Proiect didactic

Data: 09.09.2019
Instituția: LT „Vasile Alecsandri”, or. Călărași
Clasa: a VII-a „A”
Disciplina: Educația civică
Tipul lecției: predare – învățare - evaluare
Timpul: 45 min + 45 min
Tema: Stereotipuri şi prejudecăţi: manifestări şi efecte
Profesor: Bob Maria, grad didactic I

Competențe specifice:

- Investigarea/aprecierea faptelor şi evenimentelor sociale din comunitatea locală,

naţională, europeană;
Unități de competență:
-Modelarea comportamentelor proprii în raport cu persoane asemănătoare şi diferite;

-Demonstrarea modalităţilor de transmitere asertivă a mesajului

Obiective:
O1 Să definească noțiunile percepție, prejudecată, stereotip
O2 Să recunoască diferența dintre percepție și percepția părtinitoare a lucrurilor, exprimând o
concluzie;
O3 Să formuleze convingeri pozitive privind egalitatea între genuri
O4 Să aprecieze caracterul negativ al prejudecăților și al stereotipurilor ce pot influența
relaționarea reușită între fete și băieți.
Metode și procedeie: joc de rol, discuția, jocul didactic, GPP, buzz grupul, explicația, studiul de
caz,
Mijloace didactice: fișe, pix, imagine, tabel, marchere, lipici, foi flip-chart
Bibliografie:
1. Ghidul formatorului în educație interculturală și rezolvare de conflict „Provocând
diversitatea” , p. 42
2. Ghidul Formarea deprinderilor de Viață pentru prevenirea TFU, CIDDC, parteneriat
Secretariatul CN privind PDC, Chișinău, 2004
3. Rolf Gollob, Peter Krapf, A trăi în democrație, activități didactice în domeniul ECD și
EDO, tipărit Consiliul Europei, 2008

Etapele O Activități de învățare Resurse Evaluare

lecției
Evocare Salutul. Organizarea clasei pentru oră. Cuvântul T: 10 min Elevii
introductiv al profesorului. P: discuția, observă
1. Clasa este împărțită în 2 grupuri. Participanților GPP, jocul imaginea.
li se cere să se aranjeze în două rânduri, unul în didactic Desenează
fața altuia. M: fișa cu ce au văzut.
2. Profesorul arată primului rând 2-3 minute imagini,
imaginea 1, celui de-al doilea rând imaginea 2 foi A4, pix
(Anexa 1).
3. După o scurtă pauză de 1-2 min, roagă
participanții să formeze perechi cu
colegul/colega din față care face parte din
celălalt grup.
4. Profesorul le arată tuturor elevilor imaginea
numărul 3 pentru un minut.
5. Participanții își găsesc un loc în sală. Elevilor li
se solicită individual, să deseneze ceea ce au
văzut în imaginea numărul 3. Elevii nu au voie
să discute despre ceea ce fac (majoritatea vor
desena ceea ce au văzut în primele imagini).
6. Elevii fac schimb de desene, arată și comentează
ceea ce au văzut în primele imagini.
Se anunță tema
Realizarea O1 Discuție la exercițiul de la Evocare T: 7 min Discută
sensului 1. Cine și ce a văzut? P: discuții; asupra
2. Ce ne spune acest exercițiu despre percepție? Ce M: foile cu exercițiului
sunt percepțiile? desen
3. De ce depind percepțiile noastre asupra
lucrurilor?
4. Cum pot fi schimbate percepțiile noastre?
5. Cine contribuie la formarea percepțiilor noastre?
6. Ce consecințe pot apărea dacă avem o percepție
părtinitoare?
Activitatea 2
Propuneți cuvinte asociative pentru noțiunile: T: 10 min
Prejudecată Stereotip P: asaltul
de idei
Fiecare elev notează pe foită câte o idee pentru fiecare M: tabel
noțiune. PE masa profesorului stă liberă o altă foiță. Cel
care finisează primul, înlocuiește fila de pe masă cu
foaia lui și notează alte idei. Discută în
O2 Între timp altul a finisat și face același lucru cu foaia de perechi și
O1 pe masă, pe care o găsește. Elevii trebuie să noteze altă completează
idee, inspirându-se, eventual, din ceea ce este scris pe tabelul
filă. Dacă dorește poate dezvolta ideea de pe foaie.
Jocul continuă pâna la expirarea timpului oferit.

