ne plus SAVOIR â
quel saint se vouer (fig.) - a nu şti pe unde să mai
scoată cămaşa (fig., fam.). SAVOIR qqch. de bonne source (fig.) - a deţine informaţii din sursă
sigură. SAVOIR se tenir (fig.) - a şti cum să se poarte, ne pas SAVOIR tenir sa langue (fig., fam.) - a nu
şti să-şi ţină gura
(fig-, fam.).
SAVOIR
326
ne plus SAVOIR ou donner de la tete, de la pedale (fig., fam.) - a nu-şi mai vedea capul de treabă (fig.,
fam.).
ne pas SAVOIR quoi faire de ses dix doigts (fig., fam.) - a fi neîndemânatic, stângaci (fig., fam.).
SAVOIR y faire (pop.) - a fi abil; a şti să se descurce (fig., fam.).
SAVOIR s'y faire (fig.) - a se adapta la împrejurări.
SAVOIR faire ca comme le reste (fig., fam., iron.) - a nu face nimic bine; a nu se pricepe la nimic.
ne plus SAVOIR ou se fourrer (fig., fam.) - a-i veni să se ascundă, să intre în gaură de şarpe, în pământ
(de ruşine) (fig., fam.).
SAVOIR gre â qqn - a fi recunoscător cuiva.
SAVOIR mauvais gre â qqn (fig.) - a purta cuiva pică.
en SAVOIR long sur qqn, sur qqch. (fig., fam.) - a şti multe despre cineva, despre ceva.
ne pas en SAVOIR long, lourd (fig., fam.) - a nu şti prea multe (despre ceva) (fig.).
ne pas SAVOIR oii on met Ies pieds (fig., fam.) - a nu şti în ce se bagă (fig-. pop-)-
SAVOIR ou on met Ies pieds (fig., fam.) - a şti cum sta (fig., fam.).
ne plus SAVOIR ou se mettre (fig., fam.) - a se simţi prost (fig.); a-i fi ruşine.
SAVOIR nager (fig., fam.)—a şti să se descurce (fig., fam.).
ne pas SAVOIR dans quel panier mettre qqn (fig., fam.) - a nu şti
cum să claseze pe cineva. SAVOIR de quoi on parle (fig.) - a cunoaşte bine problema, ne pas SAVOIR sur
quel pied danser (fig., fam.) - a nu şti ce să facă
a nu şti ce atitudine să ia. SAVOIR c'est pouvoir - să ştii înseamnă şi să poţi. SAVOIR prendre qqn (fig.)
- a şti cum să ia pe cineva (fig., fam.). SAVOIR s'y prendre (fig.) - a şti cum să procedeze, ne pas
SAVOIR par ou prendre qqn, par quel bout le prendre
(fig., fam.) - a nu şti cum să ia pe cineva, cum să procedeze cu
cineva (fig., fam.). SAVOIR de quoi ii retourne (fig., fam.) - a şti despre ce este vorba. ne plus SAVOIR â
quel saint se vouer (fig.) - a nu şti pe unde să mai
scoată cămaşa (fig., fam.).
SAVOIR qqch. de bonne source (fig.) - a deţine informaţii din sursă sigură.
SAVOIR se tenir (fig.) - a şti cum să se poarte, ne pas SAVOIR tenir sa langue (fig., fain.) - a nu şti să-şi
ţină gura (fig.Jam.).
327
SEMER
SAVOIR â quoi s'en tenir (fig.) - a şti la ce să se aştepte şi ce
trebuie să facă. ne plus SAVOIR ou donner de la tete (fig., fam.) - a nu mai şti pe
unde să scoată cămaşa (fig., fain.). SAVOIR ce que qqn a dans le ventre (fig., fam.) - a şti ce-i poate
pielea cuiva (fig., pop.). ne SAVOIR ou jeter Ies yeux (fig., fam.) - a nu şti la ce să se uite mai
întâi (fig., fam.). SAVONNER la tete â qqn (fig., fam.) - a săpuni pe cineva (fig.). SCELLER un pacte
(fig.) - a încheia o înţelegere, un tratat. SCIER la branche sur laquelle on est assis (fig., fam.) - a-şi tăia
singur craca de sub picioare (fig., fam.). SCIER le moral (fig., fam.) - 1. a i se tăia picioarele (fig., fam.);
2. a fi
pus (a pune) pe cineva la pământ (fig., fam.). SECHER la classe, un cours (arg.) - a chiuli de la şcoală, de
la un
curs. SECHER d'envie, d'impatience (fig., fam.) - a arde de dorinţă, de
nerăbdare. SECHER sur pied (fig., fam.) -1. a se usca de dor (fig., fam.); 2. a nu mai
putea de plictiseală. SECHER un verre (fig., fam.) - a da pe gât un pahar (fam.). SECOUER le cocotier
(fig., fam.) - a se descotorosi de cei în
vârstă (pop.). SECOUER le jarret (fig., euph.) - a trece pe lumea cealaltă (fig.). SECOUER le joug (fig.,
fam.) - a scutura jugul (fig.). SECOUER la poussiere de ses pieds, de ses sandales (fig., litt.) -
a pleca fără întoarcere. SECOUER qqn comme un prunier (fig., fam.) - a scutura zdravăn pe
cineva (fig., fam.). SECOUER Ies puces â qqn (fig., pop.) - a-i scutura cuiva nădragii, a-1 lua la trei-
păzeşte, a-1 lua la zor, a-i trage o praftură, a-1 face una cu pământul (fig., pop.), a-1 lua de turul
pantalonilor. SECOUER ses puces (fig., fam.) - a se pune pe treabă (fig., fam.). SEMBLER un peu gros
(fig.) - a părea exagerat. SEMER le doute (fig.) - a răspândi îndoiala. SEMER des embuches (fig.) - a face
şicane. SEMER le bon grain (fig., litt.) - a răspândi învăţătura cea dreaptă,
sămânţa cea bună (fig., Ut.). SEMER ses poursuivants (fig., fam.) - a-şi pierde urma (fig.). SEMER qqn
(fig.) -1. a se rătăci de cineva; 2. a scăpa de sub urmărire. SEMER sur le sabie (fig., fam.) - a face ceva
inutil.
SEMER
328
SEMER la zizanie (fig.) - a băga zâzanie (fig.). se SENTIR d'attaque (fig.) - a se simţi în formă, gata de
acţiune. se SENTIR au plus bas (fig.) - a fi cu moralul la pământ (fig., fam.). ne plus SENTIR ses bras,
ses jambes (fig., fam.) - a nu-şi mai simţi
mâinile, picioarele de oboseală (fig., fain.). se SENTIR tout chose (fig., fam.) - a se simţi încurcat; a nu fi
în apele
lui (fig., fam.). se SENTIR concerne - 1. a-şi da seama că e implicat, interesat; 2. a fi
responsabil. se SENTIR en confiance avec... (fig.) - a avea încredere în... se SENTIR une mauvaise
conscience (fig.) - a avea mustrări de
conştiinţă. ne pas s'en SENTIR le courage (fig.) - a nu se simţi în stare; a nu
avea curajul (să facă ceva), se SENTIR â bout de course (fig., fam.) - a se simţi sfârşit, istovit, la
capătul puterilor (fig.). se SENTIR â l'ecart (fig., fam.) - a se simţi marginalizat, dat la
o parte (fig.). SENTIR l'ecole (fig., fam.) - a avea un aer pedant, doct, profesoral, se SENTIR Ies epaules
assez larges pour... (fig., fam.) - a se simţi în
stare, capabil să... se SENTIR en etat second (fig.) - a fi într-o stare anormală. SENTIR le fagot (fig.) - a fi
bănuit de erezie (fig.). se SENTIR fait (fig.) - a se simţi încolţit (fig.). SENTIR sa gorge se serrer (fig.) - a
avea un nod în gât (fig.). SENTIR grimper son taux d'adrenaline (fig., fam.) - a simţi că ia foc
(fig., fam.). SENTIR l'homme, le pied de menage (fig., pop.) - a puţi ca un
ţap (pop.). se SENTIR d'humeur legere (fig.) - a fi bine dispus, ne pas se SENTIR d'humeur â... (fig.) - a
nu avea chef să... se SENTIR Ies jambes, Ies mains, Ies paupieres lourdes (fig.) -
a cădea de oboseală (fig.). se SENTIR Ies jambes en (de) plomb (fig.) - a fi obosit; a nu-1 mai
ţine picioarele (fig., fam.). ne plus se SENTIR de joie (fig., fam.) - a nu mai putea de bucurie. SENTIR le
lapin (fig., pop.) - a puţi de-i mută nasul din loc (pop.);
a puţi ca un ţap (pop.). se SENTIR leger comme une plume (fig.) - a se simţi uşor ca un fulg (fig.). se
SENTIR mal dans sa peau (fig., fam.) - a nu fi mulţumit de sine
însuşi; a nu se împăca cu sine însuşi (fig.).
329______________________________________________SERRER
se SENTIR mal en point (fig.) - a nu fi în apele lui (fig., fa/n.). SENTIR â plein nez (fig.) - a mirosi de
departe, de la o poştă (fig., fam.). la SENTIR passer (fig.) - a avea necazuri.
SENTIR le pied de messager (fig., pop.) - a-i puţi picioarele (pop.). se SENTIR de plain-pied avec qqn -
a se simţi pe picior de egalitate cu cineva.
en SENTIR le poids - a simţi povara (unui lucru, unei responsabilităţi).
ne pas SENTIR la rose (fig., fam.) - a mirosi urât; a nu mirosi a lăcrămioare (fig., fam.).
SENTIR le roussi (fig., fam.) - 1. a fi suspect; 2. a se sfârşi prost; 3. a-şi face ponos (pop.); 4. a prevesti
necazuri.
SENTIR le sang lui monter â la tete (fig.) - a simţi cum i se urcă sângele la cap (fig., fam.).
SENTIR le sapin (fig., fam.) - a fi pe ducă; a fi cu un picior în groapă
(fig., fam.).
SENTIR le soufre (fig.) - a nu mirosi a bine (fig., fain.); a fi o treabă necurată.
se SENTIR de taille â... (fig., fam.) - a se simţi în stare să...
se SENTIR dans son tort (fig.) - a se simţi cu musca pe căciulă
(fig., fam.).
se SENTIR de trop (fig.) - a simţi că este indezirabil, a se simţi în plus.
SENTIR le vent tourner (fig.) - a-şi da seama că se schimbă situaţia (în rău).
se SENTIR vide (fig.) - a se simţi sfârşit, sleit. se SENTIR vise (fig.) - a se simţi vizat (fig.).
SEPARER l'ivraie du bon grain (fig., lin.) - a alege grâul de neghină (fig., Ut.).
SEPARER la pa iile des mots et le grain des choses (fig., litt.) -
a scoate în evidenţă esenţialul. SERINER qqn (fig., fam.) - a bate la cap (fig., fam.). SERRER la bride â
qqn (fig., fam.) - a struni pe cineva (fig., fam.). se SERRER la ceinture, le ventre (fig., fam.) - a strânge
cureaua
(fig., fam.).
SERRER le coeur (fig.) - a i se strânge inima; a i se face milă. SERRER Ies cordons de la bourse (fig.,
fam.) - a lega băierile pungii
(fig., fam.).
se SERRER Ies coudes (fig., fam.) - a strânge rândurile (fig., fam.), a fi solidari.
SERRER la cuiller â qqn (pop.) - a strânge laba cuiva (pop.). SERRER Ies dents, Ies mâchoires (fig.,
fam.) - 1. a strânge din dinţi (fig., fam.); a se stăpâni; 2. a continua cu tenacitate.
SERRER
330
SERRER sur sa droite, sur sa gauche (auto) - a ţine dreapta, a ţine
stânga (auto). SERRER une femme de preş (fig.) - a face curte asiduă unei femei. SERRER Ies l'esses
(fig., pop.) - a-i ţâţâi fundul (fig., pop.); a-1 strânge în spate de frică (fig., fam.). se SERRER comme des
harengs en caque (fig., fam.) - a se înghesui
ca sardelele (fig., fam.). SERRER le kiki â qqn (fig., pop.) - a sugruma pe cineva; a-1 lua de
beregată (pop.). SERRER Ies mains â la ronde - a da mâna cu toţi din jur. SERRER le noeud qu'on a
passe autour du cou de qqn (fig., fain.) -
a duce pe cineva la pieire (fig.); a strânge laţul (fig., fam.). SERRER qqn de preş (fig.) - 1. a fi pe urmele
cuiva (fig.); 2. a încolţi
pe cineva, a-1 lua din scurt, la rost, la sigur (fig.). SERRER sur qqch. (fig., fam.) - a economisi ceva.
SERRER Ies rangs (fig.) - a strânge rândurile (fig.). SERRER la verite de tres preş (fig.) - a fi foarte
aproape de adevăr, se SERRER le ventre (fig., fam.) - a se priva; a face economii;
a strânge cureaua (fig., fam.). SERRER la vis [vis] â qqn (fig., fam.) - a strânge şurubul (fig., fam.).
SERVIR d'appeau â qqn (fig., fam.) - a servi cuiva de momeală
(fig., fam.). SERVIR d'appui â qqn (fig.) - a fi sprijinul cuiva (fig.). SERVIR de boîte aux lettres (fig.,
fam.) - a servi drept cutie poştală
(fig.); a retransmite corespondenţa. se SERVIR de qqn comme bouc emissaire (fig.) - a face din cineva
ţap ispăşitor (fig., fam.). se SERVIR chez qqn - a se aproviziona, a cumpăra de la un magazin
anume. SERVIR de cible aux railleries de qqn (fig., fam.) - a fi calul de bătaie
al cuiva (fig., fam.). SERVIR comme un clou â un soufflet, comme un cautere, un cată-
plasme a (sur) une jambe de bois (fig., pop.) - a folosi ca ventuzele la mort (fig., pop.), ca o frecţie la un
picior de lemn
(fig-, fam.). SERVIR de cobaye (fig., fam.) - a servi drept cobai (fig., fam.). SERVIR de cornac â qqn
(fam.) - a fi ghidul cuiva. SERVIR d'exutoire (litt.) - a fi un mijloc de a scăpa (de ceva), de a
se uşura. SERVIR la messe - a ajuta preotul la oficierea slujbei religioase
(la catolici).
331_____________________________________SC
SERVIR de negre (fig., fam.) - a face treabă pentru altcineva.
se SERVIR de la patte du chat pour tirer Ies marrons du feu (vx.)
a scoate castanele din foc cu mâna altuia (fig., fam.). SERVIR â qqn un plat de son metier (fig., fam.) - a-i
juca cuiva o
festă.
SERVIR dans Ies rangs de tel regiment - a face parte dintr-un regiment anume.
SERVIR une rente, des interets, une pension â qqn - a plăti cuiva o rentă, o pensie.
SERVIR de tampon (fig., fam.) - a se întrerupe; a împiedica ciocnirile; a media.
SIEGER â huis dos - a ţine şedinţă cu uşile închise. SIFFLER un verre, une bouteille de vin (fig., pop.) -
a da de duşcă un pahar, o sticlă de vin (fam.).
SIGNER son arret de mort (fig., fam.) - a şi-o face cu mâna lui
(fig., fam.).
SIGNIFIER son conge â qqn - a concedia pe cineva.
SILLONNER la planete (fig.) - a străbate pământul în lung şi în lat
(fig., fam.).
SNIFFER de la cocaine - a trage cocaină pe nas, a priza. SOIGNER le mal par le mal (fig.) - cui pe cui se
scoate (fig., fam.). SOIGNER sa mise - a avea o ţinută îngrijită.
SOIGNER qqn aux petits oignons (fig., fam.) - a căuta cuiva în coarne
(fig., fam.).
SOMBRER dans le coma - a intra în comă.
SOMBRER dans la deprime (fam.) - a fi deprimat.
SONDER l'avenir - a cerceta viitorul.
SONDER Ies cotes â qqn (fig., pop.) - a rupe coastele cuiva (pop.).
SONDER sa plaie (fig.) - a-şi zgândări rana.
SONDER le terrain (fig.) - a cerceta terenul (fig.).
SONNER l'alarme (fig., fam.) - a da alarma (fig., fam.).
SONNER Ies cloches â qqn (fig., fam.) - a trage un perdaf cuiva; a lua
la rost pe cineva (fig., fam.). SONNER
creux (fig.) — a suna a gol (fig.).
SONNER la curee (fig.) - a da drumul haitei (fig.). SONNER la diane (fig.) - a suna deşteptarea (fig.).
SONNER le glas, I hallali de qqn (fig., fam.) - a anunţa sfârşitul, moartea.
SONNER le tocsin (fig.) - a da alarma.
SONNER â toute volee - a trage clopotele cu putere.
s'en SORTIR (fig.) - a se descurca; a o scoate la capăt (fig.).
SORTIR
332
se SORTIR d'affaire, d'embarras, d'un gâchis (fig.) - a ieşi dintr-o
încurcătură. SORTIR en bourgeois (fig., vx.)-a ieşi în civil. SORTIR dans la botte (arg.) - 1. a ieşi printre
primii (la un concurs,
la un examen) (fig., fam.); 2. a fi în fruntea promoţiei. SORTIR en cheveux (fig., vx.) - a ieşi în capul gol
(despre femei). SORTIR de sa chrysalide (fig., vx.) - a-şi lua zborul; a se lansa (fig.). SORTIR de sa
coquille (fig., fam.) - a-şi deschide sufletul (fig., fam.). SORTIR tout droit de... - a proveni direct de la...,
din... SORTIR son feu (fig.) - a scoate pistolul, s'en SORTIR neuf fois sur dix (fig., fam.) - a se descurca; a
scăpa cu
bine de cele mai multe ori. SORTIR du giron familial, religieux, etc. (fig., fam.) - a proveni din
sânul familiei, din rândurile credincioşilor. SORTIR de ses gonds (fig., fam.) - a-şi ieşi din pepeni (fig.,
fam.). se SORTIR d'un guepier (fig-, fam.) - a scăpa dintr-un viespar
(fig-, fam.). SORTIR le grand jeu (fig., fam.) - a juca o scenă mare (fig., fain.);
a recurge la toate mijloacele (fig.). SORTIR un lapin de son chapeau (fig., fam.) - a scoate panglici pe
ms (fig., fam.). SORTIR de maladie - a se însănătoşi. SORTIR qqch. de sa manche (fig., fam.) - a scoate
ceva din burtă
(fig- Pop-)-SORTIR dans le monde (fig., fam.) - a ieşi în lume (fig.). SORTIR major - a reuşi primul (la
un concurs, la un examen). SORTIR qqn dans le monde (fig.) - a scoate în lume pe cineva (fig.). SORTIR
du moule (fig.) - a ieşi din tipare (fig.). SORTIR par Ies trous du nez â qqn (fig., fam.) - 1. a-i ieşi pe nas;
2. a fi sătul până în gât (fig., fam.). SORTIR de l'ordinaire (fig., fam.) - 1. a face lucruri neobişnuite;
2. a mânca lucruri deosebite. SORTIR d'un mauvais pas (fig., fam.) - a scăpa dintr-o încurcătură. SORTIR
des pattes de qqn (fig., fam.) - a scăpa din ghearele cuiva
(fig., fam.). SORTIR Ies pieds devant (fig., fam.) - a ieşi cu picioarele înainte
(fig., fam.). s'en SORTIR par une pirouette, une cabriole (fig., fam.) - a scăpa,
a se descurca cu o glumă. SORTIR d'en prendre (fig., fam.) - a fi păţit acelaşi lucru cu puţin
timp înainte.
333________________________________________________SUBIR
SORTIR du rang (fig.) - a-şi începe cariera de la treapta cea mai de jos.
SORTIR de soi - a-şi ieşi din pepeni (fam.), din fire (fig.). SORTIR qqch. tout â trac (fig., fam.) - a spune
ceva pe nepusă masă (fam.).
SORTIR de la vie (lin.) - a se trece din viaţă, de pe lume (fig.). s'en SOUCIER comme un poisson d'une
pomme, comme d'une
guigne (fig., fam.) - a-1 durea în cot (fig., pop.); a nu-i păsa nici
cât negru sub unghie (fig., fam.). SOUFFLER dans des ballons (fig.) - a sufla în fiolă (auto). SOUFFLER
comme un boeuf. comme un phoque (fig., fam.) - a gâfâi
ca o locomotivă (fig., fam.). SOUFFLER sa camoufle (arg.) - a-şi da duhul (fig.). ne pas SOUFFLER mot
(fig., fam.) - a nu sufla o vorbă (fig., fam.),
a nu spune nici pas (fig., pop.).
SOUFFLER qqch. â qqn (fig., fam.) - a-i sufla cuiva ceva de sub nas
(fig., fam.).
SOUFFRIR comme un damne (fig.) - a suferi ca un câine; a trece prin chinurile iadului (fig., fam.).
SOUFFRIR miile morts (fig.) - a se chinui de moarte, a trece prin
chinuri groaznice. SOUHAITER le bonsoir (fig.) - a da bună seara. SOUHAITER la fete â qqn. - a ura
cuiva la mulţi ani. SOUHAITER bien du plaisir (iron.) - a-i ura „să-ţi fie de bine!". SOULAGER un
portefeuille (fig., pop., iron.) - a uşura portofelul
cuiva (fig.).
SOULEVER le coeur (fig., fam.) - a-i fi greaţă.
SOULEVER Femoi (fig.) - a stârni emoţii.
SOULEVER l'indignation - a produce indignare.
SOULEVER Ies montagnes (fig.) - a-şi râde de greutăţi (fig., pop.);
a mişca munţii din loc (fig., fam.). SOULEVER un toile - a dezlănţui un protest vehement. SOURIRE la
bouche en coeur (fig., fam.) - a râde fericit. SOURIRE cheese [tjiz](fig., fam.) - a surâde ca la fotograf
(fam.). SOURIRE de toutes ses dents (fig., fam..) - a zâmbi cu toată gura (fig.). SOURIRE Gibbs, Colgate
(fig.) - a surâde ca într-o reclamă. SOUTENIR qqch. bec et ongles (fig., fam.) - a susţine ceva cu
înverşunare.
SOUTENIR qqch. sans en demordre - a susţine ceva sus şi tare (fam.). SOUTENIR la gageure (vx.) - a
nu se lăsa; a merge înainte (fig.). SUBIR des consequences de ses fantes - a-şi ispăşi greşelile, a trage
ponoasele.
SUCER
334
ne pas SUCER de la glace, des glacons (fig., fam.) - a bea zdravăn (fig.). SUCER qqch. avec le lait (fig.,
vx.) - a învăţa ceva din fragedă pruncie. SUCER qqn jusqu'â la moelle, jusqu'au dernier sou (fig., fam.) -
a secătui pe cineva până la ultimul bănuţ (fig., fam.). se SUCER la poire, Ies amygdales (fig., vulg.) - a se
pupa; a se ţocăi
(pop.). SUCRER Ies fraises (fig., pop.)- 1. a fi zaharisit (fig., fam.); 2. a da în
mintea copiilor (fig., fam.). SUCRER une permission (fig., fam.) - a anula o permisie. SUER comme dix
cruches (fig., fam.) - a-şi da mare osteneală; a se da
peste cap (fig., fam.). SUER â grosses gouttes (fig., fam.) - a fi lac de apă (fig., fam.). SUER sang et eau
(fig.) - a-1 trece toate sudorile muncind (fig., fam.). en SUER une (pop.) - a-i trage un dans (fam.). se
SUFFIRE ă soi-meme - a nu avea nevoie de companie; a-şi
ajunge sieşi. SUIVRE un amphi (arg.) - a asista la un curs (în amfiteatru). SUIVRE qqn â l'autel (fig.) - a
se căsători religios. SUIVRE Ies brisees de qqn (fig., vx.) - a urma exemplul cuiva;
a călca pe urmele cuiva (fig., fam.). SUIVRE qqn comme un caniche, comme un mouton, comme son
ombre, comme un toutou (fig., fam.) - a se ţine după cineva ca
un căţeluş (fig., fam.). SUIVRE Ies chemins, Ies sentiers battus (fig., fam.) - a merge pe căi
bătute (fig., fam.). se SUIVRE â la file, â la queue leu leu - a merge în şir indian, în
monom. SUIVRE qqch. â la lettre (fig.) - a urma ceva întocmai. SUIVRE qqn comme le lundi le
dimanche (fig., fam.) - a se ţine scai
de cineva (fig., fam.). SUIVRE le mouvement (fam.) - a face ca ceilalţi; a se lua după
ceilalţi (fig., fam.). SUIVRE sa pente (fig., fam.) - a-si urma înclinaţia, gustul, drumul
(fig.). SUIVRE qqn a la piste, a la trace (fig.) - a urmări pe cineva. SUIVRE Ies traces de qqn (fig.) - 1. a
se lua după cineva; 2. a călca
pe urmele cuiva (fig., fam.). SUIVRE son train (son train-train familier) (fig., fam.) - a-şi urma
cursul (fig.). SUPPORTER des coups durs (fig.) - a fi greu lovit; a îndura multe. SUPPORTER mal - a nu
suporta; a suferi (fig.); a nu admite.
SUPPUTER Ies (ses) chances - a(-şi) cântări şansele (fig.). SURGIR â l'improviste - a ieşi ca din pământ
(fig., fam.).
SURMONTER une crise, sa frayeur - a ieşi dintr-o criză; a-şi potoli spaima.
SURMONTER Ies ecueils Ies plus durs (fig., fam.) - a trece peste cele mai mari greutăţi.
SURMONTER un tabou - a trece peste o interdicţie. SURPRENDRE la bonne foi de qqn (fig., fam.) - a
înşela buna credinţă a cuiva.
SURPRENDRE qqn en defaut (fig., fam.) - a prinde pe cineva cu ocaua mică, cu mâţa în sac (fig., fam.),
a-1 găsi în neregulă.
SURVEILLER qqn comme le lait sur le feu (fig., fam.) - a urmări, a supraveghea pe cineva cu străşnicie.
SUR VOLER un article, un texte (fig., fam.) - a-şi arunca ochii pe un articol, pe un text (fig., fam.), a-1
citi în grabă, în diagonală (fig., fam.).
SUSCITER des remous (fig) - a face valuri (fig), a da de discutat.
335
SUSCITER
SUPPUTER Ies (ses) chances - a(-şi) cântări şansele (fig.).
SURGIR â l'improviste - a ieşi ca din pământ (fig., fam.).
SURMONTER une crise, sa frayeur - a ieşi dintr-o criză; a-şi potoli spaima.
SURMONTER Ies ecueils Ies plus durs (fig., fam.) - a trece peste cele mai mari greutăţi.
SURMONTER un tabou - a trece peste o interdicţie.
SURPRENDRE la bonne foi de qqn (fig., fam.) - a înşela buna credinţă a cuiva.
SURPRENDRE qqn en defaut (fig., fain.) - a prinde pe cineva cu ocaua mică, cu mâţa în sac (fig., fam.),
a-1 găsi în neregulă.
SURVEILLER qqn comme le lait sur le feu (fig., fam.) - a urmări, a supraveghea pe cineva cu străşnicie.
SURVOLER un article, un texte (fig., fam.) - a-şi arunca ochii pe un articol, pe un text (fig., fam.), a-1 citi
în grabă, în diagonală (fig., fam.).
SUSCITER des remous (fig) - a face valuri (fig), a da de discutat.
H
TABLER sur qqch., sur qqn (fig.) - a conta, a se bizui pe ceva, pe
cineva. TAILLER des bavettes, une bavette (fig., fam.) - a sta la taifas, la
taclale; a se apuca de poveşti; a ţine sfat (fig., fam.); a pălăvrăgi. TAILLER dans la chair vive, dans le vif
(fig.) - a tăia în carne vie (fig.). TAILLER un costume (fig., fam.), un costard (arg.) â qqn - a bârfi,
a vorbi de rău pe cineva. TAILLER des croupieres â qqn (fig.) - a pune beţe în roate cuiva
(fig-, fam.). se TAILLER la part du lion (fig.) - a-şi lua partea leului (fig.). se TAILLER une petite part
bien a lui (fig.. fam.) - a-şi lua bucăţica lui
(fig-, fam.). TAILLER une armee en pieces (fig.) - a zdrobi o armată. se TAILLER une place de choix
(fig.) - a face rost de un loc pe cinste
(fig-, fam.). se TAILLER une popularite (fig., iron.) - a-şi făuri popularitate
(fig., iron.), a se face cunoscut. se TAILLER un franc succes (fig.) - a obţine un adevărat succes, se
TAILLER en vitesse (fig., pop.) - a o şterge rapid (fig., pop.). TAIRE son bec (fig., pop.) - a fi mut ca
pământul (fig., fain.). TAIRE sa gueule (fig., pop.) - a-şi ţine gura (fig., pop.). TALONNER qqn de preş
(fig., fam.) - a hărţui, a se ţine scai de cineva (fig., fam.). s'en TAMPONNER le coquillard (fig., fam.) - a
nu se sinchisi de
ceva, a-1 durea în cot (fig., pop.). TANCER qqn vertement - a lua pe cineva la rost (fig., fam.). TANNER
le cuir â qqn (fig., pop.) - a tăbăci pielea cuiva; a snopi în
bătăi pe cineva, a-i face pielea tobă (fig., pop.). TAPER le carton (fig., fam.) - a bate cărţile (fig., fam.).
s'en TAPER (pop.) - a-1 durea în cot (fig., fam.). se TAPER le caberlot (arg.) - a-şi pune burta la cale
(fig., pop.). se TAPER la cloche (fig., pop.) ~ a-şi umple burdihanul (pop.).
337______________________________________________TENDRE
TAPER sur la cocarde (fig., pop.) - a i se urca la cap (fig., fam.). TAPER â cote (fig., fam.) - a da greş; a
nu o nimeri; a o da în bară (fig., fam.).
se TAPER sur Ies cuisses de contentement (fig., fam.) - a sări în sus
de bucurie (fig., fam.). se TAPER le cui par terre (fig., pop.) - a se tăvăli de râs (fig., fam.). TAPER
dans... (fig., fam.) - a se servi cu...; a se înfige în... (pop.). TAPER dans le miile (fig., fain.) - 1. a reuşi; 2.
a ghici; a o nimeri. TAPER sur Ies nerfs, sur le haricot, sur le systeme (fig., fam.) -
a călca pe nervi (fig., fam.).
TAPER dans l'oeil â qqn (fig., fam.) - a plăcea cuiva; a face impresie cuiva.
TAPER sur qqn (fig., fam.) - a bârfi pe cineva. TAPER comme un sourd (fig., fam.) - a bate (la uşă) ca un
apucat (pop.). TAPER du poing sur la table (fig., fam.) - a bate cu pumnul în masă (fig, fam.).
TAPER sur le tas (fig., fam.) - a izbi în grămadă; a lovi în dreapta şi în stânga (fam.).
se TAPER la tete contre Ies murs (fig., fam.) - a se da cu capul de pereţi (fig., fam.).
se TAPER tout le travail, la corvee (fig., fam.) - a se înhăma singur
la o treabă, la o corvoadă (fig., fam.). se TAPER sur le ventre (fig., fam.) - a se bate pe burtă cu cineva
(fig., fam.).
se TAPER un verre comme un vieux de la vieille (fig., fam.) - a bea din obişnuinţă.
TAQUINER le goujon (fig., fam.) - a pescui cu undiţa. TAQUINER la muse (fig.) - a cocheta cu muzele
(fig.); a face versuri, ne pas TARIR sur un sujet (fig.) - a o ţine una şi bună (fig., fam.). TARTINER sur
qqch. (fig., fam.) - a nu mai termina; a se lungi (fig., fam.).
se TASSER qqch. (fig., pop.) - a se îndopa; a se ghiftui (pop.). TATER de la bouteille (fig., pop.) - a trage
la măsea (fig., fam.). TÂTER le pouls (de qqn, de qqch.), le terrain (fig., fam.) - a lua pulsul; a sonda
terenul (fig., fam.).
TAXER qqn de... (fig.) - a acuza pe cineva de..., a-1 califica de..., a-1 face...
TELEPHONER â Winston ChurchiU (fig., fam., euph.) - a se duce laW.C.
TEMOIGNER de l'amitie â qqn - a arata prietenie cuiva. TENDRE Ies bras â qqn (fig., fam.) - a întinde
braţele cuiva (fig.).
TENDRE
338
TENDRE Ies bras vers qqn (fig.) - a implora pe cineva.
TENDRE son esprit (fig.) - a se concentra.
TENDRE un filet (fig.) - a întinde o cursă (fig.).
TENDRE la gorge (fig., fam.) - a merge singur la tăiere; a-şi pune
capul pe butuc (fig., fam.). TENDRE l'autre joue (fig., lin.) - a întinde şi obrazul celălalt (fig., Ui.).
TENDRE la main (fig.) - a întinde mâna (fig.); a cere pomană. TENDRE la main â qqn (fig.) - a întinde o
mână prietenească
cuiva (fig.). TENDRE une main secourable (fig.) - a da o mână de ajutor cuiva
(fig-)-
TENDRE l'oreille (fig., fam.) - a trage cu urechea (fig.. fam.).
TENDRE la perche â qqn (fig., fam.) - a ajuta pe cineva să iasă dinlr-un impas; a scoate la liman pe
cineva; a întinde cuiva un colac de salvare, o mână de ajutor (fig., fam.).
TENDRE la sebile (fig.) - a întinde mâna (fig., fam.); a cere pomană.
TENDRE une souriciere (fig., fam.) - a întinde o cursă (fig., fam.).
ne pas s'en TENIR â... (fig.) - a nu se mulţumi numai cu...; a nu se opri la... (fig.).
n'en TENIR qu'â... - a nu depinde decât de...
TENIR l'affiche (fig.) - a ţine afişul (fig.).
(ne pas) TENIR l'alcool (fig.) - a (nu) ţine la băutură (fig.).
TENIR ses assises (fig., fam.) - a ţine sfat.
TENIR la balance egale entre deux personnes, entre deux opinions (fig., fam.) - a nu favoriza pe nici unul,
pe nici una din părţi.
TENIR la banque (fig.) - a ţine banca (fig.).
TENIR la barre (fig.) - a-şi impune autoritatea; a conduce; a guverna (fig.).
ne pas se TENIR pour battu (fig.) - a nu se recunoaşte (a nu se da) bătut (fig., fam.).
se TENIR bien (mal) (fig.) - 1. a fi bine (prost) crescut; 2. a (nu) şti să se poarte în lume.
TENIR bon (fig., fam.) - a nu se lăsa (fig., fam.); a nu ceda; a rezista.
en TENIR une bonne (fam.) - a fi „făcut"; a fi beat criţă (fig., fam.).
TENIR qqn â sa botte (fig., fam.) - a ţine pe cineva la cheremul său (fam.).
TENIR le bon bout (fig., fam.) - a fi pe calea cea bună (fig., fam.).
TENIR qqn au bout de son fusil (fig.) - a ochi pe cineva (fig.).
TENIR boutique de lieux communs (fig., fam.) - a spune numai banalităţi.
TENIR la bride haute, courte â qqn (fig., fam.) - a ţine din scurt pe cineva (fig., fam.).
___________________________ TENIR
TENIR qqn en bride, en lisiere (fig., fam.) - a ţine pe cineva în frâu (fig., fam.).
en TENIR une carabinee, un bon coup, une bonne, une severe
(fig.,fam.) - a fi beat turtă (fig., fam.). se TENIR â carreau (fig., fam.) - a fi cu ochii în patru (fig., fam.).
