Analiza de Piata Conico

2.
ANALIZA DE PIAŢĂ
2.1. Caracteristici generale ale pieţei produselor care fac
obiectul proiectul
2.1.1. Piaţa europeană a construcţiilor

Industria de construcţii se bazează pe o tradiţie îndelungată în UE. Lărgirea UE la o comunitate de
460 milioane de locuitori va intensifica competitivitatea şi dezvoltarea tuturor membrilor UE. Această piaţă
lărgită, în cele din urmă, va fi mult mai uşor accesibilă pentru toate firmele care vor elimina barierele
existente pentru a trece la activităţi din afara ţării lor. Aceasta reprezintă totodată şanse cât şi riscuri pentru
acest sector, dar reprezintă o mare provocare pentru toată economia.
În 2002 creşterea economică în Europa a fost mai mică decât se aştepta, iar industria de construcţii a
înregistrat un declin. Corelarea PIB şi a rezultatelor din construcţii în toate regiunile Europei a arătat că atât
PIB-ul cât şi rezultatele din construcţii au înregistrat scăderi. În 19 ţări sectorul de construcţii înregistra
creşteri la un nivel mai mic decât economia întreagă sau datorită slabei performanţe a construcţiilor de
locuinţe.
Piaţa europeană a construcţiilor s-a micşorat în 2002 cu 0,2 procente. Pentru 2003, la momentul
respectiv, s-a previzionat o stagnare (+0,2%) a industriei de construcţii. În anii 2004 şi 2005 s-a constatat o
uşoară creştere de 06% şi respectiv de 1,8%.
În ceea ce priveşte structura sectorului de construcţii, aceasta a fost complet diferită în Europa de
Vest faţă de Europa de Est. Industria de construcţii din Europa de Vest a avut de suferit în principal datorită
dezvoltării slabe a construcţiilor de locuinţe, cu o proporţie de 45% din cadrul întregului sector de
construcţii. În Europa de Est industria de construcţii a fost influenţată de construcţiile non-rezidenţiale cu o
proporţie de 45%. Construcţiile de locuinţe în ţările Europei de Est s-a ridicat doar la 23%, ceea ce arată un
potenţial ridicat în această zonă a construcţiilor.
Structura pieţei de construcţii europeană

În % Construcţii Construcţii non- Inginerie civilă
rezidenţiale rezidenţiale
Austria 46 31 23
Spania 46 23 31
Irlanda 57 23 20
Finlanda 36 45 19
Polonia 23 45 32
Republica Cehă 14 48 38
Ungaria 32 41 27
Sursa: Institutul Vienez de Cercetare a Economiei Internaţionale (WIIW)
Volumul de construcţii în funcţie de PIB

În % 2001 2003 2005
Austria 12,2 12,0 12,1
Spania 11,3 12,0 12,1
Irlanda 17,0 14,1 12,5
Finlanda 14,1 13,5 13,7
Polonia 12,5 11,2 12,3
Republica Cehă 10,7 10,9 11,0
Ungaria 11,3 12,4 13,5
Sursa: Institutul Vienez de Cercetare a Economiei Internaţionale (WIIW)
Numărul de locuinţe construite, spaţiul per locuinţă
În % Locuinţe m² per locuinţă m² per locuinţă
construite (spaţiu de locuit) (spaţiu total)
2001/2000
Germania 316.197
Austria 45.850 91,9 (în medie)
Rep. Cehă 24.759 45,2 96,3 (2000)
Slovacia 12.931 82,5 135,0 (2000)
Sursa: Kontrollbank Autria
Tendinţele principale deci se pot rezuma astfel: spaţiul total pentru o locuinţă se măreşte în toate
ţările aderate în ultimii ani dar la o viteză diferită. De exemplu, tendinţa în Slovacia poate fi explicată prin
creşterea numărului de una sau două case familiale. Acest lucru este valabil totodată şi pentru zonele rurale
din alte ţări.
La nivelul anului 2007, un an de altfel foarte bun, în comparaţie cu cele precedente, cifra de afaceri
anuală a sectorului construcţiilor din UE este estimată la 902 miliarde Euro.
Sectorul construcţiilor din Europa Centrală şi de Est în 2007 a cunoscut o expansiunea fără
precedent. Analiştii spun că avansul înregistrat în ultimii doi ani nu mai poate fi interpretat conjunctural, ci
marchează un veritabil trend.
Doar trei ţări din regiune au înregistrat un declin în sectorul construcţiilor. Ungaria, o ţară cu mari
problemele de fiscalitate şi în care se vorbeşte despre primele semne de recesiune economică, dar şi Slovenia
şi Belgia. Cele mai mari scăderi fata de luna precedenta (iunie 2007) le-au înregisrat deci Ungaria, Slovenia
si Belgia. Daca in cazul Ungariei, reculul din construcţii este efectul crizei prin care trece economia
maghiara, in ceea ce priveşte Slovenia si Belgia, analiştii pun evoluţia din construcţii pe seama indicatorilor
demografici in scădere.
Evolutia pietei de constructii luna iulie 2007 / iunie 2007
Tara Procente
Ungaria -8.9
Slovenia -6.7
Belgia -4.6
Dezvoltatorii polonezi au scos pe piaţă, numai în acest an, peste 50.000 de noi apartamente, o cifră
similară celei consemnate în 2006. Piaţa rezidenţială poloneză este dominată de întreprinzătorii individuali.
Peste 30.000 de astfel de locuinţe au fost finalizate în 2007. Interesant este şi faptul că polonezii
renunţă treptat la imobilele cu suprafeţe locuibile mari. Media la nivel naţional este de aproximativ 144 de
metri pătraţi utili.
Tot mai puţini dezvoltatori de aici construiesc pentru a revinde sau pentru a închiria. Procentul
acestora, conform datelor Biroului Central de Statistică din Polonia, a scăzut în acest an cu circa 7%, până la
un nivel de aproximativ 14.000 de locuinţe. Şi guvernul de la Varşovia a alocat tot mai puţine fonduri pentru
construcţia de locuinţe sociale.
Chiar şi aşa, numai în primul semestru al acestui an, au dat în folosinţă 2.035 de astfel de case, în
care numărul mediu de metri pătraţi utili pe apartament abia dacă trece de 50. Un aspect inedit consemnat de
statisticile poloneze şi care pare să devină un trend este construcţia de unităţi locative de către societăţile
comerciale pentru propriii angajaţi.
In Polonia există peste 1,8 milioane de metri pătraţi de clădiri de birouri Clasa A, aproape jumătate
din acestea fiind concentrate in Centrul de Afaceri din Varşovia. De altfel, in 2003, numărul clădirilor de
birouri nou construite in Varşovia a măsurat 154.000 mp. Din 2003, polonezii au schimbat moneda de plată a
chiriei din dolari in euro. În cursul 2006 au fost date in folosinţă alţi 110.000 mp.
Ceva mai mult de 160 de apartamente în 2007, însă cu 79% mai multe decât în anul precedent. În
primul semestru al acestui an, valoarea construcţiilor tranzacţionate este de 6,1 miliarde de euro, în creştere
cu peste 30% faţă de perioda similară a anului trecut.
Se constată o stagnare în ceea ce priveşte piaţa Cehiei. Ceva mai puţin de 20.000 de noi
apartamente la nivelul întregii ţări. Acestea sunt cifrele care descriu Cehia rezidenţială în prima parte a
acestui an, cu aproximativ 5% mai puţine decât în 2006. Declinul aparent are însă o explicaţie simplă. Cehia
este deja o piaţă matură din punct de vedere imobiliar. Iar acest lucru este reflectat şi de un alt indicator
statistic, numărul permiselor de construcţie. Numai 14.000 de solicitări în acest an, faţă de mai mult de
15.000 la nivelul anului trecut.
24 de clădiri pentru birouri de standard foarte inalt exista astazi in Praga. 2003 a reprezentat un
record, fiind construiti 156.000 mp, fata de 132.000 mp in 2002 si 57.000 mp in 2001. Anul acesta au fost
dati in folosinta 134.000 mp in numai doua centre comerciale: Jungmannova Plaza si The Forum on
Wenceslas Square. In ciuda acestei efervescente, rata de neocupare a acestor cladiri se mentine ridicata, la
12%.
Cu o creştere de „numai" 20,5% în primul semestru al acestui an a sectorului construcţiilor, Slovacia
se numără totuşi printre performerii regiunii. În Slovacia se construiesc peste 15% din locuinţe pe bani
publici.
La Bratislava se anunţă însă mai puţine proiecte rezidenţiale decât în 2006, iar guvernul slovac are
printre priorităţi investiţiile în autostrăzi, şi nu în locuinţe. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat
încă din septembrie, iar investitorii sunt aşteptaţi să construiască, până în 2012, peste 150 de km de
autostradă.
Numai în prima jumătate a anului au fost finalizate peste 6.000 de apartamente, cu 17% mai multe
decât în primul semestru al anului 2006, conform datelor Biroului de Statistică al Republicii Slovace. Dintre
acestea peste 1.000 de unităţi au fost construite din bani publici. Constructorii par însă să fi oprit motoarele.
Ceva mai puţin de 9.000 de unităţi sunt în lucru în această perioadă.
Piata cladirilor de birouri din Slovacia s-a maturizat, dupa ce in anii ’90, investitorii au intrat in
capitala Bratislava. La finele lui 2002, aproximativ 200.000 de metri patrati de birouri moderne erau dati in
folosinta. Desi exista proiecte pentru noi constructii de birouri totalizand circa 80.000 mp, termenele de
finalizare a constructiilor raman incerte.
Creşterile fără precedent din domeniul construcţiilor au arătat că, statistic, România este campioana
europeană a acestui an. În fapt, la nivelul întregii ţări s-au finalizat doar aproape 17.000 de unităţi cu
destinaţie rezidenţială, în creştere însă cu un impresionant procent de 42% faţă de primul semestru al anului
2006.
Dintre acestea numai 8.844 au fost construite în mediu urban, în timp ce un număr asemănător este
contabilizat în satele româneşti. Notabil este şi faptul că numărul de locuinţe aflate în execuţie la jumătatea
acestui an era de peste 100.000, 40% din acestea aflându-se în faza finală de construcţie. În Capitală se
estimează că numărul total de apartamente disponibile pe piaţă este de aproximativ 6.600 de unităţi. Cele mai
multe dintre acestea, peste 5.000, se concentrază, conform datelor Colliers International, în zona de est şi
sud-est a oraşului.
Potrivit Oficiului de Statistica Euroepana, EUROSTAT, Romania este campioana Uniunii Europene
la ritmul de crestere al constructiilor, urmata de Slovacia si Slovenia.
Viteza de crestere a segmentului constructiilor iunie2007/iunie2006
Tara Cresterea
anuala in %
Romania 26.7
Slovacia 20.5
Slovenia 16.5
Ungaria este singurul nou membru al Uniunii Europene care a înregistrat un regres în domeniul
construcţiilor. În primele şase luni ale acestui an au fost date în folosinţă 13.181 de locuinţe, dintre care peste
4.000 în Budapesta.
In Ungaria, cele mai multe investitii in birouri clasa A au fost facute in anul 2001, cand au fost dati
in folosinta 160.000 mp. Febra constructiilor a continuat si in 2002, cand au mai fost construiti inca 140.000
mp. Una peste alta, in Budapesta exista un stoc de cladiri de clasa A, care se situeaza la 1.358.000 mp si o
rata de neocupare-record de 21,85.
2.1.1. Piaţa la nivel naţional

