UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ, http://www.usamvcluj.ro

Sisteme de lucrare pentru conservarea solului

MINIMUM TILLAGE
NO-TILLAGE
Prof. dr. Rusu Teodor
Telefon: 0724719774
E-mail: rusuteodor23@yahoo.com

Director al Centrului de Cercetare:

Sisteme Minime si Tehnologii Agricole Durabile
Acreditat CNCSIS in 2004
 Alternative: anii 1940-1960 din
SISTEME DE LUCRĂRI ALE SOLULUI considerente economice

1. CONVENŢIONAL (TRADIŢIONAL – CU PLUG)

• clasic
• raţionalizat: plug reversibil
înlocuiesc plug cu GD
reducere nr de lucrări
modificarea anuală a adâncimii arăturii

2. CONSERVATIV, NECONVENŢIONAL:
2.1. LUCRĂRI MINIME - MINIMUM TILLAGE
- paraplow, cizel, alte utilaje
- cu biloane
- în benzi
- cu mulci
- alte variante

2.2. SEMĂNAT DIRECT - NO-TILLAGE

 Conventional tillage-CS Campul experimental USAMV Cluj:
Cercetari Minimum tillage –MT V1 – Plug (22-25 cm)+ grapa rotativa (8-10 cm)(Mt.)
No-tillage - NT V2 – Paraplow (18-22 cm) + grapa rotativa (8-10 cm)
V3 – Cizel (18-22 cm) + grapa rotativa (8-10 cm)
V4 – Grapa rotativa (10-12 cm)
V5 – Semanat direct
ORGANE DE LUCRU ŞI PROCESE DE PRELUCRARE FĂRĂ TĂIEREA SAU COMPRIMAREA SOLULUI

 Sisteme minime cu grape rotative,

agregate complexe, paraplow și cizel
Pentru solurile cu cerință pentru afânare

Grapa rotativă cu
rotor orizontal: Grapa rotativa cu tavalug (rotor vertical)
A şi B - poziţionarea
carcasei reglează
gradul de mărunţire
dorit, precum şi
prelucrarea optimă în
funcție de umiditate
și prezența resturilor
vegetale
 SEMĂNATUL DIRECT:
“cea mai veche si cea mai noua
metoda de semanat”

Semanat direct: plasarea în sol a seminţelor la

și tip daltă: semănatul direct cu brăzdare disc:
a b
Construcţia maşinii de semănat direct:
a-sistemul de curăţire a zonei prelucrate,
b-modul de acţiune a roţilor de tasare
 MOTIVAŢII
pentru folosirea sistemelor conservative de lucrări ale solului

Secetă
1. AGROTEHNICE Eroziune

2. ECONOMICE Eficiență
Ecologizarea
3. PROTECȚIA MEDIULUI solului

4. DE COMPATIBILITATE CU P.A.C. GAEC 1

 De ce?
Lucrări de conservare a solului

În România:
- există probleme cu seceta,
- este necesar să conservăm apa în
sol,
- alegerea gamei de utilaje potrivite
poate juca un rol important.

Agenția Națională de Meteorologie:

- vara 2012 cea mai uscată din ultimii 62 de ani;

- 2013 cel mai torid an din istoria măsurătorilor meteorologice;

- august și septembrie cele mai secetoase luni;

 Cantitatea medie anuala de precipitaţii în Romania 1900-2005 (ANM, 2007)
- 50 mm

Secetă pedologică

Similar cu situaţia la nivel global, s-au evidenţiat schimbări în regimul unor

valori termice extreme, și anume:
- creşterea frecvenţei anuale a zilelor tropicale (maxima zilnică > 30 gradeC),
- descreşterea frecvenţei anuale a zilelor de iarnă (maxima zilnică < 0 gradeC);
- creşterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară şi a mediei
temperaturii maxime de iarnă şi vară. Lipsa factorilor
Frecvență mare a diferențelor de temperatura termoregulatori ai
10-200C ZI / NOAPTE (290C - 4 Iunie 2009) solului: apa și vegetația
 Pontențiala vulnerabilitate în fața
schimbărilor climatice
(sursa: Programul Espon,
http://www.espon.eu/main/)

România este încadrată în zona cu cea

mai scăzută capacitate de adaptare la
schimbările climatice existente şi a celor ce
urmează să se mai producă.
Foarte importante sunt considerate:
- sisteme de conservare pentru reducerea
efectelor fenomenelor meteorologice extreme,
- folosirea în agricultură a unor noi
structuri de plante rezistente la secetă sau
chiar o revizuire a perioadelor optime de
semănat, astfel încât plantele să beneficieze în
timpul perioadei de vegetație de aportul
optim de apă.
 Măsuri de adaptare la schimbările climatice:
(Comisia Europeana, 2010)
- Alegerea asolamentului pentru a folosi cat mai bine resursele de apă:

- lucerna, porumbul, ovăzul, sfecla de zahăr, floarea soarelui – sunt mari consumatoare de apă,
- orzul, grâul, cartoful, mazărea, rapița – consumă mai puțină apă și în special la suprafața solului.

