III Managementul Fondurilor PDF

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
CENTRUL DE STUDII EUROPENE
MANAGEMENTUL FONDURILOR
STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
- SUPORT DE CURS -
Partea 1
Titular de disciplină,
Lect.univ.dr. Liviu-George MAHA
Iaşi, 2010
CUPRINS
MODULUL 1 – NOłIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ ŞI MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ..... 3
LECłIA 1.1. – POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ......... 4
Unitatea de studiu 1.1.1. – Locul dezvoltării regionale în procesul de integrare economică
europeană ............................................................................................................................................. 4
Unitatea de studiu 1.1.2. – Structuri teritorial-statistice ...................................................................... 9
LECłIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE ŞI CADRUL DE IMPLEMENTARE A
ACESTORA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ..................................................................................... 15
Unitatea de studiu 1.2.1. – Instrumentele structurale ale Uniunii Europene.......................................15
Unitatea de studiu 1.2.2. – Obiective de dezvoltare.............................................................................18
Unitatea de studiu 1.2.3. – Cadrul instituŃional pentru coordonarea, gestionarea şi
implementarea instrumentelor structurale...........................................................................................21
MODULUL 2 – PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE ...................................................................................................27
LECłIA 2.1. – DOCUMENTE DE PLANIFICARE ŞI PROGRAMARE ........................................ 28
Unitatea de studiu 2.1.1. – Planul NaŃional de Dezvoltare..................................................................28
Unitatea de studiu 2.1.2. – Programul NaŃional de Reformă şi Cadrul Strategic NaŃional de
ReferinŃă...............................................................................................................................................31
Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul OperaŃional .............................................................................40
LECłIA 2.2. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE
COEZIUNE ....................................................................................................................................... 47
Unitatea de studiu 2.2.1. – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ...................47
Unitatea de studiu 2.2.2. – Monitorizarea programelor de dezvoltare................................................49
Unitatea de studiu 2.2.3. – Evaluarea programelor de dezvoltare ......................................................52
MODULUL 3 – STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAłIONAL REGIONAL ..........................58
LECłIA 3.1. – NOłIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................... 59
Unitatea de studiu 3.1.1. – ParticularităŃi ale Programului OperaŃional Regional ............................59
Unitatea de studiu 3.1.2. – Obiectivele Programului OperaŃional Regional.......................................62
LECłIA 3.2. – AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL ..... 64
Unitatea de studiu 3.2.1. – Axa 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenŃiali poli de
creştere.................................................................................................................................................64
Unitatea de studiu 3.2.2. – Axa 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport .....65
Unitatea de studiu 3.2.3. – Axa 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale ............................................66
Unitatea de studiu 3.2.4. – Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ......................70
Unitatea de studiu 3.2.5. – Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului ...........................73
Unitatea de studiu 3.2.6. – Axa 6: AsistenŃa Tehnică ..........................................................................76
LECłIA 3.3. – PLANIFICAREA FINANCIARĂ ŞI IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI
OPERAłIONAL REGIONAL .......................................................................................................... 78
Unitatea de studiu 3.3.1. – Planul financiar ........................................................................................78
Unitatea de studiu 3.3.2. – Implementarea Programului OperaŃional Regional .................................79
2
MODULUL 1 – NOłIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI MODUL
DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ
Obiective generale:
- cunoasterea locului si rolului politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor
comunitare;
- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza politicii comunitare vizand
dezvoltarea reionala;
- intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Uniunea
Europeana.
Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune,

descentralizare, fonduri structurale si de coeziune, obiectiv de dezvoltare,
convergenta, competitivitate, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de
referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, autoritate de
management, organism intermediar, proiect de dezvoltare.
Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua

sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 5 zile, cu 2-3 ore zilnic in
medie.
Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii

modului de functionare a programelor regionale de management si dezvoltare. Astfel,
sunt reluate informatii esentiale referitoare la politica de dezvoltare regionala, cu
privire la locul si rolul acesteia in procesul de integrare economica europeana,
obiectivele, principiile care stau la baza implementarii ei, provocarile legate de
extinderea UE catre Europa Centrala si de Rasarit. Sunt detaliate principalele
instrumente de finantare vizand dezvoltarea regionala, fiind prezentat, totodata,
cadrul institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea instrumentelor
structurale.
3
LECłIA 1.1. – POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiective:
- cunoasterea conceptului de dezvoltare regionala;
- identificarea principalelor etape in evolutia politicii comunitare privind dezvoltarea
regionala;
- cunoasterea conceptului de regiune si a modului de clasificare a acestor unitati
teritorial-statistice;
- intelegerea modului in care unitatile teritorial-statistice au acces la instrumentele
structurale si de coeziune.
Unitatea de studiu 1.1.1. – Locul dezvoltării regionale în procesul

de integrare economică europeană
Obiective specifice:
- cunoasterea premiselor care au stat la baza implementarii unei politici vizand
dezvoltarea regionala la nivelul Uniunii Europene;
- cunoasterea evolutiilor recente vizand politica comunitara vizand dezvoltarea
regionala;
- cunoasterea principiilor care stau la baza politicii de dezvoltare regionala a Uniunii
Europene;
- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala a Uniunii
Europene;
- cunoasterea primelor etape vizand implementarea politicii de dezvoltare regionala
in Romania.
Timp de lucru: 3 ore
4
Politica de dezvoltare regionala este o politica cheie a Uniunii Europene, care
se bazeaza pe principiul solidaritatii financiare, oferind sprijin statelor si regiunilor
mai putin dezvoltate sau care se confrunta cu dificultati structurale, în scopul crearii
de locuri de munca si cresterii competitivitatii.
În 1957, când se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunitatii
Economice Europene, disparitatile regionale între statele semnatare nu erau
semnificative. Totusi, atât în preambul, cât si în art. 2, se stipula necesitatea
asigurarii unei dezvoltari armonioase si echilibrate la nivelul întregii Comunitati,
prin reducerea diferentelor de dezvoltare dintre regiuni. Cu toate acestea, nu exista
nici o dispozitie specifica referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare
regionala la nivel comunitar.
Abia în 1975 apar primele semne ale unei abordari a problemelor regionale la
nivelul Comunitatii Europene, prin înfiintarea Fondului European pentru
Dezvoltare Regionala.
În preambulul Regulamentului de constituire a acestui fond (724/1975) este
mentionata dorinta de a gasi solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, în
special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole, a restructurarilor
industriale si a somajului structural. Începând cu anul 1980, aceasta politica a devenit
una dintre politicile cheie ale UE.
Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si
sociala aveau sa se impuna abia prin semnarea Actului Unic European în 1988, când
sunt recunoscute disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre si se
constientizeaza necesitatea unei politici care sa sprijine dezvoltarea echilibrata a
acestora. In acelasi an, sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale, care, de
fapt, reunesc sub o singura titulatura fondurile europene deja existente, care sa
contribuie la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene.
Acest deziderat a fost introdus si în Tratatul Uniunii Europene (1992), prin
Titlul XVII, care defineste obiectivul politicii de coeziune economica si sociala:
reducerea disparitatilor existente între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni
si a ramânerii în urma a regiunilor mai putin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a
regiunilor rurale.
Cresterea importantei politicii regionale a Uniunii Europene a fost
determinata, în mod special, de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale
(circa 213 miliarde euro în anul 1999).
5
Principiile care stau la baza politicii regionale sunt:
1. Principiul programării multianuale a finanŃării proiectelor de dezvoltare
regională – presupune ca finantarea programelor este realizata pe o perioadă de 3-5
ani, statele beneficiare având obligaŃia prezentării de documente cu eşalonarea anuală,
pe destinaŃii şi obiective.
2. Principiul subordonării – presupune subordonarea planurilor de dezvoltare
regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.
3. Principiul partenerialului – realizarea de parteneriale la nivel local,
naŃional, regional, între autorităŃile comunitare şi cele naŃionale sau locale.
4. Caracterul adiŃional, complementar al măsurilor comunitare, care au rolul
de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naŃionale.
5. Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici
sectoriale.
6. Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puŃin dezoltate şi
evitarea disipării fondurilor spre un număr mare de obiective.
Politica regionala a UE s-a construit în jurul conceptului de coeziune
economica si sociala. Acest concept vizeaza reducerea disparitatilor în nivelul de
dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor ramase în urma si diminuarea
discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. Aceasta politica este,
înainte de orice, o politica a solidaritatii. Ea se bazeaza pe solidaritatea financiara a
statelor membre si, ca urmare, o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul
Comunitatii – peste o treime – este îndreptata catre regiunile mai putin prospere si
grupurile sociale dezavantajate.
Începând cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la

dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. In
6
tarile Central si Est – Europene au fost implementate masuri în domeniul dezvoltarii
activitatilor productive, prin încurajarea crearii de noi IMM, în domeniul protectiei
mediului si retelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, îndeosebi al
infrastructurii de afaceri. Intre aceste masuri, un loc important a revenit celor din
domeniul dezvoltarii resurselor umane.
Pentru perioada 2000-2006, politica regionala a UE a suferit anumite
modificari: ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat,
parteneriatul între actorii implicati în dezvoltarea regionala s-a largit. Pentru
implementarea masurilor de politica regionala, statele membre, autoritatile locale si
Comisia Europeana lucreaza împreuna. Autoritatile nationale definesc strategiile de
dezvoltare si le implementeaza, iar Comisia Europeana asigura armonizarea
strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii, monitorizeaza si controleaza
cheltuielile facute din fondurile Comunitatii.
In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea:
”Europa trebuie sa îsi creasca competitivitatea, sa-si mareasca potentialul de
productie si productivitatea si sa întareasca coeziunea economica si sociala, punând
accent pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea
acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele –
nationale si comunitare - inclusiv cele ale politicii de coeziune.” In urma acestor
concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de state membre, s-a stabilit ca politica de
coeziune sa stea în slujba atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona.
Astfel, în perioada de programare 2007-2013, politica regionala a UE
contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, prioritatile
concentrându-se pe sectoare care contribuie la cresterea competitivitatii UE. S-a redus
si numarul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune,
precum si numarul initiativelor comunitare, care, în mare parte, au fost încorporate în
cadrul noilor obiective. Uniunea Europeana urmareste, de fapt, ca dimensiunea
strategica a politicii de coeziune sa fie întarita, astfel încât politicile comunitare sa fie
mai bine integrate în programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si, de
asemenea, sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership).
Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numarului
instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proportionalitatii care
reduce birocratia, scaderea numarului documentelor de programare de la trei la doua,
7
aplicarea de reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor, responsabilitati sporite
ale statelor membre si regiunilor in gestionarea fondurilor.
In contextul aderarii la Uniunea Europeana, politica de dezvoltare regionala
reprezinta un capitol esential din aquis-ul comunitar, respectiv Capitolului 21 -
“Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”.
In perioada 1998 – 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea
Europeana si a Programului National de Aderare la Uniunea Europeana, în
România s-a creat cadrul legal si structurile institutionale, la nivel central si regional,
necesare implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala, ca mijloc de
sprijinire a potentialului economic si social indigen, prin cooperarea autoritatilor
nationale, regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si
Comisiei Europene.
Acest nou tip de politica a venit în întâmpinarea unor necesitati reale ale
colectivitatilor locale si regionale din tara noastra, determinand un nou mod de
abordare a dezvoltarii, o abordare de jos în sus, bazata pe initiativele, planurile si
programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale .
Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala de catre autoritatile
administratiei publice locale, dar si de structurile regionale, porneste de la premisa ca
nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, decât ele
însele si cei alesi sa-i reprezinte.
Conceptul care sta la baza acestei politici în România, a fost creat în urma
unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE,
finalizate în cadrul unui document intitulat „Carta Verde a dezvoltarii regionale în
România”.
Politica regionala în România are la baza masuri planificate si promovate de
autoritatile administratiei publice locale si centrale, în parteneriat cu diversi actori
(privati sau publici) de la nivel regional si local, în scopul asigurarii unei dezvoltari
economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale
si regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice si sociale.
Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regionala întareste rolul si
responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale în
dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati în parte, precum si a regiunilor de
dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale în astfel
8
de activitati. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta
esentiala a autonomiei locale.
Unitatea de studiu 1.1.2. – Structuri teritorial-statistice
- intelegerea conceptului de regiune;
- cunoasterea principiilor care stau la baza structurilor teritorial-statistice aplicabile
in cazul politicii de dezvoltare regionala;
- cunoasterea structurarii teritoriului Romaniei in regiuni;
- cunoasterea institutiilor care asigura implementarea politicii de dezvoltare
regionala in Romania, la nivelul fiecarei regiuni.
Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat

