Planificarea integrată a activităților de învățare

Proiecte tematice
Texte suport
Sugestii metodologice
Documente curriculare

Întocmit de:
Adina Grigore
Cristina Ipate - Toma
Mirela Medre

Editura Ars Libri

1
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categorii de activităţi de învăţare Nr. de activităţi/ săptămnă Nr. ore/ tură, din norma cadrului didactic, de- dicate
Intervalul de
vârstă categoriilor de activităţi din planul de în- văţământ
ON* OP/ OS*

Activităţi pe domenii experienţiale 7 +7 2 h x 5 zile = 10 h

37 - 60 luni Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

(3,1 - 5 ani)
Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

TOTAL 22 + 22 25 h

Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3 h x 5 zile = 15 h

61 - 84 luni Jocuri şi activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5 h

(5,1 - 7 ani)
Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5 h

TOTAL 26 + 26 25 h

Notă
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă acrtvităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a
a educatoarei).
3
 METODOLOGIA
de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de
dezvoltare din viaţa copilului.

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării
realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de
învăţare, special create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în
scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de pre- dare-
învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă.
În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare
se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor
de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povesti- rea, exerciţiile cu material individual,
experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de
nevoile educaţionale ale copiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe
discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele
mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care
pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale re- spective). Astfel, considerăm
că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare,
respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice,
educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor dis- cipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi
şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisci- plinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi
activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu
este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea
lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual.
Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa,
4
 înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a II-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/ plecarea copiilor acasă şi,
după caz, etapa a III-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în unele cazuri, ele se
pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese de- pinde în mare măsură de modul în care
este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la ac- ţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi
desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/ Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte,
Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil,
sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să
aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu
trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese
desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările
existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv
activităţile opţionale.Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea glo-
bală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi
conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:
Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/ şcolar).
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/ părinţii/educatoarea –
jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea
încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente). Sunt vesel/trist pentru că…; Azi
mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/ veselia în culori şi forme.
Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie
învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....
Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?;
Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?; Cum să fac surprize celor dragi etc.
Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-
am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...
Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

• Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de
învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului
şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se des- făşoară pe muzică
sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu
text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.
• Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în
grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. Opţionalele
5
 pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de
educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul
respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul
copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste
între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclina- ţiile copiilor şi de a dezvolta
abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în
continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000.
• Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot
activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema pro- iectului şi cu
celelalte activităţi din programul zilei.

6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga
conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi
preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.

7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe
pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7
proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de com- plexitatea
temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite
teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale.

9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute
maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate,
educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit
– 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt
numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară)
sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare,
cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani,
accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia .
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după
6
etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea
educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie
fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi
condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de ac-
tivitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru,
participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe
săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă
a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă şi va fi ilustrată în portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile
copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

PROGRAM ZILNIC
GRUPE CU ORAR NORMAL

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 9:00 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi
9:00 – 11:30 Activitate pe domenii experienţiale colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite - , la nivel II)
Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de- prinderi
11:30 – 13:00 Jocuri şi activităţi recreative
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire).

13:00 Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).

7
 GRUPE CU ORAR PRELUNGIT

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 8:30 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8:30 – 9:00 Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)

Activitate pe domenii Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi
9:00 – 11:00 Jocuri şi activităţi alese
experienţiale colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II)

Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, de- prinderi
11:00 – 13:30 Jocuri şi activităţi recreative de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)

Activităţi de relaxare Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi

13:30 – 15:30
Jocuri şi activităţi alese colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

15:30 - 16:00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,

Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor
Activităţi recuperatorii pe domenii deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
16:00 – 17:30 individuale
experienţiale Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)

17:30 Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

8
 PORTOFOLIUL EDUCATOAREI
A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:

➢Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011;
➢Legea 6/ 2016 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011;
➢Curriculum pentru învăţământul preşcolar;
➢Ghidul de aplicare a curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar;
➢Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
➢Curriculum naţional pentru învăţământul primar (CD);
➢Legea Nr. 272/ 2004 privind protecţia pentru drepturile copiilor;
➢Metodologii, regulamente din setul de legislaţie secundară promovat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ale căror prevederi vi- zează şi învăţământul
preşcolar.
B. Dezvoltarea profesională a educatoarei:
➢Curriculum Vitae European;
➢Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat şi avizat de director;
➢Dovezi de autoperfecţionare (articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe/ atestate de participare la stagii de perfecţionare şi formare continuă);
➢Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic şi avizate de MENCŞ;
➢Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/ studiilor cu ISSN/ ISBN elaborate de cadrul didactic;
➢Fişa individuală a postului şi fişa de evaluare a educatoarei.

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:

➢Catalogul grupei;
➢Caietul educatoarei care să conţină: planificarea calendaristică a activităţilor cu copiii (atât pentru perioadele de studiu, cât şi pentru cele de vacanţă), date generale despre
grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali, munca metodică;
➢Programe pentru activităţile opţionale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);
➢Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II, gradul I), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;
➢Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de
evaluare iniţială, formativă, sumativă (modele);
➢Portofoliile copiilor;
➢Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
➢Fişa de evaluare a fiecărui copil;
➢Fişa psihopedagogică a copilului (se completează la cerere).

