CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

Timpdemulliani,caracteristicile
geneticecaresetransmit delao
generalielaaltaaufostconsiderate
imutabile:
,Nupolifacenimicin
direclia
asta,
esteereditar'i
erafrazarepetata
lafeldedescao montro.
Darstudiirecentearatdcamediulinconjur5tor
giallifactoriexterni
influenleazd
modulin caregenele funclioneaza.
flzicigichimici,
in afaridefactorii dejacunoscu!i, Dr.Kazuo Murakami
neoferdo nouaperspectivi: modulin caregAndim poateactiva
geneinactive gidezactiva geneactive.Totodata,factoriimentali
5iemolionali-negativi(de exemplustresul)gi (cum
pozitivi ar
fi bucuria,
recunoStinla - auo mareinfluenti
gispiritualitatea)
in activarea
saudezactivarea genelorgiin a transformaastfel
personalitatea
giinfali5area umana.
in bazanoilordescoperiri gia propriilor
5tiinlifice observalii,autorul
cdrliiCoduldivinol vie,tiine
invalicumsi netrezimaptitudinile
latentelaoricevarstS. Cum?Dr.Murakami suslineci o atitudine
pozitiv;poateactiva genelenecesare pentrua aducesuccesul gi
fericirea
in vialanoastrd,in acelagitimpdelactiv6ndu-le pecele
negative.Elnumegte acest proces,,g6ndire genetic;"-o abordare
gtiintifici
a controlului genelor,princultivareaentuziasmu lui9ia
inspiratiei.
CODULDIVIN
AL VTBTII )

Descoperitalenteascunse,
inscrise
in propriul ADN

Dr. KazuoMurakami

Traducere:Ruxandra Comga
 CupnrNs

PnrrnlA 7

lNrnoouceRx15

I
DnscmnensA
MIsTERULUT
vrrln 29

n
Cuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l

m
Atmuonqte TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT
TNFLUEMAcrNrLE 77

TV
Lrcln DEvrATAorNrenoneron105

v
Mnecorrrn TTeARULUT
vrElrr125

VI
lMsrNeREe
$Trrv;Ercu orum-rr153
 P nE FATA

Cihe cititori
in octombfie 2004, am fost invitat sd particip
impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi
vizionari la dintre budism gi qtiin!6", o
"Dialogul
reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, Dalai
Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai
Lama citise despre cercetarea mea cu privire la
modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost
deosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,
care a fost invitat la reuniune, a manifestat un
mare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd
c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuni-
unea respectivd.
Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturii
avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar
agteptdrile celor care lucreazd in domeniu.
Genomul uman a fost complet decodificat doar cu
cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele
gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul

C o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l
corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd
descifrarea codului genetic va rezolva misterul
vielii, a devenit din ce in ce mai evident ci viala
nu e atAt de simpld. t ehier
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in
domeniul gtiintelor naturii de pesf.e.nafuuZ9*c_i_de
ani, din care _:bdic-at
eer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de a
transmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care
le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi
a procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi
cum putefi aplica unele dintre aceste descoperiri
in viata de zi cu zi
Existd doud chestiuni pe care doresc in mod
special sd vi le comunic. prima este degcoperirea
e-clle
oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii
lipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.r€t
c a influenfeazd. caracteristicile gi abi_
litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se
transmit genetic, e.
?te
gulat, de exemplu, ."1";
cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete
nociv-e.
poate declangagi el
I
PnnrnlA
. Din cdte am observat din
studiile efectuate qi din propria mea experienfd,
pare si stimuleze
genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei
persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
poate fi generat de
.Un
experiment recent pe care l-am pus in practicd gi
pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a
ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul
dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An
identificat apoi genele,,gpecificecare sunt activate
po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacd
vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le
dezactivim pe cele negative, am putea dispune de
posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul
uman.
Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd
carte o reprezinti
dgqprc--ceea* -ce-.
- facq-
qi
iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal
gene.le-qorelatecare provoacd hipertensiunea con-
stituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn
ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efec-
tuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili,
mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne
necunoscutd.
i' este un -lqister , uimitor.
9
 Conul DlvrN ll Vrpru PREFATA

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident,
ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte _qu.l_oLcqt_ -sub
iul_-in-fjpile zrm_a_l
qmana nU ar put n rrUmcle*.de-celrrl5.
Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm i
a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"?
sis_temulul nerves automat, sd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd
tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.inclu siv re spiralia gi
circulalia sangvind, I penrru a ne
inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul con-
stant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd desti-
iil
menline in viafd sau freo nul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curio-
_neastri. Qeqg!_g.
_4-gastre zitatea noastrd fundamentald nu se va schimba,
controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop, gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si
. Cdnd una dintre descoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte
ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la
activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens, tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea
armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot animalelor sau la crearea de noi medicamente.
unitar. Drept
""-:"
o ;
pasguL-di4-purArnteloplsre.
trebuie sd se afle in spatele armoniei
lumii noastre. de rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui.
'Chestiunea
pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca-om centrald in dezbaterea cu privire
de gtiin!6, am ales sd-l numesc m6re!". Desi la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai
"Ceva
.cu slmturjle
_e__g!el4e__pe-reep-qt degrabd .@ebui
Lq4stre, l ii, si-:mergpm? sd creezi o eopie fizied e pro-
prrei persoane doer npntru cF .trei acest u?
tic e un lucru cu adevdrat mira- $tiinfa gi tehnologia fac posibil lucrul respectiv,
culos; qi totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in
cggg!' . $tim ca practicd sau nu gi
, gi.tplq$i . N,er-tlebsr sa-fin
Sege q+t+ti=m=c4
a!A!-dear-osa-uti. _lata,ipc-lusiv
lentul a mii de cirfi, e_ pgllfAt_in interiorul a noastr6, "_gi nu

10 11
 Conul Drvrx al Vrnrrr PnnrnTA

"ulnane. e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a

a" .ef.9cJ11,qgp6
!4!elege !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls-
fgq_qgqra-lenatural, cliar dase aQel lucru este ,la
pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunis-
este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe eticd. larca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd
elimindm numai prin metodele qtiinlifice
lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,esarla_apqgleloa conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei
L
cf-+elde_g1ghg p_y1t-t_srq,tia
a nenumdr"j" ti"ii comunitdti internafionale, trebuie sd depunem
c?I9_g$f.9trr-r.pe "tit noas- mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse
I
a noastri. AdsgtAn_d in viata
trd pentru pentru qhrdiereleintii. in lumea in care trdim
pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve gi astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.
si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi $1
minunat. , cre*g-qig qQ-m-pleieze
reciproc, dacd
Ca fondator al Institutului pentru studiul dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de
rqlatiei--p-in-t-e'geni,rcalizez e sd fatd va fi utild in aceasti privinta.
dgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g, in efortul meu de a infelege, am avut norocul
r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt
. Rezultatul experimentului cu mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,
privire la rds menfionat mai deweme reprezintd laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a
Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf iacercetdrii Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru
noastre ar putea oferi o explicafie pentru ade Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i
virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus, mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea
descrisein termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qcti- lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru
Yflre/4%:+guv're. a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.
Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci de AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai
ani in urmd cd pot-activa".genele, Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de
..-c-n. _t-9
"gc_g-ag!g- 91ie asemenea,sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de
es.te-",ne$tiintificd,{p1.ns4nr: .dp o_a_pp,ni de qti- Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura
infd .care impdrlagesc opinia-mee".su. la Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei
puterea.,mintii..a*--crnscut. De fapt, sgy44!n Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi-

t2 13
 Coour,Drvrlrel Vrnrrr

carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut

in peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_
dare reactia cititorilor de limbile englezd qi
romdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.
INTRoDUCERE
Dr. Kazuo Murakani

Noile descoperiri din domeniul care evo-

lueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia
Iumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificate
genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de
sdndtoase sunt aceste produse pentru consum,
iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a
generat controverse despre posibilitatea clonelor
umane identice.
Avem o noliune preconceputd referitoare la
ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte
puline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de
ani in urmi, termenul de ereditate era aproape
sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile
transmise de la o generafie la alta erau socotite
imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate
face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotri-
va inevitabilului. Oamenii de exem-
plu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent
muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini
t4 15

{l
tl

ColuL DIvIN el Vtnltt
muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli
diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dez-
volta boala. Similar, se considera cd acei copii cu
pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cu
pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri proba-
bil de aceeagiboald. Asemenea lucruri continud
incd sd fie socotite ca linAnd de soartd.
Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu
mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse
printr-un control strict, dar pAnd acum a fost
dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd
o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund
sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice
e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor-
{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii
insdgi, fiecare noud descoperire este extraordi-
nard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experi-
mentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au
demonstrat cd i p_o-!
-qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oas-
tre. Mai exact, gtim acum_Lq-gepplA_Eglyg_Lqt_fi
qsliyele.
CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli
etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni
fizici, c. Efectele
stimulilor psihologici sau ale traumei asupra
genelor noastre - cu alte cuvinte,
- au atras atenfia gi vor con-
tinua si o atragd qi in viitor.
e din l,qp"g din jurul
16
Ir.rtnoDUcERE
4g-s-tr _cone:iuni. Un goc
sever, de exemplu, poate determina pdrul unei
persoane sd albeascdintr-o singurd zi. Sau, dim-
potrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd ter-
minald informat cd mai are doar cdteva luni de
trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult
mai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o
ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer
pulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de
ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi
consumul de sare in exces poate determina
hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd
mdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvind
normali.
$tim, de asemenea,cE persoanele pot mani-
festa in condilii extreme o putere supraome-
neascE sau cd actul de a se indr6gosti poate
transforma un student slab intr-unu] silitor care
brusc exceleazdla studii. Aceste lucruri se intdm-
pla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase
motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate
..fengme_uesrrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul"
in
q ,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se
poateschimha
lui.
Vedem acest potenlial peste tot in jurul nos-
tru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce
exemplu cd unui_cancer se poqtellqhiqoba
i3-_f"Uap!ie l, dacd el e convins
L7
 ItrnoDUcERE
Cooul, DIvtN lr' Vrnltt
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor
Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard
penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau
efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de
porc sau de vita se datoreazd, de asemenea,
genelor. in
prosesul-vietii--dq-zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeeza
m4oritatea oahenilsl.
O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda
faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de
operare,
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea
ce asiguri faptul ci
mea este cd e
genelor vor fi clarificate in viitorul
. Prin
apropiat.
- urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdr-
N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile
bat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu
incruciqate venirea acestui moment' Dacd
prin un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea
imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza
cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George
cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta
Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu fru-
acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in
muselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, bine-
minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i
cunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a
fascinante pe care le-am aflat din studiul meu
rdspuns: dacd avem un copil cu mintea ta gi
asupra genelor. "$i
frumusefea mea?"
Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in
Minunea codului genetic

dde
posihitiiifi. ti.
Dar mai existd $i un alt aspect al problemei
care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine.
i Ldrd functionarea geF-eJgr-noastle' care
18 19
 Conul Dlvlt'l el Vlnllt
InrnooucERE

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi

dar asta . Llniqu!rol p_e*care_
il
ili", cu siguranld crea codul genetic, jucdm in acest proceg-
irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod
ca viata sd se-nascd gi,
spontan? in fond, "ingredientele" necesare
vietii abunddin natur6.
Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg
_bgza
Dac[a'eest-luctu tu ar fi atent,-nodelaie- ale - i.
tatul purei intamnliri' "ff
adev6rat, ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se
atdta timp Problema clonirii
@jn."Jnod'seantan
Unele persoane pot intreba: oDar ce e cu
.ai toate pdrfile sale componente se afld
clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punc-
adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu
-!g-!ie tul in care putem crea copii pure ale animalelor
se int0mpl6.
i - o fortd care trans- superioare. Am produs deja clone de oi gi de
maimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi
ni, am numit-o 'Ceva in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie
clonatd, a constituit intr-adevdr un moment
extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrd
ajutorul unui berbec _a_glan*dei
4flmafe, reFrodrrcitonre, extrasd la
S-au ficut progrese semnificative in dome- int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, ss
eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.
niul gtiinfelor naturii care ne permit si
descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $!
totugi e

ale_s3,l
+ {sbi _o-
rigr+$.
are clonarea reugitd a ani-
rriilor noastre extraor- malelor superioare pentru gtiinfele naturii?
dinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd
uitim niciodatd cd ne dator[m viefile mi-
nunatelor forte ale naturii. Multe persoane obtinut"d-". eacorpuluiunei

2l
 Conul Drvrr.r
el Vrnlll
Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui
Shigeo Nagashima, jucit<ir de baseball qi
antrenor celebru, ar putea fi folositd pentru a
crea rsglllplt-i-Udlyi{i4entlci e ovul fertilizat.
f4c.
in general, ovulele fertilizate au capacitatea
de a se transforma intr-un individ. Aceasta
inseamnd cd diviziunea celulari va conduce Ia un
organism independent. i4u.acelagi mod,
de:-eBl-o-rjcealtE--parle$r*de-ac--e-e-aunb-staqplan-
tet-in--pAment se va transforma intr-o plantd.
ehire de Plante ins6,
tulfi4le*a *drvizrunrr--s9lulAr9. Prin
urmare, s-a presupus cd, deqi organismele infe-
rioare cum ar fi broaqtele ar putea fi clonate, nu
ar fi niciodatd posibilE clonarea animalelor.
O-erqe.qri--d*e-.q!u+tl- odall se -c-e\+i-le
sS--di&r-eUtieato ls*stalea l.or
Dolly a fost dintr-o celuld a glandei
""""aU
mamare extrasi dintr-o oaie femel6.
$r,
in mod normal, e. in
acest caz, -celulei, care contine ADN-uI, a
fostextras,plAsatiu-i-u!-eriglul-eqlU]Slgrulg-gei
oidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsuro-
stipqlibr.externi cum ar fi
gat. P,qiI ap-ligarqa
InTnoDUCERE
qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,
diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca un
in timp ce o broascd sau un $oarececlonat ar
fi fost mai dificil de apreciat de noi, clonarea
reugitd a unei oi a demonstrat I de a
aplica aceastd tehnologie la oameni. in cazul
oamenilor, c a inseamnd ci putem produce
un copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, de
asemenea,cd o femeie de carierd care nu vrea si
se chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi un
copil al ei. c,
asemenealucruri sunt acum posibile.
fdri precum Marea Britanie, Germania gi
Danemarca au prevdzut aceastdposibilitate qi au
stabilit legi care au interzis aplicarea tehnologiei
clonirii la oameni. Numeroase alte naliuni
tefuzd sd finanleze cercetarea in domeniul
clondrii umane. Dorinla de a implementa aceste
Iimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o aseme-
nea tehnologie a fost creati, este dificil de linut
in frdu. sd
orlcjlgl leg erzici sau _L_c-heltu-
ie_lilqr*implicate.
in acelagi timp, dezbaterea cu privire la
clonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii.Deqi
clona unei broagte pare sd fie exact acest lucru -
 Cooul,Drvlu el VrnTrr IntnolucERE

o copie identicd - chiar dacd arn putea si producem Din cdte se poate vedea,
in mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor unei , de fapt;
persoane, nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie cunoaste
- in acest mo Cu alte
i&*qtic6. Adolf Hilter, de exemplu, a*.deyenit-omul cuvinte, 6 majoritatea genelor noastre
care era din cauzd cd a elep-c-ut sgnt-.i+ac-tive. Faptul cd
rioada.-de-tilop" specificd. Dacd
s-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi dus ggnele sa poataiatora-faptul'i ci foarte multe
cu siguranld o via!6 foarte diferitd. Dpsijdentipd gene sunLinactive. U-rele e
, o clond a lui Hitler ar pot reactiona puternic
deveni la maturitate cgugplQ!-difgrite din punct de
vedere al personalitdfii. Cum putem atunci determina genele noastre
si functioneze intr-un mod care sd ne facd feri-
Activati gene benefrce cifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi
prin genetici'
"gfndirea nhordprp entrr-iasti p vietii conducela succesgi
*j$.e". Cu alte cuvinte, ne activeaz[. genele care ne permit si triim feri-
poate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sd cirea. Viafia-e- u+oard- cdnd pi,elrilm_o-atitudine
ne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea, ;i sunten-4lini .de .-en_tuaiasm-gi--vitali-
exact situalia in care intervin genele. tate. Numesc acest mod de a trdi cu
"viaf6
Modul nostru de a gdndi influenleazi felul in genele activate" sau genetic6". Aceastd
"gdndire
care funclioneazd genele noastre, a fiind activeaz[. genele pozitive gi le
fie e. Ilaii""oameni de dezactiveaz[ pe cele negative.
gtiin!6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-nodulin care gg.9g!-"Luptu,
ele funclioneazd determind fericirea noastrd in dar conceptul popular de pozitivd"
"gdndire
viat6. fl.este legdturd cu acest principiu. Nume-
pre-d*eletmi@re. Genele care roase persoane care au schimbat cursul istoriei
guverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noi au manifestat o atitudine pozitivd.
gi aqteaptddoar sd fie activate. Ce trebuie sd facem Am observat, de asemenea, cd numeroqi
noi este si le activdm qi sd le punem la treabd oameni de qtiinld japonezi care nu repurtau suc-
intr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre. cese in Japonia, brusc au inflorit gi au realizat
 Cooul DrvlN.e.lVrnrrr
lucruri importante dupd ce s-au mutat in Statele
Unite. in acest caz, schimbarea de mediu pare sd
fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am
cAgtigat incredere gi am pus bazele carierei mele
cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii ani
de munci . Acolo-_no:ap
transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru
intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.- Mutarea intr-o
lard striind, desigur, nu schimbd genele unei per-
soane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a
datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un
noumediu tor
qare €ctiveazd gene pasive. America este o lard
in care singuratic" prosperd. Ca gi in cazul
"lupul
japonezului Hideo Nomo, plecarea in America a
activat genele multor japonezi care acasd nu se
,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitu-
dine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi
rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor
sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul
este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld
care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu
md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele
Ior agteaptd doar si fie activate.
or-
de-e negativ viata. Din punctul de vedere al
genelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd
mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt", "Ar tre-
bui sd md las de fumat", sd reduc ralia
"Trebuie
de sare", trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si
"Ar
26
InrnoDUcERE
mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de a
l gAndi care nu acfioneazd pentru a activa genele
li benefice. Cu alte cuvinte, deqi confinutul lor este
corect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga
Q e nise aplicd -noui personal poate cavza
un stres inutil, care la rdndul s6u ar putea avea
un impact negativ asupra genelor noastre.
s
. Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, de
exemplu, cd un procent de grdsime corporald de
peste 25o/oe nociv pentru toatd lumea. Degi se
considerd cd fumatul determind cancerul pul-
monar, un mare numdr de fumitori inrdili nu fac
aceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetarea
asupra modului in care genele pot fi influenfate,
poate am avea o imagine mai clar6. in final,
"ce
e bun pentru mine" depinde de la individ la indi-
vid. Aceasta poate suna extrem, dar dacd vi
place cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pe
alfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.
Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura-
!i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip de
mdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbol-
nhvegte, vd putefi bucura de ea. Important e sd
dezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti
vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sd
lucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru a
face acest lucru este modul in care gdnditi.
Numesc aceastd atitudine gilndire geneticd
gi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi
27
 Coout DIvttt el VlnrIt

experientei mele, cd ea constituie un mod efi-

cient de a vd influenla
'genele
qideavd lr
I
imbunitdti viata.
D pSCIF RAREA
MISTERULUI VIETII

lnpbgerea celulelor qi a genelor

Pentru a infelege cum vd puteti influenla
genele, sd incepem prin a analiza dintre

prin urmare, c-hiar gi i-

. Qpersoand care cdntdreqte gaizeci
g4lzeci
de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy
dgJnUp,ane..-de--p.,elule.
Numai acest numdr e de
neimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qrestp faptul cd
_998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gfleva
cxcep.tii.
Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfi
diferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.
Pard-urryhiile-sr-pielea qu aibi preamulte
in comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule

28
 Coour, DrvrN el VInTtt DnsclrnnnnA MTSTERULU
v rTE T r r

care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba altele picioare gi altele creier sau ficat.
mai mult, genele care determind funclionarea aces- $e-dividd in uterul matern timp de noud luni pAni
tor celule sunt, de asemenea,identice. cdnd, in momentul naqterii, un bebeluq ajunge si
Iatd o simpld explica$iea structurii celulare. fn aibd aproximativ trei trilioane de celule.
se4Jrul fiecdrei celule existd acoperit de D-esigur, 5 c.snJinua_$*dup.a
o membrand (a se vedea Figura 1). sunt Aceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi
u. Dac[ ali reveni de la existenla
actuald Ia origini, ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa o honudeic-(ADN), substanla pe care o numim
udcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatd ADN-ul este alcituit din e, sugrgf€lclp
se-divide indoua""doud-in."patru, patru in opt, opt Ag-estoraavdnd molecule ale cdror nume sunt abre
in gaisprezeceqi aga mai departe. pg-!gr- _$ g. Acesta
viate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-'
clusd-aqesfui -p-Lepes, incep sd se--di&- este gi se considerd ci el
rentieze $i sF se specializeze - rrnele devin mAini,
ceh'le-qglane confine
esemenea litere. e depind--literal-
de
!q-e=nJe tit
in AT)N-rrlnostru.
Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicd
gend este identici cu cea conlinutd in fiecare din
'cele peste qaizeci de trilioane de celule individuale
din corpurile noastre inseamnd cd

a crea o alti fiinti rrrnpnfi. i "apare_qi-nttebare

ns4iord. Dacd fiecare celuld din corpul uman
qautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,

p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil ca o celu]S a pdrului

Figura 1
Structuracelulard
{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld i;i-ii fi;""fufe
"
30 31
 Conul DtvtN el VIelll D u s c r r n n n n A M I s T E R U L UvII E T I T

a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot devin mai masculini, iar fetele mai feminine.
aga cum g,cpuflq9-uu--set,conqp-letde
$-ec_onqidertrcd-at6t i
date, ea posedd inerent acest potenfial.