TENIR une femme en chambre (fig., fam., vx.) - a întreţine o femeie
(fig-, fam.).
TENIR la chandelle a qqn (fig., fam.) - a-i ţine cuiva lumânarea
(fig., fam.), a-1 codoşi (pop.). TENIR qqn sous le charme (fig.) - a fermeca pe cineva (fig.). TENIR le
choc (fig.) - a suporta, a trece cu bine prin... TENIR a cceur (fig.) - 1. a-i rămâne inima la ceva; 2. a ţine
din toată
inima la ceva. se TENIR coi (fig.) - a sta smirnă (fig., fam.). TENIR Ies commandes (fig.) - a dirija (o
afacere). TENIR la corde (auto, fig.) - a lua virajul cât mai scurt (auto). TENIR Ies cordons de la bourse
(fig., fam.) - a ţine băierile pungii (fig., fam.).
TENIR du cote de qqn (fig., fam.) - a semăna, a fi leit cu cineva (din familie) (caracter, fire).
se TENIR Ies cotes (fig., fam.) - a se ţine cu mâinile de burtă de atâta râs (fig., fam.).
se TENIR Ies coudes (fig., fam.) - a fi solidari, se TENIR dans la coulisse (fig.) - a sta în umbră (fig.).
TENIR le coup (fig., fam.) - a rezista; a face faţă; a o duce la... (fig. fam.).
TENIR le couteau par le manche (fig., fam.) - a avea pâinea şi cuţitul (fig., fam.).
se TENIR â couvert (fig.) - a se ţine în umbră (fig., fam.).
TENIR le crachoir (fig., fam.) - a-i merge gura ca o meliţă (fig., fam.);
a nu lăsa pe cineva să spună un cuvânt; a acapara conversaţia. TENIR une bonne cuite (fig.) - a fi afumat
bine (fig., fam.); a prinde
ciocârlanul, purceaua de coadă (fig., pop.). TENIR le de (fig., fam.) - a acapara conversaţia, ne pas TENIR
debout (fig.) - a nu se prinde; a nu ţine (fig.); a nu sta
în picioare (fig., fam.); a nu fi credibil, a fi imposibil. se TENIR sur la defense (fig.) - a fi gata de ripostă.
TENIR le devant de la scene (fig.) - a ocupa un loc de frunte (fig.). TENIR qqn â distance (fig.) - a ţine pe
cineva la distanţă (fig.). se le TENIR pour dit - a înţelege o dată pentru totdeauna; a nu mai
insista; a nu mai protesta.
TENIR
340
TENIR la dragee haute a qqn (fig., fam.) - 1. a duce pe cineva cu
zăhărelul (fig., fam.); 2. a face pe cineva să plătească scump ceea
ce doreşte; a ţine în şah pe cineva (fig.). TENIR qqn â l'ecart (fig.) - a nu lăsa pe cineva să se afirme; a-1
ţine
deoparte (fig.). TENIR qqn en echec (fig.) - a ţine pe cineva în şah (fig.). TENIR ensemble (fig.) - a se
potrivi; a merge împreună (fig.). TENIR qqn en haute estime - a avea multă stimă pentru cineva. TENIR
ferme (fig.) - a nu se da bătut (fig., fam.). ne TENIR qu'â un fii, qu'â un cheveu (fig.) - a fi cât pe ce să...; a
nu
depinde decât de... TENIR Ies fils d'une affaire dans sa main (fig., fam.) - a ţine în mână
Miele unei afaceri (fig., fam.). TENIR le bon fii (fig., fam.) - a prinde un fir; a fi pe drumul cel
bun (fig.). se TENIR au garde-â-vous - a sta drepţi. se TENIR sur ses gardes (fig., fam.) - a se păzi; a fi
circumspect; a nu
se lansa; a fi rezervat. TENIR qqn sous sa griffe (fig., fam.) - a ţine pe cineva în puterea sa. TENIR qqn
sur le gril (fig., fam.) - a ţine pe cineva ca pe jăratic
(fig., fam.). TENIR qqn en haleine (fig., fam.) - a ţine pe cineva sub tensiune, cu
sufletul la gură (fig., fam.). TENIR la jambe â qqn (fig., fain.) - a ţine pe cineva de un nasture,
a-1 bate la cap (fig., fam.). TENIR qqn en joue (fig., fam.) - a lua pe cineva la ochi (fig., fam.);
a ţinti pe cineva (fig.). TENIR sa langue (fig., fam.) - a-şi ţine pliscul (fig., pop.); a-şi pune
stavilă gurii; a fi mut ca pământul (fig., fam.). TENIR le large (fig.) - a pluti în larg (fig.). TENIR en
lisiere (fig.) - a ţine din scurt (fig.). ne pas TENIR longtemps (fig.) - a nu rezista mult timp (fig.). TENIR
une affaire en main (fig.) - a conduce nemijlocit o afacere,
a o ţine bine în mână (fig., fam.). TENIR qqch. de premiere main (fig.) - a afla ceva de la sursă (fig.).
TENIR qqch. de seconde main (fig.) - a afla ceva prin intermediar. TENIR qqch. â pleines mains (fig.) - a
ţine ceva cu amândouă mâinile
(fig., fam.). TENIR la maree (fig.) - a ţine la greu (fig., fam.). TENIR bien la mer - a se comporta bine pe
mare, a avea stabilitate
(navigaţie).
341
TENIR
TENIR qqn â sa merci (fig.) - a avea pe cineva la mână, la cheremul său (fig., fam.).
TENIR qqn pour mort (fig.) - a considera pe cineva mort.
TENIR une chose de naissance, de race (fig.) - a avea ceva în sânge
(fig., fam.); a moşteni (un caracter). TENIR qqn en odeur de saintete (fig., fam.) - a considera pe cineva
ca pe un sfânt, perfect. TENIR qqn â l'oeil (fig., fam.) - a nu slăbi pe cineva din ochi (fig., fam.);
a fi cu ochii pe cineva (fig., fam.). TENIR l'oiseau (fig., fam.) - a pune mâna pe (cel pe care-1 caută)
(fig., fam.). TENIR parole - a se ţine de cuvânt.
TENIR qqn sous sa patte (fig., fam.) - a avea pe cineva în mână
(fig., fam.).
TENIR la haut du pave (fig., fam.) - a fi un personaj important. TENIR ă sa peau (fig., fam.) - a ţine la
viaţă (fig., fam.). se TENIR peinard (fig., pop.) - a nu-şi face griji, en TENIR pour une personne (fig.,
fam.) - a fi îndrăgostit de cineva. TENIR une grande place (fig.) - a avea o mare importanţă, ne TENIR en
definitive qu'â peu de chose - a depinde în fond de un fleac.
ne pas (plus) TENIR en place (fig.) - a nu mai putea sta locului
(fig., fam.); a nu mai avea astâmpăr, răbdare. TENIR la queue de la poele (fig., fam.) - 1. a fi în fruntea
bucatelor
(fig., fam.); 2. a ţine în mână puterea (fig., fam.); a guverna. TENIR qqn, qqch. d'une poigne de fer (fig.,
fam.) - a ţine, a păstra pe
cineva, ceva cu străşnicie, se TENIR â portee de qqn - a sta în preajma cuiva. TENIR pour insulte - a se
considera insultat. TENIR du prodige (fig.) - a ţine de domeniul miraculosului. TENIR â qqn, â qqch.
comme â la prunelle de ses yeux (fig., fam.) -
a ţine la cineva, la ceva ca la ochii din cap (fig., fam.). s'en TENIR â qqch. (fig.) - a se mulţumi numai
cu...; a se limita la... ne TENIR qu'â... - a nu depinde decât de... TENIR son quant-â-soi (fig.) - 1. a păstra
distanţele (fig., fam.);
2. a fi rezervat; a sta în banca sa (fig., fam.). TENIR qqn en quarantaine (fig.) - a izola pe cineva, se
TENIR a quatre (fig., fam.) - a se stăpâni cu greu. TENIR qqch. de qqn - a afla (a avea) ceva de la cineva.
TENIR bon le rampe (fig., fam.) - a se ţine bine (fig., fam..); a fi sănătos. TENIR son rang - a-şi ţine
rangul; a se respecta.
TENIR
342
TENIR Ies renes d'une affaire (fig.) - a ţine frâiele unei afaceri (fig., fam.).
se TENIR sur la reserve (fig.) - a fi rezervat, circumspect.
TENIR qqn en respect (fig.) - a ameninţa cu o armă pe cineva; a-1 ţine la respect (fig., fam.).
se TENIR en retrăit (fig.) - a sta în umbră (fig.).
TENIR qqn, qqch. pour rien (fig.) - a nu acorda cuiva importanţă; a socoti ceva (pe cineva) un nimic, un
terchea-berchea (fam.).
TENIR rigueur â qqn de qqch. (litt.) - a nu ierta cuiva ceva; a păstra pică cuiva (fig.).
TENIR la route (fig., fam.) - a fi posibil, de încredere; solid.
TENIR bien la route (auto) - a se comporta bine la drum (auto).
TENIR qqn sur la sellette (fig., fam.) - a strânge pe cineva în chingi (fig., fam.).
TENIR qqch. de bonne source (fig.) - a deţine informaţii din sursă sigură.
TENIR table ouverte (fig.) - a avea casă deschisă (fig.).
se TENIR bien â table (fig.) - a şti să se poarte la masă.
se TENIR mieux a table qu'â cheval (fig., fam.) - a mânca cu poftă; a fi mâncău.
TENIR tete â qqn (fig., fam.) - a ţine piept cuiva (fig., fam.).
TENIR la vedette (fig., fam.) - a fi în frunte, în top.
TENIR bien le vin, le whisky (fig., fam.) - a ţine la băutură.
TENTER sa chance, le coup (fig.) - a-şi încerca norocul.
TENTER de demeler Ies torts (fig.) - a încerca să descurce (să înţeleagă) greşelile, nedreptăţile.
TENTER le diable (fig.) - 1. a se lăsa ispitit; 2. a profita de slăbiciunea cuiva; 3. a se juca cu focul (fig.).
TENTER Dieu (fig.) - 1. a se expune la mari pericole; 2. a mânia pe Dumnezeu (fig.).
TENTER le tout pour le tout (fig., fam.) - a merge la marele risc; a juca totul pe o singură carte (fig.).
TERNIR le blason, l'honneur, la memoire, la reputation de qqn (fig.) - a păta onoarea, memoria,
reputaţia cuiva; a-i feşteli blazonul (fig., fam.).
se TERRER chez soi (fig.) - a se închide în casă, a nu dori să vadă pe nimeni.
se TIRER (pop.) - a o şterge (fam.).
s'en TIRER - a ieşi, a scăpa dintr-o încurcătură; a se descurca.
TIRER qqn d'affaire (fig., fam.) - 1. a scoate pe cineva la liman, din încurcătură (fig.); 2. a scoate pe
cineva basma curată (fig., fam.).
343
TIRER
se TIRER d'affaire, d'un mauvais pas. du petrin (fig., fam.) -a scăpa cu faţa curată (fig., fam.); a ieşi
basma curată (fig., fain.); a ieşi din încurcătură.
ne jamais TIRER sur une ambulance (fig.) - a menaja pe cei care au greutăţi.
TIRER l'attention, le regard (fig.) - a atrage atenţia, privirea.
TIRER avantage (fig.) - a trage foloase.
TIRER â blanc (fig.) - a trage cu gloanţe oarbe (fig.).
TIRER une bordee, un chapelet d'injures - a înjura ca la uşa cortului
(fig; POP-).
TIRER des bordees (fig., fam.) - a colinda cârciumile (fam.). TIRER sur tout ce qui bouge (fig.) - a voi să
extermine totul, a trage
în tot ce mişcă. TIRER â boulets rouges sur qqn (fig., fam.) - a da cu barda în cineva
(fig., fam.). se TIRER la bourre (arg.) - a se trage de păr; a se părui (pop.). TIRER â bout portant sur qqn
(fig., fam.) - a trage de foarte aproape
în cineva. TIRER une carotte â qqn (fig., fam.) - a stoarce bani de la cineva
(fig., fam.); a trage clapa cuiva (fig., fam.). TIRER Ies cartes (fig.) - a da în cărţi.
TIRER sa derniere cartouche (fig.) - a-şi juca ultima carte (fig.). TIRER son chapeau â qqn (fig., vx.) - a-
şi scoate pălăria în faţa cuiva
(în semn de admiraţie) (fig.). TIRER ses chausses, ses gregues (fig., fam.) - a-şi lua tălpăşiţa
(fig., fam.). TIRER qqch. par Ies cheveux (fig., fam.) - a trage de păr (fig., fam.). TIRER au clair (fig.) - a
lămuri; a face lumină (într-o împrejurare) (fig.). s'en TIRER a bon compte (fig., fam.) - a scăpa uşor,
ieftin; a ieşi
basma curată (fig., fam.). TIRER a consequence - a avea urmări.
TIRER Ies consequences (fig.) - a suporta, a trage consecinţele. TIRER sur la corde, sur la ficelle (fig.,
fam.) - a întinde coarda prea
mult (fig., fam.). TIRER Ies cordes, Ies ficelles (fig., fam.) - a trage sforile (fig., fam.). TIRER son petit
coup (fig., vulg.) - a se culca cu o femeie. TIRER un grand coup de chapeau (fig., fam.) - a saluta până la
pământ
(fig-, fam.). TIRER des coups de canon dans la grele (fig., fam.) - a se strădui în
zadar. TIRER la couverture a soi (fig., fam.) - a trage spuza pe turta sa
(fig., fam.).
TIRER
344
TIRER au cui (fig., pop.), au flanc (fig., fam.) - a trage chiulul
(fig., fam.). TIRER le diable par la queue (fig., fam.) - a trage mâţa de coadă
(fig-, fam.). TIRER dans le dos, dans Ies jambes. dans Ies pattes â qqn (fig., fam.) -
a ataca pe cineva pe la spate (fig.), mişeleşte. se TIRER en douce (fig., fam.) - a o şterge pe furiş (fam.).
TIRER l'echelle apres qqn (fig., fam.) - a considera pe cineva de neegalat. TIRER qqn d'embarras - a
scoate pe cineva din încurcătură. TIRER une epine du pied â qqn (fig., fam.) - 1. a scoate pe cineva
dintr-o mare încurcătură; 2. a-i lua cuiva o grijă de pe suflet
(fig-, fam.). TIRER son epingle du jeu (fig., fam.) - a se retrage la timp (dintr-o
afacere); a-şi lua jucăriile şi a pleca (fig., fam.). TIRER Ies ficelles (fig., fam.) - a trage sforile (fig., fam.).
TIRER une juste fierte - a fi pe drept mândru (de ceva). TIRER â sa fin (fig., euph.) - 1. a trage să moară;
a se apropria
sfârşitul; 2. a fi pe isprăvite. TIRER sa flemme (fam.) - a lenevi cât e ziulica de lungă (fam.). se TIRER
des flutes (fig., fam.) - a o lua la sănătoasa (fig., fam.). TIRER gloire - a-şi face o glorie din... TIRER le
glaive (fig., fam.) - a scoate sabia (fig., fam.). s'en TIRER avec honneur (fig., fam.) - a se descurca frumos.
TIRER â hue et a dia (fig., fam.) - a trage unul hăis şi altul cea
(fig., fam.). TIRER au juger (fig., fam.) - a trage la nimereală (fig., fam.). TIRER la langue (fig., fam.) - 1.
a-i crăpa buza, a umbla cu limba
scoasă (după ceva) (fig., fam.); 2. a muri de sete. TIRER une langue d'une aune (fig., fam.) - a scoate
limba de un cot
(fig., fam.). TIRER comme des lapins (fig., fam.) - a omorî pe capete (fig., fam.). TIRER â la ligne (fig.,
fam.) - a lungi un text, un articol (pentru a
obţine mai mulţi bani). TIRER en longueur (fig.) - a trage de timp (fig., fam.). ne pas se TIRER si (trop)
mal de qqch. (fig., fam.) - a se descurca
binişor (fam.). TIRER qqn par la manche (fig., fam.) - a trage pe cineva de mânecă
(fig-, fam.). TIRER Ies marrons du feu (fig., fam.) - a scoate castanele din foc cu
mâna altuia (fig., fam.).
345
TIRER
TIRER deux, dix moutures d'un sac, du rneme sac (fig.) - a scoate
zece piei de pe cineva, de pe ceva (fig., fam.). TIRER le bon numero (fig.) - a nimeri bine în căsnicie.
TIRER â la courte paille (fig., fam.) - a trage la sorţi. TIRER parti de qqch. - a profita de (ceva), se
TIRER d'un mauvais pas (fig.) - a ieşi cu faţa curată (fig., fam.);
a ieşi din încurcătură. TIRER qqn d'un mauvais pas (fig.) - a scoate pe cineva din încurcătură. TIRER dans
Ies pattes a qqn (fig., fam.) - a face mizerii cuiva
(fig, fam.).
se TIRER des pattes de qqn (fig., fam.) - a scăpa din ghearele cuiva (fig-, fam.).
TIRER qqn du petrin (fig., pop.) - a scoate pe cineva dintr-un necaz, dintr-o situaţie proastă.
ne pas TIRER sur le pianiste (la imperativ) (fig., fam.) - a fi indulgent, cumsecade; a nu avea pretenţii.
TIRER sur sa pipe (fam.) - a trage din pipă (fam.).
s'en TIRER par une pirouette (fig., fam.) - a scăpa, a se descurca cu o glumă.
TIRER des plâns sur la comete (fig., fam.) - a-şi face iluzii. TIRER sa poudre aux moineaux (fig., fam.) -
a strica orzul pe gâşte (fig., fam.); a nu merita osteneală.
TIRER sa reverence â qqn (fig., iron.) - a părăsi pe cineva; a pleca; a o şterge.
TIRER le rideau sur qqch. (fig., fam.) - a şterge ceva din minte;
a închide oblonul; a trage perdeaua (fig., fam.). TIRER qqn du ruisseau (fig., fam.) - a scoate pe cineva
din mocirlă
(fig., fam.).
TIRER qqch. â soi (fig.) - a trage spuza pe turta sa (fig., fam.). TIRER un texte a soi (fig.) - a interpreta un
text aşa cum îi convine. TIRER la sonnette (Ies, des sonnettes) (fig., fam.) - a umbla cu cerşitul (fig, fam.).
TIRER la sonnette d'alarme (fig., fam.) - a trage un semnal de alarmă (fig.).
TIRER dans le tas (fig., fam.) - a trage în mulţime, în plin.
TIRER un trăit sur qqch. (fig.) - a trage o linie peste ceva; a renunţa (fig).
TIRER vengeance - a se răzbuna.
TIRER Ies vers du nez â qqn (fig., fam.) - a trage pe cineva de limbă (fig.)-
TIRER Ies verrous (fig.) - a trage zăvorul (fig.); a încuia.
TIRER â vue (fig.) - a trage direct, fără somaţie.
TISSER_______________________________________________346
TISSER sa toile (fig., fam.) - a-şi ţese pânza (fig., fam.). TOMBER Ies qualre fers en l'air (fig., pop.) - a
cădea cât e de lung
(fig., fam.). TOMBER en arret (fig., fam.) - 1. a se opri; 2. a sta la pândă. TOMBER (bien) bas (fig.) - a
decădea; a ajunge prost (fig.). TOMBER sur un bec (fig., pop.), sur un manche, sur un os (fig., fam.)
- a se lovi de un obstacol (fig.), de o dificultate; a cădea pe bec
(fig., fam.).
TOMBER bien (mal) (fig., fam.) - 1. a nimeri bine (prost); 2. a pica
la tanc (a pica tocmai când nu trebuie). TOMBER comme une bombe, comme un bolide, comme un
boulet
de canon (fig., fam.) - a cădea ca o bombă (fig., fam.). TOMBER sur ses bottes (fig., fam.) - a cădea din
picioare de oboseală
(fig., fam.).
TOMBER en carafe (vx.) - a cădea în pană; a fi pe dric (fig., pop.). TOMBER sur le cassis (arg.) - a cădea
în cap (fig., arg.). TOMBER de Charybde en Scylla (fig., lin.) - a cădea din lac în puţ
(fig., fam.).
TOMBER comme un chien dans un jeu de quilles (fig., fam.) -a cădea ca musca-n lapte (fig., fam.).
TOMBER sous la coupe de qqn (fig., fam.) - a fi la cheremul, la mâna cuiva (fig., fam.).
TOMBER sur le cui (fig., pop.) - a cădea în fund; a rămâne cu gura căscată (/zg., fam.)..
TOMBER dans la debine (fam.) - a ajunge la sapă de lemn (fig., fam.).
TOMBER dans la deconfiture - a cădea în ruină.
TOMBER dessus a qqn â bras raccourcis (fig., fam.) - a tăbărî pe cineva (fig., pop.).
TOMBER dans le discredit, dans le malheur, dans l'oubli (fig.) -a fi discreditat, nenorocit, uitat.
TOMBER â l'eau (fig., fam.) - a o lăsa baltă (fig., fam.).
TOMBER enceinte - a rămâne gravidă.
TOMBER aux genoux de qqn (fig., fam.) - a cădea la picioarele cuiva (fig., fam.).
TOMBER en grenouiUe (fig., lin.) - a cădea în mrejele unei femei. TOMBER sur la griffe de qqn (fig.,
fam.) - a cădea în ghearele cuiva (fig., fam.).
TOMBER dans un guepier (fig., fam.) - a da de bucluc; a nimeri într-un
viespar (fig., fam.). TOMBER de son haut (fig., fam.) - a cădea de sus, din nori (fig., fam.). TOMBER
sous le joug de qqn (fig.) - a cădea în puterea cuiva (fig.).
347
TOMBER
TOMBER juste, pile (fig.) - 1. a o nimeri; a ghici; 2. a sosi la tanc. TOMBER dans le lac (fig., fam.)- a
cădea baltă; a da chix (fig., fam.). TOMBER la laine sur le dos de qqn (fig., fam.) - a lua şapte piei de
pe cineva (fig., fam.). TOMBER sous le coup de la loi - a fi pasibil de pedeapsă. TOMBER mal - a pica
prost (fam.). TOMBER malade - a cădea la pat (fam.). TOMBER le masque (fig.) - a arunca masca; a-şi
da arama pe faţă
(fig., fam.).
TOMBER comme Ies mouches (fig., fam.) - a muri ca muştele
(fig., fam.). TOMBER des nues, de son haut, de la lune (fig., fam.) - a fi foarte
surprins; a pica din nori (fig., fam.). ne pas TOMBER dans Foreille d'un sourd (fig., fam.) - a lua (ceva)
în seamă; a ţine cont de (ceva). TOMBER sur un os (fig., fam.) - a da de greu; a cădea pe bec;
a da de belea (fig., fam.). TOMBER dans Ies oubliettes (fig., fam.) - a fi dat uitării (fig.). TOMBER dans
la panade (fig., pop.) - a cădea în mizerie neagră
(fam.).
TOMBER dans le panneau (fig., fam.) - a cădea în plasă (fig., fam.);
a se păcăli; a pica de fraier (fig., pop.). TOMBER sous la patte de qqn (fig., fam.) - a cădea în ghearele
cuiva
(fig., fam.). TOMBER â pic (fig., fam.) - a cădea, a pica la tanc (fam.). TOMBER de son piedestal (fig.) -
a decădea. TOMBER ă plat (fig., fam.) - a suferi un eşec total (despre o piesă
de teatru). TOMBER â plat ventre (fig., fam.) - a cădea în genunchi (fig., fam.). TOMBER dans Ies
pommes (fig., pop.) - a da ochii peste cap (fig., fam.);
a leşina.
TOMBER au poussiere (fig., fam.) - a se alege praful. TOMBER dans le puits (vx.) - a fi dat uitării (Ut.).
TOMBER en quenouille (vx.) - a nu mai avea descendenţă masculină. TOMBER sur le rable â qqn (fig.,
fam.) - a ataca pe cineva pe la spate (fig., fam.); a-1 insulta.
TOMBER dans le ruisseau (fig., fam., pej.) - a cădea în mocirlă
(fig., fam.).
TOMBER sous le sens (fig.) - a sări în ochi; a fi evident; a fi la mintea
cocoşului, simplu ca bună ziua (fig., fam.). TOMBER de sommeil (fig.) - a pica de somn (fig.).
TOMBER
348
TOMBER sur qqn (fig., fam.) - a se repezi cu critica pe cineva
(fig., fam.). TOMBER dans un traquenard (fig.) - a cădea într-o cursă (fig.). TOMBER la veste (fig.,
pop.) - a scoate haina (despre bărbaţi). TONDRE un oeuf, sur des ceufs (fig., fam.) - a fi zgârie-brânză;
a-şi mânca de sub unghie (fig., fam.). TOPER-Iâ (fig., pop.) - a bate palma (tope-lâ!) (fig., fam.). se
TOQUER de qqn (pop.) - a se prăpădi după cineva, a fi mort,
nebun după cineva (fam.). s'en TORCHER (fig., pop.) - a-1 durea-n cot; a i se fâlfâi (fig., pop.);
a i se rupe'n paişpe (arg.). TORCHER son travail (fig., fam.) - a lucra de mântuială; a da peste
cap o treabă (fig., fam.); a fuşeri (pop.). TORDRE le cou â qqn (fig., fam.) - a suci cuiva gâtul (fig., fam.).
TORDRE le nez (fig., fam.) - a strâmba din nas (fig., fam.). se TORDRE de rire (fig., fam.) - a se strâmba,
a se strica de râs (fig.). TOUCHER sa bille, sa canette (arg.) - a fi competent, eficace. TOUCHER du bois
(fig., fam.) - a bate în lemn (fig., fam.). TOUCHER au but, au port (fig.) - a ajunge la liman (fig., fam.). ne
pas TOUCHER â un cheveu (de la tete) de qqn - a nu se atinge de
cineva (fig., fam.). TOUCHER Ies epaules (fig., fam.) - a fi învins; a fi pus jos (fig.). TOUCHER â sa fin
(fig.) - a fi pe punctul de a se sfârşi, spre sfârşit;
a se apropia de sfârşit. TOUCHER le fond (fig., fam.) - a fi la pământ (fig., fam.). TOUCHER au grisbi
(arg.) - a pune laba pe lovele (arg.). TOUCHER des haricots (fig., fam.) - a încasa mai mult de-o grămadă
(fig., fam., iron.). TOUCHER le grand Iot - a încasa lozul cel mare. en TOUCHER un (deux) mot(s) â qqn
(fig., fam.) - a arunca o vorbă
cuiva; a pune o vorbă bună pentru cineva (fig.). TOUCHER qqn de preş (fig., fam.) - a se înrudi cu cineva.
TOUCHER â qqn (fig.) - 1. a face rău cuiva; 2. a se atinge de
cineva (fig.). TOUCHER qqn par telephone - a lua legătura prin telefon cu cineva. TOUCHER terre (fig.)
- a pune piciorul pe uscat (fig.). ne pas TOUCHER terre (fig., fam.) - a merge ca vântul (fig., fam.).
TOUCHER au vif d'une question (fig.) - a atinge punctul esenţial (fig.). TOURNER a l'aigre (fig., fam.) -
1. a degenera (situaţie); a se învenina (discuţie, relaţii); 2. a nu mai merge căruţa (fig., fam.). TOURNER
l'angle - a da colţul (fam.).
w____________________________________________TOURNER
TOURNER autour (fig., fam.) - a da târcoale (fig., fam.). TOURNER bien (mal) (fig., fam.) - 1. a ajunge
bine (prost) (fig., fam.);
2. a o lua pe calea cea bună (pe o cale greşită) (fig.). TOURNER bride, casaque (fig., fam.) - a face cale
întoarsă (fig.);
a-şi schimba brusc părerile; a schimba macazul (fig., fam.). TOURNER au clafoutis (fig., fam.) - a se
termina prost (fig., fam.). TOURNER le coin (fig., fam.) - a lua colţul (fig., fam.). se TOURNER contre
qqn (fig., fam.) - a se ridica împotriva cuiva
(fig., fam.).
se TOURNER du cote de qqn (fig., fam.) - a se da de partea cuiva
(fig., fam.). TOURNER court (fig.) - 1. a sări brusc de la una la alta (fig.); 2. a coti
brusc (fig.); 3. a se opri brusc (fig.). TOURNER en derision - a lua în derâdere, în bătaie de joc.
TOURNER au desastre, au drame (fig.) - a fi o catastrofă (fig.). TOURNER le dos â qqn (fig., fam.) - a
întoarce spatele cuiva (fig., fam.). TOURNER l'estomac, le coeur a qqn (fig., fam.) - a face greaţă;
a întoarce cuiva stomacul pe dos (fig.). TOURNER et retourner une idee, une pensee (fig., fam.) - a se
gândi
în fel şi chip (la ceva). TOURNER sept fois la langue dans sa bouche (fig., fam.) - a-şi
toarce pe limbă (fig., fam.); a se gândi mult înainte de a vorbi. TOURNER la loi, un statut (fig.) - a
răstălmăci legea, un statut. TOURNER qqch. en mal (fig.) - a răstălmăci ceva. TOURNER mal (fig.) - 1. a
o lua pe căi greşite (fig.), a ajunge prost;
2. a lua o întorsătură neplăcută. TOURNER de l'oeil (fig., fam.) - 1. a da ochii peste cap (fig., fam.);
2. a închide ochii (fig., fam.). TOURNER comme un ours, comme un ecureuil en cage (fig., fam.) -
a se învârti ca un leu în cuşcă (fig., fam.); a fi neliniştit. TOURNER la page (fig., fam.) - 1. a începe un
nou capitol (al vieţii);
a o lua de la capăt (fig.); 2. a şterge cu buretele (fig., fam.). TOURNER autour du pot (fig., fam.) - a da
târcoale; a se învârti în
jurul subiectului (fig., fam.). se TOURNER Ies pouces (fig., fam.) - a tăia frunză la câini (fig., fam.).
TOURNER qqn, qqch. en ridicule - a ridiculiza pe cineva, ceva. TOURNER rond (fig., fam.) - a merge
bine, şnur (fig., fam.). TOURNER en rond - a se învârti pe loc. TOURNER le(s) sang(s) â qqn (fig., fam.)
- 1. a răscoli, a scoate din
minţi pe cineva (fig., fam.); 2. a face să-i îngheţe sângele în vine
(fig., fam.).
TOURNER
350
TOURNER un statut - a răstălmăci un statut.
TOURNER Ies talons (fig., fam.) - a o şterge; a face stânga-mprejur;
a da bir cu fugiţii (fig., fam.). TOURNER la tete a qqn (fig., fam.) - a suci capul cuiva (fig., fam.).
TOURNER en trois-huit - a lucra în trei schimburi, zi şi noapte. TOURNER â tout vent (fig., fam.) - a se
întoarce după cum bate vântul (fig., fam.); a se schimba după împrejurări. TOURNER a tous Ies vents, au
moindre vent (fig., fam.) - a fi o fire
slabă, influenţabilă. TOURNER au vinaigre (fig., fam.) - a ieşi prost (fig., fam.); a se
învenina. TRACER le chemin, la voie (fig.) - a fi deschizător de drumuri (fig.). TRADUIRE qqn en
justice, en jugement - a da în judecată pe cineva. TRAÎNER qqn dans la boue (fig., fam.) - a împroşca pe
cineva cu
noroi (fig.); a insulta pe cineva. TRAÎNER un boulet (fig.) - a-şi duce crucea (fig.). TRAÎNER comme un
corps sans âme (fig.) - a fi fără vlagă. TRAÎNER ses guetres, ses bottes (quelque part) (fig., fam.) - a-şi
plimba paşii (fig.); a hoinări; a da târcoale (undeva) (fig., fam.). TRAÎNER en longueur - a dura prea
mult; a se eterniza (fig.). TRAÎNER la patte (fig., fam.) - a şchiopăta. TRAÎNER Ies pieds (fig., fam.) - a
tergiversa, a se lăsa greu (fig., fam.). se TRAÎNER aux pieds de qqn (fig., fam.) - a se târî la picioarele
cuiva
(fig., fam.). TRAÎNER la pouille (vx.) - a trăi în mizerie.
TRAÎNER qqn sur le pre (vx.) - a obliga pe cineva să se bată în duel. TRAÎNER Ies rues (fig., fam.) - a
bate străzile; a umbla creanga
(fig., fam.). TRAÎNER la savate (fig., fam.) - a trage mâţa de coadă (fig., fam.). TRAITER qqn â bouche
que veux-tu (fig., fam.) - a trata regeşte pe
cineva (fig.). TRAITER qqn cavalierement - a se comporta obraznic cu cineva. TRAITER qqn de haut,
du haut de sa grandeur - a trata pe cineva
de sus (fig., fam.). TRAITER qqn comme un lepreux (fig., fam.) - a trata pe cineva ca
pe un ciumat (fig., fam.). TRAITER qqn de noms d'oiseaux, de tous Ies noms (fig., fam.) -
a face pe cineva albie, troacă de porci; a-1 face de ocară (fig.,
fam.). se TRAITER de tous Ies noms (fig., fam.) - a se înjura reciproc; a se
ocărî (fig., fam.).
351_____________________________________TRAVAILLER
TRAITER avec qqn de pair â compagnon (fig., fain.) - a trata pe
cineva ca de la egal la egal. TRAITER qqn par-dessous la jambe (fig., fam.) - a lua pe cineva
peste picior (fig., fam.). TRAITER qqn en parent pauvre (fig., fam.) - a nu lua în seamă pe
cineva, a nu-i acorda atenţie; a-1 desconsidera. TRAITER de puissance â puissance (fig.) - a discuta de la
egal la
egal (fig.).
TRAITER qqn en quantite negligeable - a trata pe cineva ca pe un
nimic (fam.). TRAMER qqch. contre qqn (fig.) - a urzi ceva contra cuiva. TRANCHER le mot (fig.) - a
decide; a fi obligat să... TRANCHER le nceud gordien (fig., litt.) - a tăia nodul gordian
(fig-, Ut.).
TRANCHER l'opportunite des plaintes (fig.) - a decide dacă o plângere este îndreptăţită.
TRANCHER du seigneur, de 1'important (fig.) - a face pe nobilul; a-şi da aere (fig., fam.).
TRANCHER de tout (fig., iron.) - 1. a se hotărî; 2. a se pricepe la toate, la orice (iron.).
TRANCHER dans le vif (fig., fam.) - a tăia în carne vie (fig., fam.).
TRANSGRESSER Ies ordres - a nesocoti ordinele.
TRANSIR de froid (fig.) - a îngheţa de frig.
se TRANSMETTRE le flambeau (fig.) - a preda ştafeta (fig.).
TRANSMETTRE une maladie - a contamina.
TRANSPIRER de la coiffe (arg.) - a-1 durea mintea (fig., pop.).
TRANSPIRER sur ses devoirs (fig., fam.) - a-şi stoarce creierii (fig., fam.), a-şi face temele cu multă
sârguinţă.
TRAVAILLER d'arrache-pied, comme une bete de somnie, comme un b(Kuf(fig.,fam.) - a munci pe
rupte; a trage din greu (fig., fam.).
TRAVAILLER â bloc (fig., fam.) - a lucra serios; a da în brânci (fig-, fam.).
