Miscellanea Historica et Archaeologica

in Memoriam Dragoș Petroșanu

(ediderunt: Costin Croitoru, Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru)

 Volum apărut cu sprijinul financiar al
Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea și
Asociației pentru Apărarea Drepturilor Tinerilor Vâlcea
 Miscellanea Historica et Archaeologica
in Memoriam Dragoș Petroșanu

(ediderunt: Costin Croitoru, Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru)

Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”

Brăila, Râmnicu Vâlcea – 2019

Colegiul știinţific:
prof. univ. dr. Claudiu Neagoe, Universitatea din Pitești
conf. univ. dr. Cosmin Bărbulescu, Universitatea din Pitești
cercet. științific. dr. Costin Croitoru, Muzeul Brăilei „Carol I”
conf. univ. dr. Ion Gheleţchi, Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu”, Cahul

Coperta, macheta grafică, prelucrare ilustraţii: Costin Croitoru

Tehnoredactare, rezumate: autorii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Miscellanea Historica et Archaeologica in Memoriam Dragoş
Petroşanu / ediderunt: Costin Croitoru, Ovidiu Vasile Udrescu,
Alexandru Nălbitoru. - Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol
I", 2019
ISBN 978-606-654-351-4
I. Croitoru, Costin (ed.)
II. Udrescu, Ovidiu Vasile (ed.)
III. Nălbitoru, Alexandru (ed.)
94
902

Autorilor le revine responsabilitatea științifică a lucrărilor publicate.

© Toate drepturile intelectuale asupra prezentei ediţii sunt rezervate autorilor, editorilor și editurii.
Reproducerea integrală sau parţială a textului ori ilustraţiei se va face doar cu acordul scris al acestora.
 CUPRINS

Cuvânt înainte............................................................................................................................................ 7
Vasile Diaconu,
Răucești-Dealul Munteni. O așeare cucuteniană pe un drum al sării? ......................................... 11
Ion Tuţulescu,
Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei ........................................................................ 19
Alexandru Nălbitoru,
Câteva aspecte referitoare la etapa finală a epocii bronzului în partea de sud a României .....33
Ana Maria (Buliche) Gorobica, Nicolai Gorobica,
Aspecte politico-militare ale pirateriei mediteraneene în lumea antică ....................................... 41
George Dan Hânceanu,
Mărfuri și rute comerciale antice. Rolul de protecție al cetăților geto-dacice de pe Siret..........53
Ioana Ștefan,
Drumurile romane de pe teritoriul judeţului Olt, regiunea Oltenia ............................................ 77
Marin Toma,
Arta culinară: o știință auxiliară a istoriei? ........................................................................................ 91
Claudiu Neagoe,
Populația Țării Românești în timpul domniei lui Mircea .............................................................. 103
 Costin Croitoru,
Contribuţii la istoria lexicului monetar românesc: nume de monede grecești care au circulat
în zona Dunării de Jos. I. Costanda și Constantinat ...................................................................... 109
Vasilică Vernescu,
Despre unele încercări de revigorare a activităților portuare la Brăila, după 1828 ...................119
Ion Ghelețchi,
Îmbunătățirea căilor de comunicație din sudul Basarabiei în prima jumătate a secolului al
XIX-lea. Construcţia drumului de poștă Cahul-Leova .................................................................... 131
Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru,
Despre o cască germană din Primul Război Mondial descoperită pe teritoriul localităţii
Mihăești, judeţul Vâlcea ........................................................................................................................ 143
Petruța Bardan,
Specificații privind impactul crizei economice din anii 1929-1933 asupra personalului
didactic și sanitar din judeţul Vâlcea .................................................................................................. 151
Aurelian Chistol,
Relații româno-britanice în perioada premergătoare instaurării regimului carlist ................ 157
Marius Răzvan Țîrcu,
Relații româno-iugoslave în perioada iunie 1940 – aprilie 1941 .................................................... 171

Lista abrevierilor ..................................................................................................................................... 183