' Se considerd cd gcnele din celulele . Mulfi oameni de gtiin{d

unghiilor e sau li-sa-aciiY-*
,starea-de-,ung;bie", in timp ce t.qa.tecelelalte pqsi- terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,
bjlitdti e-rr- f,sst** dezaatiy.ate.-".sau--oprite' in timp ce se concentreazdasupra !qed-
ului in care influenleazd eeqgle.
tgimecanism, J-q pgrgurs*1il-pro-qesului
dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat, -.de
qel$efe +oastre eilne. e estedoar o rpnte-i, dgf.-e_u
vjlf
cred cd ea va fi con rmati
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq reguli.
numareo
ipotez6.. Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,
Mecanisnul de a(:tiv8r e/ dezacfiv are Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de
e din fiecare nucleu celular depoziteazd
$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,
o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti- func$ie"-fu4rf.e qsenlnd+oar.e unui
asemenea mecanism in trmpul unui experiment
asupra E. eok, o bacterie care de obicei existd in
se referd la aceste instructiuni ca intestine.
e. Cdnd sunt activate sau
Bacteriile E. coU se hrdnesc in principal cu glu-
dezactivate genele, care-SaLinxQgp-e- . pa coz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a sunt
ryunqdr?I!g[e sun!- u-
prezente, o alee in mod exclusiv pegea
g+Lp- pcdqade-.de--tinn. Cele care controleazd
din:rma e:rperimen! bacteriile nu au
cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la puber- reactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impre
tate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in und cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferit
aceastd stare, gg4. a
doarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnit
se sfleu in -shre
bgryqsnda gi care inainte deloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume lac-
pgsivd QguJ-apumactivate. Drept rezultat, bdielii
tozd gi sd se inmulteasci.
 D n s c r r n e n n A M I s T E R U L UvIr E T r r
Coour,DrvrNal Vrnrrr
plante, animale sau fiinte umane - Fr
Unui om care nu este expert in domeniu, acest
. I.hitatea*.de hazd a
lucru i se poate pdrea evident, dar pentru un om
tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIedetermind
de qtiin!6 este o revelafie. Prin experimentul lor,
funcfia celulei; gi re"r.rgleopereazf pebaza principi-
Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-
ilor Agea.st?r_qo-nstituie. toate
-Jacto-za se*dob6n
dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*sau
degaesie pre"enti de ta in . Dupd multe inves-
tigafii, au ajuns la concluzia cd re_
si e"pUternicLfatd de animale cum ar
. Cu alte cuvinte, !ac!e1!ile
fi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece totul a iworilt ini-tial
E**c-oLp adeapro-
din aceeagisursi,
duce enzime care descompun lactoza (lactazd).
Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii de
Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoare
gtiin!6 sd rezolve multe din misterele vietii. Am
de enzimi era dezactivatd, dar cdnd numai lactoza
reugit chiar sd decodificem4Bnetre umane. Aceasta,
era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere pen-
la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
tru a supraviefui, gena era activatd. i-

cr_$si.d_egr-,qbil nd
Aceasta a reprezentat o descoperire , e.sjg._dgpg!r!gl*-E_5pi
-atu$-gtpasi.yil.
extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea
noastrd referitoare Ia gene.

Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?

Iati o prezentare generald a modului in care lqngrme.
'
D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de un
funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii
milimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t
confinuti de gene este codificati in ADN-ul din
de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt,
celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.
urmd, a fost $ ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F
Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in
fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6: dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdt
Aceasta inseam- de mjnusculeste, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se
nd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
35
 Coour,Dtvrr.lel Vlnln DnsctrnentA MTsTERULU
v IE T r r

dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri

n9-as-trle_.es!e
-i4finitezimal de mic6. figura2
Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte Structuragenei(ADN)
pertine nte. C+e&le constituie .$ngftfu glii, elemen-
ADN-ul reprezintd combinalia a
tul-cheie care face posibild transmiterea viefii de la patru baze- adenind,timind,citozind
o generalie la alta, qi cglule*lereprezintd unitatea 9i guanind- plus doud catenealcdtu-
de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate ite din zaharurigi fosfali.
Adenina se combind cu timina 9i
observa din Figura Z, ADDl-d_are_la d un lan! citozinacu guaninaform6nd perechi
lung, alp.[hr-it'"din csns.t"i-trritedintr-o de bazd- ,,treptele"scdriiin spirald,
cgnqb,inatie-complexd--de"."qh i. cunoscutdsub denumireade ADN.
in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o
s:liraln eliptic5--orientati spre a care
seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu -helix. Aceste
Adenint
catene e la distanle regulate
alcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.
din orice organism
estg.ilrggflse cores- F - fogfat
punzdnd scdrii pe baza a patru ,,Iitere Z = zehtu (dezoxiribozd)
"treptelor"
- qi
chimice" A, T, C G, numite -Ade
.$Lglgnfge. Cele patru baze
e - adenina cu timina gi citozina cu
guanina - gi aceste perechi se aldturd celor doud
catene de fosfafi pentru a forma dublul helix.
Acesta este ADN-ul sau genele noastre. I Faptul cd unui organism viu atAt de
c-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$ie complexprecum fiinla umand este*dete;rmirratdje
geneticd, este echivalenti cu
peL{rlleze_.p$pr-ce
gi, dacd ar fi printatd sub
este-ximitoaxe.$i mai uimitor estefaptul cd
forma unei cdrti, a"-"@e,
tgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de la
fiecare*pu "o.-mie. de,.pagini.
cei mai minusculi microbi la animale exbremde
36
 Coout DlvrN ll VtnTtr
complexe, egle--id-e-niici.De fapt,
. r. Organismele unicelulare, cum ar fi bac-
teria E. CoIi, fianctioneazd pe baza aceloragi prin-
cipii de baz6.ca gi fiinlele umane, care sunt alcitu-
ite din peste qaizeci de trilioane de celule. CeI mai
uimitor din toate e insd faPtul cd a pinde de c
uqjsJascopicn-a.ADN-ului c
in-f-o*rmatieB-e"netici.
Diagrama de decodificare a ADN-ului
pemite identificarea Proteinelor
Cdnd am inceput studiul genelor, am fost intro
stare de uimire permanentd. Indiferent care aspect
al ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura
. Cun e posibil, m-am intrebat
i ? Reflectam mereu la
asemeneaintreb6ri.
a fost descoperiti
gi de atunci cercetarea orientatd in direclia
descifrdrii misterelor vielii a*avansatatAt..derapid,
incdt acum putsnq*-desodifica tiparul inscris in
ADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi
chiar al oamenilor'
Dar ce este mai exact acest cod qism -il-putem
_inlprerr$5 c
c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr!4$qsub
stanle- dlo- -g-oJp-{-89!tru' Nu este numai un
38
DnsctrnenpA MTsTERULU
v rTE T r r
element structural, qi se gdsegte gi e
noastrd. Cu alte cuvinte,
P-roteinele sunt alcdtuite din i
. Trpt[de-proteine creat de
aceqti aminoacizi.
combind in ,cuvinte" formate din trei litere.
Deoarece adenina (A) este complementard intot
deauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)
- chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG la
GC - ne referim la numai dupi prima
"cuvinte"
literd a perechii. iu-
"gqy*Aatul' _fopqgt__dinlf-ei
LtereATG, de exemplu, ilea
qr_q__qllrcilqa- _ft"eptele scirii. P_ebaza
di.agramei--de--decodificare.rlin figsl'a 3, a.eeasti
e din combinatiilc delazd alcdtu-
ite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,
C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod
89rPjic.
Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfa-
betul gi cei trei aminoacizi rezultali formali din
trei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.
stutandni, de exemplu, este exprimat
sub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tin dia-
&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic
lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii.
39
 C o n u l D l v r r . ra l V t o l I t D n s c l r n e n o A M I s T E R U L UvTT E T I I

Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-ydci i ii - informalia geneticd.

celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e
iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"g
i:qydtat. o reprezinti genele sau ADN-ul,
Figura3
Diagramade decodificarea ADN-ului
c A
Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de
delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potoli
foamea. D*ae,f, nu apliri- releta pentru u p"Lp*u'
acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintro
carte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel
(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce
la
ADN, a inscrisd acolo printr-un
pr-o_qes cunoscut sub formd dg_"transgteJe
]5i:9g_
lizpazq__pfgtqine pe.*baaa acestei copii folosind
asin-o_apizii- ca ingrediente. Apoi p_r:qteineleirnde_
G
pli:qea.c--nlxncfl
-g-efulei.

fenilelanini Genele care regleazd mecaniemul

fenilplanind
de astivare/dezachvarc
leucind
leucind Pentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_
vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEteli
reluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezin-
td a fieearei_p1_e_4luri
vii. liald a alimentatiei
noastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinlei
ggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund
. Care este relafia
valini
velind I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele de
valind
valind construclie gi mobila - tot ce are o formd defini-
(start) bild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_!4qile umplu
eoluril.g,*din1.re"_.
-materialele..-de. - construclie Si
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din cele
patru baze (T, C, A $i G) specificd un
peteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,
"minoacid.
exact ca gi
40
4l
 DnsctrnennA MTsTERULU
v rTE T r r
Cooul, DIvll,t lt VteTtI

incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el in

,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar cazul-;eactivariigenelorinactive, voi apela din nou
dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi la experimentul prezentat anterior cu bacterii
materialul izolator necesar pentru a umple E. cok gi lactozd condus de Jacob gi Monod. Figura
golurile, numai acestea nu alcdtuiesc o cas6. Mai
4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bac-
intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de teriile E. coli au trecut de la consumul de glucozd
bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, tavan, podea la cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)
gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest
arati bacteria cdnd aceasta se hrdnegte cu glucozi.
rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele 9i
Cdnd glucoza este prezenti, oare
perefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorul
speciald (represor) p_lodusdde rcgle_t_qare
qi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit,
este atagatd de partea din gend care incepe sd
ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile.
citeascd informalia geneticd (operator),
s6 pro_
din-cplS.-de.aeelpunef,.Cu alte cuvin-
d,fglr qi I-ner-qdieu!-elefolosite pentru
te, gqaacste-dezaeJivatS*
a le produce sunt . O;ganismele noas-
Acest lucru ssfs gimilar modului in care c[rfile
sunt linute in unele librdrii invelite in folie de plas-
tiuuri de-aminqacizi. !" tic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascd
sunt cunos-
. fue&te.a-opt
iaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili cartea
cute drept i. CPPPqz-itia34L+o-
pe care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6
acidi de-porc.sau vitd, de exemplu, este
indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nu
diferitd de cea uman6. De aceea trebuie mai intdi puteli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile de
sd descompunem carnea de porc sau viti cqn-
descompunerea lactozei in genele bacteriei prezen-
sumatd Ln-aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in
tate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai este
Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele, ilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.
m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliu-
penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s!__!qq{ifigi_a$a
nilor date de genele noastre. e noastre
impor- cum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB),
sgqr.eje,.de-mem.,en-e-a,
sE -c_iteasci-inforaqaEa._inlB), repre
tenls sorul se combind cu lactoza, astfel inc6t nu
P-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti a
mai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapd
mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a
producerea de lactazd. in analogia noastrd cu
ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel
42 43
 Coout DIvrN .ll, VtnTtt D o s c t r n l n e A M I s T E R U L UvIr E T r I

librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pe

Figura'4 carte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acum
Mecanismulgenetic de activare/dezactivare
activatd.
Cu alte cuvinte, degi
DISPONIBII.A
A" GLUCOZA cqqt&te.rast4_de_._infomafii, qglt_u4gg&.
geni pre
geDI ducltoare de
reglatoale Iaqtozl
+o*ort_l r|&r
ADN zime, care sunt
I ectivrtatea qelubn. In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici
t Bepresorul este atagat
de operator,
ARI{ de
impiedicdnd sinteza
fi'ensf€|l'
u$UepA^r-ateleqbqC
ARN-ului de transfer
I gi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascd
Y genetic sd produci lac-
E $rerimentul cu glucozVlac-
proteint -11 taz6. IOM.
t to
ropnesor (factor inhibitor)
m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fi
mctie.
B. I,ACIOZADISPOI{IBtr,I"
GLUCOZAABSEMA
geni pc
gsnf ducltoare de Pentru a erplica acest
'fenomen, Jacob gi Monod au propus gACIdstd
produc proteine, ca gi
care inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd
- ipotezd Ma-gr-_€!e._eur-pgcut6
q__QpgryS". Jacob $i
Monod impreund cu Andr€ M. Lwoff au primit pre
ept
recunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd.
Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem mai
aproape de analizarea potenfialului genelor $i, in
cazul activitdlii mele, de modul in care putem

44 45
 Cooul, DIvIN Rl VInllI D n s c t r n . n n n AM I S T E R U L UvII E T I I

activa genele benefice pentru a le face sd lucreze in qincizeci de kilograme lorsd producd
folosul nostru. de douF ori mai mul-td energie. De fapt, fiecare pro
ces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care au
R€B4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatin drept scop s[. . Aceasta
frinta noasffi inseamnd ,,a hdi".
Multe persoane au-im.presia eronatd ci genele a substanfelor chimice pro
sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu au
fuc$ucactilchinice^ Din punct de vedere biochimic,
mare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu este aceste reacfii sunt teoretig similare celor care consti-
deloc adevirat. hrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
a viefii noasfue gi, dacd sar oPri
db ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.
ToLce-se+ehece in corPul noshu e Reae&iilechinrice din aceastadin urma pot avea
Ar putea pdrea neinspirat sd
Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e.
descriem viala ca o reac$iechimic6, dar din punct de temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd.
vedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bun
exemplu il constituie cd pe care parte, se produc intr-rtn tt'editt foerf.elormella-tem-
oamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6. pel0tUfa -A-o-rpulur,
Ueorune.-uo.mal54iin*stare-neu-
Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irr
Ua. . Degi nu _gUDt
stare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz de
urgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu.
4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecel -gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune
mult cincizeci de kilo8Eame vg..ndiqa brusc o sutd.
ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe.
Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti sufi-
cient de mult.
penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fape
nimic, indiferent cdt de mult neam dori. deri cd duce la cregterea hipertensiunii. De fap! nu
, realizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonul
lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e!-pr-qduda-dsar angiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confoo
egntitaE- a ridica
suficiente-dQ*energe-penhu leazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui

47
 D n s c l r n a n p A M I s T E R U L UvIT E T I I
ConulDtvtxnl VroTIt
gelule.--sesgine. din rinichi, ficat gi inimd
hormon subordonat care actioneazdin locul siu.
cu o vitezd nem6-
suratd. este cunoscutsub denumireade
F-act cq e.incuietoare $i cheia ei, substanla $l elg loc ilult mai rapid decAtneam
e leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate -
gi dezintegrareag__b.c_p r cu
enzima A intrd in relaf,e cu a, enzima B cu b g.a.m.d.
viteza firlgerului ej4teriqd
Enzimele pot si-gi aleagdsubstanfa partcner6 r.
qi prin aceasta este posibil ca rnii de
reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld.
, cu puterile lor aproapemagice,sunt
O altd hdsdturd a enzimelor e . Sd pre
Prin urmare, putcql_con-
supunem, de exemplu, cd o celuli hebuie si producd
{o-a in mod indirect exzimele. dintre lucrurile
o anumiti substan!5. Daea,deia poseda materialele,
rquaeuloase-care-seinffindd iujur.ul:noskrt.
prezenfa-unel e face posibild producerea sub
determinate-de-
stanfei necesare
de-@-!r-nnod- normal. Anidonul singur va , care la rdndul lor determind
rdm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+e
doar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat,
c9l-e-96-su$innffestlu€ru.
uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar- cdterza'ore*penlru
Doudexempleimi vin acumin minte. Cdnderam
tg-hP--s-eSe .student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd care
urmau o pregdtire ascetici riguroasd obignuiausd
ar6.
coboaredin adipostul lor din munF in fiecarenoapte
Une-lepersoanLau falsajrqpEesteca, dupd ce cor-
purile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea eF peheacdin disfuictelep. cenl qi se intorceau in
zori siqi indeplineascdindatoririle. Unii aveau o
multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai
asemeneaenergie incdt puteau rezista asffel mai
cregtem,inal$imea qi greutatea noastrd rdmAn de obi'
r, multe zile la r6nd. norinf' de e peheeeera suficien-
cei destul de constante.
td ca sd-iimpiedices6 simti weo urmd de oboseald
.rnui_qt$i_se irnziua urmdtoare.i" ecelasi*mgd,unii.asistenti din
Lit. cw-s
-ffi*uUq*ie*,s4ngelui dezinte laboratorul meu aalJetargici gi nu rdspundniciunui
ge*e saote sute de.nliliarde p.g+i
indemn din parteamea de a munci mai cu spor.Dar
IlFlqeip-en@a$-hlazuitegre,e@i
48
 Colul, DIvIt'l el VIoTII

cdnd.sunt.ne-,calesd faci p-descoperire de renume

giunge in
internagional in cercetarea lor qi .aee-as!a-.
il
f6rd sd se
centrul atenflei, vqL mrrnci-Loatg"-no-aptea
pldng6. , nu se mai simt Cuu SA NE ACTIVAM
obosiS, degi nu beneficiazi de suficient sorln.
Cdnd trebuie si ne htelnim cu cineva pe care nu GENE LE
dorim sd-l vedem, ne simsm picioarele ca plumbul qi
ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd
parte, cdnd suntem pe punctul de a ne intalni cu cine
va care chiar ne place qi wem s6-l vedem, ne simfm
picioarele atAt de ugoare, incdt nm putea aproape si
zburdm.
Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* ar fi impo
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi a
sibile fdri acf,unea mai multor e diferite, a
genelor benefice
c5ror vitezd de producf,e este controlatd de e.
Evident, este mai bine ca unele gene sd fie ac-
Prin urmare, aceste fenornene hebuie sd fie cauzate
tivate, in timp ce altele e de preferat sd fie dez-
gi de mecanismul genetic de pornire/oprire.
activate. in mod ideal, genele nocive ar trebui
Sd luim
dezactivate qi cele benefice activate. a
peste noapte ca urmare a unei traume psihologice.
p-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulie
importantd.
lagul. O asemenea schimbare bruscd qi &amatici Conceptele de gAndire pozitivd gi negativd
trebuie sd insemne cd e care-regi'eaza-ctp$terea
sunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegte
pozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zil-
cauzeazdU_pq-p-d49ryq4
nic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,
. Geneleinlluenfeazd evident multe
cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o ati-
din fenomenele fizice zilnice.
tudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi unii
in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent
oameni se pot chiar intreba de ce se pune atAt
alestini noaqtrepsihicegi vom iden-
accentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfa
tifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv
dintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd
genele.
51
 Coour, DIvIN el VtrltI Cuu sA un acrrvArr,r
GENELE

gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei.
Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de
cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe
imediat si se disperseze. De ce nu se adund in
schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii
cgnsiderd.-c-E mergejn JnOdnatrtral insfre de-ol-
saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca
lqea . Departe de a se rezu-
ma numai Ia cernealE, d este
recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica
lulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece sun-
te_m,--d-e--"aggn_e_uga,
.. , suntem
suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqen-
tul nagterii, e.
U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta
este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natu-
ral gravite azd cdtre dezorganizare.
q4rlq'qzq
capacitate maximd,
- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndirea
it--^-sd--normd-inp-e,, le noastrelucreazdpen-
tru a ne menline in via!6 9i pentru a irnpi.gdiaa
entrgpia--erescendd. Cu alte cuvinte, i alegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este com-
cg preluareq prgceselor cgle*in mod
p_oate_$_-vdz_ut-
p-atulalgravite-a-z*4" Ii
cdtr:e,-uoarte".si-deuadare
oriealareajorgdtre-odine, Acest fenomen este
cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un
dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupe
toate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?
Volumul total de material care alcdtuiegte cartea
nu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'
dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afi
aduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi la
loc, dicfionarul ar reveni la starea originard.
Aceasta este reducerea entropiei.
e gi cnzimele produse-la co'nanda lor
jo.acd uLrol ei.
Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]
tpfng este mai intdi d i
qgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati in
proteina umand de enzime sub comanda genelor.
intimp c -_o*Igdqggre__A_qi.
Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra con-
g4adi'e _pozitivd gi negativd, este
potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce
.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd la
cregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat de
influenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi
pozitivd conduce la reducerea entropiei, aga cum
propria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atunci
plet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca -
dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz, e
doar o chestiune de gust gi nu are un impact
major. Atdt timp c6t nu facem excese, putem sd

53
 Conul DrvrN el VtnTII
Cuu sA tp acrlvAnr cENELE

mdncdm gi hrinitor, gi gustos. iLceea -ceprivegte dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,
sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem fie au urmirit un spectacol de comedie Ia televi-
va avea cu siguranld . E evident care zor. Apoi li s-a servit masa, dupd care li s-a testat
glicemia dupd masd (postprandiald). in primul'
s ,in experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezen-
timp ce gauairca-regativd va acqg-Lqt a tau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului de
gliq_q_pie,pe cdnd cqi"- a-
lh-exp nt pe care l-am pus in practici in
o cregtere-de-numai 77 mg/dl.
qggl-_2003 a condus la dovezi gtiinlifice care au Am repetat experimentul qi, din nou, cei care se
sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive uitaserd la spectacolul de divertisment prezentau
asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt o cregtere semnificativ mai redusd a glucozei in
activate sau dezactivate de factori fizici sau sdnge decdt ceilalli.
RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efoct
ju-activ.ar ea sau
sg_Dl-de=*agemsnea- inopll.=c.agi henefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.
dcaaciiva-reagenelor. Mai exact, , de-pcoperitci l-
cum ar fi
. in prus, o-ggnd pe care am
identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJp-
e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum ar
fia
epzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor-
Fto.peazd- sau d_ezactiveazd - codurile genelor 'tant i
l98..-glisemiei. Acest rezultat s-ar
ben_efice. putea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelu-
Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit lui glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
forlele cu gigantul din domeniul industriei de
- qqb-s€i-mari' n"*" o"iffie igwdit-se
divertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co. emotia pozitivd u
p--e-ntru a- stu"dia (un indice al
Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicate in
emo$iei-pozitive) asupra evlrtesiei,geLelor. Ne-am jurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in
concetrat in special asupra i in care rdsul jurnalul gi psihosomatica" din 2006
in-flt4gUt_e_e_z_6 de-.ghrcozd din sAnge la per-
-4jy.p-!ul- "Psihoterapia
gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
soanele cu diabet de tipul 2. in studiul nostru, am
mdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd,

54
55
 Cooul, DrvtN el VrnTIl
Cend vezi asPectul Pozitiv
Dovezi anecdotice indicd, de asemenea,efec-
tele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau
negative. , o$a cum am
menfionat anterior, e face
ca-tolpanil-noetru sd albeasci-p-este--n oapte,
pai pulte
care in uqqd nJgf!qd-eI-Jqgc.9!-l,ta
aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea
face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno
dirceli-e-.-pozitiv6?Problema, desigur, este cum.
atunci e-lo$c ca. opusul, care sd ne faci
foarie'".Jericiti,, "-si --activeze-.,gnnde - pozitive.
Deoarece genele noastre lucreazd in fiecare
minut, in fiecare secundd fdri odihni,
nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u
"*""r"
gAndirea".pozitivd.
Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozi-
tivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase,
pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E
mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile
-
c6nr!- ne co-nfruJstdlq !u-!-eitua$ie
. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem
nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivi
cdnd lucrurile merg bine.
Vorbind din experienfi personald, oamenii de
qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in
timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e
56
Cutrl sA tu acttvAu cENELE
neobiqnuit Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle
&-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrlds
a--evita sd ne lisdm descurajali in asemenea
momente'
. imi
reamintesc cd 6 are dou6
. Sd ludm de exemplu,
tr-eti---asupra : vd impiedicd s6
lucrafi gi conduce la dificultdli financiare. in ace-
lagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exem-
plu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle din
vielg*dumne.avoastrd sau v,a-a:fgrA tim_p p entru a
vd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta
din caruza unui program de lucru incdrcat.
Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg!11i
despre cum o maladie gravd a schimbat viaia
de a-avea-incredere.-gi de a fi
Trebuie sd vedeli
planul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati
lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in pro-
pria via!6.
acest lucru vi se pare imposibil, r4gpun-
sul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-cta- e
. giiinta folosegte gdndirea rafio-
nald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,
o_amrcniisro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e
Dt
 Cooul Drvrn el Vrnrrr Cuu sA NE AcrrvAM cENELE

