Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Geografie
Specializarea : Geografie
Coordonator: Student:
Grupa: 104
Bucuresti,
2019
1
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Așezare geografică........................................................................................................................... 4
2. Elemente de geologie ....................................................................................................................... 5
2.1. Litologie ....................................................................................................................................... 5
2.2. Elemente structurale...................................................................................................................... 5
3. Relieful............................................................................................................................................ 6
3.1. Morfografie .................................................................................................................................. 6
3.2. Morfometrie.................................................................................................................................. 6
3.3. Procese geomorfologice actuale .................................................................................................... 7
4. Clima............................................................................................................................................... 8
4.1. Factorii genetici ai climei .............................................................................................................. 8
4.1.1 Factorii radiativi ...................................................................................................................... 8
4.1.2. Suprafața activă ...................................................................................................................... 8
4.1.3. Factorii dinamici .................................................................................................................... 8
4.2. Tipuri de climate, topoclimate, microclimate ................................................................................. 9
5. Hidrografie ...................................................................................................................................... 9
5.1. Ape subterane ............................................................................................................................... 9
5.2. Ape curgătoare............................................................................................................................ 10
5.3. Ape stătătoare ............................................................................................................................. 10
6. Vegetaţie ....................................................................................................................................... 12
6.1. Tipuri de asociaţii vegetale.......................................................................................................... 12
7. Fauna ......................................................................................................................................... 13
8. Solurile .......................................................................................................................................... 16
8.1. Tipuri şi clase ............................................................................................................................. 16
8.2. Caracteristici ............................................................................................................................... 16
10.Populația .......................................................................................................................................... 17
11. Istoricul comunei Chiselet................................................................................................................ 17
10.3 Structura populației pe grupă de vărstă și sexe .................................................................... 18
11. Aşezările umane – tramă stradală/tipuri de sate ................................................................................ 18
Concluzii ............................................................................................................................................... 19
Bibliografie ........................................................................................................................................... 20
2
Introducere
Putem spune ca realizarea acestei lucrări are un întreit scop: ajută la pregătirea mea profesională
în ceea ce privește elementele de conținut ; mă învață să elaborez o lucrare didactică ; având ca
surse de inspirație lucrările autorilor menționați sper ca peste timp și această lucrare să ajungă
sursă de inspirație pentru cei ce iubesc geografia ca știință.
În alegerea temei abordate, am avut în vedere localitatea, dar și zona de unde provin. Dorind să
aflu cât mai multe cunoștințe despre material anorganică, material organică și om de la
începuturi până în zilele noastre.
3.ziare,reviste, foto - Cercetări geologice în regiunea Dunăreană dintre Argeș si Valea Mostiștei
de Liteanu E.Banprabur revista: Studiile cercetării geologice nr.4/ 1960
3
1. Așezare geografică
Chiselet - așezare străveche locuită încă din neolitic, situat din punct de vedere
geografic, pe paralela de 40⁰ 08ꞌ latitudine nordică și pe meridianul de 26⁰ 18ꞌ longitudine
estică.Se află în partea de Sud-Est a României, pe cea mai joasă terasă a Câmpiei Române.
Localitatea Chiselet este localizată la întânlirea dintre Câmpia Română și Lunca
Dunării, beneficiind în zona de deal de cernosiomuri iar în zona de luncă de aluviunile aduse de
Dunăre. Comuna Chiselet face parte din județul Călărași, odinioară Ilfov.(figura 1). Este o
comună formată din două sate, Chiseletul și Surlari sau Dunărea așezate de-a lungul D.N.31 pe o
distanță de 4 km. Comuna Chiselet, se învecinează la Nord cu Pădurea Ciornuleasa, Sud –
Fluviul Dunărea, granite de stat cu Bulgaria, Vest – comuna Spanțov, iar în Est – localitatea
Mânăstirea.(figura 1)
4
2. Elemente de geologie
2.1. Litologie
În forajele executate în diferite puncte din luncă cum ar fi Mânăstirea- altitudine absolută
15m , învecinată cu Chiseletul în partea Estică, localitatea Spanțov- alt. absoluta 15m. ,
învecinată cu Chiseletul în partea Vestică, Oltenița port- alt. absolută 17m., Călărași la 10km.
Nord de Dunăre, se desprinde faptul că la alcătuirea geologică a teritoriului în studio iau parte
depozite cretacice, Pliocene și cuaternale. După E.Liteanu(1953) în forajele executate la
Spanțov, s-au găsit gresii la 22,8m adancime, iar la Tatina nisipuri gluconitice la 17m adacime.