TRAVAILLER pour une bouchee de pain (fig., fam.) - a munci pe
mai nimic (fig., fam.). TRAVAILLER du chapeau, du bigoudi (fig., fam.) - a fi ţicnit
(fig., fam.); a prinde muşte (fig., fam.). TRAVAILLER de concert (fig.) - a-şi da mâna (fig., fam.); a se
înţelege. TRAVAILLER coude ă coude (fig., fam.) - a munci cot la cot
(fig-, fam.).
TRAVAILLER sans deteler (fig.) - a munci fără încetare, pe brânci (fam.). TRAVAILLER ferme - a
munci cu nădejde.
TRAVAILLER_________________________________________352
TRAVAILLER sans filet (fig., fam.) - a-şi asuma riscurile (fig.). TRAVAILLER comme un forţat (fam.) -
a munci ca un salahor, ca
un hamal (fam.). TRAVAILLER en free-lance [fRilăs] - a lucra independent. TRAVAILLER pour la gloire
(fig., fam.) - a munci de amorul artei
(fig., fam.). TRAVAILLER au pair - a lucra fără salariu, numai pentru casă şi masă. TRAVAILLER aux
pieces - a fi plătit la bucată. TRAVAILLER au ralenti (fig.) - a munci cu încetinitorul, în dorul lelii
(fig, fam.). TRAVAILLER pour le roi de Prusse, pour l'honneur (fig., fam.) -
a lucra de amorul artei, de florile mărului (fig., fam.). TRAVAILLER comme un sabot, comme un pied
(fig., fam.) - a lucra
ca o cizmă (fig., fam.). TRAVAILLER â mi-temps (â plein temps) (fig.) - a face o jumătate
de normă (o normă întreagă) (fig.). TRAVAILLER â la vigne du Seigneur (fig., vx.)-a converti sufletele
(fig-, fam.). TRAVERSER dans Ies clous - a trece pe zebră, pe trecerea de pietoni. TRAVERSER en coup
de vent (fig., fam.) - a trece ca o furtună. TRAVERSER tous Ies creve-cceur (fig.) - a trece prin momente
grele, a avea parte de dezamăgiri. TRAVERSER l'esprit - a-i trece prin gând, prin minte. TRAVESTIR la
pensee de qqn (fig., fam.) - a denatura ideile cuiva. TREMBLER dans sa culotte (fig., pop.) - a-i ţâţâi
fundul de frică
(fig., pop.).
TREMBLER comme une feuille (fig., fam.) - a tremura ca varga
(fig, fam.). TREMPER (au moins) dans vingt combines (â la fois) (fig., fam.) -
a învârti o mulţime de afaceri (fig., fam.). TREMPER dans un crime, dans une affaire malhonnete,
louche, dans .
un complot (fig., fam.) - a fi amestecat într-o crimă, într-o
afacere dubioasă, într-un complot. TREMPER sa plume dans le fiel, le poison (fig.) - a avea pana
înveninată (fig.). TRESSER des couronnes â qqn (fig.) - a ridica în slăvi pe cineva
(fig-). se TRICOTER un bas de laine (fig., fain.) - a pune bani la ciorap
(fig-, fam.). TRICOTER Ies cotes â qqn (fig., fam.) - a rupe coastele cuiva,
a-1 bate măr (fig., fam.).
353____________________________________________TROUVER
TRICOTER des jambes (fig., pop.) - a o lua la sănătoasa (fig., pop.). TRIER sur le volet (fig.) - a alege pe
sprânceană (fig., fain.). TRINQUER pour qqn (fig., fam., iron.) - a pătimi; a plăti pentru altul (fig., fam.).
TRIPOTER dans pas mal d'affaires (fig., fam.) - a învârti tot felul de pungăşii.
se TRITURER Ies meninges, la cervelle (a) (fig., fam.) - a-şi bate
capul; a-şi sfărâma creierii (fig., fam.). se TROMPER d'adresse - a greşi adresa (fig.). TROMPER son
attente (fig.) - a face să treacă timpul mai uşor. TROMPER le chemin (fig., fam.) - a face în aşa fel ca să
pară drumul
mai scurt.
se TROMPER de chemin (fig.) - a se rătăci. se TROMPER par defaut de... - a se înşela din lipsă de...
TROMPER sa faim (fig., fam.) - a-şi amăgi foamea (fig., fam.). TROMPETER (fig., fam.) - a bate toba; a
umple târgul cu vorbe; a fi gură de petece (fig., pop.); a vorbi în dreapta şi în stânga (fig., fam.).
TRONQUER une citation, un texte (fig.) - a ciunti un citat, un text. TROQUER ses baskets pour des
charentaises (fig., fam.) - a ajunge din cal măgar (fig., fam.).
TROTTER sur Ies talons de qqn (fig., fam.) - a se ţine pe urmele cuiva (fig., fam.).
(lui) TROTTER dans la tete (fig., fain.) - a-i umbla prin cap (fig., fam.). TROUVER des
accommodements avec le ciel (fig., fam.) - a-şi linişti
conştiinţa; a se aranja cu Dumnezeu (fig., fam.). TROUVER l'assiette au beurre (fig., fam.) - a găsi vaca
de muls
(fig-, fam.).
se TROUVER dans le meme bain (fig., fam.) - a fi în aceeaşi barcă (fig., fam.), situaţie.
TROUVER un biais (fig., fain.) - a găsi o cale, o ieşire (fig., fam.). se TROUVER bien de qqch. (fig.) - a
fi mulţumit cu ceva. TROUVER buisson creux (fig., fam.) - a da chix (fig., fam.). se TROUVER â un
carrefour (fig., fam.) - a fi la o răscruce (fig., fam.). se TROUVER entre deux chaises (fig., fam.) - a fi
într-o situaţie
nesigură, delicată; a sta cu fundul în două luntre (fig., fam.). TROUVER chaussure, chaussette â son pied
(fig., fam.) - a-şi găsi
perechea (fig., fam.). TROUVER son chemin de Damas (fig., fam., lin.) - a se converti. TROUVER son
compte â qqch. (fig., fain.) - a-1 aranja; a-i conveni ceva. y TROUVER son compte (fig., fam.) - a-şi
scoate pârleala (fig., fam.).
TROUVER
354
se TROUVER court (fig.) - a nu avea replică; a nu găsi răspunsul prompt. TROUVER que dalie (fig.,
fain.) - a nu găsi nimic. TROUVER du decompte (fig., fam.) - a fi decepţionat. TROUVER qqn en defaut
- a găsi pe cineva în neregulă, a-1 prinde cu ocaua mică (fig., fam.).
TROUVER le defaut de la cuirasse, de l'armure (fig.) - a găsi punctul slab (fig.).
se TROUVER dans de mauvais draps (fig., fam.) - a fi într-o situaţie proastă.
se TROUVER entre deux feux (fig.) - a fi prins între două focuri (fig.). TROUVER le filon (fig.) - a da de
o mină de aur (fig.). TROUVER qqn dans sa foulee (fig., fam.) - a i se pune cineva de-a
curmezişul (fig., fam.). TROUVER trop de gendres quand la fille est mariee (fig., fam.) -
mulţi viteji apar după război (fig., fam.). en TROUVER â gogo (fig., fam.) - a găsi (ceva) pe săturate, cu
nemiluita, (ne pas) TROUVER grâce (devant) aux yeux de qqn (fig.) - a (nu)
câştiga bunăvoinţa cuiva; a (nu) găsi îndurare la cineva. TROUVER son havre de paix (fig., litt.) - a-si
găsi o oază de linişte
(fig., Ut.).
TROUVER le joint (fig.) - a găsi şpilul, mijlocul de a aranja lucrurile; a-i da de rost.
TROUVER son maître, â qui parler (fig., fam.) - a-şi găsi naşul, bacăul (fig., fam.).
la TROUVER mauvaise (fig., fam.) - a nu gusta un lucru (fig.),
a-1 găsi deplasat, de prost gust. TROUVER de quoi meubler son temps (fig.) - a avea cu ce-şi umple
timpul (fig.). TROUVER le mot de l'enigme (fig.) - a găsi cheia enigmei. TROUVER le fin mot de qqch.
(fig.) - a găsi poanta; a prinde
şpilul (fam.). TROUVER moyen de... - a reuşi să...; a găsi o posibilitate să... se TROUVER nez â nez
avec qqn (fig., fam.) - a se întâlni nas în nas
cu cineva (fig., fam.). TROUVER l'oiseau, la pie au nid (fig., fam.) - a lua pe cineva ca din
oală (fig., pop.). ne pas se TROUVER sous le pas, le pied, le sabot d'un cheval, d'une
muie (fig., fam.) - a fi greu de găsit; a nu se găsi pe toate drumurile (fig., fam.). TROUVER qqch. dans un
paquet de lessive (dans une pochette sur-
prise) (fig., fam.) - a-i pica ceva din cer (fig., fam.).
vt,K un remplacant au pied leve - a găsi un înlocuitor pe loc. TROUVER une planche de salut (fig., liît.)
- a găsi un colac de salvare {fig.Jam.).
ne pas TROUVER preneur (fam.) - a nu găsi amatori.
se TROUVER aux prises avec qqn (fig.) - a fi în conflict cu cineva.
se TROUVER que... - a se întâmpla că...
TROUVER que Ies raisins sont trop verts (fig., fam.) - a găsi că
strugurii sunt prea acri (fig., fam.). TROUVER a redire - a fi contra; a protesta; a bârfi. TROUVER son
salut (fig.) - a-şi găsi mântuirea, salvarea (fig.). y TROUVER tout comme â la Samaritaine (fig., fam.) - a
se găsi de
toate; a nu lipsi nimic, la TROUVER saumâtre (fig., fam.) - a nu-i conveni. TROUVER le temps long
(fig.) - 1. a i se urî aşteptând; 2. a nu mai avea răbdare; 3. a se plictisi.
TROUVER un terrain d'entente (fig.) - a găsi o posibilitate de
înţelegere, o cale de dialog. se TROUVER â la tete d'une fortune, d'un heritage (fig.) - a se trezi
bogat (fam.); a-i pica o moştenire (fam.). TROUVER le truc (fam.) - a descoperi şmecheria.
TROUVER visage de bois (fig., fam.) - a găsi pe mutu' la uşă
(fig.Jam.).
TROUVER sa voie (fig.) - a-şi găsi calea (fig.). TRUFFER un discours de citations - a împăna un discurs
cu citate (fig.). TRUFFER une piece de mieros (fig.) - a umple o cameră cu microfoane.
TUER Ies mouches â quinze pas au voi (pop.) - a-i puţi gura (pop.).
TUER comme des mouches - a omorî mulţi, în număr mare.
TUER dans l'oeuf (fig., fam.) - a înăbuşi în faşă (fig., fain.).
TUER la poule aux ceufs d'or, tuer la poule pour avoir Toeuf (fig., fam.) -a-şi tăia craca de sub picioare; a
se lacomi prosteşte (fig.Jam.).
se TUER â repeter qqch. (fig.Jam.) - a-şi bate gura de pomană (fig.Jam.).
se TUER le temperament (fig., fam., iron.) - a-şi prăpădi sănătatea (fam.).
TUER le temps (fig.Jam.) - a-şi omorî timpul, vremea (fig.Jam.). se TUER au travail, â la peine (fig.) - a
se cocoşa muncind (fam.). ne pas se TUER au travail (fig., fam.) - a munci în dorul lelii (fig., fam.). TUER
le veau gras (fig., litt.) - a tăia viţelul cel gras (fig., Ut.). TUER le ver (fig.Jam.) - a bea un păhărel pe
inima goală (fig.Jam.). TUTOYER Ies chefs-d'oeuvre (fig., fam.) - a fi cunoscător de artă; a se pricepe la
artă.
u
UNIFIER Ies programmes scolaires - a unifica programele şcolare.
UNIR sa destinee (litt.) - a-şi uni destinele (fig., Ut.).
UNIR deux jeunes gens - a căsători doi tineri.
USER de son bien (fig.) - a dispune de averea sa.
USER jusqu'â la corde (fig.) - a toci ceva până la urzeală (fig.. fain.).
USER ses fonds de culottes sur Ies bancs (fig., fam.) - a-şi toci coatele
pe băncile (aceleiaşi) şcoli(i) (fig., fam.); a fi colegi de şcoala. s'USER Ies souliers a... (fig., fam.) - a-şi
rupe pingelele... (fig., fam.). USER son temps (fig.) - 1. a-şi pierde timpul; 2. a-şi epuiza timpul. USER sa
vue, ses yeux - a-şi strica ochii.
V
ne pas VALOIR cher (fig., fam.), pas un clou (fam.), pas un fifrelin,
tripette (pop.) - a nu face doi bani (fig., fam.). ne pas VALOIR la corde pour le pendre (fig., fam.) - a nu
da două
parale pe cineva (fig., fam.). VALOIR le coup, la peine (fig., fam.) - a merita osteneala, a face
(fig-)-VALOIR le coup d'oeil (fig., fam.) - a merita o privire. VALOIR le detour (fig., fam.) - a merita
osteneala (fig., fam.). VALOIR au bas mot - a a valora, a face cel puţin. VALOIR son pesant de
cacahuetes (fig., fam., iron.) - a fi caraghios. VALOIR son pesant d'or (fig., fam.) - a face toate paralele,
toţi banii
(fig-, fam.).
ne pas VALOIR un pet (de lapin) (fig., fam.) - a nu face nici cât
o ceapă degerată (fig., fam.). VALOIR son prix - a face banii.
ne pas se VANTER de qqch. (fam.) - a nu avea de ce să fie mândru. se VANTER a bon droit - a se lăuda
pe drept. VAQUER a ses affaires (fig., fam.) - a-şi vedea de ale sale (fam.). VARIER la sauce (fig., fam.) -
a schimba placa (fig., fam.). VEGETER dans l'ombre (fig., fam.) - a lâncezi în umbră (fig., fam.).
VEILLER au grain (fig.) - a fi prudent; a fi cu ochii în patru; a lua
seama (fig., fam.).
VENDRE un logement cles en main - a vinde o locuinţă gata, la cheie
(fig., fam.). VENDRE au comptant - a vinde pe bani gheaţă. VENDRE des coquilles â ceux qui viennent
de Saint-Michel (fig., fam.)
- a vinde castraveţi la grădinar, apă la sacagiu (fig., fam.). VENDRE aux encheres - a vinde la licitaţie.
VENDRE la meche (fig., fam.) - a trăda un secret (complot); a vinde
pontul (pop.). se VENDRE â un parti (fig.) - a fi venal. se VENDRE comme des petits pains (fig., fam.) -
a se vinde ca
pâinea caldă (fig., fam.).
VENDRE______________________________________________358
VENDRE cher, cherement sa peau, sa vie (fig., fam.) - a-şi vinde
scump pielea (fig., fam.). VENDRE la peau de l'ours (fig., fam.) - a vinde pielea ursului din
pădure; a tocmi vulpea din pădure (fig., fam.). VENDRE ses pere et mere (fig., fam.) - a vinde şi pe tată-
său şi pe
mamă-sa (fig., pop.). VENDRE â perte - a vinde în pierdere. VENDRE au prix fort - a vinde scump.
VENDRE qqn (fig.) - a trăda pe cineva. VENDRE sa salade (fig., pop.) - 1. a vinde o marfă proastă; a
vinde
mardale (fig., pop.); 2. a debita minciuni. VENDRE â la sauvette (fig., fam.) - a vinde pe sub mână, pe sub
tejghea (fig., fam.). VENDRE en solde - a solda, en VENIR â... - a ajunge la...
VENIR d'autorite - a veni din proprie iniţiativă; a-şi impune prezenţa. VENIR le bec, la gueule
enfarine(e) (fig., fam.) - a crede că tot ce
zboară se mănâncă (fig., fam.). VENIR â la bourre (pop.) - a veni cu întârziere. VENIR â bout de qqch.,
de qqn (fig., fam.) - a da de capăt unui lucru;
a veni de hac cuiva (fig., fam.). VENIR de la boutique de qqn (fig.) - a proveni de la...; a veni, a fi
de la... (despre zvonuri, răutăţi). VENIR comme un cheveu, des cheveux sur la soupe, comme un chien
dans un jeu de quilles (fig., fam.) - a cădea ca musca-n lapte (fig., fam.).
ne pas VENIR â la cheville de qqn (fig., fam.) - a nu-i ajunge cuiva
nici la degetul cel mic (fig., fam.). VENIR â echeance de... - a expira termenul.
en VENIR aux extremites (fig.) - a ajunge la capătul răbdării (fig.), la bătaie.
en VENIR au fait (fig.) - a ajunge la subiect, la relatarea faptelor. VENIR Ies mains dans Ies poches (fig.,
fam.) - a veni cu degetul în gură (fig., fam.).
en VENIR aux mains, aux coups (fig., fam.) - a ajunge la bătaie. VENIR â manquer (fig.) - a se termina
pe moment. VENIR au monde (fig., fam.) - a veni pe lume; a se naşte. VENIR pleurer dans le gilet de
qqn (fig., fam.) - a plânge pe umâvu\ cuiva {fig., fam.).
VENIR a la rescousse (fig.) - a veni în ajutor.
VENIR par surcroît - a pica pe deasupra.
359
VIVRE
VENIR voir si Ia soupe est bonne (fig., fam.) - a se încredinţa personal de ceva. VERIFIER le bien-fonde
d'une theorie - a verifica valabilitatea unei
teorii. VERSER dans... - a cădea în...
VERSER dans l'aigreur (fig., fam.) - a se înăcri, a deveni morocănos. VERSER de l'argent de la main â
la main (fig.) - a plăti direct, fără
forme. VERSER dans la facilite (fig.) - a deveni superficial. VERSER de l'huile sur Ies plaies (fig.) - a
alina durerile (fig.). VERSER de Tor â pleines mains (fig., fam.) - a arunca cu banii
(fig.Jam.). VERSER tine piece au dossier (jur.) - a depune un act la dosar (jur.). VERSER des pots-de-vin
(fig., fam.) - a da şperţ (fam.). VERSER le sang (fig., fam.) - a face vărsare de sânge. VERSER son sang
(fig., fam.) - a-şi da viaţa (pentru o cauză). V1DER l'abces (fig., fam.) - a sparge buba (fig., fam.). VIDER
une affaire, un differend (fig., fam.) - a lichida o afacere,
a lămuri o neînţelegere, un conflict. VIDER son carquois (fig.) - a-şi goli sacul cu săgeţi (fig.). VIDER
son coeur, son sac (fig.) - a-şi descărca sufletul (fig.). VIDER Ies etriers (fig., fam.) - a cădea de pe cal
(fig.); a fi descumpănit. VIDER qqn comme un lapin (fam.) - a-i scoate toate măruntaiele la
operaţie (fig., fam.). VIDER Ies lieux (fig., fam.) - a o lua din loc, a o şterge (fig., fam.). VIDER une
querelle (fig.) - a lichida un conflict. VIDER son sac (fig., fam.) - a-şi goli, a-şi deşerta sacul (fig., fam.).
VIRER de bord, bord sur bord (fig., fam.) - a se întoarce cu 180°
(fig., fam.); a schimba macazul; a trece de partea cealaltă (fig.). VIRER sa cuti (fam.) - a-şi schimba
comportamentul. VIRER qqn (fig., pop.) - 1. a concedia pe cineva (dintr-un post);
2. a-1 da afară. VIRER â tout vent (fig., fam.) - a se întoarce după cum bate vântul
(fig., fam.). VISER trop haut (fig., fam.) - a ţinti prea sus (fig., fam.). VISER un maroquin (fig., fam.) - a
vâna un portofoliu (fig.). VISER â plaire - a căuta să placă. VISER qqn (fig., fam.) - a ochi pe cineva (fig.,
fam.). se VISSER â bloc (fig., fam.) - a se înşuruba strâns (fig., fam.). VIVRE de l'air du temps (fig., fam.)
- 1. a fi pe geantă (fig., fam.); 2. a se hrăni cu vânt, cu aer (fig., fam.).
VIVRE________________________________________________360
VIVRE en plein air - a trăi în aer liber.
VIVRE dans l'atmosphere de qqn (fig.) - a trăi lângă cineva.
VIVRE tant bien que mal (fig., fam.) - a trăi cum dă Dumnezeu
(fig., fam.).
ne VIVRE que de ses bras (fig., fam.) - a nu trăi decât din munca sa (fig.).
VIVRE en câmp volant (fig., fam.) - a trăi ca ţiganul cu cortul
(fig., fam.). VIVRE de ses charmes (fig.) - a se prostitua. VIVRE comme chien et chat (fig., fam.) - a trăi
ca şi câinele cu pisica
(fig., fam.).
VIVRE claquemure (fig.) - a trăi între patru pereţi, a se izola. VIVRE comme un cloporte (fig., fam.) - a
nu ieşi din casă. VIVRE â la colle (arg.) - a trăi în concubinaj. VIVRE comme un coq en pate (fig., fam.) -
a trăi ca în sânul lui
Avraam, ca un bimbaşă (fig., fam.). VIVRE aux crochets, aux depens de qqn (fig.) - a trăi pe spinarea
cuiva (fig., fam.).
VIVRE en ermite (fig.) - a duce o viaţă cucernică; a trăi ca un pustnic. VIVRE d'espoir et d'eau claire
(fig., fam.) - a se hrăni cu speranţe
(fig., fam.).
VIVRE en etat d'urgence absolue (fig.) - a fi pe marginea prăpastiei,
a trăi cu sufletul la gură (fig., fam.). VIVRE â l'etroit (fig.) - a fi strâmtorat (fig.). VIVRE en bonne
intelligence avec qqn - a trăi în bună înţelegere;
a se înţelege bine cu cineva. VIVRE au jour Ie jour (fig.) - a trăi de azi pe mâine (fig.). VIVRE
largement - a duce un trai îmbelşugat. VIVRE dans Ies larmes (fig.) - a fi necăjit.
VIVRE sans lendemain (fig.) - a trăi de azi pe mâine, fără nici o perspectivă (fig.). VIVRE en marge de
la societe, de la loi - a trăi la marginea societăţii,
la limita legii; a fi un marginalizat. VIVRE dans ses meubles (fam.) - a locui în propria sa casă. VIVRE
sur Ies nerfs (fig.) - a sta ca pe ghimpi, ca pe ace; a fi un
pachet de nervi (fig.). VIVRE en odeur de saintete aupres de qqn (fig., fam.) - a fi bine
văzut de cineva (fig., fam.). VIVRE dans l'ombre de qqn (fig., fam.) - a trăi în umbra cuiva
(fig-, fam.).
VIVRE de pair â compagnon (fig., fam.) - a fi pe picior de egalitate cu cineva (fig., fam.).
361
VOIR
VIVRE de sa plume (fig., fam.) - a trăi din scris (fig., fam.). VIVRE en grand seigneur, sur (un) grand
pied (fig.) - a trăi pe picior mare (fig., fam.).
VIVRE comme une taupe (fig., fam.) - a trăi ca o cârtiţă (fig., fam.).
VIVRE une valise â la main (fig., fam.) - a fi mereu pe picior de plecare (fig., fam.).
VIVRE sa vie (fam.) - a-şi trăi viaţa (fam.).
se VOILER la face, le visage (fig., fam.) - a nu vrea să vadă (fig., fam.).
VOILER la pellicule (arg.) - a fi (ceva) foarte urât.
VOILER la verite (fig., fam.) - a ascunde adevărul.
VOIR Ies choses sous un certain angle (fig.) - a vedea lucrurile dintr-un anumit punct de vedere.
en VOIR de belles, de bleues (fig., fam.) - a o păţi; a vedea pe dracu' (fig., fam.).
VOIR le bout de qqch. (fig., fam.) - a se apropia de sfârşit (o lucrare, o carte etc).
VOIR le dessous des cartes de qqn, d'une affaire (fig., fam.) - a vedea
dedesubturile manevrelor cuiva, dedesubturile unei afaceri (fam.). en VOIR trente-six chandelles (fig.,
fam.) - a vedea stele verzi
(fig., fam.). y VOIR plus clair (fig.) - a înţelege mai bine. en VOIR de toutes Ies couleurs (fig., fam.) - a o
păţi rău (fig., fam.);
a trece prin momente grele. VOIR son cui en se levant (vulg.) - a se trezi cu faţa la cearceaf (pop.). VOIR
tous ses espoirs fondre â vue d'oeil (fig.) - a i se nărui şi ultima
speranţă (fig.).
n'y VOIR que du feu, que de la braise (fig., fam.) - a nu înţelege nimic.
VOIR grand (fig.) - a avea proiecte mari.
VOIR Ies choses de haut (fig.) - a privi lucrurile de sus (fig.).
VOIR le jour (fig.) - a vedea lumina zilei (fig.); a se naşte.
VOIR large (fig.) - a avea vederi largi (fig.).
VOIR loin (fig.) - a vedea lucrurile în perspectivă; a prevedea.
VOIR par le petit bout de la lorgnette (fig.) - a avea ochelari de cal
(fig, fam.). VOIR mal qqch. (fig.) - a nu înţelege ceva. VOIR un malade (fig.) - a da consultaţii unui
bolnav. se VOIR comme le nez au milieu de la figure (fig., fam.) - a se vedea
de la o poştă (că...); a sări în ochi (fig., fam.). ne pas VOIR plus loin que son nez, que le bout de son nez
(fig., fam.)
- a nu vedea mai departe de vârful nasului (fig., fam.).
VOIR
362
VOIR tout en noir (fig.) - a vedea totul în negru; a fi pesimist (fig.). VOIR d'un bon ceil (fig., fam.) - a
vedea cu ochi buni (fig., fam.). VOIR d'un mauvais ceil (fig., fam.) - a dezaproba. VOIR qqn, qqch. d'un
mauvais ceil (fig., fam.) - a privi pe cineva,
ceva cu ochi răi (fig., fam.), fără îngăduinţă. VOIR la paille dans l'oeil du voisin et ne pas voir la poutre
dans le
sien (fig.) - a vedea paiul din ochiul altuia şi nu bârna din ochiul
său (fig., fam.).
VOIR du pays (fig.) - a călători; a fi umblat (fig.). VOIR rouge (fig., fam.) - a i se face negru înaintea
ochilor (fig., fam.); a se înfuria.
VOIR qqch. jusqu'ă plus soif (fig.) - a privi ceva cât îi doreşte inima
(fig., fam.).
VOIR venir (fig., fam.) - a aştepta prudent mersul evenimentelor, ne pas VOIR venir (fig., fam.) - a nu-şi
da seama; a nu intui, ne rien VOIR venir (fig.) - a nu-şi da seama de nimic, a nu prevedea, a nu bănui.
VOIR venir qqn (fig., fam.) - a ghici intenţiile cuiva; a se aştepta la... VOIR venir qqn avec ses gros
sabots (fig., fam.) - a vedea clar unde
bate cineva; a prinde mişcarea (fig., fam.). VOIR d'ou, de quel cote souffle le vent (fig., fam.) - a vedea
dincotro
bate vântul (fig., fam.). en VOIR des vertes et de pas mureş (fig., fam.) - a vedea lucruri
şocante, scandaloase, prostii. VOIR la vie en rose (fig., fam.) - a vedea viaţa în roz. VOIR avec Ies yeux
de la foi (fig.) - a judeca lucrurile prin prisma
credinţei în Dumnezeu.
ne VOIR que par Ies yeux de qqn (fig., fam.) - a asculta orbeşte de cineva (fig.).
se VOLATILISER dans la nature (fig.) - a se face nevăzut, a dispărea.
VOLER des ses propres ailes (fig., fam.) - a sta pe picioarele sale (fig., fam.).
VOLER comme dans un bois (fig., fam.) - a fura ca în codru (fig., fam.).
VOLER Ies deniers publics - a fura banii, avutul statului.
VOLER en eclats - a se face ţăndări, bucăţele.
(se) VOLER dans Ies plumes (fig., pop.) - a se încaieră; a se lua (a sări) la bătaie; a se lua de ciuf (fig.,
pop.).
VOLER au secours (fig., fam.) - a sări în ajutor.
VOLER au secours de la victoire (fig., iron.) - a sosi la spartul târgului (fig., fam.).
363
VOYAGER
VOLER de victoire en victoire (fig.) - a merge din succes în succes (fig.). VOTER rouge (fig.) - a vota pe
comunişti. VOUER qqn aux gemonies (fig., lin.) - a arunca anatema asupra
cuiva (fig., Ut.); a blestema pe cineva, en VOULOIR â qqn (fig., fam.) - a-1 paşte pe cineva (fig., pop.); a
purta
pică cuiva; a avea necaz pe cineva; a-i purta sâmbetele (fig.). en VOULOIR pour son argent (fig., fam.) - a
da cât cere, numai să
merite (fig., fam.), a avea pretenţii. VOULOIR avaler qqn tout cru (fig., fam.) - a fi furios pe cineva;
a voi să-1 înghită de viu (fig., fam.). â VOULOIR blanchir un negre on perd sa lessive (fig., fam.) -1. a
strica orzul pe gâşte (fig., fam.); 2. a dori imposibilul; a voi să facă din rahat, bici (vulg.). VOULOIR qqch.
de tout son coeur - a dori ceva din toată inima. VOULOIR qqch. â cor et â cri (fig., fam.) - a cere ceva sus
şi tare
(fig-, fam.). VOULOIR decrocher (fig.) - a dori să-şi încheie activitatea, ne pas VOULOIR entendre
raison (fig.) - 1. a face după cum îl taie
capul; 2. a nu voi să ştie de nimic, ne plus VOULOIR faire le beau (fig.) - a refuza să mai asculte, să se
mai linguşească. VOULOIR la peau de qqn (fig., fam.) - 1. a dori să distrugă pe cineva; 2. a-i dori cuiva
moartea. VOULOIR peter plus haut qu'on a le derriere (le cui) (fig., pop.) -
a avea pretenţii excesive; a cere mai mult decât i se cuvine, s'en VOULOIR de qqch. - a-şi reproşa ceva.
VOULOIR rentrer sous terre, â cent pieds sous terre (fig.) - a-i veni
sa intre în pământ de ruşine (fig., fam.). ne rien VOULOIR savoir (fig., fam.) - a nu voi să ţină seama de
nimic. VOULOIR le scalp de qqn (fig., fam.) - a cere capul cuiva (fig., fam.). VOULOIR y voir qqn (fig.,
fam.) - „să te văd în locul meu" (fig., fam.). VOULOIR voler avânt d'avoir des ailes (fig., fam.) - a nu avea
mijloace pe măsura dorinţei, ambiţiei. VOYAGER aux frais de l'Etat, de Ia princesse (fig., fam.) - a călă-
tori, a se plimba pe banii statului. VOYAGER â l'oeil, en Iapin (fig., fam.) - a călători pe blat (fig., fam.).