O3 Prezentarea ideilor și notarea lor. Elevii în perechi oferă

o explicație pentru cele două noțiuni. Se face o
distincție între cele două noțiuni (Anexa4)

Activitatea 3: T: 10 min
 Clasa este împărțită în grupuri a câte 4 elevi. Întocmiți o P: lucrul în
listă cu activități pe care le-ar face fetele și băieții. grup
Prezentările. M: tabel.
Anexa 2

Reflecția O4 În sală sunt lipite în zone diferite afirmațiile T:10 min Elevii scriu
De acord/Dezacord/ partial P: scrisoarea
Scrisoare
Profesorul citește câteva afirmații, iar elevii în M: fișa,
dependență de convingerile lor își aleg poziția. pix

Evocare Lecția a doua T: 10 min

Se revine la exercițiul de la reflecție de la prima oră P:
Se discută despre activitățile de la prima oră Continuum
M:
afirmații
Realizarea Elevii revin în grupurile de 4 care au lucrat la lecția T: 10 min
sensului precedentă și li se cere ca pentru fiecare activitate din P: lucrul în
listă să prezinte avantajele și dezavantajele (Anexa 3) grup,
Discuție: graficul T,
1. Ce ați observat? discuția
2. La care activitate ați discutat cel mai mult? De M: tabel,
ce? pix
3. Care activități listate de voi sunt prejudecăți și
stereotipuri?
T: 20 min
Grupurilor li se propune un studiu de caz, Fișa cu P: joc de
Studiu de caz (Anexa 5) rol, studiu
de caz
M:
recuzite
necesare
Reflecție În baza celor discutate, propuneți 2-3 modalități de a T: 5 min
înlătura prejudecățile, stereotipurile pentru a putea P: discuție
determina o înțelegere mai bună în clasă M: post-it-
e

Anexa 2
Activităţii specifice fetelor Activităţii specifice băieților
Anexa 3: Avantaje și dezavantaje
Activitățile specific fetelor / Avantaje Dezavantaje
băieților

Anexa 4: Fișa de lucru pentru profesori: Stereotipii şi prejudecăţi

Ce este acela un stereotip?
Oamenii sunt adesea definiţi ca membri ai grupurilor, în funcţie de cultura lor, convingerile lor
religioase, originea lor sau caracteristicile externe, cum ar fi culoarea pielii lor, mărimea, coafura
sau îmbrăcămintea lor.

Adesea, această definiţie a grupurilor se potriveşte cu atribuirea de calităţi specifice oamenilor,

astfel încât imaginile specifice sunt asociate cu anumite grupuri. În cazul în care aceste imagini
sunt exagerate în măsura în care corespund cu greu realităţii, noi le numim stereotipuri.

Stereotipurile pot fi, de asemenea, găsite în cărţi (chiar şi manualele şcolare), benzi desenate,
reclame sau filme. Aproape sigur aţi întâlnit astfel de stereotipuri. Gândiţi-vă, de exemplu, la
imaginea femeilor africane care poartă fuste din frunze de palmier, cu buzele groase şi oase mici
în nas.

De la stereotip la prejudecată
Dacă o persoană sau un grup este judecat/ă doar pe baza stereotipurilor şi nu ca un individ sau
grup de indivizi, avem de-a face cu o prejudecată. S-a format o opinie cu privire la o persoană
sau un grup, fără a le cunoaşte. Astfel de opinii şi idei de cele mai multe ori nu au nimic de-a
face cu realitatea şi sunt, de asemenea, de multe ori, nefavorabile sau ostile.

Stereotipuri „pozitive”
Cu toate acestea, există, de asemenea, stereotipuri pozitive. De exemplu, dacă cineva spune că
oamenii de culoare sunt alergători rapizi, putem numi acest lucru un stereotip pozitiv. „Ei bine,
ce e în neregulă cu asta?” s-ar putea crede. Dar în acest caz oamenii sunt, de asemenea, în mod
greşit luaţi împreună. Gândiţi-vă: chiar este adevărat că toate persoanele de culoare poate alerga
repede?

