Scenografie

11.09.2016

Light designul se defineste prin utilizarea de lumini in vederea creeri sentimentului de

vizibilitate naturalism , compozitie si starea de spirit sau atmosfera:

-Vizibilitatea este considerate a fi functia de baza fundamentala al light designului ,

ceea ce nu vedem , rareori intelegem in mod clar pentru ca vizibilitatea este
dependenta de mai multi factori nu doar de intensitatea luminii si acesti factori sunt
contrastul , dimensiunea , culoarea si miscarea si toti pot influenta vizibilitatea.Distanta
varsta si sanatatea ochilor toate asta joaca un rol important. S.Mc.kandelss spune
“buna vizibilitate este in esenta selectiva. Scopul sau este de a dezvalui lucruri selective
in termenii de acuitate visuala.”

-Naturalismul este un sentiment de timp si loc , setarile scenei pot fi complet realiste sau
abstracte , absurde sau stilizate daca timpul zilei este important sau locul este realist
atunci motivatia este adesea motivata de lumina soarelui , a lunii, a focului, a
lampii.Conceptele de stil in light design includ naturalismul , nenaturalismul, realismul,
suprarealismul, poentilismul, futurismul, minimalismul, impresionismul, expresionismul,
expansionismul, abstractul, religiosul, romanticul, modernul, victorianul, elisabetanul ,
goticul, georgianul, primitivul. Compozitia se refera la aspectul de ansamblu special
pictural al scenei si la modul cum actioneaza lumina, ea se ocupa de forma unui
obiect. Desi compozitia luminii trebuie sa puna in lumina actorii ea evidentiaza si
obiectele de decor in functie de importanta lor prin construirea unei imagini vizuale
optime. Conceptele compozitionale includ echilibrul , dezechilibrul , simetricul ,
asimetricul, simplul , complexul , abstractul , geometricul , fragmentarul , simbolicul ,
dinamicul , liniarul , aleatorul , brutul , orizontalul , verticalul , diagonalul si multe altele.

-Starea de spirit si atmosfera creata de designul de lumini , starea reprezinta reactia

psihologica de abaza a publicului . In cazul in care elementele de iluminat a scenei au
fost aplicate corect rezultatul este o stare de spirit specifica.Iluminarea poate provoca
unei audiente o gama larga de sentimente , de emotii diferite , de fericire , de tristete ,
de groaza , de emotie chiar de plitiseala pentru ca depinde de cum joaca actorul de
cat de bine este realizat un decor....toate asta creaza o anumita stare.Starea de spirit
mai rezulta si din interpreatarea pe care o da publicul , fiecare in parte cum simte , ne
referim la un public avizat sau neavizat , intr-o sala de teatru instra accidental un
novice , acela nu o sa simta starea de spirit precul cunoscatorul.

23.11.2016

Lumina in dans

Folllow spot-turnul de urmarire , urmareste acotrii principali.

Designul de lumini in opera poate fii efectuat in sali mari de concerte pana la arene
uriase de hockey. Desingul de lumini este unul complex , este o combinatie de teatru
dans si musical.

Tehnici de iluminat in opera-designul de lumini in opera rebuie sa lumineze sau sa puna

in evidenta cantaretii dansatorii peisajul de atmosfera. O opera poate fii destul de
simpla stilizata sau complexa , un designar de lumini trebuei sa fie pregatit pentru
neobijunitele viziuni care apar a fii necesare pe parcursul procesului artisitc. Suprafata
de iluminat in opera poate fii mult mia mare decat o prevede in mod obijunuit o piesa
de teatru , un dans poate fii comparata mai mare decat iluminatul intr-un musical , de
obicei opera va utiliza acest spatiu mai mare ajutata fiind de pozitii sau utilaje mult mai
are si mai vaste decat in celellate spectacole si asta pentru a cuprinde o cantitate mai
mare de decor.In general timpul necasar unei regii de lumini este mai mic decat cel
utilizat in productia unui musical unui tatru dans etc...

un membru important al spectacolului de opera este si dirijorul preocupat de modul in

care cantaretii si muzicienii evolueaza impreuna , se considera astfel ca in timpul
spectacolului maestrul este bine sa fie luminat in fosa orchestrei.Este utilizat in acest sens
un corp de iluminat de sus care poate sa cuprinda intreaga silueta a dirijorului si mai
ales mainile acestuia care sunt cele mai importante.