INDEX
A
ni A ni B: SAVOIR â: ACCROCHER. CROIRE, DEROBER, ENTENDRE OUVRIR, POUSSER par A+B:
DEMONTRER
abandon: PARLER
abattage: AVOIR
abattis: AVOIR, NUMEROTER
abattoir: ENVOYER
abattre: LAISSER
ABC: ETRE, REMETTRE RESTER
abces: CREVER, VIDER
abîme: CREUSER
abîmer: FAIRE
abois: ETRE, REDUIRE
abondance: PARLER
abonne: ETRE
abonnes absents: METTRE
abord: ETRE
aboutir: FAIRE aboutissants: CONNAÎTRE abri: ETRE, METTRE abruti: ETRE absence: BRILLER
absence(s): AVOIR abus: AVOIR abuser: LAISSER acabit: ETRE accable: ETRE
accelerateur: APPUYER accent: METTRE acces: ETRE accessible: RENDRE acclamations: ELIRE, NOMMER
accolade: DONNER, RECEVOIR accommodements: TROUVER accord: DEMEURER, DONNER
PASSER accoutume: AVOIR accroc: FAIRE, PASSER accrocs: FAIRE accrocher: POUVOIR accroire: FAIRE
accueil: FAIRE, RESERVER accule: ETRE accus: RECHARGER accusation: ETAYER, LAVER achat: REGLER
â-cotes: FAIRE â-coups: FAIRE acquereur: PORTER acquis: AVOIR, ETRE acquit: FAIRE
acte: AVALER, DONNER FAIRE PASSER, PRENDRE, RECITER activites: CHAPEAUTER, MENER Adam:
CONNAÎTRE adeptes: RECRUTER adieu: DIRE adieux: FAIRE admiration: BAVER, BEER FORCER
pADRESSE
adresse: PARTIR, REDOUBLER,
TROMPER adroit: ETRE adversaire: CUEILLIR, CALER,
GRIGNOTER affaire: ARRANGER, AVOIR, CHANGER, CLASSER. ECREMER, EMBARQUER, ENDORMIR,
ETOUFFER, ETRE, FAIRE, LAISSER. LANCER, METTRE, MITONNER. MOUILLER, PRENDRE,
RENFLOUER, REPASSER, SABRER, SORTIR, TIRER, TREMPER, VIDER affaires: ALLER, AVOIR,
BRASSER, ETRE, FOURRER, MELER, OCCUPER, PLIER, REGLER, TRIPOTER, VAQUER en affaires:
DEFENDRE affectation: DEMANDER affection: RENDRE affiche: ETRE, FAIRE, JETER,
TENIR affranchis: JOUER affront: LAVER affut: ETRE, METTRE agent: ETRE
âge: ACCUSER, AVANCER, ETRE, FAIRE, PORTER, PRENDRE âges: ETRE agite: ETRE agreable: JOINDRE
agrement: ETRE aguets: ETRE aigle: ETRE aigre: TOURNER aigreur: VERSER aiguille: CHERCHER,
DECOUVRIR aiguillette: NOUER aile: AVOIR, BATTRE. PRENDRE ailes: BRULER, DONNER,
ROGNER, VOLER ailleurs: AIMER, ALLER, ETRE
_____________________________366
aimable: ETRE
air: AFFECTER, AVOIR, CHANGER, DEPLACER, DONNER, ENVOYER, ETRE, FAIRE, FICHER,
FLANQUER, FOUTRE, HUMER, JOUER, MANQUER, METTRE, PAR-LER, PEINDRE, POMPER. PRENDRE,
SAUTER. TOMBER. VIVRE air d'un accident: AVOIR air d'avoir avale sa canne, son
parapluie: AVOIR air d'en avoir deux: AVOIR air d'avoir des montagnes: AVOIR air bien niechant: AVOIR air bien
partage: AVOIR air bourru: AVOIR air et Ia chanson: AVOIR air chose: AVOIR air d'une cloche: AVOIR air en
confiance: AVOIR air d'un crapaud: AVOIR air â Ia danse: AVOIR air â Ia fete: AVOIR air fin: AVOIR air godiche:
AVOIR air mal en point: AVOIR air mălin: AVOIR air mi-figue, mi-raisin: AVOIR air d'une peau de vache: AVOIR
air un peu perdu: AVOIR air d'un poule mouillee: AVOIR air de revenir de Pontoise: AVOIR air de rien: AVOIR air
de sortir d'une boîte: AVOIR air du temps: ETRE air d'un type: AVOIR air de ne pas y toucher: AVOIR air d'un va-
nu-pieds: AVOIR airs: AFFECTER, AVOIR, DONNER, PRENDRE airs penches: AVOIR aisance: GAGNER aise:
ETRE, METTRE. PARLER, PRENDRE
367
aises: AIMER, AVOIR. PRENDRE,
RETROUVER alarme: SONNER alcool: IMBIBER, TENIR alerte: DONNER aligner: POUVOIR allee:
ARPENTER alJees et Ies venues: APPRENDRE allegeance: FAIRE aller: DEMANDER. FAIRE,
LAISSER, POUVOIR aller â dire: LAISSER aller et venir: FAIRE alliances: CONTRACTER allies: MENAGER
allonges: ETRE allure: AVOIR, FONCER allures: PRENDRE aloi: ETRE alouettes tombent du ciel toutes
roties: ATTENDRE amadou: ETRE aman: DEMANDER amarres: LARGUER, ROMPRE ambages: PARLER
ambigui'te: JOUER ambitions: NOURRIR ambulance: TIRER amen: DIRE
amende: COLLER, FAIRE, METTRE amertume: LAISSER âme: APPARTENIR, ARRACHER, DECIDER,
DONNER, ENGAGER, ETRE, FENDRE, JUGER, RECOMMANDER, RENCONTRER, RENDRE, SAUVER
âme bien trempee: AVOIR âme chevillee au corps: AVOIR âme en peine: ALLER âme qui vive: AVOIR ami:
ETRE ami(s): ETRE ami-ami: FAIRE
amitie. BRISER, LIER, PRENDRE TEMOIGNER
amitie difficile: AVOIR amour: AIMER, INSPIRER,
MOURIR amour propre: LESER amoureux: ETRE amour-propre: CHATOUILLER amour-propre dans sa
poche:
METTRE amphi: SUIVRE amygdales: CALER, HUMECTER,
SUCER an quarante: MOQUER ancien: AIMER ancre: JETER andouille: ETRE, FAIRE âne: BRIDER, ETRE,
FAIRE âne de Buridan: ETRE annees: CONNAÎTRE ange: ETRE anges: ETRE, RIRE anglais: AVOIR anglaise:
ALLER, FILER angle: TOURNER, VOIR angles: ADOUCIR, ARRONDIR Angouleme: ALLER anguille:
ECHAPPER, ECORCHER anguille sous roche: AVOIR animal: FLATTER ans: ALLER ans sonnes: AVOIR
antennes: AVOIR antipodes: ETRE aparte: MENAGER aperitif: JOUER aplomb: AVOIR, REMETTRE
apothicaire: ETRE apotre: FAIRE appareil: ETRE, RESTER apparences: GARDER, SAUVER appât:
MORDRE appeau: SERVIR appel: DEVANCER, FAIRE,
JUGER appeler: FAIRE appelle: MONTRER
368
armes et bagages: RENDRE arpion: CONNAÎTRE arpions: CHLINGUER arrache-pied: LUTTER,
TRAVAILLER arracheur: MENTIR â l'arrache: ENLEVER. OBTENIR arrangements: AVOIR arrSt: RENDRE,
TOMBER arret de mort: SIGNER arriere-plan: ETRE arrieres: ASSURER, PROTEGER arrive: CROIRE, ETRE,
EIGURER arrogance: IMPORTUNER arroser: FAIRE arroseur: ARROSER art et la maniere: AVOIR article: ETRE,
FAIRE, INSERER,
SURVOLER, REPRENDRE artiele de foi: PRENDRE artisan: ETRE as: AVOIR, ETRE, PASSER m'as-tu-vu. ETRE
ascendant: JOUER ascenseur: RENVOYER aspects: REVETIR asperge: RESTER asperges: ALLER asphalte:
FAIRE assaisonner: FAIRE assassine: AVOIR assaut: PRENDRE assez: AVOIR assez vu: AVOIR assiduites:
POURSUIVRE assiette: AVOIR, ETRE, TROUVER assis: ETRE assises: TENIR assistance: DEMANDER associes:
ETRE assoiffe: ETRE assommant: ETRE assurance: AVOIR, PRENDRE atmosphere: CHANGER, ETRE. VIVRE
APPELS
appels: FAIRE
appetit: AVOIR, METTRE,
RESTER appoint: APPORTER, FAIRE apprendre: ETRE apprentis sorciers: JOUER apprentissage: ETRE,
FAIRE appris: AVOIR approbation: QUETER approche: ETRE appui: CITER, ETRE, PRENDRE,
SERVIR appuis: AVOIR apres: COURIR, ETRE âpre: ETRE â-propos: MANQUER araignee: AVOIR arbre:
COUPER, MONTER arc-en-ciel: PASSER ardoise: AVOIR, LAISSER,
REGLER ardoises: AVOIR arene: DESCENDRE argent: ALLONGER, AVOIR, BLANCHIR, BRASSER,
CRACHER, CREVER, CRO-QUER, DETOURNER, DON-NER, ECOSSER, FAIRE, FUSILLER, GÂCHER,
JETER, MANGER, METTRE, RAMASSER, REMUER, VERSER, VOULOIR argent comptant: PRENDRE
argent facile: AVOIR argent â revendre: AVOIR argente: ETRE argument: RENDRE arguments: refuter arme:
RESTER arme â gauche: PASSER arme: ETRE
armes: DEPOSER, FAIRE, FOUR-BIR, PASSER, PORTER, PRENDRE, PRESENTER, RENDRE, REPRENDRE
369
BAISER
atomes: AVOIR
atout: GARDER, PAUMER
atouts: AVOIR, METTRE
attaches: AVOIR
attaque: ETRE. SENTIR
atteint: ETRE
atteinte: ETRE, PORTER
attendre: PARTIR, PERDRE
attente: DECEVOIR, TROMPER
attentif: ETRE
attention: DISPERSER, PRETER, TIRER
attifee: ETRE
attitude: FIGER
auberge: PRENDRE
audace: PAYER
au-dessus: ELEVER
augmentation: OCTROYER
augmente: ETRE
augure: ACCEPTER, ETRE
aune: MESURER
aupres: AGIR
aussi-sec: REPLIQUER
autant: ATTENDRE
autel: ALLER, CONDUIRE, SUIVRE
auteur: DEPOUILLER, ESQUINTER
autorite: COUVRIR, DECIDER. FAIRE, PREVALOIR, VENIR
autour: TOURNER
autre: EPAULER
autrement: DECIDER
autres: FAIRE
aval: AVOIR, DONNER
avale une chaise percee: AVOIR
avale sa gaffe: AVOIR
avale son parapluie: AVOIR
avale le pepin: AVOIR
avaler tout cru: VOULOIR
avaleur: ETRE
avance: PRENDRE
avance. ETRE
avânt: ALLER, METTRE, PASSER, POUSSER, REGARDER
avantage: AVOIR, ETRE, POUSSER, PRENDRE. TIRER
avant-scene: PROPULSER avec: ACCROCHER, COMPTER,
FAIRE avenir: DIRE, HYPOTHEQUER.
MITONNER, RESERVER,
SONDER aventures: COURIR avertissement: RECEVOIR aveu: ETAYER aveugle: JUGER aveuglette: AGIR,
CHERCHER,
LANCER aveux: ARRACHER, CON-
FIRMER, FAIRE avis: CHANGER. EMETTRE,
LANCER, PARTAGER,
RANGER avocat: ETRE. FAIRE avoir: ETRE, FAIRE, LAISSER azimuts: RECEVOIR,
REGARDER tous azimuts: MANIFESTER
B
baba: AVOIR, RESTER
babines: LECHER, POURLECHER
baccara: ETRE
badigoinces: LECHER
bagage: PLIER
bagages: PRENDRE
bagatelle: AIMER
bagnoles: RANGER
bagou: AVOIR
bague: AVOIR
baguette: AVOIR, COMMANDER,
MENER baigneur: AVOIR bail: FAIRE bain: ENVOYER, ETRE,
METTRE, TROUVER baise: ETRE baiser: CUEILLIR, FAIRE, FAIRE
BAISER
baiser la porte: POUVOIR
baisers: MANGER
baisse: JOUER
bal: DONNER, MENER
bălai: DONNER, FAIRE, ROTIR
balais: RAMASSER
balance: EMPORTER, METTRE,
TENIR balancer: ENVOYER balancier: EPOUSER balancoire: ENVOYER baleine: RIRE ballades:
RACONTER,
REPANDRE balle: AVOIR, COUPER, LOGER,
RENVOYER balle au bond: SAISIR balles: RECEVOIR balloches: PELER ballon: ATTRAPER, AVOIR,
ENLEVER, FAIRE. GONFLER,
RATISSER ballons: SOUFFLER ballotte: ETRE balluchon: POSER, FAIRE bamboche: FAIRE bamboula:
FAIRE ban: METTRE, RETROUVER ban et Paniere ban: CONVOQUER bananei-: FAIRE banc d'essai:
PASSER banco: FAIRE bande: APPROCHER, FAIRE,
PRENDRE bandeau: AVOIR banniere: COMBATTRE,
MARCHER, PORTER,
RANGER banque: TENIR banquette: FAIRE banquettes: JOUER bans: PUBLIER baraka: AVOIR baraque:
CASSER baraque: ETRE
370
baratin: AVOIR. FAIRE barbe: AGIR, FAIRE, PARLER.
RIRE barbu: CROIRE barda: PRENDRE barde: ALLER barde: ETRE baroud: AIMER barque: CHARGER.
CONDUIRE,
GOUVERNER, MENER barrage: FAIRE barre: AVOIR. DONNER. ETRE,
PLACER, PRENDRE,
REPRENDRE. TENIR barrette: RECEVOIR bas: AVOIR, CONNAÎTRE. ETRE,
JETER, METTRE, SENTIR,
TOMBER, TRICOTER bas Ies arnies: METTRE bas de beret: ETRE bas de casquette: ETRE bas clerge:
ABATTRE bas de plafond: ETRE bas-bleu: ETRE plus bas: ETRE baskets: ETRE, FAIRE, LÂCHER.
TROQUER Basque espagnol: PARLER basques: ATTRAPER bassinet: CRACHER en bataille: AVOIR băteau:
ETRE, MENER, MONTER bât: SAVOIR bâti: ETRE bâtiment: ETRE baton: AVOIR. ETRE, JOUER,
MENER bâtons: DISCUTER, METTRE bâtons rompus: PARLER bâtons dans Ies roues: METTRE batterie:
METTRE batteries: CHANGER,
DEMASQUER, DEVOILER.
DISPOSER. DRESSER,
RECHARGER battre: FAIRE
371
battu: ETRE, TENIR baume: METTRE bavard: ETRE baver: FAIRE bavettes: TAILLER bazar: EMPORTER BC:
ETRE
beau: ACHETER, AVOIR, FAIRE,
PORTER beau fixe: ETRE beaucoup: COMPTER, ENTRER,
ETRE beaute: EFFACER, ETRE, FAIRE,
FINIR, REFAIRE bebe: REFILER
bebe avec l'eau du bain: JETER bec: CLAQUER, CLORE, DEFENDRE, ETRE, FAIRE, IOUER, OUVRIR,
RESTER, TAIRE, TOMBER. VENIR bec et ongles: AVOIR, SOUTENIR bec sale: AVOIR becheuse: ETRE
begonias: CHARRIER beguin: AVOIR beigne: DONNER, FLANQUER,
RECEVOIR bel air: AVOIR bel et bien: AGIR belle: BÂILLER, ECHAPPER, ETRE, FAIRE, GAGNER, JOUER.
RECOMMENCER belle etoile: DORMIR belle maniere: ARRANGER,
HABILLER belles: APPRENDRE. DIRE,
FAIRE, VOIR â belles dents: CROQUER,
DECHIRER bemol: METTRE benediction: DONNER benefice: OCTROYER beni-oui-oui: ETRE bercail:
RENTRER, REVENIR berceau-plumeau-fourneau: CUMULER
berlue: AVOIR berzingue: ALLER besogne: ABATTRE. ALLER. GÂCHER, MÂCHER, RECHIGNER,
RENÂCLER besoin: ETRE
besoin d'une douche: AVOIR besoin de toute sa tete: AVOIR bete: CHERCHER, ETRE, FAIRE bete de ses mains:
ETRE bete de somnie: TRAVAILLER beton: ETRE, FAIRE beurre: BAIGNER, COMPTER, ENTRER, FAIRE,
METTRE beurre en branche: AVOIR beurre en broche: AVOIR beurre au cui: AVOIR beurre aux fesses: AVOIR
beurre que de pain: PROMETTRE beurre: ETRE bezef: AVOIR BG: ETRE biais: PRENDRE, REGARDER,
TROUVER biberon: PRENDRE bibliotheque. ECREMER Bibliotheque Rose: AVOIR biceps: AVOIR bide: FAIRE
bidon: ATTACHER, FAIRE,
REMPLIR bidons: ARRANGER bien: CONDUIRE, DONNER, ENTENDRE, ETRE, FAIRE. GARDER, MARIER,
MENER, METTRE. MOQUER. PORTER. PRENDRE, PRESENTER, RENDRE, TENIR, TOMBER, TOURNER,
TROUVER, USER bien par: FINIR bien bonne: AVOIR bien que mal: VIVRE bien mis: ETRE bien du plaisir:
SOUHAITER bienfaits: ACCABLER
BIEN
372
bien-fonde: CONVAINCRE,
DEFENDRE. DISCUTER,
VERIFIER bienheureux: DORMIR biens: AVOIR bifteck: GAGNER bigoudi: TRAVAILLER bigoudis: AVOIR
bijoutier: ETRE bilan: DEPOSER, DRESSER bile: DECHARGER, DEVERSER,
ECHAUFFER, FAIRE, RENDRE biliard: DECOLLER, DEVISSER,
ETRE, MONTER, PASSER bille: ACHETER, FAIRE,
FONCER, TOUCHER bille fin: PRENDRE billes: REPRENDRE billet: AVOIR, FICHER, FOUTRE billet de
parterre: PRENDRE billets: GRATTER binette: FAIRE bisbille: ETRE biscoteaux: AVOIR biscuit:
EMBARQUER bise: FAIRE bisquer: FAIRE bistouri facile: AVOIR biture: DONNER, FLANQUER,
PARTIR, PRENDRE blagues: FAIRE blairer: POUVOIR blanc: DIRE, ETRE, MANGER,
SAIGNER, TIRER â blanc: CHAUFFER blanc au noir: ALLER, CHANG-
ER, PASSER blanc sur noir: METTRE blanchir un negre: VOULOIR blason: REDORER, TERN1R bleu:
DEVENIR, ETRE, PASSER,
RESTER bleues: VOIR ble: GAGNER, MANGER bleme: ETRE
bloc: ADMETTRE, FAIRE. TRAVAILLER, VISSER
blond: ETRE
blonde: COURTISER
blot: AVOIR
blouse: METTRE
blouser: FAIRE
bluff: FAIRE
bobeche: MONTER
bobine: AVOIR, FAIRE, RESTER
bocal: REMPLIR
boeuf: AVOIR, FAIRE, GAGNER, SOUFFLER, TRAVAILLER
boire: PERDRE
bois: ETRE, MONTRER. TOUCHER, VOLER
boîte: CHANGER, FERMER, METTRE, SERVIR
boîte d'allumettes: ALLER
bol: AVOIR, CASSER, MANQUER
bol d'air: PRENDRE
bolide: ARRIVER, TOMBER
bombance: FAIRE
bombe: ARRIVER, FAIRE, TOMBER
bon: AVOIR, CROIRE, ETRE, JUGER, OUVRIR, TENIR
bon air: AVOIR
bon argent: ALLER
bon bec: AVOIR
bon chemin: ARRETER
bon coeur: ACCEPTER
bon coup de fourchette: AVOIR
bon demier: ARRIVER
Bon Dieu: DONNER, MANGER
bon Dieu: PRENDRE
bon droit: VANTER
â bon escient: EMPLOYER
bon esprit: AVOIR
bon gre, mal gre: FAIRE
bon oeil: REGARDER
bon pas: MARCHER
bon petit gueuleton: FAIRE
bon pied: MARCHER
bon poids: ALLER
373________
bon premier: ARRIVER bon sens. AVOIR bon temps. DONNER bon train: MARCHER bon vent: ALLER bonbons:
PELER bond: FAIRE, PRENDRE bonde: HAUSSER, LÂCHER,
LEVER bonds: ALLER, PROGRESSER bonheur: JOUER, MARCHER,
NAGER bonheur la chance: FAIRE boniment: AVO[R, BALANCER,
FAIRE boniments: DEBITER bonjour: DIRE
bonne: BÂILLER, TENIR, TENIR â la bonne: AVOIR bonne assiette: AVOIR, CONSERVER bonne aventure: DIRE
bonne bouche: AVOIR, GARDER bonne etoile: REMETTRE bonne foi: SURPRENDRE bonne franquette: DÎNER
bonne garde: PLACER bonne guerre: ACCEPTER bonne heure: LEVER bonne longueur: COIFFER bonne mesure:
FAIRE bonne voie: REMETTRE bonne volee: GRATIFIER bonne voionte: PLIER bonnes: AVOIR bonnes grâces:
CONCILIER,
INSINUER bonnes oeuvres: LANCER bonnet: ACQUIESCER, CASSER, ETRE, GARDER, JETER, MONTER,
OPINER, PRENDRE bons mots: DIRE bons soins: LAISSER bonsoir: SOUHAITER bontes: AVOIR
bord: CHANGER. ETRE, JETER, RETENIR, RETROUVER, VIRER bord des larmes: ETRE bord du gouffre:
ETRE bord du precipice: ETRE bordee: LÂCHER, TIRER bordee(s): COURIR bordees: TIRER bordel: FOUTRE,
METTRE borne: RESTER bornes: AVOIR, DEPASSER,
PASSER bosse: AVOIR, ROULER bosseur: ETRE bossu: RIRE botte: ETRE, PLANTER, PORTER,
POUSSER, SORTIR, TENIR bottes: ARRIVER, AVOIR, CIRER, FAIRE. GRAISSER, LAISSER, LECHER,
MOURIR, QUERELLER, TOMBER bouc: PORTER, PUER bouc emissaire: ETRE, SERVIR boucan: FAIRE
bouche: CLORE, DIRE, EMBRASSER, FAIRE, FERMER, JOUER, OUVRIR, PRENDRE, RESTER bouche â
nourrir: AVOIR bouche close: AVOIR bouche cousue: GARDER bouche en coeur: AVOIR, SOURIRE
bouche en cui de poule: AVOIR,
FAIRE bouche enfarinee: AVOIR bouche mal garnie: AVOIR bouche pâteuse: AVOIR bouche pleine. AVOIR bouche
pleine de dents: AVOIR bouche que veux-tu: TRAITER,
EMBRASSER bouche: ETRE bouchee: FAIRE
BOUCHEE
374
bouchee de pain: ACHETER, TRA-
VAILLER bouchees doubles: METTRE boucher: REGLER quoi se boucher une dent creuse:
AVOIR bouchon: METTRE, POUSSER.
PRENDRE bouchon un peu (trop) loin:
LANCER boucle: BOUCLER bouclier: FAIRE boudin: AVOIR, FAIRE boue: COUVRIR, REMUER,
TRAÎNER bouffe: FAIRE bouge: TIRER bougeotte: AVOIR bougie: FAIRE bouille: AVOIR, FAIRE bouillie:
ETRE, METTRE bouillie pour Ies chats: FAIRE bouillir: AVOIR bouillir la marmite: FAIRE bouillon: BOIRE,
PRENDRE boulange: ETRE
boulanger: REGLER, REMERCIER boule: ETRE, METTRE, PERDRE boule de neige: FAIRE bouler: ENVOYER
boules: AVOIR, FILER boulet: ARRIVER, ATTACHER,
METTRE, TOMBER,
TRAÎNER boulets: TIRER boulette: FAIRE boulevards: DRAGUER boulimique: ETRE boulons: PAUMER,
RESSERRER boulot: BARRER, PLAQUER boum: ETRE bouquins: POTASSER bourde: FAIRE, LÂCHER
bourdes: RACONTER bourdon: AVOIR, FLANQUER
bourgeois: SORTIR
bourre: ETRE, TIRER, VENIR
bourre: ETRE
bourreau: ETRE
bourrele: ETRE
bourrer: FAIRE
bourrichon: CASSER, MONTER
bourse: AVOIR. DONNER, FAIRE, OUVRIR
boussole: PERDRE
bout: ARRIVER, CONNAÎTRE, ETRE, POUSSER. SAVOIR, TENIR, TIRER, VENIR, VOIR
bout de bois: AVOIR
bout en bout: REVOIR
bout de conduite: FAIRE
bout de course: ETRE
bout des dents: ACCEPTER, MANGER
bout des doigts: POSSEDER
bout de forces: ETRE
bout de son geste: ALLER
bout de gras: DISCUTER
bout de ses idees: ALLER
bout des levres: MANGER, PARLER, REPONDRE^
bout de nerfs: ETRE
bout du nez: MENER, MONTRER
bout de son nez: VOIR
bout de l'oreille: MONTRER
bout de ses peines: ETRE
bout de ressources: ETRE
bout de son rouleau: ETRE
bout de souffle: ETRE
bout du souffle: ARRIVER
bout de son turbin: ETRE
bouteille: AIMER, AVOIR,
CARESSER, FONCER, PRENDRE, PRENDRE, TÂTER
bouteilles: DECONSIGNER
boutique: ETRE, FERMER, PARLER, TENIR, VENIR
boutiques: COURIR
boutons: DONNER
bouts: JOINDRE, METTRE
375
boyau: AVOIR
boyaux: AIMER, DEGUEULER braise: ETRE, VOIR brancards: ETRE, RUER branche: AVOIR, SCIER branche.
ETRE branches: ACCROCHER branle. DONNER. METTRE branler: AVOIR
bras: AVOIR, BAISSER, COUPER, CROISER, ETRE, FAIRE, JETER, MANQUER, REFUGIER, SENTIR,
TENDRE, VIVRE bras croises: RESTER bras de fer: AVOIR, ENGAGER,
FAIRE bras long: AVOIR bras de Ia mort: ARRACHER bras ouverts: ACCUEILLIR bras raccourcis: JETER bras
retournes: AVOIR bras â Ia ristourne: AVOIR brebis: ETRE breche: BATTRE, ETRE. FAIRE,
MONTER en breche: BATTRE bredouille: REVENIR breloque: BATTRE bretelles: ARRIVER, AVOIR,
REMONTER brevet: PASSER bric: FABRIQUER bride: AVOIR, COURIR,
LÂCHER, LAISSER, RENDRE. SERRER, TENIR, TOURNER bride abattue: ALLER bride sur Ie cou: METTRE
bride courte: TENIR bride haute: TENIR briller: FAIRE brin de causette: FAIRE brindezingues: ETRE bringue.
FAIRE bringue â tout casser: FAIRE
brioche: AVOIR, PARTIR, PRENDRE
brique: LAVER
briques: BOUFFER, CASSER,
MANGER briquet: BATTRE brisees: ALLER, MARCHER,
SUIVRE broc: FABRIQUER broncher: ECOUTER bronze: ETRE brosse: PRENDRE brosse â reluire: MANIER.
PASSER brosser: POUVOIR brouillard: ETRE, FONCER brouille: ETRE bruit: FAIRE, MENER brule-pourpoint:
DIRE â brule-pourpoint: DEMANDER brulot: ATTACHER brune: COURTISER buche: RAMASSER, REMUER,
RESTER budget: BOUCLER buffet: AVOIR, DANSER, METTRE buisson: FAIRE buisson creux: TROUVER
buissons: BATTRE bulle: COINCER but: ALLER, ATTRAPER, RENTRER, TOUCHER but en blanc: ABORDER,
FAIRE butte: ETRE
ţa: REMETTRE cabane: CASSER, METTRE caberlot: TAPER caboche: AVOIR cabriole: FAIRE, SORTIR Cachan:
ALLER cache-cache: JOUER cachet. COURIR cactus: DEVENIR
CADAVRE_________ 376
cadavre: AVOIR. ETRE,
REFAIRE, RESTER caddie: FAIRE cădeau: ETRE, FAIRE cadeaux: ACCABLER, COUVRIR cadre: PAYER
cafard: AVOIR, DONNER cafe: ARROSER, PRENDRE cage: ETRE, METTRE cahin-caha: ALLER caille:
AVOIR, ETRE caillou deplume: AVOIR caisse: PARTIR, PASSER,
ROULER calendes grecques: PAYER,
REMETTRE, RENVOYER,
REPOUSSER calice: BOIRE calin: FAIRE
calme: AMENER, RAMENER calots: ROULER calotte: DONNER, FLANQUER,
RECEVOIR calumet: FUMER calumet de la paix: OFFRIR Camarde: EPOUSER camoufle: SOUFFLER
camouflet: ESSUYER câmp: FICHER, LEVER, RANGER câmp volant: VIVRE campagne: BATTRE, FAIRE,
METTRE canard: MARCHER, PRENDRE canards: LANCER candidat: COLLER, PORTER,
REFUSER candidats: SABRER candidature: APPUYER, FAIRE canette: TOUCHER caniche: SUIVRE canines
longues: AVOIR canne: CASSER Canossa: ALLER cantonade: PARLER canular: MONTER
cap: CHANGER, DEPASSER,
DOUBLER, FRANCHIR,
METTRE, PARER cape: DIVERTIR sous cape: RIRE
capital: GRIGNOTER, MANGER capitaux: IMMOBILISER capot: ETRE
caprices: ASSOUVIR, PASSER caquet: RABAISSER carabinee: TENIR carabiniers: ARRIVER caractere
chatouilleux: AVOIR caractere de chien: AVOIR caractere facile: AVOIR carafe: ETRE. LAISSER, RESTER,
TOMBER caresses: MANGER carotte: JOUER. MENER, TIRER carottes cuites: AVOIR carpette: APLATIR
carquois: EPUISER. VIDER carreau: COUCHER, DEMEURER,
JETER, RESTER, TENIR carrefour: TROUVER carrement: ALLER, DIRE,
PARLER, REPONDRE carriere: BRISER, FERMER Carriere: ENTRER carriere libre: DONNER carrosse:
ROULER carte: AVOIR, JOUER, LEVER carte blanche: AVOIR, DONNER,
MONTRER carte cachee: CROIRE cartes. ABATTRE, BATTRE,
BROUILLER, JOUER, PIPER,
REDISTRIBUER, TIRER.
VOIR cartes (maîtresses) en main:
AVOIR carton: FAIRE, PRENDRE,
TAPER cartouche: TIRER cartouches: BRULER
377
CHANTIER
cas: FAIRE
casaque: TOURNER
case: BOUFFER
case en moins: AVOIR
case vide: AVOIR
casque: AVOIR
casquer: FAIRE
casquette: AVOIR
casquette â ras des pâquerettes:
AVOIR casquettes: AVOIR casse: ENVOYER casse-cou: CRIER casse-pieds: ETRE, JOUER casser la tete:
AVOIR casserole: ATTACHER, AVOIR,
PASSER casse-tete: ETRE cassis: TOMBER castagnettes: JOUER cataplasme: SERVIR catastrophe: COURIR,
FAIRE,
GARER cattleya: FAIRE cause: DESERTER, EPOUSER,
FAIRE, METTRE, REMETTRE causette: FAIRE cautere: SERVIR cavale: ETRE cavalier: FAIRE
cavalierement: TRAITER cave: ALLER, ETRE caviar: PASSER ceinture: ARRIVER, CUISINER,
DENOUER, METTRE, SERRER cendres: METTRE, REDUIRE,
RENAÎTRE cense: ETRE
cent: COURIR, ETRE. FAIRE cent coudees: DEPASSER cent sous: EMBETER centre: CROIRE, ETRE cercueil:
DESCENDRE cerise: AVOIR, FAIRE, PROPOSER cerveau: CREUSER, PRESSURER
cerveau derange: AVOIR cerveau detraque: AVOIR cerveau fele: AVOIR cervelle: AVOIR, BRULER,
ROMPRE, TRITURER cervelle â l'envers: AVOIR cesse: AVOIR
chagrin: DISTRAIRE. NOYER chaîne: FAIRE chaînes: FORGER, ROMPRE chair: ATTEINDRE, ETRE,
TAILLER chair de poule: AVOIR chaises: ETRE, TROUVER chamade: BATTRE chambre: GARDER,
METTRE,
TENIR Chambre: SAISIR chambre a part: FAIRE chameau: MANGER champ: ARRONDIR, DONNER,
LAISSER, METTRE, PRENDRE champ libre: AVOIR champagne: FRAPPER, SABLER champignon:
APPUYER,
ECRASER, POUSSER champs: COUPER chance: COURIR, DONNER,
JOUER, METTRE, TENTER chances: METTRE, SUPPUTER chancre: BOUFFER chandelle: BRULER,
DEVOIR,
TENIR chandelles: PORTER, VOIR change: DONNER, GAGNER,
PERDRE, PRENDRE change: ETRE chanson: ALLER, AVOIR,
CHANTER, CONNAÎTRE,
ETRE chansons: PAYER chant: ECOUTER chanter: FAIRE chanterelle: APPUYER chantier: METTRE
CHAPEAU
378
chapeau: METTRE, PORTER,
REFILER, TIRER, TRAVAILLER chapeaute: ETRE chapelet: DEBITER. DEVIDER,
EGRENER, TIRER chapelles: IMPLOSER charbon: ALLER charbons: ETRE, MARCHER charge: ETRE,
PRENDRE,
RETOURNER, REVENIR charge d'âme: AVOIR ă charge de revanche: DEMANDER charge: ETRE charge
d'argent: ETRE charge d'honneurs: ETRE charges: ALLEGER, RETENIR comme Charles: FAIRE charme:
ETRE, FAIRE, JOUER,
METTRE, PORTER, TENIR charmes: JOUER, VIVRE charniere: ETRE charpente: ETRE charpie: METTRE,
REDUIRE charretier: JURER charron: GUEULER charrue: METTRE Charybde: TOMBER chasse: DONNER,
ETRE, FAIRE,
METTRE, PRENDRE châsse qui fait le tapin: AVOIR châsses qui font roue libre: AVOIR châsse qui guette Ies
poulets:
AVOIR châssis: AVOIR chat: ECRIRE, EMPORTER,
ENTENDRE chat un chat: APPELER chat qui dort: REVEILLER chat dans Ia gorge: AVOIR chat en poche:
ACHETER chat perche: JOUER chat qui vive: AVOIR château: ECROULER châteaux: BATIR, CONSTRUIRE
chats â fouetter: AVOIR
chats et en rats: PAYER
chatte: ETRE
chaud: COUTER, ETRE, FAIRE
chaud aux fesses: AVOIR
chaud et un froid: PRENDRE
chaud aux miches: AVOIR
chaude: ETRE
chauffer: LAISSER
chauffeur: ETRE
chaumiere et un coeur: AVOIR
chausse-pied: ETRE
chausses: ABOYER, COURIR, HURLER, TIRER
chaussette: RETOURNER, TROUVER
chaussettes: BAVER
chaussure: TROUVER
chauve: ETRE
chaux et â sabie: BATIR
chavire: ETRE
cheese: SOURIRE
chef: BRANLER, DODELINER. ETRE, FAIRE
chefs-d'ceuvre: TUTOYER
chemin: ALLER, ARRETER,
EMPRUNTER, FAIRE, FRAYER, METTRE, MONTRER, PASSER, POURSUIVRE, PRENDRE, REBROUSSER,
RESTER, TRACER, TROMPER. TROUVER
chemin de Niort: PRENDRE
cheminee: FUMER
chemins: ALLER, ETRE
chemins battus: SUIVRE
chemise: CHANGER, ETRE. JOUER, METTRE, PLIER
chene: POUSSER
cheque: HONORER
cher: COUTER, DONNER, VALOIR
cher ami: DONNER
chercher de la laine: ALLER
cherche: AVOIR
chere: FAIRE
cheval: CHANGER, EMMERDER, ENFOURCHER, ETRE, LANCER. PARLER
379
cheval de bataille: FAIRE chevalier: ETRE, FAIRE chevaux: MONTER chevaux de bois. DÎNER,
MANGER cheveu: ARRIVER, FALLOIR. MANQUER. RATER, TENIR, TOUCHER, VENIR cheveux:
ARRIVER, AVOIR, COUPER, CREPER, FAIRE, PRENDRE, SORTIR. TIRER cheveux sur la soupe: VENIR
cheville: ALLER, ARRIVER,
ETRE, VENIR chevre: DEVENIR, MENAGER,
PRENDRE chez: DEBARQUER chiasse: AVOIR chic: AVOIR, FAIRE chiche: ETRE chien: ARRIVER, AVOIR,
COUCHER, ENTENDRE, ETRE, FAIRE. MOURIR, RECEVOIR, TOMBER chien et chat. VIVRE chien de sa
chienne: GARDER chien fou: ETRE chien dans un jeu de quilles:
VENIR chiens: ATTACHER, PEINER,
REGARDER, ROMPRE chier: ENVOYER, FAIRE chiffon: PASSER
chiffonniers: BATTRE, DISPUTER chiffons: PARLER chiffres: JONGLER chignon: CREPER chimeres:
REPAÎTRE chine: ALLER chique: AVALER, COUPER chique: ETRE. FAIRE choc: TENIR
chocolat: ETRE, RESTER chocottes: AVOIR choir: LAISSER
CLIENT
choix: ARRETER. AVOIR,
PORTER chomage: METTRE chorus: FAIRE chose: ETRE, SENTIR choses: DISPOSER, FACILITER,
SAVOIR choses par Ieur nom: APPELER chou: AVOIR, ENTRER,
MENAGER, RENTRER chou blanc: FAIRE choucroute: PEDALER chouette: AVOIR choux: ETRE, FAIRE,
PLANTER chronique: DEFRAYER chrysalide: SORTIR cible: ETRE, SERVIR ciel: ETRE, IMPLORER ciel et
terre: REMUER cigales: FERRER cigare: AVOIR cigarette: GRILLER ciller: OSER
cimetieres bossus: FAIRE cinema: FAIRE cinq sec ARRANGER, FAIRE cirage: ETRE circuit: ETRE
circulation: ENTRAVER cire: FONDRE cirer: AVOIR citation: TRONQUER citron: PRESSER civilite:
RECONDUIRE clafoutis: TOURNER clair: TIRER, VOIR claque: AVOIR claquemure: VIVRE classe: AVOIR,
DOUBLER, ETRE,
MANQUER, SECHER classiques: AVOIR ele: METTRE, PRENDRE ele des champs: DONNER cles: RENDRE,
VENDRE client: BARATINER, SALER
CLIND'CEIL
380
clin d'oeil: FAIRE cliques et ses claques: PRENDRE cloche: ETRE, METTRE. TAPER cloche de bois:
DEMENAGER doche-pied: ALLER, SAUTER docher: PRECHER. RETROUVER cloches: SONNER cloisons:
ABATTRE clopin-clopant: ALLER cloporte: VIVRE clou: ARRIVER, ENFONCER, METTRE, RIVER, SERVIR
cloue: ETRE clous: COMPTER, PIQUER,
TRAVERSER clown: FAIRE cobaye: SERVIR cocaine: SNIFFER cocarde: AVOIR, TAPER coche: MANQUER,
RATER cochon: DEMANDER, MANGER cochons: AVOIR coco: ETRE, METTRE cocon: ENFERMER,
RETIRER cocotier: ACCROCHER,
GRIMPER, SECOIJER cocu: ETRE
coeur: ALLER, AVOIR, AVOUER, BARBOUILLER, BRISER, BROUILLER, CREVER. DECHARGER,
DECHIRER, DONNER, ETRE, FAIRE, FENDRE, FERMER, GARDER, METTRE, PARLER, PERCER,
PERDRE, PORTER, PRENDRE, PRESSER, REPRENDRE, RESTER, RIRE, SERRER, SOULEVER, TENIR,
TOURNER, VIDER, VOULOIR coeur d'artichaud: AVOIR coeur barbouille: AVOIR coeur bien accroche: AVOIR
coeur bien trempe: AVOIR coeur â la bouche: AVOIR coeur en bouillie: AVOIR
coeur un caillou: AVOIR
coeur dans Ies chaussettes: AVOIR
coeur â droite: AVOIR
coeur ă la fete: AVOIR
coeur en fete: AVOIR
coeur â gauche: AVOIR
coeur dans la gorge: AVOIR
coeur gros: AVOIR
coeur joie: DONNER, FAIRE
coeur leger: FAIRE
coeur sur Ies levres: AVOIR
coeur sur Ia main: AVOIR
coeur au metier: AVOIR
coeur net: AVOIR
coeur d'or: AVOIR
coeur â l'ouvrage: AVOIR
coeur perdu: FAIRE
coeur plein: AVOIR
coeur â rien: AVOIR
coeur du sujet: ENTRER
coeur au ventre: METTRE
par coeur: CONNAÎTRE, DÎNER
coffre: AVOIR, MANQUER
coi: RESTER, TENIR
coiffe: TRANSPIRER
coiffe: ETRE
coiffer: FAIRE
coiffure: OCCUPER, PORTER
coin: BOUCHER, CARRER,
TOURNER coin de l'oeil: GUETTER coins: CONNAÎTRE col: CASSER, POUSSER colere: ABANDONNER,
BOUILLIR, COMPRIMER, ETRE, MAÎTRISER, METTRE, PASSER, PIQUER, PRENDRE, RAVALER,
RENTRER, SAUTER Colgate: SOURIRE colin-tampon: MOQUER colique: AVOIR collaborateur: RECRUTER
colle: PASSER, POSER, VIVRE collection: ECREMER
381
collet: ETRE, PRENDRE collier: REPRENDRE collimateur: AVOIR, ETRE collision: ENTRER colloque avec son
traversin:
AVOIR coma: SOMBRER combat: ETRE, METTRE,
PROVOQUER combine: MARCHER combines: TREMPER combines â Ia pelite semaine:
AVOIR comble: ETRE comedie: JOUER
commande: ACCROCHER, PASSER commandes: TENIR comme: FAIRE comme ca: AVOIR commencer: FAIRE
comment: CHERCHER commentaires: PRETER commerce: AVOIR, ETRE commission: FAIRE commission
rogatoire: DELIVRER commode: ETRE
communication: COUPER, PRENDRE compagnie: ETRE. FAUSSER compagnon: ETRE compas: AVOIR compere:
ETRE complet: AFFICHER, ETRE complicite: ACHETER eomplicites: AVOIR compliment: GOUTER
compliments: PRESENTER complique: ETRE complot: TREMPER composition: ETRE compresse: MOUILLER
compromis: RESOUDRE comptant: ACHETER, PAYER,
REGLER, VENDRE compte: AVOIR, DIVERTIR, DONNER, ETABLIR, ETRE,
_______________CONSEQUENCES
FAIRE, GOURER, LAISSER, METTRE, PRENDRE, REGARDER, REGLER, RENDRE, REVENIR. TIRER.
