UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR “

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Potentialul turistic al
judetului Brasov

Prof. coord.: Nicolae Neacşu

Studenti: Neagoe Daniela Gabriela

Oancea Gabriela Alexandra

Anul 2/ Grupa 8

BUCURESTI

-2013-
 I. Localizarea si caracteristicile judeţului
1.1 Scurt istoric al judetului:
Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase
puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt,
traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese
decoperite(vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de
meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Raşnov). În această
perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și
culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI
Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat
infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.

1.2 Asezare geografică

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând
2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu
județul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu
județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării. Reşedinţa judeţului
Brașov este Munincipiul Brașov .

1.3 Căi de acces

Rețeaua căilor rutiere
Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri
naționale.

Șosele internaționale:
E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brașov -
București - Constanța, E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov

Drumuri naționale:
DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București
DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea - București
DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău
DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești
DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Zărnești - Șinca - Șercaia

Rețeaua căilor feroviare

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

Tronsonul Brașov - Predeal - București

Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe -Gheorgheni
Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș
Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos
Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Brașov - Zărnești

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social al județului

Terenurile satelor din judeţul Braşov se împart în mai multe categorii: arabil, livezi, fâneţe, păşuni,
păduri.Această divizare a pământului pe categorii de terenuri a scos în evidenţă că suprafeţele cele mai
mari sunt ocupate de păduri, fâneţe şi păşuni, ceea ce a determinat dezvoltarea creşterii vitelor ca
ocupaţie predominantă, specializată, într-un raport care să asigure necesarul de produse alimentare şi
materii prime în gospodărie. De exemplu, satul Simon are o suprafaţă de 831 ha şi un număr de 411
gospodării , cu un număr de 743 bovine şi 6733 ovine.

Suprafeţele întinse ocupate de păşuni în hotarul satului şi în golurile de munte au favorizat apariţia a
două tipuri de păstorit:

1.Păstoritul local cu păşunatul vitelor pe izlazurile comunale şi înnoptatul în gospodărie în satele

Fundata şi Şirnea şi cu stână mixtă pe hotarul satului, în satul Măgura.

2.Păstoritul cu stâna la munte , practicat în toate satele.

II. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului BRASOV

2.1 Hidrografie, relief, climă, floră, faună, rezervaţii si monumente naturale
Hidrografie:
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de
adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate
teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.

Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate
judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul
Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi
Şercaia.Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi
Podragu) şi cu lacurile artificiale.

Relief:
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află
Depresiundea Făgaraşului și Depresiundea Braşov, despărțite de către culmile scunde ale Munților
Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al
Făgaraşului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine,Munţii Bucegi,Piatra Craiului, Postăvaru,
Piatra Mare, Munţii Ciucaş și o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

Climă:
Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul
continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că
este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de
condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o compartimentare a
climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de
37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al
zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre
vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s .

Floră:
In partea sudica a judetului, pe culmile muntoase, predomina flora alpina si subalpina, dezvoltandu-se
mai ales o vegetatie ierboasa si, in mai mica masura, cea lemnoasa. De asemenea, aici se regasesc cele
mai rare flori de munte din intreaga lume. Astfel, pe pajistile si padinile crestei Piatra Craiului creste
garofita Pietrei Craiului (monument al naturii - planta care nu se mai gaseste in alta parte pe glob),
nemtisorul, bujori de munte, vinetele de stanca, gentiene, viorele alpine si floarea de colt.

Bujor de munte Garofita Pietrei Craiului

Faună:
Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele
muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele
relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii
de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan,
mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile,
păsări (șorecarul comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile,
cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul,
etc).
 Lipan Capra neagra

Acvila Ras

Rezervaţii şi monumente naturale

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii,
plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi
cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul,
cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi
Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice
(specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului -
specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.
Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava
Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.

Muntii Bucegi
In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire,
care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita
faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv.
Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre
exemplu, este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire
mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de
capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii
floristice rare.

Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o
impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu peretii stancosi, cu brane si
polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea
ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte
mare de specii deosebite, cele mai multe din tara, raportat la suprafata sa.

Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele
portiuni de padure, iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in
aceste zone, culegera oricarei plante este interzisa.

Muntele Postavarul
Muntele Postavarul, aflat in S-SE judetului este aflat la 15 km de Brasov, este protejat pe o suprafata de
peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la
Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-Lempes, Padurea Bogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina
Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.
 Muntele Tampa
Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o
suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov.

Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit
teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe
versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si
stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul
sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare
cu arbori au dat gres in mare parte.De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere
si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna
Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de
flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia
primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa
fie devastata an de an in perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru
pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

Muntii Fagarasului
Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce
constă dintr-o gamă variată de şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi de peste 2000m, cel mai
înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).
 2.2 Resurse turistice antropice
Monumente istorice de artă şi arhitectură
CETATEA FĂGARAŞULUI
Cetatea Fagarasului a fost ridicata in anul 1310 de Ladislau Apo chiar in centrul orasului. Avand initial un
rol strategic, Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului
Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii
o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare
"Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea.

In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si
in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale.Aspectul actual al cladirii se
datoreste refacerilor si fortificarilor facute in decursul timpului. Astfel se aminteste ca in 1630 santul din
jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit un pod mobil la
intrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat.
Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau
aruncati taranii iobagi razvratiti.
Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel
si Biblioteca Municipala.

Cetatea Râşnovului
Cetatea Rasnov, construita in secolele XIII-XIV, cu scopul de se apara impotriva atacurilor tatarilor, este
o cetate taraneasca veche, ce se afla in orasul Rasnov, din judetul Brasov. Denumirea de Rasnov are la
baza cuvantul „roz” care inseamna trandafir, atat in limba latina, cat si in limbile germana si slava,
trandafirul fiind ales ca emblema a orasului, in epoca medievala.

Important este faptul ca aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului Nemuritorii (1974), in
regia lui Sergiu Nicolaescu, fiind una dintre cele mai bine pastrate cetati taranesti din Transilvania.
Cetatea este cel mai frumos loc medieval, ce dateaza din timpul voievodului Mihai Viteazu

Cetatea Rasnov s-a numit “Cetate Taraneasca” deoarece principala ocupatie a constructorilor era
agricultura. Documentar, denumirea Rasnovului, apare pentru prima data in anul 1331 sub forma
romano-slava de Rosnou, iar ulterior sub formele de Rosnow, Rasnow, Rosinov, Rosarum (1388).
Cea mai interesanta legenda a Cetatii Rasnovului este legata de fantana din incinta cetatii, adanca de
146 de metri, construita de doi prizonieri turci intre ani 1623 -1640 , in decurs de 17 ani, cu conditia ca
vor fi lasati sa plece in caz ca vor reusi sa termine fantana. In realitate, lipsa apei a constituit motivul
aparitiei fantanii, deoarece prin aceasta fantana locuitorii nu au mai fost obligati sa se alimenteze cu apa
din afara, putand face fata navalitorilor.
 Castelul Bran
Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu
functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui
Dracula.

Castelul Bran a fost botezat Castelul lui Dracula in urma cu trei decenii, de catre turisti straini, veniti in
cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la
intrarea in Transilvania un castel care prin infatisare se asemana cu castelul descris de catre autorul
irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Legatura intre domnitorul Tarii Romanesti, Vlad
Tepes si Dracula, vampirul sangeros, pare a fi mult mai simpla. Istoria consemneaza mai multe campanii
intreprinse de catre Vlad – Tepes – Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se
supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin targurile din Tara Romaneasca. Si este logic
ca trecerea sa se fi facut pe la Cetatea Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea
legatura cu Targoviste, resedinta domnului muntean. Relatiile insa cu castelanii de la Bran nu au fost
prea cordiale, intrucat acestia erau reprezentanti ai Cetatii Brasovului, ostili lui Vlad Tepes .