. G-64drr_ea--_.sliintifisdse bazeaz6, pe_ poz!- Mintea are o influenfi ertraordinari asupra

individului
Puterea g6ndirii pozitive este adesea de-
monstratd atunci eanr
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul din !e. pxistn
aceastdlume e rafional.
-__
Ceenele reprezintd cel mai bun exemplu. un rlucru e clar: joacd un rol indispensabil.
lor sunt pdrli ale unei lumi Dacd, de exempl octor ii spune unui pacient
microscopice, iWiZrbil-C-c:l- ochiul liher. in plus, cd suferd de cancer,chiar gi o persoand
foarte sta_
aflate in corpul nos- bild emofional s denrimafli. pAnd de
tru, gi curdnd, doctorii din Japonia obignuiau
sd nu le
!i-p. Oamenii de gtiinld .E spund pacien!ilor cd suferd de cancer,
in parte
posibil ca genele rdmase sd conlind istoria pentru cd metodele de tratament
nu erau incd
evolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul dezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii
gdseau in
zvoltdrii viitoare mod evident o asemenea informalie
traumatizan_
. Eu cred cd td. ConsimtiynA-+,,1 i- ^r.-^^r:-ay r -
v dqv-enjt---n-o^rma,
nu doar a"to"iie faptului cd
metodelede tratament au avansatmult,
ci si nen_
reli-onatului, pgtem percepe

trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,

c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspecte ca negtiinlificd pdrerea cd mintea
linSe conduce
care nu--Lot fi explimte prin cqn as con- funclionarea genelor gi autovindecarea,
din cauza
d. AceastE abor- pozitivismului legie pe care se
bazeazdcercetarea
dare ne*p-oate ajuta sd _ab-tgr_eUg_
im_aginea totald, qtiinfificd. insd in acelagi timp,
aceastd pirere nu
chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivd poate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_
constituie din modurile de a ajunge la o a$-gg o poate-dovedi. i;@
asemeneaperspectivi. m*ulte_.rcge[_It_lstoria
$tiintei. i; plus,filt;
[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_
trd cotidiand, cum ar fi efectele
nq_q.ditafiiei.sau
58 59
 Cooul, DlvIl ll VInTtI Cuu sA r.lpecrrvAu GENELE

ale.*-ugasiunii, $tii&tific. Dar, in mpmentul in. care acest"-echilibru

Cnnceltul-aulsvrnd6pdriia existat din we
muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindeci
singur, dar un alt mod de a exprima acest lucru,
g;:doneaz-acorpului sE se
cr-ed--eu*
vr;rdece. Cu alte cuvinte, este previ?ql-cu
t. Nu se Poate
intdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd
nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi,
existd nenumdrate opliuni din care genele noas-
tre pot alege; marele procent din fiecare gend
care nu este folosit deline posibilitatea de
autovindecare. Prin urmare, ceea ce este expri-
mat in prezent de genele noastre nu este defini-
tiv. Genele benefice se pot activa 9i cele nocive se
pot dezactiva.
Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial
boala qi, in acelagi timp, gene care o pot suprima.
S-au c,gt---detelm-:i4d can-
cancerul; cdnd coexistE,
cerul,
nentlnghilihr:rt. La fel e 9i cu celelalte afecliuni.
Asnectulimportant este . Qe$i-nupute"^m
identif-.ipap-r-B9tic care au loc in
c-orp,im-pgipait-ya--gg,q care determini can-
cerul s-a activat in interiorul dumneavoastrdgi
incepe sd producd celule cancerigene.Imediat ce
s-eintdmpld"acestlucru, responsabil-L&nbu
.inhiharea*s-i-"elininarea unor asemeneacelule
pe gd lucrgze, p-eltindndu::va-senitogi. Corpul
ir-rcq
dumneavoastrdse afld intr-o stare de echilibru.
-estelul-
bJuat, boala incepe sd se imprdgtie rapid in corp.
Cancerule dificil de tratat din cauza
*tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
g_urdnd, ,de mediq, se considerau
a fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,
consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din ali-
mente, care erau toate socotite ,periculoase".
Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezenta
riscuri, @ a ardtat clar ci
r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i la
alta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil uni-
citdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.
Am concluzionat ca urmare a studiului meu
cd motivul pentru care oamenii care nu au fumat
niciodatd nici micar o gigard se imbolndvesc
totugi de cancer pulmonar, il constituie faptul ci
poartd in ei genele care determini cancerul. CAnd
acest factor se combind cu cei de mediu la care
'toatd lumea este expusd in mod egal, determind
accelerarea funcfiei de generare a cancerului.
Dpsi-nl acest meca-
- nism, el conduce prohehil la declangarea multor
boli.
u reprezintd o variabild cru-
cial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive.
Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagi
gene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,
celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarecefiecare a
fost expus unor factori de mediu diferifi. La o

60 61
 Conul DtvItt el VlnlIl
, genele care determind boala
sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment
dat. O-amenii,de-*$iinta,facin prezent progrese fur
care srrnt corelate cu
bolile.,uzuale,cum ar fi cele de inimi qi cancerul pul-
monar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnq putQaprg4-ice
mai exactin-viitq
cum.si le dp-^etivxTn.Cend o vom putea face, sunt
sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui
mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine
inleles.
minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul
- cum ar fi aerul, zgomotul qi polu-
9-:Sernsau{izic
area apelor - ca ,,factori de mediu". e Existd un mod de a dezactiva genele nocive qi
cal
separatd de mediu.
intr-un interviu, Strggg_-Ngg
, despre care voi vorbi
mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd idee
dupd cum urmeaz6: cazul fiinlelor umane,
"itr
de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe.
Osgjp"n+I9!_p!g5rr.pune cE un anume tip de mediu
este ideal, dar de fapt orice mediu pe care un indi-
vid it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece
mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd
reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse
lut rdu." Subscriu din toatd inima la aceastdopinie.
62
Curr,rsA Nn ectlvArr,r cENELE
are.-o*- gdn_q-Le_4$lp
infl u__e
4ta _9t5-ke ra
iu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,
egecul la un examen sau pierderea locului de
munc6, atunci c-Ond V pot
fgauno$tin!5. Aceste experien{e ne
ajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fim
qi
mai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Ne
pot chiar d.a ocazia sd ne schimbdm in sens pozi-
tiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prin
momente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_
nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu ali
equat deloc. Sunt convins din proprie experienld
cd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de a
fi fericit sau sdnitos provine din minte.
de a le activa pe cele bune care este accesibil
tuturor, indiferent de mediu sau condifii:
. E imposibil de negat cd
atitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,
are un efect major asupra sdn6t6!ii. Bdnuiesc c6
interacliunea dintre minte gi corp este chiar mai
puternicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degi
relalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdne
neclard, genele delin cheia inlelegerii mecanismu-
lui de vindecare naturald a corpului.
63
 Copul, DIvIN el VTnTII
Genele noastre acfioneazi inainte
ca noi si gindin
Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l
menlionez in privinla procesului de gdndire
uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai
important rol in controlarea actiunii il are creie-
lucru, precum
$rnt resnonsehilp- de"-a-gegt
$Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionarea
creierului depinde de- a conlinut6 in
celulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio-
4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului.
Dacd este posibil pentru noi sd controldm meca-
nismul de activare/dezactivare al genelor, atunci
trebuie sd ne cunoagtem mult mai bine genele. Ar
trebui sd fim atenli la mesajele pe care le tri-
mitem acestora. Near putea fi chiar util sd vor-
bim cu genele noastre astfel: ME bucur sE
"Hei!
vdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi.
Faceli o treabd excelentd." Deoareceoricum pur-
tdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sd
dirijdm gdndurile pozitive inspre gene.
FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafi
intr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdnd
suntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scris
dintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte,
cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, este
foarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati! Md
simt excelent!" in acel momenf celulele noastre au
de cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi
64
Curvr
sA No ecrtvAuGENELE
vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrd
sd trimitd aceastd informalie la restul corpului.
Imediat ce i d
la yremea 4lacutA"-gi.-s-unt activate.
De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,
inaceJa+Ltimpel e
e. Acesta este un aspect imFortant ce tre
buie luat in calcul in privinla mecanismului de acti-
vareldezactivare.
in realitate, cu tofii trecem prin perioade in
vielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu
deborddm de energie. Poate vE confruntagi cu
probleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafi-
ile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fiti
deprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simflti
deprimafi cdnd se lntAmpld acest lucru? Apeldnd la
acele gene care vd dau energie. intelepciunea acu-
mulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest
lucru. O metodd pe care o recomand din proprie
experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd
inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un
moment cdnd afi fost profund emofionafi.
_ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucurie
gi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimt
puternic cdnd tocmai au terminat un proiect de
cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesc
cdnd termin de scris o lucrare bund sunt
neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o
noapte intreagi cu un manuscris proaspdt
terrninat in brafe.
 Conul DtvIN nl Vtnrtt
Un alt lucru care md inspird este cercetarea
mea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiu
implicat in mecanismul viefii qi martor adeseaal
minunilor sale, ceea ce constituie o experienfd
profund emofionanti.
Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJe
rroastre .nu- glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd.
Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdnd
sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezacti-
vate gi in locul lor sunt activate unele benefice.
Pute$i soQot"iaces-tlucr:u*jsluitle-sa
om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat, pot simli
starea de bine cum mi se imprigtie in corp pAni la
celule.
Nu ..toti--o"aue-nii sunt- inspixa$L de- aceleaqi
lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii in
cariera lor, petrecerea timpului cu copiii sau
triirea emoliei alpinismului, bucuria gridiniritu-
Iui sau a artei creative. Ceva care nu reugegte sd
migte o persoand poate migca profund o alta. De
exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe Ko
Hirasawa, unul din mentorii mei qi fost director al
Universitdlii Kyoto. Pe wemea cdnd eram student
Hirasawa mi-a spus o povestepe care nu am uitat o
niciodatS. Cdnd a devenit membru al departamen-
tului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawa
studia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru
ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept
urmare, a suferit o depresie severd gi a trebuit sd
se intoarcd in oragul natal ca sd-qirevind. intro zi,
Currr sA r,lp RcttvAtvr cENELE
cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit o
vgc.Qqare recita
"Testamenfutll{eiligeastiidter" in
germand, o declara-lieseirca_d"eBeetbpyen La__vAr-
sta de.ds_gqz9p-i-$l_.qp!
de;14i. Student insetat de'
cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven
in limba germand in original cdnd urma studiile
medicale.
Qaud*B-ecfure_nigilie-c-duse-af l-uul,s*egdndise
sd se sinucidi gi ajunsese pAnd la punctul in care
gi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere
i , se deeisesein cele din urmd si trdiasc[.
ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven
mdrturisise in acesta: md voi insdndtogi,
"Poate
poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSof
dgi4.Ja-cel dc-ald mrhzoei Siontulea an de viata... O,
nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificil
decAt pentru oricine altcineva."
I:au iab--it,peHirasawa ca un ful-
g|9r., s Lu inssamni nimic! B"e*qth-oyen
, uu hAB-dicap_falg!le_qtru.un
_m*g4ciarr. nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuade
U!! ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d
-nnde^ng.
Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste
asta!" Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel
moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiile
vizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd
cddereain depresie au dispdrut. Ce ar fi putut vin-
deca instantaneu o asemenea afec$iune gravi?
C*reiled emo$a prafunde pe care a trdiLo a activat
67
 Cooul, Dlvttt al VtnltI
acele gene care determind vindecarea gi vitalitatea.
Experienla lui ne poate inspira qi pe noi.
Cheia tinerefii gi a longevitifii
Existd o metodi de a interac$iona cu genele,
pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea o
viafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafi
gi inspirali in mod begulat.
Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnic
diverse substanfe din corp, sub formd de urind,
fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme'
nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiile
in mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie, nu am
putea supravielui o singur6 zi. Poate ali observat
cd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au o
traedturi".-comunfujnediat ce..,sunt eliminate,
devia degeuri. in-iqf.erior, nu le soco
tim in mod deosebit de murdare, dar, in momen-
tul in care pdrisesc corpul nostru, n r Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomand
impure. i nfd
Lgqrimile sunt qi -ele. un- de$eu .eliminat de
cefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" .-aceeaqi
aye$iune*c^a-pe-celelalte. IJnii socotesc lacrimile
nu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid
cgrp-oJal_derivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo
I trezegte-empjia.
Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd
sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne
CUM sA NE AcTIvAM GENELE
aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastre
fac si se intdmple acest lucru, ceea ce indici
modul in care minr.es influenleazd genele. E pl6-
cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
berare--extraordina+5 care ne permite sd ne
simtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,
cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multe
p-gr oanejn vArstd menfioneazd. n
d1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru este
valabil pentru oamenii care ecdt
v€rsta lor. @de ne poate face
sd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tineri
gi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
pAnS*le lacllai, Urifreat-a [i-;r1r
mente.
urmarea unor activitdti gi formarea unor relafii
care sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.
- Ce nu e trecut in genele noastre nu este
posibil
Unii oameni suslin cd potenfialul uman e
infinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd sufi-
cient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfii
insistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sd
devind broasci, limitele noastre sunt predetermi-
nate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse
69
 Cooul,Drvlr,lel VrnTrr
au determinat adeseadispute acerbe. De fapt, nu
putem face nimic daid nu e deja programat in
genele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.li capa-
citaiea um-anf,s-@e.
Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invj-
zibile- pinl-aiunci, dac6, de exemplu, devenim
brusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici
- aceasta reprezintd doar a ri
e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-a
apdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abili-
t6!i pentru a le porni, fie abilitili precum lenea
sau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-un
anumit motiv. Capacitatea unei persoane este
inscrisd in intregime in genele sale.
Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau cel
mult 10 7odin genele intregului genom uman sau
set de informalii genetice se considerd cd sunt
active in orice moment, in timp ce restul sunt
inactive. Cu_alte_cuvjnte, 4e$ijieoom.uklinliecale
infor-
pa!-ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G,
a - majorrtat_e__
a ge_srslor-_Fg,*suo_t
folosifu:.
Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman este
limitat, tat"
de in-t-erpr.e$Ate4_g-_qqygnJlo-
nald. In primul rdnd, peq!ru_9-{t!e__g;{_igta-intoU
dp-auna-o-posi.bilitate. itr acest.sens, punctul de
vedere cd po*t-eltidul uman .esten elirni tat.ru este
gtse$it.Indiferent ce considerd creierul nostru cd
e posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care
CutvtsA tn ^ecrrvAu
cENELE
nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdt
gi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fost
inventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau si
'
zbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqn-
tialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjm afecta.$i
de-acffetilinif.axe pentru cd sA
i epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orr
Putea--hagina.
in acest moment, limita-umand pentru cursa
de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic
sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul
uman este nelimitat, acest record e posibil sd fie
redus la opt secunde,gapte sau chiar mai putine.
Omul modern este comparativ mai inalt decdt
strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud si
creasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii -
-
oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci
metri. Personal inse c -c-d*4gqste
lucruri
Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sd
se intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt
dacd e inscris in genele mele. Dar nu ar trebui sd
pot sd alerg o sutd de metri in zece secunde?$i
in genele mele trebuie sd fie inscris acest lucru."
Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru
care majoritatea dintre noi nu pot alerga la fel de
repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte
abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cd
genele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un
7L
 Cooul DtvtN el VtoTIt
leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar putea
stribate o sutd de metri in zece secunde ca
reactie-la--starea-de-crizd. D.a e genelor:
vii, i.limitelp a ceeace
este inseris in genele lol.
in povestirea chinezd Cdldtorie sprc Soare-
Apune, personajul Songoku, un cdlug6r, este
provocat de Buddha si scape din palma sa.
Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci
stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dove-
di unde a fost, descoperi@otul
fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insem-
neze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha.
Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi
ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi
mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi,
dar ele nu depdgescceea ce se afl6 deja inscris in
genele noastre, agteptdnd sd fie descoperit.
Genele noastre pot face chiar posibile acele
lucruri pe care le credem imposibile.
Miracolele se intdmpld. Majoritatea mira-
colelor implicd realizarea a ceva ce oamenii
socoteau imposibil. trlgi din funct de wederls
Benetic, le.sunLo-Berte a prggapqUlui.
I se
72
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
Talentul poate inflori la orice vdreti
Existd trei-"factgri implicati in activarea
. Cred ci
dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul
cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisd-
turile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu
sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc
imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respec-
tive. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice
agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E
adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt
corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[
este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle
exist6, fost irrrn sctivete. in caz con-
trar, cum am putea explica existenfa geniului? Un
geniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la gen-
eraliile anterioare, sunf.*bursr-activate
-qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cd
intrerWFtorul geneft a $i-apoi-o
dez,actrueaziude-Ia-o" generaSi,ela-alta.
ca genele noastre si confind nu doar
amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la
alta, ale intregului proces--evolufonar
c4re i.ttnde d+a lr'ngtrH mrrltor miliarde de
ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafiei
prcsecrl-rle-pvolufie- in uter .p-u9.9!-e
a?6 cd
e-ccasJA.jnformafie este continutd in genele
primei celule. Ppten$dril-b!-regu".-r^aseqmang_se
afld in genelefiec6rui individ. De aceeapdrinfii
73
 Cooul, DrvtN ar, VInTtl Cuu sA NE AcrrvAM GENELE

cu calitdli deosebite nu 4r trebui sd fie dezamdgili ryIn-941-Ll-yl de-""qqt-{e--flr-_yQlste

cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld sgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA m
mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele d plind de pasiune pentru a
copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti face lucrul respectiv. care std
cdnd ceva anume le va stimula talentele. Ui implinirea sa este
. Clt--eahva-€xcep+ii, .loi
e pe,-c-41e
-le-e.veji la-ed-olasqg!$A-su4!-eeeleqgi Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd

uruq-a$ilor . Prin educalie prenatald

rd. Prin urmare, puten--presupune infeleg ca
ttten-
cd genele nu imbdtrdnesc, cel "pu{in-n.u-Junda
!al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre
se vor schimba foarte pufin. Deqi for-

lucruri c deoarece ele

talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn sta- sunt considerate ddundtoare pentru fetus.
bile. pentru a vd Ar trebui totodatd si nu uitdm cd
&Ayqbg+otentinlq]. . Un tatd e posibil sd
Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru fi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseam-
glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$e- nd in mod automat cd gi copilul sdu va excela la
c.gaile acestora pe faptul c se n6scuserd aceeagi materie. Existd nenumdrate exemple de
artigti niscufi din familii care nu au prezentat
c, cp+iilniscutlde-pirinti fineri :ru niciun semn prealabil de inclinalie artistici.
voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient de
Pgrir4rla c-lrc-ize-ci
de ani. inteligenld ridicat nu au in mod automat o
inteligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,
' igqd!--a* aceqti copii au un coeficient de inteligentd mai
redus, i laftnjr_eu_un
niciun mod, de1-glUggg!_-i-n- sa .o mogtenire
-qT,4qa. ar1-m4i multe
m-areatd. $Bnse-.-de- a - avea--un -coefi eipnt .de _inte--l-ige4Jd

to
 Coour,Drvrr.r
nl Vrnlrr

superior. Nu stim de ce-dgt_ - ge ilI

._effi" pr.ogamate "cu-noientialul-cre gterii
upa,r-r_q
@ii, atunci ar purta gi
potenfialul opus, de reducere nelimitatd a
abilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol
supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare. ci.-natwa
pent-ru a impiedica
fac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,.,
aeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nucon-
teazd dacd oamenii cu coeficient de inteligenfd
ridicat se cisdtorescintre ei gi nici nu e mai pufin
avantajos pentru oamenii mai pu$in degtepfi sd
facd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie,
pplgnglalul este _aqe_lagi.
OriciL-e
Tot -c-e-.treb.sip--
pi,feee e--.gaiure$e. cum-sa-si
activeze genele.
ATITUDINEA INTERIoARA
$I MEDIUL iN CARE TRAIM
NE POT INFLUENTA
GENELE
Un nou nediu poate acfiiona drept
catalizator
ingdduifi-mi sd irncep acest capitol prin a vd
ardta cum o schimbare de mediu mi-a activat
genele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venit
in Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6-
tor la o universitate. Tocmai terminasem facul-
tatea gi eram inarmat cu o recomandare de la
Hisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Acei
zece ani in America m-au transformat intr-un om
de gtiinld adevdrat.
Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn
Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese in
domeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult
timp distrdndu-md decdt ducdndu-mdla ore. Toatd
energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor
activitdti comune cu studentele de la o universitate