.(Lucrare Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)
5
3. Relieful
3.1. Morfografie
Lunca Dunării este cea mai mare unitate geomorfologică holocenă a Câmpiei Române și
reprezintă în același timp nivelul de bază al celorlalte lunci formate de râurile afluente
Dunării(P.Coteț 1976, pagina 98)
Sectorul de studiu respectiv, zona Chiselet este delimitat la vest de Lunca Argesului de est de
Balta Ialomiței. Pentru a înțelege geneza reliefului actual voi prezenta câteva aspect referitoare la
geneza de ansamblu a Câmpiei Romane în care se încadrează Lunca Dunării.
Forajele efectuate la 2600-3000 m adâncime au scos la iveală șisturi cristaline peste care s-au
depus depozite paleozoice. În Neozoic are loc scufundarea platformei Moesice peste care se
instalează cu intermitență apele, lacului din estul Câmpiei Române. În pleistocenul mediu începe
retragerea apelor spre est și depunerea cuvelturii de nisipuri de Mostiștea si a depozitelor
loessoide care acoperă întreg intervalul dintre Argeș și Călărași în care factorii exogeni au creat
formele de relief actuale, concretizate in treptele genetice de luncă și terase.
Existența la suprafață a depozitelor cuaternale puțin rezistente la eroziune a ușurat deplasările
laterale ale Dunării în timpul cuaternalului, lărgirea văii și formarea unei lunci întinse. Relieful
antecuaternal nu prezită o albie bine calibrată, lunca dintre Oltenița și Călărași este încadrată
între izobaza de 0 m și izobaza de -15m, are praguri și gropi. Relieful agitat al patului
paleodunării s-ar datora timpului scurt în care fluvial a acțioat asupra acoperișului antecuaternal
mobil..(Lucrare Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)
De menționat: Cretacicul este roca de fundament a luncii Dunării.Între Oltenița și Călărași
existând cea mai mare întindere de depozite cretacice. În lunca Dunării appreciate cel puțin până
la Călărași au loc mișscari verticale de ridicare alea acesteia cu circa 2-3 mm an. Însumate în
timp geologic aceste mișcări de ridicare pot justifica formarea culoarului adâncit al Văii Dunării
cnf. R.Cicărdel,P. Esca (1966)
Forajele executate in Lunca Dunării indică ,, În aval de Oltenița o creștere continuă a grosimii
stratului alluvial ce are în bază un pat de eroziune ce constituie patului luncii actuale( Gr.
Posea.1984 pg 9.)
3.2. Morfometrie
Analiza indicilor morfometrici conduce la ideea că lunca Dunării este formată dintr-un
ansamblu de forme în care lunca și subunitățile geomorfologice subordinate constituie
6
componente de bază . Parametrii cantitativi ai reliefului( densitatea și adâncimea fragmentării,
hipsometria, panta) oferă largi posibilități pe plan economic. Cunoașterea valorilor reale ale
acestor indici ajută la o exploatere optima a potențialului natural al reliefului.
7
4. Clima
4.1. Factorii genetici ai climei
4.1.1 Factorii radiativi
Teritoriul în studiu se caracterizează prin valori ale radiației solare directe de 70-75kcal/cm2
pe suprafața orizontală. În lunile de vară, pet imp senin.sumele reale ale radiației solare directe
au valori de 10-12lcal/cm2., în timp ce iarna sumele reale ale radiației solare directe scad pînă la
1 kcal/cm 2 sau chiar sub această valoare. Mersul lunar al radiației solare directe se
caracterizează prin valori maxime în lunile iunie, iulie, august la orele prânzului. Analizând
mersul multianual al acestui component al bilanțului radiativ se poate concluziona că, în acestă
comună, aceasta are valorile cele mai ridicate din țară,fiind nefavorabil cerințelor ecologice ale
plantelor de cultură pretențioase sub aspectul regimului termic. .(Lucrare
Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)
8
de aer temperat continental din nord est și est( mai ales în semestru rece). Acestora li se adaugă
pătrunderile mai rare de aer arctic din nord, de aer tropical maritime din sud-vest și vest și de aer
tropical-continental din sud-est și sud.Datorită maselor de aer din sud-vest mai calde primavera
poate apare destul de timpuriu(februarie), determinând topirea bruscă a stratului de zăpadă. (Sebe
Elena. Lucrare de licentță)
5. Hidrografie
9
magazin, de evoluția elementelor climatice, la care se adaugă bilanțul hidric al suprafeței terestre,
având în vedere faptul că nivelul hidrostatic fiind liber este mult influențat de condițiile
climatice. Depozitele cuatrenare formează cuvertura cea mai importantă pentru apele freatice.