aparitia zonelor statistice si dezvoltarea statisticii regionale. În acest sens, statisticile
regionale trebuie sa permita atât masurarea situatiei economice regionale, cât si
fundamentarea criteriilor de interventie ale UE.
În prezent, în UE si în tarile candidate, la baza statisticilor regionale stau cele
doua nomenclatoarele statistice elaborate si actualizate de EUROSTAT:
- Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS);
- Nomenclatorul „Regiunile statistice ale statelor EFTA si Central
Europene”.
Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS) a fost înfiintat în
urma cu peste 25 de ani pentru a oferi un cadru comun pentru colectarea datelor
statistice la nivel regional în cadrul Comunitatii Europene. Prima referire la
clasificarea NUTS este facuta în textul Regulamentului 2054/1988 (care sta la baza
Fondurilor Structurale), facându-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin
prin Fondurile Structurale. De-a lungul timpului, NUTS a fost permanent actualizat,
9
iar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament si de Consiliu abia în 2003. In
acest regulament se defineste împartirea teritoriala numai pentru statele membre ale
UE si este organizat pe trei nivele statistice (Nivelul NUTS 1; Nivelul NUTS 2 – 317
regiuni; Nivelul 3 NUTS 3).
NUTS este utilizat pentru colectarea, îmbunatatirea si armonizarea statisticii
regionale la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru analiza economico-sociala a
regiunilor, dar si pentru aplicarea politicilor de dezvoltare.
Analiza economico-sociala a regiunilor se realizeaza la toate cele trei nivele
teritorial-statistice si urmareste identificarea problemelor regionale ale UE (prin
analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 1), a problemelor regionale ale
statelor membre si candidate (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS
2), precum si a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativa a regiunilor
de nivel NUTS 3).
Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 si NUTS 3 sunt folosite de Comisia
Europeana pentru stabilirea eligibilitatii regiunilor de a primi sprijin financiar din
Fondurile Structurale. Astfel, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocata
regiunilor Obiectiv 1 – Convergenta, regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-
statistic NUTS 2.
Nivelul teritorial-statistic NUTS 2 reprezinta, fara îndoiala, cel mai important
element al politicii de dezvoltare regionala. Nivelul NUTS 2 este esential atât pentru
România, cât si pentru celelalte tari membre, deoarece criteriile de alocare a
Fondurilor Structurale se bazeaza, dupa cum am mai mentionat, pe indicatori statistici
calculati la acest nivel.
Pentru a asigura colectarea, prelucrarea si diseminarea statisticilor regionale
într-un mod armonizat la nivelul întregii Uniuni Europene, Parlamentul European si
Consiliul European au adoptat, în data de 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059
privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice. În calitate
de act normativ, regulamentul cauta atât sa gestioneze posibilele schimbari ale
teritoriilor unitatilor administrative ale statelor membre, cât si sa minimizeze impactul
acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii statisticilor regionale.
Acest regulament a înlocuit Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice publicat de
Eurostat în anul 1999 si a încorporat toate modificarile înregistrate la nivelul
structurilor teritorial - statistice ale Statelor Membre începând cu anul 1999.
10
Totodata, Regulamentul 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a
unitatilor teritorial-statistice. Astfel, în cazul în care unitatea teritoriala are o structura
administrativa, acesta reprezinta criteriul primordial de clasificare a unitatii teritorial-
statistice.
Trebuie subliniat faptul ca, pentru implementarea politicii de dezvoltare
regionala a UE, existenta acestor nivele teritorial – statistice este obligatorie, dar nu
este obligatoriu ca aceste zone sa fie si unitati teritorial – administrative. Totusi, cele
mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor doua tipuri de unitati,
obtinând astfel o mai buna eficienta în implementarea programelor de dezvoltare.
Indiferent de structura administrativa, regulamentul defineste nivelurile NUTS
pe baza criteriului populatiei:
Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3

Marimea medie
3.000.000 - 7.000.000 800.000 - 3.000.000 150.000 – 800.000
a populatiei
În cazul în care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice

corespunzatoare celor trei nivele de mai sus, acesta trebuie sa realizeze o agregare a
structurilor teritoriale de dimensiuni mici, având în vedere conditiile geografice,
socio-economice, istorice, culturale, problemele de mediu etc. Evident, daca populatia
unui stat este inferioara unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt
însusi statul.
Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si tarilor candidate este
definit pe baza unor criterii similare celor folosite la stabilirea nomenclatorului NUTS
si face referire numai la teritoriile statistice ale urmatoarelor state: Islanda,
Lichtenstein, Norvegia, Elvetia, Croatia, Macedonia, Turcia.
Conform criteriilor de clasificare a unitatilor teritorial-statistice prevazute în
Regulamentul 1059/2003, teritoriul României este structurat numai la nivelurile
NUTS 2 si 3. Astfel, teritoriile celor opt regiunilor de dezvoltare sunt considerate
teritorii statistice de nivel NUTS 2, iar teritoriile celor 41 judete si teritoriul
Municipiului Bucuresti sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 3.
11
În baza Legii 151/1998, la sfârsitul anului 1998 s-au constituit, prin asocierea
liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare
corespunzatoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o baza voluntara, ele nu au
statut de unitati administrative, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari
pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de
dezvoltare regionale, permitând utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane.
În 2004, cadrul legislativ a fost îmbunatatit, Legea 151 fiind completata si
îmbunatatita prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala în
România, lege fundamentala a dezvoltarii regionale în România, care stabileste
obiectivele, cadrul institutional, competentele si instrumentele specifice necesare
promovarii politicii de dezvoltare regionala.
La nivelul fiecarei regiuni functioneaza Consiliul de Dezvoltare Regionala
(CDR), organism regional deliberativ, fara personalitate juridica, care este constituit si
functioneaza pe principii parteneriale, în scopul coordonarii activitatilor de elaborare
si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala. CDR este alcatuit din
presedintii Consiliilor Judetene si câte un reprezentant al Consiliilor locale
municipale, orasenesti si comunale ale fiecarui judet component al Regiunii.
Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt constituite ca organisme
nonguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care
activeaza în domeniul dezvoltarii regionale. ADR-urile elaboreaza strategiile si
12
programele de dezvoltare regionala si, dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de
CNDR, au rol de implementare a acestora.
La nivel national a fost creat Consiliul National de Dezvoltare Regionala
(CNDR), structura nationala de tip partenerial cu rol decizional în elaborarea si
implementarea obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala. Este alcatuit
din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin decizie guvernamentala si din
presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate.
Regiunile de dezvoltare, precum si componenta lor sunt prezentate in tabelul
urmator:
Regiunea de
Nr.crt. Componenta Sediul ADR
dezvoltare
Botosani, Suceava, Iasi, Neamt,
1. Nord-Est Piatra Neamt
Vaslui, Bacau
Vrancea, Galati, Braila, Tulcea,
2. Sud-Est Braila
Constanta, Buzau
Ialomita, Calarasi, Prahova,
3. Sud Muntenia Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Calarasi
Arges
4. Sud-Vest Oltenia Valcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj Craiova
Hunedoara, Caras-Severin, Timis,
5. Vest Romania Timisoara
Arad
Bihor, Cluj, Bistrita-Nasaud,
6. Nord-Vest Cluj-Napoca
Maramures, Salaj, Satu-Mare
Alba, Mures, Sibiu, Harghita,
7. Centru Alba Iulia
Covasna, Brasov
8. Bucuresti-Ilfov Municipiul Bucuresti, Ilfov Bucuresti
Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip

regional, în scopul realizarii dezvoltarii echilibrate si reducerii discrepantelor de
dezvoltare economica si sociala. Pentru aceasta, utilizeaza fondurile puse la dispozitie
de Guvern si autoritatile locale, precum si fondurile Uniunii Europene.
Teste de autocontrol:
1. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul:

a. solidaritatii financiare;
b. independentei justitiei;
c. anualitatii bugetului;
13
d. separatiei puterilor in stat.
2. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala au
inceput sa se impuna odata cu semnarea:
a. Tratatului de la Roma;
b. Tratatului de la Nisa;
c. Actului Unic European;
d. Tratatului de la Lisabona.
3. Realizarea de parteneriale la nivel local, naŃional, regional, între autorităŃile
comunitare şi cele naŃionale sau locale se refera la:
a. Principiul subordonarii;
b. Principiul parteneriatului;
c. Principiul concentrarii eforturilor;
d. Caracterul complementar al actiunilor comunitare.
4. Unitatile teritorial-statistice sunt definite pe baza:
a. criteriului populatiei;
b. criteriului vechimii;
c. criteriului suprafetei;
d. criteriului economic.
5. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt constituite ca:
a. organe ale administratiei publice centrale;
b. organe ale administratiei publice locale;
c. societati comerciale;
d. organisme nonguvernamentale.
Intrebari de verificare:
1. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare?

2. Cum sunt partajate competentele in domeniul implementarii politicii vizand
dezvoltarea regionala?
3. In ce masura si-a dovedit eficienta politica de dezvoltare regionala?
4. Care sunt modificarile pe care le-a suferit politica de dezvoltare regionala pentru
perioada 2007-2013?
5. Care sunt institutiile care participa la implementarea politicii regionale in
Romania?
14
LECłIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE ŞI CADRUL DE
IMPLEMENTARE A ACESTORA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiective:
- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala;
-intelegerea rolului pe care instrumentele structurale il au in implementarea politicii
de dezvoltare regionala;
- cunoasterea cadrului general de implementare a instrumentelor structurale.
Unitatea de studiu 1.2.1. – Instrumentele structurale ale Uniunii

Europene
- cunoasterea rolului Fondului European de Dezvoltare Regionala;
- cunoasterea rolului Fondului Social European;
- cunoasterea rolului Fondului de Coeziune;
- cunoasterea rolului instrumentelor de finantare: JASPERS, JEREMIE si JESSICA.
Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de

Coeziune, luate în ansamblu. Prin intermediul acestora, Uniunea Europeana
actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale între regiuni, în
scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Comparativ cu perioada 2000-2006, când în cadrul instrumentelor structurale
se numarau si Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola –
sectiunea Orientare (FEOGA – sectiunea Orientare) si Instrumentul Financiar
pentru Orientare Piscicola (IFOP), în aceasta perioada de programare instrumentele
15
structurale numara doar Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul
Social European si Fondul de Coeziune.
Aceste fonduri sunt reglementate atât printr-un Regulament general, care pune
bazele prevederilor acestora, cat si de câte un Regulament propriu, care defineste
scopul si aria de aplicabilitate a acestora. Asadar Regulamentul general 1083/2006
defineste principiile comune, regulile si standardele de aplicare a celor trei
instrumente ale politicii de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de
programare pentru instrumentele structurale, pe baza responsabilitatii comune a
Comisiei si a statelor membre.
Fondul European de Dezvoltare Regionala – având ca baza legala
Regulamentul 1080/2006 – contribuie la realizarea coeziunii economice si sociale
vizând reducerea disparitatilor regionale din cadrul UE, sprijinind în acelasi timp
dezvoltarea si conversia structurala a regiunilor. FEDR sprijina finantarea
programelor orientate catre dezvoltare regionala, cresterea competitivitatii, cooperare
teritoriala. Investitiile se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii de baza,
cercetare, inovare, cultura, turism, educatie, sprijinirea IMM etc.
Fondul Social European – având ca baza legala Regulamentul 1081/1999 –
sprijina programe/proiecte care sunt în concordanta cu Strategia Europeana de
Ocupare si se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii
lucratorilor si a întreprinderilor, cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata
muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea
accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor
pentru reforme în domeniul ocuparii si a incluziunii sociale.
Fondul de Coeziune – având ca baza legala Regulamentul 1084/2006 – este
instrumentul financiar care sprijina investitii în domeniul infrastructurii de transport
transeuropene si mediu. Comparativ cu perioada anterioara de programare, când
investitiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia
Europeana, acum FC va contribui alaturi de FEDR la programe de investitii
multianuale.
In vederea asigurarii unei absorbtii mai bune a fondurilor alocate politicii de
coeziune, Comisia Europeana, în parteneriat cu Banca Europeana de Investitii si
Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis crearea a trei noi instrumente
financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE si JESSICA.
16
Initiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European
Regions – Asistenta Comuna pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) se
concretizeaza în facilitatea de asistenta tehnica pe care DG Regio si BEI o pun la
dispozitia statelor membre, profitând de experienta BEI în elaborarea, implementarea,
monitorizarea de proiecte de infrastructura mare (în special, mediu si transport)
crescând, astfel, resursele disponibile pentru pregatirea de proiecte.
Principalele arii de interventie ale instrumentului JASPER sunt proiecte mari,
finantate din Fondul de Coeziune si FEDR – peste 25 mil. Euro, pentru proiectele de
mediu si 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS poate fi orientata
si spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea mediului,
respectiv eficienta energetica si surse regenerabile de energie, sectoare de transport, în
afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim si fluvial, sisteme de transport
intermodal si interoperabilitatea acestora, transport si trafic aerian, transport urban
ecologic si transportul public.
Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium
Enterprises – Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii)
sustine îmbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-uri si înfiintarea unor
facilitati pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013. Propunerea consta într-un
acord între statele membre, Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de
Investitii (BEI - format din Banca Europeana de Investitii si Fondul European de
Investitii), prin care se ofera statelor membre posibilitatea sa creeze conturi comune
cu BEI, co-finantate în cadrul programelor operationale si administrate de Grupul
BEI, pentru sprijinirea îmbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare si pentru
dezvoltarea sistemului de micro-creditare. Acordul va trebui sa respecte legislatia
comunitara, inclusiv regulile privind ajutorul de stat si achizitiile publice.
JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City
Areas – Asistenta Comuna pentru Investitii Durabile în Areale Urbane) este un nou
instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013, creat ca urmare a
colaborarii între Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii si Banca pentru
Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de a prezenta
solutii financiare „la cheie” (combinatia de fonduri nerambursabile, împrumuturi si
alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare
si regenerarea urbana.
17
De la 1 ianuarie 2007, dupa de a devenit stat membru al Uniunii Europene,
România beneficiaza de toate cele trei fonduri mentionate mai sus si de sprijinul
initiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse se va realiza prin
Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale.
Pana la aderare, România a beneficiat de sprijin prin fondurile de pre-
aderare destinate tarilor candidate, respectiv PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste
instrumente financiare, similare Fondurilor Structurale utilizate în UE, vizau
promovarea unei economii de piata functionale, întarirea capacitatii ei de a face fata
presiunii concurentiale pe piata internationala, întarirea competitivitatii regiunilor si
crearea conditiilor pentru o reala convergenta a nivelului de dezvoltare, fiind
implementate la nivel regional prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare
Regionala (PHARE) si Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului
SAPARD. România beneficia, de asemenea, de Fonduri ISPA, care sprijineau
implementarea unor proiecte de dimensiuni mari în domeniul infrastructurii de
transport si mediu.
La nivel national, planificarea resurselor financiare, atât nationale, cât si atrase
din surse externe, este realizata prin intermediul Planului National de Dezvoltare, iar
la nivel regional prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionala, documente
care includ ansamblul politicilor de dezvoltare socio-economica sectoriale si
regionale.
Unitatea de studiu 1.2.2. – Obiective de dezvoltare
- cunoasterea criteriilor de evaluare a nivelului general al dezvoltare;
- intelegerea obiectivelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013;
- cunoasterea modului de incadrare/calificare a unei regiuni intr-un anume obiectiv
al politicii de coeziune.
18
Regulamentul 1083/2006 privind prevederile generale ale fondurilor
structurale descrie atât criteriile generale de evaluare a nivelului general de
dezvoltare, cât si modul de interventie a fondurilor UE pentru sprijinul zonelor
eligibile în perioada 2007 – 2013.
Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013
sunt:
Obiectivul Convergenta vizeaza cresterea convergentei celor mai putin
dezvoltate state membre prin îmbunatatirea conditiilor pentru asigurarea
cresterii economice si a ocuparii, prin cresterea calitatii investitiilor în
infrastructura si capitalului uman, dezvoltarea societatii informationale si
sprijinirea inovarii, adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale,
protejarea mediului si îmbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea
capacitatii administrative;
Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare va viza (în afara
regiunilor cel mai putin dezvoltate) întarirea competitivitatii si atractivitatii
regiunilor precum si a ocuparii, anticipând schimbarile economice si
sociale, prin cresterea si dezvoltarea calitatii investitiilor în capitalul uman,
inovare si promovarea societatii informationale, a antreprenoriatului,
protejarea si îmbunatatirea mediului, a accesibilitatii, adaptabilitatii fortei
de munca si a întreprinderilor;
Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza întarirea cooperarii
transfrontaliere prin initiative comune la nivel local si regional, întarirea
cooperarii transnationale si interregionale si a schimburilor de experienta
la nivelul teritorial adecvat.
Regiunile corespunzatoare Obiectivului Convergenta corespund nivelului 2
din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 2) si au PIB / locuitor,
masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor disponibile pentru
ultimii trei ani, sub 75% din media PIB/loc a UE-27. De asemenea, regiunile al caror
PNB / locuitor, masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor
disponibile pentru ultimii trei ani, este sub 90% din media UE-27 sunt, de asemenea,
eligibile spre finantare sub Obiectivul Convergenta. Regiunile din prima categorie
sunt eligibile spre finantare din FEDR, dar cele din a doua categorie se califica spre
finantare atât din FEDR cât si din FC.
19
Regiunile corespunzatoare Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare
sunt regiunile NUTS 2 care nu intra sub incidenta primului obiectiv, precum si acele
regiuni care ar fi depasit media de 75% a PIB/loc al UE-15. Programele elaborate sub
acest obiectiv sunt eligibile spre finantare din FEDR si FSE.
Zonele eligibile pentru finantare conform Obiectivului Cooperare teritoriala
europeana sunt zonele ce corespund nivelului 3 din Nomenclatorul Unitatilor
Teritoriale Statistice (NUTS 3) aflate la granitele interne si unele granite externe ale
UE. Investitiile realizate din programele de sub acest obiectiv sunt finantate din
FEDR.
Harta regiunilor eligibile pentru “Obiectivul Convergenta” si