- Folosirea soiurilor care se potrivesc cel mai bine noilor condiții de climă.

- Garduri vii sau zone mici împădurite pe terenurile arabile care sa acționeze ca
perdele de protecție împotriva vânturilor.

- Ecologizarea solurilor și aplicarea sistemelor de conservare a solului și apei

(lucrări minime și semănat direct).

- Mulcirea solului, culturi de acoperire, aplicarea îngrăşămintelor organice şi a

composturilor, optimizarea fertilizării solurilor.
 Utilizarea bunelor practici în agricultură reprezintă un instrument extrem
de eficient în lupta împotriva degradării terenurilor şi secetei:

Limitarea efectelor secetei poate fi realizată şi prin măsuri agrofitotehnice de

acumulare, conservare şi valorificare eficentă a apei din precipitaţii.

În sistemul actual de agricultură, 50-60% din cantităţile de apă provenite din precipitaţii
în decursul unui an se pierd prin evaporaţie direct – prin urmare se impun măsurile
agrofitotehnice de conservare a apei.

Acestea se pot realiza printr-un sistem de agricultură bazat pe protejarea solului şi

lucrarea acestuia astfel încât resturile vegetale să rămână la suprafaţă.

"Solul are dreptul la vegetatie" Utilaje adaptate să

lucreze cu resturi
vegetale la suprafața
solului
 Rezerva de apã
(R.a., m3/ha, 0-50 cm)
Influența sistemului de lucrare asupra umidității solului (% v/v),
plug gr.rot. cizel paraplow
0-50 cm adâncime
820
800

Varianta Grâu de toamnă Porumb Soia 780

760
Plug 61mt 83mt 75mt 740
720
Paraplow 65ns 88ns 77ns 700
Cizel 64ns 85ns 76ns 680
660
Grapă rotativă 64ns 86ns 86* 640
Semănat direct 76** 89ns 86* semanat vegetatie recoltare

Notă: mt – martor, ns – nesemnificativ, * semnificație pozitivă, 0 semnificație negativă

Influența sistemului de lucrare asupra temperaturii solului (0C),

0-50 cm adâncime

Varianta Grâu de toamnă Porumb Soia

Plug 17,3mt 23,2mt 22,2mt
Paraplow 19,3* 23,5ns 22,5ns
Cizel 18,9ns 23,4ns 22,5ns
Grapă rotativă 19,4* 23,9ns 22,3ns
Semănat direct 19,5* 23,9ns 22,6ns
Notă: mt – martor, ns – nesemnificativ, * semnificație pozitivă, 0 semnificație negativă

Temperatura solului a crescut in toate variantele cu MT si NT, cu Umiditatea solului a fost mai mare la
diferente asigurate statistic la cultura de grau. Diferentele sunt NT si MT in momentul semanatului
înregsitrate în special în primii 15 cm, unde la MT și NT se înregistrează culturilor de primăvară si in primele
o amplitudine termică mai mică comparativ cu CS (aceasta înseamnă faze de vegetatie, iar apoi diferentele
apă și resturi vegetale mai multe). se diminueaza in timp.
 Plug Paraplow Semănat direct

0-5 cm

5-10 cm
Semanat direct
Grapa rotativa
10-15 cm Paraplow
Cizel
Plug
15-20 cm

20-25 cm

0 10 20 30 40 50 60 70 80
%

Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra procentului de resturi vegetale

şi repartiţia acestora la diferite adâncimi
Insuficiente resturi vegetale -
crusta
 Vizibilitatea diferitelor tipuri de eroziune
"Solul are dreptul la vegetatie"

Eroziune prin apă: vizibilitate imediată Eroziune prin vânt: vizibilitate imediată

Afânare - oxidare: fără vizibilitate

Eroziunea carbonului: vizibilitate în timp

Lucrarile solului – afanarea solului – oxigenarea si arderea humusului :

o tona de humus descompus elibereaza in aer 680 kg/ha C sub forma de CO2
Continutul de humus al solului
Pierderea % de humus din sol