15.03.2017

Procesul Organizativ al scenografului

Etimologia cuvantului dramaturgie vine din grecescul „drama” care inseamna actiune.

Ea este unul dintre cele 3 genuri de literatura artistica alaturi de epos si liric , include
creatii destinate realizarii scenice avand genuri: tragedia comedia drama melodrama
vodevilul si farsa si specacolul.

Tragedia-cuvant care inseamna cantecl tapilor pentru ca in riturile grecesti participau

mascatii in piei si masti de tap repreentand insotitorii sau satirii insotitori ai zeului
dionis.Formarea genului a avut loc treptat.Simpla comunicare a cantaretilor de
DIFERAMBE(cantece de lauda) si a corului in timpul careia ascultatorilor li se povesteau
istorii din viata zeilor si a eroilor s-a transformat cu timpul intr-un gen de creatie
artistica.Astfel tot mai mult loc era oferit reprezentarii personajelor , evenmentelor
tragice iar actiunea incepea sa prevaleze fata de naratiune. Dramaturgii englezi din
perioada renasterii vin si reschimba structura tragediei inlaturand unitatea actiunii care
era considerata strict necesara la antici si unesc comicul cu tragicul.Tragediile lui
Shakespeare care se deosebesc printr-o libertate extraordinara de compozitie printr-o
bogatie uriase de idei ca si cum ar fii absorbit intregul spectru de idei filozofice si sociale
ale epocii si reflectand profunzimea si complexitatea conflictelor sociale
fundamentale. In secolul XVII odata cu instaurarea clasicismului tragedia devine unul
dintre cele mai structurate genuri de dramaturgie , supunandu-se unor reguli stricte ,
unitatea actiunii , a locului , a timpului , si foarte iimportant delimitarea tragicului de
comic , in sec 19 o mare atentie incepe sa i se acorde dramei care drama era mai
potrivita colizilor vietii reale , conflictelor reale , precum si problemele vitale al unor
oameni obisnuiti. In teatrul modern in forma pura tragedia este intalnita rar cu toate ca
exista o tendinta a renasterii . Acest fapt poate fii explicat prin experianta istorica al 20-
lea secol caracterizat printr-un dinamism social deosebit , printr-un conflict mare al
claselor.Eroul tragediei intra intr-un conflict de nesolutionat cu lumea cu realitatea , cu
el insusi , lupta eroului adesea duce la moartea lui , dar aceasta moarte nu epuizeaza
confloctul ci doar ii dezvolta amploarea

-Comedia: lafel ca si tragedia s-a nascut in grecia antica in cadrul ceremoniilor care
insoteau festivitatiile date in cinstea zeului dionis.Daca tragedia s-a nascut pe partera
ceremoniala a festivitatii , comedia s-a nascut in cadrul marsului mascatilor care
cantau cantece vesele . Comedie-Komos (ode , cantec). Parintele comediei este
numit Aristofanes. Acest gen artistic a fost popular si in roma antica , Plautus si Terentius ,
comedia romana a avut o influenta semnificativa asupra dezvoltarea genului in
Europa.Comedia studia natura umana luand in deradere vicile si greselile oamenilor ,
se baza pe zugravirea personajelor judecand istet individul si societatea. Cele mai de
valoare opere in acest gen sunt cele are arata defectele societatii. In comedia
spaniola ii avem pe Lope de Vega si Calderon de la Barca iar in comedia engleza din
renastere il avem pe Shakespeare , iar in comedia Rusa pe Gogol. Principile de
clasificare ale comediei sun multiple , in functie de structura se deosebeste comedia
caracterelor si comedia situatiilor. In functie de tipuri de subiecte si caracterul de
lucrare ale acestora comediile pot fii laice , satirice si de moravuri.

-Drama ocupa o pozitie intermediara intre comedie si tragedie , in secolul 18 Diderot

scriitor si filozof francez proclama drama gen de dramaturgie literara de sine statatoare
, acest gen descrie lumea reala cu problemele si prihologia ei , relatiile cu lumea
inconjuratoare. De Drama este legata creatia lui Lessing , Schiller in Germania. In Franta
Hugo. Interesul fata de drama creste o data cu aparitia artei regizorale , se formau
constructii dramatice , tipuri de conflict , modalitati de construire a subiectului , de
conturare a caracerelor omenesti cu totul neasteptate , asa sunt dramele lui Ipson.
Drama in timpul prezent. In prezent drama de sepsebeste printr-un cotinut serios care
reflecta diferitele aspecte ale vietii omului si sonietatii , studiaza psihologia umana si
atinge cele mai importante probleme contemporane.