Evoluţia pieţei construcţiilor din Romania în perioada 1996 – 2004 a cunoscut o adevărată fluctuaţie
după cum se poate observa şi din analiza de mai jos.
Evoluţia lucrărilor de construcţii , a produsului naţional brut şi a valorii adăugate în construcţii în
perioada 1999 – 2004 este următoarea:
Anul 1996 1997 1998 199 2000 2001 2002 2003 2004
9
Lucări de construcţii (%) 129,8 98,1 97,6 97,4 100,1 109,1 120,0 131,7 152,8
Produs Naţional Brut (%) 93,4 87,7 83,5 91,6 82,9 87,0 93,6 98,2 106,3
Valoarea adăugată în construcţii (%) 129,9 104,9 100,2 97,9 104,1 115,6 124,3 134,9 148,4
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Tabelul de mai sus relevă faptul că anul 1996 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru sectorul
construcţiilor din România din anii ´90. Valoarea construcţiilor a fost cu 30 de procente mai ridicată decât
nivelul înregistrat în 1990. Anul 1997 a înregistrat în schimb o descreştere semnificativă la nivelul
construcţiilor în comparaţie cu anul de referinţă. Această descreştere a fost urmată de o evoluţie continuă
până în 1999. După 2000 atât economia întreagă cât şi sectorul construcţiilor a urmat un trend continuu de
urcare.
Evolutia industriei constructiilor in perioada 1996-2004
180.00%
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Lucrari de constructii PNB real Valoarea adaugata in constructii
Evoluţia
valorilorlucrărilor de construcţii în perioada 1999-2004, în milioane euro, este prezentată în tabelul de mai
jos. Cum se poate observa, valoarea lucrărilor de construcţii în România a crescut cu aproximativ 114% în
2004 faţă de 1999.
Anul 2004 a fost cel mai bun pentru construcţii în perioada 1999-2004. Ofertanţii materialelor de
construcţii au fost foarte activi în dezvoltarea capacităţii lor de producţie cu scopul de a valorifica
oportunităţile pieţei în continuă creştere pentru materialele de construcţii ca şi a creşterii preţurilor acestora.
Lucrările de construcţii din România după modul de performanţă din anul 2004 sunt prezentate în
diagrama următoare:
Evolutia valorica a constructiilor in Romania
8
6.4
6 5.5
4.9
3.8 4.3
4 3.1
2
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004
mil. €
Valoarea totală a lucrărilor de construcţii, după modul de performanţă, în mii euro, între perioada
2001-2004 este prezentata, dupa cum urmeaza:
Lucrarile de constructii pe categorii
22.60%
77.40%
Intretinere si reparatii curente Constructii noi si reparatii capitale
Mii Euro
Anul 2001 2002 2003 2004
Construcţii totale, din care: 4,329,322 4,928,478 5,493,008 6,608,647
Construcţii noi şi reparaţii 3,188,220 3,621,209 4,051,007 5,113,978
capitale, din care:
Antrepriză 3,160,589 3,534,129 4,006,998 5,068,567
Regie 21,631 87,080 44,009 45,411
Întreţinere şi reparaţii curente 1,147,102 1,307,268 1,442,001 1,494,669
Valoarea lucrărilor de construcţii prin antreprenoriat, în funcţie de categorii şi tipuri de lucrări, în

anul 2004,după datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică este prezentat în tabelul următor:
Mii euro
Construcţii totale, din care: 6,546,153
Clădiri rezidenţiale, din care: 951,934
Clădiri individuale 542,180
Clădiri colective (de tip bloc) 331,979
Clădiri de rezidenţă pentru comunităţi 77,775
Clădirine rezidenţialei, din care: 2,900,745
Hoteluri şi clădiri similare 72,831
Clădiri administrative 567,395
Clădiri pentru comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 208,987
Clădiri pentru trafic şi de comunicaţii (staţii, terminale, graje etc.) 28,126
Clădiri industriale şi depozite 690,976
Clădiri pentru recreere, învăţământ, spitale şi clinici 216,169
Alte clădiri non-rezidenţiale 1,116,261
Infrastructuri de transport, din care: 1,409,295
Şosele, drumuri, străzi 1,094,774
Căi ferate 57,752
Piste pentru aeroporturi 2,307
Poduri, şosele suspendate, tunele şi subterane 63,895
Canale navigabile, construcţii portuare şi alte construcţii hidrotehnice 190,567
Conducte, linii electrice şi de comunicaţii 309,939
Conducte de lungă distanţă, linii electrice şi de comunicaţii 166,700
Conducte locale şi cabluri 143,240
Construcţii complexe în zone industriale 164,657
Construcţii pentru sport şi recreere 80,514
Alte lucrări de inginerie civilă neclasificate în altă parte 729,069
Indicile lucrărilor de construcţii în perioada 2001-2004, pentru totalul lucrărilor de construcţii şi în

antrepriză este reprezentat în diagrama următoare:
Evolutia constructiilor executate in antrepriza si in regie

proprie
6,000,000 5,068,567
3,534,129
3,160,589 4,006,998
4,000,000
2,000,000
21,631 45,411
87,080
0 44,009
2001 2002 2003 2004
Constructii in antrepriza Constructii in regie proprie
Se poate observa trendul absolut pozitiv al evoluţiei lucrărilor executate în antreprinză indirect
proporţional cu evoluţia lucrărilor în regie proprie, acesta din urmă cunoscând o evoluţie fluctuantă,
înregistrând în anul 2004 o valoare dublă ca şi număr de construcţii faţă de anul 2001. Se poate concluziona,
încă nu se poate vorbi despre o piaţă matură pe segmentul de locuinţe, deoarece cum se poate observa, multe
locuinţe sunt construite în continuare de proprietari în regie proprie.
Pentru anul 2004 valoarea totală a pieţei de construcţii din România a fost estimată la aproximativ 5
milioane euro. Conform estimărilor făcute de Holcim, aproximativ 76% din construcţiile executate în 2004
au fost construcţii civile (în pricipal proiecte rezidenţiale, nerezidenţiale, săli de sport), urmate ca pondere de
construcţiile inginereşti cu 19% (drumuri, poduri şi căi ferate). Construcţiile hidrotehnice au reprezentat în
anul 2004 5% din acest segment de piaţă.
La nivelul anului 2005 construcţiile ar putea fi nominalizate ca şi afacerea anului. Din ce în ce mai
mulţi oameni îşi permit şi vor să cumpere o locuinţă. Companiile prezente pe piaţa autohtonă au nevoie de
birouri, hale de depozitare sau producţie. Retailerii vor spaţii comerciale pentru a se putea extinde. Tot acest
val de cereri a dus atât la explozia preţurilor cât şi la creşterea industriei construcţiilor care încearcă să
acopere nevoile pieţei.
Chiar dacă cel mai vizibil segment al pieţei construcţiilor este cel rezidenţial, creşterea principală nu
a venit de aici ci din domeniul infrastructurii. Un rol foarte important în acest caz l-au avut fondurile pe care
ţara noastră le-a primit din partea Băncii Mondiale sau a Uniunii Europene.
Pe segmentul construcţiilor industriale, la nivelul anului 2005, creşterea a fost de natură valorică şi
nu numerică. Construcţiile industriale oferă importante oportunităţi de afaceri mai ales în condiţiile în care s-
a anunţat intrarea în piaţă şi dezvoltarea celor existenţi jucători importanţi în producţie sau retail care vor
avea nevoie de spaţii de depozitare sau hale industriale noi.
După datele furnizate de Insitutul Naţional de Statistică, Produsul Naţional Brut estimat pentru prima
jumătate a anului 2006 a crescut în termeni reali cu 7,4% faţă cu acelaşi semestru a anului 2005. Creşterea a
fost determinată in special de volumul activităţilor şi a valorii brute adăugate a industriei (+6,5%), construcţii
(+16,5%) şi servicii (+7,2%), ale căror contribuţii la Produsul Naţional Brut a fost estimată la 83,4%. S-au
realizat deci în primul semestru al anului 2006 construcţii în valoare de aproximativ 1,961 milioane RON.
Investiţiile în ceea ce priveşte construcţiile noi în primul semestru al anului 2006 au înregistrat
valoarea de 1,969 milioane Euro, cu 15,5% mai mult în comparaţie cu primul semetru al anului 2005.
În primul semestru al anului 2006, numărul locuinţelor terminate însuma 11,914, cu 1,915 locuinţe
mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Numărul locuinţelor private terminate a fost cu 1,839
bucăţi mai multe decât în primul semestru al anului 2005, această categorie reprezentând 89,9% din totalul
locuinţelor terminate.
Pentru România anul 2006 a fost unul bun, cu o creştere economică de 7,7%, investiţii străine de
peste 9 miliarde de euro şi o creştere a producţiei industriale consistentă, de peste 7%.
Domeniile fierbinţi au fost în anul 2006 construcţiile şi retailul, care au avut un ritm de creştere de
peste 20%. Schimbări mari sunt nu atât în topul jucătorilor, cât mai ales la nivelul proprietarilor, 2006 fiind
anul cu un record al achiziţiilor şi fuziunilor. Companiile româneşti domină în continuare curieratul,
producţia de carne, distribuţia de materiale de construcţii, lucrările de construcţii, transporturile auto sau
distribuţia de medicamente.
Economia a accelerat puternic în 2006, cu un ritm de 7,7%, comparativ cu aşteptările preliminare de
6% şi cu creşeterea modestă de 4,1% din 2005. Astfel, Produsul Intern Brut s-a apropiat de 100 miliarde de
euro, prag pe care îl va depăşi în premieră anul acesta.
Pe partea de formare a PIB, construcţiile au reprezentat principalul motor,în timp ce industria a
crescut şi ea peste aşteptări. Singurul domeniu care a tras în jos economia a fost agricultura, care a crescut cu
un ritm modest, de 3,3%. Pentru anul acesta, estimările oficiale arată o creştere economică ceva mai redusă,
de 6,5% bazată pe servicii şi construcţii.
2005 2006 2007*
Creşterea economică (PIB, %) 4,1 7,7 6,5
Valoarea PIB (mld. euro) 79,3 97,2 115,8
Evoluţia industriei (%) 2,3 6,9 5,8
Evoluţia agriculturii (%) -18,7 3,3 3,0
Evoluţia serviciilor (%) 9,4 7,3 6,6
Evoluţia construcţiilor (%) 9,8 19,4 17,2
Evoluţia consumului (%) 9,5 11,5 9,5
Evoluţia investiţiilor (%) 12,6 16,1 15,7
Sursele datelor: INS, BNR, MEF, CNP
*estimări oficiale, cf Comisiei Naţionale de Prognoză
Valoarea lucrarilor de constructii a crescut in primele noua luni, in termeni reali, cu 34,1%, fiind
consemnate majorari pentru toate tipurile de constructii. Avansul a fost de 36,7% in cazul cladirilor
nerezidentiale, de 35,7% la imobilele rezidentiale si de 32,5% pentru constructiile ingineresti. Pe elemente de
structura s-au inregistrat cresteri la toate componentele: lucrarile de constructii noi (+34,8%), lucrarile de
intretinere si reparatii curente (+34,6%) si lucrarile de reparatii capitale (+30,7%), conform datelor INS.
Lucrarile de constructii executate in luna septembrie 2007, comparativ cu luna septembrie a anului trecut, au
consemnat, in termeni reali, o crestere de 37,1%.
Estimările arată că piaţa construcţiilor va creşte anul acesta cu 25 – 27 faţă de nivelul înregistrat in
anul 2006. Anul trecut piaţa construcţiilor din România a atins 7 miliarde de euro.
Sectorul construcţiilor va ramâne deci cel mai dinamic, cu o creştere de circa 30% in 2007, pentru ca
în anii următori ritmul său de creştere să se tempereze pana la 10%.
3.1.2.1. Caracteristici ale pieţei de construcţii româneşti
3.1.2.1.1 Producţii, consumuri