Biserica fortificată din Codlea

În a doua jumătate a secolului XIII localitatea Codlea joacă un rol istoric important fiind un timp sediul
voievodatului Transilvaniei ( 1267 ) şi centru de rezistenţă al saşilor împotriva lui Carol Robert. Datorită
năvălirilor din secolul XIII a turcilor şi a tătarilor, locuitorii au fost nevoiţi să-şi construiască între anii
1421-1432 o cetate fortificată în jurul bisericii evanghelice „Sfântul Mihail şi Gavril”. Biserica este de tip
„sală” şi este unica biserică lipsită de turn din zona Ţării Bârsei. Cetatea sătească este considerată cea
mai mare fortificaţie din Ţara Bârsei.
 Biserica Neagră
Bogata viaţă spirituală a locuitorilor Braşovului se reflectă în numeroasele biserici ridicate de-a lungul
timpului, atât între zidurile cetăţii, cât şi în afara acestora. Biserica Neagră (1384-1477)- biserica Sfintei
Marii, considerată cel mai reprezentativ monument de artă gotică din ţara noastră şi una din cele mai
mari clădiri în stil gotic din sud-estul Europei, a fost denumită astfel în urma marelui incendiu din 1689.
Ea a fost refacută şi mărită în decursul a 100 ani. Clădirea , lungă de 89m, înaltă de 21m şi lată de 38m
are un turn înalt de 65m, inclus ulterior. În biserică se află o renumită orgă de 4 000 tuburi şi o celebră
colecţie de covoare orientale. De amintit sunt şi uşile din sec.XVII decorate în stilul renaşterii, vitralii,
culpturi în piatră, interioare şi exterioare şi piese de mobilier de sec.XVIII.

Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie din Brasov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei,
ilustrand prin patrimoniul sau de peste 10.000 de piese, civilizatia comunitatilor rurale din zona Bran,
zona Rupea, Tara Oltului si Tara Barsei.

Expozitia permanenta "Patrimoniul Textil" cuprinde, intr-o tratare succinta, o problematica comuna
tuturor zonelor etnografice, anume mestesugul tesutului si aplicarea lui functionala in organizarea
interiorului si a costumului popular.
Expozitia ofera prilejul unei inedite interpretari etnologice moderne aplicata acestei lumi sensibile,
tactile si vizuale, reusind sa descifreze sensul tesaturilor, amploarea lor, limitele, motivele decorative,
diferenta contexturilor, efect al tehnologiilor diverse
si a cunostintelor profesionale transmise din generatie in generatie.
Patrimoniul textil al muzeului reprezinta un esantion a ceea ce au insemnat traditiile textile ale acestui
oras si ale zonelor inconjuratoare. Aceste traditii merita sa fie cunoscute de public.
 Muzeul de Arta
Muzeul de Arta Brasov adaposteste in salile de la etaj o galerie nationala ce reuneste opere apartinand
celor mai valorosi artisti romani.
Expunerea ilustreaza evolutia romanesti de la anonimii transilvaneni din secolele XVII-XVIII pana la
creatiile unor artisti contemporani.
Remarcabila prin valoarea sa este colectia Nicolae Grigorescu, a doua ca marime din tara.
La subsolul muzeului este amenajata expozitia de Arta Decorativa Europeana si Orientala, ce infatiseaza
vizitatorilor piese de portelan si sticlarie produse in vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres,
Capo di Monte, Murano si atelierele din tara.
La parter sunt organizate lunar expozitii temporare cu participare nationala si internationala. Bilunar, in
sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte etc.

Muzeul judeţean de Istorie

Muzeul Judetean de Istorie Brasov functioneaza in Casa Sfatului, cladirea vechiului Sfat al orasului,
monument istoric si de arhitectura atestat documentar inca din secolul al XV-lea.
Infiintat pe baza colectiilor Muzeului Sasesc al Tarii Barsei si a colectiilor Muzeului Asociatiunii ASTRA,
muzeul conserva si valorifica bogate colectii de arheologie si istorie: piese din paleoliticul mijlociu,
ceramica si unelte din epoca fierului, descoperiri din castrele romane de la Rasnov si de pe valea Oltului,
unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor mestesugaresti, privind istoria farmaciei, documente,
monede, arta decorativa si multe altele.
Expozitia permanenta: "Brasov - Istorie, Cultura, Civilizatie" numara cca. 3000 piese expuse in 17 sali, pe
cele trei niveluri ale cladirii.Biblioteca are peste 15.000 de volume. Detine bunuri culturale clasate in
Tezaurul patrimoniului cultural national.

Casa memorială Ştefan Baciu

Casa Muresenilor" - este primul muzeu consacrat memoriei unui roman din diaspora: brasoveanul care a
ajuns sa fie foarte cunoscut (si recunoscut, mai ales ca formator) in arealul culturii latino-americane.
Muzeul a fost inaugurat in 24 iunie 2006.
Din seria manifestarilor cu public pe care le organizeaza Casa "Stefan Baciu" recomandam bilunarele
intalniri artistice sincretice (literatura, arta plastica, muzica) cu genericul Sonete la Casa galbena (care au
loc joia, la orele 17.00) si Colocviile Baciu (conferinte lunare, sustinute de invitati din Brasov si din tara).