Obiectivul “Competitivitate regionala si ocupare”
20
Cu toate ca noile orientari vizeaza concentrarea resurselor comunitare, inclusiv
a politicii de coeziune, spre atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, alocarea
financiara pe obiective înca pastreaza filozofia centrala a politicii de coeziune,
respectiv sprijinirea regiunilor celor mai putin dezvoltate. Asadar, în proportie de
81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt destinate regiunilor aflate sub
Obiectivul Convergenta; 15,95% din fonduri sunt alocate Obiectivului Competitivitate
regionala si ocupare iar 2,52% Cooperarii teritoriale europene.
Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României se califica pentru
Obiectivul Convergenta si sunt, dupa aderarea României la Uniunea Europeana,
eligibile spre finantare din toate Fondurile Structurale (Fondul European de
Dezvoltare Regionala, Fondul Social European) si Fondul de Coeziune.
În contextul politicii de coeziune, României îi sunt alocate fonduri în valoare
de 17,273 miliarde euro, respectiv:
Obiectivul Convergenta: 11,115 mld euro;
Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare: 0;
Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: 0,403 mld euro.
Fondurile alocate din Fondul de Coeziune însumeaza 5,755 mld euro.
Unitatea de studiu 1.2.3. – Cadrul instituŃional pentru coordonarea,

gestionarea şi implementarea instrumentelor structurale
- intelegerea rolului autoritatii de management in implementarea programelor de
dezvoltare;
- intelegerea rolului autoritatii de plata si certificare in implementarea programelor
de dezvoltare;
- intelegerea rolului autoritatii de audit in implementarea programelor de dezvoltare;
- intelegerea rolului organismului intermediar in implementarea programelor de
dezvoltare.
21
Ca urmare a procesului de descentralizare si a responsabilizarii continue au
fost acordate statelor membre din ce în ce mai multe responsabilitati privind politicile
comunitare.
Daca la începuturile politicii regionale, Comisia Europeana era cea care
decidea, în cea mai mare parte, unde se duc fondurile, iar controlul era foarte riguros,
acum statele membre au responsabilitati din ce în ce mai mari în implementarea
fondurilor comunitare ce îi revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie. La
nivelul unui stat membru este obligatoriu ca pentru coordonarea, gestionarea si
implementarea asistentei financiare acordata de UE prin instrumentele structurale sa
desemneze autoritatile de management; autoritatile de certificare si plata si autoritatea
de audit. Organismele intermediare pot fi desemnate de catre autoritatile de
management si parte din atributiile acestora sunt delegate unui nivel inferior.
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
Asa cum este definita în textul Regulamentului general 1080/2006,
autoritatea de management este autoritatea publica nationala, regionala, locala sau
un organism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura
gestionarea unuia sau mai multor programe operationale.
In conformitate cu acelasi regulament, autoritatea de management are ca
principale atributii:
Sa se asigure ca operatiunile sunt selectate pentru finantare în conformitate
cu criteriile aplicabile programului operational si ca ele sunt conforme, pe
întreaga durata de implementare, cu regulamentele comunitare si nationale
aplicabile;
Sa se asigure ca cererile de finantare înaintate de catre solicitanti,
procedurile, precum si operatiunile din cadrul programului operational sunt
conforme cu legislatia Uniunii Europene si nationale relevante;
Sa verifice livrarea produselor si a serviciilor co-finantate si sa verifice
daca cheltuielile declarate de catre beneficiari pentru operatiuni au fost cu
adevarat efectuate si sunt conforme cu regulamentele comunitare si
nationale;
Sa se asigure ca exista un sistem pentru înregistrarea si pastrarea în forma
computerizata a evidentelor contabile ale fiecarei operatiuni din cadrul
22
programului operational si ca datele privind implementarea necesare
pentru managementul financiar, monitorizare, verificare, audit si evaluare
sunt colectate;
Sa mentina evidenta permanenta a organismelor care detin/pastreaza
documentatia suport privind cheltuielile si misiunile de audit, precum si a
locatiei acestora;
Sa se asigure evaluarile programelor operationale;
Sa se asigure ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile
necesare privind procedurile si verificarile efectuate în legatura cu
cheltuielile eligibile efectuate;
Sa asigurare presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare;
Sa elaboreze, si, dupa aprobarea de catre Comitetul de Monitorizare, sa
transmita Comisiei Europeane rapoartele finale si anuale privind
implementarea programului;
Sa utilizeze Sistemul Unic de Management al Informatiilor;
Sa participe la întâlnirile anuale cu Comisia Europeana organizate dupa
depunerea Raportului Anual de Implementare a programului operational,
în scopul examinarii progresului înregistrat în implementarea programului
operational, a rezultatelor principale obtinute pe parcursul anului anterior,
a implementarii financiare, precum si ai altor indicatori, cu scopul de a
îmbunatati implementarea programului;
Sa elaboreze Planul de Actiune pentru Comunicare privind Programul
Operational.
AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE

Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si
înainteaza catre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele
aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.
Autoritatile de plata au urmatoarele atributii principale:
primesc cereri de rambursare si asigura ca respectivele cereri reflecta în
mod corespunzator operatiunile selectate si includ numai cheltuieli
realizate efectiv în perioada de referinta si care pot fi dovedite în mod
corespunzator;
primesc de la Comisia Europeana sumele aferente platilor;
23
efectueaza transferul contributiilor financiare ale Uniunii Europene catre
beneficiarii finali, în cel mai scurt timp si în întregime;
elaboreaza si transmit Comisiei Europene estimari ale cheltuielilor;
elaboreaza si transmit Comisiei Europene declaratii de certificare a
cheltuielilor intermediare si finale, împreuna cu cererile de plata;
transmit o cerere Comisiei Europene, pentru corectarea, daca este necesar,
a platii soldului final al asistentei, în termen de 9 luni de la data transferarii
sumelor aferente soldului final;
furnizeaza Comisiei Europene evidente detaliate privind platile efectuate;
restituie Comisiei Europene sumele neutilizate sau platite în mod eronat
din instrumentele structurale;
asigura mentinerea unor evidente financiare privind operatiunile pe care le
deruleaza.
AUTORITATEA DE AUDIT
Autoritatea de audit este organismul care efectueaza actiuni de audit pentru a
verifica daca sistemele de gestionare si control ale programelor operationale
functioneaza în mod eficient si transparent. La 9 luni dupa aprobarea programului
operational de catre Comisia Europeana autoritatea de audit trebuie sa prezinte
strategia de audit prin care stabilesc cine deruleaza auditul (poate fi vorba de o
institutie publica independenta de autoritatea de management sau o companie privata
de audit) , metodologia care va fi utilizata, metodologia de esantionare. De asemenea,
autoritatea de audit este obligata sa prezinte un raport de audit pâna cel târziu la 31
decembrie 2008 si 2015 privind rezultatul misiunilor de audit, eventualele
disfunctionalitati constatate, etc.
ORGANISMUL INTERMEDIAR
Organismele intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de
management, care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de
plata, implementeaza operatiunile din programele operationale. Delegarea de atributii
catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control
ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile
de management si/sau autoritatile de plata ramân responsabile pentru îndeplinirea
24
corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin
instrumentele structurale.
BENEFICIARUL
Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori
privat, responsabil cu executia proiectelor sau a operatiunilor finantate.
1. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt în concordanta

cu Strategia Europeana de Ocupare si care se concentreaza pe urmatoarele arii de
investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a întreprinderilor, cresterea nivelului
de ocupare si a participarii pe piata muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin
combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor
dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme în domeniul ocuparii si a
incluziunii sociale este reprezentat de:
a. Fondul de Coeziune;
b. Fondul Social European;
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;
d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola
2. Instrumentul financiar care sprijina investitii în domeniul infrastructurii de transport
transeuropene si mediu este reprezentat de:
a. Fondul de Coeziune;
b. Fondul Social European;
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;
d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola
3. JASPERS, JEREMIE si JESSICA:
a. sunt finantate din Fondul Social European;
b. sunt finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala;
c. sunt finantate din Fondul de Coeziune;
d. sunt instrumente de finantare de sine statatoare.
4. Toate cele opt regiuni ale Romaniei se califica pentru obiectivul:
a. Convergenta;
b. Competitivitate regionala si ocupare;
25
c. Cooperare teritoriala europeana;
d. Dezvoltare durabila.
5. Autoritatea publica nationala, regionala, locala (sau organismul public sau privat)
desemnata de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor
programe operationale este denumita:
a. autoritate de plata;
b. autoritate de audit;
c. beneficiar;
d. autoritate de management.
1. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene?