La ce sunt bune stereotipurilele?

Prejudecăţile par a face lumea mai simplă şi mai puţin complicată. Dacă oamenii întâlnesc alţi
oameni care par a fi ciudaţi acest lucru le dă adesea un sentiment de nelinişte. În astfel de situaţii,
prejudecăţile le permit oamenilor să-şi ascundă neliniştea – pot pretinde că ştiu totul despre
celălalt /ceilalţi şi nu au nevoie să pună niciun fel de întrebări. Dar, ca şi consecinţă, de la bun
început, o întâlnire semnificativă şi o înţelegere reală au devenit imposibile.
Care este efectul prejudecăţilor?
Prejudecăţile sunt ofensatoare. În primul rând, acestea sunt utilizate pentru a trata pe cineva pe
nedrept. Prejudecăţile lipsesc oamenii de posibilitatea de a arăta cine sunt şi ce sunt capabili să
realizeze. De exemplu, un angajator nu poate oferi turcilor un loc de muncă pentru că a auzit că
„ei” vin mereu târziu la lucru. Unii oameni se vor agăţa pe prejudecăţi şi idei populiste, deşi nu
ştiu pe nimeni care ar putea confirma aceste opinii negative.

Ce putem face împotriva prejudecăţilor?

Prejudecăţile mor greu şi sunt, prin urmare, greu de suportat. Dar nu trebuie să ne pierdem
speranţa: nimeni nu se naşte cu prejudecăţi. Ele au fost învăţate şi, prin urmare, pot fi dezvăţate.
Înainte de a judeca o persoană, cereţi-i să explice de ce a făcut lucrul respectiv. Amintiţi-vă că cu
siguranţă nu v-ar plăcea să fiţi judecaţi fără a fi ascultaţi.

Anexa 5: Fișa de lucru 1.1: pentru elevi (Grupul 3) Joc de rol

Conveniţi în legătură cu un reprezentant al grupului vostru care va citi cu voce tare scurtul
fragment din jurnal şi sarcina pentru grupul vostru.
Numiţi un alt membru al grupului vostru care să noteze rezultatele voastre şi să le prezinte
clasei.
Fragment din jurnalul lui Max:
“Este prima mea zi în noua mea clasă. Familia mea s-a mutat aici dintr-o altă regiune şi încă
mă simt străin. Dragă jurnalule, mi s-au întâmplat atâtea în ultimele zile, o sa-ţi povestesc o
parte din acestea.

În apartamentul de deasupra noastră trăieşte un bătrân. Când m-am întors acasă ieri m-am
întâlnit cu el la uşa de la intrare, venea de la cumpărături. Avea o sacoşă cu mâncare şi respira
greu. Mi-a părut rău de el, l-am întreba dacă pot să îl ajut şi i-am dus sacoşa până la uşă.”

Sarcini:
1. Faceţi o listă a adjectivelor care consideraţi că ar fi folosite de colegii de clasă ai lui Max
pentru a-l descrie (brainstorming în grupul vostru).
2. Ce credeţi că ar spune un elev din clasa lui Max celorlalţi elevi despre acesta? Repetaţi o
scurtă scenă pe care o puteţi juca în clasă.

Fișa de lucru 1.1: pentru elevi (Grupul 2) Joc de rol

Conveniţi în legătură cu un reprezentant al grupului vostru care va citi cu voce tare scurtul
fragment din jurnal şi sarcina pentru grupul vostru.
Numiţi un alt membru al grupului vostru care să noteze rezultatele voastre şi să le prezinte
clasei.
Fragment din jurnalul lui Max:
„În faţa şcolii este un teren mare de fotbal. M-am bucurat, pentru că îmi place să joc fotbal. Aşa
că mi-am adus mingea şi am vrut să încep să mă antrenez. Abia începusem să marchez când
directorul şcolii m-a oprit. Era furios şi m-a întrebat dacă nu ştiam să citesc. Nu văzusem un
semn care spunea că terenul se închidea după ploaie. Am fost atât de şocat că m-am dus acasă
fără să spun o vorbă.”