76
 Coour, DlvrN el VtnlII
de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cer-
curile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii
care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd
notele mele aveau de suferit.
Peste mai multi ani, cAnd rezultatele
cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima
datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE
eram acela$i Kazuo Murakami pe care il
cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin
injqtdeaun4 9d e_qSU-1$*c_ql"care lr\an sc_himbatcel
nai mult dintre ei.
Sistemul de ._inralament universitar. din
Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Univer-
sitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente
fa!6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.
Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu
,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd,
dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nu
face nimic. La universitate, era posibil sd faci exact
acest lucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarea
lor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoare
doar un secol mai tdrziu. Cum se puteau agtepta ca
cineva sd aprecieze o asemeneamuncd?
jepg-qpZg.-rqsgeglgg,
lhiy_ersi-t4!.'il.e- seme-
_ nJL dper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT eunt
niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgi profesorii
in grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate de
supunerea lor oarbd fa!6 de convenfii, de filosofia
lor de cu orice pre!' qi de abordarea birocra-
"pace
ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea
78
A r r r u o r n r R & u e o r u r , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd
eram eu student.l
in acea perioadd, profesorii erau plasali in vdr-
ful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asis-
tenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, in
final, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitatea
necesard, era - gi incd mai este - dificil sd ajungi
in vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,
gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lip-
sit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd in
strdinitate qi determind o a creierelor"
"migrafie
din Japonia.
in ceeace mE privegte,deja md resemnasemsd
devin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost
aproape imposibil sd avansezin postul de profesor.
in fond, nu eram genul de student care sd generez
mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeam cd va
trebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul
1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor
defecte ale
sistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba
(494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdiscipli-
nard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inainte
f esr.utati di n f nq$ ln m ga,
distinct separate. Og+e_rrij de_Sbjgh. _s.qpl_
reevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiec-
tivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,
renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi
salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia labora-
tor. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe
baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd
acun mai multi studenti.
79
 Cooul, DIvIt el VteTIt
vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-a
oferit ocazia de a plech in America. Deqi aceasta
este o societate foarte competitivd in comparalie
cu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-am
transformat intr-un om ambi$ios.
Dupd cum am aflat de la gena producdtoare de
enzime care a fost activatd in momentul in care
bacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lac-
tozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafd
atunpi cdnd".glrnLexpus,eunui mediu.nou- Ele au
inceput si aclioneze imediat, ca gi cum ar fi agtep-
tat doar aceasti ocazie. acelagifenomen se
aplica gi oamenilor. Un nou stimul intr-un mediu
nou poate determina transformdri brugte. Japone
zii spun adesea: atitudinea qi dd-ti si-
"Schimbd-ti
lin!a". Aceastd schimbare de atitudine vd poate
trezila viafi gene pe care nici nu qtiati cd le avefi.
in .pazul meu, un,,np.g."mediu.
-ia*Qccident mi-a
schimlat viziunea as,upra.arseeateJ,o-ate.fi-socotit
gi -pmfesor. Am fost sur-
uB ad,e-_v,Af-a!,se_r-a-et!J.ar
prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe
sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand
noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd la
cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la
muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi
patronul unei mici companii, dacd profesorul nu
demonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croi
drum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd
credinfa giJ abandoneazd,.
Profesorii a-ericani se opresc adesea pentru
Arltuoltne & u o o l u l , p o r I N F L U E N T AG E N E L E
a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" in
cercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.
cos dacd descoperi ceva nou chiar gi o dati pe an.
Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'
Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproape
obsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intre
bare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:
"Ce
mai e nou in seara asta?". O schimbare survenitd
intr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,
dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafi sd
se menfin[ la curent cu u]timele informafii.
Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lor
pgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9! peemainqd cd
aoea€tL -dEruire-este-"ueceg@
$tiintifiee. Qhier-6i. postul unui
cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.
Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg!i_g31gr-"pre-
qi-ului,,.veifi-uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetele
de oferire a burselor de cercetare, ai cdror membri
sunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi,
te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungi
la cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor de
sumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci in
grad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de
onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragd
atunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nu
produce rezultate dupd un premiu notabil ca cel
Nobel e uitat, ceea ce dovedeqtecdt de acerbd este
ge"'petitia.
81
 nl, VInul
Coour, Dtvlt
Daci sistemul este dificil pentru profesori, in
mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad
inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest
post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu
ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe
persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de
muncd in perioada in care md aflam eu acolo.
o clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi
".qhqfdare,.reergae$g!1y-?."_p-e,u!rs-
A,qeesta
societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._la
-q,uni-
v.ersitate japonezd. Daci un laureat al premiului
Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un
anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni
sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegte sd
producd o cercetare remarcabild nu ar fi concedi-
at. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul
Nobel in Japonia probabil ci se datoreazd numdru-
lui lor redus. EJirH n3^mai,op_tincomparalie cu cei
doud sute -dg laurea"ti lg pre4qlul_Nobel americani.
Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ e credem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest
ei_ prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e..
fundamentale ale
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asis-
tenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sd
iijure supunere. Spre deosebire de acesta, dacd un
profesor din America pare slab gi nesigur, stu-
denfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazd
rapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Cele
doud sisteme sunt evident foarte diferite.
Desigur, nui
slgt-epnlexhem {-e--p_qpp_9[!iv. Dar ln ceea ce mi
82
A t r r u l l N n R & u p o r u l , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E
privegte, inlepenit cum fusesem in lumea acade-
micd japonezd amorlitd, totul in America mi- se
n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cd
merita sd muncesc.
Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de
laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,
nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro
poli intra in contact cu ei, ceeace inseamni ci stu-
denlii pot sd-gi imagineze fdri prea mare efort cd
vor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, sce
pul tuturor este de a cdgtigapremiul Nobel, in timp
ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot
imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de lau-
reali la acest premiu ne permite sd ne dim seama
cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,
sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta ne
deschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sd
mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea
seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte pro-
ductiv.
Cregterea se produce prin rni$care
Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr
Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi
. in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"
produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s
mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea
ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.
83
 C o o u t D t v t x r c , LV t n T I l
Probabil cd afi auzit de studenli care devin respon-
sabili in momentul in eare se mutd la cdmin, in
ciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nu
studiau acas6.Desigur, uneori gi opusul e adevdrat,
dar in-- gengqd._.0-ag9p+itind -qe_*ggeg9,3r.-**si
avanseze,mai{eggbd {_e-qet_ .gdinvohreze.
Multi studenfi americani i$i incep studiile
superioare la o universitate, iar masteratul gi doc-
toratul le continud la universitdti diferite. Aceasta
le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe
sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au
avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr
fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferd
pdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e!-ea,_completgide
a- face, .orice-.vor. Aceastd experienfi este foarte
semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora.
Maiori!-at'ea, Fr-afesorilor".petrec. anul,r-esp.ectiv in
dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS.
Cei mg!_mul-Jiqmelicam al".esEuropa. Aceste uni-
versitdli le acordd profesorilor ocaziade a evada de
la locul de muncd gi de a descoperi noi idei gi
subiecte de cercetare.
P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q!_-!!p.,de
de_plas q9.9.
-i-a gdu-s-premi..ul*Nob e! p entru fisi ologie
qip"*m;1{!9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi din
Japonia in Statele Unite pentru a-gi face studiile
postlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceput
sd excelezecu adevdrat in domeniul sdu. Ulterior, a
petrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf impli-
cat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in
84
Arttunrure & u B o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cerc-
etare, primind premiul Nobel ca recunoagtere a
realizdrilor sale.
Fdri asemenea ocazii, e dificil sd ne ldsim
inspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alila
Tubnn@nEge de
-ygLe. -as_
ofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi in
acelagiloc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schim-
ba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,..!_otul
s-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rd
de vedere. Dacd rimdneli in acelagimediu fdrd a vd
simfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f !9_Erc1p1!e!6
viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_f
imite.Eli-berafi-vdregu-
lat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi
a vi simfi invigo_ref _- p"g_p_les
-uerqtal gi fizic.
O schimbare de mediu vd poate permite sd
vedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputul unei
noi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care a
devenit opera vie!,ii mele, a fost rezultatul unei
asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meu
la facultatea Centrului medical al Universitdfii
Vanderbilt din Nashville, Tennesssee,era in pericol.
Nu produsesem niciun rezultat remarcabil in cerc-
etare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengi
din cauza englezei slabe de care dispuneam.
Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneau
dupd dezashul din Vietnam, era in recesiune gi, ca
urmare, performanfa profesorilor strdini, cum
eram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea a
americanilor.
 C o r u r ,D t v r Ne l V r n T r r
D_oc_t9g_$!qnley Cohen, un profesor destul de
excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de labora-
torul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul
Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-a
trecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un
om de gtiinld cu renume internalional. Spre deose-
bire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel ale
cdror laboratoare abundd de activitate gi atrag
tineri cercetdtori, Cohen avea numai doi.asip-tenti
cercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era.cel. mai, mic .gi
maiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_igu-
ran!6 cd r-ru_al6te__de-lpr__ca
un pa.Sibil edstigdtor al
premiului Nobel. in plus, in acel mediu modest,
conducea o cercetare asupra hormonilor de
cregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate
echipamente, se baza pe cele mai primitive, inve-
chite metode, injectdnd qoarecii cu substanle speci-
fice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cd
reugise sd extragi gi sd purifice hormonul de
cregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngd
mult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdn
neinteresant.
iglte. ai.-a nirydli-tlC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtor
gi a
ca g-
Qrqlamat:,Cred -am*Spgt. !qql9__{egg_qp.9rire.
Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE!91g?,ciare
-ce- " equas_erdgi,--ca urmare, q4gpa av-.e.
g! -911..-t9as111gpa.
legatru-a, De nu..md ajufi la
aceastd cercetare?" Deoarecenu obtinusem niciun
rezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotit
cd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecut
urm6torul an studiind dacd acest hormon de
Arrtuolxne & u e o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
cregtere gi cel care creqtea tensiunea erau acelagi.
Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul
Cohen fdcuse o gregeald.in ciuda faptului ci-susfi-
ngge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto
nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,
care ee.te socotit-d _a-._f_i factorul^ principal in
hlp_e-rtensiune.
Qr-atie..ap.estei.cer.cetdri, am inceput sd studiez
enzima renind gi aqg_de.yerrit ulterioq care a
dSgpifral . Dacd nu
"l;g;__fi-in€lnit g! 4sista! pe_."_Qolen qi daci el nu ar
fi fdcut aceastd gregeald, viata mea ar fi fost foarte
diferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mi
schimb mediul de cercetare din cauza anxietdtii cu
privire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",
deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mi
schimb subiectul de cercetare, cu siguranld cd ag fi
alescevadif erit.Mei!fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea
oggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri.,fld -se-'-.acupede
cqqc_etiy_il€|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.i
a enzimei renind._din_cauza- riscurdtnr .implieate.
Toate eforturile anterioare ale unor onmeni de
$tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fu-
seserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani,
g __o_prcgg!q_.r_e
p*gtqfi" in lendul oqm_gnil914p g!ii.:rta. Cercetarea
acestui subiect era socotitd tabu. Cum nu md
puteam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultate
acolo unde numerogi mari oameni de $tiinta
equaserddeja, daci mi s-ar fi dat ocazia, ag fi ales
 Copur, DIvIU el VtBTlt
un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare.
Dupd ce am inceput studiul, mai multe per-
soane m-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care il
voi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarea
lui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare 9i
rezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl'
nit, fie aq fi fost concediat, fie m-agfi intors invins
in Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intre
picioare. $i, dacd m-ag fi intors in Japonia in acel
moment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetare
gi mi-ag fi g6sit altd ocupafie.
Infomafia poate schimba viafa
!9 lelgd 9_c![*b".aree,
gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_
Susfinerea faptului ci informalia este importantd
poate pdrea ceva banal in societatea informafio
nali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obti-
nutd-dir-e*cl_priu-go@6, o sursd
adeseatrecutd cu vederea.
Iqfs111q_etiq_
l$_Jp.g:g[fup!- este de doud
tipuri: e din sursebine stabilite,
recunoscute, gi c din surse personale.
iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c este
d. E simFlu de obfinut. Trebuie doar
si te intdlnegti cg pgJs-aanedif_erite in afara locu-
lui de munc6. Cea mai comund formd de colectare
a iBformafiilor La un pahar de vin,
poti incepe sd povestegti despre tipul de cercetare
in care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand,
88
Arlruotunl & u n o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupi
ea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafii
este important nu doar in domeniul cercetdrii, ci
indiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseld
voastre.
Informalia este cruciali pentru succesul
cercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,- cdt
o._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-at€Lva-depune
mai*mHlt-efort ind
informntii neput'tca igue. Un profesor japonez
cu care am lucrat excela in acest domeniu. Trdise
in Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezul-
tatele cercetdrilor sale erau impresionante.
ci nu, m6naq -i^indq+4 cdU.d-par-lfgr3a
la
re-un i ruri -3l6iqtu dentil or $i onrnenil or'-^de^-gtiinfe.
CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqq pot
sa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu
ocazia sdJ intAl-
n19sc."int0lnirea cdt mai multor oameni era mult
mai importantd decdt mdncarea.
Am fost odatd Ia un seminar unde tofi partici-
pantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multe
zile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degi
profesorii au primit camere individuale, a€g-gJ_lre
fqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu mai
multiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg!.f-,el-g-qq?ia
Ha_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii.
Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfirea
aceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi putut
constitui inceputul unor prietenii importante gi
 Conul Dlvltt el VInTII
relelele personale extinse stabilite in acest mod
puteau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9
-jn&,{Ag,.9!ie,sus[inea el, putea schimba
uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late.
Existi numeroase m-oduri dife-rite de a
agd*Ua.lrf0rpatii. Unele persoane
gdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sau
templu un moment oportun de a face schimb de
informa{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce inte
rese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-o
comunitate de oameni cu aceleagipreocupiri sau
intr-o organizalie profesionald, aveli ocaziade a vE
stimula genele gi de a vd trezi potenfialul.
SAtt*plul.j1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevi
p_qaleschimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sd
treacd pe ldngi dumneavoastrd.
Valoarea cooperdrii
Ug_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la
activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd
lgjfLca-este-rIspl[titd. Atunci cdnd gtiu cd vor
primi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivali
si lucreze mai mult.
Competi$ia are loc in fiecare parte a societdlii
umane gi, din experienla mea, 9919c!{rile-__q!_iipfi-
f icp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi.
Pentru oamenii de qtiin!6, ocazia de a-gi vedea
numele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li se
publicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU! ln
cg^9.9sunJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind
90
A r r r u o l N n e & u r o r u r , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E
valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdrei
persoane implicate in cercetare este menlionat in
lucrarea publicati, pJirnul _a_f-e* g1q41m6,
lyal.g_arga
deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite .
persoanei respective. Prin urmare, apar adesea
conflicte cu privire la cine ar trebui mentionat
p"iqul.
, -e*p99&--r1.-
94 4u*fie
rec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giuda
or-dep-use, doar pentru cd se---.afl.
efo,rJur-il- 6 _{n-ql j os
gelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,indi-
vidul se descurajeazd,iar o persoand entuziastd gi
capabild poate chiar decide sd renunle. in orice
caz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozi-
tive.
Acesta,esie. modll eonvention-al _de pplrqre,
dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb,
persoana care a muncit cel mai mult aici pentru
cercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista
'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, a
realizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimul
nume este cel al liderului grupului de cercetare.
_ Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengi
sau lectori. Dacd numele liderului de grup a apirut
la finalul listei timp de patru sau cinci ani consecu-
tivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printro
promovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezul-
tatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoanei
care a muncit cel mai mult gi liderului de grup care
va fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest
91
 ^nlVrolrr
Coour,Drvrr.r
sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite.
Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun
el fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd labora-
me._1,r!.,
torul meu produce in mod regulat rezultate exce
lente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, re
putafia laboratorului nostru va cregte. Ca profesor,
acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prin
acest sistem, toati lumea are de cdgtigat.
Cq?}ui*de*persoane ...cu-.funcfiij*-Ele-conducere
c€I9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9.!o$qqg!_il-p1"lor
exig![-*!t -orice- domeniu. por-
4€-S-tg..{el+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face
acelagi lucru cdnd ajunge la conducere. Dar, in
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*de
vg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva
genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare,
una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intre
gul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care
ttg}Ulg_s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6birea
or€Anizatiei.
P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ud
pe care le indeplinifi: la
serviciu, in familie sau in couunitate, probabil cd
exist6=unele car"e*v6-.. eer*snJigl"un -bu4 _-lider.E
iEqnart_a-4i-pd_nu_ e.*!9_g_q9!spr
. Cqnd
re;nlizalile_qi___geF_trfl
g_p-F!l--!filpyaluate,puteli
simliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea
muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea
.qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bune
moduri de a asigura buna functionare a oricirui
A r r r u D r N E A & n r r o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e du
pe urma geuelor activate ale celor din jur.
hacticarea actului de oa da fdri
a agtepta ninic in schimb' este un mod
efrcient de a vd activa genele
Majoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a
primi ceva in schimb" constituie baza tuturor
relaliilor umane gi e adevirat cd relagiile personale
gi de afaceri cele mai reugite se bazeazd pe acest
principiu. il socotesc similar acelui concept care
conduce la pietate filiald sau obligafie gi respon-
sabilitate sociald. de altd am des-
,e
Iara a
t. Dacd wefi sd vd activafi genele, aceastd
atitudine este mult mai eficientd.
Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si
primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ce
urmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd
.entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atunci
cdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitat
contravaloarea lui. i-
es_tgdgcisd
a!a
Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
p4 esy-e_&I1-e*9
jlg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptd
o rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtiga mulfu-
mire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe
93
 Cooul, Dlvrr.l el Vrnlll A r r r u o r N n e & u B o r u L p o r T N F L U E N TGAE N E L E

&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lor invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fi
genelebenefice. aplicate in modul in care interacfiondm in via!6.
i de qtiintd din Anerica, potenliali
Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc ..!g[qror Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro
Qgeace $Liu, in timp sunt seqelo_.qigi extrag situafie difrcili
cg,q!ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relul- Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSi
tate excelente in munc6, d 6 de obi- aiihrdinea.-gohivitd pot contribui la activarea
c_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii se genelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili
q4qai ut intregul potenfial. n
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_!gdezvoltdgi
c!_e-e?_zi
o_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de pu- pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatie
tere, ca atunci cdnd comuniti!ile etnice gi familiile dif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd:
se reunesc pentru a schimba noutdfi. posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eu
ia__g-q_ce!d-q;f3S!_iiq,tif
igegq4l_9.-qrporane,numai personal aq prefera si md plasez singur intro si-
e posibil c4 un singur geniu, bazdndu-seexclusiv pe tuafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva.
inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultate Consider c[ cel mai bun mod de a face acest lucru
semnificative. i. pfez-euJ.se aplicd cercetdrile co, e-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe!{'. Cu alte cuvinte, dacd
mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgse alcdtuite din mai weli sd vE atingeli scopul, trebuie sd investili in el.
multe sau chiar zeci de persoane care se ocupd de Din aceast6.cauz6.,ii sfdtuiesc adeseape studenlii
acelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratd absolvenli qi echipa: economiile in
un lucru: capul nu e cea mai importantd parte a "Investifi-vd
cercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sE
corpului. De fap!,_ n-11,,,,,,,,,,,,,,,
e41q!q= o" ierarhie, denarece vd convingeli familia si vd permitd acest lucru. in
trei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final,
Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"- p9.1p-e;ye-rgn!ainvinge intotdeauna. Aproape in
!ie, eu consider cd am gdsit sistemul ideal prin fiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetare
cercetarea.mea"gnneticd, cercetare care mi-a ardtat timp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqte
qIgAIr*$i-Uqqr_-ales
abiliJat-eanecesard,fie-noraqul nu a fost de partea
dumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine,
celule, minunat
-S aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, in
petlrg
hLgELuJ-" g
.e.al 4Ug-u4-o-rge!+sm
viu. e pot momentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.
94
 Coour, DtvlN el VIpTtt
{qo-ie-q!-eJecare- p.rodu_crezultate atrag bani gi,
invers, Iipsa de rezultate conduce la absenla
fgndurilor.
Un profesor pe care il respect foarte mult mi-a
relatat cdndva aceastd povestire cu privire la
ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicat
directorului bancii ci intenliona sd foloseascdfon-
durile pentru cqpcetare, acesta i-a.spus cd era
p;1ina persoand-care v.enise pentr--u.a,imprumuta
b_ani peatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o
casd sau a pldti pentru educafia copiilor. Acest pre
fesor nu dispunea de garanlii, dar directorul bdncii
i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gi
facd o asigurare pe via$a.
E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd
garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-l
impresioneze pe directorul bdncii gi acesta i-a pro-
pus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era o
opliune riscantd. Profesorul a imprumutat o mare
sumd de bani care depdgeade mai multe ori veni-
tul meu anual. (Aceasta se intdmpla cu doudzeci de
ani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acest risc
gi de a investi totul in cercetare a dat insd roade qi
curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care a
pldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doar
s6mdnfa care a rodit. Am invdfat din acest exem-
plu, afundAndu-md addnc in datorii la un moment
dat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei avea
nicio recoltd de adunat.
Am vdzut cum aceasti investilie in propria
96
A r r r u o r N u e & u B o r u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
persoand a dat rezultate in cazul oamenilor in
multe domenii diferite de afaceri. O cunogtinld
dea mea a deschis mai demult un restaurant
finanfat exclusiv din propriile economii.
Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai
mult pentru cineva aflat chiar la inceput.
Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana
respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit
hotdr0rea de a reugi in afacerea sa. Riscul asunat,
munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restau-
ranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat de
oamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe
termen lung. El socotegtefaptul ci pldtit sin-
"gi-a
gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului
sdu.
Cand vd singuri drumul' introducefi
"pldtifi
riscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazd
sd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge
scopurile.
Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene
benefice sunt astivate
D-ia.e,m*enpnt_a.mea, oamenii care au succesin
viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd
un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa
vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bun
exemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de
c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la
Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi
mi-a spus: putea si-mi dafi o recomandare, ca
"Afi
97

Conul DrvrN.o.lVreln
sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq wea
sd lucrez Ia un laborator care a primit premiul
Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$ise
sd intre la universitate de prima datd, ceea cemi
indica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeau abili-
tatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd,
I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui pri-
eten de-al meu care lucra sub coordonarea unui
laureat al premiului Nobel.
Deqi era entuziasmat de cercetare, acest stu-
dent nu fusese deosebit de strilucit in Japonia. in
America insd, talentul sdu a inceput sd iasd la
Iumin6. Cdnd s-a intors in !ard, in loc sd ii plasez
sarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor un
student licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze
asupra cercetirilor sale. Dar i-am spus: ,Eqti profe
sor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu oblii
rezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei fi
concediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezul-
tate extraordinare inainte de a implini treizeci de
ani gi a fost angajat ca profesor de o universitate
japonezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrd
precedent in domeniul cercetdrii din Japonia unde
nu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd prin
toate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi
obline cel mult gradul de profesor asistent.
Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem
intentia de a da Japoniei primul profesor mai
tAndr de patruzeci din ani, care s6 provind din
cadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit
98
A r r r u D r N E A& u e n t u l p o r I N F L U E N T A
GENELE
profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajam
mereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiar
la nunta acestui student i-am informat parinfii cd
il voi ajuta sd devin6 profesor universitar inainte
de a implini patruzeci de ani. Degi uitasem com-
plet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezut
pe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succe
sul sau egecul sdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi
acest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea,
in acel moment, genele responsabile au fost
activate.
A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesin-
ite. Una a constituifo faptul cd qi-a
rcalizat visul de a lucra sub coordonarea unui lau-
reat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAl-
nesc cu un prieten din America la un seminar gi,
amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre
miului Nobel, l-am i11".6at dacd l-ar putea ajuta pe
studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd
lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiu-
lui Nobel", i-am spus eu.
,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe
cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mers
ca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cd
dorea sd se mute la alt laborator de cercetare, pri-
etenul meu american gi cu mine am fi vorbit
despre altceva. Norocul, se pare, a fost de partea
lui.
A avut, de asemenea,noroc Ai in altd privinfa.
Atunci cAnd lucrezi intr-un laborator cu un laureat
 Coour. DIvIN nl VIoTtt A r l r u o r N n e & u n o r u l , p o r T N F L U E N T cAE N E L E

al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje. p,grpogndeste unicd, del_ggg.prgta'ffezA

f_iecare_ e
Numeroase laboratoare de cercetare unde direc- c.
torul a ajuns la culnea succesului gi a faimei au
depdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd a Acele zone ale combinatiei noastre genetice care
carierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna cel nu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o per-
mai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Dar soand la alta. G@. Degi
laboratorul unde a ajuns el sd lucreze producea fiecare prezintd aceleagitrdsdturi de baz6, respec-
rezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingd tiv doi ochi, un nas gi o gur6, forma gi mdrimea lor,
iardgi succesul. ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existd
A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. De doud persoane exact identice. AcelaSi luctu este
reguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilor valabitqiaentru-f aele-noagtre.@rc!9gf...............ilepre
din Occident. $i in cazul lui a foet valabil acest zinti trasghrd _qemune,
Iucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii sale cg -exacf"-acela$i-€ienom.D-if€rcnFle se manifestd
in asemenea mod, incdt sd continue si foloseascd unei persoane,ci
nu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqul
aceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natu- $ in q r. Nu susfin cd toatd
ra subiechrlui cercetdrii sale i-a permis acest lucru. lumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doar
in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu un pentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Este
anrrmit Jip.de-perssnalitaje. Pe ldngd ati-budineasa literalm ente adevdrat.
p-o-a€yq-.f".afi
a*de-viata,se-p-F!pg_.dry1$g_-gp_lgqiv din cele mai
as]plam!49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxe avansate tari insd dryareitatii-xa,tudi
la-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caracter . Ages^lSase concentreazdasuPra
este tipic oamenilor de succes gi constituie toto srstudardizate-st-aexauqenelolde- admitere
QE!s-l-
datd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene sunt !e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s!e*-
activate. car
.eet-spepifudg inferloatri.
Genele- 9i abilitnfile - freeirrri individ
eunt unice gi_ e, iar momentul qi metodele prin
Pentru a obfine succesulin orice intreprinde$i, care acestegenesunt activate diferd. Prin urmare,
este important ca nediul*ti-eigtepul in carelucrafi Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capa-
sd vd respqgtgqnr-p-itatea.
Poatecd afi mai auzit ci citdtile fiecdrui student.