50% in 50 de ani
specific tipului de sol

Agricultura Agricultura
conventionala conservativa

Timpul (ani)
 Agricultura conservativă
Materie organică sol = Rezistenţă mărită la secetă

Actiunea biotei din sol conţinut

Agricultură convenţională

ridicat
reducerea de materie
conţinutului organică
de materie organică

Minimum tillage
“Arătură” biologică No-Tillage

Arătură mecanică
 Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra
conţinutului de humus (%)
Tipul de sol Sistemul de Plug Paraplow + Cizel + Grapă
lucrare a solului clasic + grapă grapă rotativă
disc rotativă rotativă

Cernoziom Humus, % 3.51 a 3.54 a 3.87 a 3.61 a

cambic wt.(100) ns(100.8) ns(110.2) ns(102.8)
Semnificaţie (%)

Faeoziom Humus, % 3.90 a 4.13 b 3.93 ab 3.98 ab

tipic wt.(100) ns(100.9) ns(102.2)
Semnificaţie (%) *(106.0)

Preluvosol Humus, % 2.48 a 2.94 ab 3.02 b 2.82 ab

vertic wt.(100) ns(113.9)
Semnificaţie (%) *(118.6) *(122.1)

Aluviosol Humus, % 3.03 a 3.12 ab 3.09 ab 3.23 b

molic wt.(100) ns(103.1) ns(102.0) ns(106.5)
Semnificaţie (%)

Notă: wt – Martor, ns – nesemnificativ, * semnificaţie pozitivă, 0 semnificaţie negativă,

a, ab, b, c – Clasificarea după testul Duncan.

Creșterea conținutului de humus este înregistrată în

special pe solurile degradate, slab fertile.
 În 7 ani solul revine la condițiile specifice tipului natural de sol

Influența sistemului de lucrare a solului asupra densității aparente Densitatea aparentă s-a determinat
(g/cm3), 0-30 cm adâncime folosind metoda volumetrică cu cilindru
de 100 cm3
Varianta Grâu de toamnă Porumb Soia
Plug 1,24mt 1,20mt 1,22mt
Paraplow 1,28ns 1,22ns 1,26ns
Cizel 1,29ns 1,22ns 1,25ns
Grapă rotativă 1,32* 1,31ns 1,32ns
Semănat direct 1,38* 1,35* 1,38*
Notă: mt – martor, ns – nesemnificativ, * semnificație pozitivă, 0 semnificație negativă

Influența sistemului de lucrare a solului asupra rezistenței la penetrare

(kPa, 0-45 cm adâncime)
Rezistența la penetrare s-a determinat cu
Varianta Grâu de toamnă Porumb Soia FieldScout SC900 – digital penetrometer
Plug 1524mt 1421mt 1643mt
Paraplow 1626* 1523* 1762*
Cizel 1627* 1523* 1755*
Grapă rotativă 1621* 1621** 1774*
Semănat direct 1735** 1624** 1799*
Notă: mt – martor, ns – nesemnificativ, * semnificație pozitivă, 0 semnificație negativă

Sistemul de lucrare a solului influenteaza mult mai semnificativ rezistenta la penetrare. Diferentele determinate au
fost in special in primii 20 cm si nu au existat diferentieri sub aceasta adancime. Toate valorile determinate au fost
mai mari la MT si NT comparativ cu CS, diferentele fiind semnificativ pozitive sau chiar distinct semnificativ
pozitive la NT. Diferentele sunt si in functie de cultura.
Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra conţinutului de
macroagregate hidrostabile (%)
Tipul de sol Sistemul de Plug Paraplow + Cizel + Grapă
lucrare a solului clasic + grapă grapă rotativă
disc rotativă rotativă

Cernoziom G.H, % 74.33 a 79.00 b 78.67 ab 80.33 b

cambic
Semnificaţie (%) wt. (100) * (106.3) ns (105.8) * (108.1)

Faeoziom G.H, % 80.00 a 82.33 b 81.00 ab 81.67 ab

tipic
Semnificaţie (%) wt. (100) * (102.9) ns(101.3) ns(102.1)

Preluvosol G.H, % 63.67 a 68.33 b 66.67 ab 72.33 c

vertic
Semnificaţie (%) wt. (100) * (107.3) *(104.7) **(113.6)
Aluviosol G.H, % 71.33 a 76.00 b 75.33 b 76.33 b
molic
Semnificaţie (%) wt. (100) * (106.5) *(105.6) *(107.0)