2. Care este rolul instrumentelor structurale in procesul de integrare europeana?
3. Detaliati obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013.
4. Care sunt principalele institutii implicate in implementarea unui program de
dezvoltare regionala?
5. Care este rolul autoritatii de management in implementarea unui program de
dezvoltare?
26
MODULUL 2 – PLANIFICAREA, PROGRAMAREA,
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR DE
DEZVOLTARE
Obiective generale:
- cunoasterea modului de implementare a programelor regionale de dezvoltare;
- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza planificarii, programarii,
monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare;
Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare, plan national de dezvoltare, cadrul

strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program
operational, proiect de dezvoltare, planificare, programare, monitorizare, evaluare
Ritmul de lucru:
Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati
de studiu. Timpul de lucru estimat este de 12 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.
Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare

intelegerii continutului si rolului documentelor de planificare si programare in
implementarea programelor de dezvoltare (Planul National de Dezvoltare,
Programul National de Reforma, Cadrul Strategic National de Referinta, Programele
Operationale). De asemenea, este prezentat modul de realizare a activitatilor legate
de monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare.
27
LECłIA 2.1. – DOCUMENTE DE PLANIFICARE ŞI
PROGRAMARE
Obiective:
- cunoasterea continutului documentelor de planificare si programare;
- intelegerea rolului documentelor de planificare si programare in implementarea
programelor de dezvoltare;
- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand monitorizarea programelor de
dezvoltare;
- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand evaluarea programelor de
dezvoltare;
Unitatea de studiu 2.1.1. – Planul NaŃional de Dezvoltare
- cunoasterea conditiilor in care un stat memebru al Uniunii Europene trebuie sa
intocmeasca un plan national de dezvoltare;
- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de dezvoltare;
- cunoasterea obiectivelor si prioritatilor identificate in planul national de dezvoltare
al Romaniei;
- cunoasterea modului si a surselor de finantare a planului national de dezvoltare.
Pentru perioada anterioara de programare, în scopul implementarii politicii de

dezvoltare regionala, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuia sa pregateasca
un plan de dezvoltare pentru fiecare regiune eligibila a primi sprijin comunitar. Daca
statul membru respectiv avea mai multe regiuni eligibile sub unul dintre obiective, el
28
putea elabora un singur plan pentru toate aceste regiuni. In cazul în care toate
regiunile de dezvoltare ale unui stat membru erau eligibile pentru unul dintre
obiective, atunci acesta poate elabora un plan national de dezvoltare.
Fiind un angajament asumat prin Capitolul 21 de negocieri, pe de o parte, pe
de alta parte ca urmare a lipsei cadrului comunitar de reglementare, România a
demarat elaborarea Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013.
Acest plan s-a dorit a fi instrumentul fundamental prin care România încearca sa
recupereze cât mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea
Europeana. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala, elaborat într-un larg parteneriat, care
orienteaza si stimuleaza dezvoltarea socio-economica a României în conformitate cu
Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Ratiunea elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost aceea de a stabili
directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ
asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale,
etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare
rurala si pescuit, credite externe etc.), în scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare
fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (de exemplu, urban-rural,
regiunea X fata de media nationala etc.).
În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 si
a modificarii reglementarilor privind managementul fondurilor structurale si de
coeziune, Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul pe baza caruia a fost
elaborat elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR),
reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea
instrumentelor structurale.
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 elaborat de România contine:
• descrierea situatiei existente;
• strategia si prioritatile de dezvoltare;
• programarea financiara;
• descrierea sistemului partenerial;
• descrierea mecanismelor de implementare, monitorizare si evaluare;
• evaluarea ex-ante.
29
Capitolul Analiza situatiei curente cuprinde o descriere cuantificata a situatiei
socio-economice actuale privind disparitatile interne si decalajele fata de Uniunea
Europeana, dar si potentialul de dezvoltare. Aceasta descriere include o analiza de
ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu, analiza
situatiei demografice si a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele
macroeconomice 2007-2013), precum si analizele socio-economice sectoriale si
regionale. Pe baza analizei socio-economice a fost elaborata analiza SWOT a PND
2007-2013, care evidentiaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile
identificate în capitolul de analiza.
Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de
dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata
de UE. In concordanta cu acest fapt, obiectivul global al PND 2007-2013 a fost
stabilit ca fiind: Reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-
economica între România si Statele Membre ale Uniunii Europene.
Pentru atingerea obiectivului general, acesta se articuleaza pe trei obiective
specifice, respectiv:
• Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti;
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
• Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
Realizarea acestor obiective specifice si a celui global se sprijina pe realizarea
a sase prioritati nationale de dezvoltare:
1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale
si întarirea capacitatii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul
agricol;
6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii.
Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure
concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact
30
maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor
interne.
Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al
surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru
cresterea convergentei cu UE, conducând la o suma estimativa globala de cca. 58,7
miliarde Euro.
Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta astfel:
• Fondurile comunitare - 43%;
• Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%;
• Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9%.
Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si în
conditii de eficienta, rigurozitate, transparenta si corectitudine financiara, presupune
eforturi însemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor. Investitiile ce vor
fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi, însa, gestionate în mod direct prin
intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor
investitii.
Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o suma a acestor
reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a
programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantarilor rambursabile
acordate de institutiile financiare internationale etc.
Unitatea de studiu 2.1.2. – Programul NaŃional de Reformă şi

Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă
- cunoasterea care stau la baza intocmirii unui plan national de reforma si a unui
cadru strategic national de referinta;
- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de reforma si ale unui
cadru strategic national de referinta;
- cunoasterea particularitatilor planului national de reforma si ale cadrului strategic
national de referinta in cazul Romaniei;
31
- cunoasterea domeniilor prioritare identificate in Cadrul Strategic National de
Referinta al Romaniei;
- cunoasterea prioritatilor si actiunilor vizate de Cadrul Strategic National de
Referinta al Romaniei.
Programul NaŃional de Reformă
In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii

Europene, elaborarea documentului de negociere al unui stat membru se bazeaza pe
Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforma.
Programul National de Reforma a aparut ca o necesitate în contextul relansarii
Strategiei de la Lisabona. Tarile membre trebuiau sa-si stabileasca niste linii
directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin
Strategia de la Lisabona.
Procesul de la Lisabona si-a propus, înainte de toate, sa ofere un cadru de
coordonare între masurile nationale si cele luate la nivel european, plecând de la
realitatea ca între obiectivele strategice si masurile concrete a existat mereu o
diferenta. PNR stabileste directiile strategice la nivel national pentru atingerea
obiectivului Lisabona, tinând cont de specificitatile nationale.
Programul National de Reforma al României îsi propune pe termen scurt si
mediu urmatoarele obiective:
• stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice;
• îmbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice;
• îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă
Conform prevederilor noii politici de coeziune, fiecare stat membru elaboreaza

un Cadru Strategic National de Referinta (CSNR), ca document de referinta pentru
programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, document pe baza caruia se
32
negociaza accesul statului la aceste instrumente de finantare. Astfel, CSNR este un
document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor
Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
Cadrul Strategic National de Referinta face legatura între prioritatile nationale
de dezvoltare, stabilite în Planul National de Dezvoltare, Programul National pentru
Reforma, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC)
privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere
Economica si Locuri de Munca.
Continutul Cadrului Strategic National de Referinta este Reglementat prin
Articolul 27 al Regulamentului general 1083/2006. Astfel, documentul trebuie sa
contina:
• analiza socio-economica, disparitatile, punctele slabe precum si
oportunitatile, tinând cont de tendintele economice de la nivel european si
mondial;
• strategia aleasa precum si aspecte teritoriale si de dezvoltare urbana;
• actiuni întreprinse pentru cresterea capacitatii administrative (numai pentru
regiuni de convergenta);
• informatii despre programele operationale;
• sumele alocate Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala si Fondului European pentru Pescuit;
• informatii privind rezultatele evaluarii ex-ante si verificarea aditionalitatii;
• mecanismul pentru coordonarea investitiilor realizate din diferite programe
operationale si fonduri structurale, precum si fondurile pentru agricultura,
dezvoltare rurala si pescuit;
• alocarea financiara anuala/fond/program.
Analiza socio-economica a Cadrului Strategic National de Referinta 2007-
2013 elaborata de România prezinta o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare, a
punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare. Analiza este structurata în asa fel încât
sa fundamenteze cât mai clar prioritatile documentului. Pe baza acestei analize a fost
elaborata analiza SWOT.
Rămân încă destule probleme care trebuie soluŃionate pentru a impulsiona
dezvoltarea economiei româneşti, fiind considerate ca necesare intervenŃii structurale
majore pe termen lung în următoarele domenii:
33
Infrastructura de bază – calitatea slabă şi ineficienŃa serviciilor de furnizare
a apei potabile, canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de
transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităŃii, constituie
frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al
cunoştinŃelor în domeniul protecŃiei mediului înconjurător, administrarea defectuoasă
a acestuia, precum şi utilizarea ineficientă a resurselor de energie.
Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi
tehnologia învechite, ineficienŃa energetică, spiritul antreprenorial insuficient
dezvoltat, un climat de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru
sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanŃare şi investiŃiile insuficiente în
cercetare-dezvoltare şi tehnologiile informaŃiei şi comunicării (TIC), toate afectează
dezvoltarea mediului de afaceri.
Capitalul uman - capacitatea limitată a sistemului de educaŃie şi formare
profesională continuă de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe
cunoaştere, atenŃia redusă acordată educaŃiei, insuficienta corelare între educaŃie,
formarea profesională iniŃială şi formarea profesională continuă. Inegalitatea de şanse
duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu
dizabilităŃi şi etnia romă.
Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate şi
„neprietenoase”. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de
management neperformante, abilităŃi nesatisfăcătoare ale funcŃionarilor publici,
cooperare interinstituŃională inadecvată, care conduc într-un final la calitatea slabă a
serviciilor furnizate societăŃii, punând astfel în pericol dezvoltarea socio-economică.
În mod special, este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor
comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării
economice şi sociale.
Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut
foarte rapid decalaje între regiuni, acestea continuând să crească. DisparităŃile dintre
mediul urban şi cel rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen
este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii
Bucureşti–Ilfov cu restul Ńării. ISD sunt atrase, de obicei, în regiunile mai dezvoltate,
ceea ce conduce la creşterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Atât zonele
urbane cât şi zonele rurale se confruntă cu probleme legate de infrastructură (din
cauza investiŃiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală şi de mediul social.
34
Totodată, zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone, infrastructura şi
serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este
necesară o abordare mai structurată în ceea ce priveşte nivelul teritorial al diverselor
politici de dezvoltare sectoriale şi inter-sectoriale şi măsurilor derivate din acestea.
Răspunsul strategic:
Viziune: Crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere
Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparităŃilor

de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii
Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul
2015
PriorităŃi şi acŃiuni:
PriorităŃile Cadrului Strategic National de Referinta au fost formulate ca
răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării
oportunităŃilor pe care România şi le doreşte. Cadrul Strategic National de Referinta
vizează armonizarea tuturor acestor priorităŃi într-o strategie coerentă, care să fie
adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene,
inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi
creşterea numărului de locuri de muncă.
- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiŃiile în
infrastructură vor îmbunătăŃi calitatea reŃelelor rutiere şi feroviare, precum şi a
navigaŃiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 şi 22) şi vor sprijini
dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. InvestiŃiile vor
îmbunătăŃi, de asemenea, accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile
naŃionale, judeŃene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale, asigurând
totodată legături mai bune cu rutele TEN-T. InvestiŃiile vor îmbunătăŃi accesul la pieŃe
mai extinse şi toate acŃiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor şi costurilor
de transport. InvestiŃiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăŃirea
sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere la standarde
europene. O eficienŃă energetică mai mare de-a lungul întregului lanŃ – producŃie,
transport, distribuŃie şi utilizare finală – va îmbunătăŃi competitivitatea economică şi
calitatea aerului şi vor crea premizele unei dezvoltări durabile. Eforturile se vor
35
concentra pe un management mai eficient al mediului natural şi pe utilizarea durabilă
a resurselor naturale.
- Creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti – strategia
va contribui la construirea unei baze de producŃie şi antreprenoriale dinamice, va
sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri, în special prin investiŃii în produse şi
servicii cu o valoare adăugată mai mare. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăŃi
procesul de punere în practică a rezultatelor activităŃilor de cercetare şi dezvoltare la
oportunităŃile de piaŃă, precum şi accesul la finanŃare şi TIC. Întreprinderile mici şi
mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiŃii şi vor fi sprijinite prin servicii de
consiliere pentru afaceri de calitate, precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri
de servicii necesare dezvoltării şi creării de noi locuri de muncă. Turismul va fi
sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltării.
- Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România -
strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăŃământ şi formare profesională în
scopul îmbunătăŃirii calităŃii educaŃiei şi calificărilor indivizilor, precum şi pentru
asigurarea unei mai mari flexibilităŃi a sistemului educaŃional. Totodată, se va acorda
sprijin pentru creşterea accesului şi participării la educaŃie şi pentru creşterea
adaptabilităŃii sistemului de educaŃie şi formare profesională în vederea furnizării
cunoştinŃelor şi aptitudinilor necesare unei economii moderne şi în plină dezvoltare.
Creşterea adaptabilităŃii, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăŃarea pe parcursul
întregii vieŃi se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi
încurajaŃi să investească în capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaŃionale
şi de formare profesională de calitate, se impune modernizarea infrastructurii
educaŃionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi TIC. Se
vor sprijini acŃiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a incluziunii
sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităŃile etnice, persoanele cu
dizabilităŃi) care reprezintă categorii dezavantajate pe piaŃa forŃei de muncă, astfel
încât acestea să poată beneficia de noile oportunităŃi de angajare care vor fi create.
ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de sănătate şi îngrijire va contribui la regenerarea
economică prin reducerea costurilor şi a perioadelor de inactivitate.
- Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente – strategia va
îmbunătăŃi managementul în sectorul public. InvestiŃiile vor contribui la îmbunătăŃirea
procesului de elaborare a politicilor şi a proceselor decizionale în domeniul
managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcŃiei publice modern, flexibil
36
şi reactiv, precum şi la îmbunătăŃirea standardelor de calitate şi eficienŃă în furnizarea
serviciilor publice. AcŃiunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde
se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării
socio-economice şi al mediului de afaceri, precum şi al combaterii deficienŃelor
economiei române.
- Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi,
eventual, inversarea tendinŃei de accentuare a disparităŃilor de dezvoltare prin
sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a
Regiunilor. AcŃiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiŃiilor
necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puŃin dezvoltate, precum şi
restructurarea zonelor rurale şi urbane. InvestiŃiile se vor concentra pe consolidarea
infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu reŃelele naŃionale, europene şi inter-
continentale care conectează România la pieŃele internaŃionale. AcŃiunile vor viza
coridoarele şi polii de dezvoltare existenŃi sau emergenŃi şi vor crea condiŃiile
necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu reŃelele regionale, naŃionale şi
trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local
şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural în vederea sprijinirii
turismului şi dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini
pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare
spaŃială şi integrare în structurile spaŃiale europene 2007–2025.
Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica

din PND 2007-2013, stabilind ca obiectiv general reducerea disparitatilor de
dezvoltare între România si celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru
perioada 2007-2013, se are în vedere cresterea PIB/locuitor de la 31% din media UE-
25 de la momentul aderarii la aproximativ 41% în anul 2013.
Cadrul Strategic National de Referinta îsi va aduce o contributie determinanta
la atingerea acestui obiectiv national, prin concentrarea Fondurilor Structurale si de
Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale,
în conformitate cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea si cu
Strategia Lisabona revizuita. Se estimeaza, astfel, ca CSNR va contribui la obiectivul
general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de crestere a PIB si
generarea unei cresteri suplimentare a acestuia cu 15% pâna în 2015, ca efect direct al
Fondurilor Structurale si de Coeziune.
37
Prioritatile tematice stabilite de Cadrul Strategic National de Referinta pentru
realizarea obiectivului sunt:
• Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;
• Îmbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti;
• Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman;
• Constructia unei capacitati administrative eficiente.
A fost identificata, totodata, o prioritate teritoriala, care urmareste
promovarea unei dezvoltari echilibrate a întregului teritoriu, prin crearea conditiilor
pentru dezvoltarea regiunilor ramase în urma si valorificarea potentialului regional de
dezvoltare.
Tabelul financiar al Cadrului Strategic National de Referinta prezinta alocarile
anuale indicative din fiecare fond (Fondul Social European, Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune), precum si alocarile anuale indicative din
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala si Fondul European de
Pescuit.
Suma totala alocata României pentru Obiectivul „Convergenta” (inclusiv

