Tipuri de inteligenta

1. Inteligenta vizuală, auditivă, kinestezică

Inteligenţa vizuală/spaţială – această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde
capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea
de a recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată
cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul,
cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă imagini mentale asupra unui obiect pe
care îl crează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe
prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini preexistente pentru a crea o
nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.

Elevii cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile,

liniile, formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot
vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un
spaţiu matriceal.

Inteligenţa auditivă/ritmică – acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe care

individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe
măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de
inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar
limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce
elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat. Acest tip de inteligenţă reprezintă
„capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic
muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de interpret)
formele muzicale”(Armstrong, 2000).

Inteligenţa corporală/kinestezică – inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite

să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm
coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip de inteligenţă nu se regăseşte numai la
atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale chirurgului care realizează o operaţie pe
cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura de bord. „Acest tip de inteligenţă
include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa,
flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil şi
cutanat”(Armstrong, 2000).

2. Partea stangă/dreaptă a creierului

Creierul are doua emisfere care sunt facute sa lucreze impreuna. Emisfera stanga controleaza
partea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta contoleaza partea stanga.

Emisfera stanga este sediul limbajului, cuvantului, implica aspectele lingvistice ale scrierii, este
sediul calculului logic, cifrelor, rationamentelor, capacitatii de analiza si abstarctizare. Prin ea, orice
perceptie se traduce in reprezentare logica, semantica si fonetica. Emisfera stanga este logica,
rationala, matematica, aristotelica, stiintifica, calculata.
Persoana dominata de emisfera stanga comunica cu exteriorul pe baza unui cod logico-analitic, are
gust pentru dictionare, vocabular, are grija de a numi obiectele si clasele, prefera detaliile, prezinta
logic faptele, are preferinta pentru relatiile cauzale unilaterale (cauza - efect), poseda arta de a
structura frazele. Ea cauta de asemenea sa aibe explicatii pentru orice, gandirea fiind metodica si
structurata. Inexplicabilul pentru astfel de persoane este o slabiciune.

Emisfera dreapta este sediul gandirii fara limbaj, al intelegerii nonverbale, al recunoasterii
formelor, perceptiilor spatiale. Ea este responsabila pentru tonul si intonatiile vocii, pentru ritm,
muzica, imaginatie, simtul culorilor, visarii. Emisfera dreapta este intuitiva, ilogica, irationala,
poetica, platonica, imaginativa, romantica, mitica, religioasa.

Persoana prefera sa aibe cat mai multe analogii, scheme in abordarea universului, sintetizeazand si
exprimand rezultatele cunoasterii in imagini. Imaginatia si intuitia isi au locul in aceasta emisfera,
care este sediul competentei artistice si muzicale. Imaginatia creatoare afectiva isi are sediul in
aceasta emisfera. Persoana cu aceasta emisfera dominanta are o memorie video spatiala, preferand o
abordare intuitiva, interactiva sintetizand relatiile intre obiecte, folosind asociatiile de idei,
reconstituind informatiile intr-un tot unitar. Persoana judeca lucrurile in dependenta de context,
neizolat.

Desi cele doua emisfere lucreaza intr-o maniera integrata, modurile lor functionale au fost definite in
functie de o serie de cuvinte – cheie.

Emisfera stanga Emisfera dreapta

analiza intelegere
partial holistic
explicit implicit
argument experienta
intelect intuitie
logica emotie
gandire simtire
activ pasiv
lumina intuneric
solar lunar
pozitiv negativ
matematica poezie
rational mistic
obiectiv subiectiv
constient subconstient