Notă: G.H., %, Gradul de Hidrostabilitate Structurală

wt – Martor, ns – nesemnificativ, * semnificaţie pozitivă, 0 semnificaţie negativă,
a, ab, b, c – Clasificarea după testul Duncan.
Ecologizarea solului și acumularea
carbonului în sol
25000.00

20000.00

15000.00

10000.00

5000.00

CO2 (10 cm)

CO2 (20 cm)
0.00
0.0 Semănat
Semănat direct
0.5direct Cizel
Cizel
1.0 Plug
Plug
1.5 Grapă rotativă
Grapă rotativă
2.0

Influenţa sistemului de lucrare asupra respiraţiei solului (mmoli m-3)

GAEC 1 – Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu
culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel
puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei

Obiectiv: reducerea eroziunii solului, prin acoperirea minimă a terenului pe timpul

iernii.
Condiţie: fermierul trebuie să asigure acoperirea cu vegetaţie sau resturi vegetale
pe timpul iernii a cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei, fie prin
înfiinţarea de culturi de toamnă sau perene, fie să nu execute arătura de toamnă
după recoltare.
Culturi de toamna - grâu, secară, orz, ovăz, borceag de toamnă, rapiţă.
Culturi perene - lucerna, trifoi, sparceta, ghizdei, sulfina.
Ministrul Agriculturii: Daniel Constantin – 130.000 ha semănături de toamnă irigate
în 2012 și se preconizează 400.000 ha în 2013.
Minimum tillage – oportunitatea de a crește suprafețele cu
culturi de toamnă: rapiță de toamnă și cereale de toamnă

Plata compensatorie pentru suprafaţa acoperită de culturile verzi (mazăre,

măzăriche, rapiţă, muştar, lupin, sulfină, semănate până la sfârşitul lunii
septembrie şi care sunt încorporate în sol până la sfârşitul lunii martie) în timpul
iernii, care depăşeşte suprafaţa de 20% protejată conform bunelor condiţii de
agricultură şi de mediu (GAEC), este de 130 euro pe hectar.
 TENDINȚE ÎN LUCRAREA SOLULUI
1. ÎN PLAN ECOLOGIC:

-REDUCEREA INTENSITĂŢII AFÂNĂRII SOLULUI PENTRU REŢINEREA CARBONULUI ŞI A APEI ÎN SOL;

-DIMINUAREA COMPACTĂRII ŞI STRATIFICĂRII PROFILULUI CULTURAL AL SOLULUI ARABIL;

-ORGANE DE LUCRU ŞI PROCESE DE PRELUCRARE FĂRĂ TĂIEREA SAU COMPRIMAREA SOLULUI.

2. ÎN PLAN AGRONOMIC ŞI ORGANIZATORIC:

-EFICIENŢĂ PRIN MULTIFUNCŢIONALITATE;

-RANDAMENT PRIN MODULARITATE ŞI ADAPTABILITATE LA CONDIŢIILE CONCRETE ALE TERENULUI;

-REALIZAREA MAI MULTOR PROCESE TEHNOLOGICE LA O SINGURĂ TRECERE.

 Ce este agricultura conservativă şi
de ce este utilă?
Agricultura conservativă (AC) include o
serie de practici agricole
complementare:
• Lucrarea minimă a solului (printr-un
sistem redus de lucrări ale solului sau
prin semănatul direct în mirişte) pentru a
conserva structura, fauna şi materia
organică a solului;
• Acoperirea permanentă a solului
(culturi de acoperire, reziduuri şi mulci)
pentru a proteja solul şi pentru a
contribui la eliminarea buruienilor;
• Diverse rotaţii şi combinaţii ale
culturii care stimulează
microorganismele din sol şi elimină
dăunătorii plantelor, buruienile şi bolile.
Cerințe:
• Fermierii trebuie să facă o investiţie
iniţială în utilaje specializate.
• Fermierii au nevoie de instruire
aprofundată şi de acces la servicii
specializate de consiliere.
• În comparaţie cu agricultura
tradiţională, este necesară
schimbarea fundamentală a
abordării (despărțire dificilă de plug).
• În mod normal, este nevoie de o
perioadă de tranziţie de 5-7 ani
pentru ca sistemul de agricultură
conservativă să se echilibreze.
•Este posibil ca productivitatea să fie
mai redusă în primii ani și
îmburuienarea mai mare.
 Agricultura
Conservativă

Reducere Rotaţia
lucrări culturilor
Menţinere
resturi
vegetale
Va multumesc
pentru atenție !