Fondul de Coeziune) este de 16,870 miliarde Euro, în preturi 2004. României i s-au
mai alocat circa. 403 milioane Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala
europeana”. La contributia comunitara se adauga co-finantarea nationala (publica si
privata), dimensiunea acesteia fiind însa cuprinsa în Programele Operationale si nu în
Cadrul Strategic National de Referinta.
De asemenea, Cadrul Strategic National de Referinta include informatiile
necesare verificarii ex-ante a principiului aditionalitatii, element fundamental al
programarii Fondurilor Structurale si de Coeziune. Acest principiu obliga statele
membre sa mentina la acelasi nivel cheltuielilor nationale în sectoarele care
38
beneficiaza de asistenta financiara comunitara, deoarece scopul fondurilor comunitare
este sa vina în completarea resurselor nationale, nu sa le înlocuiasca.
Întrucât Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de

management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a
Fondurilor Structurale si de Coeziune în România, cu accent pe actiunile avute în
vedere pentru asigurarea unui management eficace si eficient al acestor fonduri. De
asemenea, sunt prezentate mecanismele de coordonare între Programele Operationale
si între Fonduri, pe de o parte, precum si între acestea si operatiunile finantate de
FEADR si FEP, pe de alta parte.
CSNR trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea
Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se obtine un consens
asupra prevederilor, Comisia urmand sa îl aprobe în maximum 4 luni de la
transmiterea oficiala de catre statul membru.
CSNR este implementat prin intermediul unuia sau mai multor Programe
Operationale.
39
Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul OperaŃional
- intelegerea rolului programelor operationale in implementarea programelor de
dezvoltare;
- cunoasterea continutului unui program operational;
- cunoasterea programelor operationale elaborate de Romania;
- cunoasterea alocarii financiare pentru fiecare program operational elaborat de
Romania.
Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana,

care cuprind un set de prioritati multianuale, pentru implementarea unei componente a
Cadrului Strategic National de Referinta. Spre deosebire de perioada anterioara de
programare, în perioada 2007-2013 un program operational va putea fi finantat doar
din resursele unui singur fond structural. Singura exceptie este Fondul de Coeziune.
Daca în perioada anterioara acesta finanta proiecte individuale, negociate direct de
catre statul membru cu Comisia Europeana, acum Fondul de Coeziune se supune
regulilor de programare, fiind cuprins în bugetele programelor operationale pe care le
finanteaza.
De regula, programele operationale se împart în programe operationale
regionale (programe operationale care acopera prioritatile regionale ale unei regiuni
sau ale tuturor regiunilor) si programe operationale sectoriale, care acopera prioritatile
sectoriale. Programele operationale sunt transmise Comisiei Europene împreuna
CSNR.
Fiecare program operational cuprinde:
• Prezentarea situatiei curente – analiza socio-economica;
• Prezentarea strategiei;
• Descrierea axelor prioritare;
• Descrierea sistemului de implementare;
40
• Prezentarea aspectelor financiare.
Capitolul de analiza a programele operationale trebuie sa cuprinda descrierea
situatiei actuale în zona geografica eligibila a programului. Tinând cont de orientarea
strategica a acestor programe si concentrarea acestora pe obiectivele comunitare,
analiza trebuie sa reflecte aceasta orientare prin prezentarea contextului
national/regional/sectorial în relatie cu obiectivele UE, precum si tendintele generale
în domeniu. Pentru o mai buna fundamentare a strategiei se recomanda elaborarea
analizei SWOT. In cazul programelor regionale se recomanda realizarea unei analize
a disparitatilor regionale si locale. Un accent destul de mare este pus pe aspectele
privind egalitatea de sanse.
Strategia programului operational trebuie sa porneasca de la analiza situatiei
curente si sa prezinte o solutie coerenta si eficienta, care sa surmonteze obstacolele
identificate pentru atingerea obiectivelor, care sunt strâns legate de obiectivele
comunitare. Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea programului
trebuie sa fie cuantificabile, astfel încât sa se poata urmari realizarea lor. De
asemenea, strategia programului operational trebuie sa decurga foarte clar din CSNR,
luând în calcul si specificitatile teritoriale. In mod normal, la realizarea unui obiectiv
specific contribuie câte o axa prioritara.
Textul capitolului dedicat descrierii/prezentarii axelor prioritare nu trebuie sa
se concentreze pe o descriere a obiectivelor axei, ci pe furnizarea unor informatii
foarte clare referitoare la aria de interventie si a activitatilor eligibile ce vor putea fi
finantate de aceea axa prioritara. Asadar, trebuie incluse informatii detaliate privind
beneficiarii eligibili, grup tinta, sectorul/arealul tinta, precum si o descriere sau, cel
putin, o lista privind operatiunile indicative. Pentru a demonstra sinergia cu alte
investitii realizate din fonduri comunitare/nationale este utila includerea unei sectiuni
care sa prezinte cu ce alte axe prioritare/programe operationale/investitii nationale se
coreleaza respectiva axa prioritara.
Sectiunea de implementare trebuie sa cuprinda o descriere a organismelor
implicate în implementarea programului, în primul rând a celor care sunt mentionate
în regulament ca fiind obligatia statului membru de a le numi si a altor organisme
implicate (de exemplu, organismul intermediar). Prezentarea acestora trebuie sa
cuprinda informatii privind responsabilitatea fiecarui organism implicat, separarea
functiilor între cei implicati etc. Descrierea sistemului de monitorizare si evaluare,
respectiv colectarea datelor, sistemul informatic, conexiunea cu sistemul informatic al
41
comisiei europene, descrierea procedurilor privind schimbul de date, circuitul
fondurilor sunt parte componenta a implementarii iar prevederile prezentate trebuie sa
respecte cerintele de management, monitorizare si evaluare. De asemenea, fiecare
program operational are anexat un plan de comunicare, care descrie masurile avute în
vedere pentru a asigura publicitatea programului operational, posibilitatile de
finantare si mecanismele de implementare.
Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea
financiara din fiecare fond structural si programarea fondurilor pe fiecare an in parte.
Un al doilea tabel trebuie sa ofere informatii privind cofinantarea nationala aferenta
(publica si privata) si celelalte surse financiare atrase pentru realizarea programului
operational, pe fiecare axa prioritare in parte.
Programul Operational trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5
luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se
obtine un consens asupra prevederilor programului. Comisia trebuie sa îl aprobe în
maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru.
La nivelul României sunt elaborate 7 programe operationale finantate din
Fondurile Structurale si de Coeziune, bugetul national, bugete locale, fonduri private,
si alte împrumuturi interne si/sau externe. Aceste Programe Operationale sunt
elaborate în coordonarea Autoritatii de Management care este responsabila de
gestionarea programului. Ministerele din tabelul de mai jos îndeplinesc functia de
Autoritati de Management:
AUTORITATEA DE
PROGRAM OPERAłIONAL
MANAGEMENT
COORDONATOR – MINISTERUL FINANłELOR PUBLICE

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
http://www.mfinante.ro/instrumentestruct.html
Ministerul Economiei, ComerŃului şi

Mediului de Afaceri
CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII
Autoritatea de Management pentru
ECONOMICE
Programul OperaŃional Sectorial
“Creşterea CompetitivităŃii Economice”
http://amposcce.minind.ro/
42
Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii
TRANSPORT
Programul OperaŃional Sectorial
"Transport"
http://post.mt.ro/
Ministerul Mediului şi Pădurilor

MEDIU Programul OperaŃional Sectorial
“Mediu”
http://www.posmediu.ro/home
Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei

Sociale
DEZVOLTAREA RESURSELOR Autoritatea de Management pentru
UMANE Programul OperaŃional Sectorial
“Dezvoltarea Resurselor Umane”
http://www.fseromania.ro/
Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Turismului
DEZVOLTAREA REGIONALĂ Autoritatea de Management pentru
Programul OperaŃional Regional
http://www.inforegio.ro/
Ministerul AdministraŃiei şi Internelor

DEZVOLTAREA CAPACITĂłII Programul OperaŃional Sectorial
ADMINISTRATIVE “Dezvoltarea CapacităŃii
Administrative”
http://www.fonduriadministratie.ro/
Ministerul FinanŃelor Publice

ASISTENłĂ TEHNICĂ
http://www.poat.ro/
Dupa cum am mai amintit, România se califica spre finantare sub obiectivul
Convergenta al politicii de coeziune si va primi finantare din toate cele trei fonduri,
respectiv FEDR, FSE si FC.
43
Alocarea fondurilor europene este ilustrata în tabelul de mai jos, pe fiecare
program operational în parte:
44
1. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 a fost elaborat pe baza:

a. Planului National de Dezvoltare
b. Programului Operational Regional
c. Programelor Operationale Sectoriale
d. Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene
2. Printre prioritatile nationale de dezvoltare se numara:
a. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
b. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol;
c. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii.
d. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului.
3. Programul National de Reforma isi propune, pe termen scurt si mediu, obiective,
cum ar fi:
a. stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice;
b. îmbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice;
c. îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.
4. Pentru a impulsiona dezvoltarea economiei romanesti, sunt necesare interventii
structurale majore in domenii, cum ar fi:
a. infrastructura de baza;
b. capitalul uman;
c. competitivitate economica;
d. capacitate administrativa.
45
5. Strategia privind cresterea competitivitatii economiei romanesti vizeaza masuri care
sa determine:
a. construirea unei baze de producŃie şi antreprenoriale dinamice;
b. îmbunătăŃirea calitatii reŃelelor rutiere şi feroviare;
c. sprijinirea sistemului de învăŃământ şi formare profesională;
d. îmbunătăŃirea managementului în sectorul public.
1. Care sunt elementele componente ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013?

2. Care este structura pe surse de finantare a Planului National de Dezvoltare 2007-
2013 ?
3. Care sunt principalele parti componente ale Cadrului Strategic National de
Referinta?
4. Care sunt domeniile in care sunt necesare interventii structurale majore in vederea
impulsionarii dezvoltarii economiei romanesti ?
5. Detaliati strategia vizand dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman
din România.
46
LECłIA 2.2. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
Obiective:
- cunoasterea mecanismelor de monitorizare a programelor de dezvoltare;
- cunoasterea mecanismelor de evaluare a programelor de dezvoltare;
- intelegerea rolului activitatilor de monitorizare si evaluare in implementarea
programelor de dezvoltare.
Unitatea de studiu 2.2.1. – Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale
- cunoasterea institutiilor care coordoneaza implementarea fondurilor structurale şi
de coeziune;
- cunoasterea procedurilor de coordonare a instrumentelor structurale;
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul

Ministerului FinanŃelor Publice îndeplineşte rolul de coordonator naŃional al asistenŃei
în relaŃia cu UE. În calitate de coordonator naŃional al asistenŃei nerambursabile
acordate de Uniunea Europeană, ACIS are atribuŃii şi responsabilităŃi atât în ceea ce
priveşte asistenŃa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveşte coordonarea
gestionării fondurilor structurale şi de coeziune.
În acest sens, instituŃia coordonează pregătirea şi funcŃionarea cadrului
legislativ, instituŃional şi procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, iar
47
pe de altă parte programează, coordonează, monitorizează şi evaluează utilizarea
asistenŃei financiare nerambursabile. ACIS coordonează:
- asistenŃa nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană prin
Programul Phare;
- asistenŃa nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de către
Statele Membre UE;
- elaborarea şi implementarea Planului NaŃional de Dezvoltare, document
strategic ce fundamentează accesul României la Fondurile Structurale;
- elaborarea, monitorizarea şi evaluarea cadrului strategic naŃional de
referinŃă, a programelor operaŃionale şi a documentelor cadru de
implementare corespunzătoare;
- dezvoltarea capacităŃii administrative, elaborarea şi actualizarea
procedurilor structurilor implicate în gestionarea instrumentelor
structurale;
- activitatea de informare şi comunicare în domeniul instrumentelor
structurale;
- programul de asistenŃă tehnică JASPERS (AsistenŃă comună pentru
promovarea proiectelor în regiunile europene).
Această structură de coordonare a fost constituită în martie 2004, în cadrul
Ministerului FinanŃelor Publice, sub denumirea de Autoritatea de Management pentru
Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), în baza Hotărârii de Guvern nr. 403/2004
pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 1574/2003 privind reorganizarea şi
funcŃionarea Ministerului FinanŃelor Publice şi a AgenŃiei NaŃionale pentru
Administrare Fiscală.
În martie 2007, AMCSC a devenit Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale (ACIS), în baza Hotărârii de Guvern nr. 386/2007 privind
organizarea şi funcŃionarea Ministerului Economiei şi FinanŃelor.
48
Unitatea de studiu 2.2.2. – Monitorizarea programelor de dezvoltare
- cunoasterea institutiilor care coordoneaza activitatea de monitorizare a
programelor de dezvoltare;
- cunoasterea procedurilor de monitorizare a programelor de dezvoltare;
- intelegerea indicatorilor care stau la baza activitatii de monitorizare a programelor
de dezvoltare.
Fiecare Program Operational este supervizat de catre un Comitet de