-Melodrama este o piesa cu intriga acuta , cu emotivitate exagerata , cu o opozitie

ascutita intre bine si rau , ea are un caracter moral instructiv , a apart la sfarsitul sec 18
in Franta , iar in Rusia in anii 20 al sec 19.

-Vodevilul este o forma a comediei de moravuri cu cantece , cuplete , dans , ea a

aparut tot in Franta , clasicii ai vodevilului sunt Labish si Skrib. Celor mai reusite creatii
ale acestui gen le este caracteristica o veselie burleasca si o oglindire acuta a realitatii

-Farsa , o comedie/vodevil al sec 19-20 avand un continut usor si bogat in trucuri

comice distractive , spectacolul este o creatie colectiva realizata de mai multi maestii
ai genului artistic , iar locul de frunte il ocupa fara indoiala arta actorului.Regizorul
ghideaza tot procesul de lucru asupra spectacolului , e este conducatorul artistic si
organizatorul tuturor proceselor artistice de creare a spectacolului.

12.04.2017

In secolul 18 teatrul era un performance de sarbatoare in care pictorul tot el si

masinistul sceni era o persoana din cele mai importante (acest sec. 18 a fost timpul
feeriilor si al baletelor pompoaste in care spectacolele dramatice se asemanau cu
baletul. Tehnica designului teatral era bine dezvoltata)

-RELATIA DINTRE REGIZOR SI PICTOR

regiorii sunt diferiti , comportamentul lor si gusturile sunt accentuate de atitudine fata
de teatru , atitudine , temperament, realtiile cu pictorii de asemenea sunt diferite , chiar
daca regizorul si pictorul au acelasi gust spre activitatea teatrala chiar si atunci nu pot
avea intodeauna aceasi viziune asupra spectacolului. Pictorul are alte puncte de reper
, el vede altfel stilul , culoarea si cel mai important , expresia plastica a ideii
spectacolului care diferea de cea regizorala (cea regizorala opereaza cu chipuri
actoricesti) Esenta unei colaborari fructuase intre regizori si pictor este interesul reciproc
al unuia fata de celelalt , atunci cand pictorul este cu adevarat interesat de regizor ca
de un creator al spectacolului e interesat de ideile acestuia si este sigur ca doar acest
pictor va putea crea scenografia spectacolului e se va raporta la viziunea sa. Relatia
dintre regizor si pictor mai are o relatie importanta , ce trebuia sa inteleaga regizorul din
machetele si schitele pictorului? mai intai de toatea , constructia concreta volumetra a
spectacolului , ce loc ii atribuie regizorul actorului in fiecare tablou al spectacolului ,
unde sunt iesirile , cum se monteaza totul , cum si cand vor fii pauzele si antractele ,
cate parti sunt realizate in volum si cate sunt pictate. Este important ce anume
gandeste regizorul in viziunea spectacolului. O metoda practica foarte reusita este
realizarea unei machete preliminare mici care precede primele schite de creion ,
aceasta macheta solutioneaza problema spatiului , de tehnica a spectacolului ba
chiar si de culoare. Ea este facuta din carton , mici tije de lemn si de obicei este
montata pe un suport in forma de cerc. In macheta totul se invarteste , se schimba ,
totul poate fi masurat instantaneu cu ajutorul compasului. IN aceasta macheta poate fi
clarificata marimea fiecarei cortine> in concluzie regizorul vede prin aceasta macheta
spectacolul in miscare. Pentru un spectacol clar si precis in timp de la bun inceput
trebuie sa fie precizat stilul lui , stilul spectacolului , si nu ne referim la un stil de epoca ci
la un oarecare ritm plastic caracteristic doar acestui spectacol fara a gasii acest ritm
care determina atitudinea pictorului fata de subiect nu se poate incepe lucru , este
imposibil.