3. Inteligenţe multiple

Teoria Inteligenţelor multiple a fost formulată pentru prima oară în 1985 de către Horward
Gardner şi este considerată drept cea mai importantă descoperire în domeniul pedagogiei după Leon
Piget. Teoria lui porneşte de la ideea existenţei unor inteligenţe diferite şi autonome ce conduc la
modalităţi diverse de cunoaştere, înţelegere şi învăţare. El consideră că inteligenţa nu este o însuşire
pusă în lumină prin forţe standard, ci capacitatea de a rezolva probleme şi a realiza produse în
situaţii concrete de viaţă.
 Astfel, capacitatea cognitivă a omului este descrisă printr-un se de abilităţi, talente, deprinderi
mentale pe care Gardner le numeşte ,,inteligenţe”. Toţi indivizii normali posedă fiecare din aceste
inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce-i diferenţiază este gradul lor de dezvoltare şi natura unică
a combinării lor. În acest sens, Gardner subliniază ideea că o inteligenţă trebuie să fie probată de
existenţa unei zone de reprezentare pe creier şi prin existenţa unui sistem propriu de expresie. Pe
această bază el a izolat 8 tipuri de inteligenţe; ordinea în care sunt prezentate nu reflectă în nici un
caz o ierarhie de valori.
Aceste inteligenţe sunt:
1. Inteligenţa lingvistică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul
codului lingvistic).
2. Inteligenţa logico-matematică ( capacitatea de a opera cu modele, categorii, relaţii, de a
grupa, ordona şi interpreta date ).
3. Inteligenţa spaţial- vizuală ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu
ajutorul reprezentărilor spaţiale şi al imaginii ).
4. Inteligenţa muzical-ritmică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu
ajutorul ritmului şi melodiei ).
5. Inteligenţa corporal-kinestezică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse
cu ajutorul mişcării ).
6. Inteligenţa naturalistă ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu
ajutorul clasificărilor şi reprezentărilor din mediul înconjurător ).
7. Inteligenţa interpersonală (capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin
cunoaşterea şi interacţiunea cu ceilalţi ).
8. Inteligenţa intrapersonală ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin
cunoaşterea de sine ).
9. Inteligenţa existenţială – Gardner e convins că e o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit
localizarea pe creier. De aceea vorbeşte despre aceasta ca despre o jumătate de inteligenţă.
Din punct de vedere biologic, inteligenţele sunt independente în funcţie de zonele corticale
care le guvernează. La nivel individual ele apar în combinaţii, fiecare individ fiind de fapt ,, o
colecţie de inteligenţe”. Şi pentru că indivizii au profiluri de inteligenţă diferite, şcoala trebuie
să conceapă o educaţie care să maximalizeze potenţialul intelectual al fiecăruia.
Un element esenţial în aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă este cunoaşterea
profilului de inteligenţă a al elevilor. Aflarea punctelor ,,tari” şi ,,slabe” este esenţială pentru
stabilirea strategiilor de diferenţiere şi individualizare.
Pot spune că, după ce mi-am format o imagine asupra nivelului dezvoltării inteligenţelor
elevilor ( prin administrarea de teste, dar şi observarea continuă) am încercat să-mi proiectez
activităţile în aşa fel încât să folosesc drept mijloc de comunicare a conţinuturilor unor obiecte
formularea de sarcini corespunzătoare tipurilor de inteligenţe ,,tari” remarcate la elevi.
Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care
stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care permit aprofundarea
unor concepte sau formarea unor competenţe prevăzute la diferite arii curriculare la clasa I.
Astfel, la limba română când întâlneam în lecţii ilustraţii din poveşti cunoscute ceream
elevilor să povestească conţinutul acestora stimulând comunicarea, exprimarea punctelor de
vedere personale în legătură cu diverse situaţii/ întâmplări.
În cadrul lecţiei de consolidare a grupului de litere ,,chi”, văzând interesul crescut faţă de
lectură, majoritatea copiilor cunoşteau păţaniile lui Pinocchio, am administrat uemătoarele
sarcini grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligenţă observat cu mare atenţie în
timp îndelungat.
