Sunteți pe pagina 1din 7

Subiecte examen chimie analitică instrumentală

1.Ce este punctul de echivalentă? a-inceputul teoretic al reactiei de titrare ; b-


momentul adăugarii exacte a cantitătii de reactiv

2. Potentiometria în curent nul măsoară direct : a- tensiunea ; b-intensitatea ; c-


concentratia

3.Electogravimetria măsoară : a- tensiunea ; b- masa de substantă depusă ;c-


curentul de difuziune rezultat la EPM

4.Enumerati trei avantaje ale metodelor instrumentale


Avantajele instrumentale :
- determinarea e foarte rapida
- pot fi utilizate probe complexe
- prezinta o temperatura ridica

5.Enumerati trei dezavantaje ale metodelor instrumentale


Dejavantajele metodei instrumentale
- este necesara o etalonare initiala sau continua a aparatului
- sensibilitatae si precizia depinde de aprecierea semnului de metal de
utilizat pentru etalonare
- precizia finala se afla adesea in ± 5 %
- costul initial pentru intretinerae echipamentelor trebuie ridicat
- intervalul de concentartie este limitat
- in mod obisnuit necesita un spatiu destul de mare
- implica un personal cu pregatire speciala

6.Ce este exactitatea ?


Exacitatea unei metode de analiza exprima gradul de apropiere a
rezultatului determiant de valoarae reala . Este o masura a eruorilor sistematice
si este data de eruarae absoluta si eruarea relativa

7.Ce este precizia?


Precizia este un criteriu de masurare a reproductibilitatii masuratorilor .
Daca diferenta intre masuratorile repetate e mare precizia e mica .O precizie
buna nu inseamna si ca masuratoarae e exacta , deoarece e posibil sa se faca
mereu aceleasi greseli . Precizia metodei e data de abaterea standard . Spunem
ac o metoda e cu atat mai precisa cu cat abaterea standard e mai mica pentru
orice masuratoare trebuie as se asigure o exacitate si o precizie acceptabila.
n n

8.Valoarea medie este : a- x = ∑ xii =1 ; b- x = A −xi ; c- x =∑


i =1
eai

n n
n

; ea = ∑
xi
9.Eroarea absolută este : a - ea =
i
A −xi ; b- ea = i
x −xi
ii =1
n
-
10. Culometrie . Reactia la catod este : a – 2H2O+2e H2 +2OH-
1
b- H2O 2
O2 +2H+ +2e-

11.Culometrie . Reactia la anod este : a – 2H2O+2e- → H2 +2OH-


1
b- H2O 2
O2 +2H+ +2e-

12.Potentiometrie în curent nul . Scrieti relatia de dependentă între tensiune si


pH .
mV = a + b · pH

13. Potentiometrie în curent nul . Descrieti pe scurt , cum se determină pH-ul


necunoscut al unei solutii cu ajutorul dreptei de etalonare .
Se utilizeaza pentru determinarea pH – lui unei solutii sau titrarea la
echivalenta . pH- ul se poate determian cu ajutorul metodelor optice si
electronice . La cele optice se utilizeaza indicatorii (care schimba culoarea intr-
un interval de viraj ) , care este de crca 2 unitati de pH . Prin folosirea unui
amestec de indiactori se paote obtine o modificare continua a culorii pe intreaga
scala a pH-lui ( 0 – 14 ) . Indiactorul paote fi folosit sub forma de solutie sau
poate fi impregnat pe o banda de hartie . Metodele optice au o precizie mica fata
de cele electrometrice care sunt mult ami precise.
Principiul metodei potentiometrice se bazeaza pe masurarea diferentei de
potential ( masurarae temperaturii ) care se stabileste intre 2 electrozii
scufundatii , imersati in solutia de analizat . Unul dintre electrozi are un
potential costant si se numeste electrod de referinat ( exisat foarte multe tipuri
de electrozi adaptate tipurilor aparte) . Celalalt electrod are un potential a carui
valoare depinde pH-ul solutieiconstituind electrodul indicator . Proce deul de
masurare se afce afra trecerae curentului prin circuit . Este o metoda
electrometrica . Metodele electrochimice au loc in curent diferit de O si sunt
insotite si de transformarii de substanta al electrozi.
- avem 2 electrozi diferiti : - electrod de referinta - care are potential constant ,
se utilizeaza electrodul de calomel
- electrodul indiactor - care paote fi electrod de H de
stibiu , de bismut , de chinhidrona sau de sticla
Reactia de dependenta dintre diferenta de potential ( asa i se spune cand
se constata si se zice tensiune cand se aplica chiar daca in fapt este unul si
acealsi lucru ) si pH este U = a + b · pH din care a si b constante , parametrii
care trebuie determiantii pe cale experimentala