Casa memorială Gheorghe Dima

Casa memoriala Gheorghe Dima este situata in Piata Sfatului nr. 25 din inima Brasovului.
Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 – 4 iunie 1925) a fost un compozitor, dirijor si pedagog roman. In
tinerete a cantat la operele din Klagenfurt si Zurich, ulterior s-a intors in tara si a practicat ca profesor de
muzica si dirijor, fiind director al Scolii de Gimnastica si Cantari (1875–1879; 1899–1914).
Casa memoriala a fost inaugurata in anul 1960 in fosta locuinta a lui Gheorghe Dima. Incinta adaposteste
documente originale, afise de concert, partituri, mobilier vechi, pianul si alte obiecte personale ale
artistului.
Prima camera expune fotografii ale compozitorului impreuna cu colegii de studio din Germania si
diploma de absolvire a Conservatorului din Leipzig (28 iulie 1880).
Casa Memoriala Gheorghe Dima din Brasov este unul dintre cele mai importante obiective turistice
din.Brasov si imprejurimi, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

2.3 Traseele turistice din zona

DRUMETII SI TRASEE

1. Predeal - Valea Leuca - Valea ladului - Cabana Diham (Vara: 2 - 3 ore; iarna 3 - 4 ore)
2. Cabana Diham - Pichetul Rosu (Vara 1 ora; iarna 2 1/2 ore)
3. Pichetul Rosu - "La Prepelac" - Varful Bucsoiu - Cabana Omu (Vara 3 - 4 ore; iarna interzis)
4. Cabana Omu - Izvor - Cabana Malaiesti (Vara 4 - 5 ore; iarna nerecomandabil)
5. Cabana Malaiesti - "La Glajerie" - Cabana Diham (Vara 1 - 2 ore; iarna 2 - 3 ore)
6. Cabana Diham - Azuga (Vara 2 ore; iarna 3 ore)
7. Predeal - Azuga (prin toate punctele de mai sus)(Vara 16 - 19 ore; iarna nerecomandabil)
8. Predeal - Cabana "Trei Brazi" - (Vara-iarna 1 ora)
9. Predeal - Paraul Rece
10. Predeal - Poiana Brasov
11. Predeal – Sacele

III. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Baza tehnico-materială
Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice etc. implică în prealabil
asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului de către
turişti. In esenţă, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre
acele destinaţii care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-o călătorie de vacanţă.Pentru ca un
teritoriu să poată fi declarat „de interes turistic”, potenţialul său turistic trebuie să răspundă la două
cerinţe esenţiale:

*să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti (istorice, cultural-
artistice etc.);
 *să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi comerciale, de
instalaţii, de amenajări adiacente etc. , într-un cuvânt de baza materială şi de infrastructura necesară
pentru a facilita activităţile turistice;

Judeţul Braşov dispune de o bază tehnico- materială foarte diversificată

şi în dezvoltare:

Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran în perioada 2002-2004

Localitatea 2002 2003 % %
‘03/’02 2004 ‘04/’03

Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3

Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6

Predeluţ 2 6 + 200 14 + 133,3

Moeciu 4 6 + 50 24 + 300

Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125

Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3

Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3

Simon 5 12 + 140 19 + 58,3

Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3

Şirnea 3 2 - 33,3 12 + 500

Peştera 1 1 0 3 + 200

TOTAL 69 103 +56.47 206 + 100

Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran(2002-2004)
Localitatea 2002 2003 % ‘03/02 2004 % ‘04/’03

Moeciu- 16 79 + 393,75 124 + 56,96

Cheia

Moeciu de 167 263 + 57,49 299 + 13,69

Jos

Predeluţ 8 33 + 312,5 65 + 96,97

Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15

Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71

Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84

Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83

Şimon 28 110 + 292,85 192 + 74,54

Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80

Şirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3

Peştera 3 8 +166,66 20 + 150

TOTAL 382 806 +110.99 1286 + 59.55

 Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. Locuri):

2002 2003 2004

Nr. Înnoptări 24.893 28.190

turist 16.727

Nr. Locuri cazare 806 1286

382

Indicatorul ofertei 30,88 21,92

43,78

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. Innoptări turist
Indicatorul ofertei = ----------------------------
Nr. Locuri disponibile

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

2002 2003 2004

Nr. Înnoptări turist 24.893 28.190

16.727

Nr. Locuri cazare 806 1286

382

Indicatorul ofertei 43,78 30,88 21,92

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. Innoptări turist
Indicatorul ofertei = ----------------------------
Nr. Locuri disponibile

Servicii de alimentaţie
Bucătăria românească începe să fie cunoscută şi peste hotare, unele feluri de mâncare bucurându-se de
succes prin gustul deosebit, armonia sortimentelor şi chiar originalitate.