Rocile magazin cele mai importante în care se acumulează rezervele de apă subterană, sunt
orizonturile psamopsefitice sau numai psemitice, în timp ce orizonturile pelitice reprezintă patul
lor impermeabil În această comună, pânza de apă freatică este cuprinsă între 3 – 9 m . (Sebe
Elena. Lucrare de licență)
10
Figura nr.2 Gârla Scoiceni(2019)
11
Figura nr.4 Balta de la Marotin(2019)
6. Vegetaţie
12
Figura nr.5 Salcia la Dunăre(2019) Figura nr.6 Plopul alb(2019)
Biotopul bălților și suprafețelor lacustre –reprezentat prin întinse lacuri și prin zone
mlăștinoase, canaluri, privaluri.Speciile caracteristice acestui biotop sunt mari iubitoare de
umezeală : mătasea broaștei, linița, ostrățelul de baltă,iarba broaștelor,piciorul cocoșului de baltă,
broscărița,săgeata apei, laptele câinelui, rogozul,limbarița.
7. Fauna
În cadrul teritoriului în studio,deosebim următoarele zoocenoze: zoocenoza de pădure,
de luncă și acvatică. Zoocenoza pădurilor, este încă destul de umeroasă ca genuri și variată ca
specii. Dintre acestea amintim: fluturele, păduchii țestoși, purici de plante, gândacul de frasin,
caria tipograf, rădașca. Dintre insectele carnivore cea mai cunoscuta este buburuza sau
gărgărița,râme, melcii cu cochilie (figura nr.7) și fară cochilie - sunt dăunători mai ales plantelor
de grădină. Ditre vertebratele tîrâtoare cele mai numeroase sunt sopârlele , mai rar gușterul,
13
șarpele ca casă(figura nr. 8) Păsările au o largă răspândire și sunt numeroase : cucul, pupăza,
grangurul, pitulicea, mierla,ciocanitoarea, ghionoaia. Dintre răpitoarele de zi se remarcă uliul
găinilor,șoimul dunărean. În ultimii ani, fazanul(figura 9), ocrotit de lege s-a adaptat bine
pădurilor din teritoriul în studio și s-a răspândit foarte mult. Mai întalnim : mistreț, bursuci,
iepure,dihor, căprioare, cerb lopătar(figura 10)
Zoocenoza de luncă este reprezentată prin: rața sălbatică mare(figura 12), rața cu ciuf, gâsca
de vară(figura 11), lișița, pelicani, pescăruși,prigoria. Din ce în ce mai rar sunt vidrele.
Zoocenoza acvatică este bogată în specii și variază în genuri. Prezintă o importanță deosebită
fauna ihtiologică. Cei mai răspândiți reprezentanți sunt: crabul, plătica, obletul, somnul, știuca.
Dintre peștii migratori, enumerăm: morunul, păstruga,din ce în ce mai rari.
14
Figura nr.9 Fazanul(2018) Figura nr.10 Cerb lopătar(2019)
15
8. Solurile
8.1. Tipuri şi clase
De-a lungul artelelor hidrografice (Valea Mare-Oltenița, Valea Mare- Chiselet,
Andolina), se remarcă prezența solurilor zonale reprezentate prin cernoziomuri argilice, iar în
arealele cu declivitate mai accentuate sut puse în evidență cernoziomurile argilice de pantă.
Solurile zonale dezvoltate pe depozite aluviale caracterizeaza sectoarele neinundabile cele mai
înalte și mai bine drenate.
Sub influența apelor freatice se formează și soluri de tranziție între cele zonale și intrazonale cum
sunt: cernoziomuri adesea gleizate.
8.2. Caracteristici
Ca element al cadrului natural, rezultantă a interactiunii factorilor fizico-geografici cu
valențe cantitative și calitative caracteristice, teritoriului în studiu, solurile au o importanță legată
în primul rând de structura producției agricole și de aplicarea măsurilor agrotehnice. Învelișul
pedologic din teritoriul studiat este rezultata factorilor pedogenetcici specifici Luncii Dunării.
Roca de solidificare fiind costituită din depozite loessoide, loessuri, depozite deluvio-proluviale,
aluviuni nisipo- prăfoase sau argile nisipoase care în condițiile unei vegetații de silvostepă au
favorizat condiții excelente interacțiunii factorilor pedogenetice. Existența luncii pe teritoriul
comunei Chiselet, cu indici morfometrici în limitele unor valori scăzute, a unei dinamici a
proceselor geomorfologice specific luncii, litologice(loess,aluviuni), vegetația(luncă, zăvoaie), a
elementelor climatice( precipitații medii anuale între 501-525mm, veri calde și ierni moderate)
au determinat procesele pedogenetice caracteristice. (Sebe Elena. Lucrare de licență)
În luncă, datorită acesto procese pedogenetice determinate de condițiile natural cît și datorită
existenței unor factori locali( topoclimatul de luncă, irigațiile) apar: soluri hidromorfe (lăcoviști
și soluri mlăștinoase), cernoziom de luncă , soluri aluviale cu diferite grade de înțelenire și
gleizare, soluri gleice și soluri halomorfe (solențuri) .