14.Potentiometrie în curent nul . Metoda se foloseste pentru : a – aflarea pH-ului


; b – aflarea tensiunii curentului in celula de elctroliză ; c- aflarea intensitătii curentului
; d- aflarea concentratiei unei solutii ; e- titrări de solutii intens colorate si foarte
diluate ; f- aflarea masei de material depus pe un electrod

15.Electrogravimetrie . Descrieti pe scurt principiul de determinare al metodei .


Este o metoda analitica care consta in electrodepunerea cantitativa a unui
metal pe un electrod ( de obicei de platina ) si amsurareav cantitai de substanta
depusa. Cantitatae de metal depusa este masurata prin diferenta dintre masa
electrodului inainte si dupa electrodepunere
In acest caz de electrodepunere se forteaza trecerea unui curent intre un
catod de platina sub forma de plasa ( reteta ) si un anod de sarma ( de paltina)
conform circuitului .
Dupa depunerea completa a metalului catodul este scos uscat si cantarit .
Diferenta de greutate intre catodul dinainte de inscriere si pornirea reactiei si
intre K dupa reactia de electro – depunere , reprezinat maas de material ( de
metal ) depusa din toata solutia .
Se poate utilize pentru depunerea din solutie a urmataorelor elemente
chimice sub forma de metal K.

16.Electrogravimetrie . Câte grupe electroanalitice există ? a- 4 ; b-6 ; c-5 ; d-3

17.Electrogravimetrie . Din aceeasi solutie se pot separa metale care : a – apartin


aceleiasi grupe electroanalitice ; b- apartin la două grupe diferite ; c- este indiferent

18. Electrogravimetrie . Procesele care au loc la catod în cazul depunerii


cuprului sunt :

a- 2H2O O2+4H++4e-

b- Cu2+ + 2e- Cu0 (metalic)

19. Electrogravimetrie . Procesele care au loc la anod în cazul depunerii


cuprului sunt :

a- 2H2O O2+4H++4e-

b- Cu2+ + 2e- Cu0 (metalic)


20.Polarografie.Transportul particulelor se face prin : a – migrare ; b – difuziune
; c – convectie ; d- migrare si difuziune

21. Polarografie . Electrodul indicator este : a – calomel ; b – EPM ;c – platină

22. Polarografie . Scrieti relatia de calcul , pe scurt , care stă la baza


determinărilor polarografice
Id = K · C

23.Polargrafie . Pentru analize cantitative se determină : a – tensiunea curentului


; b – curentul de difuziune ; c – potentialul de semiundă

24. Polarografie . Pentru analize calitative se determină : a – tensiunea


curentului ; b – curentul de difuziune ; c – potentialul de semiundă

25.Polarografie .Enumerati două metode de determinare a concentratiei


solutiilor polarografiate .
1. Metoda comparatiei directe constanta in polarografierea solutiei cu
concentratie necunoscuta obtinandu-se un current de difuziune :

Idx = K · Cx
- apoi se polarografaiza o proba cu concentartie cunoscuta in aceleasi
conditii de viteza de picurare rezulta :

Id = K · C
Idx / Id = K · Cx / K · C → Sx = C · Idx / Id

2. Metoda curbelor de etalonare ( se stie in principiu de al determianrae


pH ). Consta in polarografierea mai multor solutii cu concentratie cunoscuta si
se reprezinta grafic milimetric curentul de difuziune in functie de concentratie .