Norme editoriale pentru următorul volum ....................................................................................... 185
 CERAMICA DE TIP GORNEA-ORLEȘTI DIN NORDUL OLTENIEI

Ion Tuțulescu
(Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoțeanu”, Vâlcea)

Abstract: In the present contribution we want to put out some issues related to
the typology of ceramics belonging to the end of the Early Bronze Age, respectively to the
cultural group of Gornea-Orleşti. This cultural group originates somewhere in Central
Europe, from where it will then migrate to the east and southeast. From the point of view
of the typology, for the northeastern Oltenia, there are identified 11 types based on the
researches of the last century. In relation to the rest of Oltenia, here, in the northeast,
regarding the evolution of the decor it can be seen the assumption of the specific motif of
the horizon by the late Glina communities. We report that in the last 20 years, the
archaeological research in sites belonging to the period in the area under study was
stopped. This situation is specific, unfortunately, for the entire area of Oltenia.

Ceramica, prin plasticitatea formelor și a decorurilor sale, a servit pentru

cei preocupaţi de perioada preistorică drept „fosilă directoare” în încercarea de a
distinge diferite culturi, dar a reprezentat și un vestigiu sensibil al amprentei
culturale a grupurilor umane1. Dacă ne raportăm la olăritul din epoca neolitică,
ceramica din perioada bronzului timpuriu reprezintă un regres din punct de
vedere tehnologic. Acest regres poate fi pus pe seama sistemului economic
preacticat de comunitățile umane ale epocii bronzului timpuriu.

1. Materia primă
Mai puţin cercetat, materialul aparţinând grupului în cauză este împărţit
în două categorii2:
- ceramică grosieră sau de uz comun;

1
Felix Adrian Tencariu, Ioana Robu, Experimente privind ceramic neolitică, în Carpica, XXXIII, 2004,
p. 54.
2
Marin Nica, Date noi cu privire la geneza şi evoluţia culturii Verbicioara, în Drobeta, VII, 1996, p.
19; Gheorghe Petre Govora, Descoperiri arheologice din Oltenia privind epoca timpurie a
bronzului, în Thraco-Dacica, 9, nr. 1-2, 1988, pp. 137-138; Idem, O preistorie a nord-estului
Olteniei, Râmnicu Vâlcea, 1995, pp. 38-39; Cristinel Fântâneanu, Perioada timpurie a epocii
bronzului în bazinul Oltului Inferior, în Buridava, V, 2007, p. 27.

Miscellanea Historica et Archaeologica in Memoriam Dragoș Petroșanu

(ediderunt: Costin Croitoru, Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru)
Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila-Râmnicu Vâlcea, 2019, pp. 19-31.
20 Ion Tuţulescu

- ceramică fină.
Ceramica de uz comun se diferenţiază de cea fină printr-un amestec
omogen, având în compoziţie nisip, pietricele mică şi uneori cioburi pisate3.
Arderea puternică l-a îndemnat pe Gheorghe Petre Govora să-i adauge o subgrupă
denumită „grupa beton”4.
Categoria ceramicii fine, mai bine prelucrată în raport cu prima, conţine
nisip cu granulaţie redusă, mică şi în unele cazuri cioburi pisate5. Paleta coloristică
este alcătuită din recipiente de culoare maro, negru, portocaliu, cenuşiu sau
neagră; ultima, având un luciu metalic, a fost catalogată ca o subgrupă.