In anul 2006, piaţa construcţiilor s-a dublat in comparatie cu anul 2002, ajungand la 10 miliarde
euro. In realitate, incluzând piata neagră si construcţiile in regie proprie, piaţa totală a construcţiilor s-a
apropiat anul trecut de 12 miliarde euro, din care valoarea lucrărilor executate in antrepriză reprezintă
aproximativ 79%. In perspectiva anului 2011, se estimează că, piaţa construcţiilor în antrepriză va depăşi 16
miliarde euro, ceea ce inseamnă un ritm anual de creştere de 12%. Deşi în perioada 2007-2011 lucrările de
infrastuctura vor beneficia de investiţii de aproximativ 11 miliarde euro, creşterile semnificative pe piaţa
construcţiilor vor veni pe segmentele rezidenţial şi nerezidenţial. Suprafaţa construită a clădirilor va ajunge
în 2011 la 17,1 milioane mp, din care 9,2 milioane mp pe segmentul rezidenţial.
Pentru a ajunge la standardele minime ale UE, in România este nevoie să se construiască 820.000
locuinţe (echivalentul a aproximativ 90 milioane mp). In prezent, in România se construiesc anual 32.000-
38.000 locuinte, cu un trend crescător. De asemnea, se estimează că în anul 2011 se va ajunge la eliberarea a
110.000 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, dublu faţă de anul 2006, când au fost eliberate 51.000 de
autorizatii.
Potrivit studiului realizat de InterBiz Group, in 2011 segmentul rezidenţial va depăşi 3,9 miliarde
euro, mai mult decât dublul valorii de 1,8 miliarde euro inregistrate in 2006. Pentru anul 2007, piaţa
construcţiilor rezidenţiale se va ridica la 2,2 miliarde euro. Printre cei mai activi developeri pe segmentul
rezidenţial sunt amintiţi Impact SA, Neocity Group, River Invest, GTC, Băneasa Investment, RI Investment
Grup, Mivan, Engel East Europe, Immoeast, Ţiriac Imobiliare, Triumf Construct etc.
Potrivit unui studiu al Institutului pentru Locuinţe din Viena, România este codaşa Europei la
construcţia de apartamente. Conform studiului, in ţara noastră se ridică anual de trei ori mai puţine locuinţe
decât media statelor din Uniunea Europeana, iar spaţiul locuibil in care stau românii este de doua ori mai mic
decat media europeana.
Datele studiului arată că anul trecut, in România, numărul locuinţelor noi predate a fost de 1,8 la o
mie de locuitori. Aceasta cifră arată că in ţara noastră se dau in folosinţă de trei ori mai puţine case decât in
ţările Uniunii Europene.
Diferenta este şi mai mare, dacă facem comparaţie cu ţări precum Spania sau Irlanda, unde numărul
de case noi a fost de 15 la mia de locuitori. România este depaşită şi de Ungaria, Polonia, Slovacia si Cehia.
Studiul Institutului pentru Locuinţe din Viena mai arată că suprafaţa locuinţelor este un alt punct slab al
României.
Piaţa construcţiilor nerezidenţiale are perspective de creştere pe toate segmentele, dar accentul va fi
pus pe spaţiile industriale şi logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri.
Pe segmentul nerezidenţial, in perioada 2006-2011, se estimează o creştere de la 4,5 miliarde euro la
9,5 miliarde euro.
Prin prisma ultimelor investiţii, atractivitate mare va avea coridorul IV pan-european. De asemenea,
toate segmentele de construcţii se vor dezvolta in jurul unor poli regionali: Bucuresti, Timisoara, Iasi si
Constanta sunt considerate metropole europene incluse in reteaua continentala, iar Galati, Brasov, Craiova si
Cluj-Napoca sunt considerate poli transnationali.
In anul 2006, consumul intern de materiale minerale de construcţii a fost de 3,2 miliarde EURO, in
creştere cu 23% faţă de anul 2005. Producţia de materiale minerale de construcţii a ajuns la valoarea de 2,5
miliarde euro in anul 2006, din care cimentul reprezintă 470 milioane euro, adică aproape 20% din producţia
totală de materiale de construcţii.
In privinţa provenienţei materialelor se constată că ponderea importurilor a crescut de la 22,5% in
2001, la 30,2% in anul 2006.
Cele mai mari segmente de materiale minerale de construcţii sunt: cimentul – 22%, materiale de
zidarie – 15%, betoane si mortare umede – 13%, plăci ceramice – 10%, adezivi si mortare uscate – 9%,
prefabricate din beton – 5%, agregate – 3%, placi de ghips carton – 2%, sticla - 2% si altele – 19%.
Ritmul anual de creştere al consumului intern de materiale minerale de construcţii va fi de aproape
15%/an, inferior ritmului din perioada 2001 - 2006.
Piaţa construcţiilor din România a cunoscut o creştere puternică in ultimii doi ani, iar estimările
legate de ritmul acesteia plasează vârful cererii de materiale de construcţii in intervalul 2010-2014
concomitent cu creşterea calităţii pentru finisaje interioare, se arată intr-un comunicat al companiei Lafarge
Arcom Gips. Lafarge este lider mondial in domeniul materialelor de construcţii, deţinând poziţii de vârf cu
toate cele trei divizii ale sale: ciment, agregate - betoane si ghips.
Piaţa sistemelor de gips carton a avansat anul trecut cu circa 25%, pană la 50 de milioane de euro, iar
estimările pentru 2007 indică o creştere de 15-20%. Piaţa construcţiilor din România va cunoaşte un trend
ascendent si in acest an, insă va avea un ritm uşor scăzut faţă de cel din 2006. Principalele segmente ale
pieţei vor fi clădirile comerciale şi de birouri, insă construcţiile rezidenţiale vor câştiga din ce in ce mai mult
teren. Imobilele comerciale şi de birouri au acoperit anul trecut circa 45% din vânzările de gips carton, in
timp ce ponderea segmentului rezidenţial a fost de aproximativ 25%. Rigips România a inregistrat anul trecut
o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro, in creştere cu 20% faţă de 2005. Rigips Romånia a finalizat anul
trecut, la Turda, construcţia unei fabrici de gips carton, in urma unei investiţii de 31 milioane de euro. Firma
este detinuta de compania British Plaster Boards - BPP, preluata in 2005 de grupul francez Saint-Gobain.
Piaţa de tâmplărie termoizolantă va creşte in acest an cu circa 30%, la peste un miliard de euro, pe
fondul dezvoltării domeniului construcţiilor. Anul trecut, piaţa a urcat cu 30% şi a ajuns la 800 de milioane
de euro, peste estimări, care indicau un avans de 10-15%, la 600 de milioane de euro. Creşterea a fost
determinată de dezvoltarea sectorului rezidenţial şi de numărul mare de clădiri inalte şi hoteluri. Preţurile la
tâmplărie vor continua să crească, in funcţie de evoluţia internaţională a preţurilor petrolului - din care sunt
fabricate cele mai căutate produse ale pieţei, reprezentate de tâmplăria PVC – şi a celorlalte materii prime.
Anul trecut, preţurile materiilor prime au urcat cu 10%. Preţurile tâmplăriei din PVC variază intre 100 si 250
de euro pe metru pătrat, iar cea din lemn intre 120 si 400 euro pe metru pătrat. Anul trecut, cele mai vândute
produse au fost cele din PVC, care reprezintă 70-75% din totalul vânzărilor, diferenţa fiind reprezentată de
aluminiu - circa 20% şi lemn.
Ca şi tendinţe pe piaţa construcţiilor putem să observăm că, datorită cererii mari de locuinţe,
societăţile de construcţii vor trebui să înceapă să se încadreze în termene cât mai mici de predare la cheie a
spaţiilor. Soluţia cea mai potrivită pentru acest lucru va fi reprezentată de sistemelede construcţii
prefabricate. În acest moment, ele nu sunt folosite la scară foarte mare din două motive. Primul dintre ele se
referă la mentalitatea românilor conform căreia o casă bună trebuie să fie neapărat făcută din beton sau
cărămidă. Cel de-al doilea motiv îl reprezintă reticenţa societăţilor de construcţii de a propune sistemele
prefabricate ca soluţie, pentru că în acest caz ar muta mare parte din costul manoperei pentru care ei sunt
plătiţi pe şantier către fabrica unde se produc sistemele.
3.1.2.1.2.Dimensiunea pieţei
Sectorul românesc al construcţiilor are o pondere de doar 0,3% in totalul construcţiilor realizate in
acest an in Uniunea Europeana, deşi activităţile din domeniu in România au inregistrat, in 2006, o creştere
superioara altor state din UE, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Ponderea României este similară
celei din Ungaria sau Luxemburg, care au, de asemenea, o contribuţie de 0,3% in totalul lucrărilor de
construcţii ale Uniunii. Cele mai importante participaţii le au ţări ca Germania (20,7%), Marea Britanie
(17,5%), Franţa (13%), precum şi Spania, alături de Italia, fiecare cu 11%. Sectorul construcţiilor din
Bulgaria, ţara care a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, ca şi România, are o pondere de 0,1%
din total.
In luna ianuarie, segmentul construcţiilor de clădiri a crescut cu 1% la nivelul Uniunii Europene, in
timp ce lucrările de inginerie civilă s-au majorat cu 2%, potrivit raportului Eurostat.
Creşterea record al segmentului construcţiilor se datorează avansului construcţiilor de clădiri
nerezidenţiale şi la cele rezidenţiale. Construcţiile inginereşti au avut cel mai lent ritm de creştere. Creşterea
procentuală a celor trei sectoare se prezintă astfel:
Segmentul de constructii Ritmul de crestere a constructiilor din Romania
Constructii nerezidentiale 35.4%
Constructii rezidentiale 33.4%
Constructii ingineresti 29.2%
Se prognozează ca in anul 2010, volumul producţiei de materiale minerale de construcţii se va dubla,
până la valoarea de 4,2 miliarde de euro, faţă de 2,4 miliarde euro in anul 2006. In ceea ce priveşte ritmul
anual de creştere al consumului intern de materiale minerale de construcţii (2006 – 2010) va fi de aproape
15%/an.
Ponderea importurilor, in valoare, va scădea de la 30% in 2007 la 28,5% in 2010. In volum,
ponderea importurilor va avea un trend ascendent, deci importurile vor deveni mai ieftine pe fondul intăririi
RON si a eliminării taxelor vamale dupa anul 2007.
Prognozele de mai sus se fundamenteaza pe urmatoarele fapte: incepand cu semestrul II 2004 piaţa
construcţiilor a cunoscut o adevărată explozie; creşterea investiţiilor străine, in special din Austria,
Germania, Olanda, Italia, Grecia si Franţa; creşterea preţurilor la utilităţi (gaze, energie, apa) va influenţa
preţurile de producţie a materialelor de construcţii; creşterea concurenţei pe piaţa construcţiilor; condiţiile de
calitate şi de mediu impuse de Uniunea Europeană; intărirea RON faţă de euro cu 11% in 2005/2004 şi cu
3% in 2006/2005.
3.1.2.1.3 Caracteristici de sezonalitate