101
 Cooul, DlvlN el VlnTll
ATITUDINEA & napotul, por INFLUENTA GENELE

Ar trebui agadar sd educdm studenlii, dar

laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,
le carg 99b_gzeqzd,
exclusigpe_ag!_demult Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea mea
funclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinui
d a _aptitudinilor..latente din noi. atdt de mult". Dar Yukawa i-a rdspuns: ,$tii, eu md
Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4t
in pre. chinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisit
cd suferise de un complex de inferioritate teribil pe
dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc din
tot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawa
a
punctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,stu-
rdsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lfE1rr,ggri.
dc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme
ll9lt-d -st-rds-c-itiaveau o
Paf. q-4-f,9. s- parcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand.
Cdnd am
cutul. o
.are 841_eimpor- auzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, ea
tan!d,, dar._ a -sam-,_patibilicu mi-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, ag
a de--np-i_dqs_.cqp.eriri
sau creare-a_
a ceva putea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiam
nou.
de inteligenla mea. Cdnd studiam pentru exa-
E -lgsry,g!la menele de admitere la universitate, notele mele
Pr de erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisem
i,c_e_lp-g!!1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele sd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.
_a93{9.mice.Cdnd l-am cunoscut pe I(e i, imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflu
care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje,i_q1g&1,
cd erau mu$i a$i studenli irn situafia mea dupd ce
mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sd
dm fost a erau proqti,
rezolve o problemd de chimie de la examenele de
d-ar-nici i* -til*t
admitere Ia universitate in Japonia, degi erau
domeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
aIe.ti"ilor
str&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationale-
ayg4pgte.
P.qst&r-es_stq!9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1!9391e
Q[ob qgr__e_ qi
a regulilor nu_es.teindi-
catd, deoarecevaloarea acestui tip de ,inteligenfd"
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiului *cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afag-efl or, compani-
Nobel pentru fizicd,in 194g, care a devenit primul
cg{g _pd .exegutg pasiv ce li s.-9.sp-une gi sd nu
r02
103
 Coour,Drvlr'r
al Vrnrrr

gq-n-4p".+€pg*ry.1-o-@jioguri.
Acesta e un semn cd
societatea ca iatreg se-fuldepdr*,eazd,
d,e-educa$ia
cAACQAtfgtesguFra redirii m€rcanice. Acum este
momentul sd investim in crearea resurselor umane
valoroase, in tehnologre $i in proprietatea intelec-
tual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.
Acestea reprezinti cea mai mare contributie la
comunitatea internafionald. Din punct de vedere
genetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare indi-
vid trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abi-
litdfile inerente.
O-genii@pufini,dinhe
eiiSl-realizeazi-visele. Dacd am putea sd ne
activdm genele, cu cele trei miliarde de informagii
ale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de
curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd ne
permitd sd avem acces la partea neutilizatd din
noi. Acum, cdnd oamenii de qtiin!6 au inceput sd
exnmineizemintea umand mai profund, descope
rim cd putem apela la acest potenfial neutilizat.
Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuie
sd ne folosim minlile pentru a ne activa genele.
Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi este
perfectd pentru stimularea genelor care sunt
dezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate
descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, ca
gi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd rece
mand sd trdifi cu genele activate.
LnCTII DE VIATA DIN
LAB ORATOR
de noapte" conduce
"$tii$a
la mari descoperiri
in spatele marilor descoperiri sau invenfii,
gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd
lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia
actuali ne permite sd combin6m celule umane cu
'ciuperci
de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost
descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent
fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi
- respecta la literd instrucfiunile profesorului.
Frustrat a aruncat in amestec o substantd care
pdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile
experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la o
noud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6-
turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi la
reuniunile de familie, pot conduce la mari
descoperiri.

104 105
 Lnclrr on vleTA DrN LABoRAToR
Coout DIvIN el VInrtt

Numesc acest aspect din culise de inovafia. O .-gll._"clllgttigelarg

"gtiinfa slpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cere- se opun
noapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de zi", care con-
sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop ipplic=arti*ultg-rl-9ua-9.9rcetare.Cu cdt o persoand
sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse e mai informatd, _v*g_gg$g_sd
reuniuni. de zi" e ralionald qi obiectivi, i4-qeapi-rur-nou Fu'nionf.de-cereeta^re.Dimpotrivd, e
"$tiinfa qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"
avdnd o logicd clard qi ordonatd. de
"$tiin!a ip _c_-eJ1_qqg"-lera g_-"Li+_e*qu-
noapte", pe de altd parte, obline sugestii impor- lzrtare;"2
tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobig- €utarel pentru c[ le permite sd se arunce cu
nuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi eveni- capul inainte. Acest curaj conduce adesea la mari
mentele umane care nu sunt de obicei asociate cu realizdri. Buckminster Fuller, unul dintre princi-
oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de palii inovatori ai secolului doudzeci, a formulat
zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii, acest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qti-
iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce inld si fie un generalist, mai degrabd decAt un
sului prin care aceste rezultate sunt obfinute. specialist.
Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g!,,_q
fe4llgioreul
Mgi.q$ta-t_e?*leglt!-o_t* "-"qi
". Dacd qq:nqiinqpirt5$AAsd sec"etu n
c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonf
' ei
reprezintd. gandirea emisferei
a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezin- gal$Pepli-*s19!4e.
"
ernisfersidrepiHssau, pe baza terminole . t."
!g-p€,eea-a-
g.6nduea geneticd. in acest capitol, ag Sony a s
srgi_me-le,
dori s_f,_y[ impdrtiqesc pe care mi j11-.el_gp_o.qia.
t.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q1
le.am format de-alungul experienlei mele ca om de
gtiinfd cu privire la qi
acti varea4eneLror-pasive. i . CAnd am aflat
in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e mai multe despr de
important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vd
apucali de o noud cercetare. Cunoaqterea qi infor- Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""-
malia sunt instrumente valoroase, dar cdnd dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea
oamenii de qtiinfd se bazeaz6,exclusiv pe sd devini principala mea realizate, a inceput
"gtiinfa printr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
de zi", pot fi dezavantajafi. Pot aborda cu prudentd
s
106 L07
 Coour, DtvtN nl VIoTtt
inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtu-
it sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om de
qtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd re
nina se af16 in rinichi, cantitatea este minusculd gi
de asemeneaextrem de instabild. Combinafia aces-
tor doi factori genereazd cele mai dificile condifii
pentru cercetare.
l4ut-tr- oam-eai "de $tiinji-,qlg$aseri renina
rqgqq-te*a.n€a,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice.
Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medical
erau sfituifi sd nu o aleag6 ca subiect al cercetdrii.
Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.g
aq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi
Lzrtgtr.e.Daci ag fi
fdcut parte din departqmentul medical in locul
celui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incer-
caserd gi eguaseri inaintea mea, nu ag fi ales nicio-
datd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studi-
at renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagami
la Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si o
purific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de la
Sony, am armt norocul de a nu fi un expert,
deoarecein caz contrar nu m-agfi implicat in acest
studiu.
Am armt multe experienle similare care mi-au
dovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0!,prp- e -ri d"s""bd,
mlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in
i-pas, de exemplu, am apelat la manipularea
geneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cu
privire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua
108
Lrclrr or vralA DrNLABoRAToR
tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. coli
pentru producerea hormonilor umani, mi-am spus:
Hai sd o folosim pentru a produce reni-
"Perfect!
na." Acesta a fost primul meu contact cu manipu-
larea geneticd gi, din nou, se pare cd am avut
norocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare,
am cdgtigat cursa pentru decodificarea codului
genetic al reninei umane.
Cdnd am luat hotdrdrea de a introduce
tehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noas-
trd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari note
erau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacd
era o idee burrd sd ne implicim funtr-un domeniu
despre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiam
dacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeom
cd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceasta
era o formd de tehnologie extrem de avansatd.
Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii con-
dugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sund
iriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdt
subiechil le capteazi interesul, acest tip de stu-
denfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile merg
prost gi, in consecinfd, de obicei obtin rezultate.
$inkle-_-ru*_e:p_e
irnpotrive noaqtrd? .Il{91m9!ra nq__este inerent
.d f-rlecat
"gqiyn; qqdsionqtle
+_
judecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-ef
h".eXcg
qiv-L-de-clrnoa$ere 9i n6
@
poele,-face
si.+dvim-#;-d&t6. ffia o sarcind
109
 Couut Drvtu el Vlnrtt
nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in exces ne
e.face sd tr4gep conduzii pripite; concluzia la
care ajungem intr-o asemenea situalie e probabil
cd proiectul este sortit
pesimisti; $13rjgp-_--uLlg.p
egecului cAnd existd incd o qansd de reuqit6.
direqtgul-Untye$ilq!"__Tquklbaqi
me
Nobelin-fulg_logie,lgg
^are"maimulte sugestiipentru ob!i-
nerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry __fql1s?li
pJinFi i r; (2) au.?9-9.^r^I-L{a.ti
cquostlrts -ia- exsss;qi
+
(3) scapati de i_nf_orqq_aliile
inutile e. -i4tr-o
Iulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evi-
denld dacd va b azstj ex.qeeiy.p9_J99^bil9__gg$Irte
qau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor care
cunosc foarte multe lucrwi este de a ldsa deoparte
acele informalii $i de,--atgn_o"11a
expede-n$a.drn-.tre-
sq! P,€I'llutialemporar-
Egecul nu este o opfiune cdnd perseverezi
'70
Cdnd m-am intors in Japonia fur anii dupd
ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in Statele
Unite, am hotdrAt sd reiau aceeagicercetare de la
zero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. La
inceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit,
dar nu am putut sd renun! la renind cu potenlialul
sdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studia
insd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastd
perioadd, aps aflg!._g{exista p Jgnlr_ra
s[ aparlin ereif'r:. e din lum.eaqtiinfificd cu
110
Lncllt on vrelA DrN LABoRAToR
privire la acest subiect fuseserd impdrlite timp de
doudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld
r_canu se gasearn crerer.
P9b4z4,m4!;4ul_!o1 insd, colegii
eram convinq! _ct-fqllna se afld in
ereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"d
din
gelglut conline sl4q , gggqic sac
plin-cu*. h-ojuqo.ni.Pteg.upquand cd aceste glande
conlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin mai
multe din creierul-rap-{or squ porcilor. Problema
era cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare.
iEri trebuia p ca
m*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de la
aceastd valoare, q_m pg-t_ialaf.cd erau -.ne_eg,s_are
!qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn -
treigg-ci,..p4!r-s.g-q-q1-dp-
g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_r!Unde puteam gdsi atdt de
multe glande pituitare?
Mai intdi, am contactat ferma de porci de
ldngi Universitatea Tsu-kuba,dar nu dispunea nici
pe departe de numdrul necesar.Apoi, ajungdnd la
concluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei,
Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitat
fermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6nd
cdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne dea
glapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenlii
de la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de mai
multe ori pentru a le lua gi proiectul nostru a
avansat.
OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r-
111
 LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR
Coour,Drvrr,l
al VruTrr

fylul-degefului-!0aregi e agoperiti de o membrand in ti-p ce lucram impreund la decojirea glan-

durd ca cea.g.gp.1 care e prin urmare delor, ap t1q-e"put-trqptatpd ne intrirn in ritm gi sd
"".iutte,
foarte dificil de indepdrtat. am putea decoji ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incura-
"Dacd jat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .de
chestiileastea",Ug!a_m_!Bde-U!at eu studen-tii,,stu-
dilt nostru va uimi pe toatd lumea."De fapt ins6, ipo_bfuhftareau inceput sd creascd in convingere:
nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul. ar putea conduce la descopgrirea unui
"Aceasta
tratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primi
A-ceaqtgq"-gg$Ie-gerye@rii-.-nu ai de unde gg gtii
panaauincerci. Existd intotdeauna g_Bgqibil$gte, un patent in valoare de mai multe miliarde de
dar nlgiedgta..g_ ga utie. Acest lucru este valabil yeni."
igg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurteide-2i".^ e E-Wgp-lan"l -€ -epqqqiqa4-d-oanenii-sunt
, lid-erultrebuie sd aibd o-credinti neabi- Lm-sli_cdi 4l.teper-
-31g!!At-a!e'*9!
t!$6 trr:ezultahrl-dorit. _q
9g4e_y_o_t_q4 dgltue.
li_g-g_ Doctori,absolvenfi,stu-
Existd relatdri despreoqmenicaresuferdmu$i denli gi in celedin urmd chiar oamenicaretreceau
ani de o boal6 cum ar fi reumatismul gi apoi li se prin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiitoate
spunecd un anumit remediu, cum ar fi un izvor cu qgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind
apd termald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-ade ap gre, rezultdnd o cantitate totald
yFrat, depqoJeraca, dupa ae.fac.bai.e_gr*epa.reppec- de aproximativ [p_flg -kilograme.nup4 "9939:-etgrea
tivd, durerea lor dispare definitiv. lor pentru a-k^qqle"A.t"faacfgrmajntno=pudrd care
_qg$;n-
bareadin gendirca-lor derelan$eszd gene inactive, sem-Erlg-c:U*ress-trl, sd extr_qgtr_
q.4g-Je_g$it ,
!_qnp-fice.Degiizvorul cu apd termalE s-ar putea sd
fi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sig- Dg-pege!-e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
urantd cEa jucat un rol in vindecareabolii. in ace lutul l."fpsL.jg dg_i..."g"e,
lagi mod, cCIndu.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.e posibil, din cantiteiea la Qarene agteptam.
cei din jqrullUr_qed_Ei-eiin*acesta,D_grI_derultre , incdt prcinu puteamsd o vedem
bgr*e-s-6,er-e-ad5-..din.toati-inima. in viata au loc cll ochiul liber. Dar*gelpudn reusisem_sd purificnrn
multe egecwi, dar liecare din ehe apare din renina din crgier.
momenktl in care incepemsd credemcd am eSuat. 4+_ "4.lqt?!*i-"C4_q!- aggastd {esc.operire la
$imilil', a$t-1i.p.pq c.9ll9:!ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale de
1979 - oreuni-
dem cd mai ave , uuesudm-indiferent cdt @idclberyin
6'difGit. pd ia fie tucrurile. une selectdqi prestigioasd.C0nd mi-am incheiat

ttz 113
 Conur, DIvtt ^el VloTtt LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR

prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze fur- c&t i. Aceasta este atitudinea
tupo,asepentru faptul cd gi.de upll| -c,a;!!gtqr.
q+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire la Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipa
p1-e_z,e"nja noastrd de cercetare a reuqit in final sd extragd
{gninei in creier.
A4l invdtqt o relioasd din aceastd expe' renina. L_4g__e^gep_fia
care a urmat prezentatii-.mele,
r-f1el1l* oamenii de qti!1rJa-dir-; venit si md
hf4q_g.?_eg
rien!6: d cercetdrilor depinde rU $.-e-
telipite.Mu-$igri:qq.spus:
"Avefitto"o" .a i"pbnia
. To figqrat, dar gi la este un asemenea grgant economic." t
propriu in-s-eucul c. i. t pe+e_
p:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a!
d,,emult
Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:at furportati toate acele glande pituitare
tg__qgpl_qt-sd
studen!ilor sd incepem disdedimineald gi cu tolii din America?" in fine, am infeles. eu
s-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era- itrc.6 g_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite.
nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istorie Le---ammirturisit-s@. ,Nu le-am
mqi. scurte de zec.e.ani. Le tot spunesm celor din imFortat. ie.!o._atdlupea -
echipa mea cd e ca-un joc de hasebal: ,Nimeni din studenlii me! lic.g-nt-i$i p 9g.-trllgr alli dgclori 9i
aceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacd s-$$enfl chiar qglia _m-g-a.--.1*ep-_4j!-oj_it__umg_ la
continudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0* .a S"ansd.Si qfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea mai
dacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulin bund la decojit. Pore_c_I4pq*eade atunci incolo a fost
ajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd la 35-000de vaci".
"doctorul
ultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem la
prima bazd." Nu exigtd linie de soeire fu $tii4n
Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivali Nu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci"
iJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagilucruri -s-a apucat imediat de o altd sarcind dificild.
gi folosim tehnici gimilsls, part_egad_yersiy4 ezfta mostra de renind pe care o oblinusem cu
D-e-.pi
ocaziog=41_-sau,ys-inregistra .eSeeuri.Trebuie doar atdta efort rue- nu era
.q=Jg=m:og"B_pJ9!i_o.gsd,
s6- a$tepti-m-"-o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-in
fie in cometLindustria de care fusese salutatd cu asemeneaentuziasm poate
{iyer!i9m;p!r" b.urgd qalr orice .afaeere cu o- dozd
q dezbater'einternafio-
rg}tige*pg*pgltltiggez*"-^
"d
nald, dar nu era nici pe departe suficientd pentru
-s3+giqgge--49-,.9pnpetitie. e--sa,-.continudm
munca. P*efggvercn$aconduce la putere. Atdt timp
'
tt4 115
 Conul Dtvlx el VtBTtt Lrclrr on vlelA DrN LABoRAToR

- in plus, chiar dacd era extrasi din creier,
ecgpla era boy!4, $i, desare-c*eEso.pul
stgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupeala
gu.e:ri, eram incd -deBarte-.d€a:l atinge. $glulie
ideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisle
umane, dar nu se punea problema de aga ceva. Din
nou, nu gtiam ce sd fac.
Deoarecetocmai primise laude internafionale,
aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd.
DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudine
djferitE. e inceputul unei noi etape", mi-am
"Acesta
spus eu. cd suntem pe cale sd facem
"E-gn-gemn
un mare pas inainte." A,c_q*asti -atitudine"pozitivd
4qi-.apernis-sd-m6-relaxez. Peste pu.tin timp, am
aflat nigk'...v,egti-incitante: .cantitdgi mari de
ciuda acestui egecinregistrat de noi, qlq- schfqb-+t
St ap- frecu! ipqedrAt_La.dp,gqrftargfl "pp.d.ului
r e. Institutul P4gteu1, am presupus
noi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd toc-
mai terminaserd studiul cu privire la renina la
g,o-areci.
Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_ jgidgnlUif-1g!,qin
ginicHi-uani, am decis cd ar fi mai ugor sd o
9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acest
scop, aveam nevoie de U.n n J"{ggqBjt
care sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceea
ce nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am putut
obfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.
anunta ic cd rezultatele studiului nostru
/5
re.-

i$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eriprodug-ecu suc-ces.de-hac- vo"L.fi_gata-pgutu- gpa dea zeceacniversare a

tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcn- UlgyersiEJLTsukuha.Apoi q'-'m pnell-o- d14 leoi-
tgtc. Pitrg4-9e,9e_m* !4 epica fure. I ea
Dgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4m hptdrdt d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--de
studiul
q?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru,
ch|a'1daqd_+y g_t-iep+!pgig.-d_e-"9pre ea. Scopul nos- informatie era
trueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e Aveau sd ne
din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdm Liaig -desosire?
-snzirnei.
c93!fl -geUetic..s[ M-am dug _su_atrrqngl*,in_
FfAnt-q.gg sd aflu.
Tocmai eram pe cale sd incepem descifrarea La Paris, Institutul Pasteur a confirmat
codului genetic al reninei la*S_oareci pregdtindu-ne jtCeigtggli-+n.slaa
zvonul."Ng-pg!pj13p9ie-ee
pentru acest experiment cdnd am primit nigte De ce nu incercali sd decodificafi
in_qc_gpt.mornent.
v"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a, rgnlp de l4 maimute--*maidegrabd?"mi-au sugerat
marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice, g_g_ggesul
ei, sigqli_,p_e_ lor. Gdndul de a decodifica
tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in genele maimulelor dupd ce codul genetic al reninei

116 Lt7
 Conul Dlvrll el VIprIr
umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare deza-
mdgire. $i_!g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi la
su!6, in timp c-enoi ciutam in continuare maLeri-
algt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei?
Dar adesea, am observat eu, momentul in care
infr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmple
uqir-aeole.
An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in
Germania, pentru a participa la o reuniune gi
bqq- bere intr-un bar aproape de universitate, pro-
fund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunog-
tinld a mea, Shig_qla-dg N_ah_anislrj,*profesorIa Uni-
vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu!3ti3ip!e.rnqlf 9nal6 in
ud*-igeuq949r-*geg-9!jce' S-a agezat gi i-am
povestit totul.
Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin sur-
prindere:
- Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? in
acesl caz, $tii, c[gr-g4U_d_sin"eva
decqdificd noug- la suti_ dintr.o gen6,
fsaTle_ e.
- Dar noi nici micar nu am...
- Dggi..,yrp,i'te -vaajuta-Laboratorul meu.
E"a-ga=un dar--c-42\rtdtn ceruri. E adevdrat cd
avea loc o conferinld in orag, dar ocazia de a intdl-
ni nu doar pe cineva pe care il cunogteam,dAr toto
d _exp'grtin manipula_rpa genetici, precum
N -intr*:ultpi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala
ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd mai
aveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in
118
LrcltI ln vreTA DrN LABoRAToR
continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd mai
fac o incercare. Eneggia_qi- entuziasmul mi s-au
rctrezit la via!6, am anulat restul cElitoriei gi
m-am intors imediat in Japonia.
@flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioase
E_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-rele vinc6te
-tlef daf "g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebund
mi agtepta la intoarcere. Un doctor care colabe
rase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spi-
talelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanunte
in-,c-aztd-cxtixpnrii uttui,ri:richi cu o mare cantitate
de renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primit
un telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku.
- Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vd
rog si-l ridicali imediat.
Eghipa B-q-as-trd a fd,cut _rost de eh€sta-garbo
gci qi in miez de noapte anqcondus cAt de repede
posibil la spital, care se afla la peste trei sute de
kilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiul
pe care l-am oblinut ori mai mult
,desAt!n 4q-qllnorm.at-din
echipa noastrd.
Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm
care determind hipertensiunear nu
doar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele dona-
torului organului. Dupi ce am extras renina, am
impdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'Univerditatea
Tsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la
119
 '
ConulDtvluel VtnTtr Lnclrr on vr.e1A
DrNLABoRAToR

Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim agpec!-profund competitiv, un element de rivalitate

al_-reainei.
99{gl*.g-e-n9!i-c_ , Ingtitutul
Pgs!-egr dgig.'qe_ep:"opiq {-e*-linia--de-sostue $i noi
dea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dor-
mit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi
-a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuzias-
mali de a ne afla pe punctul unei descoperiri
epocale,incAt nu am fi putut oricum dormi. Acest
ultim, dispqrat-_-efqrL.a-dat, roade.
Pasteur
, In-sJ_itgJxl
nq te-r-uorrrrgs-e*
ined. care am desci-
S+ coaU ge"et..r^-flme - sce
pd*fbal. 19$], doar cu
trg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbd-
toreascd cea dea zeceaaniversare.
O-s-in-9ury6"-_ry_e_S2greimplicd un numdr enorm
de persoane. Privind in urmd, aceastdreugiti spec-
taculoasd, adUs f@,
ng.g{_flIgtW fi reqlizatd far[ coope' multor
4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferit
toate acele glande pituitare, numerogii voluntari
entuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorul
care a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit,
oamenii de la Universitatea Tohoku care au
rdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorul
Nakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-am
simtit descurajat, mai ales cdnd ne confruntam cu
un nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-a
convins sd continui.
cd posed.i-"un
de41at'-din llorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces.
Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-ta,epeCt-in acelagi timt Effit
udndru cd ceea ce fac e in fol-osulumanitdfii. Deqi
pe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirinminfs
li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat,
conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa,
_c999--99-faC-.are-totugi-ospmnificatie. Acestea sunt
momentele cAnd simt cd genele mele benefice sunt
cu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe post
de lider al grupului, acest sentiment este transmis
echipei mele gi celor de ldngd mine.
-ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintr
dung--la_-_qeruri",dare";<neEienta*-mj__f-qqp*_qg*-cIe.d
mai -sunt-probabil
tf+.giee-genelor"""din -celulele 9i nu la
Loa.s.tre,
.ceruri. E decdt un adevir
gtiinfific in acest moment, dglpqul!9._gyeIf"gg4te
d+.-ue u. Sd
luim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire.
Dupd ce am reugit sd decodificim renina
umand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi, unul
dintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten-
*"i 9^ ge,qglg feninei umane, Deoarece aceaste
relatare este prezentatd in amdnunt in capitolul
urmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sd
spun ci am avut probleme de la inceput. Indiferent
ce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. in
aceastd situafie de criz6, am fost numit sd conduc
snmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile

L20 LzL

ColuL DlvIN er, VInTtt
pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta
m-a linut departe de laborator pentru o weme.
Dcqu-e.c--e-*nu-!0si-fusesem'niciodatdimplicatin
aaie-'p6.na atunci, eram irrtr-o stare
4g -qa-4.,p
dg.etresscv.er $i,. drgp!--r,-e,7-u$a!, a sd decodificdm gena, in timp ce Institutul Pasteur
mr s-a ci tensi
atunci nu prezentaserd niciun semn de
hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest
lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca
tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la con-
cluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoi
digntivesd cred cd sun-Lh'ans-
m_=199*gamenilor - -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*- din
j tEa.--Apsqlt-iga!!isi-m.fuat-qiahrere
Rezultatele reugite ale unui etudiu
depind de intuifie
Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei
umane e qi un prim exemplu al recompensdrii
folo.sirii . Pentru a obline rezultate satis-
f6c6to are ale unei cercetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie
s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane
cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul
unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol in
succesul multor incercEri, nu neap6rat din
domeniul qtiinfei.
cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din
t22
Lnclrr nn vleTA DIN LABoRAToR
Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea con-
tra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat un
rol-cheie in triumful nostru. Dupd cum am
menlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusem
o fdcuse deja in proporlie de optzeci la sutd. Cdnd
am dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi
dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pe
punctul de a termina studiul, soarta noastrd s-a
decis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq
fi:gp+unsjp""lchinb : " Apre ciez amabilitatea dumi-
tale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem din
cursd acum', p ifr- -a,cel
_e-iat*
qrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fntlrmd pare ciudat, reactia
!g--e3l$x!rYg--gl9$roD-gg!9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-as-
care, din
PUIUL te
e.
Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul
"*g9:i!'-l-oig* . Aceistuden{i
r" ffi*'r:X
doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_oto ca
'sd-_-l]tp-lezela- proiect au. ramas. in.lab_qr-atorzi gi
noapte. cgnqent_rafiasqptq. cercetdrii. Eram sub
ef9--c.fltl'.g&enaLiaei gi am terminat decodificarea
geneiin trei luni. Fqptd s4 f+Spjiq* -"9*el!!."1-
qglienat5 in scopul i4-e*+iifig.gf
tj "e-o-dglui "al
Hep-el,ip,
Iggr-nei-snane ip*q]l*slq.-mnsglor de noudzeci qi
noud la unu s-a datorat.dg$UXilor neqlaqt_e.-ale
slUSlg$ilarla masterat gi doctorat gi scdnteii de
123
 Cooul, DtvIn el Vtnltt

intr-un bar din

..ip,J.ui!ie care s-a aprinq in mirre
Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intu-
itia conduce la rezultate pozitive, aceastd relatare
reprezintd $i un bun-exemph-al modului in care MIRACoLELE
genele sunt activate in stare de crizd.
in urmitorul capitol, aq dori sd vi impdrtigesc TIPARULUI VIETII
mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am
decodificat cu sutces renina umand. Dacd infor-
maliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom
reveni la discutarea genelor noastre,
c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafuriigi cum
qtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.

in domeniul geneticii qi al terapiei genelor au

loc progrese incitante. Fiecare pas pe care il facem
- indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproape de
infelegerea v conJinrrt in genele
qo-cctrc $i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putem
conlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd
'gi
mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e de
a clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi de
a ilustra influenfa constantd a genelor fir viefile
noastre.

Genele influenfeazd unii fastori

rnai mult dec6t pe alFr
Dupd cum am menfionat confine
o3mf -e--,c31g"t_il1!g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntd
d€_93[$i.Deoarecegenele constituie tiparul de bazd
al fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se

L24 L25
 Colur, DIvIN el VloTtt
s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o
g-e-n-Qtlcdeste codificatd in
m*.gta!ie. {pf-o.rm-A!ia-
pgtru. baze chimice exprimate prin literele A, T C
$i G, fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce-
, sgle- penhu-"s"inteaaproteici. con-
iqte iA -de--asemmea litene.-chi-
1 D9-9xc!0fu-s!--9"9pil-!9--na+te-f[re
j o, -ei este
,:e&g!e!a-
In acelagi mod, care este
responsabild de comportamentul sexual lia..mus'-
qylilgle de olet de gen masculin i
moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot
incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele,
pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de
femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde
interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg!g9gq!,f egz4_glAl
guverneazd comportamentul lor sexual.
Ln .cazul-qame-:oitrorins6, comportamentul sexual
este mai complex.
Nu putem presupune in mod automat ci incli-
nalia sexuald la oameni se datoreazd factorilor
genetici. La unii oameni poate fi de naturd gene
ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele
mediului sau ale altor factori diferili de informalia
geneticd. Una dintre genele unei tendinte sexuale
anume care este dezactivatd la pdrintele de sex
masculin poate fi activatd la copil din cauza unui
L26
M l n e c o l n r , E T T e A R U L UvTr o T r r
alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii
temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,
educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul
unde trdiesc. m
cdt de mul-t s-9{atore-?Zdgenclor
qi qes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.
$tim ci &4_e!tc3 influenleazi semnificativ
comportamentul sexual, care in fond influenfeazi
direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se con-
siderd cd joacd un rol aproape egal cu al
genelor in determinarea bolilor care apar la per-
soanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu
hipertensiunea. in mod similar, putem presupune
cd &fg!-oriinostaatali diferili de ereditate joacd un
rol major, dg_gareq-e vi-
eeq!-e--.-afe-q!-ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.
Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6ce vd dd
posibilitatea sd fili fo arte inteligenfi, daf gt _ul=.!g!-ul
"r
final y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele
din copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sd
studiati.
CQ! privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea -Garac-
te.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatele
plg"?g+te. Degi presa a
cg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-'
anunlat descoperirea unor gene care determind
fericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedere
qtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezate
acestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu e
cazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existd
dovezi certe care sd sus-tindincd aceste teorii. in
L27
 Cooul, DtvrN el VInIII
cazul musculifelor de o!et, putem crea un mediu
controlat cu stimuli externi ficqi pentru a studia
cum se gsmportd genele lot dar, deoarece acest
lucru este imposibil in ceea ce privegte fiinlele
umane, este mult mai dificil sd determindm gradul
de influenld la oameni.
exiqtd 9.ggn6 care sd deter-
Dggi--4.ggt1_m_'{a-c!
mine atracfia sexual6, 'y9glea7it
c .d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri.
Q9r-
de
lq"--9-Lsrc-ls""-
de a ni se face
so!$-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_!ry_g-idimineata,sauinvers,
te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni active
dupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-enta unei gene
carecontro,leaztr-aeestciclu.I!-q.-mi,!g--gp"ug--p-qasu-
lqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goareci
rq_ 19,?7 de cdtre o echipi de cercetdtori de la
Universitatea Northwestern din Statele Unite.
Degi fusese deja identificatd la baclp-r.iigimusculife
fu-otet, descoperirea aceleaigi gene la mamifere e
de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi
remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de
avion la oameni.
Suntem siguri cd genele sunt responsabile de
un mare numdr de comportamente. Vom infelege
mult mai mult despre acest subiect in viitorul
apropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar
t putea sd ne ofere pop-ililrtatea de -qgp_gtt&rlilila[le
o?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cu-
Dar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni,
L28
MInecolpl,E TIpARULUI vIETII
factorii de mediu joacd de asemeneaun rol impor-
tant. Modificarea genelor unei persoane este lip
sitd de sens dacd acqste ge,nenu,-s.untactivate.
Influenfa genetici asupra inteligent€i
in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extra-
ordinare. M{!"= p-erso.-a.ne Ju_hlsleg de c"e-, q,apjii
geniilor se _ ..."9U"
_."?_c--e-1-qgg1._,calit[ti
excep!,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi cali-
tdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea o
inteligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozart
a avut multi copii, dar majoritatea au murit la
scurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nul din cei doi
fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la
nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul
gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sau
chiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abili-
tate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda
faptului cE au-"".geUe-.,^eem un e, egte..Iggi-.pf-'gbabil
cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: igflgente.Je me.diului Si
m.gcqn|smul de activare / dezactivare.
Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili
in anumite domenii, aceasta e adesea insofitd de
excentricitdfi in altele. Deoarece copiii unui gegiu
sunt direc!_expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e
.j's,.@#
surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devind
precum acel pdrinte,la maturitate. De fap.t-,.
s_e
pgle
cd at6t factorii genetici,
ce! Si de mediu se combini
pentru a impiedicarecurenfageniului in arborele
genealogical familiei.
129
 Cooul, Drvttt el VlBTtr MlnecolnlE T T p A R U L UvTr E T r r

Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin,

oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe par-
cursul miliardelor de ani. Conceptul-cheieil consti-
tuie supravieluirea celui mai puternic prin selecfie
naturald. Numai cei care sunt suficient de rezis-
tenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbare
supraviefuiesc. in principal, mecanismul implicat
in evolulie este modificarea geneticd. 28 de zile
Genele noastre conlin informalii genetice din
trecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor.
Aflat in uter, fitul traverseazd rapid etapele evolu-
+
liei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intre
gul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoria
evolufiei este imprimatd in genele noastre. De
exemplu, embrionul din stadiile primare de dez-
voltare fetald ia forma unui pegte (a se vedea 36 de zile
Figura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd sub
formi de pegti sau reptile, deoarece, intr-un anu-
mit moment al dezvoltnrii fitului, aceste gene sunt
dezactivate sau, in caz contrar, corpul matern res-
pinge fdtul gi il avorteazd.
Motoo Kimura, un om de qtiin!6 faimos pentru
teoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Ia
teoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca orice
creatur[ sd se nasci este echiva]entd cu qansaunei
persoane de a cAgtigain mod consecutiv o sutd de
milioane de dolari la loterie de un milion de ori. 48 de zile
Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar,
dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperi
ci gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii
131
 Cooul,Dtvrn ^o'r,
VtrTtt MtnncolnlE T I p A R U L U vI I E T r r

invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in loc

sd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbui si recu-
marcheaaa- diferenfa-.deexenplu din-tre
noagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre'
opqSi-*m_4rn;rtd.
zintd un miraeot
fuglpinele constauir#fngruiZi gup$i intro
g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeauna
D_acd
estea&ctatl -ejr&mgfle=ggAetid
esenfiali,se_ LruL sag-dod.-punde din aceastdsecvenld care
joacd un rol crucial in funclionarea proteinei.
in Capitolul 1, am prezentat structura ADN-
Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situri
ului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul in
Existd foarte pufine sitwi active in com-
q.p-fr.ue.
care cele patr.u baze. chimice. A. T, ,C Ei G care
paralie cu restul secvenleiproteice.Dppiafectarea
formeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt comple-
alt_-ofp_drfi ale secvenfei pare sd nu aibd mare
mentare: A cu T gi C cu G. se
importan!5, ,sufe-rrti_dqp
apdificatd de aceste litere este-conjirru.td-in-dqu6- -cjrc-leglea?a
de cromozoml$r 'egleazd aeeleiprcteine gi p e
Z
etsd9ntd.ju_grganism.
s--eIy€ntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice.
Acest lucru este similar porliunii extinse, in
$ninoaeizii constituie materialul de bazd al pro
teinelor qi . g 4es.e-q+.,-e.gze
aparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre.
*tjqlil-de*Dxctnind
qel_e*Uls!e3*Zg__e_f_i_
pr.qdus in Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,rezult6 cd +gmai
u4-Jds*Rrocentdin cele
cgle- g$_grsnjafi amino acizii.
Proteina reprezintd una dintre cele mai impor- s@-eteq_tiy,
tante componente ale corpului.
aga cd nllgSlgl_senelor neactiyatedepdgegtecu
in
mult numdrul de g9l_e_?-c!iy-+"t_e. D-ar inactivie_tsa
lor-ar*rro--sens.D.-- np-lo*-
-tjpul-de_-pp_e!-qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.ri- bar{3:-as-[. Dagd..g"t_ryclgta
g:qt-ebr
malelor$ioalq-eadarsg4t*d&Ir!g_+._Q-hiar corpurile. nu ar
l6sa_loc_dpmanewa, ppttiggggggpugdatepuluiar
$i proteinele care formeazd lesutul mwcular diferd
ugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&renta
fi-tqF.teslea,eu"afectatd. $i urmarea ar fi gi mai
gravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru a
este determinatd -de A__mtngac_iz,ilgl_din
q r. Prin urmare, drferendele dintre
impiedicaacestlucru, @a
gene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg , Acest spafiu nu este cu
siguranld inutil. Compara{i numai gradul de
L32 133
 Corur, Dlvnt el VtrTll M I n e c o l p r , E T T P A R U L UvTr E T I r

distrugg-19 produs de o.rachet-d--intr,:un

oraqintens existat cazuri de diabet, dar personal nu ali mani-
qi intr-un degertsau"pedureintinsd gi vefi
p_o__pulat festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,
infelegece wea_usi spun. dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psiholo-
Dac"6in timpul qarcinii aparq 9-.an9.rmditate, glci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena
c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__!*qalddezactivati.
ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie
Rolul lsninsi in hipertensiune
vgbaf _e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,de Aq dori sd explic mai in detaliu procesul stu-
exemplu, ?pare degefqcg pro-
e ca19.19S-le-azi diului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frus-
duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prin trdrile implicate de aventura noastri in cdutarea
urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod si- tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a
milar, , o afecliune Ia nivelul sistemului inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca
circulator in care sdngele nu se coaguleazdcores- bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din
punzdtor, eS_-tp ,eAu_zatd_de- ine petru adulli in Statele Unite. Dintre cei care suferd
QargAp:lgl1[-ae4gilarea sAngeh'i. $ c- de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum
tp.-rii*eeaetici j.,o-qqAun 1o! m-Ult*mai* iryortant tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alte
al gi in ceea ce numim de obi- rngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pen-
cei cauzate de mediu", degi factorii de trupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_ce
"bolile
mediu nu trebuie ignorali. cd a.
Astfel, ggtrgl-educ la declanqareamultor boli: D-eoarece -*a
fi_e_ parlunctioneze-cereqt satr
A_!-4-qetq1._pd
ggqr-r_d cq{g Ul e_ftfpbUi s_afrUrdi_o:le,ae-deloc-afost qtiinld au_p,Leg-upus din _4g9_h1ajg!9_rmi
d. [a-c!oru care determind asemeneadefecte na! -hipedensiunea. Au oblinut un extract din
sunt inpa_i-neipeldoi: -e . Oamenii rinichi, alfjniectat.li chi duLfu .vend gi au descoperit
care se nasc cu "!*e;1din!agene-ttcdde a dezvolta o cd intr-adev{1 fdcea si creascd tensiunea. Aceastd
boald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatd -numit6- Jenind " ceea ce inse amnd
substa$4- e--fes-t-
niciun simptom dacd factorii de mediu sunt favo- ,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfa
rabili. in acest caz, putem presupune cd genele s-tS-t@d de la Figura 6.
care ar trebui si fi cauzat boala nu au fost activate.
De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au dpr._e_gurs_o-_ryg!hqruoo-gal^-ongtotensinogen,

134 135
 C o o u rD
, rvrr el VrnTu M r n e c o l n l E T T r A R U L UvTI E T I I

tensiunii prin producerea

care determind qreqtgpq.a Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticE
hormonului angiotensine. &.ej! jgrmg,n reprezin- Dupd cum am mentionat in capitolul anterior,
td q_Cg*gJFj9Iffi&tF hipertensivdcunos- Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identifi-
cutd astdzi. Medicamentul care inhibd carea adevdratei structuri a reninei umane, in
funclionarea acestui sistem enzimatic/hormonal mare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sdu
este acum larg folosit pentru tratarea prelios in ingineria geneticd. Din cauza epidemiilor
hipertensiunii. provocate de tulpini virulente ale acesteia, majori-
tatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli.
insd oam-fl*i-de-StlinJd implicali in inginenagene
Figura6
Prcasta func$onarea sistemuluienzimatic/hormonal _ticd prezintd un pa{e in-let_eSfAta dg gcg-st-orga-
nism, deoarece s-a dsyg$-!-g .r! p_ge3gi adg-cy,gta
cauzeuizlhipertensiune

rinichi
se contractA
qg!!!bp!a inlpm6se ftrgroa96
reacf ioneazi in -_Uterjorul
Vg-e*dui_dr_@Se, producAnd angiotensini, care se combini
cu receptorii. Aceasta determind qgsiracfa^ueavasului de
sAnge gi ca urmare cre$te tensiunea.
eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{e
g-e_Be-transferategi pentlg sinteza protei4elor pe
baza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli a
fost prin urmare analizat6 atent, ceea ce a fdcut ca
ea si devini rulm_aterial_d_e_siu_druide-al Si.ggrs-aa
qtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Def
apt,begtgriit-e-g-.colr
eonstituie qel mai des.-falopit.in-c-9r-q_etdrile
Ee-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane care
gi-au luat doctoratul pe baza studierii acestor
organisme se ridici la cel putingflJe-va mii.
Le9!e4{" ^E-"dr"-.I}ji _a,9*!q_$_"qeg-.*_dq
, in compara$ie cu pele lfef mi-
Ligrde ale genomului.-uma!, un att punct in
favoarea sa sub aspectul cercetdrii. a
a baglgrigi E; q
c_91i fgst, de-co-di-
figg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acum
identifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o

136 137
 Cotul, DIvIN el Vtnltl Mrn.tcolrlE T I I A R U L U Tv r n T r r

s_utdcincizepi $-igaptea tulpind a bacteriei E. CoIi, Figura7

Producliaproteineiumanedin bacteriaE. coli
ceea ce a permis combaterea pro-
$r*c",e;1_gpjqnuitd,
blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivel FIINTAUMANA BACTERIA
E. COLI
genetic.
O_datdcu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fost
de
imediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-sa
bazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*il
lUfu enrionalinJ$S. Insd, d9-o. .aceqtmodel
"p-19ce
era 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm in
mod clar st-uctul-a-s-a,re-ald.in acest scop, ay-eam
nevoie de o--"mare-cantitate*de--renindumand qi am
5- legare pentru crearea 4 po(iune de plasmiddecupatd
fobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce. ADN-uluirecombinat
Figura 7 ilustreazd de--a.--utjliza
lggte-
yla E coll p.g3t_rU_ a,"produce_prote-iaq_um,mne.
g
4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf
pre cum i n sn I in g, iJrtelfe ro n uJ $i -h_qtmq_nii.de
t_qi,p*e-
g-{Q$!Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglor 6. inserarein E. coli 7. fermentalie 8. proteindumand
l+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,
a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1s trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structurale
stautele precum , care este considerat umane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei va
recunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild si
ca.f iind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.
declangeze qi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul de
buit, -qa_f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fo st nece. transfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnis-
sare optsprezece luni pentru a obline doar cinci mUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotoru-
lui este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.
miligrame. Sp:_e- deqsebire de aceasta, e Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.
i, n--ep-erno-
it, sa p-r-o-ducem-oricaude CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a pro-
mova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.
-nnulJ.dorim. Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesar pentru sin-
Am reugit intr-adevdr sd obtinem renind teza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copierea
ADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt
umand din bacteriile E. coli. "-am_intdlnit integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul infor-
dgs-tule-dificultdti. nost^rg-_p-!_ructural mafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd inde
pendent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pen-
de. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^d pe
tru a realiza substantele dorite.