2. Repertoriul formelor
Tipul 1. Vas-sac6. Foma tipologică este întâlnită la Ocnele Mari-Zdup7
(fig. 1/1) şi Orleşti-Sâlea8 (fig. 2/9, 3/5, 6). Unele au corpul piriform, cum este
cazul unui recipient de la Orleşti-Sâlea.
Tipul 2. Vase borcan. Ocnele Mari-Zdup9 (fig. 7/1).
Tipul 3. Castroane
Tipul. 3.1. Castron cu marginea uşor arcuită spre interior10 (fig. 4/2, 8);
Tipul. 3.2. Castron cu marginea uşor îngroşată şi arcuită spre interior11
(fig. 4/9, 5/1, 6/3);
Tipul. 3.3. Castron cu marginea uşor îngroşată şi dreaptă12 (fig. 4/6, 10,
11, 13; 5/9).
Tipul. 4. Străchini. Cu peretele arcuit şi tras spre interior13 (fig. 5/4).
Tipul. 5. Amfore. Cu toartă puternică, tubulară sau în formă de
urechiuşe14 (fig. 7/6, 7, 122).
Tipul. 6. Oale cu corp bombat, gât scurt, cu torţi, preluate probabil din
forma vaselor borcan15 (fig. 7/2, 4).

3
Gabriel Crăciunescu, Cristi Manea, Rogova, com. Rogova, jud. Mehedinţi, Punctul „La Cazărmi”,
în vol. Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, București, 2005. nr. 185.
4
Gheorghe Petre Govora, op. cit., în Thraco-Dacica, 9, nr. 1-2, 1988, p. 137.
5
Ibidem, p. 138, 143.
6
Cristinel Fântâneanu, op. cit., p. 27.
7
Gheorghe Petre Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei…, fig. 2/1; aici recipientul este
catalogat ca vas borcan.
8
Ibidem, fig. 6/9, 7/5, 6.
9
Ibidem, fig. 1/1, 2/2, 4, 7, 9.
10
Ibidem, fig. 3/2, 8); Cristinel Fântâneanu, op. cit., p. 27.
11
Gheorghe Petre Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei…, fig. 3/9, 4/1, 5/3.
12
Ibidem, fig. 3/6, 10, 11, 13, 4/9.
13
Ibidem, fig. 4/12.
14
Ibidem, fig. 1/6, 7, 2/11; Cristinel Fântâneanu, op. cit., p. 27.
15
Gheorghe Petre Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei…, fig. 1/2, 4; Cristinel Fântâneanu,
op. cit., p. 27.
 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 21

Tipul. 7. Vase tronconice16 (fig. 4/1, 3, 4, 7) .

Tipul. 8. Vase bitronconice. Sunt menţionate astfel de vase la Rogova17.
Tipul. 9. Vase cu pereţii drepţi şi corpul adâncit18 (fig. 1/10, 5/11).
Tipul. 10. Vase miniaturale. Sunt întâlnite sub forma unor pahare
tronconice sau globulare19 (fig. 6/4, 6).
Tipul. 11. Cupe cu picior20? La figura 5/16 din monografia dedicată
aşezării de la Orleşti-Sâlea apare reprezentată partea inferioară a unei străchini cu
picior sau a unei cupe cu picior (fig. 6/16).

3. Toarte
Ca şi în cazul celorlalte culturi din epoca bronzului catalogarea a fost
realizată ţinându-se cont de modalitatea de întrebuinţare a lor:
I. De agăţat:
- I.1. Toarte-urechiuşe perforate orizontal (fig. 1/11);
- I.2. Toarte tubulare perforate orizontal (fig. 7/6, 7).
II. De apucat:
Toarte în bandă, ce fac legătura între gâtul şi corpul recipientelor (fig. 7/2).

4. Ornamentarea
Așa cum se întâmplă şi în cazul culturilor Coţofeni şi Glina, culturi din
perioada de tranziție și din epoca bronzului, semnalăm următoarele tehnici:
- I. Adâncire;
- II. Relief;
I. 1. Incizie:
I.1.1. Linii dispuse vertical, neuniform (fig. 4/5, tabel. 1/9);
I.1.2. Linii incizate dispuse perpendicular pe marginea vaselor
I. 2. Impresiune:
I.2.1.Impresiuni punctiforme (fig. 3/13, 14, 4/4, tabel.1 1/10);
I.2.2. Găuri perforate (fig. 1/10, 4/2, 4, 7, 5/2, 4, 6, 11, 14, tabel. 1/6);
I.2.3. Alveole (fig. 1/2, 10, 4/2, tabel. 1/6);
I.2.4. Impresiuni cu măturica (Besenstric), (fig. 1/1, 2, 4/1, 4, 7, 7/1, tabel
1/11);
I.2.5. Impresiuni textile (Textilmuster)21, (fig. 2/1, 4/5, 6, 9, 11, 13, 5/1,
6/2, 3, tabel. 1/7 ).