TROUVER compte: AVOIR, ETRE son compte: INSTALLER compte-goutte: LÂCHER compte-gouttes:
MESURER compte â qqn: REGLER compte avec qqn: REGLER compter: DEPENSER, DONNER comptes:
AVOIR, BOUCLER comptes d'apothicaire: FAIRE compteur: RELEVER compteurs: REMETTRE con: ETRE,
FAIRE, OUBLIER concerne: SENTIR concert: AGIR, TRAVAILLER concurrence: DEFIER, ETRE condition: EV
ADER conduite: ACHETER, DEREGLER,
RACHETER, REGLER conduite de Grenoble: FAIRE confessions: LIVRER confiance: AVOIR, DECEVOIR,
ETRE, FAIRE, GARDER. INSINUER, METTRE. RETIRER, SENTIR confidence: ETRE, METISE confit: ETRE
confiture: BALANCER confondu: RESTER conge: DONNER, PRENDRE,
SIGNIFIER conjectures: PERDRE connu: ETRE
conscience: AVOIR, DECIDER, DONNER, GARDER. JUGER. LIBERER, SENTIR consciences:
CHLOROFORMER conseils: PRODIGUER consequence: PORTER, TIRER consequences: INQUIETER. TIRER
CONSERVE
382
conserve: AGIR consigne: MANGER consignes: RECEVOIR contenance: DONNER, FAIRE.
PERDRE content: AVOIR, ETRE conter: LAISSER continuite: ASSURER contrat: ACCROCHER.
DECROCHER, DENONCER, REMPLIR contravention: ETRE, GARER contre: ABOYER, ARMER, AVOIR,
BALANCER, BRAQUER, BUTER, CUIRASSER, DRESSER, MONTER, REAGIR, RETOUR-NER, TOURNER,
TRAMER contrecarrer: EMPLOYER contrecoeur: DIRE, FAIRE contredanse: JOUER contre-pied: ETRE,
PRENDRE contre-poids: FAIRE contre-poil: PRENDRE contribuables: RANCONNER contrition: FAIRE
convenances: BLESSER,
ENJAMBER, GARDER convention: DENONCER conversation: ALIMENTER, ATTRAPER, AVOIR,
DEFRAYER, DETOURNER, FAIRE convictions: ABONDER convoitises: ASSOUPIR, ATTISER copain-copain:
FAIRE copains: ETRE, FAIRE copie: PISSER copies: CORRIGER copeaux: AVOIR coq: ETRE
coq â I'âne: FAIRE, PASSER coq en pate: ETRE, VIVRE coqueluche: ETRE coquette: FAIRE
coquetterie: AVOIR coquettes: JOUER coquillard: TAMPONNER coquille: RENTRER, SORTIR coquilles:
VENDRE â cor et â cri: DEMANDER, RECLAMER, VOULOIR corbeilles: FAIRE corde: AVOIR, JOUER,
MARCHER, METTRE, PARLER, PASSER, POSSEDER, TENIR, TIRER, USER, VALOIR corde raide: ETRE
cordes: AVOIR, PLEUVOIR, REN-
VOYER, TIRER cordialement: DETESTER, HAÎR cordon: COUPER cordon bleu: ETRE cordons de la bourse:
SERRER,
TENIR cornac: SERVIR cornes: AVOIR, FAIRE cornet: METTRE Cornouailles: ENVOYER corps: APPARTENIR,
ATTRAPER, DONNER, ENGAGER. FAIRE, MARCHER. PASSER, PRENDRE, TRAÎNER corps et âme:
PERDRE,
POSSEDER corps et biens: PERDRE corps â corps: JETER corps â corps la realite: AFFRON-
TER corps defendant: ACCEPTER,
ADMETTRE, FAIRE corps perdu: JETER, LANCER correspondance: DEBLAYER corridor: REPOUSSER.
RINCER corruption: ENRAYER corveable: ETRE corvee: APPUYER, COUPER,
TAPER cosaque: FAIRE cosse: AVOIR
383
costard: TAILLER costume: TAILLER cote: AVOIR
cotelettes: CHATOUILLER cote: ETRE
cote: AVOIR, ETRE, FRAPPER, MARCHER, METTRE, PREN-DRE, RANGER. TAPER, TENIR, TOURNER
cote m'as-tu vu: AVOIR cotes: AVOIR, ECUMER,
ROMPRE, SONDER, TENIR, TRICOTER cotillon: AIMER. COURIR coton: AVOIR, CRACHER, JETER cou:
CASSER, DEVISSER, ETRE, JETER, PENDRE, ROMPRE. TORDRE couche: ETRE couche-tard: ETRE couche-
tot: ETRE coucheur: ETRE coude: LEVER, MOUCHER,
POUSSER coude â coude: ETRE, LUTTER. MARCHER, TRAVAILLER coudees: ETRE
coiidees franches: AVOIR, LAISSER coudes: JOUER, SERRER, TENIR couenne: GRATTER couilles: CASSER
couilles au cui: AVOIR couilles en or: FAIRE coule: ETRE couler: FAIRE
couleur: ANNONCER, ATTA-QUER, CHANGER, FAIRE couleurs: AVOIR, DEFENDRE, ENTENDRE, ETRE,
PASSER, VOIR couleuvre: PARESSER couleuvres: AVALER coule: ETRE coulisse: TENIR en coulisse:
REGARDER
__________________________COUP
coulpe: BATTRE coup: ACCUSER. AJUSTER, ALLER. ATTRAPER. AVOIR, BOIRE, DECIDER, DISCUTER,
ETRE, FAIRE, FICHER, FRAPPER, JOUER, MANQUER, MARQUER, METTRE, MONTER, PAYER, PORTER,
PRENDRE, REMPORTER, REUSSIR, RISQUER, TENIR, TENTER, TIRER, VALOIR hors du coup: ETRE coup
bas: PARER, RECULER coup de baguette: FAIRE coup de bălai: DONNER coup de bambou: ATTRAPER coup de
barre: DONNER,
PORTER coup de belier: DONNER coup de cachemire: DONNER coup de canif: DONNER coup de chapeau:
TIRER coup au coeur: DONNER coup de collier: DONNER coup pour coup: RENDRE coup decisif: FRAPPER
coup double: FAIRE coup d'eclat: FAIRE coup d'envoi: DONNER coup d'epaule: DONNER coup d'epee: JETER
coup fatal: PORTER coup ferir: CONQUERIR coup de filet: FAIRE coup foireux: FAIRE coup de i'oudre: AVOIR
coup de fouet: DONNER, PASSER coup de fusil: FOUTRE coup de grâce: DONNER,
RECEVOIR coup de gueule: POUSSER coup de Jarnac: FAIRE coup de langue: DONNER coup de main:
DONNER
COUP
384
coup d'oeil: AVOIR,
INTERROGER. JAUGER,
JETER, VALOIR coup d'oeil juste: AVOIR coup de peigne: DONNER coup(s) de pied: AVOIR,
DONNER, RECEVOIR coup de poing: AVOIR, DONNER,
FAIRE coup de poker: FAIRE coup de pompe: AVOIR coup de pot: AVOIR coup de pouce: DONNER,
EXCLURE, FILER coup du presse-citron: FAIRE coup de sang: PAYER coup de soleil: AVOIR coup sur:
JOUER
coup de tete: AVOIR, ETRE, FAIRE coup de Trafalgar politique:
REVER coup de vent: PASSER, TRAVERSER coup de vieux: AVOIR coupable: PLAIDER coupe: BOIRE,
ETRE, METTRE,
RETOMBER. TOMBER couper: POUVOIR coups: ABREUVER, ADMINISTRER,
AVOIR, BOIRE, BOURRER,
COMPTER, DEGUSTER, ETRE,
GAGNER, MARQUER,
MOUILLER, PERCER,
PLOMBER, PRENDRE,
ROUER, SUPPORTER, VENIR coups de canon: TIRER coups de chapeau: DISTRIBUER coups de cuiller:
ARRANGER coups de cuillere â pot: FAIRE coups de pied: AVOIR coupure: CONNAÎTRE cour: ETRE, FAIRE
courage: ARMER, BRILLER,
PRENDRE, RAMOLLIR,
RELEVER, REMONTER,
SENTIR
courant: ETRE, FAIRE, NAGER.
REMONTER course: RETIRER contre courant: ALLER courant d'air: DEGUISER courber l'echine: AMENER
courbettes: FAIRE courir: FAIRE, LAISSER.
POUVOIR couronne: PORTER couronnes: TRESSER courrier: DEBLAYER courroie: ALLONGER, ETENDRE
cours: AVOIR, DONNER,
MANQUER, SECHER hors cours: ETRE course: ENLEVER, ETRE.
REMETTRE, SENTIR courses: FAIRE coursette: FAIRE court: COUPER, DEMEURER.
ETRE, PRENDRE, RESTER.
TOURNER, TROUVER court d'arguments: ETRE courte-paille: JOUER Courtille: ETRE cousin: ETRE cousu
de fii blanc: ETRE cousu d'or: ETRE coute que coute: FAIRE couteau: AVOIR, ENFONCER,
JOUER, METTRE, REMUER.
RETOURNER, TENIR couteaux tires: ETRE coutume: AVOIR coutumier: ETRE couture: MONTRER
couture(s): BATTRE coutures: EXAMINER couvee: ETRE
couvent: ECRIRE, ENTRER couvert: AVOIR, ELOIGNER,
ETRE, FAIRE, TENIR couverture: AMENER, TIRER crachoir. TENIR
385
Cracovie: ALLER cran: AVOIR. BAISSER, ETRE, HAUSSER, MANQUER, MONTER crane: AVOIR,
BOURRER,
FOURRER craques: RACONTER cravache: MENER cravate: DESSERRER crayon: AVOIR creance: AJOUTER,
DONNER,
RECOUVRER credit: AVOIR, BLOQUER,
COUPER, FAIRE credo: RECITER creer: INGENIER cremaillere: PENDRE creme des hommes: ETRE cremene:
CHANGER creneau: MONTER crepe: APLATIR, RETOURNER cresson; AVOIR crete: LEVER, RABAISSER
creux: AVOIR. ETRE, GAGNER,
SONNER Crevant: ALLER creve. ETRE creve: ATTRAPER creve-coeur: TRAVERSER crever: FAIRE crible:
PASSER, PASSER crible: ETRE
crier gare: DEBARQUER crime: TREMPER crimes: PERPETRER crin: ETRE crins: ETRE
cris: ALLER, JETER, POUSSER crise: PIQUER, SURMONTER croc-en-jambe: RENVERSER croche-pied:
FAIRE crochet: FAIRE
crochets: CARRER, ETRE, VIVRE crocs: AVOIR croire: DONNER, PORTER
croix: FAIRE, PORTER crosse: LEVER, METTRE crosses: CHERCHER crotte: AVOIR crottes: FAIRE crotte:
ETRE croupe: JOUER croupieres: TAILLER croute. CASSER, EMBETER,
GAGNER croute avec ses miches: GAGNER croute de pain: AMUSER cru: AVALER cruches: SUER cucu la
praline. ETRE cucul: ETRE
cuiller: ALLER, SERRER cuir: TANNER cuisse: LEVER cuisse hospitaliere: AVOIR cuisse legere: AVOIR cuisses:
TAPER cuit: ETRE
cuite: CUVER, PRENDRE, TENIR cui: ALLER, ATTRAPER, AVOIR, BOTTER, CASSER, ETRE, TIRER,
TOMBER, VOIR cui borde de nouilles: AVOIR cui jaune: AVOIR cui sec: AVALER, BOIRE, FAIRE cui par terre:
TAPER cui par-dessus-tete: RENVERSER culbute: FAIRE culot: AVOIR, FAIRE, PAYER culotte: AVOIR, ETRE,
MOUILLER, PORTER, POSER, TREMBLER culottes: USER cultiver: APPLIQUER cure: AVOIR cure-dent:
INVITER cure: BOUFFER, MANGER curee: SONNER en curee: JETER curiosite: ASSOUPIR, PIQUER cuti:
VIRER
DACHE
386
D
dache: ENVOYER
dada: ENFOURCHER
dalie: COMPRENDRE, CREVER,
ENTRAVER, RINCER,
TROUVER dame: AGIR, ALLER, ENVOYER damne: SOUFFRIR damner: FAIRE danger: ALLER, COURIR,
ETRE,
METTRE dans: DONNER, TAPER danse: AVOIR, DONNER, ENTRER,
MENER, RECEVOIR danser: FAIRE dantelle: FAIRE dare-dare: ACCOURIR date: FAIRE, PRENDRE,
REPOUSSER dater: COMMENCER datte: FICHER dauphin: DESIGNER de: CHARGER, COMPTER,
ENTICHER, ETIQUETER,
FAILLIR, MANGER. PASSER de: FLATTER, TENIR debat: ELARGIR debaucher: FAIRE debine: ETRE,
TOMBER debit: AVOIR deborde: ETRE deborder: FAIRE debotte: FAIRE, PRENDRE debout: DORMIR,
ETRE,
METTRE, MOURIR, TENIR debris: ETRE, RECUEILLIR deche: ETRE deche noire: ETRE decider:
REGARDER decision: PESER, PRENDRE,
REVENIR decompte: EPROUVER,
RECEVOIR, TROUVER deconfiture: ETRE, TOMBER
decor: ENTRER. RENTRER
decoudre: FINIR
decouvert: AGIR
decouverte: ALLER
decrocher: VOULOIR
decrocher la mâchoire: BÂILLER
decrochez-moi-ca: HABILLER
dedans: FOURRER, FOUTRE, FICHER, METTRE, RENTRER
defaillance: ETRE
defaite: JOUER
defaut: CHERCHER. ETRE, FAIRE, METTRE, PECHER, PRENDRE. TROMPER, TROUVER, SURPRENDRE
par defaut: CONDAMNER
defendre: POUVOIR
defense: ASSURER, AVOIR, ETRE, TENIR
defi: METTRE, RELEVER
degaine: AVOIR
degâts: LIMITER
degoflte: FAIRE
dejeuner: ETRE, PRIER, RENDRE
delicatesse: ETRE
delie: AVOIR
deloge: ETRE
deluge: ETRE, REMONTER
demain: SAVOIR
demande: ACCEDER,
ACCORDER, APPUYER, DEROBER, FAIRE, REJETER. SATISFAIRE
demander: GARDER, PARTIR
demange: GRATTER
demangeaison: AVOIR
demarche: FAIRE, HASARDER
demeler: TENTER
demenager: FAIRE
demeure: METTRE
demi-mots: PARLER
demi-tour: FAIRE
demolir: FAIRE
demon: SAVOIR
demonter: LAISSER
387
pdemordre: SOUTENIR denier: AVOIR deniers: PAYER, VOLER densite: PRENDRE dent: AVOIR, FAIRE,
GARDER dent contre: AVOIR dent creuse: AVOIR, CALER dent dure: AVOIR dents: AVALER, CASSER,
CLAQUER. DESSERRER, ETRE, GRINCER, MONTRER, MORDRE, REPONDRE, RIRE, SERRER, SOURIRE
dents du fond: AVOIR dents longues: AVOIR entre Ies dents: PARLER de toutes ses dents: RIRE depart: ETRE.
FAIRE depens: FAIRE depense: GRATTER depenses. FAIRE depit: CREVER derapages: AVOIR derate: COURIR
derive: ALLER dernier bien: ETRE dernier hommage: RENDRE dernier mauvais gout: ETRE dernier sou: SUCER
dernier soupir: RENDRE derniere extremite: ETRE derniers devoirs: RENDRE derniers retranchenients: FORCER
derriere: ABRITER, BOTTER, CACHER. ETRE, LAISSER derriere a l'air: AVOIR derriere au vent: AVOIR
derrieres: ASSURER depart: PRENDRE depens: RIRE, VIVRE depense: REGARDER depenses: RENTRER
depourvu: PRENDRE deprime: SOMBRER derangement: METTRE
_________________________DEVANT
derision: TOURNER
derobee: REGARDER
derouillee: PRENDRE, RECEVOIR
derriere le decor: METTRE
des: LÂCHER, PASSER, PIPER
desarroi: ETRE
desastre: COURIR, TOURNER
desavoue: ETRE
descente: AVOIR
desespoir: ABANDONNER, ETRE.
FAIRE, JOUER deşir: ACCEDER, ALLER, ALLUMER, FOUETTER, RENDRE desirs: ATTISER dessin: FAIRE
dessous: AGIR, AVOIR, ETRE,
REGARDER, RIRE dessous de table: DONNER,
EVOQUER dessus: ASSEOIR, AVOIR, CRACHER, ETRE, PISSER. RECHERCHER, REPRENDRE, TOMBER
destinde: FINIR, UNIR detail: DESCENDRE, FAIRE details: DONNER, NOYER deteler: TRAVAILLER detenu:
ELARGIR detour: DIRE, MERITER, VALOIR dettes: ENFONCER, EPONGER,
ETRE deuil: FAIRE, MENER, PORTER,
PRENDRE, QUITTER deux: AVOIR, FAIRE, PIQUER,
RETAPER deux fois: DIRE deux mots: DIRE deux ronds de flan: RESTER Ies deux tableaux: GAGNER deux
temps, trois mouvements:
FAIRE devant: BALAYER, BATIR,
CILLER, TENIR devant(s): PRENDRE
DEVEINE
388
deveine: ETRE devenir: FAIRE deviner: DONNER devisse: ETRE
devoir: ACCOMPLIR, FAIRE, MANQUER, METTRE, RAPPELER, REMPLIR, TRANSPIRER devoirs:
PRESENTER devolu: JETER devotion. ETRE diable: AGETER, AVOIR, CONNAÎTRE, CRAINDRE, DEMENER,
ENVOYER, FAIRE. LOGER, TENTER, TIRER diable dans un benitier: AGITER diable vauvert: HABITER
diables: ALLER, COURIR diagonale: LIRE dialogue: RELANCER diane: BATTRE, SONNER diapason: ETRE,
METTRE Dieu: CONNAÎTRE. CRAINDRE, HUMILIER, MANGER, PARAÎTRE. TENTER Dieu le pere:
PRENDRE dieux: JIJRER diffamation: POURSUIVRE differend: ASSOUPIR, REGLER,
VIDER difficile: ETRE, FAIRE difficulte: METTRE difficultes: ALLER, COLLETER,
JOUER digne: ETRE dignite: DRAPER, ENVELOPPER.
REVETIR diligence: AGIR, EFFECTUER,
FAIRE dimanche: CROIRE, FAIRE,
SUIVRE dîme: LEVER
dindon: ETRE, PAVANER, REN-GORGER
dîner: GARDER dinguer: ENVOYER diplome: DECROCHER dire: ALLER, ENTENDRE,
ENVOYER, FAIRE, LAISSER, PARLER, PENSER, PRIVER, SAVOIR direct: ENCAISSER discipline:
RELÂCHER discours: TRUFFER discredit: JETER, TOMBER discret: ETRE dispose: ETRE dispositions:
PRENDRE disque: CHANGER distance: COUVRIR, CREUSER,
ESTIMER, TENIR distances: CONSERVER, GARDER. PRENDRE distractions: BOUDER dit: TENIR divas:
JOUER doctrine: REPANDRE dodo: FAIRE
doigt: CONNAÎTRE, FICHER. LEVER, OBEIR, REMUER doigt dessus: METTRE doigt dans l'engrenage.
METTRE doigt dans l'oeil: FOURRER,
METrRE doigt sur la plaie: METTRE doigte: FAIRE doigts: AVOIR, CROISER, DEVORER, ETRE. FAIRE,
GAGNER, GLISSER. LECHER, MORDRE doigts et le pouce: METrRE dommages-interets: DEMANDER don:
AVOIR dons: AVOIR
donne: MODMER, RENVERSER dormeur: ETRE Dormillon: ALLER dormir: LAISSER
389_________________________
dos: AGIR. ATTRAPER, AVOIR, COLLER, COMBINER, ENTENDRE, ETRE, FAIRE, METTRE, SAUTER,
TIRER, TOURNER dos â dos: RENVOYER dose: AVOIR, FORCER dossier: ALIMENTER,
EPLUCHER, INSTRUIRE, OUVRIR, PLONGER, REJETER, REVETIR dossier sous le coude: GARDER
dossiers: BOUCLER dot: EPOUSER dotee: ETRE
double tour: ENFERMER douce: AGIR, COULER, FAIRE, MANCEUVRER, PARTIR, TIRER douce violence:
LAISSER douceur: PRENDRE douche: RECEVOIR douleur: ASSOUPIR doute: FAIRE, METTRE, OTER,
REVOQUER, SEMER doutes: LEVER douteux: ETRE doux: FILER dragee: AVALER dragee haute: TENIR
drame: FROLER, TOURNER drapeau: METTRE, PLANTER,
PORTER drapeaux: APPELER, ETRE,
RANGER draps: ETRE, METTRE, OUVRIR,
TROUVER dresser: FAIRE drille: ETRE
droit: AVOIR, DOUTER, ETRE, FAIRE. MARCHER, RESTER, SORTIR droit comme un cierge: ETRE droit
comme un peuplier: ETRE droite: SERRER
ECHINE
a droite: ETRE
â droite et â gauche: GRAPPILLER
droits: OUTREPASSER
drole: FAIRE
drole d'air: AVOIR
drole d'allure: AVOIR
drole d'histoire: FOURRER
duchesse: FAIRE
dupe: ETRE
dur: BOULONNER, BRULER. COGNER. CROIRE, ETRE. FRAPPER, PRENDRE dur â la detente: ETRE dur
comme fer: MAINTENIR dur de la feuille: ETRE dur au mal: ETRE dur d'oreille: ETRE dur â la peine: ETRE
dur â vivre: ETRE dure: COUCHER, ENTRAÎNER
E
eau: AVOIR, CACHER, ETRE, FAIRE, JETER, METTRE, PECHER, PILER, PRENDRE, ROUGIR, TOMBER,
VIVRE
eau de boudin: ALLER
eau au moulin: APPORTER
eau sur Ies plumes d'un canard: GLISSER
eaux: ETRE, NAGER, NA VI-GUER, PRENDRE
ecart: FAIRE, METTRE, SENTIR, TENIR
echauder: FAIRE
echeance: VENIR
echec: ESSUYER, FAIRE, METTRE, TENIR
echelle: FAIRE, MONTER, TIRER
echelons: GRAVIR
echeveau: DEBROUILLER, DENOUER, DEVIDER
echine: AVOIR, COURBER, PLIER
ECHO
eclio: FAIRE
eclabousse: ETRE
eclairer sa lanterne: OUBLIER
eclat: FAIRE
eclats: VOLER
ecluses: LÂCHER
ecole: APPARTENIR, ETRE,
FAIRE. RENVOYER, SENTIR econome: ETRE economies: ALLER, FAIRE ecot: APPORTER ecoute:
METTRE^ ecoute s'il pleut: ETRE ecoutes: ETRE ecran: CREVER, PORTER ecrevisse: MARCHER ecrit:
COUCHER
ecueils: NAVIGUER, SURMONTER ecureuil: TOURNER ecureuils: JOUER ecurie: ENTRER ecuries d'Augias:
NETTOYER ecus: AVOIR eczema: DONNER effet: FAIRE
effets: COUPER, MENAGER effort: FAIRE, FOURNIR,
PORTER efforts: DISPERSER, MENAGER egal: AVOIR egard: AVOIR egards: AVOIR, ENTOURER,
MONTRER elan: PRENDRE
elance comme un peuplier: ETRE elections: REMPORTER elegance:RAFFINER element: ETRE elephant:
ETRE
eleve: POUSSER, RATTRAPER eleve au jus de concombre: AVOIR embages: PARLER emballages:
CONSIGNER embarque: ETRE embarquer: LAISSER
______________________________390
embarras: AVOIR, FAIRE,
SORTIR, TIRER embarres: AVOIR emberlificoter: LAISSER emblee: PORTER embonpoint: CREVER
embouche: ETRE embuches: SEMER embuscade: DONNER emoi: METTRE, SOULEVER empecheur: ETRE
emploi: FAIRE emplois-jeunes: CREER emporte-piece: CRITIQUER,
FAIRE^ emporte: ETRE en: CROIRE
enceinte: ETRE, TOMBER encensoir: DONNER encheres: METTRE. MONTER,
VENDRE enclume et le marteau: ETRE encre: ECRIRE, REPONDRE endette: ETRE endever: FAIRE
endosser: FAIRE â l'endroit: PRENDRE enfant: ELEVER, ETRE, FAIRE enfant sur Ies bras: RETROUVER
enfants: ELEVER, FAIRE, JOUER enfiler: ETRE engueulade: RAMASSER enjeu: METTRE ennemi:
GRIGNOTER ennuyeux: ETRE enquete: MENER enseigne: LOGER ensemble: TENIR entame: AVOIR
entendre: VOULOIR entendre raison: FAIRE entendu: AVOIR entete: ETRE entorse: FAIRE
entorses: CONNAÎTRE, FAIRE, SUBIR
391
entrecote: GAGNER
entree: FAIRE, REFUSER
entrees: AVOIR
entreprise: EMBARQUER
entrer: FAIRE
entretien: PASSER
entuber: FAIRE
envers: DECOUVRIR
â l'envers: PRENDRE
envie: AVOIR, MOURIR, SECHER
envier: AVOIR
envieux: FAIRE
envoye: ETRE
epate: FAIRE
epaule: FAIRE, PRETER
epaules: AVOIR, HAUSSER, SENTIR, TOUCHER
epee dans Ies reins: METTRE
eperdument: MOQUER
eperons: GAGNER
epiderme: AVOIR
epinards: METTRE
epine: ENLEVER, OTER, RETIR-
ER, TIRER epines: ETRE epingle: MONTER, TIRER eponge: AVOIR, BOIRE, JETER,
PASSER, PRESSER epoque: ETRE, FAIRE epreuve: ETRE, METTRE equipage: ETRE equipe: FAIRE equivoque:
PRETER ergots: DRESSER, MONTER ermite: VIVRE erreur: FAIRE, GARDER,
REVENIR esbrouk: FAIRE escalier: DEVALER, MONTER escient: UTILISER escroc: ETRE espece: ETRE
especes: CONVERTIR esperances: ATTEINDRE, AVOIR,
CARESSER espion: RETOURNER
___________________ETRIERS
espoir: AVOIR. LAISSER, VIVRE espoir cheville: AVOIR espoirs: METTRE. VOIR esprit: AVOIR, CEDER,
EFFACER, ENVOLER, ETRE, FAUSSER, GARDER, METTRE, OUVRIR, PERDRE, RAYER, REMETTRE,
RENDRE, TENDRE, TRAVERSER esprit d'equipe: AVOIR esprit de l'escalier: AVOIR esprit de corps: AVOIR
esprit militaire: AVOIR esprits: CHLOROFORMER, PERDRE, RASSEMBLER, REPRENDRE, RETROUVER
essor: PRENDRE essuie-glaces: METTRE est: SAVOIR
estime: AVOIR, BAISSER, FORCER, HAUSSER, MARCHANDER, TENIR estoc: PRENDRE estocade: DONNER
estomac: AVOIR. BARBOUILLER, CREUSER. DECOMMANDER, FAIRE, GARNIR, MANQUER, OUVRIR,
RESTER, TOURNER estomac creux: AVOIR estomac dans Ies talons: AVOIR etalage: FAIRE etamine: PASSER
etape: BRULER, GRILLER etat: ETRE, FAIRE, METTRE,
REMETTRE, SENTIR etat d'urgence: VIVRE etats: ETRE etau: DESSERRER etincelles: FAIRE etiquette: JUGER
etoile: COUCHER, LOGER etonnement: BAVER, BEER,
JOUER etouffe: ETRE etourdie: AGIR etre: AIMER
etriers: PERDRE, QUITTER, VIDER
ETROIT
392
etroit: VIVRE
etudes: CANTONNER, FAIRE
Eve: CONNAÎTRE
eveil: DONNER, ETRE
eveille: ETRE
evenement: COUVRIR, FAIRE
evenements: ACCUSER
eventail: JOUER
evidence: METTRE, REFUSER, RENDRE
evier: BOIRE
evoluer son image: FAIRE examen: METTRE exces: ETRE excuse: SAISIR excuses: CONFONDRE,
PRESENTER exempIe:PRECHER exempt: ETRE exercice: ETRE, PRENDRE existence: CONSACRER extrait de
naissance: AVALER extras: FAIRE extreme: PASSER extreme onction: ADMINISTRER extremites: VENIR
exutoire: SERVIR
F
fable: ETRE
faţade: AVOIR, REFAIRE
face: CHANGER, CRACHER,
FAIRE, GARDER, PERDRE,
SAUVER, VOILER face de careme: AVOIR facile: ETRE facilite: VERSER facons: ETRE sans facons: AGIR de
facto: PRIVER facture: REGLER fadaises: DEBITER fagot: SENTIR
fagote: ETRE
faible: AVOIR
faiblesse: JOUER
failli: AVOIR
faim: AVOIR, CREVER,
MANGER, MOURIR, RESTER, RESTER. TROMPER faire: AVACHIR, AVOIR, FAILLIR, FAIRE, LAISSER,
SAVOIR, VOULOIR â faire: ATTACHER faire foutre: ALLER faire pendre: ALLER faire pisser Medor: ENVOYER
faire surface: ARRIVER faire voir ailleurs: ALLER faire voir par Ies Grecs, Ies
Marocains: ALLER faiseuse: ETRE
fait: ALLER, ARGUER, AVOIR, DIRE, ETRE, METTRE, PRENDRE, SENTIR, VENIR fait et cause: PRENDRE
faite: ETRE familier: ETRE familie: REMORQUER familie de livres d'images: AVOIR famine: CRIER fanfare:
CELEBRER, COM-
MENCER fantaisie: PASSER fard: PIQUER farine: ETRE, ROULER comme farine: RIRE fatigue: ACCUSER
fauche: ETRE fausse-couche: FAIRE faute: FAIRE, PRENDRE,
PRENDRE fauteuil: ARRIVER, BRIGUER faux: ARGUER, ETRE, INSCRIRE,
PORTER faux air: AVOIR faux-bond: FAIRE faux col: ALLER
393
faux-fuyant: RECOURIR
faux pas: COMMETTRE, FAIRE
faveur: FAIRE
faveurs: ACCORDER
favorable: DIRE
feeling; A VOIR
femme: BARATINER.
CHERCHER, ENVOYER, ETRE. FORCER, LEVER, SAUTER femme au foyer: ETRE femme cornette: FAIRE
femme de preş: SERRER fenetre: OUVRIR fer: CONQUERIR, CROIRE, PORTER, REMUER, RETOURNER
ferme: BOIRE, CHAMAILLER,
ETRE, TENIR, TRAVAILLER ferme: ETRE ferre: ETRE fers: FORGER feru: ETRE ferule: ETRE fesse: AVOIR
fesses: ATTRAPER, AVOIR, BOTTER, COLLER, MONTRER, POSER, SERRER fesses a poignee: PRENDRE
fete: ETRE, FAIRE, SOUHAITER fetes: ETRE
feu: ALLER, AVOIR, BRULER, CONQUERIR, COURIR, CRACHER, CRAINDRE, CRIER, ETRE, FAIRE,
JETER JOUER, METTRE, MONTER, OUVRIR, PETER, PRENDRE, SAUTER, SORTIR, VOIR feu des quatre
fers: FAIRE feu et flammes: LANCER feu rouge: PILER feu vert: DONNER feuille: TREMBLER feuille morte:
DESCENDRE feux: ETRE, FAIRE, TROUVER
feve: RENDRE
fi: FAIRE
fiable: ETRE fiacre: REMISER fiasco: FAIRE fibre militaire: AVOIR ficele: ETRE
ficelle: DEMENAGER, ETRE.