Bucătăria românească poate fi definită ca un tot unitar, dar dacă analizăm structura mâncărurilor din
punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentării, al structurii şi asocierii
diferitelor materii prime, vom constata că există particularităţi zonale şi regionale. Fiecare provincie
istorică are un specific aparte care s-a menţinut, s-a completat şi s-a îmbogăţit din punct de vedere
sortimental şi calitativ. De-a lungul istoriei bucătăria zonei a cunoscut influenţele bucătăriei austro-
ungare şi munteneşti. In judeţul Braşov se foloseşte mult slănina afumată, bine pregătită, care se
consumă în tot timpul anului, chiar şi vara, fie ca atare, sau este folosită la prepararea diferitelor
mâncăruri. Mâncărurile obţinute în bucătăria din zonă sunt mâncăruri grase, gustoase şi piperate, se
realizează pe bază de carne şi în special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele şi
brânzeturile (zona Bran fiind prin excelenţă o zonă a brânzeturilor) precum şi ouăle.

Unitati si instalatii de tratament

Timişu de Sus Staţiunea este localizată la poalele Masivului Piatra Mare şi ale MasivuluiPostăvaru, la 16
km de Braşov.Descriere: Timişu de Sus este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă.
Climatultonic-stimulant, aerul curat şi ionizarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea pentru
odihnă şi recreere dar şi pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor, asurmenajului fizic şi
intelectual.Timişu de Sus este punct de plecare pentru drumeţii spre masivele Piatra Mare şi Postăvaru
sau spre cabanele Trei Brazi, Pârâul Rece, Poiana Secuilor.

Poiana Braşov Staţiunea se află în judeţul Braşov, la poalele masivului Postăvarul, la 12 kmde
Braşov.Descriere: Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune unde se pot practica sporturilede iarnă,
fiind în acelaşi timp şi un important centru turistic internaţional. Turiştii pot urca pe Vf. Cristianu Mare
cu o modernă telecabin. Poiana Braşov este locul ideal pentru petrecerea vacanţelor.Staţiunea este
recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, astărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual.

Predeal. Este situat în judeţul Braşov, între Munţii Bucegi, masivul Postăvaru, masivulPiatra Mare şi
Munţii Baiului, la 25 km de Braşov.Descriere: Predeal este oraşul situat la cea mai mare altitudine (1100
m) din România.Staţiunea climaterică este deschisă turiştilor tot timpul anului, iar iarna se pot
practicasporturile de iarnă (partie de schi iluminată electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot
efectua excursii către cabanele montane: Gărbova, Trei Brazi, Clăbucet-sosire, Susai,Timiş, Piatra Mare.

IV. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al judeţului

In România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată care să
permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a
realizat ulterior şi nu erau agenţii specializate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am întâlnit
turişti care veneau pentru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de
vedere turistic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii care
se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei
care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi
pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi
a unei şosele laterale, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate
stringentă amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât
mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar
oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru
dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil
pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti neîncumetându-se să
pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un
alt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi sănătos, de o
bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct.
Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiştilor
într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult.

Pentru aceasta propunem:

*amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
*organizarea în incinta Castelului Bran a unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula (legenda care a adus
atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini);
*amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi totodată având
posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurimi;
*prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;
*valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran;
*asigurarea serviciului de ghid în zonă;
*dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al
serviciului de transport);

Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea şi talentul
conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja în Bran să
revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi în special de
renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei.
Bibliografie:
 http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov

 http://www.brasovean.ro/cat_despre_judetul_brasov.html

 http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=782

 http://www.informatiipublice.ro/turism/brasov-brasov/1511-arii-protejate-rezervatii-naturale-
si-monumente-ale-naturii-brasov

 http://www.alziar.ro/resurse/brasov_monumente.pdf

 http://www.fagarasonline.ro/articole/cetatea_fagaras.php

 http://www.descopera.net/cetatea-rasnov.html

 http://www.brasov.ro/going-out/muzee

 http://www.infopensiuni.ro/cazare-brasov/case-memoriale_brasov/

 http://www.brasovtourism.eu/page_60.html