26.Redati grafic, două situatii posibile de titrare pentru a afla punctul de


echivalentă, folosind titrarea amperometrică si descrieti situatia redată grafic
Curba de titrare amperometrica reprezinat variatia curentului de difuziune
Id in functie de volumul de titrare adaugat. Dupa cum substanat a analizat
titrantul sau ambii parteneri ai reactiei sunt electroactivi , curbele de titrare pot
avea si urmaoarele aspecte.
27. Scrieti trei motive pentru care se utilizează EPM
- structura polarogramelor e puternic influentata de O2 dizolvat in solutie
deoarece tinde sa se descarce pe electrodul EPM si perturba tensiunea din sistem
dand nastere la 2 unde polarografice care stanjenesc analizele
- de aceea O2 se indeparteaza din solutiile de lucru prin barbotarae unor gaze
inerte N sau H
- daca electrolitul e acid se paote folosi CO2 iar adca e basic se foloseste Na2SO3
iar in unele cazuri solutia dupa scoaterea O2 se mentine in atmosfera de N pentru
a nu se dizolva O2 din atmosfera in solutia de analizat .

28.Enumerati trei aplicatii ale analizei TG.


1. Termograma oxalatului de Ca are 4 paliere care corespund
combinatiilor oxalat hidratat , oxalat deshidratat , carbonat de Ca la
temperaturile indicate
2. Termograma Oxalatului de Mg are doar 3 paliere corespunzand
compozitiilor oxalat hidratat a anhidrei si MgO

29.Ce este analiza TG ?


Analiza termogavimetrica prezinta foarte multe avantaje fiind utilizata
la urmatoarele de tipuri de aplicatii :
- verificarea temperaturilor de uscare si calcinare a precipitatelor
- controlul puritatii si stabilitatii reactivilor chimice
- alegerea agentilor de precipitare
- descoperirea de noi substante
- selectarea unor metode de separare
- dozarea simultana a mai multor componenti ( cazul exemplificat )
- determinarea cantitatii de impuritate dintr-un precipitat
- stabilirea structurilor cristaline

30.Descrieti o singură concluzie ce rezultă în urma utilizării analizei DTG.


Analiza DTG furnizeaza unele date suplimentare asupra comportarii la
incalzire a substantelor solide , se vede clar temperatura la care are loc
modificarae in greutate si dupa marimea picului se poate estima si scaderea in
greutate

31.Pe o derivatogramă obtinută în urma unei oxidări a unei substante , efectele


termice prezente sunt : a – TG ∆ m>0 , ATD ∆ T>0 ; b – TG ∆ m<0 , ATD
∆ T>0 ; c – TG ∆ m>0 , ATD ∆ < 0

32. Pe o derivatogramă obtinută în urma unei topiri a unei substante , efectele


termice prezente sunt : a – TG ∆ m>0 , ATD ∆ T>0 ; b – TG ∆ m<0 , ATD
∆ T>0 ; c – TG ∆ m>0 , ATD ∆ < 0 ; d – TG ∆ m<0 , ATD ∆ T<0
33.Metode cromatografice . Se folosesc pentru :a – separarea substantelor din
amestecuri complexe ; b – obtinerea de substante cu puritate ridicată ; c – analiza unui
amestec complex de substante

34. Enumerati două metode de interpretare a cromatogramelor


Cromatograma este raspunsul inregistrat pe o hartie in urma unei
eluti complecte a unui amestec complex si complicat ce a fost trecut printr-o
coloana de separare cromatografica
35. La cromatografierea unui amestec complex de substante : a – se pierde din
substanta de analizat ; b – nu se pierde din substanta de analizat ; c – substanta de
analizat se separă în substante individuale

36 . Culometrie . Desenati schema montajului electric .

37. Potentiometrie în curent nul . Desenati schema montajului electric .

38. Cromatografie în coloană . Eluentul este : a – faza mobilă ; b – faza


stationară ; c – substanta separată în coloană sub formă de inele ( talere )
39.Cromatografie de gaze . Faza mobilă este : a – substanta gazoasă supusă
analizei ¸b – gazul purtător ; c – substanta volatilă supusă analizei

40.Cromatografia de gaze . Descrieti avantajele fată de alte metode , si cărui


fapt se datorează aceste avantaje .
!!! Avantajele provin in special din proprietatile gazelor si anume
datorita vascoziattilor mici care confera viteze mari al stabilirea echilibrului de
dispozitie.
Vascozitatae mica permite parasirea coloanelor lungimi crescand
eficienta procedeului iar atingerea rapida a echilibrului de distributie interfazica
presupune rezistenta mica la transferal de masa