Monitorizare, ce are ca obiectiv urmarirea eficacitatii folosirii resurselor financiare.
Comitetele de Monitorizare sunt coordonate de catre autoritatile de management
(acestea asigura si secretariatul acestora), actioneaza sub autoritatea si în conditiile
legale ale statului membru. Acestea sunt înfiintate în cel mult trei luni de la publicarea
deciziei privind aprobarea contributiei financiare a UE.
Comitetele de Monitorizare includ o serie de parteneri economici si sociali, iar
la lucrarile acestora participa, în calitate de observatori, si reprezentanti ai Comisiei
Europene si, dupa caz, ai altor institutii (de exemplu: Banca Europeana de Investitii,
Fondul European de Investitii).
Comitetele de Monitorizare elaboreaza, de comun acord cu autoritatile de
management si în conformitate cu prevederile legale, financiare si institutionale ale
statului membru, proceduri de monitorizare.
Comitetele de Monitorizare au urmatoarele atributii principale:
• modifica sau aproba criteriile de selectare a operatiunilor care vor fi
finantate in termen de sase luni de la aprobarea programului operational;
• aproba orice modificari ale criteriile de selectie in conformitate cu
obiectivele de realizare a programului;
• examineaza rezultatele obtinute si stadiul de realizare a obiectivelor
stabilite pe baza documentelor puse la dispozitie de autoritatea de
management;
49
• analizeaza rezultatele implementarii, in special a obiectivelor stabilite
pentru fiecare axa prioritara;
• aproba rapoartele anuale si finale de implementare a programului;
• propune autoritatii de management ajustarea programului si revizuirea
programului operational daca aceasta conduce la îmbunatatirea gestionarii
asistentei sau contribuie mai bine la realizarea obiectivelor stabilite;
• modifica programul ca urmare a deciziei Comisiei Europene de schimbare
a contributiei UE.
Autoritatea de management si Comitetul de Monitorizare efectueaza
monitorizarea prin utilizarea unor indicatori fizici si financiari specificati în
Programul Operational. Acestia trebuie sa indice:
• obiectivele specifice;
• stadiul implementarii asistentei;
• progresul planului financiar.
Indicatorii sunt utilizati în toate documentele de planificare si programare a
asistentei structurale – CNSR si Programele Operationale - însa, pentru asigurarea
unei monitorizari eficiente a interventiilor, o atentie speciala o are nivelul operational
inferior (operatiune sau proiect).
În general, aceste date trebuie incluse în rapoartele anuale de implementare si
nu trebuie restrânse numai la raportarea financiara. În plus, indicatorii ofera o
descriere coerenta a programului, începând cu cheltuielile curente si terminând cu
evaluarea efectelor acestor cheltuieli.
Pentru elaborarea programelor finantate prin intermediul Fondurilor
Structurale este esentiala definirea obiectivelor si a alocarii resurselor financiare între
diferitele operatii care contribuie la realizarea obiectivelor. Aceasta reprezinta relatia
logica între distributia financiara si obiective si poate fi observata atât de sus în jos,
cât si de jos în sus. În practica procesului de programare, cele doua abordari sunt
folosite simultan.
Abordarea de sus în jos presupune:
• definirea unui obiectiv general;
• definirea obiectivelor specifice (care corespund domeniilor prioritare de
interventie);
50
• definirea obiectivelor operationale (rezultate din implementarea
operatiunilor).
Abordarea de jos în sus presupune:
• identificarea resurselor (input-urilor) folosite pentru realizarea
operatiunilor;
• identificarea „iesirilor" (output-urilor) – acestea sunt exprimate în unitati
fizice si reflecta progresul obtinut în implementarea masurii prin folosirea
input-urilor;
• identificarea rezultatelor – acestea reprezinta efectul direct al interventiei;
• identificarea impactului – acesta reprezinta efectul total al interventiei.
Secventa logica a programarii, monitorizarii si evaluarii asistentei din

Fondurile Structurale se poate reprezenta grafic astfel:
Dupa cum se poate observa, obiectivele operationale sunt exprimate prin

output-uri, obiectivele specifice prin rezultate si obiectivul general prin impact.
La nivelul documentelor de planificare si programare, conform cerintelor
specifice de elaborare a acestora, trebuie definite urmatoarele tipuri de obiective:
51
Dupa cum se poate observa, indicatorii de impact si rezultat sunt calculati la
toate nivelurile de programare, în timp ce indicatorii de output sunt calculati numai în
cazul programului operational pentru evaluarea operatiunilor. Toti acesti indicatori
exprima legatura cauzala între program, axa prioritara si operatiune.
Resursele (input-urile sau indicatorii de intrare) vizeaza fiecare nivel al
asistentei.
Indicatorii financiari sunt utilizati pentru masurarea (anuala) a progresului
înregistrat în termeni de alocari si plati în cadrul fiecarei operatii, axe prioritare sau
program.
Indicatorii de output sunt masurati în unitati fizice sau monetare si evidentiaza
rezultatele obtinute prin consumarea resurselor.
Indicatorii de rezultat sunt masurati în unitati fizice sau monetare si exprima
efectele directe ale programului.
Indicatorii de impact sunt masurati în unitati fizice sau monetare si exprima
efectele totale si pe termen lung obtinute.
Criteriile folosite pentru selectia acestor indicatori sunt relevanta,
cuantificarea, claritatea, agregarea, disponibilitatea.
Unitatea de studiu 2.2.3. – Evaluarea programelor de dezvoltare
- intelegerea rolului evaluarii ex-ante in implementarea programelor de dezvoltare;
- intelegerea rolului evaluarii ex-post in implementarea programelor de dezvoltare;
- cunoasterea institutiilor si procedurilor de evaluare a programelor de dezvoltare;
- cunoasterea elementelor care trebuie luate in calcul in evaluarea programelor de
dezvoltare.
52
Ca instrument de evaluare a relevantei si a eficientei asistentei financiare

implicate, precum si a impactului si durabilitatii rezultatelor obtinute, evaluarea
Programelor Operationale reprezinta o activitate care nu poate fi separata de
managementul global al unui program si de sistemele de implementare.
Obligatia de a desfasura activitati sistematice de evaluare ale Programelor
Operationale, precum si regulile generale pentru aceste activitati sunt prevazute de
Regulamentul General, iar responsabilitatea privind activitatile de evaluare este
partajata intre statul membru si Comisie, in functie de tipul acesteia.
Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin
intermediul Fondurilor Structurale, acestea sunt evaluate ex-ante, continuu pe
perioada implementarii si ex-post.
EVALUAREA EX-ANTE
Scopul evaluarii ex-ante este de a fundamenta elaborarea CNSR si a

programelor operationale, precum si optimizarea alocarii resurselor bugetare. Aceasta
cade în responsabilitatea autoritatii responsabile cu elaborarea respectivului document
de programare.
În cazul CNSR si a programelor operationale, evaluarea ex-ante presupune
analiza punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si riscurilor, dar si analiza potentialului
de dezvoltare al Statului Membru, regiunii sau sectorului. Totodata, evaluarea ex-ante
va urmari coerenta analizei economico-sociale cu situatia curenta, a analizei SWOT
cu analiza economico sociala, a strategiei cu analiza SWOT si analiza economico
sociala si va cuprinde:
• evaluarea ex-ante a situatiei economice si sociale;
• evaluarea ex-ante a situatiei mediului înconjurator;
• evaluarea ex-ante a egalitatii de sanse pe piata muncii.
În plus, evaluarea ex-ante va verifica relevanta sistemelor de implementare si
monitorizare propuse si conformitatea cu politicile si strategiile UE. Atunci când acest
53
lucru este relevant, evaluarea ex-ante va include si Evaluarea Strategicã de Mediu,
care va fi facuta în conformitate cu cerintele prevazute prin Directiva 2001/42 privind
evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului.
EVALUAREA CONTINUA
Evaluarea continua se va realiza în timpul perioadei de implementare a PO si

este de trei tipuri: - a) intermediarã, b) ad-hoc, c) privind tematica orizontalã.
Aceasta examineaza, luând în considerare evaluarea ex-ante, rezultatele
initiale ale interventiei, relevanta acestora si masura în care au fost atinse obiectivele.
De asemenea, evaluarea intermediara urmareste modul de folosire a resurselor si
eficienta sistemelor de implementare si monitorizare.
Evaluarea continua este realizata sub responsabilitatea autoritatea autoritatii de
management, în cooperare cu Comisia Europeana si statul membru. Aceasta este
realizata de catre un evaluator independent iar raportul de evaluare este transmis
Comitetului de Monitorizare si, apoi, Comisiei Europene. Acesta examineaza, în
conformitate cu criteriile stabilite de comun acord cu statul membru, relevanta si
calitatea evaluarii si propune, dupa caz, revizuirea asistentei comunitare si/sau
alocarea rezervei de performanta.
a) Evaluarea intermediarã - va sprijini procesul de management al
Programului Operational prin analizarea problemelor care pot aparea în timpul
implementarii si vor propune solutii specifice pentru a îmbunatati functionarea
sistemului. Se vor organiza doua evaluari intermediare: o prima evaluare intermediara
va fi desfasurata la sfârsitul anului 2009 sau începutul anului 2010, iar o alta evaluare,
în anul 2012. Prima evaluare intermediara va examina progresul la zi al procesului de
implementare al PO, analizând în mod special aspectele legate de managementul
programului, în timp ce cea de-a doua evaluare intermediara se va concentra mai mult
pe axele prioritare, abordând în acelasi timp perioada de programare urmatoare.
b) Evaluarile ad-hoc se vor desfasura atunci când monitorizarea programului
identifica o îndepartare semnificativa de la obiectivele acestuia propuse initial sau
atunci când exista propuneri de revizuire a PO. Evaluarile ad-hoc pot sa se adreseze
fie implementarii sau aspectelor de management ale unei prioritati individuale sau
domeniu cheie de interventie, fie unor evaluari “tematice”.
54
c) Evaluãrile tematicilor orizontale vor fi realizate fie acolo unde evaluarea se
desfasoara pe tematici transversale care se regasesc si care implica mai multe
programe operationale (IMM, evaluarea masurilor de informare si publicitate din
cadrul Planurilor de Comunicare elaborate de Autoritatile de Management etc), fie
atunci când se examineaza evolutia tuturor sau al unui grup de Programe Operationale
în raport cu prioritatile comunitare si nationale. Pentru fiecare evaluare
orizontala/transversala (cross-cutting) care se va desfasura se vor defini separat
obiectivele specifice, chestionarele de evaluare, sarcinile si rezultatele anticipate.
EVALUAREA EX-POST
Evaluarea ex-post va fi realizata de catre Comisia Europeana, pentru fiecare

obiectiv, în strânsa cooperare cu statul membru si Autoritatile de Management si este
realizata de evaluatori independenti. Evaluarea ex-post se desfasoara în maximum doi
ani de la terminarea perioadei de programare. Aceasta urmareste, luând în considerare
rezultatele evaluarilor anterioare, modul de utilizare a resurselor, eficacitatea,
eficienta si impactul asistentei.
În general, evaluarea programelor de dezvoltare presupune studierea
urmatoarelor elemente:
• relevanta – modul în care obiectivele programului sunt relevante în
raport cu nevoile si prioritatile de dezvoltare ale Statului Membru si
UE;
• - eficienta – modul de utilizare a resurselor pentru obtinerea output-
urilor si rezultatelor;
• eficacitatea – modul în care a contribuit programul la realizarea
obiectivelor specifice si generale;
• utilitatea – modul în care a fost obtinut un impact la nivelul grupurilor
tinta în conformitate cu nevoile acestora;
• durabilitatea – modul în care efectele se vor mentine dupa terminarea
programului.
55
În cursul procesului de evaluare, folosirea indicatorilor de monitorizare este
diferita în functie de tipul de evaluare care se desfasoara. Astfel, în cazul evaluarii ex-
ante este verificata existenta si relevanta indicatorilor de output, rezultat si impact la
nivelul fiecarui document de programare si posibilitatea cuantificarii obiectivelor, în
cazul evaluarii intermediare este verificata calitatea si relevanta indicatorilor de
monitorizare si eficacitatea programului, iar în cazul evaluarii ex-post este verificata
utilitatea si durabilitatea interventiei.
1. Supervizarea Programelor Operationale este realizata de un organism numit:

a. Comitet de Monitorizare;
b. Autoritate de Management;
c. Autoritate de Plata;
d. Autoritate de Audit.
2. Modul de indeplinire a obiectivului generale este exprimat prin:
a. output;
b. rezultate;
c. impact.
56
3. Criteriile care stau la baza selectiei indicatorilor utilizati in evaluarea unui program
sunt:
a. relevanta;
b. cuantificarea;
c. claritatea;
d. agregarea;
e. disponibilitatea.
4. Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin
intermediul Fondurilor Structurale, acestea sunt evaluate:
a. ex-ante;
b. continuu pe perioada implementarii
c. ex-post.
1. Care sunt principalele atributii ale Comitetelor de Monitorizare?