Sezonalitatea constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale activităţii în domeniul
construcţiilor, cu implicaţii deosebite asupra modului de planificare şi organizare a lucrărilor specifice, a
gestiunii resurselor şi asigurării acestora, asupra sistemului de distribuţie şi a rezultatelor economico-
financiare, manifestându-se diferit ca intensitate pe tipuri şi grupe de lucrări de construcţii.
Sezonalitatea în construcţii este generat în primul rând de condiţiile climaterice, care fac ca cererea
pentru anumite lucrări să se manifeste cu precădere în perioadele mai calde ale anului, iar în al doilea rând
este determinată de specificul activităţii de producţie în domeniu. Pentru gestiunea operativă a
întreprinderilor de construcţii este indicat să se stabilească valul sezonier pentru perioade scurte de timp.
Se impune astfel calcularea coeficienţilor de sezonalitate lunari, care indică punctele de maximă şi
minimă intensitate a cererii, precum şi perioadele de creştere şi de scădere a acesteia. Una dintre cele mai
utilizate şi mai simple metode de determinare a respectivelor coeficienţi de sezonalitate este cea a mediei
aritmetice:
Ks = x / x ,
unde: Ks = coeficientul de sezonalitate;
x = contractarea medie lunară (trimestrială);
X = media generală lunară a contractărilor.
Cu cât valoarea lui Ks se îndepărtează de 1, cu atât caracterul sezonier al fenomenului este mai
pronunţat şi viceversa, cu cât se apropie de 1 cu atât sezonalitatea se atenuează.
Cunoscând această evoluţie a sezonalităţii şi determinând o anumită
relaţie de periodicitate în cadrul activităţii de construcţii, managerii din
domeniu îşi pot planifica în mod eficient diferitele tipuri şi categorii de lucrări,
astfel încât să poată evita cât mai mult efectele negative ale sezonalităţii
(întreruperi de lungă durată ale activităţii întreprinderilor, disponibilizări masive
sau acordarea de concedii fără plată, gestionarea de durată a unor mari stocuri
de materiale etc.).
3.1.2.1.4 Evoluţia preţurilor
Creşterea in continuare a preţurilor gazelor naturale, energiei electrice şi combustibililor lichizi va
avea consecinţe in creşterea preţurilor materialelor prime (ciment, var, ghips, pasta aluminiu, argila extrasa şi
cumparata etc.) şi, de asemenea, vor creşte preţurile la produsele finite. In plus, pieţele materiilor prime sunt
foarte concentrate in jurul a câţiva producători: ciment – Lafarge, Holcim, CarpatCement, var – Carmeuse
Holding, Simcor Var si Prescon, pasta aluminiu – Alba Aluminiu, ghips – Lafarge, Rigips).
Cheltuielile cu materii prime diferă de la un material la altul, de la 20% la 48%, dar cheltuielile cu
utilităţile reprezintă cea mai mare pondere in cazul productiei de anumite materiale (ex: caramizi). Potrivit
calendarului asumat in discutiile cu Uniunea Europeana, pana in anul 2009, Romania trebuie să alinieze
preţul gazelor naturale din producţia internă cu preţul gazelor naturale din import. Astfel, in următorii 2 ani,
preţul mediu al gazelor din producţia internă va creşte astfel: 2006 – 122 USD/m.c. (+35%), 2007 – 167
USD (+37%), 2008 – 200 USD (+20%). In prezent, pretul mediu al energiei electrice pentru segmentul
industrial in Romania este cu 13% mai mic decat in Germania, dar cu 12% mai mare decat in Austria si cu
9,4% mai mare decat in Ungaria. De asemenea, intensitatea energetica in Romania este de aproximativ 4 ori
mai mare decat media UE, calculata la rata de schimb. Incepand cu anul 2007 piata energiei electrice va fi
100% liberalizata.
Pornind de la datele de mai sus, putem estima ca pretul materialelor minerale de constructii va creste
in medie cu 6% in 2007 si cu 3% in 2008, la poarta fabricii. Incepand cu anul 2009, pretul se va stabiliza.
Industria ceramica este una energofaga, ceea ce inseamna ca pretul utilitatilor va avea influente mai mari
asupra firmelor din acest sector.
Astfel, majoritatea producatorilor de materiale de constructii vor fi nevoiti sa investeasca in
modernizarea sau inlocuirea utilajelor si instalatiilor mari consumatoare de gaze naturale si energie electrica,
cu randamente energetice scazute si poluante. Randamentele corespunzatoare ale utilajelor cu consumuri
energetice mari influenteaza si productivitatea muncii, ciclurile de fabricatie fiind mai mari.
3.1.3. Caracteristicile pieţei de construcţii a judeţului Harghita

Regiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafaţă totală de 34,100 km² (14,31% din România), cuprinde
judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Cu o populaţie de 2.530,486 locuitori, în regiune
se concentrează 11,7% din populaţia României. Media regională de 74,2 loc/ km² este inferioară celei
naţionale, cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Braşov (111,4 loc/ km²), iar sub media
regională sunt judeţele Alba (60,7 loc/ km²), Covasna (60,3 loc/ km²), Harghita (49,2 loc/ km²).
59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban, cuprinsă în reţeaua de 57 de oraşe ale
regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) şi Sibiu (67,6%), în timp ce Harghita are o
populaţie predominant rurală (55,9%).
Principalii indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic

Indicatori Regiune Judeţele România
AB BV CV HR MS SB
I. Populaţie, ocupare, şomaj
Populaţie totală (cifre absolute) 2530486 37918 59521 22388 32655 58338 42225 21623849
9 1 6 8 3 9
Populaţia urbană (%) 59,9 58,0 74,7 50,4 44,1 52,8 67,6 54,9
Populaţia rurală (%) 40,1 42,0 25,3 49,6 55,9 47,2 32,4 45,1
Sold migrator () -1734 -365 -237 -299 -589 7 -247 -7234
Ocupare
Populaţia activă în total populaţie (%) 42,5 48,7 43,0 42,2 40,5 42,0 41,9 45,5
Populaţia ocupată în total populaţie 39,8 44,8 38,1 38,1 38,6 40,4 39,1 38,8
(%)
Populaţia ocupată pe sectoare
economice:
Agricultură (%) 26,7 32,2 15,3 30,9 36,5 32,5 18,4 32,1
Industrie (%) 29,3 27,5 31,2 29,5 26,6 27,8 32,7 24,8
Servicii (%) 39,3 36,7 46,6 36,7 33,9 35,4 42,9 43,1
II. Dezvoltare economică
PIB / locuitor (2004) – euro 3056,9 2883,8 3515,9 2825,2 2468,5 3018,7 3198,7 2932,8
Densitatea drumurilor publice/100kmp 29,9 42,1 27,8 22,6 24,8 29,4 29,4 33,5
(%)
Drumurui publice modernizate în totalul 23,8 15,2 28,8 35,1 29,6 21,6 23,9 26,4
drumurilor publice (%)
Localităţi cu reţea de apă potabilă în 63,2 66,2 77,6 51,1 71,6 61,6 48,4 61,0
total localităţi (%)
Localităţi cu reţea de canalizare în total 28,32 66,23 77,58 51,11 71,64 61,76 49,43 21,8
localităţi (%)
Judeţul Harghita ocupă aşadar o poziţie medie în ceea ce priveşte aportul la economia naţională.
Îmbunătăţirea cadrului de exploatare a resurselor naturale, precum şi a infrastructurii ar putea determina o
creştere vizibilă în economie.
Principalele domenii ale activităţilor industriale care s-au dezvoltat sunt: industrializarea şi
prelucrarea lemnului, industria alimentară (prelucrarea laptelui şi a cărnii), industria textilă, de tricotaje şi
confecţii. Industria construcţiilor este un sector neexploatat până în momentul de faţă, aceasta ridicând un
adevărat potenţial de valorificare pe viitor.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri a unităţilor active ale economiei naţionale din judeţul Harghita,
construcţiile se ridică undeva la valoarea de 200 milioane RON reprezentând 4,20% din totalul cifrei de
afaceri realizat pe total economie a judeţului.
Cifra de afaceri a unităţilor active din industrie
Judeţul Harghita Cifra de afaceri
Activităţi (secţiuni CAEN) (milioane RON)
Ani 2004 2005
Total 4638 5232
Industrie extractivă 71 69
Industrie prelucrătoare 1778 2000
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 149 212
Construcţii 221 220
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea 1925 2131
autovehiculelor şi a bunurilor casnice
Hoteluri şi restaurante 70 85
Transport, depozitare şi comunicaţii 262 301
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi act de servicii 110 140
prestate în principal întreprinderilor
Învăţământ 3 6
Sănătate şi asistenţă socială 5 7
Alte activităţi 44 61
În ceea ce priveşte construcţiile realizate în judeţ, analizând datele enunţate de Institutul Naţional de
Statistică Harghita, în judeţ fondul de locuinţe atât numeric cât şi ca suprafaţă a cunoscut o evoluţie pozitivă,
prezentat în tabelul alăturat:
Fondul de locuinţe a judeţului Harghita
Anii Total locuinţe Camere de locuit Suprafaţă locuibilă (mii mp)
2000 123417 257795 4264,4
2001 128778 283518 4955,0
2002 128982 284689 4979,2
2003 129271 285911 5005,1
2004 129544 287093 5028,5
2005 129748 288249 5053,1
Nr. de locuinţe şi clădiri locuite
Nr. clădirilor Nr. locuinţelor Nr. camerelor
1992 2002 2002 1992 2002 2002 1992 2002 2002
faţă de faţă de faţă de
Regiune 1992 1992 1992
a Centru (%) (%) (%)
518425 547337 105,6 912643 952562 104,4 202977 222024 109,4
2 1
Alba 93702 97641 104,2 137460 141617 103,0 313192 344552 110,0
Braşov 79164 84960 107,3 211591 222731 105,3 480417 519326 108,1
Covasna 49415 52858 107,0 81144 85468 105,3 170835 189218 110,8
Harghita 80987 86419 106,7 121229 128778 106,2 248219 283518 114,2
Mureş 129242 137169 106,1 209283 217032 103,7 457730 499246 109,1
Sibiu 85915 88290 102,8 151936 156936 103,3 359379 384381 107,0
Analizând datele din tabelul de mai sus, enunţate de Institutul Naţional de Statistică, atât numărul
locuinţelor cât şi a clădirilor s-a majorat în perioada de 10 ani (1992-2002) cu aproximativ acelaşi procent
106,7% şi respectiv 106,2%, ceea ce analizând şi evoluţia demografică a judeţului (341,915 mii locuitori în
1992 şi 326,222 mii de locuitori în 2002 conform datelor recensămintelor) se poate interpreta ca şi o evoluţie
pozitivă.
Dacă este să analizăm situaţia judeţului Harghita în ceea ce priveşte numărul clădirilor şi locuinţelor
faţă de alte judeţe, acesta se situează undeva la mijloc, procentele variind de la 102,8% (judeţul Sibiu) până
la 107,3% (judeţul Braşov) în ceea ce priveşte numărul clădirilor şi între 103% (judeţul Alba) şi respectiv
106,2% (judeţul Harghita) pentru variaţia numărului de locuinţe.
La nivelul anului 2002, utilităţile judeţului se prezintă astfel:
Utilităţi jud. Harghita
Localităţi cu canalizare 17
Lungimea canalizării km 230
Localităţi cu apă potabilă 85
Localităţi cu gaze 16
Localităţi cu termoficare 8
Sursa: INS - 2002
În ceea ce priveşte situaţia canalizărilor la nivelul anului 2002 acesta se prezenta în felul următor în
regiunea Centru:
Situaţia canalizării în Regiunea Centru
Judeţul Populaţia în Localităţi cu Lungimea totală a
2002 (mii) canalizare conductelor
Centru 2523021 112 2383
Alba 382747 16 321
Braşov 589028 18 659
Covasna 222449 15 158
Harghita 326222 17 243
Mureş 580851 33 578
Sibiu 421724 13 424
Din tabel reiese că reţeaua de canalizare a judeţului nu atinge nivelul mediu al regiunii. În regiune
lungimea medie a reţelei de canalizare raportat la un locuitor este de 0,94 de metrii iar cel din judeţul
Harghita abia atinge lungimea de 0,74 de metrii. Judeţul Harghita se situează sub media regională şi din
prisma reţelei de canalizare raportată la localităţile unde există canalizare. In judeţul Harghita lungimea
medie a reţelei de canalizare într-o localitate este de 14,29 km medie regională înregistrând în acelaşi timp
21,28 km.
Pentru contracararea acestui fapt, Guvernul Romanie a alocat 188.959 mii lei pentru finantarea
Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural si periurban, prin Hotararea de Guvern nr
379/2007.
Pentru Harghita din sumele alocate urmatoarele au fost pentru canalizăr şi alimentări cu apăi:
Cristuru Secuiesc - Canalizare menajera in zona industriala Est - Betesti - 285 mii lei
Dealau - Canalizare menajera comuna Dealu - 583 mii lei,
Ditrau - Realizare retelei de canalizare menajera - 600 mii lei,
Feliceni Retea de canalizare menajera comuna Feliceni - 539 mii lei,
Galautas - Canalizare menajera com Galautas - 588 mii lei,
Martinis - Canalizare menajera si statie de epurare - 593 mii lei
Meresti - Alimentare cu apa a com Meresti - 239 mii lei,
Miercurea Ciuc - Extinderea retelei de canalizare carierul Taploca - 333 mii lei,
Mihaileni - Alimentarea cu apa a localitatilor Nadejdea, Mihaileni si Vacaresti 600 mii lei,
Pauleni Ciuc - Canalizare menajera - 600 mii lei,
Plaiesii de Jos Canalizare in cm Plaiesi satele Casinul Nou si Iacobeni - 599 mii lei,
Porumbeni - Canalizare menajera - 488 mii lei,
Praid - Reabilitare si Modernizare Uzina de apa, retea de alimentare in com Praid - 540 mii lei,
Remetea Realizare retele de canalizare menajera - 600 mii lei
Sanmartin - Canalizare a localitatii - 250 mii lei,
Santimbru - Sistem de canalizare a localitatii - 579 mii lei,
Toplita - Extindere retea de apa si canalizare menajera - 536 mii lei,
Tulghes - Extindere retea de canalizare menajera - 432 mii lei,
Vlahita - Realizare canalizare menajera in zona Nagyfalu si extinderea statiei de epurare in zona
Delo - 588 mii lei. In total pentru judetul Harghita se alocă deci 10.249 mii lei.
De asemenea, trebuie evidenţiate şi investiţiile realizate pe baza programului Sapard, din care două
consilii afectate de calamităţi şi anume Consiliul Local com. Mărtiniş şi respectiv Consiliul Local Lupeni
prin măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale, au primit surse de finanţare pentru realizare de alimentară
cu apă şi canalizare menajeră.
Situaţia proiectelor Sapard finalizate afectate de calamităţi conform HG 1512/29.11.2005
N Judeţ Măsura Beneficiar Titlul poiectului Pagube Pagube Efecte în
r produse produse derularea
. RON EURO proiectului
c
r
t
1 Harghita 2.1 Consiliul Local Alimentare cu 247422,0 67230,59 Lucrare
com. Mărtiniş apă a localităţilor încheiată la
comunei 28.09.2004
Mărtiniş, satele
Mărtiniş,
Sânpaul, Petreni
şi Rareş
2 Harghita 2.1 Consiliul Local Canalizare 740000,00 201076,03 Lucrare
Lupeni menajeră a încheiată la
localităţilor 15.08.2005
comunei Lupeni
2.1. Cadrul legislativ (influenţa actuală, tendinţe previzibile)
3.2.1 Legislaţia în domeniul construcţiilor România