Imaginea spectacolului: cum este ea , ce formare , cum exprima plastic ideea si sensul.
In primul rand trebuie sa incercam sa ne imaginam acea particica de viata la care se
refera piesa asfel incat sa simtim dupa ea o lume intreaga. Pictorul trebuie sa stie timpul
si locul pe care il zugraveste. Pictorul trebuie sa aiba un bagaj cultural amplu si pe tot
parcursul vietii sa-si sporeasca cunostintele , el trebuie sa cunoasca la perfetie intreaba
istorie a artei teatrale si nu numai , sitoria culturii , a costumului , tehnica si tehnologia
teatrala... El trebuie sa se intereseze de orice subtilitate de viata a oamenilor din
epociile precedente.El trebuie sa manifeste o permanenta curiozitate si interes pentru
lume , sa aiba dorinta de a cunoaste tot ce a fost , ce este si ce va fii. Cautarea
expresiei artistice in designul spectacolului se va realiza in multiple directii. Candva erau
testate mai multe modalitati de expresie scenica , se supuneau verificarilor , ideiile
originale chiar si acelea care au fost luate din artele plastice si estetica.In preactia
dezvoltarii complicate a designului scenic , principiul de baza al echipamentului
material al spectacolului a revenit principiul selectiei stricte al celor mai importante
detalii scenice. realizarile teatrului contemporan nu pot fi privite izolat fara o analiza
socio-psihologica a publicului pentru ca publicul contemporan s-a schimbat lafel de
brusc ca si teatrul pentru ca publicul are tot dreptul sa se astepte la o integritate
organica a actiunii scenice , in acest fel rolul scenografiei creste. In conformitate cu
creteriile curente ale tipului de arta ea indeplineste rolul codului semantic al intregului
spectacol care in timpul desfasurarii actiunii se descifreaza impreuna cu ajutorul
actorilor , al acompaniamentului din lumini si muzici . Schimbarea fregventa al stilulilor
artistice nu a impiedicat unirea eforturilor pentru imbogatirea figurativa a artei teatrale
in schimb a facut flexibila dorinta interioara spre cautare a regizorilor de teatru.

Pictorul teatrului contemporan a devenit un maestru al sintezei , asta este demonstrat

de practica artei contemporane.

CONSTRUCTIVIZMUL ARHITECTURAL

A aprut in arta decorului teatral al mai multor tari in anii 20-30 , s-a pastrat intr-o forma
cumpanita pentru mult timp. Preponderenta constructilor scenice arhitecturale si
arhitectonice care in timpul prezent sunt predominante in viitor vor fi echilibrate prin
utilizarea expresiva a elementelor si formelor noi. In anii 70-90 a fost difiil a contura un
principiu de font in orientarea scenografiei , dar creatile bazate pe constructivizmul
arhitectonic , adesea denota o extraordinara expresivitate artisica , ocnstructivizmul
arhitectural in designul scenic cere de la creator multa abilitate si sensibilitate ,
meticuloitate in tot cea ce inseaman verificarea necesitatii lui. Astfel conventionalizmul
spartan al unui principiu activ al scenografiei se va transforma intr-o abundenta de
abstractizari inutile.