2. Prezentati comparativ cele doua abordari privind prezentarea relatiei logice dintre
distributia financiara si obiective.
3. Prezentati comparativ rolul si importanta celor trei componente ale procesului de
evaluare: evaluarea ex-ante, evaluarea continua si evaluarea ex-post.
57
MODULUL 3 – STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL
OPERAłIONAL REGIONAL
Obiective generale:
- cunoasterea continutului Programului Operational regional;
- intelegerea prioritatilor de actiune in domeniul dezvoltarii regionale;
- intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Romania.
Termeni cheie: obiective, dezvoltare regionala, axa prioritara, domeniu de

interventie, activitate eligibila, proiect de dezvoltare, beneficiar.
Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 3 lectii, detaliate pe 10 unitati de

studiu. Timpul de lucru estimat este de 10 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.
Rezumat: Modulul prezinta o sinteza Programul Operational Regional

elaborat de Romania in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana. Sunt
identificate obiectivele strategice, cele generale si cele specifice ale politcii de
dezvoltare regionala, particularitatile acesteia in cazul Romaniei, directiile
principale de actiune, axele prioritare, domeniile de interventie si activitatile eligibile
pentru finantare.
58
LECłIA 3.1. – NOłIUNI INTRODUCTIVE
Obiective:
- intelegerea caracterului specific al Programului Operational Regional in cazul
Romaniei;
- intelegerea rolului Programului Operational Regional in contextul aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana.
Unitatea de studiu 3.1.1. – ParticularităŃi ale Programului

OperaŃional Regional
- cunoasterea principalelor caracteristici ale Programului Operational Regional;
- cunoasterea punctelor slabe si a constrangerilor identificate in analiza socio-
economica a regiunilor;
- cunoasterea punctelor tari si a oportunitatilor identificate in analiza socio-
economica a regiunilor.
Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte

Programe Operationale, sunt:
• Are o dimensiune locala evidenta in abordarea problemelor socio-
economice din punct de vedere local si valorificarea resurselor si
oportunitatilor locale;
• Da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate,
pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand, in
sine, un scop redistributiv;
59
• Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de
interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa
opereze in sinergie cu acestea;
• Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice;
• Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si
programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la
nivel national.
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra
coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana. Prin implementarea
acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al
Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar si la realizarea obiectivului global al
Planului National de Dezvoltare si al Cadrului National Strategic de Referinta si
anume, diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale
UE, prin complementaritatea pe care o asigura Programelor Sectoriale
Strategia Programului Operational Regional decurge din problemele-cheie
regionale/ locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national
regionale si cele opt analize specific regionale, si anume:
• Concentrarea cresterii economice, impulsionata de investitiile straine
directe in jurul Bucurestiului si, ca urmare, cresterea disparitatilor
dintre Regiunea Bucuretti Ilfov si celelalte sapte regiuni, precum si
aparitia problemelor de congestionare a orasului capitala;
• Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si
diminuarea rolului lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a
Regiunilor;
• Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii, in special a
celor monoindustriale, fenomen generat de restructurarea industriala;
pierderea functiilor urbane este frecvent asociata cu probleme sociale;
• Reaparitia dezechilibrului istoric de dezvoltare intre jumatatea de est si
jumatatea de vest a tarii, din cauza reorientarii fluxurilor comerciale si
accesului la pietele vestice, precum si dificultatilor pe care partea
vestica a tarii pare sa le aiba in a se conecta la pietele globalizate din
afara Europei;
• Proces de decuplare economica a unor zone traditional subdezvoltate
din nordul tarii si de-a lungul Dunarii;
60
• Existenta unor intinse zone ale tarii, a caror perspectiva de dezvoltare
este marcata de lipsa fortei de munca si de un fenomen masiv de
migratie temporara;
• Importanta cheie a accesibilitatii ca o preconditie pentru dezvoltarea
locala;
• Imbatranirea si scaderea populatie, precum si o rata ridicata de
dependenta demografica, ce necesita o cerere crescuta pentru serviciile
sociale si de sanatate;
• Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele
montane;
• Slaba competitivitate a multor afaceri, in special in domeniul
turismului, cu productivitate a muncii scazuta, lipsa investitiilor de
capital, lipsa capacitatii manageriale, gradul scazut de utilizare a
technologiilor moderne;
• Calitate scazuta a infrastructurii publice (drumuri, sanatate,
infrastructura sociala si de educatie), utilitati publice urbane degradate,
precum si esecul conservarii bunurilor istorice si culturale;
• Experienta limitata a autoritatilor romane locale in managementul de
programelor de dezvoltare regionala/locala;
Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate,
Programul Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile
identificate in analiza, si anume:
• Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de
intreprinderi mici si mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv
investitii straine;
• Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale;
• Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de
cercetare - dezvoltare;
• Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international,
in toate regiunile;
• Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de
dezvoltare.
61
Unitatea de studiu 3.1.2. – Obiectivele Programului OperaŃional
Regional
- intelegerea obiectivului strategic al Programului Operational Regional;
- intelegerea obiectivelor specifice ale Programului Operational Regional.
Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice,

sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator
nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere,
prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face
din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a
locui, a le vizita, a investi si a munci. Obiectivul strategic al POR este orientat spre:
• Crearea a 15.000 noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015;
• Prevenirea cresterii disparitatilor interregionale in termeni de PIB/ locuitor,
in perioada 2007-2013.
• Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia se
articuleaza in
jurul urmatoarelor obiective specifice:
• Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea
unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai
echilibrate a Regiunilor;
• Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii
centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;
• Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;
• Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
• Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
62
Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic si obiectivele specifice prin
completarea interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si
subregional, in vederea sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. Printr-o
mai buna coordonare se va realiza complementaritatea actiunilor regionale cu cele
sectoriale si se va realiza un efect sinergic.
POR va sustine promovarea actiunilor care vor contribui la imbunatatirea
standardelor de siguranta, reducerea efectelor ngative asupra mediului, diminuarea
schimbarilor climatice, protectia infrastructurii de transport fata de calamitatile
naturale, precum si eliminarea punctelor periculoase de trafic.
Spre deosebire de actiunile individuale (imbunatatirea drumurilor) care
provoaca cresterea cantitatii gazelor ce produc "efect de sera", alte interventii
(imbunatatirea transportului public, modernizarea facilitatilor de productie, eliminarea
blocajelor din trafic) pot contribui la reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a
reduce consumul de energie si emisia de gaze ce provoaca schimbari climatice, prin
utilizarea celor mai bune metode existente.
1. Prezentati principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte

Programe Operationale.
2. Care sunt problemele-cheie regionale/locale si punctele slabe identificate in
analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale?
3. Care sunt punctele tari si oportunitatile identificate in analizele socio-economice
national regionale si cele opt analize specific regionale si care pot fi valorificate in
procesul de implementare a POR?
4. Analizati in ce masura obiectivele POR sunt corelate cu problemele-cheie si
punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt
analize specific regionale.
63
LECłIA 3.2. – AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI
OPERAłIONAL REGIONAL
Obiective:
- cunoasterea axelor prioritare identificate in cadrul Programului Operational
Regional;
- intelegerea obiectivelor carora fiecare axa prioritara li se adrseaza;
- identificarea principalelor domenii de interventie;
- cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul fiecarei axe prioritare.
Axe prioritare tematice la nivel national:

• Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli
de crestere;
• Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de
transport;
• Axa prioritare 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale;
• Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local;
• Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;
• Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica.
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra
coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana.
Unitatea de studiu 3.2.1. – Axa 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a

oraşelor - potenŃiali poli de creştere
- intelegerea obiectivului Axei prioritare 1;
- cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 1;
- cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 1.
64
Timp de lucru: 1-2 ore
Obiective:
Aceasta axa prioritara are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi
locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor
urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de
sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.
Domenii de interventie:
1. Planuri integrate de dezvoltare urbana;
2. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban;
3. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri;
4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si
imbunatatirea serviciilor sociale;
Experientele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au aratat ca
abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane
degradate, a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei
dezvoltari urbane durabile.
Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare
fizica a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza, precum si cu
actiuni pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si ocuparii, integrarea
grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului.
Unitatea de studiu 3.2.2. – Axa 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii

regionale şi locale de transport
65
Obiectiv:
Aceasta axa prioritara vizeaza cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor,
al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii
economice durabile.
Domeniu major de interventie:
1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane -
inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura.
Operatiuni orientative:
• Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;
• Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane;
• Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de
drum judetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in
conditii de siguranta, a localitatilor.
Activitati eligibile:
1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;
2. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1, 2
si 3) precum si a retelei de strazi de categoria 4 din statiunile turistice;
3. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de
drum judetean)
4. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete;
5. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele;
6. Eliberarea si amenajarea terenului;
7. Devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie;
8. Amenajari pentru protectia mediului;
9. Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului
(apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie);
Unitatea de studiu 3.2.3. – Axa 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii

sociale
66
Obiectiv:
Aceasta axa prioritara vizeaza crearea premiselor necesare pentru asigurarea
populatiei cu servicii esentiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al
coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea infrastructurii serviciilor de
sanatate, educatie, sociale, si pentru siguranta publica in situatii de urgenta.
1. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;
2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor
sociale;
3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii
in situatii de urgenta;
4. Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii
educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare
profesionala continua.
3.1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie

imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta medicala si repartizarea teritorial -
regionala echilibrata a acestora pe teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al
cetatenilor la serviciile de sanatate.
Operatiuni:
1. Reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor judetene;
2. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatoriilor (din spitale
si de specialitate).
1. Reabilitare, modernizare cladiri;
67
2. Reabilitarea , modernizarea utilitatilor generale si specifice;
3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice;
4. Achizitionare echipamente.
3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor

sociale
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie

imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea
echilibrata a acestora pe intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al
cetatenilor la astfel de servicii.
Operatiuni:
1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea cladirilor in care
functioneaza centrelor sociale;
2. Reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre
rezidentiale.
1. Reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor;
2. Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si
rezidentiale;
3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati;
4. Dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de
centre,
inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati.
3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru

interventii in situatii de urgenta
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il reprezinta

imbunatatirea capacitatii de raspuns in situatii de urgenta la nivelul fiecarei regiuni de
dezvoltare prin reducerea timpului de interventie pentru acordarea primului ajutor
calificat si pentru interventii in situatii de urgenta.
Operatiuni:
68
1. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii
in situatii de urgenta.
1. Achizitionare vehicule si alte echipamente specifice pentru bazele operationale
regionale si judetene, pentru interventii in situatii de urgenta
3.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii

educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare
profesionala continua
Obiectivul acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii

infrastructurii de educatie si formare profesionala initiala, a centrelor de formare
profesionala continua si a spatiilor de rezidenta din universitati pentru asigurarea
calitatii si cresterea participarii in educatie si formare.
Operatiuni:
1. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii scolare din invatamantul
obligatoriu;
2. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru invatamantul
profesional si tehnic (CIPT);
3. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare;
4. Reabilitarea / modernizarea / echiparea Institutiilor de Formare Profesionala
Continua.
1. Reconstructia, extinderea, consolidarea de cladiri (toate tipurile de
infrastructura pentru invatamantul obligatoriu, exceptand CIPT);
2. Constructia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea cladirilor
localizate in cadrul CIPT;
3. Dotari cu echipamente didactice, echipamente pentru pregatirea profesionala,
echipamente IT si dotari specifice spatiilor de rezidenta;
4. Reabilitarea, consolidarea, modernizarea si dotarea cladirilor si terenurilor din
campusurile universitare;
5. Reabilitarea, consolidarea cladirilor institutiilor de formare profesionala
continua;
69
6. Modernizarea utilitatilor, inclusiv crearea de facilitati speciale pentru
persoanele cu dizabilitati, pentru toate tipurile de infrastructura.
Unitatea de studiu 3.2.4. – Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri

regional şi local
Obiective:
Aceasta axa prioritara are ca scop infiintarea si dezvoltarea structurilor de
afaceri de importanta regionala si locala, reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea
initiativelor antreprenoriale regionale si locale, pentru a facilita crearea de noi locuri
de munca si cresterea economica durabila.
Domenii majore de interventie:
1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta
regionala si locala;
2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi
activitati;
3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
4.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta

regionala si locala
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezinta structuri clar delimitate, care

asigura o serie de facilitati si/sau spatii pentru desfasurarea activitatilor economice de
70
productie si de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investitiilor pentru
valorificarea potentialului resurselor zonei.
Activitatile POR vor sprijini autoritatile locale si societatile comerciale (societatile
administrator) pentru a crea si dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a
afacerilor, avand ca scop atragerea intreprinderilor, in special a IMM-urilor.
Operatiuni:
1. Crearea si dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a
afacerilor;
2. Construirea/reabilitarea/extinderea de cladiri, exclusiv pentru activitati de
productie, servicii;
3. Reabilitarea/extinderea sistemului de strazi din interiorul structurii de afaceri
si a drumurilor de acces;
4. Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza (statii de
tratare a apei, unitatile de furnizare a energiei si a gazului, sistemul de
canalizare);
5. Cablare, retele de internet broadband, etc.;
6. Demolare cladiri;
7. Activitati de promovare;
8. Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (indepartarea deseurilor,
curatare);
9. Alte activitati adiacente necesare crearii/dezvoltarii structurilor de afaceri.
4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate si pregatirea pentru noi