Actele normative ce se aplică în domeniul construcţiilor la nivel naţional sunt:
• Legea 10/95 cu modificările şi completările ulterioare, privind calitatea în construcţii
• Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu completările şi modificările
ulterioare;
• HG 203/2003 de aprobare a Regulamentului privind elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii
• Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
• Legea nr. 289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului;
• Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1430/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii;
• Ordinul MLPTL 542/2003 pentru aprobarea Metodologiei privind iniţierea, programarea, achiziţia,
elaborarea, avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor
specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat
• Documentatie pentru elaborarea şi prezentarea ofertei în vederea achiziţiei de servicii pentru
activitatea de reglementare în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat
• Hotarare privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii – H.G.
622/21.04.2004; M.O. 421/11.05.2004
• Regulamentul privind atestarea conformitatii produselor pentru construcţii - Ordin MTCT
1558/26.08.2004; M.O. 1211/bis/16.12.2004
• Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii -
Ordin MTCT 2134/17.11.2004; M.O. 43/13.01.2005
• Organizarea şi functionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru atestarea
conformităţii produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 2133/17.11.2004; M.O. 1125/30.11.2004
• Modificărea Ordinului MTCT 2133/2004 pentru aprobarea unor măsuri privind organizarea şi
funcţionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru atestarea conformităţii
produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 87/31.01.2005; M.O. 119/07.02.2005
• Ghid de interpretare a cerinţelor esenţiale ale construcţiei în vederea stabilirii adecvării la o utilizare
prevăzută a produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 166/31.01.2003; M.O. 130/27.02.2003;
Buletinul Construcţiilor 23/2003
• Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc - Ordin MTCT 1822/07.10.2004/ Ordin MAI 394/26.10.2004; M.O.
90/27.01.2005
• Regulament privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii - Ordin MTCT
2190/24.11.2004; M.O. 90/27.01.2005
• Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii - H.G. 272/1994; M.O. 193/1994.
• Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora - H.G. 273/1994; M.O.
193/1994
• Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a
construcţiilor - H.G. 925/1995; M.O. 286/1995
• Regulamente privind calitatea în construcţii - H.G. 766/1997; M.O. 352/1997
• Hotărâre nr. 675/2002 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
• Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2006
• Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2006
• Lista organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT 254/21.02.2005 ,
MO 216/2005
• Procedura de evaluare şi desemnare a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene pentru
produse pentru construcţii - Ordinul MTCT 270/22.02.2005 , MO183/2005
• Procedura de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii -
Ordinul MTCT 271/22.02.2005 , MO190/2005
• Hotărârea nr. 796/14.07.2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.622/2004 privind stabilirea condiţiilor
de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii , MO706/2005
• Modificarea şi completarea regulamentului privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, prin
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, nr. 1558/2004 , MO536/2005
• Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii ,
MO735/2005
• Lista organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT 1746/20.10.2005 ,
MO Partea I nr. 975/2005.
• Modificarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT
2153/09.12.2005 , MO Partea I nr. 1169/2005.
• Completarea art. 39 din HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii- HG 1708/21.12.2005, MO P artea I nr. 1191/2005.
• Modificarea Ordinului ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului nr. 2133/2004 pentru aprobarea
unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru
atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, cu modificările ulterioare – Ordinul MTCT
2000/21.11.2005, MO Partea I nr. 1065/2005
• Ordinul M.T.C.T. nr. 729/05.05.2006 prin care se abrogă Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 968/2005 pentru aprobarea ,,Listei standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate şi a specificatiilor tehnice recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii” , M.O. Partea I
nr. 490/2006
• Ordin nr. 1484/2006 din 04/08/2006 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 1.746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul
produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 22/08/2006
• Ordinul nr. 1604/2006 pentru completarea anexei la Ordinal ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 1746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru
construcţii, MO Partea I nr. 776/2006
3.2.2 Legislaţie în domeniul construcţiilor UE

Documentul ce reglementează domeniul construcţiilor este Directiva Consiliului 89/106/CEE
privind aprobarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrative ale statelor membre în ceea ce
priveşte produsele pentru construcţii. Aceasta a fost amendată de Directiva Consiliului 93/68/CEE din 22
iulie 1993.
Obiectivul acestei directive este de a asigura libera circulaţie a produselor de construcţii în interiorul
Uniunii, prin armonizarea legilor naţionale în privinţa principalelor cerinţe ce se aplică acestor produse în
termeni de sănatate, siguranţa şi stabilitate.
Directiva 89/106/CEE se aplică produselor pentru construcţii, adică oricărui material ce este produs
cu scopul de a fi încorporat permanent într-o construcţie.
Materialele de construcţii pot fi introduse pe piaţă numai dacă sunt potrivite pentru îndeplinirea
scopului cu care au fost create. În acest sens, construcţiile în care ele sunt folosite trebuie să satisfacă
cerinţele esenţiale din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii mecanice, siguranţei în caz de incendiu,
igienă, sănatate şi mediu, siguranţa folosinţei, protecţiei împotriva zgomotelor şi economisirii de energie şi
reţinerii de căldură, aşa cum sunt ele prevăzute în Anexa 1 a Directivei.
Cerinţele esenţiale sunt definite pentru prima dată în documentele interpretative elaborate de
comitetele tehnice iar apoi sunt dezvoltate sub forma specificaţiilor tehnice. Acestea pot fi:
• Standarde Armonizate europene elaborate de organismele Europene de standardizare (CEN şi/sau
CENELEC) cu mandat de la Comisie şi în urma consultărilor cu Comisiile permanente pentru
construcţii.
• Un sistem de aprobări tehnice europene pentru a analiza potrivirea unui produs cu scopul pentru care
a fost creat în cazul în care nu există un standard în acel domeniu.
Acolo unde nu există nici un standard european şi nici repere pentru aprobări tehnice europene,
materialele pentru construcţii pot fi în continuare evaluate şi marcate în concordanţă cu dispoziţiile naţionale
în vigoare.
Produsele de construcţii eligibile pentru acordarea marcajului „CE” sunt doar acele produse care
corespund standardelor naţionale ce transpun standardele armonizate într-o aprobare tehnică europeană sau,
în absenţa unei astfel de aprobări, în specificaţiile tehnice naţionale ce corespund standardelor esenţiale.
Acest lucru va garanta faptul că toate lucrările de construcţii care poartă marcajul „CE” satisfac cerinţele
esenţiale.
Este de datoria producătorului sau a reprezentantului său din Uniunea Europeană să ateste că
produsele lor sunt conforme cu specificaţiile directivei, fie prin resurse proprii, fie printr-un organism de
certificare aprobat.
Produsele care au fost declarate ca respectând prevederile Directivei dar care nu îndeplinesc
cerinţele esenţiale şi deci reprezintă un pericol pentru sănatate şi siguranţa pot fi retrase temporar de pe piaţă
de catre Statele Membre.
Anexele Directivei conţin informaţii detaliate cu privire la:
• Cerinţele esenţiale;
• Aprobarea tehnică europeană;
• Atestarea conformităţii cu cerinţele tehnice: metode de control, sisteme de atestare, organisme
competente, marcarea, certificarea şi declararea de conformitate CE;
• Organismele de certificare şi inspecţie şi laboratoarele de testare.
Directiva 89/106/CEE a fost transpusă în legislaţia românească prin următoarele acte normative:
Directiva HG 622 / 21.04.2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
89/106/CEE pentru construcţii + HG 796/14.07.2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Produse pentruGuvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
construcţii produselor pentru construcţii + HG 1708/21.12.2005 pentru completărea art. 39 din
Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
produselor pentru construcţii
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 1822/ 07.10.2004 şi al
Ministrului Administraţiei şi Internelor 394/26.10. 2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza
performanţelor de comportare la foc
HG 808 / 14.07.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea
laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 968 / 17.06.2005
pentru aprobarea Listei standardelor române care transpun standarde europene
armonizate şi a specificaţiilor tehnice recunoscute în domeniul produselor pentru
construcţii
pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea conformităţii produselor pentru
construcţii
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 896/06.06.2005 pentru
modificarea şi completarea Regulamentului privind atestarea conformităţii produselor
pentru construcţii, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 1.558/2004
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului2134 / 17.11.2004 şi al
Ministrului Administraţiei şi Internelor 460 / 21.12.2004 privind aprobarea Procedurii de
desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 620 / 29.04.2005 cu
privire la implementarea şi utilizarea eurocodurilor pentru construcţii
Ordin al Ministrului Administraţiei şi Internelor 607 / 19.04.2005 pentru aprobarea
Metodologiei de control privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii cu rol
în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu
privind aprobarea Procedurii de evaluare şi desemnare a organismelor autorizate să
elibereze agremente tehnice europene pentru produse pentru construcţii
Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului1746 / 20.10.2005
privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru
construcţii
2.1. Analiza competiţiei

