Autor: Florentina Matei

(Master TLPC, anul II)

Titlul original
Decker, M., M., Buggey, T. (2012). Using Video Self- and Peer Modeling to Facilitate Reading
Fluency in Children With Learning Disabilities. Journal of Learning Disabilities, 47(2), 167-
177. doi: 10.1177/0022219412450618

Rezumat:
Autorii au comparat efectele pe care le au auto modelarea video și modelarea video între colegi asupra citirii fluente
în rândul elevilor cu dificultăți de învățare ai școlii elementare. De asemenea a fost inclus și un grup de control.
Rezultatele au arătat că ambele intervenții au dus la îmbunătățirea fluenței. Elevii din ambele grupuri experimentale
și-au îmbunătățit fluența în citire. Doi studenți din grupul auto modelării video au obținut creșteri substanțiale și
imediate dincolo de oricare dintre ceilalți participanți. În articol se pune accentul și pe impactul pe care îl are o
imagine pozitivă asupra performanței elevului precum și a posibilelor aplicări ale ambelor tipuri de video modelare
asupra elevilor care au avut în trecut experiențe neplăcute în procesul citirii.

Participanți:
În acest studiu au participat 6 elevi din școala elementară, 2 băieți și 4 fete, cu vărste cuprinse
între 8 ani și 7 luni și 12 ani și o luna. Elevii fac parte din clasele 3-5 și au primit cerințele într-o
clasă special amenajată. 3 elevi din fiecare clasă au fost selectați la întâmplare dintr-un grup de
18 elevi din sfera educației speciale care aveau ca diagnostic primar tulburări specifice de
învățare, diagnostic primit în baza scorurilor discrepante obținute la citire.

Instrumente:
S-a folosit o cameră video digitală Panasonic pentru a realiza filmulețele VSM care au fost
ulterior folosite și la video modelare între colegi. Casetele video au fost editate cu soft-ul
iMovieHD pentru a realiza exemple de citire fluentă. Pentru asigurarea stabilității imaginii s-a
utilizat și un trepied iar pentru a maximiza calitatea sunetului înregistrărilor s-a folosit un
microfon wireless Sony WCS-999. Fiecare sesiune de lectură a fost înregistrată prin utilizarea
mini casetelor video. Fiecare elev a fost înregistrat individual pe o mini casetă iar aceste
înregistrări au fost utilizate la examinarea datelor. S-a folosit și un timer pe parcursul sesiunilor
de citit. Fiecare elev a fost cronometrat câte 3 minute iar rata fluenței orale a fost calculată prin
scăderea numărului de greșeli din totalul cuvintelor citite iar la final s-a împărțit la 3 numărul
cuvintelor citite corect.

Design-ul cercetării:
Pentru a evalua efectele VSM-ului și VPM-ului asupra fluenței citirii elevilor s-a folosit un
design de baza multiplu, fiind inclus și un grup de control/comparare.
Variabilele independente au constat în intervențiile VSM, VPM și cerințele tipice din clasă.
Variabila dependentă a fluenței citirii a fost folosită pentru a măsura orice fel de schimbări și
diferențe care puteau să apară.
În acest studiu au existat 3 etape: 1) valoarea inițială, 2) intervenția și 3) menținerea. Pe durata
întregii cercetări s-au luat date de 2 ori pe săptămână în zile neconsecutive pentru a determina
numărul de cuvinte citite corect pe minut. După citirea fragmentului de fiecare elev la nivelul său
timp de 3 minute, elevul trebuie să repovestească conținutul, să discute detaliile, ideile principale
pentru a arăta că a înțeles din text care sunt personajele, întâmplarea și cadrul în care se petrece.
Răspunsurile se înregistrează ca fiind complete, adecvate sau limitate. De asemenea, au fost puse
4 întrebări cu referire la detaliile fragmentului.

Rezumatul articolului:
Citirea reprezintă o aptitudine fundamentală care se învață în orice școală. Succesul în citire nu
numai că determină succesul în școală în general dar este strâns legat și de stima de sine, de
șansa la studii superioare precum și oportunitatea unor oferte de muncă mai bune. Cititul este un
proces complex care necesită coordonarea simultană a mai multor abilități cognitive. Fluența în
citire este de asemenea un proces complex care poate fi definit într-un mod mai simplu prin
combinația dintre acuratețe și viteză, rezultând într-o rată care poate fi exprimată în numărul de
cuvinte citite corect pe minut.
Studiul pleacă de la premisa că fluența adecvată se poate învăța atunci când ne aflăm în preajma
unor persoane care ne oferă un model de fluență adecvat. Însă, pentru copiii care sunt mai lenți în
achiziția aptitudinilor citirii sau care nu le pot deprinde, observația persoanelor pricepute poate
deveni mai puțin efecientă atunci când copilul își dă seama de discrepanța între abilități care se
adâncește tot mai mult. Banduras a descoperit că cele mai bune modele sunt acelea care sunt cele
mai apropiate de observator atât prin calități cât și prin abilitatea de citire. Așadar, cele mai
apropiate modele pentru elevii cu dificultăți de învățare sunt cele cu abilități similare dar în
același timp puțin mai avansate. În orice caz, există o metodă care permite observatorului și
privitorului să fie identici, cu excepția unei ușoare variații în abilitate: auto-modelare video
(VSM). Auto-modelarea constă în procesul utilizării videoclipurilor editate cu grijă pentru a
înfățișa o persoană care are performanțe pușin mai bune sau mai adecvate decât de obicei.
Autorii sunt de părere că nici o persoană nu poate fi atât de asemănătoare observatorului în toate
trăsăturile și abilitățile ca atunci când privitorul și modelul sunt una și aceeași persoană.
Rezultatele studiului au arătat că a existat o creștere a fluenței în citire între etapa 1 și etapa 2,
atât în intervenția VSM cât și în VPM, îmbunătățirile continuând sau au fost menținute în etapa
a treia. Așa cum indică probele, Lacy și Ellie, care au făcut parte din intervenția VSM, și-au
dublat rata fluenței în citire pe parcursul intervenției. Evoluția lui Dusty nu a fost la fel de
spectaculoasă însă chiar și așa el a înregistrat o rată de 25 de cuvinte pe minut. Câștigurile
grupului VPM au fost similare cu cele ale lui Dusty și mai bune decât ale grupului de control.

Concluzii:
1. Folosirea VSM și VPM au îmbunătățit fluența citirii orale pentru 6 copii diagnosticați cu
tulburări specifice de învățare.
2. Folosirea VSM la 2 dintre elevi a produs rezultate spectaculoase prin care i-au întrecut
considerabil pe toți colegii lor.
3. Atunci când videoclipurile au fost introduse s-au observat în ambele grupuri experimentale
schimbări pozitive atât în atitudine cât și în comportament.