activitati
Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt

prezente in toate regiunile, oferind investitorilor o imagine negativa. Totusi, acestea
sunt situate, de obicei, in cele mai favorabile zone geografice, in apropierea retelelor
de transport si a oraselor (servicii si alte facilitati) si detin retele de utilitati nefolosite
(apa, gaz, sisteme de canalizare, etc) care pot fi reabilitate, imbunatatite si dezvoltate.
Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale este revigorarea zonelor respective,
introducerea acestora in circuitul economic, modernizarea lor incat sa devina atractive
pentru investitori, si adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri si de asemenea,
infiintarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor.
71
Operatiuni:
1. Reabilitarea site-urilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi
activitati;
2. Curatarea suprafetelor site-urilor industriale poluate si neutilizate si
imbunatatirea terenurilor;
3. Demolarea cladirilor si planarea terenului;
4. Reabilitarea/extinderea cladirilor pentru activitati de productie si prestari
servicii;
5. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati
publice (retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de
canalizare);
6. Cablare, retele internet broadband;
7. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si
pregatirea pentru noi activitati economice.
4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor
Sprijinul acordat micro-intreprinderilor de interes local/regional vizeaza

restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potential de crestere economica, in special a
oraselor mici si mijlocii, avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca, pentru ca
acestea dispun de flexibilitatea necesara adaptarii la cerintele unei economii de piata
dinamice.
Programul Operational Regional sprijina infiintarea si dezvoltarea
microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care folosesc
potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc).
Mai mult, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii si inovatii,
echipamente IT si servicii, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii,
productivitatii si a calitatii serviciilor.
Operatiuni:
1. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor;
2. Achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii,
constructii;
3. Achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente);
4. Utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii;
72
5. Relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri;
6. Constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie a
microintreprinderilor;
7. Activitati specifice de dezvoltare.
Unitatea de studiu 3.2.5. – Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi

promovarea turismului
Obiective:
Aceasta axa prioritara vizeaza in principal valorificarea si promovarea durabila
a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si
imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, in vederea
cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri
de munca.
1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe;
2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru
valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii
serviciilor turistice;
3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru
cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.
73
5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe.
POR va finanta obiectivele cu potential turistic (atat in mediul rural, cat si in

urban), care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural national
precum si patrimoniul cultural local din mediul urban, in conformitate cu legislatia
nationala in vigoare.
Operatiuni:
1. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile
cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici
fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric
Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe;
2. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si
modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea
cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre
culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) in vederea introducerii lor in circuite
turistice.
3. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.
5.2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii
serviciilor turistice
Obiectivul acestui domeniu de interventie este reprezentat de cresterea

standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si
campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane.
in plus, aceleasi atribute caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care
furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber.
Operatiuni:
1. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei,
pesteri, lacuri glaciare etc);
2. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii
necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective
74
turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri
informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.;
3. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea
bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de
captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc.
4. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a
utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri
de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru
tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane).
5. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a
utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism
feroviar pe linie ferata ingusta, in zonele de deal si de munte etc.).
POR va finanta proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu
potential turistic si proiecte de reabilitare, modernizare si extindere structurilor de
cazare si a infrastructurii de agrement, precum si a utilitatilor aferente implementate in
mediul urban; in cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi
localizate atat in mediul urban, cat si in mediul rural.
5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in

scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.
Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca Romania o

destinatie atractiva pentru turism si afaceri, impreuna cu dezvoltarea durabila a
produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si
promovare turistica (E-turism).
Operatiuni:
1. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea
si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor
parteneri strategici, in vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii
atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea
materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si
reale;
2. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii
turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing
75
specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica in Romania,
de a creste numarul de vacante in Romania prin promovarea produselor
turistice specifice;
3. Investitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare
Turistica (CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT
si software, in vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si
statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operatiune va fi
complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele
rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala;
4. Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice;
5. Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si
distribuirea de informatii turistice.
Unitatea de studiu 3.2.6. – Axa 6: AsistenŃa Tehnică
Obiectiv:
Obiectivul acestei axe prioritare il constituie sprijinirea implementarii
transparente si eficiente a Programului Operational Regional.
1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului
Operational Regional;
2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR.
76
6.1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului
Operational Regional
Prin intermediul acestui domeniu de interventie vor fi sprijinite pregatirea,

selectia, evaluarea si monitorizarea activitatilor, precum si a proiectelor realizate
pentru implementarea POR.
1. Sprijinirea Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare
(inclusiv costuri de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR,
inclusiv identificarea si dezvoltarea proiectelor, pregatirea, selectia,
monitorizarea, evaluarea, controlul si audit;
2. Achizitia si instalarea echipamentelor IT (altele decat cele achizitionate prin
SMIS) si birotice necesare pentru managementul si implementarea
programului;
3. Sprijinirea organizatorica si logistica a Comitetului de Monitorizare a POR si a
altor Comitete implicate in implementarea programului;
4. Evaluarea POR, inclusiv evaluarile pentru proiectele implementate;
5. Elaborarea de studii pentru fundamentarea POR;
6. Cheltuieli salariale ale personalului si expertilor implicati in pregatirea,
selectia, evaluarea, monitorizarea, controlul si auditul programului;
7. Organizarea de seminarii si cursuri de training in vederea imbunatatirii
cunostintelor personalului din cadrul Autoritatii de Management si a
Organismelor Intermediare;
8. Sprijinirea pregatirii POR pentru urmatoarea perioada de programare.
6.2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR
Operatiuni:
1. Crearea unui sistem de informare a tuturor actorilor interesati de continutul
POR
2. Realizarea si distribuirea materialelor informative si publicitare (documente
oficiale privind POR, ghiduri ale aplicantilor, buletine informative, brosuri,
postere, obiecte inscriptionate cu logo POR, etc )
77
3. Organizarea de conferinte, forumuri, prezentari, caravane de informare,
traininguri pentru beneficiari, etc.
Studiu de caz: Intocmiti o cerere de finantare a unui proiect care sa se

incadreze intr-una din axele prioritare si domeniile de interventie vizate de catre
Programul Operational Regional.
LECłIA 3.3. – PLANIFICAREA FINANCIARĂ ŞI

IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL
Obiective:
- intelegerea mecanismelor de implementare a Programului Operational Regional;
- cunoasterea modului de asigurare a surselor de finantare a Programului
Operational Regional.
Unitatea de studiu 3.3.1. – Planul financiar
- cunoasterea alocatiei financiare totale catre Programul Operational Regional;
- cunoasterea modului de impartire a alocatiei financiare totale pe fiecare axa
prioritara.
Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, Romania va beneficia de

19.667 milioane euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.
Din aceasta suma 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational
Regional (POR). Sursele de finantare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro),
78
fonduri publice nationale (657,56 milioane euro) si fonduri private estimate (184,76
milioane de euro).
Contributia FEDR la POR, repartizata pe ani (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013
FEDR 330,1 404,1 441,1 523,7 556,7 663,8 806,2 3.726,0
Contributia maxima a FEDR la finantarea Programului Operational Regional

poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Conform estimarilor,
resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR,
cofinantarea publica nationala va fi de 15%.
Distributia fondurilor din FEDR intre prioritatile individuale ale POR

(milioane euro)
Contributie Contributie Finantare Rata
UE nationala Totala cofinantarii
(mil euro) (mil euro) (mil euro) UE
Axa Prioritara 1. 1.117,8 273,3 1.391,1 80,35%
Axa Prioritara 2. 758,3 118,3 876,7 86,50%
Axa Prioritara 3. 558,9 98,6 657,5 85,00%
Axa Prioritara 4. 633,4 76,4 709,8 89,23%
Axa Prioritara 5. 558,9 57,8 616,7 90,62%
Axa Prioritara 6. 98,6 32,8 131,5 75,00%
Total 3.726,0 657,5 4.383,5
Unitatea de studiu 3.3.2. – Implementarea Programului OperaŃional

Regional
- cunoasterea institutiilor responsabile de implementarea Programului Operational
Regional;
79
- cunoasterea atributiilor fiecarei institutii implicate in implementarea Programului
Operational Regional.
Managementul si implementarea Programului Operational Regional (POR)

reprezinta responsabilitatea Autoritatii de Management desemnate pentru acest
program. Autoritatea de Management este responsabila pentru gestionarea si
implementarea programului operational conform Regulamentelor CE, a legislatiei
nationale relevante si a principiilor unui management financiar riguros.
Prin Hotararea de Guvern nr. 361/2007, publicata in Monitorul Oficial nr.
285/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor
Publice si Locuintelor, Autoritatea de Management pentru Programul Operational
Regional este constituita in cadrul structurilor Ministerului.
Autoritatea de Management (AM POR)
• Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului
Organismele Intermediare (OI)
• 8 ADR-uri (OI-urile POR sunt constituite in structurile ADR)
Autoritatea de Certificare si Plata
• Ministerul Finantelor Publice
Unitatea de Plata POR
• Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Autoritatea de Audit
• Autoritatea de Audit din cadrul Curtii Romane de Conturi
Autoritatea de Management are urmatoarele atributii:
• Sa constituie Comitetul de Monitorizare pentru POR (CM POR), in decurs
de 3 luni de la data notificarii de catre Comisia Europeana a deciziei de
aprobare a POR; sa agreeze, impreuna cu CM POR, regulamentului sau de
organizare si functionare, in concordanta cu cadrul institutional, juridic si
financiar din Romania;
• Sa elaboreze proceduri privind organizarea si functionarea CM POR;
• Sa asigurare secretariatul CM POR;
80
• Sa elaboreze criteriile de selectie si sa le transmita spre aprobare,
Comitetului de Monitorizare POR;
• Sa elaboreze si semneze acorduri de delegare de atributii cu Organismele
Intermediare pentru implementarea POR la nivel regional;
• Sa stabileasca calendarul de lansare a procesului de depunere de catre
solicitanti a cererilor de finantare pentru proiecte;
• Sa raporteze Comitetului de Monitorizare cu privire la progresul
implementarii POR si modul in care acordurile cu Organismele
Intermediare sunt respectate;
• Sa coordoneze elaborarea rapoartelor de evaluare a POR, a Raportului
Anual de Implementare si a Raportului Final de Implementare;
• Sa elaboreze si sa actualizeze procedurile de implementare ale
POR/ghidurile, in functie de nevoile programului;
• Sa coopereze cu Ministere, si alte organisme ale sectorului public, precum
si cu alti parteneri socio-economici pentru a coordona implementarea POR
cu alte programe operationale;
• Sa elaboreze si sa implementeze Planul de Comunicare al POR;
• Sa ia decizia finala privind aprobarea proiectelor pentru finantare si sa
trimita aceasta decizie catre Organismele Intermediare;
• Sa desfasoare evaluarile permanente si ad-hoc ale POR;
• Sa faca verificari la fata locului a proiectelor finantate prin POR;
• Sa autorizeze cheltuielile eligibile pe baza verificarii rapoartelor de progres
si a altor documente relevante primite de la Organismele Intermediare;
• Sa ia masurile necesare in vederea corectarii neregulilor;
• Sa efectueze controlul fondurilor UE/nationale alocate prin POR, in
concordanta cu legislatia UE/nationala;
• Sa se asigure ca exista piste de audit adecvate ale operatiunilor.
Studiu de caz: Analizati pe una dintre regiunile de dezvoltare din Romania

modul in care este realizata implementarea Programului Operational Regional.
81

III Managementul Fondurilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III Managementul Fondurilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

CENTRUL DE STUDII EUROPENE

MODULUL 1 – NOłIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE

Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune,

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua

Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii

Unitatea de studiu 1.1.1. – Locul dezvoltării regionale în procesul

Timp de lucru: 3 ore

Începând cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la

Unitatea de studiu 1.1.2. – Structuri teritorial-statistice

Timp de lucru: 3 ore

Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat

Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3

În cazul în care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice

Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip

1. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul:

1. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare?

Unitatea de studiu 1.2.1. – Instrumentele structurale ale Uniunii

Timp de lucru: 3 ore

Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de

Unitatea de studiu 1.2.2. – Obiective de dezvoltare

Timp de lucru: 2 ore

Harta regiunilor eligibile pentru “Obiectivul Convergenta” si

Unitatea de studiu 1.2.3. – Cadrul instituŃional pentru coordonarea,

Timp de lucru: 3 ore

AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE

1. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt în concordanta

1. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene?

Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare, plan national de dezvoltare, cadrul

Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare

Unitatea de studiu 2.1.1. – Planul NaŃional de Dezvoltare

Timp de lucru: 3 ore

Pentru perioada anterioara de programare, în scopul implementarii politicii de

Unitatea de studiu 2.1.2. – Programul NaŃional de Reformă şi

Timp de lucru: 3 ore

Programul NaŃional de Reformă

In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii

Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă

Conform prevederilor noii politici de coeziune, fiecare stat membru elaboreaza

Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparităŃilor

Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica

Suma totala alocata României pentru Obiectivul „Convergenta” (inclusiv

Întrucât Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de

Timp de lucru: 3 ore

Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana,

COORDONATOR – MINISTERUL FINANłELOR PUBLICE

Ministerul Economiei, ComerŃului şi

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei

Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Ministerul AdministraŃiei şi Internelor

Ministerul FinanŃelor Publice

1. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 a fost elaborat pe baza:

1. Care sunt elementele componente ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013?

Unitatea de studiu 2.2.1. – Autoritatea pentru Coordonarea

Timp de lucru: 2 ore

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul

Timp de lucru: 3 ore

Fiecare Program Operational este supervizat de catre un Comitet de

Secventa logica a programarii, monitorizarii si evaluarii asistentei din

Dupa cum se poate observa, obiectivele operationale sunt exprimate prin

Unitatea de studiu 2.2.3. – Evaluarea programelor de dezvoltare

Ca instrument de evaluare a relevantei si a eficientei asistentei financiare