 Sa zicem ca unui copil ii este frica de caini.

Ai putea sa stai cu el pe marginea

patului si sa ii spui: „Vom merge afara sa gasim un catel. Ne vom apropia de el
foarte foarte incet si oricand vei vrea sa ne oprim asta vom si face. Apoi, cand te
simti pregatit, vom mai face un pas mic spre catel.”

Eu numesc acest proces jocul „Stop and Go” („Opreste si Porneste”). Este excelent
pentru a depasi asemenea frici.

 Daca un copil se teme de un test la matematica, iata ce poti face. Ia o perna mare
si spune-i: „Prefa-te ca eu sunt testul de matematica si da in mine cu perna”. De
asemenea, poti spune lucruri de genul „Ha ha, eu sunt marele test rau de
matematica! Am venit sa te sperii!” Iar cand micutul tau te loveste cu perna, poti
fugi intr-un mod aiurit.

Nu te teme ca acest lucru l-ar putea invata pe copilul tau sa loveasca. Este fix
invers. El se va elibera de anxietati prin joc si atunci nu va avea nevoie sa loveasca
in alte situatii.

 In cazul viselor urate, propun urmatoarea metoda. Un copil caruia ii era frica de
cosmaruri a inventat un joc in care se strecura mai devreme in propria camera, se
ascundea in spatele patului si isi „prindea” anxietatea intr-o plasa. Apoi, micutul
se ducea la parintii sai pentru a le arata frica imaginara pe care o capturase. Acest
lucru ii dadea curajul si increderea de a dormi linistit.

O.A.: Cum putem sa reprezentam fricile prin jocuri?

L.H.: Putem sa ne prefacem ca o papusa sau un animal de plus are aceeasi temere.
Copilul tau poate fi eroul curajos care incurajeaza jucaria.

Putem folosi moduri jucause pentru a ne relaxa corpurile, astfel incat sa facem fata
fricilor noastre.

De exemplu, jocul „Pizza Breath” („Suflu de Pizza”) functioneaza asa: tine-ti o

mana ridicata, ca si cand ai tine o pizza. Miroase adanc acea pizza, apoi „racoreste-
o” sufland tare de tot pe ea. Este un exercitiu simplu de respiratie, dar care
relaxeaza corpul si mintea.

Jocul “Sculptura”
Scopul:Antrenarea abilităţilor decontrola
muşchilor feţei, mâinilor, picioarelor etc. diminuarea tensiunii emoţionale şi
musculare la copii anxioşi.
 Conţinutul: C o p i i i s u n t d i v i z a ţ i î n p e r e c h i : u n u l e s t e “s c u l p t o r u l
” ,c e l ă l a l t – “s c u l p t u r a ” . La indicaţia conducătorului “sculptorul”modelează
din “lut”sculptura:
·C o p i l u l u i c a r e n u s e t e me d e n i mi c
·Copilului care este mulţumit de tot cel înconjoară
·Copilului care executat o sarcină dificilă etc.
Subiectele pentru sculptură pot fi propuse de adult sau
a l e s e d e c o p i i . A p o i copiii pot să se schimbe cu rolurile sau este
posibilă varianta sculpturii în grup.La sfârşitul jocului este binevenit să
discutăm cu copiii senzaţiile,sentimentele cele-au avut pe parcursul
identificării cu rolurile de“sculptor”,“sculptura”sau care din figuri
era plăcut să o reprezinţi şi care– nu.