16
Ibidem, fig. 3/1, 3, 4, 7.
17
Gabriel Crăciunescu, Cristi Manea, op. cit., passim.
18
Gheorghe Petre Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei…, fig. 2/10, 4/11.
19
Ibidem, fig. 5/4, 6.
20
Ibidem, fig. 5/16.
21
Decorul este prezent şi pe câteva fragmente de culoare neagră provenite din cercetarea
arheologică de la Copăcelu-Cartierul Sinistraţilor. Piesele se află în expoziția de bază a muzeului
din Râmnicu Vâlcea, parter, sala II.
22 Ion Tuţulescu

II. 1. Barbotină ( fig. 5/2, 11, tabel. 1/12);

II. 2. Proeminenţe în formă de potcoavă sau simple ( fig. 1/2, 9, 10, 2/1,
3/2, 4/11, 6/5, tabel. 1/4, 5).
II. 3. Brâuri
II.3.1. Brâuri simple sub forma unui tiv (fig. 2/6, 4/9, 10, tabel 1/8);
II.3.2. Brîuri alveolate cu creste în formă de romb sau dreptunghi (fig.
1/1, 3, 5/5-10, 6/1, 9, 7/1, 2, tabel. 1/1, 2, 3).

5. Discuţii pe baza materialului ceramic

Grupul cultural Gornea-Orleşti se constituie în ultima etapă, a III-a, a
perioadei timpurii a epocii bronzului22. Acest orizont cultural îşi are originea
undeva în Europa Centrală, de unde apoi va migra spre est şi sud-est. Va acoperi
Banatul, cea mai mare parte a Transilvaniei și Oltenia propriu-zisă (din dreapta
Oltului).
În nordul Olteniei, avem aşezări de tip Gornea-Orleşti la Orleşti-Sâlea,
Govora Sat-Treime, Ocnele Mari-Zdup etc. Aceste aşezări, caracterizate în primul
rând printr-o asociere a ceramicii striate cu cea decorată cu ornamente textile şi în
formă de fagure, sunt aşezări independente, mai noi decât Glina şi mai vechi decât
cele ale Verbicioara, din regiunea dunăreană a Porţilor de Fier (Gornea-Vodneac)
şi de pe teritoriul Olteniei (Ostrovul Corbului, Ocnele Mari-Zdup, Orleşti)23.
Într-un articol redactat pe baza acestui grup, Gh. Lazarovici încadrează
descoperirile de la Orleşti şi, implicit, cele din nordul Olteniei, în ultima fază a
grupului Gornea-Orleşti, subliniind că faza timpurie este redată de materialele de
la Gornea-Zoltan, iar cea mijlocie de cele de la Foeni, acest tip de descoperiri fiind
sincron cu nivelul Toszeg A din Ungaria24. Acelaşi autor semnalează existenţa în
zona Olteniei şi, implicit, în arealul supus studiului a două etape ale grupului: o
etapă timpurie în care apar şi elemente Glina şi una în care decorul se realizată cu
maturica25. În prezentarea acestei teorii, Lazarovici se bazează şi pe aşezările
cercetate de Petre Govora de la Runcuri şi Bârseşti, aşezări în care noi sesizăm
apariţia influenţelor venite din partea acestui grup şi pe care le încadrăm într-un
orizont vechi Glina. Aşa cum afirmam şi în rândurile de mai sus, teoria noastră
poate fi considerată o „supoziţie”, combaterea sau confirmarea ei fiind posibilă
doar prin efectuarea în cele trei aşezări a unor cercetări pluridisciplinare şi