TIRER ficelles: CONNAÎTRE, MANIER,
TIRER, TIRER fichu: ETRE fichu caractere: AVOIR fidele: RESTER fier: ETRE
fierte: METTRE, TIRER fierte dans sa poche: METTRE fievre: COUPER fievre de cheval: AVOIR figue: FAIRE
figure: CASSER, CRACHER,
FAIRE figure de croque-mort: AVOIR fii: PERDRE, TENIR fii en aiguille: CONTER,
RACONTER fii sur la langue: AVOIR fii â la patte: AVOIR fii â retordre: DONNER file: RESTER, SUIVRE
filet: TENDRE, TRAVAILLER filigrane: LIRE fille: ETRE, JOUER, LEVER fille deux gendres: FAIRE filles:
AVOIR, COURIR, JOUER film: ESQUINTER filon: TROUVER fils: ETRE, TENIR fin: FAIRE, JOUER,
MENER, METTRE. PRENDRE, TIRER, TOUCHER fin mot: CONNAÎTRE finances: REDRESSER fine: ETRE
fine bouche: ETRE
FINE
FINS
fins: ARRIVER, ARRONDIR, INFORMER, PARVENIR fins de mois: BOUCLER fiole: PAYER fissa: FAIRE
fissure: BOUCHER fixe: ETRE
flagrant delit: PRENDRE flambeau: LÂCHER, PASSER,
TRANSMETTRE flamberge: METTRE flambe: ETRE
flambee: ANTICIPER. FAIRE flamme: DECLARER flammes: DESCENDRE, ETRE,
JETER, PETER flan: ETRE
flanc: DECOUVRIR, ETRE, METTRE, PRETER, RESTER, TIRER flancs: BATTRE, FLATTER flanelle: FAIRE
flas-flas: FAIRE fleche: FAIRE, FILER, MONTER,
PARTIR flenime: AVOIR, BATTRE, TIRER fleur: ARRIVER, ETRE. FAIRE,
PARTIR fleurette: CONTER fleurs: ALLER, COUVRIR, DIS-
POSER, PARTIR flinguer: AVOIR flirt: AVOIR flop: FAIRE flores: FAIRE
flot: ETRE, MAINTENIR, METTRE, REMETTRE flots: COULER flotte: BOIRE flutes: ACCORDER, JOUER,
TIRER foi: AJOUTER, CLAMER, CROIRE, ETRE, FAIRE, JURER foies: AVOIR, MANGER, RONGER
394
foin: AVOIR, FAIRE. METTRE
foire: FAIRE
fois: REPRENDRE, SORTIR
folie: AVOIR
foile: ETRE
fonctions: CONFIRMER
fond: CONNAÎTRE. ENVOYER.
POUSSER, TOUCHER fond de la culotte: ATTRAPER fonde: ETRE
fonds: ETRE, MANGER, PRETER fonds de comnierce: AVALISER,
COULER forcat: TRAVAILLER force: ETRE, REUSSIR force du poignet: ACQUERIR force: ETRE forcer:
LAISSER forces: DISPERSER, PRESUMER,
RAMASSER, REMONTER forfait: DECLARER forme: ETRE, RETROUVER formulaire: REMPLIR fort:
ALLER, ETRE. FAIRE fort d'aplomb: ETRE fort en theme: ETRE fortune: ACQUERIR, ARRONDIR,
COURIR, DELESTER, FAIRE, HERITER, JOUER fortune du pot: DÎNER fortunes: NIVELER fosse:
CREUSER fou: AVOIR, FAIRE, RENDRE foudres: ATTIRER fouet: FRAPPER, HEURTER fouetter: AVOIR
quoi fouetter un chat: AVOIR fouiller: POUVOIR foule: FENDRE
foulee: ALLONGER, TROUVER four: FAIRE fourbis: AVOIR fourches caudines: PASSER fourchette: ETRE,
JOUER fourmis: AVOIR
395
foumeaux: QUITTER fourrer: SAVOIR foutre: AVOIR foutu: ETRE foutu caractere: AVOIR foyers:
RENVOYER fracas: CHASSER fracture:REDUIRE fraîche: ETRE fraîchement: RECEVOIR frais: AMORTIR,
ARRETER, COUVRIR, ETRE, FAIRE, METTRE, PRENDRE, RENTRER frais de l'Etat: VOYAGER frais de la
princesse: VOYAGER fraise: RAMENER fraises: SUCRER franc: AVOIR, ETRE franc etrier: ARRIVER,
COURIR franc parler: AVOIR, CONSERVER franc-tireur: AGIR France: ETRE franco: ALLER francs:
FAIRE frappe: ETRE frapper: FAIRE
frayeur: REMETTRE, SURMONTER free-lance: TRAVAILLER frein: METTRE, RONGER freins: DERAPER
frelons: AVOIR friand: ETRE fric: PAUMER friche: ETRE
fricot: ENDORMIR, FAIRE frigidaire: METTRE frigo: METTRE frime: FAIRE fringale: AVOIR frit: ETRE
frite: AVOIR froc: FAIRE, MOUILLER, PISSER,
PORTER froc aux orties: JETER
______________GALIPETTES
froid: ATTRAPER, AVOIR, BATTRE, DONNER, FAIRE, PRENDRE, TRANSIR froid aux yeux: AVOIR
fromage: FAIRE, MANGER,
RETIRER fronde: MENER front: ABORDER, ABORDER, ATTAQUER, AVOIR, COURBER, FAIRE,
HEURTER, INCLINER, MENER, MONTER, PRENDRE frousse: AVOIR, FLANQUER frousse â zero: AVOIR
fruit: COUPER fruits: PORTER frusques: PORTER fuite: PRENDRE fumee: ENVOYER, PARTIR en fumee:
ALLER fureur: ASSOUPIR, FAIRE fusees: MELER
fusil: CHANGER, COLLER, ETRE, METTRE
G
gâchette: APPUYER, AVOIR
gâchis: ETRE, SORTIR
gadin: RAMASSER
gaffe: FAIRE
gage: METTRE
gages: DONNER
gageure: SOUTENIR
gagnant: DONNER, JOUER
gai: ETRE
gaiete: FAIRE
gain: OBTENIR
gaîte: RENONCER
gale: AVOIR
galere: FAIRE
galerie: EPATER, POSER
galette: AVOIR
galipettes: FAIRE
GALON________________
galon: DONNER, PRENDRE galons: ARROSER, CONQUERIR,
GAGNER galons de tenor: CONQUERIR gambettes: JOUER gamelle: RAMASSER gamin: RHABILLER
gamme: CHANTER gammes: FAIRE gant: ALLER, JETER, RAMASSER,
RELEVER, RETOURNER gants: DONNER, METTRE,
PRENDRE garant: PORTER^ garson manque: ETRE garde: BAISSER, DESCENDRE,
ENFERRER, MONTER.
PRENDRE en garde: METTRE garde-â-vous: ETRE, TENIR gardes: ETRE, METTRE, TENIR gare: CRIER
gate: AVOIR gâteau: ENFOURNER,
PARTAGER, RECLAMER gauche: ENDETTER, METTRE,
SERRER â gauche: ETRE gave: ETRE gaz: DONNER, METTRE,
REDUIRE, REMETTRE,
ROULER gazometre: EMPLIR gemir: FAIRE gemonies: VOUER gencives: ENVOYER gendarme: FAIRE
gendres: TROUVER general: BOMBARDER gene: ETRE genie en herbe: ETRE genou: COUPER, FLECHIR,
POSER genoux: ALLER, ARRIVER,
ETRE, METTRE, PLOYER,
TOMBER
_____________________________396
â genoux: DEMANDER
genre: AVOIR
gens: UNIR
gens de tout poil: RECEVOIR
gerbe: AVOIR
gesier: METTRE
Gibbs: SOURIRE
gibier: ETRE
gifle: ALLONGER, COLLER.
FLANQUER gilet: PLEURER girafe: PEIGNER giron: SORTIR gîte et le couvert: OFFRIR glace: BRISER.
ETRE, ROMPRE,
SUCER glace: ETRE glacons: SUCER glaive: TIRER glandes: AVOIR glas: SONNER glisser: LAISSER globe:
METTRE gloire: COUVRIR, FAIRE, RENDRE,
TIRER, TRAVAILLER gloser: FAIRE godet: ENVOYER gogo: AVOIR, TROUVER gogotte: ETRE goguette:
ETRE, METTRE gomme: DONNER, ETRE, METTRE gonds: SORTIR hors des gonds: JETER hors de ses
gonds: JETER gonfle: ETRE gonzesse: EMBRAYER goret: SAIGNER gorge: AVOIR, PRENDRE,
RACLER, RENDRE, SENTIR.
TENDRE gorge deployee: RIRE gorges: FAIRE gosier: AVOIR, HUMECTER,
RINCER gosier en pente: AVOIR
397 GUETRES
gosse: ETRE goudron: ETRE goujon: TAQUINER goulot: BOIRE gourme: JETER gourmette: LÂCHER gousset:
AVOIR
gout: AVOIR, LAISSER, METTRE, OTER, PRENDRE, REDE-VENIR, RELEVER, REMETTRE gouts: AVOIR
goutte: AVOIR, COMPRENDRE,
OFFRIR gouttes: SUER
gouttes d'eau: RESSEMBLER gouvernement: CONSPUER,
CULBUTER, RECONNAÎTRE grâce: AVOIR, CRIER, DEMAN-DER. PAIRE, REFUSER, RENDRE, TROUVER
grâces: ATT1RER, RENTRER
grade: AVOIR, MONTER, PRENDRE
grain: AVOIR, MELER, METTRE, SEMER, VEILLER
grain de sel: METTRE
graine: CASSER, MONTER, PRENDRE
graisse: CREVER, PETER
grand: ETRE, FAIRE, VOIR
grand air: AVOIR
grand jour: ECLATER, MONTRER
grand monde: AVOIR
grand pavois: HISSER
grand comme un peuplier: ETRE
grand pied: VIVRE
grands: FREQUENTER
grands airs: AFFECTER
grands moyens: EMPLOYER
grappe: LÂCHER
grappin: METTRE
gras: FAIRE, PARLER
gratte: FAIRE
gratter: POUVOIR
gre: AGIR, FAIRE, SAVOIR
gre â gre: CONCLURE
grec: FROTTER
grelot: ATTACHER
grelots: AVOIR
grenier: ALLER
grenouille: ETRE, MANGER.
TOMBER gregues: TIRER greve: BRISER grief: FAIRE griefs: AVOIR
griffe: ETRE, TENIR, TOMBER griffes: ARRACHER, RENTRER gril: ETRE, TENIR grille: AVOIR grille. ETRE
griller: FAIRE grimper: SENTIR grincant des dents: HERISSER gringue: FAIRE grippe: COUVER, PRENDRE
grisbi: TOUCHER grise mine: FAIRE grive â l'appeau: APPROCHER groggi: RESSORTIR gros: AVOIR, ETRE,
JOUER,
RISQUER, SEMBLER gros bonnets: FROTTER gros sur le cceur, sur la pătate:
AVOIR gros Jean: RESTER Gros-Jean: ETRE grosse caisse: BATTRE grosse huile: ETRE grosse legume: ETRE
gruger: FAIRE guepier: DONNER, FOURRER,
SORTIR, TOMBER guerre: CEDER, ENTRER, ETRE,
FAIRE, PARTIR guerre Iasse: RENONCER guet: FAIRE guetres: ALLER, LAISSER,
TRAÎNER
GUEULE
gueule: AVOIR, BAISER, CASS-ER. COUPER, ETRE, FAIRE, FENDRE, FERMER, FOUTRE. PAUMER,
PRENDRE, RAMENER, TAIRE
gueule enfarine: VENIR
gueule du loup: FOURRER, JETER, PRECIPITER
gueuleton â tout casser: FAIRE
gueuse: COURIR
guibolles: JOUER
guides: CONDUIRE
guigne: SOUCIER
guilledou: COURIR
guinde: ETRE
guise: AGIR
guitare: GRATTER
H
habille: ETRE
habit: PRENDRE
habit vert: BRIGUER
habits: REVER
habitude: ROMPRE
habitudes: AVOIR, EPOUSER
hache: PORTER
hache de guerre: DETERRER, ENTERRER
hacher: FAIRE
haine: ASSOUPIR, ASSOUVIR,
RENTRER haleine: AVOIR, COURIR, PER-DRE, REPRENDRE, TENIR hors d'haleine: ETRE hallali:
SONNER hallebardes: PLEUVOIR hamecon: GOBER, MORDRE hanneton: AVOIR harcele: ETRE harengs:
SERRER haricot: COURIR, TAPER haricots: TOUCHER harnais: BLANCHIR
______________________________398
haro: CRIER
hasard: DEVOIR, LAISSER.
LIVRER hausse: ETRE
haut: CONTEMPLER, DEMANDER, DIRE, EMPORTER, ESTIMER, ETRE, PENSER, PRENDRE, TOMBER,
TRAITER, VISER, VOIR haut en bas: REGARDER haut-le-cceur: AVOIR haut et court: PENDRE haut que
son cui: PETER haut que son derriere: PETER haut que ses fesses: PETER haut de sa grandeur: TRAITER
haut voi: ETRE haute idee: AVOIR hauteur: ETRE hauts: AVOIR, CONNAÎTRE havre: ATTEINDRE,
TROUVER herbe: COUPER, POUSSER herbe sous Ies pieds: FAUCHER herbes de la Saint-Jean: EMPLOYER
herisse: ETRE heritage: CROQUER herpes: FAIRE heur: AVOIR
heure: ARRETER, ATTENDRE, AVOIR, ENNUYER, ENTENDRE, ETRE, METTRE, OBEIR, PASSER,
REMETTRE heure de son clocher: RESTER heures: COMPTER heureux: ESTIMER, ETRE hierarchie:
ALERTER, REFERER hirondelle: AVOIR histoire: ETRE, FAIRE,
MARCHER histoire de parler: DIRE histoires: ATTIRER, FAIRE,
RACONTER hiver P.P.H.: PASSER holâ: METTRE holocauste: FAIRE
399
hommage: RENDRE
homme: ETRE. LEVER, SENTIR
honiieur: ETRE, FAIRE,
MANQUER, METTRE,
TERNIR, TIRER,
TRAVAILLER honneurs: AVOIR, FAIRE,
GOBERGER honte: AVOIR, RETOURNER hoquet: AVOIR hors: ETRE, METTRE hostile: ETRE. MONTRER a
hue et â dia: AVANCER, TIRER huile: BAIGNER, ETRE, METTRE,
VERSER huile sur le feu: JETER huiles: NAGER
huis clos: DELIBERER, SIEGER huit jours: DONNER huitaine: REMETTRE humeur: AVOIR, ETRE,
GARDER, METTRE, SENTIR humiliations: ABREUVER hussarde: FAIRE
1
idee: AVOIR, CREUSER, DELAYER, DONNER, TOURNER
idees: AVOIR, CHANGER, DECANTER, DONNER, EPOUSER, RESSASSER
identite: DECLINER. JUSTIFIER
ignorant: ETRE
illusions: BERCER, NOURRIR, REPAÎTRE
image: PEAUFINER
imaginer: INGENIER
imbibe de vin rouge: ETRE
impair: COMMETTRE, FAIRE
impatience: GRILLER, PIAFFER, SECHER
importance: ATTACHER
______________________JACHERE
important: TRANCHER
n'importe quoi: RACONTER
imposer: LAISSER
impossible: ETRE
impots: LEVER, PRELEVER
improviste: SURGIR
impunite: FAIRE
imputations: ETRE
incollable: ETRE
inconnu: ETRE
increvable: ETRE
index: METTRE
indignation: CRIER. SOIJLEVER
informations: ALLER, DISTILLER
ingratitude: PAYER
înjure: AVOIR. FAIRE, GARDER, LAVER
injures: ABREUVER, AGONIR, CRACHER, CRIER, ERUCTER, LANCER, PROFERER, RECEVOIR,
REPANDRE innocence: PROTESTER innocents: JOUER instruction: AVOIR intelligence: AVOIR, VIVRE
intelligences: AVOIR, MENAGER interdit: ETRE, LAISSER interet: AVOIR interets: SERVIR interroge: ETRE
intraitable: ETRE invente: AVOIR investigations: CONDUIRE,
POURSUIVRE invitation: DECLINER, RENDRE irruption: FAIRE ivraie du bon grain: SEPARER quand on est
ivre: FAIRE
J
jabot: ENFILER, GONFLER jachere: LAISSER
JACQUES___________________
Jacques: FAIRE jalousie: CREVER jaloux: ETRE jamais: ARRIVER jamais vu: ETRE jambe: ALLER, FAIRE,
TENIR par-dessous Ia jambe: TRAITER jambes: AVOIR, COUPER, COURIR, DEROUILLER, DETALER, ETRE,
FLAGEOLER JOUER, SENTIR, SENTIR, SEN-TIR, TIRER, TRICOTER jambes â son cou: PRENDRE jaquette:
ETRE jar: DEVIDER jardin secret: PROTEGER jarret: SECOUER jaune: ETRE, RIRE jaunisse: FAIRE Java:
FAIRE jerbe: CRAVATER jet: ETRE jete: ETRE
jetons: AVOIR, DONNER, FICHER jetons â zero, boules: AVOIR jeu. ABATTRE, AVOIR, CACHER, COUVRIR.
DECOUVRIR, ENTRER, ENTRER, ETRE, FAIRE, FAUSSER, JOUER, LIRE, MENER, METTRE, PIQUER,
PRENDRE, PRETER, SORTIR hors jeu: ETRE, METTRE jeun: ETRE
jeune: ETRE, FAIRE, HABILLER job: MONTER joie: AVOIR, DEBORDER, EPANOUIR, FRETILLER, NAGER,
REMPLIR, SAUTER, SENTIR joint: TROUVER joii: DEGUISER, ETRE joli-coeur: FAIRE joii coup de
fourchette: AVOIR jonc: PELER jouant: FAIRE
_____________________________400
joue: RECEVOIR, TENDRE,
TENIR autrejoue.PRESENTER en joue: COUCHER jouer: FAIRE joues: AVOIR, CALER joueur: ETRE,
MONTRER.
OUVRIR joug: SECOUER, TOMBER joujou: FAIRE
jour: AGIR, ARRETER. DONNER, ETRE, FAIRE, METTRE, MONTRER, PERCER, PRENDRE. PRESENTER,
RENONCER, VOIR jour Ie jour: VIVRE journaux: CRIER journee: FICHER jours: AVOIR, COMPTER,
COULER, FINIR joyeuses: AVOIR juge: ETABLIR juge: CROIRE
jugement: ETAYER, PASSER, PORTER, RENDRE, REVISER. TRADUIRE juger: TIRER jupon: COURIR jus:
CUIRE, JETER, METTRE juste: ETRE, FRAPPER, TOMBER justesse: GAGNER, SAUVER justice: APPELER,
FAIRE. RENDRE. TRADUIRE justicier: POSER
K
kiki: SERRER kilometre: BOUFFER
L
la: DONNER
la: DEMEURER. ETRE, PASSER, RESTER, TOPER
401
LIEU
lac: TOMBER lacet: PASSER lâcher: AVOIR
lacune: COMBLER, REMPLIR laid: ETRE laine: TOMBER laisse: MENER laisse: ETRE
Iaisser Ies pepins: MANGER lait: AVOIR, BAPTISER, SUCER lait sur le feu: SURVEILLER lambeaux:
METTRE lames: PISSER laminoir: PASSER lampe: METTRE lance: ROMPRE lance-pierres: ENVOYER
lancee: CONTINUER lances: ROMPRE langue: AVALER, AVOIR, DELIER, DONNER, ECORCHER, ETRE,
METTRE, MORDRE, PARLER, PRENDRE, RAVALER, TENIR, TIRER, TOURNER langues: APAISER languir:
FAIRE lanterne: ECLAIRER lanterner: FAIRE lanternes: CONTER lapin: ALLER, COURIR, ETRE, MONTER,
SENTIR, SORTIR, VIDER, VOYAGER lapins: PARLER. TIRER lard: DEMANDER, ETRE, FAIRE.
RENTRER large: CALCULER, ETRE, GAGNER, MENER, PRENDRE, RATISSER, TENIR, VOIR largement:
DEPASSER, VIVRE largesses: REMERCIER larme: AVOIR, METTRE larmes: AVOIR, ETRE, FONDRE,
PLEURER. RENTRER. RIRE. VIVRE
larrons: ENTENDRE latin: FROTTER, PERDRE latin de cuisine: PARLER lauriers: ENDORMIR, ETRE,
REPOSER lavage: FAIRE leche: FAIRE leche-carreaux: FAIRE leche-vitrines: FAIRE lecon: AVOIR, FAIRE
lecture: DONNER leger: PESER, SENTIR legere: ENGAGER, PARLER,
PRENDRE legion: ETRE legume: ETRE legumes: CRIER Iendemain: CHANGER, VIVRE lent: ETRE lepreux:
TRAITER lessive: ETRE lest: JETER, LÂCHER lettre: SUIVRE â Ia lettre: PRENDRE lettre â Ia poşte:
PASSER lettre morte. RESTER Iettres: AVOIR lettres de feu: INSCRIRE Iettres de noblesse: AVOIR, DONNER
lever le petit doigt: DAIGNER leviers: ETRE
levres: APPROUVER, DESSERRER Iezard: FAIRE, PRELASSER liard: AVOIR
liberte: JOUER, RECOUVRER liberte d'entreprise: AVOIR Iibertes: PRENDRE libre: ETRE libre champ:
DONNER librement: PARLER lice: ENTRER
liens: ROMPRE, RENFORCER lieu: ARRETER, AVOIR, CONVENIR, DESERTER. ETRE
LIEUÂ
402
Iieu a: DONNER
Iieux: ETRE, RENDRE, VIDER
lieux communs: DEBITER,
GARGARISER lievre: COURIR, LEVER lievres: COURIR ligne: ADOPTER. ECARTER, ENTRER, ETRE,
GARDER, METTRE, TIRER ligne jaune: CHEVAUCHER entre Ies lignes: LIRE limpide. ETRE linge sale en
familie: LAVER Hon: ALLER, BOUFFER lion(s): BATTRE lippe: FAIRE liquide: AVOIR lisiere: TENIR liste:
DRESSER, ETRE lit: FAIRE, GARDER, METTRE, MOURIR, OUVRIR, POSER, PRENDRE litiere: FAIRE
livre: AVALER, DEPOUILLER,
ETRE. PARLER livree: PORTER livres: DECLASSER, PÂLIR locomotive: FUMER loges: ETRE loge: ETRE
loi: ABRITER. CONTOURNER, ETRE, FAIRE, METTRE, SANCTIONNER, TOMBER, TOURNER loin:
ALLER, ETRE, LAISSER.
PREFERER, REVENIR, VOIR loir: DORMIR loisir: AVOIR
loisirs: MEUBLER. OCCUPER long: DIRE, ETRE, SAVOIR longtemps: AVOIR, METTRE,
TENIR longue main: CONNAÎTRE,
PREPARER longuement: DEJEUNER
longueur: TIRER. TRAÎNER
look NAP: AVOIR
loque: ETRE
loques: ETRE
lorgnette: REGARDER, VOIR
lot: GAGNER, TOUCHER
loti: ETRE
louanges: CHANTER
louche: RENIFLER
loucher: FAIRE
loup: ENFERMER
loupe: REGARDER
loups: HURLER
Iourd: ETRE. FAIRE. PESER,
SAVOIR lourd sur le cceur, sur la pătate:
AVOIR Iourde: BOUCLER hors de lui: JETER lumiere: ETRE, FAIRE, METTRE lundi: SUIVRE
lune: ABOYER, DEMANDER, ETRE, PROMETTRE, TOMBER lunettes: CHAUSSER lune: ETRE lurette:
AVOIR lutte: EMPORTER, OBTENIR.
POURSUIVRE luxe: DONNER, PAYER
M
mâcher: PARLER machine arriere: FAIRE mâchoire: ESCRIMER machoires: ESCRIMER, JOUER,
SERRER madeleine: ETRE, PLEURER mademoiselle Jordonne: FAIRE Magnificat: ARRIVER magouilles:
HISSER mai: PLANTER maigre: ETRE. FAIRE
403
maille: AVOIR maiii: AVOIR. CHANGER, CREVER, DIRIGER, FAIRE, FORCER, GARDER, LEVER,
MANGER, METTRE, PASSER PERDRE, PETER, PORTER, PRENDRE, PRETER, RECEVOIR, TENDRE,
TENIR main armee: ATTAQUER main chaude: JOUER main sur Ia conscience: PARLER main dans Ie dos:
PASSER main-forte: PRETER main dans la main. MARCHER main en main: PASSER main de maître: FAIRE,
INTERPRETER main morte: ALLER mains: AVOIR, ETRE, FAIRE. LAVER, LIER, METTRE. REMETTRE,
RENTRER, REPRENDRE, ROUGIR, SENTIR, SERRER. TENIR, VENIR mais: POUVOIR maison: REMUER
maison clefs en main: LOUER maître: AGIR, ETRE, MENER, PARLER, PASSER, REGNER, RENDRE,
TROUVER maîtresse femme: ETRE maîtrise: MENER majeur: ETRE major: ETRE, SORTIR mal:
ACCOMMODER, AVOIR, DONNER. ETRE, FAIRE, MARIER, MARQUER, METTRE, PASSER, PORTER
PRENDRE, PRESENTER. REMETTRE, RENDRE, RESISTER, SOIGNER, SUPPORTER, TENIR, TIRER.
TOMBER, TOMBER, TOURNER, VOIR mal â I'aise: ETRE mal de chien: EPROUVER
_MAjiO«AjVDISE
mal mărie: ETRE mal dans sa peau: SENTIR mal en pis: ALLER mal en point: SENTIR malade: ETRE, TOMBER,
VOIR maladie: ATTRAPER, COUVER, FAIRE, GAGNER, REVENIR, SORTIR, TRANSMETTRE malchance:
JOUER malentendu: DISSIPER malfaiteur: HARPONNER malheur: FAIRE, JOUER,
TOMBER malheureux: ETRE malice: ENTENDRE mălin: ETRE, FAIRE. JOUER malle: FAIRE malversations:
ACCUSER mamours: FAIRE manche: AVOIR, BRANLER, ETRE, FAIRE, JETER, REMPORTER, SORTIR,
TIRER, TOMBER manches: RETROUSSER manchettes des journaux: FAIRE manchot: ETRE mande: ETRE
mange haleine: AVOIR manger: AVOIR, LAISSER,
PERDRE maniere: DEGOTER, RECOURIR,
RENVOYER maniere d'acquit: FAIRE manieres: FAIRE manoeuvre: PERCER manque: ETRE manque de pot:
AVOIR manquer: VENIR manteau: FAIRE, PASSER manuscrit: RAPETASSER maquis: PRENDRE marbre:
LAISSER, RESTER marchand: ETRE marchandise: ETALER, FARDER, LAISSER
MARCHE
404
marche: FERMER, METTRE marche: CONCLURE, ETRE,
FAIRE, METTRE, ROMPRE marcher: FAIRE, LAISSER marcher droit: FAIRE marcher qqn au doigt et â l'oeil:
FAIRE marcher qqn au pas: FAIRE maree: ARRIVER, TENIR marees: ADONNER, CRAMPONNER marelle:
JOUER margarine: BAIGNER marge: VIVRE marguerite: EFFEUILLER mariage: FAIRE
mariage de main gauche: FAIRE Marie-couche-toi-Iâ: ETRE mariee: PLAINDRE mariner: LAISSER mariol: FAIRE
marioles: JOUER marlou: FAIRE marmite: ECUMER marmot: COLLER, CROQUER marmotte: DORMIR
maroquin: FAIRE, OBTENIR,
VISER marque: ETRE marre: AVOIR marron: PAUMER marrons: TIRER marş en careme: ARRIVER marteau:
ETRE entre le marteau et l'enclume:
ETRE martel: METTRE masque: JETER, POSER,
TOMBER massacre: ENVOYER masse: DORMIR matamore: FAIRE match: FAIRE matelas: AVOIR matin: ETRE,
GRATTER matinee: FAIRE
mauvais: FILER mauvais cheval: MISER mauvais coton: FILER mauvais coup: MEDITER mauvais oeil: AVOIR,
CONSIDERER, REGARDER mauvais pas: TIRER mauvaise: TROUVER mauvaise part: PRENDRE mauves par Ia
racine: FUMER mec: ALLUMER, DESCENDRE,
RECTIFIER mechant: ETRE meche: DECOUVRIR. ETRE,
EVENTER, VENDRE medaille: DECROCHER mefiance: ENDORMIR meilleures: PASSER meilleurs sentiments:
RAMENER melancolie: ENGENDRER melasse: ETRE
membres en compote: AVOIR meme: ETRE
memoire: AVOIR, DEROUILLER, FARCIR, LAVER, RAFRAÎCHIR, RAYER, REMETTRE, TERNIR menaces:
FORMULER,
PROFERER, REPANDRE menage: ETRE, FAIRE, METrRE menage avec la Camarde: FAIRE menages: FAIRE
mener: LAISSER meneur: ETRE meneurs: JOUER
meninges: FATIGUER, TRITURER mensonges: BOURRER, DEBITER,
EMPETRER, ENFERRER menteur: ETRE menton: LEVER menu: RACONTER, RECONSTITUER menu comme
chair â pate:
FIACHER menu-menu: HACHER
405
mepris: CRIER, DEVERSER,
FAIRE mer: AVALER, PRENDRE,
REPRENDRE, TENIR merci: ETRE, LIVRER, METTRE,
TENIR â Ia merci: ETRE merde: AVOIR, PRENDRE mere-grand: RENVOYER merites: RAPETISSER mers:
COURIR, ECUMER merveiJle: FAIRE messe: ALLER, CELEBRER,
DIRE, ETRE, SERVIR messes basses: FAIRE mesure: COMBLER, DONNER, ETRE, OUTREPASSER, PERDRE
mesures: AVOIR met Ies pieds: SAVOIR meteore: BRILLER, PASSER metier: ETRE, GÂCHER,
GOUTER, ILLUSTRER, MAN-QUER, METTRE metro: AVOIR
metro-boulot-dodo: CUMULER mettre: AVOIR, FAIRE, SAVOIR meuble: HABrTER meubler: TROUVER, ETRE,
INSTALLER, METTRE, SAUVER, VIVRE meubles: GARER Midiei: FAIRE miches: AVOIR mieros: TRUFFER
midi: CHERCHER mie de pain: ETRE miel: ETRE, FAIRE miette: AVOIR, PERDRE miettes: METTRE,
REDUIRE mieux: AGIR, AIMER, DEMAN-DER, ESPERER, ETRE, FAIRE, MARQUER, PRESENTER mi-figue
mi-raisin: ETRE mijauree: FAIRE
MONDE
mijoter: LAISSER
milieu: GARDER
miile: AVOIR, GAGNER,
METTRE, TAPER miile morts: SOUFFRIR millimetre: FAIRE mince: ETRE
mince comme un peuplier: ETRE mine: AVOIR, FAIRE, PAYER mine de dix pieds de long: FAIRE mine des gens:
JUGER mines: AVOIR, FAIRE minou-minou: FAIRE minute: OBSERVER mirabelle: BOSSER miracle: CRIER
miroiter: FAIRE mis: ETRE
mise: ETRE, SAUVER, SOIGNER mise en place: ANNONCER misere: ARRACHER, AVOIR, CRIER, JOUER,
OBTENIR. PLEURER mistigris: REPASSER mistoufle: ETRE mi-temps: TRAVAILLER mite: AVOIR mitraille:
PAYER mitraille: ETRE moche: ETRE mode: REPANDRE moelle: Sl'CER mceurs: DEREGLER moine: AIMER
moines: ATTENDRE moins: ATTENDRE, PENSER mois: AVOIR moitie: AGIR, ETRE, FAIRE.
METTRE mollo: ALLER moment. AVOIR moments: PASSER monde: ALLER, AVOIR,
CONNAÎTRE, CONTENTER, COURIR, DEBUTER,
MONDE
406
DIVORCER, ETRE, FAIRE, METTRE, POUSSER, REFAIRE, REGORGER, SORTIR, VENIR
autre monde: ENVOYER. EXPEDIER
monde fou: AVOIR
monnaie: ALIGNER
monnaie courante: ETRE
monnaie de sa piece: RENDRE
monnaie de singe: PAYER
monnayable: ETRE
montagne: AVOIR, FAIRE
montagnes: DEPLACER, SOULEVER
monte: ETRE
monte sur des echasses: ETRE
monter: FAIRE
monter la moutarde: FAIRE
montre: FAIRE, JOUER
Montretout: ALLER
monts: ALLER
monts et merveilles: PROMETTRE
monts et par vaux: ETRE
moral: AVOIR, CASSER. REGON-FLER, SCIER
morale: RECONCILIER
morceau: ANNEXER, AVALER, CASSER, CRACHER, EMPORTER, ENLEVER, GOBER, LÂCHER, MANGER
morceaux: MÂCHER
mordant: AVOIR, DONNER
mordicus: AFFIRMER
mordrait la terre le premier: LUTTER
mornifle: PRENDRE
mors: PRENDRE
mort: AVOIR, DONNER, ETRE, FÂCHER, FAIRE, FROLER, METTRE, MOURIR, NAVRER, PENSER,
RESTER, TENIR
â mort: BATTRE
morve: AVOIR
mot: AVOIR, COULER. DIRE, DONNER, GLISSER, JOUER.
PASSER, PIPER, PLACER.