Sarcini:
1. Faceţi o listă a adjectivelor care consideraţi că ar fi folosite de colegii de clasă ai lui Max
pentru a-l descrie (brainstorming în grupul vostru).
2. Ce credeţi că ar spune un elev din clasa lui Max celorlalţi elevi despre acesta? Repetaţi o
scurtă scenă pe care o puteţi juca în clasă.

Fișa de lucru 1.1: pentru elevi (Grupul 1)

Conveniţi în legătură cu un reprezentant al grupului vostru care va citi cu voce tare scurtul
fragment din jurnal şi sarcina pentru grupul vostru.
Numiţi un alt membru al grupului vostru care să noteze rezultatele voastre şi să le prezinte
clasei.
Fragment din jurnalul lui Max:
“Este prima mea zi în noua mea clasă. Familia mea s-a mutat aici dintr-o altă regiune şi încă
mă simt străin. Dragă jurnalule, mi s-au întâmplat atâtea în ultimele zile, o sa-ţi povestesc o
parte din acestea.

Acum locuim într-un apartament lângă râu. Unul dintre băieţii din clasa mea locuieşte câteva
case mai încolo. A venit deja la mine în a treia zi ca să mă roage să merg cu el la pescuit. L-am
refuzat pentru că undiţa mea este încă împachetată în una dintre cutii.”

Sarcini:
1. Faceţi o listă a adjectivelor care consideraţi că ar fi folosite de colegii de clasă ai lui Max
pentru a-l descrie (brainstorming în grupul vostru).
2. Ce credeţi că ar spune un elev din clasa lui Max celorlalţi elevi despre acesta? Repetaţi o
scurtă scenă pe care o puteţi juca în clasă.

Exemple :
Prejudecati : Pisica neagră şi nr.13 aduc ghinion;
Sarea vărsată aduce ceartă în familie;
Colega brunetă e mai deşteaptă decât cea blondă;
Sunt femeie, aşadar am mai multă răbdare;
Copiii unui hoţ vor ajunge hoţi;
Ştiinţa găseşte explicaţii pentru toate fenomenele.

Stereotipuri despre vârstă: toţi adolescenţii iubesc muzica rock şi sunt rebeli;
Despre rasă: toţi chinezii arată la fel;
Despre religie: toţi cei de religie islamică sunt terorişti;
Despre lucruri: toate ceasurile elveţiene sunt perfecte;
Despre vocaţie: toţi avocaţii sunt lacomi.

PREJUDECÁTĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o
face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă
prin educație, societate;

PREJUDECÁTĂ, prejudecăți, s. f. Părere greșită pe care cineva și-o face dinainte asupra unui
lucru, sau pe care o adoptă cu ușurință, fără o cunoaștere temeinică a obiectului, a problemei;
opinie, idee preconcepută.

PREJUDECÁ, prejúdec, vb. I. Tranz. (Înv.) A face o apreciere asupra unui lucru înainte de a-l
fi examinat; a avea idei preconcepute.

Ce este acela un stereotip?

Oamenii sunt adesea definiţi ca membri ai grupurilor, în funcţie de cultura lor, convingerile lor
religioase, originea lor sau caracteristicile externe, cum ar fi culoarea pielii lor, mărimea, coafura
sau îmbrăcămintea lor.

Adesea, această definiţie a grupurilor se potriveşte cu atribuirea de calităţi specifice oamenilor,

astfel încât imaginile specifice sunt asociate cu anumite grupuri. În cazul în care aceste imagini
sunt exagerate în măsura în care corespund cu greu realităţii, noi le numim stereotipuri.

Stereotipurile pot fi, de asemenea, găsite în cărţi (chiar şi manualele şcolare), benzi desenate,
reclame sau filme. Aproape sigur aţi întâlnit astfel de stereotipuri. Gândiţi-vă, de exemplu, la
imaginea femeilor africane care poartă fuste din frunze de palmier, cu buzele groase şi oase mici
în nas.
Exercițiul 1 prima lecție