22
Petre Roman Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul României, în SCIVA, 37, nr. 1,
1986, pp. 29-65.
23
Idem Probleme în legătură cu perioada timpurie a epocii bronzului şi începuturile culturii
Otomani, în SCIVA, 35, nr. 3, 1984, p. 271.
24
Gheorghe Lazarovici, Once again about the ceramics from Gornea – Vodneac, of the Early
Bronze in Banat, în vol. Die Kulturen der Bronzezeit in dem Gebiet des Eisernen Tores. Kolloquium
in Drobeta Turnu Severin, Bukarest, 1998, p. 40.
25
Idem, Încă o dată despre ceramica de la Gornea-Vodneac. Legăturile cu Transilvania şi alte
zone, în Angustia, 3, 1998, p. 49.
 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 23

publicarea materialelor pe complexe închise şi pe nivele stratigrafice, modalitate

care până în ziua de azi nu a fost realizată, referindu-ne în special pentru zona de
nord-est a Olteniei. Mai mult, considerăm apartenenţa la orizontul final Glina a
descoperirilor de la Ocnele Mari și Ocnița datorită lipsei totale a decorului textil
din grupul aşezărilor semnalate de noi26.
Important de menţionat este faptul că decorul cu măturica predomină şi
în fazele timpurii ale culturilor din bronzul mijlociu, întâlnit fiind în culturile Tei27,
Verbicioara28, Costişa29 etc.

26
Materialul din aşezările propuse a fost cercetat de noi în Muzeele de la Govora şi Râmnicu
Vâlcea, sesizând lipsa decorului textil.
27
Cristi Popa, Noi descoperiri aparţinând bronzului timpuriu în bazinul mijlociu la Mureşului şi
câteva consideraţii privind etapa finală a acestei perioade în Transilvania, în Apulum, XXXIII, 1998,
p. 72; Autorul în cauză încadrează descoperirile de la Bungetu în grupul aferent studiului; o altă
parere la Ion Chicideanu, Date noi privind începutul culturii Tei (săpăturile de la Brăteşti-Bungetu),
în SCIVA, 28, nr. 2, 1977, p. 231; Valeriu Leahu, Cultura Tei. Grupul cultural Fundenii Doamnei.
Problele ale epocii bronzului în Muntenia, Bucureşti, 2003, p. 31.
28
Gabriel Crăciunescu, Cultura Verbicioara în jumătatea vestică a Olteniei, Craiova, 2004, p. 109.
29
Roxana Munteanu, Începuturile bronzului mijlociu în depresiunile marginale ale Carpaţilor
Orientali, Piatra Neamţ, 2010, p. 143, fig. 53, 54, 55, 56, 57, 62, 63.
24 Ion Tuţulescu

Fig. 1. Grupul Gornea-Orleşti. Ocnele Mari-Zdup (apud Petre Govora, 1995).

 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 25

Fig. 2. Grupul Gornea-Orleşti. Orleşti-Sâlea (apud Petre Govora, 1995).

26 Ion Tuţulescu

Fig. 3. Grupul Gornea-Orleşti. Orleşti-Sâlea (apud Petre Govora, 1995).

 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 27

Fig. 4. Grupul Gornea-Orleşti. Ocnele Mari-Zdup (apud Petre Govora, 1995).

28 Ion Tuţulescu

Fig. 5. Grupul Gornea-Orleşti. Ocnele Mari-Zdup (apud Petre Govora, 1995).

 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 29

Fig. 6. Grupul Gornea-Orleşti. Ocnele Mari-Zdup (apud Petre Govora, 1995).

30 Ion Tuţulescu

Fig. 7. Grupul Gornea-Orleşti. Ocnele Mari-Zdup (apud Petre Govora, 1995).

 Ceramica de tip Gornea-Orlești din nordul Olteniei 31

10

11

12

13

Tabel. 1. Motive ornamentale identificate în grupul Gornea-Orleşti.