3.3.1 Principalii concurenţi
1.0.1.3 Piaţa locală

Industria construcţiilor este reprezentată de 447 firme din judeţul Harghita, care au avut în anul 2005
în total o cifră de afaceri de 220 milioane RON (~65 mii Euro), ceea ce reprezintă 4,2% din economia
judeţului. În acest an 3.600 de persoane au fost angajate în construcţii, adică 2,85% din totalul persoanelor
active din judeţ.
Societatea IMPEX AURORA SRL operează mai ales în sectorul construcţiilor civile şi industriale,
firmele din acest domeniu fiind reprezentative şi în analiza concurenţială şi reprezentând deci concurenţa la
nivel de industrie.
În judeţul Harghita, în domeniul construcţiilor civile şi industriale putem aminti următoarele firme
din cadrul întreprinderilor mijlocii de care aparţine şi societatea prezentată:
Întreprinderi mijlocii din domeniul construcţiilor civile şi industriale a judeţului Harghita
Denumire firmă Localitate Cifra de afaceri Nr. angajaţi
(Ron în 2006)
BAU-MEISTER SRL Miercurea Ciuc 2,130,307 55
BAU-PARTNER SRL Miercurea Ciuc 3,021,360 58
BENZOT-HAR SA Miercurea Ciuc 25,080,137 98
EXBETON SRL Miercurea Ciuc 12,966,520 94
HARBAU SRL Miercurea Ciuc 29,484,749 139
IRIS SERVICE CIUC SA Miercurea Ciuc 26,360,506 785
TECTUM COMPANY SRL Miercurea Ciuc 5,953,340 66
Sectorul construcţiilor edilitare, respectiv reabilitări străzi şi drumuri, asfaltări, amenajări reţele
exterioare – canalizări, alimentări cu apă, energie este mai ales reprezentată de societăţi cu capital public, în
cel din mediul privat concurenţa fiind nesemnificativă, aspect foarte pozitiv pentru societatea în cauză.
În ceea ce priveşte piaţa lucrărilor de instalaţii, şi anume instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire,
competiţia pe această ramură din judeţ este mult mai numeroasă, însumând atât firme din Miercurea Ciuc cât
şi din celelalte oraşe ale judeţului. Pentru exemplificare putem aminti: Formula Prima din Cristuru secuiesc,
Ben Com Mixt din Gheorgheni, C.I.M Harghita din Miercurea Ciuc şi Neontech din Odorheiu Secuiesc.
Se vor analiza societăţile din domeniul construcţiilor civile şi industriale acestea reprezentând
concurenţa pe segment ale SC IMPEX AURORA SRL şi anume: SC Benzot-Har Srl, Exbeton Srl, Harbau
Srl şi Tectum Company.
Informaţii generale: HARBAU SRL
Adresa Str. Muller Laszlo Nr. 8, Miercurea Ciuc
Codul Fiscal 3133125
Nr. inregistrare R.C. J19/1115/1992
Cod CAEN 4521
Obiect principal de activitate Constructii de clădiri şi lucrări de geniu
HARBAU SRL 2004 2005 2006
Cifra de afaceri 10.827.191 11.425.933 29.484.749
Profit net 272.010 8.126 339.294
Număr angajaţi 157 150 139
Productivitatea muncii 68,96 76,173 212,121
(RON/angajat)
Evolutiacifreideafaceri
29.484.749
11.425.933
10.827.191
2004 2005 2006
Societatea a fost înfiinţatã în anul 1992 şi este o societate cu capital integral privat. Cifra medie
anualã realizatã este de 5,2 milioane euro, din care valoarea activitãtii de bazã - lucrãri de constructii- are o
pondere de 90% din cifra de afaceri.
Activitatea societãţii HARBAU S.R.L se desfãsoarã dupã sistemul de management al calitãtii,
elaborat şi autorizat conform standardelor internationale ISO 9001- 2001 şi poate fii caracterizat printr-o
multitudine de lucrãri executate în domeniul constructiilor (Sala de Sport, Sercaia, jud. Brasov., Centrul
Comercial SPAR Medias, Tg. Mureş, Od. Secuiesc, Reamenajare interioare si exterioare a sucursalelor OTP
BANK ROMANIA S.A. Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, , Sfantu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt,
Bistrita, Dej, Sighisoara, Târgu Mures şi altele) şi prin diversitatea acestora. Societatea este implicat în
procesul de realizare a constructiilor, cu scopul declarat de a satisface pe deplin cerintele clientilor, singura
modalitate de a se mentine pe piatã, de a promova si dezvolta o cotã ridicatã de încredere partenerilor
societăţii. Lucrările sunt dirijate dint-un birou de ingineri, care este alcatuită din şase ingineri, din inginer
mecanic si conducatori technici.
Informaţii generale: TECTUM COMPANY SA
Adresa Str. Korosi Csoma Sandor Nr. 2, Miercurea Ciuc
Cod CAEN 4521
TECTUM 2004 2005 2006
COMPANY SA
Cifra de afaceri 7.855.676 3.559.729 5.953.340
Profit net 20.973 32.505 122.128
Productivitatea muncii 74,110 67,165 90,202
(RON/angajat)
Evolutiacifrei deafaceri
7.855.676
5.953.340
3.559.729
2004 2005 2006
Infiinţată in anul 1994, Tectum Company S.A işi propune să ofere potenţialilor clienţi achiziţionarea
unor produse de calitate la cele mai bune preţuri. Compania pune la dispoziţia potenţialilor clienţi servicii de
calitate ca execuţie case, apartamente, hale industriale, birouri, magazine. În cadrul societăţii cei 66 de
angajaţi (2006) respectă proceduri clare de lucru, care asigură un nivel inalt, constant in calitatea produselor
şi serviciilor oferite.
În vederea satisfacerii clienţilor acestora li se asigură posibilitatea alegerii dintr-o gamă foarte
variată de produse şi disponibilitatea sugestiilor sau îmbunătăţirilor ofertelor curente ale societăţii.
De asemenea, pe aceeaşi piaţă cu obiect principal de activitate de contrucţii de clădiri şi lucrări de
geniu operează încă două societăţi, şi anume Tecum Impex Srl şi Tectum Srl.
Tectum Impex Srl a fost înfiinţată în anul 1992 şi cu un număr de 23 de angajaţi a realizat o cifră de
afaceri de 2.274.632 RON în anul 2006. Tectum Srl în schimb, înfiinţată tot în anul 1992 operează pe piaţă
cu numai 6 angajaţi si a realizat o cifră de afaceri în valoare de 323.312 RON în cursul anului 2006.
Informaţii generale: EXBETON SRL
Adresa Str. Kossuth Lajos Nr. 242, Miercurea Ciuc
Codul Fiscal 533569
Cod CAEN 4512
Obiect principal de activitate Lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii
EXBETON SRL 2004 2005 2006
Cifra de afaceri 6.712.277 5.536.874 12.966.520
Profit net 169.160 40.120 315.912
Productivitatea muncii 86.055 69.211 137.942
(RON/angajat)
Evolutiacifrei deafaceri
12.966.520
6.712.277
5.536.874
2004 2005 2006
Infiinţată in anul 1992, Exbeton S.R.L se bazeaza pe o calitate deosebita a produselor si serviciilor
sale fiind o companie recunoscuta in Miercurea Ciuc, judetul Harghita. Compania Exbeton S.R.L execută
construcţii civile şi industriale , lucrări edilitare , reparaţii , restaurări , consolidări şi modernizări construcţii,
finisaje interioare si exterioare , transport materiale şi utilaje de construcţii; produce materiale de constructii
(betoane, mortare, prefabricate pentru construcţii), confecţii metalice; comercializează materiale de
constructii.
Garanţia faptului că oferă servicii de o calitate superioară se bazează mai ales pe seriozitatea
ofertelor, pe echipa profesională, în continuă instruire şi formare, cu talent, experienţă pasiune şi cunoştinţe
în domeniu şi nu în ultimul rând pe relaţiile excelente cu partenerii de afaceri.
Cu obiect principal de activitate de construcţii de clădiri şi lucrări de geniu operează de asemenea pe
piaţă şi Exbeton Antreprenor Srl şi Exbeton Industrial (efectueaza executie si proiectare case, apartamente,
hale industriale, birouri). Cel dintâi înfiinţat abia anul curent, iar Exbeton Industrial cu o vechime pe piaţă de
13 ani, cu un număr de 20 angajaţi a realizat o performanţă economică reprezentată prin cigra de afaceri în
valoare de 1.433.509 RON (2006).
Informaţii generale: BENZOT-HAR SA
Adresa Str. Vânătorilor Nr. 9, Miercurea Ciuc
Cod CAEN 4521
BENZOT-HAR SA 2004 2005 2006
Cifra de afaceri 23.965.001 15.133.313 25.080.137
Profit net 155.586 106.640 211.856
(RON/angajat)
23.965.001 25.080.137
15.133.313
2004 2005 2006
Cu o imagine puternică, firma operează atât pe piaţa judeţului Harghita cât şi pe cele limitrofe,
Covasna şi Mureş. Iniţial firma şi-a început activitatea de producţie de elemente prefabricate şi prelucrarea
lemnului într-un sediu închiriat cu utilaje închiriate sub denumirea de Trazmar Sa. Cunoscând o creştere
semnificativă, în 1994 şi-au extins activitatea şi în domeniul construcţiilor prin înfiinţarea unei noi societăţi,
S.C.BENZOT-HAR S.A. care la rândul ei s-a bucurat de succes.
Printre cele mai mari realizări ale societăţii putem aminti: Casa de Studii Sf. Jacob din Şumuleu,
Universitatea Sapientia din Tg. Mureş, diverse clădiri de birouri şi bănci din judeţ, patinoare şi chiar Sala
Sporturilor din Miercurea Ciuc. Firma se dezvoltă în continuu şi pe segmentul elementelor prefabricate,
având semnat chiar şi un contract cu Kaufland Ro, a căror necesităţi pentru construirea lanţului lor de
magazine va fi asigurată de către S.C.BENZOT-HAR S.A.. Activitatea depusă de firma aşadar poate fi
caracterizat atât printr-o multitudine mare a lucrărilor executate cât şi prin diversitatea acestora şi nu în
ultimul rând prin creşterea de la un an la altul a realizărilor valorice. Din lucrări de construcţii se realizează
83% din cifra de afaceri. Firma pune accent atât pe investiţii, cât şi pe reînnoirea şi întreţinerea maşinilor,
utilajelor şi a parcului auto.
În anul 2001, societatea şi-a deschis un punct de lucru la Tuşnad Sat.
Pentru a putea compara situaţiile şi evoluţiile societăţii Impex Aurora cu cele ale competiţiei se
prezintă şi evoluţia acesteia şi anume:
IMPEX AURORA SRL 2004 2005 2006
Cifra de afaceri 6.046.246 5.357.345 11.111.145
Profit net 43.932 47.205 89.590
(RON/angajat)
Pentru a aprecia activităţile întreprinderilor în timp, se va analiza dinamica cifrei de afaceri pe