1.Inteligenţa verbal-lingvistică
 Sarcină de lucru : Aşază în ordine propoziţii, completează ciorchinele cu însuşiri pentru
Pinocchio.
2. Inteligenţa logico-matematică
Sarcină de lucru : Dintre paiaţe şi spectstori câţi poartă pălărie ? ( dar fula r la gât?) Câţi
nasturi poţi număra? Caută-l pe cel care are fular, păşlărie şi nasturi.
3. Inteligenţa spaţial- vizuală
Sarcină de lucru : Ajută-l pe Pinocchio să ajungă Gepetto arătându-i drumul cel mai scurt.
4. Inteligenţa corporal-kinestezică
Sarcină de lucru : Joc de rol : Prezentaţi cu cuvintele voastre o convorbire între zână şi
Pinocchio.
5. Inteligenţa naturalistă
Sarcină de lucru : Pinocchio vrea să dea de urma tatălui său care s-a pierdut pe mare.
Uneşte punctele şi descoperă cine îl ajută pe Pinocchio. Colorează!
6. Inteligenţa interpersonală
Sarcină de lucru : Daţi-i sfaturi de bună purtare lui Pinocchio pentru a nu mai avea
necazuri cu cei dun jur şi cu înfăţişarea nasului său.
7. Inteligenţa intrapersonală
Sarcină de lucru : Alcătuieşte o listă cu învăţăturile desprinse din lectură. Ilustraţi cu
proverbe.
La obiectul matematică, în cadrul unităţii de învăţare ,,Adunări şi scăderi în concentrul
0-30”, la lecţia ,,Rezolvări de probleme” am administrat următoarele sarcini:
1.Inteligenţa verbal-lingvistică
Sarcină de lucru : Rezolvaţi exerciţii de pe jetoane. Aranjând crescător rezultatele veţi
descoperi o ghicitoare literară.
2. Inteligenţa logico-matematică
Sarcină de lucru : Dezlegaţi jocul de cuvinte pentru a afla câţi iepuraşi ies din pălăria
magică. Alcătuieşte o problemă în care numărul ieşit pe verticală să fie rezultatul problemei.
3. Inteligenţa spaţial- vizuală
Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema, apoi desenaţi o friză cu fluturaşi cu aripioare în
formă de inimioară.
4.Inteligenţa muzical-ritmică
Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema rimată, apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului
problemei, dirijând.
5. Inteligenţa corporal-kinestezică
Sarcină de lucru : Calculaţi exerciţiile propuse şi aflaţi care dintre cei doi căţei ia osul.
Realizaţi un joc de mimă.
6. Inteligenţa naturalistă
Sarcină de lucru : Găsiţi diferenţa dintre greutatea unei pisici şi a unui cocoş punând
semnele operaţiilor matematice corespunzătoare.
7. Inteligenţa interpersonală
Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema , apoi ilustraţi conţinutul printr-un joc de rol.
8. Inteligenţa intrapersonală
Sarcină de lucru : Gândiţi-vă că aţi vrea să ajungeţi un matematician renumit. Cum credeţi
că vă puteţi îndeplini visul ?
La disciplina ,,Cunoaşterea mediului înconjurător” în cadrul unităţii de învăţare
,,Animalele sălbatice din ţara noastră” pot fi adminnistrate următoarele sarcini cu conţinut
specific fiecăreia dintre inteligenţe, astfel:
1.Inteligenţa verbal-lingvistică
 Sarcină de lucru : Enumeră animalele sălbaticepe care le cunoşti şi scrie câte o ghicitoare
despre fiecare.
2. Inteligenţa logico-matematică
Sarcină de lucru : Recunoaşte animalele şi grupează-le după modul lor de deplasare.
Compune o problemă în care rezultatul să fie 24 de picioare.
3. Inteligenţa spaţial- vizuală
Sarcină de lucru : Colorează desenul (pădurea) apoi decupează şi lipeşte la locul potrivit
animalele desenate mai jos.
4.Inteligenţa muzical-ritmică
Sarcină de lucru : Interpretaţi un cântec făcând mişcările sugerate de versuri.
5. Inteligenţa corporal-kinestezică
Sarcină de lucru : Interpretaţi în faţa clasei cu ajutorul mişcării, gestului şi mimicii scena
întâlnirii dintre o vulpe şi un iepure.
6. Inteligenţa naturalistă
Sarcină de lucru : Spuneţi cum procedaţi când excursia la pădure s-a terminat? Aţi găsit un
pui de iepuraş, iar mai departe se vede mama lui care îl caută. Ce faceţi?
7. Inteligenţa interpersonală
Sarcină de lucru : Scrieţi părţile componente ale corpului unui animal (urs) şi ale unei
păsări(barza). Cu ce se hrănesc?
8. Inteligenţa intrapersonală
Sarcină de lucru : Încercaţi să fiţi în locul unui iepure într-o zi de iarnă. Cum vă veţi
descurca?
Lucrând astfel, fiecare elev îşi va forma un stil propriu de învăţare şi îşi va realiza sarcinile pe
care le primeşte din perspectivainteligenţei / inteligenţelor tari pe care le posedă.