Light desing in opera

Poate sa fie efectuat in sali mari de concerte si chiar in cele mai vaste si elegante
arene de hokey. Elementele sunt : muzica , lumini , canto , dans. De aici rezulta
cadesignul este o combinatie de tehnici de iluminare utilizate in taote aceste genuri
enumerate mai sus. Designul de lumini in opera trebuie sa lumineze cu claritate
deosebita cantaretii , dansatorii , corul si peisajul de atmosfera , opera poate sa fie
simpla , sau complexa sau stilizata , desingerul trebuie sa fie pregatit pentru neobisnuite
viziuni care apar ca fiind necesare pe parcursul procesului artistic. Suprafata de
iluminat in opera este mult mai mare decat o prevede o piesa de teatru , un dans sau
iluminatul in teatrul muzical , de obicei opera va utiliza un spatiu mare de performanta
de aceea pozitile de iluminare sunt mult mai mari pentru a putea cuprinde o cantitate
mare de decor atat pe inaltime si pe latime si latime. In general , timpul necesar unei
regii de lumini in opera este mai mic decat cel necesar pentru productia unei scene de
musical , teatru sau dans , pentru punerea in lumina a artistilor interpreti , a figurantilor ,
a decorurilor scumpe si in abundenta , designerului de lumini al operei ii sunt necesare
de multe ori nu doar una , ci doua sau mai multe repetitii de iluminat inainte de
deschiderea productiei. Cei mai multi cantareti de opera sunt ca moliile si au tendinta
de a gravita spre lumina , designerul de lumini trebuie sa aiba o atentie deosebita in a
gasii rapid lumina necesara. Acest designer a invatat de asemenea ca indiferent cum
coordoneaza un director opera in sine , cele mai multe stele de opera isi vor incheia
numarul in centrul scenei , de cele mai multe ori fata-n-fata cu dirijorul.Pe langa
directorul de opera dirijorul este cel care ruleaza spectacolul , este un membru foarte
important , si este ocupat de modul in care cantaretii si muzicienii canta impreuna. In
timpul unui spectacolul dirijorul trebuie sa fie bine iluminat in groapa orchestrei , in plus ,
este obligatoriu ca si cantaretii si muzicienii sa vada clar mainile maestrului in orice
moment , in acest scop , un corp de iluminat este utilizt de obicei de sus , luminand
corpul si bratele dirijorului. Se presupune ca in general un designer de lumini in opera
este familiarizat cu muzica si opera in care lucreaza cu exceptia cazului in care este
noua , pentru ca cunoasterea operei este obigatorie pentru designer , daca el nu
cunoaste opera are posibilitatea sa se acomodeze cu aceasta opera prin intermediul
cd-urilor , video-urilor , sa le urmareasca inainte de prima repetitie.

DATA VIITOARE (SNITETIZMUL MIJLOACELOR DE EXPRESIE PLASTICA)

Deginul de lumini in concerte

12.04.2017

Este un domeniu relativ nou pentru anul 1960 cand s-a nascut in New York la Fimore si in
California cnad muzica traditionala (contry) a cunoscut pentru prima oara un nou stil
de prezentare , cel mai cunoscut designer de lumini in concerte este considerat a fi
Chip Monk. La Filmore exploatarea iluminatului a costat literalmente in proiectarea
defapt a dansului pe un perete cu ajutorul variatoarelor auto transformatorului in
acelasi timp cu muzica. O gama la rga de efecte de proiectie au bombardat un ecran
mare situat in spatele artistilor executanti , provocant dinamic si continuu schimbarea
modelelor de lumina. Proiectiile faceau de multe ori declaratii cu caracter politic , fie
de-a dreptul murdare sau psihedelice. Astazi insa designul de lumini in concerte a
devenit o specialitate recunoscuta si exista multi designeri care lucreaza doar in acest
domeniu , principiile de baza , de proiectare se aplica in continuare lafel doar ca
„jucariile” sunt mai mari si mai scumpe.

Tehnici light design in concerte

Industria iluminatului de divertisment, domeniu extrem de interesant folosete acum

aproa[e exclusiv corpuri de iluminat automate. Corpurile conventionale sunt si ele
utilizate , insa mi putin si mai rar , schimbatoare de culoare , efecte de miscare ,
proiectii de imagine si fundal , videopanouri de miscare , ceata , foc ,stroboscoape ,
efecte diferite vizualte , dupa bugetul alocat si posibilitati. De obicei toate aceste
echipamente sunt controlate de la o locatie centrala. Iluminatul in designul de
concerte care utilizeaza corpuri automate , depinde foarte mult de doi oameni
importanti , si anume desigenrul de lumini si programatorul , pozitia de programator s-a
nascut in anii 1980 cand corpurile automate au devenit mai multe si mai complicate.
Un bun programator va cunoaste foarte bine ehipamentul si va fi capabil sa
construiasca rapid un numar de diferite lookuri pe baza unor criterii de baza ale
designerului de lumini . Un programator slab pregatit poate face ca un ehipament de 1
milion de dolari sa arata ca unul de 10 centi , alternativ un programator foarte bun
pote produce rezultate in timp scump si cu echipamente mai mult sau mai putin
performate. Cei mai multi artisiti intr-un concert au in vedere ca intreg arsenalul de
aparatura de iluminat sa fie extrem de durabil , bine ambalat si potrivit repartizat in
mijloacele de transport pentru a putea fi descarcat si pus pe pozitii foarte rapid.