16
10.Populația
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiselet se ridică la 3.392
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.583 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români(75,32%), cu o minoritate
de romi (19,84%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,18%), cu o minoritate
de penticostali (4,95%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.( https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Chiselet,_C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i)
17
Mânăstirea-Sf. Troiță din Bucureși mai multe sate printre care și Chiselet. În secolul XVIII satul
Chiselet, aparținea încă mânăstirii Radu Vodă din București.Cartografia lui Nicolae Popescu dă
informații despre locuitorii acestei zone în 1810 consemnând că aici se află: români, sârbi,
buolgari, sudiți chezăricești( supuși ai monarhiei habsburgice).Satele Chiselet, Cornățel și
Marotin au fost sate boierești stăpânite de familia marelui vistier Neagoe iar în anul 1579 ele
intră în stăpânirea mânăstirii Radu Vodă.(Sebe Elena, Lucrare de licență)
Feminin Masculin
18ani si peste
85
17 80-84 ani
16 75-79 ani
15 70-74 ani
14 65-69 ani
13 60-64 ani
12 55-59 ani
11 50-54 ani
10 45-49 ani
9 40-44 ani
8 35-39 ani
7 30-34 ani
6 25-29 ani
5 20-24 ani
4 15-19 ani
3 10-14 ani
2 5- 9 ani
1 0- 4 ani
200 150 100 50 0 0 50 100 150 200
18
populației agricole în totalul populației active.Lunca Dunării cu terasele limitrofe, a construit loc
preferat pentru fixarea și dezvoltarea așezărilor, unde apa,impreună cu pășunile, fânățele și
solurile bune au oferit condiții optime pentru agricultură și creșterea animalelor.Ca poziție
geografică, satul Chiselet, este situate la contactul luncii cu terasele Dunării.Astfel că terasa I cu
altitudine relative mica, extensiune mare și apă freatică la mica adâncime, au creat condiții
propice pentru dezvoltarea unor așezări.Am constatat că, aceasta comuna, Chiselet, are o formă
alungită de-a lungul teraselor, alături de Ulmeni, Stancea, precum și o structură adunată,
caracterizată pri concentrarea gospodăriilor pe spații restranse. Acest fapt a fost determinat de o
serie de factori: morfografia și morfometria locului, vechimea așezărilor, specificul economic
cerealier.În amplul process de făurire a societății socialiste multiannual dezvoltate,un rol de prim
ordin l-a avut dezvoltarea industriei.
Concluzii
…,, Dunărea este cel mai important fluviu al Europei,nu prin lungime, fiind întrecut de Volga și
nici prin intensitatea traficului, depășind-o Rinul, ci datorită cursului său, care străbate
continental de la vest la est prin regiui de o mare diversitate a codițiilor natural și
economice’’…(N.Popp,1985,p.3)
Sectorul cercetat, face parte din Lunca Dunării, care începe din aval de Drobeta-Turnu-Severin
și tine până la începerea Deltei. Din materialele bibliografice studiate, am putut despride
aspectele variate referitoare laa rolul litologiei și tectonicii în perimetrul studiat, astfel încât
19
putem afirma că formațiunile de vârstă cuatrenală și interferența acestora cu agenții exogeni se
concretizează în forme de relief cu dinamică activă echilibrată, iar din punct de vedere
geotectonic comuna Chiselet are posibilități reduse pentru amplasarea unor obiective grele;
pânza freatică este aproape de suprafață, generând inmlăștinări. Drumurile implică construirea de
ramble. Valorificarea agricolă, prin îndiguiri, desecari,irigații, este complex. Având în vedere
formele minore de relief, deosebim microclimatul: crovurilor, organismelor hidrografice
temporare, iar în funcție de modul de utilizare a terenurilor microclimatul pădurilor,supafețelor
lacustre, terenurilor cultivate. În concluzie, comuna Chiselet este localitatea la contactul luncii cu
terasa inferioară. De ce? Pentru că avem pânză fratică la mică adâncime, sol pretabil la diferite
culture, condiții climatice favorabile, posibilitate lesnicioasă a drumurilor.Formatiuni cu vărstă
cuaternală interferate cu agenți exogeni care au relizat formele de relief echilibrat.
Bibliografie
BANDRABUR T.(1961) Cercetări hidrologice în interfluviul Ialomița-Mostiștea-Dunăre,
Std.teh. și ec., seria E, hidrogeologie,nr 5 Buc.
COTEȚ P. (1965) Unele aspecte ale reliefului dezvoltat pe loess și depozite loessoide,
S.S.N.G.Com.geogr.vol 3, București
N. Poop,(1985) p.3
20
POSEA GR.PPOPESCU N., ELENICZ M. (1974) Relieful României, Edit.
Științifică, București.
21