138 139
 Coour, Dlvtn el VlnTIl MrucolnlE T I e A R U L UvI I E T I T

c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtile companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a pro-

in- Jo.s de e, duce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sd
. Hgrpqrri,!_5ilro identifice adevdrata structurd a reninei cdt mai
teinglg.!qgAne_. rea-
_c-g;['sunt repede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor si
\zate !1.1jglglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prin se producd un inhibitor de renind.
urmare necesar d prin membrana impreund, am obtinut doud sute de miligrame
celd-Ar-?--4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepa- de renini qi am folosit aceaste cantitate pentru a
produse de proteinele E. colr"nsr-
rA-r-eg-Fq.b,gtgntei defini structura reninei (a se vedea Figura 8).
m ale*-qsJ€,e&.re_49*d9 _-difjpil_6.A$a cd reuqisem sd
producem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu
alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.
Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiec- Figura8
Reninaurnand9i complex.rlinhibitor
tivul de a qrea un model structural. Ddndu-ne
seama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze,
ne.am decis sdincercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri
-de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturd
de=,p-e-Iule;
de celule animald.
De aceastd dati am colaborat cu Upjohn
Company, e semFanie farmaceuticd internafionald.
Ne-am hotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viului
interes pe care l-a manifestat, contact6udu-ae la o
SCp.Jfu1n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qi
datoritd irrgisten+ei,mle de a t ealtza un studiu com-
plet pornind de la etapa de cercetare de bazd.
Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produ-
sesem de fapt renind umand. tehaica-:roastrd
pu!ea^.fi--utilizatA pentru-. a @e Sdgeataindicdinhibitorul.Restuleste renindumand.
ea_putea-fi_crieldizag Si fo-rmas a real6_ana-
-no_gre,
lizatE pe-u-tru "a-.folosi.Jsnina- in dezvoltarea unui
trat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o

140 T4L
 Coour, DtvIt{ ll VInTII
Cercetarea conduce adesea la rezultate
neagteptate
Produclia de renind gi identificarea structurii
sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a
fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd
aparlindnd aceleiaqifamilii ca gi renina a fost ulte-
rior identificatd ca- tiind u ial
g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au
irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un
nou medicament. Numdrul de decese din cauza
SIDEI in America a scizut in 1997 pentru prima
datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt
direct legat de introducerea acestui medicament.
Re-zultatelecereetirii noastre au condus de aseme
nea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii,
rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezecila sutd
pentru hipertensiunea datoratd reninei. Acest
medicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia.
Stturchrr.areninei a fost clar identificatd intre
199!_Sl_!9_91,!a*c,_ql dupd ce noi am
real&_q!nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nu
numai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta
sd produepm proteind umand cu ajutorul
instneriei genetice - dar rgaultate-le cercetdrii
noastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuata-
m-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au
pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g!$_e,!-o_
. Aqadar am fost foarte
. mu]-tumiti de rezultate.
Ulterior, ne-am intors atenlia spre
r42
MrucolnlE T T I A R U L U vTr E T r r
pentru a explora ,p3i mult tratamentele
pentru hipertensiune. Terapia geneticd este o
tehnologie revolgJio-4.ari care reprezinti viitorul
medicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vd
impdrtigesc cdteva din notle, progrese din acest
incitant domeniu al geneticii.
Decodificarea codului genetic face
posibild terapia genetici
din corpul nostf,u"-esteun.orga-
rllsm*du-indepeudent. O-cehrh hepaticd, de exem-
plu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celuli
hepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceasti
funcfie. Cum se fo_rpe-g_q!_ c,-o_rpuJ
uman-eare--este
selule?incepecuun*singur
+lqatuitdin*miliard.e-d-e
o;ryl gi fiecare celuld este dupd aceeapre
dusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintro
sursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo au
fost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt de
minuscul incdt era invizibil cu ochiul liber.
Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizatein
gtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia.
Progresele majore in tehnpl"peb- i gi
metodele g5jgr-qimentaleau simplificat foarte mult
extrac$ia gi examinarea unor organe precum fica-
tul. Dar cdnd extragem aceste organe, este impro
babil ea ele -gd fungtioLe-ze in acelasi mod-ga
elup_qr_ -gfl.e--ig igtrflilul
_qggdeC_. eorp:rlui. Acest
lucru este valabil nu numa-ipeutfuJ-e-p-u!1gi, dar gi
PgD!ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli
143
 Cotul, DIvIN .o,lVlnTtt M l n . e , c o l n l E T I e A R U L U vI I E T I I

in laborator, putem descrie ce face, dgl+g Et_im-in ig _fOA-q, o echipd de cercetare de la

contjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucruse,intdrrpld pj p-And Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",horsonul
cp-lula,se-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si ve- g4dgt-elind, cr1-.Jel-' r
rificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6,atunci cdnd este gaqflln*. Aceastddescoperireextraordinarda cap
mod ca.gi in labo-
irclocuitd, va fun.c$o-4g.jaa^c-eJa.$i ta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd
rator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona iden- eldp"!--ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdnd
tic, sg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1!-eest-e:ltat. se administreazd, in cantitdti reduse.Oamenii de
in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qriei gtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.
gpP-eJiP"P, au U_tilizdndte_hnologiacare permite izolarea unei
generat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea g:eneanumegi @sau iulqcuirea
ga, care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsj
gtear,sd
dg Lq .S_o..greci.PercepAndpotentiale utiliziri in
cd pentru trata- tratamentul hipertensiunii, o-ameniide,$tiintd au
m-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddar pTodqglgar1igrogfi-_"-e-p"!alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud
putea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgerca .e;3**4d*!rstd. a $ey_g-niJ gwidpnJcd
ggpgiggg+ygifg4g. eazd. Aceasta eqt-e-ggnos- aceastdgend ip formarea maxi-
-.+n

ctrti drept ,-.qi numdrul de gene ,d-"-9-gq9..-"_*!9"elejU*m*9"fi

fi aatl*genetic_-se
id.entificate""."care" .cutz.eazd-,boli --creqte rapid. Is*gqu r. I:ssmbillsd
@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti , a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt"dgl"
-timp_
h.qg111!
,fjgial me.caaip+C.Sqne_tic de activaxel dezaetiy.are +g$tgfe.Aceastaaratdcd e
qi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in trata- indgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice.
mentul bolii. Experimentele pe animale au fost Bteseeul--rzM unei anumite
deja realizate prin introducerea unei gene lipsd geneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"
pentru a depdgi handicapurile funcfiort" O ge-netic. Iatd o expliq-afie"-simpl6a-modului in care
*u sunt produgi goareci supugi acestei proceduri.
Aceastd tehnologie a devenit posibild cAnd oamenii
, -d"ttpg-qHr de gtiinfa au descoperit
ye,t!.c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuie e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulele
sd fim extre"nu-de-pruden$iin folosirea acestei stem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot gene-
terapii. ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O

145
 M r n e c o l o l , E T T p A R U L UvIr E T r r
Cooul, DlvIn lt, VrnTll

Iizate din femele. e a reninei umane a iost

gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[ s-tglf
apoi inser fiecdrui ovul fertilizat (a se
em--brionicd,.normali"din goarecele negtu 9i apoi
.unui goarecealb normal irn vedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in
introdusd
timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se -ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativ
paisprezecepui. De.-qb-i_cei, dintre.pui
divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid.
poarli g91g*.19nini.--umann. Am descoperit cd
Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-sure
gg1gle 1-e.an1rp-i-.umane
la goareci stimuleazd gene
gat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmul-
lirea puilor rezultafi care s-au ndscut cu gena me
dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti Figura9
metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva. gene lnserareageneiin owlul fertilizat
anume setrectate.
ovul fertilizat
Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagi
timp rwolufionari
Pentru a studia renina gi a clarifica mecanis-
mul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea,
echipa noastrd de cercetare s-a*apuca!-sl+roduci
$oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existi
niciun alt mod de a face acest lucru; acegti goareci
sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pen-
tru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii la h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq re
oameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor nind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpul
hipertensivi, putem exatttina modul in care genele _4gtivatd gi funcliona exact
uman. La .$oaregi,-_er-g-
sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi aga cum ne agteptasem,dg! tengfunee lor rdmAnea
normal6.
rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum
ali entaf,a. Apoi am produs goareci caf,epgg--e.dpg opusul
- precursorul hormonal angio-
$oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de la *_-T-ltt_q.:p+le
Tsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre tensinogen. $i in acest caz gena umand la goare-
duce goareci hipertensivi, am inceput sE impere ci era activatd, iar ficatul gi alte organe pro-
chem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti- duceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.

L46 t47
 Cooul, DlvlN .nl VInTtI
Dar din nou, tensiunea goarecilor era normal6.
Rezultatele au demonstrat cd genele reglatoare
atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenului
uman funclionau Ia goareci, aga cum ne agtep-
tasem, un succes datorat studiului amdnunlit al
genelor reglatoare la nivel celular.
pq carq
efe-c"!-
bngl!-9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4l^I!
incercAn q{;l o}finem
Eram tentali si abandonim, dar in schimb am
incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilor
nu cregtea. Am reluat testele la eprubetd qi, dupd
c-dtevaluni, neam-dalqggl*o*g cd renina uJoand nu
etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci
(algiotensinogen). De asemenea,renina la goareci
nu era contrabalansatd de angiotensinogenul
uman. Dupi ce am fost siguri de aceste doud
aspecte, a4 inpereche4t goareci care purtau gena
reninei umane cu goareci care purtau gena
angiotensinogenului uman. Can la t-re-iluni dupd
n4gf.ere, puii gc-es,tqr. -cupluri.. au cdpdtat
hipertensiule.
$oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi fac-
tori implicati in hipertensiune nu deveneau
hipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinatein
acelaqi goarece, se producea hipertensiunea.
Tensfunea*saximd la un goarece normal este de
aproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi era
intre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitor
de renind la goarecii hipertensivi, tensiunea a
scizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt
148
M r n . t , c o r , p l ET I I A R U L U Iv r E T r r
medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurile
anterioare.
Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipo
tensivi Tsukuba" pr.ful$tergerea un-e-igenecare prc.
duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.
Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacd
sistemul enzimatic/hormonal care declangeazd
produclia de renind a fost cu adevdrat implicat in
controlarea tensiunii la un organism individual.
Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor care
nu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusd
decdt a goarecilor normali.
O alti descoperire remarcabill
Studiul nostru a produs un rezultat surprinzd-
tor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,
uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe
recheati de mai multe ori pentru a produce goareci
hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam
inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in
fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi
de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce ten-
siunea femelei crescuse.Pentru a determina
agestui.' ef-w!-"nee$-teptat, am realizat un test de
sAngela femele gi am gdsit renind umand, care ar
fi trebuit sI fie- prezent-A numai Ia mascul. Ce
insemna aceasta?
La inceput rm presupus ci hormonul fusese
transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceas-
ta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund
t49
 Cooul, DIvtN el VtnTtt MrnecolelE TIpARULU
v rTp T r r

intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am Figura10

descoperit spre marea noashd mirare cd reninei Perioadade gesta$egi dinamicatensiuniila
Um4rrp afectasc fguEclailoamdprin placentd. Aceasta goareciifemeld gestanti hipertensivi
insea$na ce pe care fdlul-lp*mo$cue$edp
h p-qnn@--de*seluqa$-edin ar-nufea. in
Deqi ne aflim inc6 in stadiul orperi-
Fm,-"p.ul"sarcinii. t60
mentelor pe animale, aQgSf-eno-uqc-n- gt-Plrtea s6-se
hse,Eqgni. g'
in orperimentul nosku, efecbeleincetau imediat a 9.r 40
gF
dupd ce se producea naEberea.Dupdcum se poate 1=
vedea din Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentul
na$.tern(0).prg#g.F.-e--y-er-.dba zexr*l.zi, ajungeala
Hg,*
e"
punctul -ma:rimchiar inainte de naqtere gi reveneaIa 9.=
normal dupd na$tere in a doudzee.ean'. Dar orice .- too
dezechilibru func,tional eavzat de aceste gene *ar fr
menfinut. Aceastd descoperirear trebui sd confuibuie
la clarificarea gAuzelorsepticemieiLafemeile gestante. 4812
Rezultateleacestui experiment au provocat un viu
interes intenmfional. in noiembrie 1996, prestigiosul Perioadade gestageQile)
jurnal Science,care rareori prezintd lucrdri scrise de
oameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd se diferite de tensiune, pe l6ngd goareciide Laboratornor-
informeze cu privire la subiect qi a alocat un intreg -ali (a se rredeaFigrrra 11). Suu.tcmsingurul gnrp de
articol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe ce-I9ghre.-din-lune-agr*e.9I9.dp.Sa_tip.r"i dif-_e_ri'te
de
ceamai creativi descoperirein acestdomeniu de mu$ goarec.iientrq gbr-diltl hiperiensiunii
ani. _c,rescai
Neam confruntat cu numenoasteobstacoleitlr anii cred ci obfinerea acestor
de Ia etapa de planificare la incheierea studiului qoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi
hipertensiunii la goareci dar acestaa constituit o e,xpe tehnologie poate fr utilizatd penbm studiul $ analiza a
rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci nt.meroasealte boli, cum ar fi cancerul.
hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri Degi mare parte din materialul prezentat in acest
150 151
 Conul DIvIN ar. VInTII

Figup 11
Tensiuneala tipuri diferite de goareci

Tipulde goarece sanryirdin faza

Tensiunea
de constrictie(mmHg) IUnTNAREA
$oarece hipertensiv 1 2 9 , 1x . 7 , 1 $TIINTEI CU DIVINUL
Tsukuba

$oarece normal 100,4* 4,4

$oarece hipotensiv 66.9 * 4.1

Tsukuba
Progreselein ingineria genetici nffg!.lfgf
Tensiunea in fazade constrictieeste tensiunea
sangvind
maximd.
sangvind
ss leelg_ttgtudi
Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult mai
dificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtor
capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritd societdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingine
lui af, aflat cevadin miracolul genelor noashe. Cu c0t ria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateri
qto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_a€t_9gl-pqaiggllJ atdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primei
g,,runan.
9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9.. oi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat o
Faphrl _essfsli .g9$I'S!ig*f,l1$le controversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,ali-
jdlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul,
no_astre-*n*e- Rca$el€ enditicate.genetic care se vAnd in maga'
I starea de sdnitate sag {p=boaldm--:a--capd:Zat
dea lun- zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau se
grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimirea intreabd
mea nu pare sd scadd.Realitatea amprentei viefii este up rrca$ia
at6t de uluitoare, ingat pot nglqa! presrrpung gg-g-di-
.Datoritie_L"p_lg*r!pro-f
ggd-_q-oJ#ip-u!de Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticd
, enea oe vom orplora i:n folosesc teb&ologia*€ienetic5, sunt doud lucruri
eapitolul urmdtor. foarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci

r52 153
 Cooul, Dtvlx ^nl VtnltI ir,,rsrNanne
$rrrNlnr cu Drvrruur,

iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqtecd mo-

E prin urmare imposibil de se
ql99--4tr19-EqUl*Ee!ii. dificarea geneticfl in sine nu este un act nenatural.
parat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebarea Mai recent, Ugulgtia-gcneticda fost adoptatd ca
care se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sd o*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prin
p.prg-e-m--au"tehnologiademo.dif icaregeneticd. aceastd4g_etodd, su4t.hourlardate__c"g.fadi-
I
Dg-pg!9-td3g:cde-re aI cuiva implicat in cer- l€-9g" q"bsle"te +t"lg_tgIlce pentru a genera
"U, pot
c,etareageneticd, modificarea geneticd in sine nu grutafii, din care unele prezenta trdsdturi po-
este rea, deoarece este ceva ce a existat dintoL zitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizarea
deauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbu- incruciqatd,
ndt6fite, deoarece doreau recolte cu caracteristici li controlat
favorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folo
site astdzi in agriculturd nu mai seerndnd cu cele
ale plantelor de la care derivd. milioane.
I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi este in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils
reprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impre Sgpetice au inceput sd caute o-metod5.-mai,rapidd
sia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticd gi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatd
prin aceastd metodd. De fapt, aceastdmetodi con- cu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceasti
venfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintd tehnologie esenfial timpul necesar pentru
gxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hi- e*D:o-duce tulpini noi gi A-ebmbA! de a
brizii de plante imbundtdt-ite produgi prin poleni-
zare incrucigatd sunt evident modificali genetic.
Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incru-
cigatd insd poate avea loc intre--gp*eg1l
-!qg- ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$te
-dite. in plus, genele nocive sunt transferate impre' precum Himera, o creaturd din mitologia
und cu cele benefice la speciile hibride gi pot chiar greaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de
fi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qi $arpe.
a le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de E_.deVAr_Et_ ne-+ermite sd

qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac- asemenea tebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999-

teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd " telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste

L54 155
 Coout DlvtN lt VtellI Irr,rsrNannA,
$rlrNlnr cu DrvrNul,

ar trebui si progresim in armonie cu legile

cdgle v.or.pre-dxaehi-br-rzide om+lant[- F-au-om-
goarece.Chiar dacd se combini celulele vegatale 9i naturii, in timp ce facem tot posibilul pentru binele
umane, vor-disp.6rea in-timPul umanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vd
pr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegver- impdrtdqesc cu privire la
nafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va acest subiect.
avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil
Sentimentul prezenfei a,Ceva nircf
Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele? Sunt adesea coplegit de un sentiment de
Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferul uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire la
genetic ceqfib11r:lai{gn-!$gareacauzg!-qr.gi informafiile genetice. mi intreh eu, ar pulea
si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{-!t"b-9[-p.Le*qum $r
cancerulsaudiabetul gi ne permite sE producem in ? Pare ispseil ca nigte informafii atdt de
masd substante care sunt eficiente in tratamentul s6ynplexe gi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din
lor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintr- int€Usplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc ci
ficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii, e un miracol ea
inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind, . Aceasta md duce la con-
producfia medicamentelor gi energie. cluzia ci .Tbp
, am numit acest lucru ,Ceva
Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturii
gi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabd mdref'.
'
face posibil ceea ce era privit in hecut ca extrem Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagi
deimprobabil.i .Tot hotel cu. Russell L. Schweickart gi am avut
aga cum alimsnfslg sdndtoase consumate in exces numeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut de
pot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurile nagionalitate americand gi membru al echipajului
sdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor de pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui din
. ln acelagi timp insi dispune spafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remar-
de un pojeutie[-inpredi"bil, putdnd contribui in mod cd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:
evident la rezolvarea unor probleme de sindtate, , durspetienu_qjeqr_frgp_o_qj-pefe
v_4zst
de exemplu, gi la inregistrarea progreselor in biolo Ui€t4g:+e- ir-r-io-qle -.ek-m:a-no
gre $i medicind. silqfi!- ; qug*sruoJii---a[- -imi
Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum Pdmentului.A fostg"e5p_erienfa

156
 Cooul, DIvlll el VtPTtt iMsrNannA,
$rnllnl cu Dlvrr.rul.

a.t€t" de emotionantd, incdt nu o pot descrie in inspirat de acelagi sentiment. Nu putem defini
cuvinte." exact ce este acest mdre!". Unii numesc
"Ceva
Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd Iucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeu
PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obi- sau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricum
cei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fost dorim. - !s*trebgg___gA__Ul@_m_!f-cp4gtigg
uimit de aceastd,constalbarenrivind Pd$altul-din
oersoectiv
{---r--j-
a spatiului cos-ic. in
...... -+ - !---- Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,
acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i

con-tinutq-tl--gencle-neagtre-
decprQ*elene.cu este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine,
r. Qeacle-noas- va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fi
tre, care sunt con.tinrrte in* u$g-r gelJlettet incdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dar
de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin e tot v-a!i simfi fericifi. in co-paragie cu
{e.PqEu baze-chi'mice, insd, un milion de dolari nu inseamnd nimic.
ll[e--ityatdp_, SppUl-_qA lC fie_._regu.rrgqsatori
v.a!]l4Lg49rmde-iohrnafie este care-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi
- Ei gg_40 A{ pe rcL-,cj*-fie-aar€_arganism-riu c6+d B_qnt_.p,ici.Cred ci majoritatea oamenilor
d-e-pe PEment, dg-!a micrqorganis-e l, Flente, eni- acceptd aceastd logicd gi sunt recunoscdtori. Dar
mal-e_li ,qameni. Rviqt[.ia-jur de doud -qi]ioane tot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lor
pdnd la-doud sute-de-rnilioane de specii pe aceasti pdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logic
planetd, .{s$lui4$iJod ca,eg!_rs-salrd_gge*qqt4_f qgunqgtrqta-eib"e"genpratL
gcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolut ile---din urmd, s.e ejgng_g,p-in fiq
incredibil Si @. Dupd p6-
rerea mea, i a jn-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en
ar-.tre-bui_sdsgud-Lce _u
c .cqJxulllescoCevemiret'. careau fost inaintea noastrdqi, prin urmare,lg
Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic, . Desing putem sd o vedem,copr!-inu-
s de a eei-dioriprin
.e-s-tn-!t=s-bc!sqxea itqlea vielii indicd faptul cd g_qg_e_p-e_qe.g
.elrl-$qte
lune-St--d-e
*C__imp4r@i_ _g€t- mai multor oameni
ude p_e c-are,
o triise. $i eu sunt fdcut--heptst s6-mi das searca c&_d9._uqpp-riapt
158 159
 Cooul, DtvIn ll, VIolIt IMsrNennA,
$rrrNlnr cu Drvrr.rul,
I
este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cq i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali.
gcgstei existenlg c Dger pen ru-
pi_-Lrt-oi,str6. d. Dupd pdrerea mea, sufletul nu este
ceva de care ne putem da seoma la nivel congtient.
Genele au suflet? in general, o persoand este congtientd de ,mintea"
@in domeniul stiinfei sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gi
genetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri cu furie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continua
privire la ceea ce 'se intArndi duFi ce- murim. sd existe. Deoarece mintea aparfine lumii cong-
. Ge.nele-lnulpirinte sunt tiente, este inseparabild de carne gi prin urmare
trgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfel trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconq-
viaga continud. insd numi-..continuitatea genelor, tientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong
nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu sunt tient. Sdklul este legaLde acest tirem-li, prin el,
sinonime vietii. Sunt numar- , gi nu de lrrmea a
"Ceva-niref
. Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp!gg
reelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genele a.foslinjotde auna-junosibil-de- in teles
noastre, atunci unde gi ce este?Nu se gtie. Dupi ce I ii
uum ai -cu-qjutonr rAtiun $i a pi rti i con en
Sti te din
vom citi semnificafia genomului uman decodificat, noi.
sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea
si de,finim-in msd Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles
pre"gr.s.,_Age!,taJiehi. Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre
t| Multe persoane cred cd atunci cdnd murim ne n a proDus*
reincarnim. Cred cE individul posedd un suflet , ajunge la concluzia clg*enele
care se manifestd in lumea fizicd atunci cdnd
locuieqte in corp. Reincarnarea se referd la conti- a"fiinplgl- upane, dar pql-qs,6apq{tiLa
nuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fi . -cEer-aeg"g!!_{g!gll{e
definit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prin fieserageqa, . Este un
urmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrd- subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va
segte trupul gi reapare in altul. u*ooi'
Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cd "
Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noas-
qgeJqg]€a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne trd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confundassn-
tic. le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e ceptele,de-mfufegi suflet. Dacd vom face distinctia
160 161
 Cooul, DIvtN al VtsTlt
irttsrNnnne
$rrrNlrr cu Drvrnul

clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in
corpului gi sufletul apar,tine de "Ceva miret" - ne spaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele.
va fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea. Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd poves-
Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, este tire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi
esential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6., decOtcredem.
mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea exista Ati auzit :a,e-o-date-.de*a care-sd
in aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi ale P.t9$$-4- *de. rogii? Asemenea
lumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit nintea, cdt gi planteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgi
sufletul tiPsul genetic al rlbggl_ost"
vi,etii, putem descoperi cel mai bun mod de a inter- Majoritatea persoanelor s cd erau rezul-
acliona cu genele noastre pentru a atinge tgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp
potenSalul mnxim. dus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_e-
dB, rpSie
care-iumsd_gqrp-ul_-ugduge_
Suntem nult rnai minunafi decet sredem tr,9izeei--de-rp$ii.
Dacdnu era vorba de biotehnole
Alcdtuirea corpului nostru este perfectd. gie, atunci care era secretul lor? P-l4ntelg_fuge_sqd
Etepsre-^usEggsnn are mult mai multe sbilititi cuL$vale_, , cu ajutorul
dgcdt gi-95"pu.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cd soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hreni-
P-uf,pe33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunu toare. Unica-diferenta a fost cd
ect-e-atet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta *d_eq0tigeol
modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic in mod normal, este.esen$ial-penturr-cul-
,g
tlveree.plantelor.Acestea$i infig ridicinile in sol
pen-fig1qqt !g irregistrdm adevdrata semnifi' pentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive nece
creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd. sare pentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi de
qer, dar solul a fost intotdeaunasocotit
soatr€.;iL'lo
Sgh_yrrbarla p c0nd se
ui.-t-e
!g la-lsani dtnsBabul-cacmic. $i eu incep doar ca unul dintre celemai importante aspectein ceea
si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea ce privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul
mea in domeniul genetic. Dar deoarecemajoritatea SligcaJtlozamainsd a crezut ci acestlucru nu era
dintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intel- adevdrat. Socotind ci acea c4p_4_crta!-q.-.ine-r.entd
a
ni cu fealiJalea macrocosmi r plantei de a se dezvolta este inhihatd de-faptul cd
L!q1ci, e
normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime sc fix-qgza*-iR sol, si-a crescut

