Anaxagora

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Anaxagora (greacă: Αναξαγόρας, "stăpânul adunării")
(c. 500 î.Hr.– 428 î.Hr.) sau Anaxagoras a fost filozof Anaxagora
grec presocratic. A fost membru a ceea ce astăzi numim
Școala Ioniană de filozofie.

Cuprins
Biografie
Contribuții
Scrieri
Posteritatea
Note
Bibliografie
Legături externe
Anaxagora
Date personale
Născut 500 î.e.n.[1]
Biografie Klazomenai[*], Turcia[1]
Decedat 428 î.e.n. (72 de ani)[1]
Originar din Ionia, Anaxagora s-a stabilit în 460 î.Hr. la
Lampsacus[*], Turcia[1]
Atena. Aici a studiat filozofia, remarcându-se prin
Copii Herophon[*]
cunoștințele sale enciclopedice (matematică,
Religie ateism
astronomie, științele naturii) și profunzimea spiritului, Ocupație matematician
ceea ce îi va asigura un loc de frunte în societatea filozof
epocii. fizician
astronom
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
Anaxagora a fost contemporan cu Zenon, unul din
p?title=Anaxagora&action=edit&section=0)
prietenii apropiați ai lui Pericle și Euripide și a exercitat
o sensibilă influență asupra tânărului Socrate.

Gândirea sa materialistă este speculată de adversarii politici ai lui Pericle, care-l acuză pe Anaxagora de
impietate (asebeia) față de zei, obligându-l în 434 î.Hr./433 î.Hr. să se exileze la Lampsakos, unde a
decedat.

Contribuții
Anaxagora credea în divizibilitatea infinită a materiei și indestructibilitatea acesteia și a negat existența
vidului. A fost preocupat de originea lucrurilor și de geneza Universului. Potrivit concepției sale,
Universul este alcătuit din mici particule, eterne, antrenate într-o mișcare haotică (Aristotel le-a numit
homoiomeriai). În viziunea sa, aceste elemente primordiale se aflau
la început în neorânduială. Impulsul mișcării, principiul motor care a
ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, în urma
căruia a luat naștere universul, a fost denumit de Anaxagora nous
(rațiune, spirit).

Anaxagora a încercat să explice rațional fenomenele astronomice din

natură. El a negat existența zeilor, considera soarele ca o masă de
metal incandescent, aștrii sunt asemenea pământului. A reușit să
explice apariția meteoriților și formarea eclipselor de Soare, arătând
că nu au nimic divin și că provin din cauze naturale.

Scrieri
Anaxagoras, detaliu de pe fresca
În jurul anului 437 î.Hr., pe când se afla în exil, Anaxagora a scris o
Universității din Atena
lucrare despre cuadratura cercului, dar care nu a supraviețuit
timpului. A mai scris o lucrare despre filozofia naturală, de mare
importanță în istoria antichității.

Învățătura sa, care îmbină filosofia ioniană cu ontologia lui Parmenide, a fost expusă în lucrarea "Despre
natură" (Peri physeos). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au păstrat câteva fragmente, au cunoscut o
largă circulație în sec. 5-4 î.Hr., influențând filosofia lui Platon și a lui Aristotel.

Posteritatea
Pentru felul în care vedea fenomenele cerești, Anaxagora a fost considerat ca precursor al lui Laplace și
Newton.

Anaxagoras a combătut filozofia lui Empedocle, dar a fost la rându-i criticat de Hegel.

Note
1. ^ a b c d Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 86
Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie
Cosma, D., Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport-Turism, București, 1982
Bernal, J. D., Știința în istoria societății, Editura Politică, București, 1964
Braunstein, Florence, Pepin, Jean-Francois, Rădăcinile culturii occidentale, Editura Lider
Superexim
Guthrie W.K.C. , O istorie a filosofiei grecești, Editura Teora, Bucuresti, 1999
Banu Ion , Filosofia greaca pînă la Platon, Editura Științifică și Enciclopedică, București
,1979-1984
Al. Tănase, Lucian Blaga - filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, 1977,
p 73

Legături externe
 en The Basics of Philosophy: Anaxagoras (http://www.philosophybasics.com/philosophers
_anaxagoras.html)
Anaxagora (http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/perioada-cosmologica/anaxagora-7
1724.html), 24 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro

Acest articol face parte din seria filozofilor presocratici

Școala milesiană : Thales • Anaximandru • Anaximene

Școala pitagoreică : Pitagora • Alcmeon • Philolaos • Archytas

Școala din Efes : Heraclit — Școala eleată : Xenofan •

Parmenide • Zenon din Eleea • Melissos din Samos

Pluraliștii : Anaxagora • Empedocle — Atomiștii : Leucip •

Democrit

Sofiști : Protagoras • Prodicos • Gorgias • Hippias • Critias

Diogenes din Apollonia

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anaxagora&oldid=12939094

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 20 iunie 2019, ora 07:13.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.