PRENDRE, SOUFFLER,
TOUCHER, TRANCHER,
TROUVER, VALOIR moteur: COUPER, POUSSER mots: AVALER, AVOIR, DIRE,
JOUER, MÂCHER, MANGER,
NOYER, PAYER, RESSASSER,
RETOURNER mots couverts: PARLER â mots couverts: DIRE mou: ALLER. BANDER, BOUR-
RER, ETRE, RENTRER mouche: ECRASER. ETRE,
FAIRE, PRENDRE mouche: ETRE moucher: FAIRE mouches: GOBER. MOURIR,
TOMBER, TUER mouchoir: ARRIVER moudre: PRENDRE moue: FAIRE mouille: ETRE mouise: ETRE moule:
SORTIR moulin: ENTRER, PARLER moulins â vent: BATTRE mourir: ENNUYER mourir â petit feu: FAIRE
mouron: FAIRE mousse: FAIRE mousser: FAIRE moutardier: CROIRE mouton: CHERCHER, SUIVRE moutons:
REVENIR moutures: TIRER mouvement: DONNER. ETRE,
HÂTER. PRENDRE, SUIVRE moyen: AVOIR, TROUVER moyens: AVOIR, ENLEVER,
ETRE, PERDRE moyens du bord: EMPLOYER,
FAIRE muet: ETRE
muie: CHARGER, FERRER mur: CAUSER, COLLER, FAIRE,
PARLER, SAUTER
407___________________
pmur: ETRE
murs: ESSUYER, RASER
mureş: DIRE
murir la poire: LAISSER
muse: TAQUINER
musique: CHANGER,
CONNAÎTRE myope: ETRE
N
„n" ans aux asperges: AVOIR
„n" ans aux cerises: AVOIR
„n" ans aux Iilas: AVOIR
„n" ans aux noix: AVOIR
„n" ans aux pommes: AVOIR
„n" ans aux prunes: AVOIR
„n" ans et toutes ses dents: AVOIR
nage: ETRE
nager: SAVOIR
naissance: TENIR
narine: RESPIRER
nasse: REFERMER
nature: ETRE. VOLATILISER
naturel: ETRE
naufrage: FAIRE
nausee: AVOIR, DONNER
navette: FAIRE
ne: ETRE
neant: REDUIRE
necessaire: BORNER
necessite: FAIRE
negociation: MENER
negociations: ENTAMER
negre: FAIRE. SERVIR
neige: FONDRE
nerfs: AVOIR, DONNER, ETRE,
PORTER, TAPER, VIVRE net: ARRETER, DIRE, METTRE,
PARLER neuf: ETRE, HABILLER,
REMETTRE nez: AVOIR, BAISSER, BOUF-
FER, CASSER, ETRE, FAIRE,
_______________________NUANCES
FOUETTER, FOURRER, JETER, JETER, LEVER, MANGER. METTRE. PASSER. PELER, PIQUER. POINTER,
PRENDRE, RACCROCHER, REGARDER, RETOMBER, RIRE, SENTIR, SORTIR, TORDRE, VOIR nez â nez:
TROUVER niches: FAIRE nickel: ETRE Niort: ALLER nippe: ETRE nique: FAIRE noce: ETRE, FAIRE noeud:
CRAVATER, SERRER,
TRANCHER noir: AVOIR, BROYER, DIRE, ETRE, FAIRE. POUSSER, VOIR noir sur blanc: METTRE noise:
CHERCHER noisettes: PRESENTER noix: ETRE
nom: AVOIR, FAIRE, PORTER nombril: PRENDRE, REGARDER nomine: ETRE
noms: DECLINER, TRAITER noms d'oiseau: DONNER noms d'oiseaux: TRAITER non: DERANGER, DIRE non-
lieu: DEMANDER non-retour: ATTEINDRE,
FRANCHIR nord: PERDRE normand: REPONDRE note: PRENDRE, SALER nouba: FAIRE nourrîce: ETRE
nouveau pas: FAIRE nouvelle: CORNER, REPETER nouvelles: ALLER, DONNER,
ECUMER nu: ETRE. ME'ITRE nuances: FMBARRASSER
NUES_______________________
nues: ETRE, PORTER, SAUTER,
TOMBER nuire: ETRE nuit: DORMIR, ETRE. FAIRE,
REVER nuits blanches: PASSER nul: ETRE numero: FAIRE, TIRER
O
obei: ETRE
obeissance: RAPPELER
objection: BALAYER
objet: ETRE, FAIRE
observation: ETRE
obstacle: AVALER, BOIRE, FAIRE, HESITER
occasion: GÂCHER, MANQUER, NEGLIGER, PRENDRE, RATER, SAUTER
occasion aux cheveux: SAISIR
occasion de se taire: PERDRE
occupation: DETOURNER
odeur: ETRE, TENIR
odeur de Ia poudre: AIMER
odeur de saintete: MOURIR, VIVRE
ceil: ACCROCHER, AVOIR, BATTRE, CLIGNER, COULER, DORMIR, GARDER, JETER, IOUER, OBEIR,
OUVRIR, PLEURER, RINCER, RISQUER, TAPER, TENIR, TOURNER, VOIR, VOYAGER
ceil noir: REGARDER
ceil torve: REGARDER
ceillade: DECOCHER, JETER, LANCER
ceilleres: AVOIR
oeuf: ETOUFFER, ROULER, TONDRE, TUER
ceuf(s): CASSER
ceufs: AVOIR, MARCHER, METTRE
___________________________408
oeuvre: CHÂTRER, METTRE office: COMMETTRE, FAIRE.
REMPLIR officieux: FAIRE offre: DECLINER, REJETER ogre: MANGER oies: FERRER
oignons: OCCUPER. SOIGNER oiseau: ETRE, TENIR, TROUVER oiseau au nid: PRENDRE ombrage: PORTER,
PRENDRE ombre: ABANDONNER, AVOIR,
BOUCLER, ETRE, METTRE,
RESTER, SUIVRE, VEGETER.
VIVRE ombre et le corps: ETRE omelette: FAIRE ongles: AVOIR, CONNAÎTRE,
DEFENDRE, JOUER opinion: ALLER, COMPTER,
MÂCHER, MANGER,
RANGER, RENFORCER opportunite: TRANCHER opposition: BÂILLONNER,
CONDAMNER, FLIRTER,
GARROTTER oppression: GEMIR opulence: NAGER or: COUVRIR, PARLER,
REMUER, ROULER, VERSER oraison: FAIRE orange: PRESSER orateur: HUER orbite: METTRE
ordinaire: AMELIORER, SORTIR ordre: AVOIR, ETRE, INTIMER,
METTRE, RAPPELER,
TRANSGRESSER ordres: ENTRER ordure: ETRE, REMUER oreille: ALLER, AVOIR,
BLESSER, DIRE, DRESSER,
ECOUTER, ENTENDRE,
FAIRE, FERMER, METTRE,
PRETER, TENDRE
409
PARAÎTRE
oreille d'un sourd: TOMBER
oreiller: RACCOMMODER
oreilles: AVOIR, CASSER. CHAUFFER, CORNER, CROIRE, DECHIRER, DORMIR, ECHAUFFER,
ECOUTER, ETRE, FROTTER. REBATTRE, ROUGIR
ores et deja: ANNONCER
orfevre: ETRE
organisme: COIFFER
orgue: RONFLER
orgueil: CREVER, GONFLER, LESER
origine: PRENDRE
orme. ATTENDRE
orniere: RENTRER
orteil: CHLINGUER
orties: JETER
os: AVOIR, DONNER, RONGER, TOMBER
oseille: FAIRE
oubli: TOMBER
oublie: AVOIR
oublier: FAIRE
oubliettes: JETER, METTRE, TOMBER
oui: DERANGER
oui'e: ETRE
ours: ETRE, TOURNER
oursins: AVOIR
outrance: DONNER
outre: PASSER
P
pacha: FAIRE pacte: SCELLER paf: ETRE pagaille. METTRE page: ETRE, TOURNER pageot: METTRE
paillasse: CREVER
paille: AVOIR, CONNAÎTRE,
ETRE, HACHER. METTRE,
SEPARER. TIRER, VOIR pailles: CHERCHER pain: AVOIR, COLLER.
EMPRUNTER, ENLEVER,
GAGNER, MANGER, OTER,
PLEURER, RETIRER,
ROMPRE pain-lâ: MANGER pair: ALLER, ETRE,
TRAVAILLER. VIVRE pair â compagnon: TRAITER paire: ETRE, FAIRE, PAYER paître: ENVOYER paix:
AVOIR, CONCLURE, ETRE palabres: PERDRE paletot: SAUTER pale: ETRE
Pampelune: ENVOYER panache: AFFRONTER panade: ETRE, TOMBER panier: METTRE, SAVOIR panier
perce: ETRE, RAISONNER panne: ETRE, FAIRE panneau: DONNER, TOMBER panse: GARNIR, METTRE
pantois: LAISSER pantoufle: RAISONNER papier: BARBOUILLER, ENVOYER,
FIXER, GRATTER, JETER,
NOIRCIR, papiers: DECLASSER, ETRE,
RAYER pâquerettes: ALLER paquet: AVOIR, DONNER,
FAIRE, LÂCHER, METTRE,
PLIER, RECEVOIR, RISQUER,
RISQUER paquet de cigarettes: ALLER paquet de lessive: TROUVER paquet(s): FAIRE parade: FAIRE
paradis: EMPORTER paraître: AIMER, EMPLOYER,
PARAÎTRE
PARAPLUIE
410
parapluie: FERMER. PORTER par-dessus: BALANCER pardon: AVOIR paree: ETRE pareil: AVOIR pareille:
RENDRE parent pauvre: TRAITER paresseux: ETRE parfait amour: FILER parfum: ETRE, METTRE pari:
RELEVER â parier: AVOIR parle: SAVOIR parier: FAIRE qui parier: TROUVER parmi: RANGER paroisse:
ETRE, PRECHER parole: AVOIR, COUPER, DEGAGER, ENGAGER, MANQUER, PASSER, PERDRE,
RECOUVRER. RENDRE, REVENIR, TENIR parole d'Evangile: PRENDRE paroles: BOIRE, PRENDRE part:
AVOIR, DONNER, FAIRE, IMPLANTER, JETER, TAILLER part belle: FAIRE part des choses. FAIRE part du
feu: FAIRE quelque part: CHAMBOULER, CHAMBARDER, RENDRE partage: REGNER partage: ETRE
parti: DESERTER, ETRE. METTRE, PRENDRE. RANGER, TIRER, VENDRE parti-pris: AVOIR pârtie:
ABANDONNER, AVOIR, ETRE, FAIRE, METTRE, PRENDRE, QUITTER, REMPORTER pârtie belle: FAIRE
pas: ALLER, ALLONGER,
ATTACHER, AVOIR, CEDER,
COMPTER, DOUBLER. EMBOÎTER. FAIRE, FORCER, FRANCHIR. MARCHER, MARQUER, METTRE,
PARTIR, PASSER, PRENDRE, PRESSER, QUITTER, REMETTRE, REVENIR, SAUTER, SORTIR, TIRER,
TROUVER â pas comptes: AVANCER,
MARCHER pas de clerc: COMMETTRE pas de course: FAIRE â pas de loup: MARCHER pas-de-porte:
PAYER pas de tortue: ALLER,
AVANCER. MARCHER passage: LIVRER passant: REMARQUER en passant: DIRE passe: ETRE passe:
AVOIR, ETRE, FOUILLER,
REMÂCHER passe-droit: ACCORDER passer: FAILLIR, FAIRE, LAISSER,
REGARDER, SENTIR passible: ETRE pătate: AVOIR patience: ARMER patin: ROULER patine: PRENDRE
patins: PRENDRE patraque: ETRE Patras: ENVOYER patres: ALLER ad patres: ENVOYER patrie:
IMMOLER patrimoine: ETOFFER patronne: ETRE
patte: ALLER, AVOIR, BOUGER, FAIRE, GRAISSER, LEVER, REMUER, TENIR, TOMBER, TRAÎNER patte
blanche: MONTRER patte du chat: SERVIR
411
PERSONNE
pattes: AVOIR, ETRE, FOURRER, PASSER, RETOMBER, SORTIR, TIRER. TIRER pâtee: RECEVOIR pâture:
DONNER, OFFRIR paumer: FAIRE paupiere: FERMER, OUVRIR paupieres: SENTIR pauvre: ETRE
pave: ATTACHER, AVOIR, BATTRE, BRULER, ETRE, JETER, LANCER, METTRE, TENIR pavilion:
AMENER, BAISSER,
BATTRE pavois: ELEVER pavoiser: AVOIR payant: ETRE paye: AVOIR paye: AVOIR, ETRE payen: JURER
payer: ETRE pays: ETRE, FAIRE, GAGNER,
VOIR pays conquis: COMPORTER,
CONDUIRE peau: ATTRAPER, AVOIR, CARDER, ENTRER, FAIRE, JOUER, LAISSER, MOURIR, PETER,
RISQUER, SAUVER, TENIR, VENDRE, VOULOIR peau de lapin: RETOURNER peau des fesses: COUTER
peche: ALLER, AVOIR, FLANQUER pedales: PERDRE peigne: RIRE peigne fin: PASSER peinard: TENIR
peine: DONNER, ETRE, MENAGER. METTRE, MOURIR, PERDRE, PLAINDRE, PRENDRE, PRONONCER,
PURGER, RISQUER, TUER, VALOIR peines: AVOIR, ENTRER, ETRE peleton: LÂCHER Pelion sur ossa:
ENTASSER
pelle: RAMASSER, REMUER, ROULER
pellicule: VOILER
pelote: FAIRE
peloton: DECOLLER. ETRE
pelottes: ENVOYER
penates: ETABLIR, INSTALLER, PORTER
pencher: FAIRE
pendre: DIRE
pendu: ETRE
pendule: REMONTER
pendules: METTRE
penitence: ETRE
pensee: DECULOTTER.
DELAYER, RENCONTRER, TOURNER, TRAVESTIR
pensees: ABÎMER, COULER
penser: DONNER, ECOUTER
pension: PRENDRE, SERVIR
pente: DESCENDRE, ETRE, GLISSER, REMONTER, SUIVRE pep: AVOIR pepins: AVOIR perce: METTRE
percee: FAIRE. OPERER percer: CHERCHER perche: TENDRE perdant: ETRE perdre la face: CAPITULER
perdu: ETRE pere: CONTENTER pere et mere: VENDRE Pere Noel: CROIRE, JOUER perles: ENFILER,
JETER permis: CROIRE, PASSER permission: SUCRER Perou: GAGNER perruque: AVOIR perşii: ALLER,
FAIRE personnage: PLANTER personnalite: ETRE personne: ALLER, IMPLIQUER, KIDNAPPER,
NEGLIGER, PAYER, TENIR
PERTE
perte: CHASSER, ETENDRE,
ETRE, VENDRE perte de vue: DISCOURIR pesant: VALOIR peste: CRAINDRE, DIRE, FUIR pet: AVOIR,
FAIRE, PARTIR.
PORTER, VALOIR petard: ETRE, FAIRE petasse: AVOIR peter: ENVOYER. FAIRE,
VOULOIR petit: GAGNER petit blanc. BOIRE petit coin: ALLER petit feu: CUIRE petit lait: BOIRE,
DESCENDRE petit negre: PARLER petit rouge: BOIRE petite biere: ETRE petite causette: FAIRE petites
annonces: EPLUCHER petits pains: VENDRE petits saints: JOUER petrin: ETRE, FOURRER.
METTRE. TIRER pet: CONNAÎTRE peu: EMBARRASSER, FALLOIR,
TENIR peu ou prou: PARTICIPER peur: AVOIR peze: ETRE phoque: SOUFFLER phrases: FAIRE physique:
AVOIR piaffer: FAIRE pianiste: TIRER piano-piano: ALLER pic: COULER, TOMBER pie: TROUVER pie au
nid: PRENDRE piece: COULER, DONNER, EMPORTER, ETRE, FAIRE, RETOURNER, VERSER pieces:
DECIDER, FORGER, INVENTER, METTRE, TAILLER, TRAVAILLER
412
pieces a l'appui: DECIDER,
JUGER pied: ACHETER, AVOIR. BOUGER, DISCUTER, EMMERDER, ENFUIR, ENGUEULER, ETRE,
FAIRE, GAGNER, GARDER. JOUER. LÂCHER, LEVER, METTRE. MOUCHER, PARTIR, PERDRE,
POUVOIR, PRENDRE, REMUER, REPARTIR, REPRENDRE, SAUVER, SAVOIR, SECHER, SENTIR.
TRAVAILLER, TROUVER pied en cap: HABILLER pied de cochon: JOUER de pied ferme: ATTENDRE pied
de grue: FAIRE pied de guerre: ETRE pied de la lettre: PRENDRE.
RESPECTER pied leve: FAIRE, REMPLACER.
TROUVER pied de messager: SENTIR pied de nez: FAIRE pied â pied: DEFENDRE piedestal: TOMBER
pieds: AVOIR, CASSER, DETAILLER, DOUTER, EMMELER, ETRE, FAIRE, FOULER, GARDER, LECHER,
MARCHER, METTRE, PARTIR, PERDRE, REGARDER, REMETTRE, RESTER, RETOMBER, SORTIR,
TRAÎNER pieds devant: ALLER pieds legers: ALLER pieds nickeles: JOUER piege: DEJOUER, DONNER,
PRENDRE piege: ETRE pieger: FAIRE
pierre: APPORTER, ETRE. FAIRE, JETER, METTRE, POSER
413
pierre sur pierre: LAISSER
pierres: JETER
pies: CAQUETER
pieu: POSER
pif: AVOIR
pige: FAIRE
pigeon: ETRE
pignon: AVOIR
pile: ARRETER, TOMBER
pilier: ETRE
pillage: PRATIQUER
pilon: METTRE
pilori: CLOUER, METTRE
pilule: AVALER, DORER, PRENDRE
pilules: KERATINISER
piment: DONNER, MANQUER
pinacle: ETRE, PORTER
pince: AVOIR
pince: ETRE
pince-sans-rire: ETRE
pincer: FAIRE
pinte: BOIRE
pinte de bon sang: PAYER
pion: DAMER
pipe: CASSER, FENDRE, FUMER.
PRENDRE, TIRER pipelette: ETRE pique-assiette: ETRE piquer: FAIRE piquet: RESTER piquette: PRENDRE
pique: ETRE pire: POUSSER
Piree pour un homme. PRENDRE pirouette: SORTIR, TIRER pirouettes: REPONDRE pis: DIRE pis-aller:
CONTENTER, ETRE,
RECOURIR pissenlits: MANGER pisser: AVOIR, FAIRE, MENER pisser le merinos: LAISSER piste: METTRE,
OUVRIR, SUIVRE pistes: BROUILLER pistolet: METTRE
PLATES-BANDES
piston: AVOIR pistonne: ETRE placard: METTRE place: AVOIR, BRIGUER, DONNER, ETRE, FAIRE, FIGER,
GRIGNOTER, METTRE, REMETTRE, RESTER, TAILLER, TENIR place: ETRE place forte: INVESTIR place
nette: FAIRE place au soleil: FAIRE plafond: CREVER, ETRE,
SAUTER plaie: REMUER, SONDER plaies et bosses: REVER plaindre: ALLER, ETRE plain-pied: ENTRER,
SENTIR de plain-pied: ETRE plainte: DEPOSER, PORTER plaire. VISER plaisanterie: ASSENER plaisir:
ATTENDRE, BOUDER,
FAIRE. PRENDRE plan: CONCOCTER, LAISSER,
LEVER, RESTER plan de bataille: DRESSER planche: FAIRE planche de salut: TROUVER plancher:
DEBARRASSER planches: BRULER, MONTER planete: CASSER, SILLONNER plâns: CONTRECARRER,
TIRER plante: ETRE planter: ALLER
plat: AMENER, AVOIR, COUCHER, EFFACER, ETRE, FAIRE, METTRE, REMETTRE, SERVIR, TOMBER plat
de son metier: DONNER plat ventre: ETRE platane: RENTRER plate: ETRE plăteau: AMENER plates-bandes:
MARCHER
PLÂTRE
414
poches: FAIRE, REMPLIR,
RETOURNER pochette surprise: TROUVER poele: TENIR pognon: CRACHER poids: AVOIR, FAIRE, JETER,
METTRE, OTER, PERDRE, PESER, PRENDRE, SENTIR poids et bonne mesure: FAIRE poignard: REMUER,
RETOURNER poigne: AVOIR, ETRE, MANQUER, TENIR poignees: DISTRIBUER.
DONNER, JETER poignet: FOULER, HISSER poil: AVOIR, CARDER, CHANGER, ETRE, FALLOIR,
FLATTER, MARCHER, METTRE, PRENDRE, REPRENDRE, SAUTER poils: CHERCHER poing: MONTRER
poings: AVOIR, DEVORER, JOUER, MANGER, MORDRE, RONGER poings fermes: DORMIR point: AVOIR,
DETESTER, ETRE, FAIRE, MARQUER, METTRE point faible: PRENDRE pointe: ETRE, PRENDRE pointe(s):
DISCUTER points: GAGNER, METTRE.
RENDRE poire: COUPER, ETRE, FAIRE, GARDER, PAYER, SUCER poireau: FAIRE poireauter: FAIRE
poirer: FAIRE
pois: ALLER, AVOIR. RENDRE poisse: PORTER poisson: ATTRAPER, ETRE, FERRER, FICHER, FINIR,
NOYER, SOUCIER poisson pourri: ENGUEULER poissons: AVALER poitrine: FRAPPER
415
poivre: CHIER, COMPTER poli: ETRE police: DONNER police d'assurance: SOUSCRIRE polichinelle: AVOIR
politesse: BRULER, RENDRE politique: CROIRE, RECONCILIER politique de I'autruche: PRATIQUER
politique de la main tendue:
FAIRE politique â la petite semaine:
PRATIQUER politique du zebre: APPLIQUER pommade: PASSER pomme: ETRE, SOUCIER pommes:
TOMBER pompe: ETRE pompes: ETRE, LÂCHER pompes â bascule: AVOIR, METTRE pompette: ETRE
pompiers de Nanterre: ARRIVER pompon: AVOIR, TENIR pont: COUPER, FAIRE pont d'or: FAIRE Pont
Neuf: ALLER, PORTER Pontoise: REVENIR ponts: BRULER, COUPER popote: ETRE, FAIRE popotin:
MANIER popularite: TAILLER port: ARRIVER, AVOIR, TOUCHER porte: ADRESSER, CONDAMNER,
ENFONCER, ENTRER, FERMER, FLANQUER, FORCER, FOUTRE, FRAPPER, GAGNER, OUVRIR, PASSER,
PRENDRE, REFUSER, RESERVER porte â porte: FAIRE porte: ETRE porte â: ETRE porte de: ETRE porte
sur: ETRE porte dispăru: ETRE
_________________POTICHES
porte-monnaie: AVOIR porte ouverte: LAISSER porte de sortie: CHERCHER,
MENAGER porte-bonheur: ETRE porte-malheur: ETRE portee: ETRE, TENIR â la portee: ETRE portefeuille:
AVOIR, FAIRE,
SOULAGER porter: FAIRE, LAISSER porter le chapeau: FAIRE porter des oranges: ALLER portes:
FRAPPER, OUVRIR,
PARLER, RECEVOIR porteur: HELER portillon: BOUSCULER portion congrue: REDUIRE portrait:
ABÎMER, ABÎMER,
DEFONCER, REFAIRE portugaises: AVOIR pose: FAIRE, GARDER,
REGARDER poses: PRENDRE position: AFFERMIR, ASSEOIR,
EMPORTER, ETRE. REVENIR position ele: OCCUPER possession: ETRE possible: FAIRE poşte: ETRE,
INTRONISER posture: ETRE
pot: AVOIR, BOIRE, CASSER. COIFFER, FAIRE, INVITER, MANIER, MANQUER, MANQUER, PRENDRE,
TOURNER pot de chambre: AVOIR pot-au-feu: ETRE pot de peinture: ETRE pot aux roses: DECOUVRIR
pot-de-vin: PRENDRE poteau: COIFFER, ENVOYER,
METTRE potiches: JOUER
POTRON-JAQUET
416
potron-jaquet: LEVER,
REVEILLER potron-minet: LEVER,
REVEILLER pots: METTRE pots casses: PAYER pots-de-vin: DISTRIBUER,
DONNER, OFFRIR, VERSER pou: BICHER poubelle: JETER, METTRE poubelles: FAIRE pouce: AVANCER,
DIRE. MANGER, PERDRE, PERDRE. RECULER pouces: AVOIR, FOULER, METTRE, MORDRE, ROULER,
TOURNER poudre: FAIRE, JETER, TIRER poudre d'escampette: PRENDRE pouille: TRAÎNER pouilles:
CHANTER, CHERCHER poule: ETRE, TUER poule laitee: ETRE poules: COUCFIER, LEVER quand Ies
poules auront des dents:
PAYER, REMETTRE poulet: MANGER poulie: RIRE pouls: TÂTER pour: ACCORDER, AVOIR, BALANCER,
COMPTER, DAMNER, INQUIETER, MOUILLER, PASSER pour autant: DECOURAGER pour et Ie contre:
PESER pourceau: BAFRER pourpoint: BOURRER, REMPLIR pourquoi: CHERCHER pourri: ETRE
poursuites: ENGAGER poursuivants: SEMER poussiere: MORDRE, REDUIRE,
SECOUER, TOMBER poussieres: COUTER
pouvoir: AGENOUILLER,
APLATIR, DEPOSER. ETRE, INVESTIR, SAVOIR poux: CHERCHER, ECORCHER pratiques: AVOIR pre:
ALLER, TRAÎNER prejudice.^ PORTER premier: ETRE premier chef: INTERESSER premiere chemise:
MOQUER premiere pierre: JETER prendre: ETRE, FAIRE. LAISSER,
POUVOIR, SAVOIR, SORTIR prendre air: AVOIR prendre le vent: ALLER preneur: TROUVER preş: ETRE,
REGARDER, SERRER, TALONNER, TOUCHER â cela preş: ETRE presence: ETRE, FAIRE, INFLIGER,
METTRE present. ETRE presomptions: ETAYER pressages: ECARTER presse: AVOIR, FENDRE.
MUSELER presse: ALLER, COURIR, PARER pressenti: ETRE pression: FAIRE present: REPONDRE prestige:
JOUIR pretendaine: COURIR preţ: CONSENTIR, ETRE pretexte: SAISIR prets: AVOIR preuve: FAIRE
preuves: FAIRE prevenances: ACCABLER,
ENTOURER prie: ETRE prier: LAISSER prime: FAIRE primeur: AVOIR prince: ETRE
417
princesse: FAIRE
principe: EPOUSER
principes: MANQUER, MARCHER
pris: ETRE
prise: AVOIR, DONNER, ETRE,
LÂCHER prises: ETRE, METTRE, TROUVER prisonnier: CONSTITUER privileges: JOUIR prix: BIGLER,
BLOQUER, CASSER, CEDER, DECROCHER, ETRE, FAIRE, METTRE, RAMENER, VALOIR prix d'ami:
FAIRE prix d'or: PAYER prix fort: VENDRE probite: DRAPER probleme: ABORDER, AVOIR, DEGROSSIR,
DEPLACER, PENCHER. RETOURNER problemes: DEBROUSSAILLER procedure: ALLEGER proces: FAIRE
prodige: TENIR produit: ENNOBLIR professeur: CHAHUTER profil: MONTRER profit: METTRE profiter:
ENTENDRE programme: PIOCHER programmes: UNIFIER progres: FAIRE proie: ABANDONNER, ETRE,
LÂCHER projet: ENTERRER projets: CONTRECARRER promener: ENVOYER promesse: DEGAGER.
RELEVER promesses: FAIRE promis: ETRE prompt: ETRE pronoms: DECLINER propos: ARRIVER, ETRE,
FAIRE proposition: APPUYER, AVANCER
__________________________QQN
propre: ETRE
propre chef: DECIDER
proprement: REMISER
prosperite: NAGER
prunelle: JOUER, TENIR
prunes: FAIRE
prunier: SECOUER
public: ETRE
puce: AVOIR, METTRE
pucelage: RETROUVER
puces: SECOUER
puissance: MONTER
puissance â puissance: TRAITER
puits: TOMBER
punaise: ETRE
puni: ETRE
pure perte: CHERCHER, FAIRE
puree: BALANCER, ETRE
putois: CRIER
Q
qqch.: DEMARRER.
EMBARRASSER. FAIRE, FARCIR, MANDER pour qqch.: ETRE qqn: AVOIR, BICHONNER,
BRIDER, BRISER, BROUTER, COINCER, CORRIGER, DEBARQUER,
DESARCONNER, DESSALER, DOUBLER, DOUCHER. ECORCHER, EFFACER, ENTRETENIR,
EPERONNER, EPINGLER, ESTIMER, FAIRE, IMPOSER. LÂCHER, MARCHER, PRESSENTIR, RABROUER,
RASER, RECONFORTER, REN-FLOUER, SEMER, VENDRE
â qqn: ACCORDER, COUPER, OUVRIR
apres qqn: AVOIR
aupres de qqn: INTERCEDER
QQN
418
chez qqn: INCRUSTER sur qqn: DECHARGER,
EMPORTER qqn sur le pavois: HISSER qualite: AVOIR qualites: DECLINER quant-â-soi: GARDER, RESTER,
TENIR quantite negligeable: TRAITER quarantaine: METTRE, TENIR quart: MOQUER, PARTIR quart de
tour: COMPRENDRE,
DEMARRER, PIGER quartier: AVOIR, FAIRE quartier libre: DONNER quartiers: PRENDRE Quasimodo
avânt Pâques: FAIRE quatorze: REPARTIR quatre: COUPER. MANGER,
METTRE, TENIR quatre cents coups: FAIRE quatre epingles: ETRE quatre murs: ENFERMER quatre pattes:
MARCHER quatre peles: AVOIR quatre â quatre: GRAVIR quatre verites: DIRE en quatrieme vitesse:
DEMARRER que: COMPTER qu'â: AVOIR
qu'en dira-t-on: MOQUER qu'un: FAIRE quenouille: TOMBER querelle: ASSOUPIR, CHERCHER,
PRENDRE, VIDER question: DEPLACER, ETRE,
METTRE, REMETrRE quete: ETRE, METTRE queue: COMMENCER, ETRE,
FAIRE, MARCHER queue d'un: AVOIR queue d'une cerise: PRENDRE queue entre Ies jambes: ALLER queue
leu leu: ARRIVER, SUIVRE queues: FAIRE
quia: ETRE, METTRE, REDUIRE
quietude: AGIR
quilles: AVOIR, ETRE
quitte: ETRE
quitter: FAIRE
qui-vive: ETRE
quoi: AVOIR
R
rabat-joie: JOUER
rabiot: FAIRE
rable: METTRE, TOMBER
raca: CRIER
raccord: FAIRE
race: CHASSER, TENIR
racine: PRENDRE
raclee: FLANQUER, PRENDRE
rade: LAISSER, RESTER
radio: BRANCHER
radis: AVOIR
rage: AVALER, AVOIR, DIRE,
ETRE, FAIRE, RENTRER rage de dents: PIQUER rages: ENTRER raide: ETRE raides: DIRE râie: PISSER
railleries: EGRATIGNER rails: ETRE, METTRE, REMETTRE raisins: MANGER, TROUVER raison: AVOIR,
BOIRE,
ENTENDRE, FAIRE, METTRE,
NOYER, PARLER. PERDRE.
RAPPELER, RENDRE raison d'etre: PERDRE raisonnement: AVOIR raisons: AVOIR, RENDRE.
RENTRER rajouter: PRIVER rajustement: RECLAMER ralenti: TRAVAILLER rallonge: METTRE ramasser:
ETRE
419
ramdam: FAIRE rame: AVOIR, FICHER ramollo: ETRE Ramona: CHANTER rampe: LÂCHER, TENIR
ramponneau: DONNER.
RECEVOIR rancard: DONNER rancart: METTRE rancune: DEVERSER, GARDER.
NOURRIR rang: ETRE, METTRE, PRENDRE,
SORTIR, TENIR rangs: ETRE, GROSSIR, METTRE. OUVRIR, RENTRER, ROMPRE, SERRER, SERVIR raplati,
raplapla: ETRE rappele: ETRE rapport: HABILLER rare: FAIRE ras: ETRE ras le bol: AVOIR ras bords: REMPLIR
rasade: BOIRE rase: ETRE rat: ENNUYER rata: ENDORMIR rate: DECHARGER, DESOPILER, DILATER.
EPANOUIR, FOULER, METTRE râtelier: MANGER râteliers: MANGER rates: AVOIR ratisser: FAIRE ravages:
FAIRE ravalement: FAIRE ravaler: FAIRE ravir: ALLER
rayon: CONNAÎTRE, METTRE â rebours: FAIRE rebours de l'evolution generale:
ALLER a rebours-poil: PRENDRE rebut: METTRE reception: ACCUSER
____________REMERCIEMENTS
recette: FAIRE recevoir: FAIRE recherche: HABILLER
recherches: CANTONNER
reciproque: RENDRE
recit: CAMPER
recommandations: REPANDRE
reconnaissance: ALLER, AVOIR, PARTIR
records: BATTRE
recours: AVOIR, REJETER
recul: AVOIR, GARDER, PRENDRE
reculons: ALLER, MARCHER
recu: ETRE
redire: AVOIR, TROUVER
redresseur de torts: ETRE
redresseurs de tort: JOUER
reduit: ETRE
refait: ETRE
reflechir: FAIRE
refroidir: LAISSER
refus: ESSUYER
regalade: BOIRE
regard: APPUYER, DECOCHER, FOUDROYER, JETER, METTRE, PLANTER, PORTER, TIRER regard en
coulisse: GLISSER regardant: ETRE regards: PORTER regime: MARCHER registres: ETRE regie: METTRE.
OBSERVER regie: ETRE
regret: AyOIR, NOURRIR regulier: ETRE reins: AVOIR, CASSER relâche: AFFICHER relais: PRENDRE releve:
PRENDRE releve: ETRE religion: ECLAIRER rembourre: ETRE remboursement: RECLAMER remerciements:
CONFONDRE
REMOUS
420
remonte: ETRE remonter: FAIRE remorque: ETRE, METTRE remplir: AVOIR remuer: POUVOIR renard:
ALLER, PIQUER renaude: FAIRE rencon: PAYER rendez-vous: ALLER, AVOIR,
PRENDRE rends-moi-Ies-billes: JOUER rene: MANIER renes: GARDER. LÂCHER,
PRENDRE, RENDRE, TENIR renes courtes: MENER rengaine: RESSASSER renseignements: ALLER rente:
SERVIR rentre-dedans: FAIRE rentree: FAIRE rentrer: FAIRE rentrer sous terre: VOULOIR renvoi:
FONCTIONNER repartie: AVOIR repartie facile: AVOIR repas: ARROSER. ENVOYER repaver: FAIRE
reperer: FAIRE repeter: TUER replique: ASSENER, AVOIR repondant: AVOIR reponse: FAIRE, RESERVER
repos: ETRE reprendre: FAIRE republique: PASSER reputation: ASSEOIR, AVOIR, CONFIRMER, JOUER,
PER-DRE, SALIR, TERNIR rescousse: APPELER, ARRIVER,
VENIR reserve: ENVELOPPER, ETRE,
RESTER, TENIR reserves: APPELER residence: ASSIGNER respect: FORCER, TENIR
respire: MENTIR responsabilite: DEGAGER,
ENDOSSER responsabilites: PRENDRE responsable: ETRE resquille: FAIRE ressort: ETRE ressource: AVOIR
reste: ATTENDRE, DEMANDER,
ETRE en reste: DEMEURER restes: CONSERVER resultats: ENGRANGER retaper: FAIRE retard: AVOIR.