L62 163
 Conul Drvtn lr, Vlnltr
pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchi-
soarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberia-
rurile naturii. AggAS!_a _es-tp--eunoscut5--ca-
qi rczU&aful ar+f.ost plante-de--tomate
care au pro-dug dg m.ai mul-te r95ii
decdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut privi
viaf,q din p-ersBe-ctiva-unei rogii. Din aceasti expe
rienf6, putem vedea cd gi "ogiile au un potenlial
mult m ai-mareiecAL creden-noi. Dacd filosofia lui
Nozawa a ajutat plantele sd-girealizeze potenfialul,
ce s-ar intdmpla dacd am aplica aceasti filosofie la
oameni?
Degi depunem eforturi pentru a ne dezvolta
potenfialul, r ei
LUpitelp:q$gtle. Dacd pdrintu sau profesorii near
spune: poli sd oblii note mai mari?', probabil
"Nu
cd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdt
am fost in stare". Acesie-limiie se bazp,azfl3"Frpape
cu- alt€ .PerF-Qaue+ceea
cg.c-glr€Uhlrg-gfipgnct de vpdere e*hern de linitat.
Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpda
aqmtr!--emerientd qi ---cunoagtere--ca-absohtd.
Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd.
]{ozawa a explicat de eqx+
duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem in
jurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat ca
tisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ exa-
minez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzeze
intregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solul
constituia unul din obstacole." Conform infelepciu-
L64
irr,rsrNenne
$rilN1ercu Drvrnul,
nii comune, solul este necesar pentru creqterea
plantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee.
Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacol
pentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd se
afl6 in sol natural. in plus, solul impiedicd
furnizarea de enzime gi expune direct plantele la
schimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologice
sunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolele pre
cum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa a
ajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fi
eliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi dea
voltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fost
verificatd de cregterea de o mie de ori a producfiei
de rogii de la plantele sale.
Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindm
toate obstacolele gi le oferim un mediu adecvat
poten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este neli-
mitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori im
potenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia o
cregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane,
care sunt organisme mai complexe.Mi-arLdrrs sf,u-
Qj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa.
pot*facg
,
D
Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqterea
plantelor. Care sunt care inhibd dez-
Wlte$lWltg"+!"i4h&iuman?Unul careprobabilcd
le vine in minte multor persoaneeste
. Toati lumea gtie cd iggqrtle de
n-orqg-q=o*r-Ieuf
{--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali
165
 Cooul, DtvIr.l el Vtnlrr
nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu este
atdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biu-
turi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gi
jocul de noroc in unele cazuri poate contribui la
eliminarea stresului. D.acd--placerea pe care o
cdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qi
prostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine.
Nu satisfacerea acestora, a astdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pus
ppte-L!!g$l_g$38, Ce tip de g6ndire este nociv?
d care violeazd leerle---aafur.ii.
Deoareceoamenii au-sistem-ede valori rliferite, 111
existd in mod necesar un singur standard uniform
de bine sau rdu. Unele persoane vdd un anumit act
sau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ.
Aceastd discrepantd se produce adesea in viafa
cotidiand. Prin urmare, defini$ia corect
"modului
de a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gi
dezbaterea subiectului va conduce doar la gi mai
multd confuzie.
9i
,39@G
si -a-ne--hucura- de--ea. Prin
urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atent
natura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn
gI1iS-
?I;m_ i. Dacd putem face aceasta,
atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD.putea
pgue- in praptig{@ din fiin$a
noastrd.
166
Itrtgrxlnne $rrrNler cu Drvrr.lul
TriiF in armonie
E ugor de spus cd ar trebui si trdim in
armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem.toate
aeesieJegi. in plus, despre ce
furseamn6sd triiegti in armonie gi
cus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n!gds-.la-o.pereaani-laalta.
inlrecuJ' a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, dar
ia.
Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimul
secol gi medicina pare sd fi invins multe boli gi
totqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau si
identificim clar cauza hipertensiunii. in cazul.
hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6,
degi putem scidea tensiunea, nu putem in conti-
nuare si o vindecim, deoarece o
s esrnz.eazd.
-U$g-c.€nismrllld-€are*
-{e-xqgngj!.gpg4ta-dp U,is!-er. in
acelagi mod, care determind majori-
tatea bolilor nu au
fqg!---ince--identificate. Prin urmare, nu putem
sustine cd medicina modernd vindecd in mod efec-
tiv boala.
Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gti-
in!d, daci vor, d singurd poate
rezolva ceva. i e
lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444!99e9"qti-.-$i
oamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificd
nu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu,
,. vdd at0L-St-ii-p.t€"*cAL.gi-religia- ca
L67
 Coour,DlvIt lr, Vrnrtl
qi, prin urmare, caut
un mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil in
aceastd epocd modernd sd acceptim o religie afec'
tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqi
timp, nu putem sd ne punem credinla numai in qti-
intd.
Aqadar ce putem face?Am trei sugestii pe care
leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1)
sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald o
atitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndim pozitiv.
PCstuafi-vd intonfiile nobile
Prima propunere, de a avea intenfii nobile,
este cea care a armt un impact profund asupra
viefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de mai
multe ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Ia
renin6, am avut norocul de a fi primul care sd
obtind anumite rezultate. Dar subiectele pe care
echipa mea de cercetare gi cu mine le'am ales
initial pdreau imposibile. De ce si md implic in
studierea unor subiecte pe care bunul simt imi
dicta cd e mai bine si le evit? put, am fost
condus de UAndria mea de om de gtiinfd, de
agbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acest
Iucru s-a schimbat c _q!9._llrgeJut_.gs_examinez
t . $i totugi, a fost palpitant sd
concurez cu cei mai mari savanli ai lumii, dar
alegerile mele s-aubazat gi pe convingereamea din
ce in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor-
168
IMsrNanpl$ulxlnr cu Drvrr'lul,
.' turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$ir-
mi acel oCevamdref".
Dupd cum am spus inainte, aceasta nu este o
entitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Dar
cdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-a
transmis prin genele noastre de la generaliile pre
cedente,
Desigur, chiar dacd nu sunt cel
mai strilucit dintre copii, acest pdrinte va fi multu-
mit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi,
indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Cand
am inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, in
viata mea s-au petrecut evenimente care m-au con-
vins cd intenfiile mele au fost recunoscute.
Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dea
roade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Ceva
mdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor mele
legate de studierea genelor, am ajuns sd realizez
c6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitive
activate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqte
normalul.
Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinlt
Cea dea doua propunere a mea este de a trdi
neincetat plini de recunogtinld. Viala este plind de
suiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd ai
intenlii nobile. Ce putem face pentru a ne menline
entuziasmul in asemeneamomente? in cazul meu,
md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai
dsgqriti rortoei5l i ngeui o_zrtasii_ag.aqlreJt detoJ_rta
169
 Coour,Drvrx er, Vrnrlt IltstNanpl $rtrNlrt cu Drvttrul,

darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi deqerui--Eqg@

p" .ilHTffi
e. Eru-z-im-areoiol,
I diaLo eu, se afld e. Aqadar,
Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cd I
I
degi egtp,un. qrgan independent,-el.p-pte
r. abntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu. ,
Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd inclusiv vase de sdnge de diverse .limensiuni gi
mecanismede filtrare, i@pen-
tru a alcdtui rinichiul, pentru_a iade
, c€re, plini in corpulrman. Dgcd ana-
,
pirti ale corpului. Sd ludm de exemplu o
bepatici. necesare funcfiondrii
sale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in r_epardia_-celuhre, care sunt legate exclusiv de
, fql!rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in celula individuald. @dbtr+r.qJes
cazul unui angajat care lucreazd in cadrul unei , structura
companii. Eludpdisese pen- asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6nge
Eu- acea-comnranie, uLar-Pgtg@. $i tohrgi, qeu-d
hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&ajndividuald pre e_
prie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rnei
celule.Pe.je o Parte, e
herreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindi- formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracte
Si funstianegg[ja interionrl organului risticile inhegului. Acest lucru e
aglqqqs $i-seleetiv , ci gi intre
SE exsminam aeeagli_rglati-e_ oelqeni5l*gggtgtate, oameni gi Pdmdnt sau osmeni
9i Univers. Qtr totji f'r"em parte din Univers. Tff,+
e
culj- I crcqrm acglei ordini.
artera Frinnipal6.QAudvaseledacaqge_qg_gpropie Pef_t_iglpCsee_lqdet
de-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz6. darwiniani a evoluliei a dominat soci-
etatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat

170 L7L
 Conul DIvtrqnl VlnTIt
prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai
adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai
adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care
numai invingdtorii se pot bucura de viald. Viala era
socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde
existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigd-
tori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ
e din rasa -timane=va -fi -constihitS-din
invingetori $i c inevitabil din invinqi
care ar trebui eliminafi.
'60 furs6, Lynn Margulis, biolog la
i1-t anii
Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a
evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice,
ea sebazeazdpe ideea cd viata a evoluat prin coope
rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefu-
irea celui mai adaptat. Aceasti teorie explic6 proce
sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi
vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6
nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai mul-
tor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlu-
crat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo
lulia la urmdtorul pas - celulele care posedd nucleu.
DeSi -ap.pastd se concentreazd auspra
nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu
nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwi-
nian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse
etape de evolufie de la maimule la omul primitiv,
respectdnd insi, conform unui arhe
"legeajunglei".
olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cinci-
zeci de milioane de ani ale unor maimule
172
ir,rstNnnne
$rrrNlnr cu Drvrr.rul
antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya,
existd dovezi cd maimufele impdr,teau hrana gi se
ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii pu-
ternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se
intre ei. Dacd ddm crezare teoriei lui Darwin, am
evoluat printr-un proces conflictual. $i totuqi, teorii
mai recente sugereazdci mai degrabi a fost vorba
de o cooperare simbiotici. Studiile cu privire la
modul in care funcfioneazi geneleindicd, de aseme
nea, c5".-.bonil._e*:ecentesunt mai compatibile cu
le.g-il-e
naturii.
C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_r-
q4-e _peqllu
Ig$f:rg!$-Ap-rezultate, doar penhu
cqAe*3fl.4pq, aipi. Eu personal cred cd existd ceva
pentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele per-
soane poate nu sunt de acord cu mine, aceastdati-
tudine poate face viafa mult mai pl6cut5.
sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de
mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd ne
bugufdede-fiecae,zi, indiferent dacd se int6mpld
ceva special sau nu in ziua respectivd.
Menfinefi-vi gdndirca poziffi
Cea dea treia sugestie a mea - care cred cd
este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv.
173
 Conul Dlvtx el VIBTtt
Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum
wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau sufe-
rim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e
vorba de egec cdnd nu reugesc sd fiu primul care
incheie cu succesun studiu gi md confrunt adesea
cu situalii care par imposibile. Dar indiferent c6t
de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeli
iglgxgriea.lunl, nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, in
monenteh--rlificite, cdnd totul pare sd meargd
prost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu . s, atihrdine "pozi-
tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea de.a-.v-e-dealn
sens.gi e Prin. care tre
cem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdm-
pH. Dacd vi se pare
imposibil acest lucru, l',
p,aglntple - hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-' near face
4iciodat-6 ,r4$*"
Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd prin
tragedii, q1-ge_gl!19$_9-q_9egtdtr1
ggle_ plgytLq_dur*-se$:qe!!919 -Dgfe4pite.
Aceastd perspectivd ne poate ajuta
ptQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii!+-derriza
oriceni_s-arf
. 4pe.l l_ta!qq_Lqzgqza_pe
fgpte. Dupd cum am explicat,gOndireapozitivi ne
poate activa genele,stimuldndu-necreierul qi cor-
pul si producd hsr-moni-.b-enefisi. Din experienla
mea, sunt sigur cd acestlucru esteadevirat.
qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qi
spate, noaptg $i zr, puter,e-qi sldbiciune.Deqi un
lucru pare si aibd doar o singurdlaturd, oricAt de
L74
InsrNenne $rllr.tlnr cu Dlvlxul,
definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+g-
e-a--aleeelii.Iatd de exemplu SIDA;
unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDA
reprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate
sexuald. Privind in sens mai larg, existd foarte
puline perioade in istoria umani in care imorali-
tatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,
oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoriciri
mult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sau
ciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd
cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d
sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este pro-
dusul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum
ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.
in schimb, propun un punct de vedere diferit.
SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besld
pe*carq-am..arurosmlt4pen5.acun. Virusul HIV nu
ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge
. Deoa-
rece ataci gi distruge fortdreala sistemului imuni-
tar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza
unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate
sau.care in mod normal nu sunt fatale.
Corpul uman este echipat cu -uR de
apef-arejuopresianant L:1m-qa egte.-plbq de
teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed
qu-bacterii$uHtoarc de
boli. nostru in hoarde. P*acd
welggl_g_sUp1ggefuiescdupd ce ajung induntru gi
se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne
175
 Conul DtvIn u Vrnltt
p entlu g-le -dist'fl*ge-inainf"e-ca*acest
\rc,r1r-91 qfld loc. A.gestsistem posedd u;0--e4!-9!al
uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge
care-p.dtrrurdin corp in qeeln$itimp.
Anticorpii de obicei combat microbii in luptd
,,corp la corp", ceea ce inseamn6 cd in organismul
nostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi
a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqest
lucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e.
Ereere-geni pscedninstructiuni pentru comba-
terea...rmilioanrde-.micro-bj+i virugi. Dar cum
cunoscmodul in caresd ripostezecdndnu sepoate
qti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_q
lgate
informatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastd
intrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din dome
niul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul la
premiul Nobel de nalionalitate japonezd Susumu
Tonegawa,care lucreazi in S.U.A., a adus un aport
major la rispunsul la aceastd intrebare. M-ecanis-
a ces a unei afaceri pe parcursul mai multor gene-
nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor:
d eq!9$visele--in-*!i care pol.fi- p'ombi-
pentru a qrgAgulncorpl
e.aresd reaclioneze la microbi specifici. Degi existi
o varietate limitatd de elemente componente,
qane*de$ticotpi
PPt fi-@i
djferife pentru a proteja corpul impotriva invaziei
majoritdlii mimobilor.
Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistem
minunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul
176
Itr,rstNanne
$rtINlnl cu Drvruur,
unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebui
sd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudine
pozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
nazuriin-eare-etiludisea-tscafuilda
e efista=u0u&e-
unui botnav in timpul tratamentului a stopat
declangareaSIDEI. DeSrgeqdirea$ozitiua poate fi
dificil.de'pu*"inpraetipe, utp'e_gd
-
v.i.* afecteze--negativ, genele. Atitudinea pozitivd
reprezintd factorul cel mai important in influ-
enfarea genelor, indiferent cdt de negativd este
situatia.
Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenace
DupE cum spuneam, orice lucru are doud laturi
gi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineasci
doud roluri importante Ei totugi contradictorii. Un
rol constd in transmiterea corecti a informatiei
genetice de la pdrinte la copil. in acest scop, infor-
mafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi pre
ceptele de familie care permit conducerea cu suc-
rafii, informafia geneticd transmisd urmaEilor
noghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este de
a intrefine 2ilnis celula ca pe un organism indivi-
dual. insd lumea externd care o inconjoard e intot,
deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organis-
mul sd se adaptezetransformdrilor din lumea natu-
rald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare,
existd momente cdnd recombinarea geneticd poate
fi necesard.
L77
 Cooul, DtvtN el VlnltI
Genele indeplinesc acpste doud roluri conflic-
tuale prin formarea unei structuri helicoidale
duble. Pe scurt, aceastdstructurd conducela o can-
titate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul
A-DN-uIui,ceea ce face posibil pentru genele noas-
tre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantd
gi in acelagi timp si facd schimbiri drastice in caz
de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abili-
tate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a
r6spunde adecvat stimulilor externi.
Genele ne invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd
caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi
tenace. A fi curajogi inseamnd a fi capabili sd incdl-
cirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci
cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau
decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul
cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am
descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a
introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse,
deoarece era evident cd nu puteam reugi prin
folosirea metodelor convenlionale. Aceastd
tehnologie nu fusbse aproape niciodat6 utilizatd in
acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd
incerc, am fost primii care am decodificat renina
uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un
precedent sau pentru cd eram un amator in dome-
niul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului am
fi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca
oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase
seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd
178
ItvrsrNanne
$rrrNlnl cu Drvrxul,
genele se recombind in mod radical ca reactie la
modificirile din mediu.
in ceea ce priveqte tenacitatea, nu md refer la
a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vd
opune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vi
chemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, sunt
preocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu am
schimbat subiectul cercetdrilor mele de peste
douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la care
l-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAnd
apoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastd
tenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curaj
cea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd
in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemenea
cu tenacitate de convingerea mea initiaH cE
cercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd
contribuliilor utile pe care le va aduce la imbund-
tilirea calitdgii viegii.
in acelagi mod, genele sunt tenace in angaja-
mentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge
nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,
{. munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pen-
{. tru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni
se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu
alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexi-
bilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic
metodele pentru a atinge un obiectiv.
Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd
existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.
Dar genele, tiparul oricdrei forme de viafd, nu sunt
779
 Cotul, Dtvttt nl, VInTtt
alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite
exoni au inscrise instruclirini specifice, in timp ce
altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par
sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd
deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel,
in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe
cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. in
acelagi mod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoud
necesare.Avem multe de invitat din aceastdcarac-
teristicd a genelor care este relevantd atdt pentru
societate, cdt gi pentru modul nostru de viafd.
Tot ce ni se int6mpli este neoesar
Vorbim adesea de noroc qi de nenoroc gi ne
intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastri
sau nu. Vorbim de asemeneaadeseadespre coinci-
denfd sau gansd. Folosim aceste expresii pentru a
descrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nu
le putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdm-
pld este necesar, atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastd
convingere sebazeazl.pe experienlele care dateazd
inci din copilirie.
Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracd
gi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinlii
mei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar mai
tdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weo
tabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd,
iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul fami-
liei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre sunt
in rai." Mnma imi spunea acelagi lucru: ,$tiu cE
iMsrl.renna
$rlrNlnr cu DrvrNur,
egti supdrat din cauzataberei, dar nu-ti fd griji. Am
depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,
sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatd
lumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam in ajutorul
altora avea sd mi se intoarcd inmiit gi cd nu conta
dacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefii
mele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd viala
mea era conectatd de cele ale generafiilor succe.
sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sd
mi mu$umeascd gi imi doream adesea sd puni
deoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine,
nu doar in rai. Privind in urmd fursd, constat c5.
vorbele mamei mele s-au adeverit. Am cdldtorit in
America pentru studii cAnd era incd foarte dificil
pentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fost
peste ocean de multe ori de atunci.
Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sd
spund cd banii ar trebui folosili nu doar pentru
propria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nu
ajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiu-
nilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii.
Partea pe care o sacrificdm e cea pe care am
depus-o in banca raiului gi ni se intoarce mai tdr-
ziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E ca
gi cum am planta un copac care nu va face fructe
decdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cd
gtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucu-
ria congtiinfei acestui fapt este recompensa noas-
tr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strd-
mogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau
181
 Coout DIvIN el VtortI
g6ndifi-va la un !6ran care planteazd seminfe.
firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul de
primdvard inainte de venirea iernii prin
imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Daci
dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pen-
tru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de
recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata.
Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili
solul inainte de semdnat.
De ce a fdcut bunica mea acest lucru? Cred cd
a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre!" 9i de
credinla cd, dacd ne ddm continuu silinla sd facem
lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele per-
soane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am
verificat singur acest adevdr. Niciun scop nu poate
fi atins fere consum de timp qi uneori efort
aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pier-
dem curajul in timpul acestui proces, aceasta se
intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld.
Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat
in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai
mare secret al succesului este de a persevera. Nu e
ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd
credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea
fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest
lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat,
ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cd
nimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld
de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce
am realizat pdnd in acel moment.
t82
irttsrNA,nne
$rrrr.tlnl cu DrvrNur,
Cum sd menfinefi echilibnrl
legilor nahrrii
intr-un capitol precedent, am prezentat rogia
hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd a
potenfialului latent uriaq care existi in plante gi
totodatd gi in oameni. $i totugi acest exemplu
ridicd o intrebare: de ce nu se produce acest
fenomen gi la plantele de tomate care cresc in mod
natural? Personal, cred cd din cauza principiului
de autolimitare, de restric{ie.
in cazul fiecdrui mediu specific, natura a deter-
minat un numdr adecvat. Dacd o specie animald
depagegte un anumit numdr, populalia va incepe
intotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlin
un numir adecvat pentru supravieluire ir acel
mediu.
Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul gene-
lor. Conform unor oameni de qtiin!6, anumite gene
sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul
lor, care in cazul unei gene inseamni supraviefuire
gi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,
indemndnd celulele la sacrificiu de sine gi moarte.
Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre
supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimi-
tdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu
ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezas-
truoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sd
se hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd sunt
prea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici
spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
183
 Cooul, Dtvtt'{ el Vtnltl
sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat,
qi moartea constituie o parte esenliald a acestui
proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6,
avem nevoie atAt de gene egocentrice, cdt 9i altru-
iste. Acesta este mecanismul care menline echili-
brul pentru intreaga PlanetS.
Spre deosebire de acesta, examindnd compor-
tamentul uman, ajungem la concluzia cd am pier-
dut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei
cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate
rezervele de petrol gi gaze, am ras pidurile de pe
suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosis-
temele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in
agriculturd, incercdnd sE oblinem recolte din ce in
ce mai mari. Asemeneaacfiuni, care pot fi descrise
doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evi-
dente. Dupd cum am explicat mai deweme, avem
nevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu
suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend
apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi
latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd
practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu
legile naturii.
Poate plantele de tomate din naturi nu pro-
duc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece
sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd
acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extra-
ordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in
mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest
lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci
INtstNenne
$rIrxlnr cu Dlvmur,
gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd
ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin dis-
trugerea mediului inconjuritor sau prin modifi-
carea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia
face posibil acest lucru.
Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de
molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqi
eptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acest
lucru ni se pare sinucidere, dar in acest fel
impiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze alte
molii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care
este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a
depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru
inamici. Se consideri cd in acest mod le arati
prdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd in
acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea
trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru
viitorul speciei.
Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri
din aceastd supunere la legile naturii. in caz con-
trar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,
deoarece nu putem spera weodatd sd transcen-
dem legile naturii, indiferent cdt de mult am
intierca.
in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau
oamenii sd spund cAnd vorbeau despre o fiinld sau
o fortd care transcende umanitatea. Unii o
numesc Dumnezeu, iar a$ii Buddha. Dar in timpul
studiului genelor, care sunt doar o parte a
Creafiei, am simlit esengaSa gi am fost profund
 Coour, DlvIl al VInlIt

emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din

congtiinla existenlei a ,,Cevamire!" 9i aceastane
poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle
umane.
Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem
incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si con-
tinui sd explorez esenla vielii nu doar din punct de
vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9i
religoas6.

186