perioada ultimilor trei anişi respectiv evoluţia cotelor relative înregistrate de societăţile analizate.
Modificările relative ale cifrei de
Cota relativă de
afaceri pe ultimii trei ani a societăţilor Cota de piaţă
Societatea piaţă
concurente (%) -2005-
-2005-
2005/2004 2006/2004
Impex Aurora 88,6 183,7 0,24 0,35
Harbau 105,5 272,3 0,51 0,75
Tectum Company 45,3 75,7 0,15 0,23
Exbeton 82,48 193,1 0,25 0,36
Benzot Har 63,1 104,6 0,68 1,32
Din evaluarea concurenţilor amintiţi sub raportul puterii lor pe piaţă, mărimea acestora, cota de
piaţă, cota relativă de piaţă, potenţialul resurselor umane putem trage următoarele concluzii:
În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei construcţiilor judeţului Harghita (2005) a atins
valoarea de 220 milioane RON, societatea cu cea mai mare pondere în mărimea acesteia a fost Benzot Har
(0,68%) urmată de Harbau Srl (0,51%). Cu aproape aceleaşi procente 0,24 şi respectiv 0,25% se plasează
Impex Aurora şi Exbeton Srl, iar pe ultimul loc îl găsim societatea Tectum Company cu o cotă de piaţă de
0,15%.
Cotele de piata ale competitorlor
13%
37%
28%
14% 8%
Impex Aurora Harbau TectumCompany Exbeton Benzot Har
În ceea ce priveşte cota relativă de piaţă a societăţilor analizate, la nivelul anului 2005 pe cea mai
bună poziţie pe piaţă s-a situat Benzot-Har Srl urmată îndeaproape de Harbau Srl, cei doi luptându-se pentru
poziţia de lider a pieţei în rândul întreprinderilor mijlocii cu obiect de activitate construcţii.
Se poate observa ca şi un trend din partea tuturor societăţilor analizate, investiţiile în tehnologii şi
utilaje performante în vederea creşterii productivităţii muncii şi a profitabilităţii societăţilor.
Forma de concurenţă directă care se manifestă între societăţi le determină ca pentru a –şi menţine
poziţiile pe piaţă, acestea să opteze pentru strategii bine elaborate în vederea indeplinirii obiectivelor propuse
şi folosirea forţelor şi mijloacelor societăţilor într-un mod care să le acopere şansele pe piaţă.
Confruntat cu un mediu din ce în ce mai instabil, marcat de o competitivitate în creştere, precum şi
de impactul vitezei schimbărilor tehnologice în vederea menţinerii şi consolidării poziţiei pe piaţă a societăţii
IMPEX AURORA, conducerea acesteia a realizat din timp necesitatea adaptării la mediu şi fructificarea
oportunităţilor oferite de acesta desfăşurate cu scopul câştigării unei poziţii favorabile în cadrul pieţei în
vederea contracarării acţiunilor concurenţilor societăţii.
1.0.1.4Bariere de intrare/ieşire
Barierele de intrare sunt instalate (de către monopoluri, duopoluri sau oligopoluri) pe multe pieţe
naţionale şi internaţionale, ele prezentându-se sub forme diverse, cum ar fi: licenţele şi brevetele; limitarea
surselor de materii prime şi a canalelor de distribuţie; imposibilitatea impunerii unei imagini asupra
întreprinderii sau a produsului la fel de bună ca a celor existente deja pe piaţă; imposibilitatea producerii la
costuri la fel de mici etc. Toate aceste descurajează pătrunderea pe piaţă a concurenţilor potenţiali.
Şi în domeniul construcţiilor ne îndreptăm mai devreme sau mai târziu, mai greu sau
mai uşor, către societatea informatizată. Acest concept vizează folosirea puterii
reţelelor on line, a comunicării prin intermediul tehnologiei informaţiei, pentru
realizarea obiectivelor stabilite şi eliminarea unor bariere de intrare pe piaţă,
oferind oportunităţi egale tuturor unităţilor economice de profil, indiferent de
dimensiunea acestora.
Barierele la ieşire se prezintă sub forma unor obligaţii morale sau materiale pecare întreprinderile le
au faţă de clienţii, lucrătorii şi creditorii lor, a unor reglementărilegate, a lipsei alternativelor de acţiune, a
unui grad înalt de integrare pe verticală a producţiei etc. Ne putându-şi restrânge activitatea sau părăsi pur şi
simplu piaţa, întreprinderile care nu pot depăşi barierele menţionate vor continua să le concureze pe celelalte.
În industria de construcţii numărul personalului care părăseşte ţara sau intenţionează să o facă
generează dezechilibre interne. Barierele de intrare devin aşadar bariere de ieşire printr-o legislaţie rigidă.
1.0.1.5Preţuri concurenţiale
Preţurile sunt calculate în fucţie de mărimi (în mp) şi conforme cu materiile prime necesare,
în funcţie de factorul timp şi costurile de personal care ia parte la executarea lucrărilor.
Preţurile manoperei aferente diferitelor acţiuni desfăşurate de către societăţile de construcţii în
cederea realizării produsului finit, variază între valorile prezentate în tabelul alăturat:
Tipul Lucrarii: Pret intre:
Constructii civile - la rosu (cu materialele incluse) 199-399 € metru/patrat
- la cheie (cu materialele incluse) 399-599 € metru/patrat
Sapatura fundatii 50-70 RON metru/cub
Confectionat si montat cofraje din asteriala de rasinoase 16-24 RON metru/patrat
Fasonat si montat armatura 9-16 RON kilogramul
Turnat beton in fundatii 53-65 RON metru/cub
Turnat beton manual in grinzi, plansee, stalpi 78-90 RON metru/cub
Scari din beton armat 60-80 RON metru/liniar
Zidarie de caramida 125-250 RON metru/cub
Zidarie BCA 110-200 RON metru/cub
Tencuiala brut interior (pentru grosime tencuiala de 2,5 cm) 10-20 RON metru/patrat
Tencuiala exterior 14-25 RON metru/patrat
Tinci 6-10 RON metru/patrat
Decopertat glet+lavabila 4-8 RON metru/patrat
Decopertat tencuiala 8-12 RON metru/patrat
Decopertat gresie/faianta 6-11 RON metreu/patrat
Decopertat mozaic 11-20 RON metrul patrat
Glet ipsos+Glet atlas 15-30 RON metru/patrat
Glafuri usi si ferestre 46-60 RON metru/liniar
Vopsea lavabila 5,5-7.5 RON metru/patrat
Sapa autonivelanta 8-12 RON metru/patrat
Sapa de nivel 11-15 RON metru/patrat
Consolidat cu plasa STM 6-10 RON metru/patrat
Montaj gresie + faianta 24-35 RON metru/patrat
Placari marmura 35-50 RON metru/patrat
Demontat parchet 4-8 RON metru/patrat
Montaj parchet laminat + plinta parchet 9-15 RON metru/patrat
Montaj parchet stratificat 14-20 RON metru/patrat
Montaj parchet clasic 27-40 RON metru/patrat
Raschetat si paluxat parchet 12-30 RON metru/patrat
Montaj tavane false 30-50 RON metru/patrat
Montaj tavane casetate 26-43 RON metru/patrat
Montaj tavane si izolatie 34-55 RON metru/patrat
Montaj tavane suspendate 33-50 RON metru/patrat
Placare pereti cu gips carton pe structura metalica 28-35 RON metru/patrat
Placare tavane cu gips carton pe structura metalica 30-40 RON metru/patrat
Placare pereti cu gips carton fara structura metalica 20-35 RON metru/patrat
18-30 RON
Montaj pereti despartitori
metru/patrat per fata
Scafe, grinzi rigips 36-50 RON metru/liniar
Tencuieli decorative tip MARMOFIX 26-40 RON metru/patrat
Montat termosistem (polistiren, tencuit, lavabila de exterior) 31-42 RON metru/patrat
Dezafectat instalatie electrica 150-300 RON /camera
Inlocuit instalatie electrica 350-500 RON /camera
Recalibrat instalatie veche 50-70 RON /camera
Montaj tablou electric 130-250 RON
50-80 RON corpul de
Suplimentat instalatie electrica
priza
Suplimentat circuit 100-200 RON bucata
Montaj corpuri 5-8 RON /bucata
Montaj centrala termica 700-900 RON /bucata
Montaj calorifer/cupru 180-250 RON/bucata
Montaj calorifer/pexal 150-220 RON/bucata
Montaj obiecte sanitare/cupru 90-110 RON/bucata
Montaj obiecte sanitare/pexal 70-90 RON/bucata
Schimbat instalatie completa baie/cupru 550-800 RON
Schimbat instalatie completa baie/pexal 380-680 RON
Schimbat instalatie completa bucatarie/cupru 200-500 RON
Schimbat instalatie completa bucatarie/pexal 130-400 RON
1.0.1.6Analiza SWOT
Analiza SWOT reprezintă evaluarea de ansamblu a atuurilor şi slăbiciunilor întreprinderii şi a
concurenţilor acesteia, în paralel cu cea a ocaziilor şi ameninţărilor care stau în faţa acestora.
Analiza SWOT cuprinde analiza mediului extern şi acelui intern. În cazul analizei mediului extern se
evidenţiază oportunităţile şi ameninţările potenţiale, iar în cadrul analizei mediului intern se identifică
resursele proprii ale societăţilor analizate, ceea ce permite evaluarea punctelor forte şi slabe ale acestora.
Analiza ajută deci la identificarea avantajelor şi dezavantajelor concurenţilor precum şi a
oportunităţilor şi ameninţărilor aduse de aceştia societăţii IMPEX AURORA.
Analiza SWOT
a principalilor concurenţi ai societăţii
IMPEX AURORA SRL
IMPEX AURORA PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
• Număr mare de furnizori • Oscilaţia cifrei de afaceri şi a