PRENDRE retention: MENACER retombees: PRENDRE retour: ETRE, PAYER retour du courrier:
REPONDRE retourne: SAVOIR retourner: LAISSER retrăit: TENIR retrăite: BATTRE, METTRE
retranchements: ALLER,
ATTAQUER, POURSUIVRE, POUSSER retrouver: PARTIR reusseau: ROULER reveil: AVOIR revendre:
AVOIR reverence: TIRER revers: AVOIR, BALAYER, CONNAÎTRE, EPROUVER. ESSUYER, PRENDRE,
REJETER reve: EVANOUIR reves: ABÎMER. BERCER rhume: ATTRAPER, CHIPER,
RAMASSER ribouldingue: FAIRE riche: ETRE
ric-rac: COMPTER, PAYER rideau: TIRER
ridicule: COUVRIR, DONNER, TOURNER
421
rien: ARRIVER, AVOIR, CASSER, CEDER, COMPTER, DERANGER, DIRE, DOUTER, ETRE, FAIRE,
GAGNER, INSPIRER. RECULER, REDUIRE, RIMER, ROUGIR, TENIR rieurs: METTRE rieurs de son cote:
AVOIR rigolade: PRENDRE rigueur: ETRE, MAINTENIR,
TENIR ripaille: FAIRE
rire: CREVER, FAIRE, MOURIR, PARTIR, PLEURER, PRETER, TORDRE risee: ETRE risque: COURIR
risques: PRENDRE risques et perils: FAIRE rive: ETRE robe: PORTER robinet: COUPER roc: BATIR rocher
PARLER rodomont: FAIRE rogne: ETRE, FICHER, FOUTRE,
METTRE roi: ETRE
roi de Prusse: TRAVAILLER role: ASSIGNER, CONFINER,
JOUER RoIIs: PARLER roman: AVALER rompu: ETRE
rond: AVALER, ETRE, TOURNER â la ronde: DISTRIBUER rondement: MENER rondeur: FAIRE ronds:
ETRE
ronds de chapeau: BAVER ronds de jambe: FAIRE ronge: ETRE
rose: CUEILLIR, FLEURER, SENTIR roses: ENVOYER, ETRE
RYTHME
rossignol: AVOIR, CHANTER,
REFILER roter: FAIRE roti: ENDORMIR rototo: COLLER rotules: ETRE rouages: COMPRENDRE roue:
ETRE, FAIRE, METTRE,
POUSSER roue libre: DESCENDRE rouge: DEVENIR, ETRE,
FÂCHER, VOIR, VOTER rouiller: LAISSER roule: ETRE roulee: ETRE rouler: FAIRE quoi se rouler. AVOIR
roulettes: MARCHER comme sur des roulettes. ALLER roupie: ETRE roupillon: FAIRE, PIQUER roussi:
SENTIR
route: BARRER, EMPRUNTER, FAIRE, JOUXTER, METTRE, PAUMER, PRENDRE, RESTER, TENIR route
avec son fourbi: METTRE royaliste: ETRE royaume des taupes: ALLER Rubicon: FRANCHIR rubis: FAIRE,
REGLER rubis sur I'ongle: PAYER ruche: PIQUER
rudiments du metier: ENSEIGNER rue: DESCENDRE, ETRE,
PERCER â Ia rue: JETER rues: COURIR, TRAÎNER ruisseau: FINIR, JETER. TIRER,
TOMBER rupture: ETRE rythme: REPRENDRE
SABLE
s
sabie: BATIR, ETRE. SEMER sabot: CASSER, DORMIR, JOUER,
TRAVAILLER, TROUVER sabre au clair: METTRE sabrer: FAIRE sac: AVOIR, DONNER,
EPOUSER, FAIRE, METTRE, POSER, VIDER, VIDER sac â vin: ETRE sacre coup: FICHER sacre rayon:
CONNAÎTRE sacrifices: CONSENTIR comme safran: RIRE sain: ETRE saint: ETRE, FAIRE, PRECHER,
SAVOIR Saint Bernard: ETRE, JOUER Saint-GIinglin: PAYER, REMETTRE Saint Jean: FAIRE Saint Paul:
DECOIFFER,
DESHABILLER Saint Pierre: DECOIFFER,
DESHABILLER saint des saints: ACCEDER saints, saintes: RECOMMANDER Sainte Catherine: COIFFER
sainte horreur: AVOIR sainte journee: ROULER saisir: FAIRE saison: ETRE salade: VENDRE salades:
COUPER, RACONTER saladier: COUTER salaires: RAJUSTER salamalecs: FAIRE sale: ETRE
sale histoire: FOURRER sale tour: JOUER salive: AVALER, DEPENSER,
GASPILLER, PERDRE salut: DEVOIR, TROUVER saluts: DISTRIBUER Saniaritain: FAIRE
_____________________________422
Samaritaine: TROUVER sang: ARROSER, AVOIR, BAIGNER, BRÎILER, ETRE, FAIRE, FIGER, FOUETTER.
GARDER, GLACER, INFUSER, JURER, METTRE, NAGER, SENTIR, TOURNER, VERSER sang chaud:
AVOIR sang et eau: SUER sang d'encre: FAIRE sang froid: RESSAISIR sangs: MANGER. RONGER sânte:
AVOIR, DEBORDER, PETER, RECOUVRER, REFAIRE sapeur: FUMER sapin: SENTIR sarabande: DANSER,
FAIRE satisfaction: DEVOIR sauce: ALLONGER, METTRE.
RECEVOIR, VARIER saucee: RECEVOIR saucer: FAIRE sauces: ACCOMMODER.
METTRE saucisses: ATTACHER sauf: ETRE saumâtre: TROUVER saut: FAIRE
sauter: FAIRE, RECULER sauter le caisson: FAIRE sauter le pas: FAIRE sauter le plafond: FAIRE sauter Ies
plombs: FAIRE sauter une serrure: FAIRE sauterelles: ABATTRE sauts: ALLER sauts de cârpe: FAIRE sauve:
ETRE
sauver des cadavres: NOYER sauvette: FAIRE, VENDRE savate: TRAÎNER savoir: DEBALLER, ETRE,
FAIRE, VOULOIR savoir-faire: POSSEDER
423
savon: ATTIRER, DONNER,
PASSER, RECEVOIR scalp: VOULOIR scandale: CRIER sceau: CONFIER scene: ENTRER, JOUER, OCCUPER,
QUITTER scene â tout casser: FAIRE scene du deux: JOUER scie: ETRE. MONTER science: AVOIR, EXHIBER
Scylla: TOMBER sebile: TENDRE sec: AVOIR, BOIRE, ETRE,
RESTER second: PASSER secours: CRIER, VOLER secours de la victoire: VOLER secousse: FICHER, FOUTRE
secret: CONFIER, DEROBER,
ETRE securite: JOUER seducteurs: JOUER seigle: BATTRE Seigneur: ENDORMIR seigneur: FAIRE, JOUER,
TRANCHER, VIVRE sein: MORDRE seins: AVOIR sel: COMPTER, METTRE selle: ETRE, METTRE,
REMETTRE sellette: ETRE, METTRE, TENIR semaine: PRETER semaine anglaise: FAIRE semaine des quatre
jeudis: PAYER, REMBOURSER, REMETTRE semblant: FAIRE semblant de rien: FAIRE semelle: BATTRE,
CEDER, EMPORTER, FRAPPER, LÂCHER, QUITTER, RECULER semelles a bascule: AVOIR, METTRE seme:
RECOLTER
________SIROP D'OSEILLE
semoule: PEDALER
sens: ABONDER, ETRE, TOMBER
sens dessus dessous: METTRE
sense: ETRE
sentiers battus: SUIVRE
sentiment: AVOIR, FAIRE
sentiments: DEBALLER, ENTRER,
PRENDRE sentir la rose: ESPERER serenite: AFFICHER serieux: ETRE, PARAÎTRE,
PRENDRE seringue: CHANTER serment: FAIRE, PRETER,
RELEVER, ROMPRE sermons: FAIRE serpent: RECHAUFFER serre: ETRE, JOUER serres: ETRE service:
ESTIMER, RENDRE,
REPRENDRE, SATISFAIRE services: ACCABLER seuil: FRANCHIR seul: ALLER, FAIRE seul homme: AGIR,
MARCHER seule trăite: FAIRE severe: TENIR sexe des anges: DISCUTER si preş: REGARDER siecle:
RETARDER siege: FAIRE sien: FAIRE, METTRE siennes: FAIRE sifflet: COUPER
signature: APPOSER, HONORER silence: ACHETER, DECHIRER, GARDER, MURER, PASSER, RECLAMER,
REDUIRE, ROMPRE sillage: ENTRAÎNER sillon: CREUSER simple: ETRE simplicite: AVOIR singe: FAIRE
sirop d'oseille: MARCHER
SITUATION
424
situation: DECROCHER, ETRE.
REDRESSER six-quatre-deux: FAIRE slip: RETROUVER sobre: ETRE societe: HIERARCHISER soi: ALLER,
CONFINER, ETRE, PRENDRE, RAMENER, REVENIR, SORTIR, TIRER chez soi: ETRE, TERRER hors de soi:
METTRE soi-meme: FAIRE, JUGER, PRENDRE, RENONCER, RENTRER, REPLIER, SUFFIRE soigne: ETRE
soie: PETER soif: RESTER, VOIR jusqu'â plus soif: BOIRE soin: REDOUBLER soins: ETRE, PRODIGUER
soldat: JOUER solde: VENDRE
soleil: BOUFFER, PIQUER, ROTIR solide: ETRE solitude: APPRENDRE,
MEUBLER somnie: COGNER, FAIRE sommeil: DORMIR, ENDORMIR,
METTRE, TOMBER sommeil du Juste: DORMIR sommeil de plomb: DORMIR son de cloche: ENTENDRE
sons: NOMMER sonner: FAIRE sonnette: PENDRE, TIRER sonneur: DORMIR Sophie: FAIRE Sorbonne:
PAUMER sorcier: ETRE sornettes: CONTER sort: ACCUSER, CONJURER,
FAIRE, JETER sorti: CROIRE, ETRE
sortie: ATTENDRE
sortir: FAIRE, POUVOIR
sot: ETRE
sou: AVOIR. COMPTER, ETRE
souche: DORMIR, ETRE, FAIRE.
RESTER souci: AVOIR soucis: ENTRER soudure: ENVOYER, FAIRE soufflant: ARRIVER, CROIRE souffle:
AVOIR, COUPER, ETRE, MANQUER, REGARDER, VOIR souffle: RESTER soufre: SENTIR souhait:
MARCHER souliers: ETRE, USER souliers â bascule: AVOIR, METTRE soul: BOIRE, ETRE soupe: ALLER,
CRACHER,
EMPORTER, ETRE, GOUTER, MANGER, MONTER, POMPER soupe: AVOIR
soupe â la grimace: MANGER soupe comme pere et mere:
MANGER souple: ETRE source: COULER, PRENDRE,
REMONTER, SA VOIR, TENIR sourciller: REPONDRE sourcilleux: ETRE sourd: AVOIR, BATTRE, CRIER,
DORMIR, ETRE, FRAPPER, PARLER, TAPER sourdine: METTRE souriciere: TENDRE sourire: AVOIR,
FAIRE, GARDER sourires: DISTRIBUER,
REPANDRE souris: ACCOUCHER, FAIRE sous: AVOIR, ETRE, JOUER,
PARLER sous-main: AGIR, FAIRE soutane: ENDOSSER, PORTER
1
425
souvenir: RAPPELER
souvenirs: RESSUSCITER
squelette: AVOIR
SS quand on est ivre: FAIRE
statut: TOURNER
stop: FAIRE
strategies: AFFUTER
style: RAMASSER
succes: AVOIR, CLAIRONNER,
TAILLER sucre: CASSER, ETRE sucree: FAIRE sucreries: FAIRE suer: FAIRE sueurs: AVOIR suflîsant:
FAIRE suffrages: ENLEVER Suisse: MANGER
suite: AVOIR, DONNER, METTRE suite â: FAIRE sujet: APPESANTIR, DOMINER,
ETRE, PLANCHER, TARIR supplante: ETRE suppositions: ECHAFAUDER sur: ACCORDER, COMPTER,
CONCERTER, DEBOUCHER. ENCHAÎNER. REAGIR, REJAILLIR, TOMBER surcroît: VENIR surface:
BOUCHER, FAIRE sur-le-champ: PARTIR sur-place: FAIRE surprise: BAVER sur: ETRE suspend ti: ETRE
systeme: COURIR, PORTER, TAPER
TAPIS

tabac: AVOIR, FAIRE, FOUTRE,

PASSER table: APPROCHER, BOUDER,
DEBARRASSER, METTRE,
OCCUPER, RECHIGNER, TAPER, TENIR table rase: FAIRE tableau: BROSSER, REPRENDRE tableau de
chasse: DRESSER,
FIGURER. PORTER tableaux: JOUER, MISER tablettes: MARQUER, METTRE,
NOTER, RAYER tablier: RENDRE tablier â une vache: ALLER tabou: BRISER, SURMONTER tac au tac:
REPONDRE,
RIPOSTER tache: FAIRE tâche: AIDER, ATTACHER,
ETRE, PRENDRE taffetas: HABILLER taie: AVOIR taille: AVOIR, ETRE, PRENDRE,
SENTIR taille: ETRE tailleur: INSTALLER taire: FAIRE
talent: GÂCHER, IMPOSER taloche: RECEVOIR talon: ETRE talons: COLLER, ETRE, MARCHER,
MONTRER, TOURNER, TROTTER tambour: FAIRE, PARTIR,
RAISONNER tambour battant: MENER tamis: PASSER tampon. SERVIR tam-tam: FAIRE tangente:
PRENDRE tant: DEMANDER, FAIRE tapage: MENER tape: RAMASSER taper: AVOIR, FAIRE, POUVOIR
tapette: AVOIR tapin: FAIRE
tapis: ALLER, ALLONGER, AMUSER, DEROULER,
TAPISSERIE
ENVOYER, ETRE, METTRE, REMETTRE tapisserie: ENNUYER, FAIRE tarte: DEBROUILLER, ETRE tas:
APPRENDRE, FONCER,
TAPER, TIRER tasse: AVOIR, BOIRE, ETRE tata: FAIRE taule: ALLER taupe: VIVRE taureau: PRENDRE taxi:
HELER teint: ETRE tele: BRANCHER telephone: TOUCHER temoin. ETRE, PRENDRE temperament: TUER
temperature: PRENDRE temps: AVOIR, ETRE, FAIRE, GERER, METTRE, MEUBLER, PASSER, PRENDRE,
RATTRAPER. REMONTER. RETARDER, TROUVER, TUER, USER son temps: PRENDRE temps que ca prendra
et couter ce
que ca cofltera: PRENDRE tenants: CONNAÎTRE tendance: AVOIR tendre: ETRE tenir: AVOIR, FAIRE, POUR.
SAVOIR tenir en place: POUVOIR tente: PLANTER, RETIRER tenu: ETRE
terme: MENER, PAYER terrain: CEDER, CHERCHER, DEBLAYER, DEFRICHER, DISPUTER, ETRE,
GAGNER, PERDRE, PLACER, PREPARER, RATISSER, RECONNAÎTRE, SONDER, TROUVER terrain brulant:
ENGAGER
___________________________426
terre: BATTRE, ENVOYER.
ETRE, FLANQUER, GRATTER, JETER, PORTER, PURGER, QUITTER, RENTRER, REVENIR.TOUCHER
terre â terre: ETRE terres: BRACONNER, CHASSER.
FOULER, GELER terreurs: JOUER terrine: AVOIR territoire: DEPECER testament: COUCHER, POUVOIR tete:
AVOIR, CASSER. COGNER, COMPTER, CONNAÎTRE, COURBER, COURIR, CREUSER, DETAILLER,
DEVISSER, DONNER, ETRE, EXAMINER, FAIRE, FONCER, FOURRER, FRAPPER, GARDER, HOCHER.
JETER, LAVER, MAINTENIR, MARCHER, METTRE, MONTER, OPINER, PAYER, PERDRE, PIQUER,
PORTER, PRENDRE, RECLAMER. REDRESSER. RISQUER, ROMPRE. SAUVER, SAVOIR, SAVONNER,
TAPER, TENIR. TOURNER, TROTTER, TROUVER tete ailleurs: AVOIR tete baissee: JETER tete sur le billot:
AVOIR tete preş du bonnet: AVOIR tete brulee: ETRE tete sans cervelle: AVOIR tete chaude: AVOIR tete â claques:
AVOIR tete de cochon: AVOIR tete en compote: AVOIR tete derangee: AVOIR tete detraquee: AVOIR tete dure:
AVOIR tete de I'emploi: AVOIR tete d'enterrement: FAIRE
427
TOUR
tete â Penvers: AVOIR
tete sur Ies epaules: AVOIR
tete farcie: AVOIR
tete felee: AVOIR
tete forte: ETRE
tete froide: AVOIR, GARDER
tete â gifles: AVOIR
tete haute: GARDER
tete de lard: AVOIR
tete de linotte: AVOIR
tete des mauvais jours: AVOIR
tete de muie: AVOIR
tete d'oiseau: AVOIR
tete comme une passoire: AVOIR
tete de pioche: AVOIR
tete-â-queue: FAIRE
tete sur queue: FAIRE
tete qui ne revient pas: AVOIR
tete de six pieds de long: FAIRE
tete solide: AVOIR
tete de turc: ETRE
tetu: ETRE
texte: DESOSSER, HABILLER,
SURVOLER, TRONQUER ticket: AVOIR tiers: MOQUER tigre: AVOIR tilt: FAIRE
timbale: DECROCHER timbre: AVOIR timbres: AMENER tintin: FAIRE tire:ETRE tire-au-cul: ETRE tire-au-flanc:
ETRE â tire-larigot: BOIRE tirelire: METTRE tirer l'echelle: AVOIR tirer Poreille: FAIRE tiroir: GRATTER tiroirs:
RACLER tisane: AVOIR, RECEVOIR titre: FAIRE
â titre gracieux: OFFRIR titres: DECLINER, FAIRE
toc: ETRE
tocsin: SONNER
toile: TISSER
toise: MESURER
toits: CRIER
toile: SOULEVER
tombe: CREUSER, DESCENDRE,
MANGER tombe: ETRE tombeau: DESCENDRE tombeau ouvert: ROULER tomber: AVOIR, FAIRE. LAISSER
ton: BAISSER, DONNER, ETRE,
METTRE tondre Ia laine: LAISSER tondu: AVOIR tonneau: ETRE, FAIRE tons: DIRE, REPETER topo: FAIRE
torche: DESCENDRE torchon: LEVER torchons avec Ies serviettes:
MELANGER tordu: ETRE tornade: ENTRER torse: BOMBER tort: AVOIR, DONNER, ETRE,
FAIRE, METTRE, REJETER,
SENTIR â tort: ACCUSER tort et â travers: PARLER tort ou â raison: FAIRE torticolis: ATTRAPER tortiller:
AVOIR, FAIRE torts: AVOIR, METTRE,
PRENDRE, REDRESSER tortueusement: AVANCER tot fait: AVOIR touche: AVOIR. ETRE, FAIRE,
RESTER touche: ETRE tour: ACCOMPLIR, AVOIR,
FAIRE, JOUER, LANCER tour de ele: DONNER tour de cochon: FAIRE
TOUR 428
tour d'ivoire. RETIRER tour de main: FAIRE tour de passe-passe: FAIRE tour pendable: JOUER tour du
proprietaire: FAIRE tour de la question: FAIRE tour de la situation: FAIRE tournant: ATTENDRE,
MARQUER, PRENDRE,
RATTRAPER tournee: DONNER, PAYER tournee de coups: RECEVOIR tournee des grands-ducs: FAIRE
tournemain: ARRANGER tourner et virer: FAIRE tourner qqn en bourrique. FAIRE tournis: DONNER tournure:
PRENDRE tours: JOUER tous: AVOIR tous Ies noms: TRAITER tous Ies tableaux: GAGNER tout: AVOIR,
COURONNER, DIRE,
ETRE, JOUER, ROGNER,
TENTER, TRANCHER tout bien et tout honneur: FAIRE ă tout casser: CONDUIRE tout â l'envers: FAIRE tout de
go: ANNONCER, DIRE tout lieu: AVOIR tout un monde: FAIRE tout un plat: FAIRE â tout rompre: APPLAUDIR
tout son temps: PRENDRE tout au tout: CHANGER tout pour le tout: RISQUER tout â trac: DEBITER, DIRE,
FAIRE, REPONDRE toute barde: COURIR toute bride: ALLER toute extremite: ETRE toute une tartine: FAIRE
toute sa tete: GARDER toutes pieces: CREER toutou: FILER, SUIVRE
trac: LÂCHER, SORTIR
trace: SUIVRE
traces: MARCHER. SUIVRE
traditions: ROMPRE
traduit: ETRE
train: ALLER, ARRIVER. BOTTER, ETRE, FILER, MANIER, MANQUER, METTRE, PRENDRE, SUIVRE
train pour le bon Dieu: PRENDRE
train d'enfer: ALLER, MENER
train en marche: MONTER
train onze: PRENDRE
train-train: ALLER
train-train familier: SUIVRE
traîne: ETRE
traînee de poudre: FAIRE, REPANDRE
traîner: LAISSER
traîneur: ETRE
traîne: RESTER
trăit: AVOIR, FILER, PARTIR, TIRER
trăite: DENONCER
traitement de texte: FAIRE
traître: PRENDRE
traits: BOIRE
trajectoire: AVOIR, POURSUIVRE
tramontane: PERDRE
tranche: PAYER
transe: ENTRER, ETRE
transi: ETRE
traquenard: TOMBER
travail: ABATTRE, ABRUTIR, ATTACHER, BÂCLER, BIDONNER, CREVER, DEGROSSIR, DEMARRER,
DETOURNER, DORMIR, ENVOYER, MÂCHER, PÂLIR, POUSSER, PRENDRE, REPASSER, RESTER,
TAPER, TORCHER, TUER
travail de longue haleine: FAIRE
travail â Berii: FAIRE
travail aux petits oignons: FAIRE
429_______________________
travail de termite: FAIRE
travail â la va-comme-je-te-pousse:
FAIRE travailler sa matiere grise: FAIRE travaux: FAIRE travers: ALLER. JETER, MET-TRE, PASSER,
REGARDER. RESTER de travers: RAISONNER traversee: COMMENCER treize â la douzaine: ACHETER
trempe: ETRE, RECEVOIR trempette: FAIRE trempe: ETRE trentaine: FROLER trente-six: AVOIR trente-six du
mois: PAYER,
REMETTRE trente-et-un: METTRE treve: DECLARER treve: AVOIR tri: FAIRE
tribut: APPORTER, PAYER tringle: METTRE tripe republicaine: AVOIR tripes: AVOIR, DEGUEULER, FOUTRE,
REMUER, RETOURNER tripes et boyaux: RENDRE trique: AVOIR triste: ETRE triste mine: FAIRE trognole:
MANGER trognon: FLOUER, POSSEDER trois-huit: TOURNER trois pattes: MARCHER trois sueurs: DONNER
trolley: GRESILLER trombe: DEMARRER trompette: EMBOUCHER, PARTIR tronche: AVOIR trop: ETRE,
FAIRE, SENTIR trop preş: REGARDER trottoir: ARPENTER
_________________________USAGE
trou: AVOIR, BOIRE, BOUCHER, ENTRER, ETRE, FAIRE, RENTRER, RESTER
trou â la lune: FAIRE
trou normand. FAIRE
trou de souris: CACHER
trouble: JETER
trouer la peau: FAIRE
troue: ETRE
trouille â zero: AVOIR
trouillometre â zero: AVOIR trousses: AVOIR, ETRE truc: DEBINER, EPINGLER,
FAIRE, TROUVER tu et â toi: ETRE tubes: DECONNER tue-tete: CRIER tuiles: AMENER tunnel: ARRIVER
turbin: ALLER turbo: METTRE tuyau: RONFLER tuyau(x): DONNER type: BALANCER, ETRE tyrannie: GEMIR
U
un: EPAULER, ETRE, JETER
un peu lâ: ETRE
une: BANDER, ETRE, LÂCHER, MANQUER, PARAÎTRE, POUSSER, RATER, SUER â la une: ETALER ni une,
ni deux: FAIRE uniforme: ENDOSSER unis: ETRE
urbi et orbi: PROCLAMER urgence: MANDER urgent: PARER urnes: ALLER urticaire: DONNER usage: ETRE,
FAIRE, PERDRE, REPANDRE, RETROUVER
USURE
usure: AVOIR utile: JOINDRE
V
va comme je te pousse: GARER va-tout: JOUER va-vite: FAIRE vaccine: ETRE
vache: ETRE, MANGER, PLEURER, PLEUVOIR, REGARDER, RUER vache espagnole: PARLER vacherie:
FAIRE
vadrouille: ALLER, ETRE, PARTIR vague â 1'âme: AVOIR vagues: CREER, FAIRE vainqueur: RALLIER
vaisseaux: BRULER valise: BOUCLER, FAIRE, PLIER,
VIVRE valoir: FAIRE valser: ENVOYER, FAIRE valser l'argent: FAIRE valser Ies chiffres: FAIRE valser des
employes: FAIRE valser sur le trottoir: ALLER vaniteux: ETRE vapeur: FAIRE, FILER,
RENVERSER Vatan: ENVOYER vau-1'eau: ALLER vaut: PRENDRE vaux: ALLER
veau: CRIER, PLEURER, TUER veau d'or: ADORER vedette: AVOIR, GARDER, METTRE, PARTAGER,
PERDRE, TENIR veille: ETRE
veilleuse: ETRE, METTRE veine: AVOIR, ETRE veines: SAIGNER velours: JOUER
___________________________430
vengeance: ASSOUVIR, CRIER,
TIRER venin: REPANDRE venir: VOIR
venir l'eau â la bouche: FAIRE venir l'eau au moulin de qqn:
FAIRE venir avec ses gros sabots: VOIR vent: AVANCER, AVOIR, ETRE, FAIRE, FLAIRER, GAGNER.
MARCHER, PISSER, PRENDRE, REMUER, SENTIR, TOURNER, VIRER vent en poupe: AVOIR vent dans Ies
voiles: AVOIR vente: CRIER ventre: AVOIR, BOUDER, BROSSER, COURIR, DANSER, GARNIR, MARCHER,
MANGER, PASSER, PRENDRE, RELUIRE, RIRE, SA VOIR, SERRER, TAPER vents: ADONNER,
CRAMPONNER,
TOURNER vents et marees: FAIRE contre vents et marees: ALLER venu: ETRE ver: METTRE, TUER verbe:
AVOIR verbe haut: AVOIR verdeur: DIRE verdict: RENDRE verge: AVOIR vergettes: NETTOYER vergogne:
ETRE verite: CHERCHER, CRIER,
DIRE, FARDER. MAQUILLER, SERRER, VOILER verole: ABATTRE verre: AVOIR, ENVOYER, METTRE,
NOYER, SECHER, SIFFLER, TAPER verrous: ETRE, TIRER verroux: METTRE
431
VISAGE
vers du nez: TIRER
Versailles: ALLER
vert: ETRE. METTRE, PRENDRE
vertement: EXPLIQUER, REPRENDRE, TANCER
vertes: DIRE, VOIR
vertu: DRAPER
vertus: CELEBRER, PARER
vessies pour des lanternes: PRENDRE
veste: PRENDRE, RAMASSER, REMPORTER, RETOURNER, TOMBER
vestiaire: DEMANDER, LAISSER, RECLAMER
vetu: ETRE
veuve: EPOUSER
en veux-tu: AVOIR
vexe: ETRE
viande: AMENER, MONTRER
vibrer: FAIRE
victime: REHABILITER
victoire: CHANTER, GAGNER
victoire â la Pyrrhus: EMPORTER, OBTENIR
victoire en victoire: VOLER
vide: PARLER, PROMETTRE
â vide: CONNAÎTRE
vide: SENTIR
vie: ALLER, APPRENDRE, ARRACHER, ASSUMER, DEBORDER, FAIRE, FINIR, FOUILLER, JOUER, MAN-
QUER, MENER, PASSER, PERDRE, PRENDRE, RACON-TER, RAPPELER, RAVAGER, REFAIRE, RENDRE,
SORTIR, VENDRE, VIVRE, VOIR
vie de baton de chaise: MENER
vie belle: AVOIR
vie tant bien que mal: GAGNER
vie chevillee au corps: AVOIR
vie dure: AVOIR, MENER
vie de gagne-petit: MENER
vie de garcon: ENTERRER
vie a grandes guides: MENER
vie au jour le jour: GAGNER
vie tres olle-olle: MENER
vie de pacha: MENER
vie de patachon: MENER
vie sauve: AVOIR
vie â trepas: ALLER, PASSER
vieil homme: DEPOUILLER
vieille blessure: GRATTER
vieille plaie: GRATTER
vieux: ETRE, FAIRE
vieux os: FAIRE
vif: BLESSER, COUPER, EOTRER,
ETRE, PIQUER, TOUCHER,
TRANCHER vif argent: AVOIR vigne du Seigneur: TRAVAILLER vignes: ETRE vilain: AVOIR viile: COURIR
vin: BAPTISER, CHAMBRER,
COUPER, CUVER, FRAPPER,
IMBIBER. OFFRIR, TENIR vin gai: AVOIR vin triste: AVOIR vinaigre: FAIRE, TOURNER vingt-quatre heures
du Mans:
DEMARRER vins: ETRE violence: FAIRE violon: GRATTER violons: ACCORDER, ALLER violons et Ies
autres dansent:
PAYER virage: NEGOCIER virage sur Ies chapeaux des roues:
PRENDRE virginite: REFAIRE vis: SERRER visage: AVOIR, CHANGER,
FAIRE, JETER, LABOURER,
PLÂTRER, VOILER visage de bois: FAIRE, TROUVER
VISAGE
visage contre mauvais coeur:
FAIRE vise: SENTIR visiere: ROMPRE vitalite: DEBORDER vite: MARCHER vite fait: AVOIR vite fait de:
AVOIR vitesse: ETRE, GAGNER, LUTTER, METTRE, PRENDRE, TAILLER vitres: CASSER vitrines:
LECHER vivant: ETRE vivement: RETORQUER vivre: APPRENDRE, FAIRE,
LAISSER vivres: COUPER vocation: CONTRARIER voeu: EXAUCER voeux: PRONONCER voie: ECARTER,
ENGAGER, ETRE, METTRE, RESTER, TRACER, TROUVER voie de garage: AIGUILLER,
METTRE voies et par chemins: ETRE en voilâ: AVOIR
voile: DECMIRER, FAIRE, JETER, LEVER, METTRE, PRENDRE voiles: METTRE voiles dehors: FILER voir:
AVOIR, FAIRE, FINIR,
VENIR, VOULOIR voir ailleurs: ALLER voir clair: ARRIVER voir de toutes Ies couleurs: FAIRE voir des
vertes et de pas mureş:
FAIRE voir en peinture: POUVOIR quoi voir venir: AVOIR voiture: EMMERDER, ESQUINTER,
RANGER voitures: RANGER
voix: CASSER, DEMEURER, DONNER, HAUSSER, PARLER. PRETER voix au chapitre: AVOIR voix de
crecelle: AVOIR voix tout miel: DIRE voi: PRENDRE, SAISIR voie: AVOIR, ETRE volee: DONNER,
FLANQUER, GIFLER, PRENDRE, RAMASSER, SONNER, RECEVOIR volee de bois vert: ADMINISTRER,
RECEVOIR volee de coups: RECEVOIR voler: FAIRE, VOULOIR volet: TRIER
voleur: CRIER, CUEILLIR volontaire: PORTER volonte. FAIRE, METTRE volonte de fer: AVOIR volontes:
FAIRE volte-face: FAIRE vomir: FAIRE voue: ETRE voyage: ETRE, FAIRE voyageur: DECLASSER vrai:
ETRE, FAIRE vu: AVOIR vu des choses: AVOIR vu que son clocher: AVOIR vu Ie loup: AVOIR vu de memoire
d'homme: AVOIR vu venir: AVOIR vue: AVOIR, CHANGER,
GARDER, JETER, METTRE. TIRER, USER vue basse: AVOIR vue de nez: FAIRE â vue d'oeil: CHANGER,
ELEVER,
FONDRE vues: AVOIR
433
W
wagons: RACCROCHER whisky: TENIR Winston Churchill:
TELEPHONER
Y
yaourt: PEDALER
yeux: AVOIR, BOUCHER, BRAQUER, COUVER, CREVER. CROIRE, DESSILLER, DETOURNER,
DEVORER, ETRE. FAIRE, FERMER, MANGER, MESURER, OUVRIR, QUITTER, REGARDER, ROUGIR,
ROULER, SAUTER, SAVOIR, USER, VOIR
yeux qui se croisent Ies bras: AVOIR
yeux fermes: ACCEPTER
yeux de la foi: VOIR
____________________ZOIJAVE
yeux qui Iui font le tour de la tete:
AVOIR yeux de gazelle: AVOIR yeux plus grands que le ventre:
AVOIR yeux de lynx: AVOIR yeux pour pleurer: AVOIR yeux dans sa poche: AVOIR yeux ronds: OUVRIR
yeux de la tete: COUTER yeux pour ne pas voir: AVOrR
Z
zele: FAIRE
zero: AVOIR. RECOMMENCER,
REPARTIR, REPRENDRE zeros: AJOUTER, FAIRE zinzin: ETRE zizanie: SEMER zoom: DONNER zouave:
FAIRE
Bibliografie selectivă
Bernet, Cb., Rezeau. P.. Dictionnaire du frangais parle. Le monde des
expressions familieres, Paris, Seuil, J989. Breban, V., Bulgăr, Gh. şi alţii, Dicţionar de expresii şi locuţiuni
româneşti,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969.
Breban. V., Dicţionar general al limbii române. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987.
Caradec, F., Dictionnaire du frangais argotique et populaire, Paris, Larousse, 1977.
Cellard. J., Rey, A., Dictionnaire du frangais nori conventionnel, Paris, Hachette, 1980.
Dubois, J., Lagane, R., Dictionnaire de la langue frangaise classique. Paris, Larousse, 1960.
Dubois, J., Lagane, R., Niobey, G., Dictionnaire du frangais contemporani.
Paris, Larousse. 1966. Ducrot. O.. Dire et ne pas dire, Paris, Hermann, 1991. Duneton. C., Lapuce a l'oreille. Paris,
Le Livre de Poche. 1990. Duneton, C, Claval, S.. Le Bouquet des expressions imagees, Paris, Seuil.
1990.
Esnault, G, Dictionnaire historique des argots. Paris, Larousse, 1965. Gilbert, P., Dictionnaire des mots nouveaux,
Paris, Tchou-Hachette, 1968. Guiraud, P., Le frangais populaire, Paris, P.U.F., „Que sais-je?", 1973. Les
locutions frangaises, Paris, P.U.F., „Que sais-je?", 1962. Laplace, C, Theorie du langage et theorie de la traduction,
Paris, Didier,
1994.
Littre, E., Dictionnaire de la langue frangaise. Paris, Editions Universitaires, 1959.
Merle, P., Dictionnaire du frangais branche. suivi du frangais tic et toc. Paris, Seuil, 1989.
Rey A.. Chantreau Dictionnaire des expressions et locutions, les usuels du
Robert, Paris, 1979. Rat, M., Dictionnaire des locutions frangaises. Paris, Larousse, 1957. Robert, P., Le petit
Robert, Paris, Le Robert, 1998.
Sandry, G, Carrere, M., VArgot moderne, Paris, Edition du Dauphin, 1962. Seleskovich, D., Lederer, M., Interpretei-
pour traduire, Paris, Publications
de la Sorbonne, 1984. Vandel, Ph., Le Dico frangais-frangais, Paris, J.C. Lattes, 1992. Walter, H„ L'aventure des
langues en Occident, Paris, R. Laffont, 1994. Walter, H„ Des mots sans-culottes, Paris, R. Laffont, 1989.
Bibliografie selectivă
436
Waller. FI.. Le franc cu s dans tous Ies sens. Paris. Poche, 1988. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Bucureşti.
Editura Academiei, 1975. 1996.
Dicţionarul limbii române literare contemporane. 4 voi., Bucureşti, Editura Academiei, 1955.
Periodice:
Lefrancais moderne, revue de linguistiquefrancaise. Paris. Edition d'Arrey, începând cu anul 1950.
Negreanu. A., ldiomaties francaises et roumaines. in „Cahiers de lexicologie", voi. XXVII. 1975,11.
Beaux Arts. Le canard enchaîne, EUe. l'Ec/uipe, Femme actuelle. Le Figaro, Le Monde. Le Point. Paris Match (1990-1999).
Milita
ICTIONAR MODERN ROMAN
FRANCEZ
.-'>'':'■}
jm
Dicţionarul modern român-francez (DMRF)
vă ajută să găsiţi cele mai potrivite echivalenţe franceze
ale cuvintelor din limba română.
Lucrarea cuprinde, alături de cuvinte uzuale,
cuvinte populare, din argou, precum şi expersiile
în care cuvântul capătă sensuri noi.
www.all.ro