• Un nivel corect al nivelului veniturilor în anului 2005
preţurilor aplicate
• Sistem de management al
calităţii aplicate ISO
9001/2001
AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI
• Intrarea pe piaţă a unor •Toate cele trei segmene în care

noi tehnologii operează societatea se bucură de un
• Nivelul concurenţei trend ascendent
ridicate • Cererea în continuă creştere
• Legislaţie care impune • Nivelul preţurilor din ce în ce mai
noi niveluri de calitate ridicate
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
• Sistem de management al • Numărul de angajaţi în continuă

calităţii ISO 9001+2001 scădere
• Număr ridicat de produse
executate la nivel de
HARBAU calitate superior
• Existenţa pe piaţă a unui • Cerere pozitivă faţă de produse de
număr însemnat de calitate
concurenţi cu o poziţie • Parteneri puternici
bine consolidată
• Produse personalizate • Evoluţie negativă în ultimii 3 ani
• Productivitatea muncii • Investiţii insuficiente în tehnologii şi
ridicată utilaje noi
TECTUM
COMPANY
• Concurenţă însemnată pe • Piaţă în plină ascensiune
piaţă • Cerere elastică
• Consumatori din ce în ce
mai sofisticaţi
• Gamă variată de servicii •Număr redus de salariaţi

• Productivitatea pozitivă a •Evoluţie negativă în anul 2005 atât
muncii cantitativ cât şi calitativ
EXBETON SRL AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI
• Introducere de noi • Creşterea nivelului preţurilor

tehnologii practicate pe piaţă
• Firme concurente • Segment de piaţă în creştere
puternice
BENZOT-HAR SA PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
• Creşterea de la an la an a • Creştere puţin însemnată valoric în
realizărilor valorice ale anul 2006 faţă de 2004
societăţii • Trend negativ în anul 2005 faţă de
• Investiţii continue în 2004
utilaje, reînnoirea şi
întreţinerea acestora
• Intrarea pe piaţă a unor • Imagine puternică pe piaţă
societăţi cu renume pe • Întrevederea noilor oportunităţi de pe
piaţa europeană piaţă (elemente prefabricate)
• Noi reglementări • Extinderea societăţii prin puncte de
legislative lucru
• Parteneri importanţi şi în extindere
pe piaţă
Se poate concluziona, că SC IMPEX AURORA SRL operează pe o piaţă cu un potenţial ridicat, cu o
cerere în creştere continuă dar şi cu un nivel ridicat al concurenţei. Societatea a recunoscut oportunităţile
oferite de piaţă şi a acţionat conform cu acestea. Are avantaje faţă de concurenţi prin aplicarea
managementului calităţii ISO 9001/2001. Prin gama variată de servicii oferite şi nivelul calitativ al acestora,
corelat cu puterea şi renumele de care se bucură societatea, aceasta se luptă pentru menţinerea poziţiei
ocupate pe piaţă şi doreşte să obţină şi una mai bună prin investiţii în tehnologii şi utilaje moderne, trend de
altfel necesar pentru a putea concura cu ceilalţi competitori de pe piaţă.
SC IMPEX AURORA SRL este în dezvoltare, are comenzi şi contracte serioase şi în concluzie
poate sa facă faţă concurenţei existente pe piaţa.
3.3.2 Tendinţe în domeniul consumului. Profilul consumatorului
În urma sondajului efectuat de compania Synovate, reflectate în Topul celor mai de impact branduri
afişate pe piaţa românească, "High Impact Brands 2007" realizat "combinând gradul de recunoaştere
spontană şi scorul obţinut pe cinci indicatori-cheie: Popularitate, Încredere, Prestigiu, Optimism şi Inovaţie"
pe lângă clasamentul propriu-zis, cercetarea a scos la lumină profilul consumatorului român.
Realizatorii studiului şi-au asumat "riscul" de a prezenta un profil al românului tipic, cerând puţină
indulgenţă faţă de această generalizare care în anumite cazuri ar putea fi forţată. Aşadar, românul tipic: este
vesel, optimist şi petrecăreţ; se concentrează foarte mult pe familia lui şi pe stabilitatea acesteia; are
înclinaţia de a fi cârcotaş; găseşte explicaţii pentru orice neajuns, de regulă "la alţii"; se consideră victimă a
ceea ce se întâmplă în jurul său; crede sincer în valoarea lui personală, dar reclamă că nu e apreciat pe
măsura calităţilor sale; îşi "strigă" puterea afişând produse (în special maşini, îmbrăcăminte etc.) care poartă
mărci notorii; ţinteşte uneori prea sus faţă de capacităţile sale reale, iar insuccesul îi provoacă tensiuni şi stări
de angoasă; e mereu presat de nevoia de a creşte rapid; ar prefera să obţină succesul acum, imediat şi total.
În calitatea lui de consumator, "românul tipic" este instabil şi dificil de convins, pentru că: în multe
lucruri, în ceea ce-l priveşte, nu sunt (chiar) aşa cum arată la prima vedere; în ceea ce se întrevede din
manifestările sale exterioare, conştiente, reprezintă doar 20% din realitatea lui interioară; n oaia blândă se
poate transforma oricând într-un lup fioros; n albul poate deveni negru în cel mai scurt timp; n acceptă
schimbarea, dar cu condiţia să se revizuiască pe cât posibil mai puţin. În schimb, potrivit specialiştilor citaţi,
românul îşi găseşte relativ uşor resurse pentru a gândi pozitiv, chiar şi când viaţa lui se desfăşoară în condiţii
nu tocmai prielnice. "De aceea, trebuie găsită o modalitate de a transmite mesaje clare acestui consumator",
conchid realizatorii studiului.
Pentru realizatorii studiului High Impact Brands 2007, o anumită importanţă o au resorturile
interioare ale consumatorilor români, respectiv dorinţele personale mai mult sau mai puţin mărturisite celor
apropiaţi. "Un exemplu ar fi dorinţa de a avea maşini străine foarte puternice, prin care să-şi impună
personalitatea. Pentru acelaşi motiv – afişarea superiorităţii faţă de ceilalţi –, românul îşi pune termopane şi
îşi schimbă uşile, preferând materiale noi şi un design aparte". Pentru a-şi împlini aceste dorinţe, "cei mai
mulţi sunt dispuşi să se împrumute la limita capacităţii financiare proprii, mergând din credit în credit".
Specialiştii au mai observat că una dintre valorile la care consumatorul român ţine foarte mult este casa.
Amenajarea după ultimele standarde sau tendinţe ale modei, ca şi menţinerea în permanenţă "trendy" a
decoraţiunilor interioare ar fi câteva trăsături caracteristice. În fine, vacanţa în străinătate – dorinţă care a
crescut vertiginos în ultioma perioadă – pare a fi obligatorie pentru îmbunătăţirea imaginii personale, căreia
românii îi acordă o atenţie deosebită.
După studiul realizat de grupul Daedalus Consulting pe un eşantion reprezentativ de 1000 de
persoane, majoritatea romanilor din mediul urban, cu varsta intre 18 si 65 de ani au declarat ca nu au facut
nici o achizitie auto sau imobiliara in anul 2006.
Din randul bunurilor de ordin imobiliar, se observa tendinta catre constructia de case si
achizitionarea de terenuri in vederea constructiei, mai degraba decat catre un comportament orientat catre
achizitie (fie a a unei case, fie a unui apartament).
In privinta bunurilor si proprietatilor detinute, 62% dintre romanii din urban sunt proprietarii unei
case sau ai unui apartament.
Un procent de 4,7 % dintre romani sunt proprietarii unei case de vacanta. Persoanele intre 45 si 54
de ani, absolventii de studii superioare, precum si cei care fac parte din categoria ocupationala
patron/manager sunt, cu precadere, cei care detin o casa de vacanta.
Achiziţii personale efectuate în anul 2006
Am demarat construcţia unei case 3,2%
Am achiziţionat teren pentru construcţia unei case 2,5%
Am achiziţionat un apartament 2,4%
Am achiziţionat o casă 0,8%
Nici una dintre acestea 65,2%
Imobile detinute de romani in

2006
4,70%
24,80%
62%
Casa/Apartament Teren/Gradina
Casa de vacanta
Achizitii personale efectuate in

anul 2006
0,80%
3,20%
2,40%
2,50%
Am demarat construcţia unei case

Am achiziţionat teren pentru construcţia unei case
Am achiziţionat un apartament
Am achiziţionat o casă
La întrebarea referitoare la ceea ce se are în proprietate, din totalul de 1000 de persoane
intervievate, 62,0% au răspuns cum că au o casă sau un apartament, 24,8% deţin terenuri şi 4,7% au câte o
casă de vacanţă.
Tendinţa crescătoare atât pe piaţa construcţiilor civile cât şi a celei edilitare, se va menţine în
perioada următoare cel puţin până în anul 2011, după care se întrevede schimbarea direcţiei ascendente a
acesteia.

Analiza de Piata Conico

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza de Piata Conico

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

2.1.1. Piaţa europeană a construcţiilor

Structura pieţei de construcţii europeană

Volumul de construcţii în funcţie de PIB

2.1.1. Piaţa la nivel naţional

Lucrari de constructii PNB real Valoarea adaugata in constructii

Intretinere si reparatii curente Constructii noi si reparatii capitale

Valoarea lucrărilor de construcţii prin antreprenoriat, în funcţie de categorii şi tipuri de lucrări, în

Indicile lucrărilor de construcţii în perioada 2001-2004, pentru totalul lucrărilor de construcţii şi în

Evolutia constructiilor executate in antrepriza si in regie

Constructii in antrepriza Constructii in regie proprie

3.1.2.1. Caracteristici ale pieţei de construcţii româneşti

3.1.2.1.1 Producţii, consumuri

3.1.2.1.3 Caracteristici de sezonalitate

3.1.3. Caracteristicile pieţei de construcţii a judeţului Harghita

Principalii indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic

3.2.1 Legislaţia în domeniul construcţiilor România

3.2.2 Legislaţie în domeniul construcţiilor UE

2.1. Analiza competiţiei

1.0.1.3 Piaţa locală

2004 2005 2006

2004 2005 2006

2004 2005 2006

2004 2005 2006

Pentru a aprecia activităţile întreprinderilor în timp, se va analiza dinamica cifrei de afaceri pe

Impex Aurora Harbau TectumCompany Exbeton Benzot Har

• Număr mare de furnizori • Oscilaţia cifrei de afaceri şi a

• Intrarea pe piaţă a unor •Toate cele trei segmene în care

• Sistem de management al • Numărul de angajaţi în continuă

• Gamă variată de servicii •Număr redus de salariaţi

• Introducere de noi • Creşterea nivelului preţurilor

3.3.2 Tendinţe în domeniul consumului. Profilul consumatorului

Imobile detinute de romani in

Achizitii personale efectuate in

Am demarat construcţia unei case

S-ar putea să vă placă și