9
STRUCTURA PORTOFOLIULUI PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
CAPITOLUL I - DATE DE IDENTIFICARE
Numele şi prenumele:
Cod numeric personal: Data şi locul naşterii:
Naţionalitatea: Domiciliul:

CAPITOLUL II -STUDII (formare iniţială)

Nivelul Perioada Actul de studii Seria şi numărul Unitatea de învăţământ

educaţional dobândit emitentă

CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice, studii postuni- versitare,
doctorat etc.)

Competenţe/ calificări obţinute Perioada Instituţia organizatoare Actul

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/ COMPETENŢE DOBÂNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Aptitudinile/ competenţele dobândite Contextul în care au fost dobândite Dovezi Persoane care pot furniza referinţe
(date de identificare)

CAPITOLUL V - ALTE MENŢIUNI

SEMNĂTURĂ

AVIZAT,
DIRECTOR

10
 TEMATICA ORIENTATIVĂ PENTRU PROIECTAREA ANUALĂ
Tema Domeniul Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 3-5 ani
• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi
Limbă şi
comu- de grădiniţă, personalul grădiniţei) • casa familiei, camera personală, grădiniţa,
nicare sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la
grădiniţă.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung, scurt); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin
punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin
Ştiinţe
decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi); • poziţii spaţiale:
sus, jos, deasupra etc.; • numărat în intervalul 1-5; • corpul omenesc; • familia în
diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.);
• diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă.
• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie
etc.); • domiciliul, numele ţării de origine, prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii
Om şi societate
în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme
Cine sunt/ suntem?
de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de
etnie, mediu, religie etc.; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale,
valori internaţionale; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • denumiri ale
obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată,
hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel
etc.
Estetic şi creativ
Psihomotric
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate,
cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers,
alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi,
mers în echilibru între două linii trasate pe sol
11
Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 5-6/7 ani
• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi
de grădiniţă, personalul grădiniţei); • casa familiei, camera personală, grădiniţa,
sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare
(2-3 culori), lungime (lung, scurt), lăţime; • apreciere globala a cantităţii şi
apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât...,
mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga,
lângă etc.; • numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1 la 10; • corpul omenesc; •
familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor
etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă, religie.
• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie
etc.); • familia în diferite ipostaze; • domiciliul, numele ţării de origine prieteni,
vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire
socială; • diferenţe de gen, diferenţe etnice, diferenţe culturale, diferenţe
religioase; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori
internaţionale; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de
circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de
etnie, mediu, religie etc.; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice
şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac,
aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de
diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă,
vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după
intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri
populare tradiţionale, audiţii adecvate temei studiate, denumiri ale obiectelor
specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cunon-
culorile; • opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate,
cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi
variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură
în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers
în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol.
 • mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • obiceiuri şi tradiţii
comunicare
locale/naţionale; • îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii; • oamenii şi locul lor de
Limbă şi
naştere; • strămoşii oamenilor, arborele genealogic al unei familii; • evenimente
(istorice, personale etc.); • materiale (pământ, carton, lemn, plastic, fier etc.);
mijloace de transport.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (3 lungimi); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în
perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la
Ştiinţe
Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ?
dreapta, la stânga etc.; • numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • mediul
apropiat (casa/grupa, grădiniţa/ şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din
natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • unelte, echipamente de-a lungul timpului;
• invenţii şi inventatori; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi
activităţile lorde-a lungul istoriei.
• obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor;
Om şi societate
• evenimente (istorice, personale etc.); • popor, loculnatal, însemne specifice (steag),
război/ pace, corpuri cereşti, aparate de zbor etc.; • reguli de convieţuire socială şi de
păstrare/ menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei; • denumiri ale obiectelor specifice
activităţilor practice şi practic gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici,
sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de
diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă,
Estetic şi creativ
vioară, pian etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după
durată (lungi, scurte) cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate
vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă,
acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de
bază: roşu, galben, albastru, verde şi ale non-culorilor: negru, alb; • opere de artă
adecvate temei şi nivelului de vârstă;
• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar -
Psihomotric
aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate
pe sol.
12
• mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru); • obiceiuri
şi tradiţii locale/naţionale; • însemne naţionale (stema, steagul); • război/pace;
• dezastru/ înflorire a unei localităţi/naţiuni; • evoluţia uni- versului/evoluţia omului;
• evenimente (istorice, personale etc.); • materie şi materiale; transformări ale
materialelor în procesul muncii; • mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori),
lungime, lăţime (3-5 dimensiuni); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere
în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • repere cronologice: acum,
atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la
10; • numărat în intervalul 1-10; • operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10; •
mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările
din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • exploratori şi mari descoperiri; • tinereţe-
bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei; • elemente
din spaţiu: lună, stele, nave spaţiale etc.
• obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • evenimente (istorice, personale etc.); • cum
reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă;
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac,
aţă, foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, veselă, tacâmuri,
şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite
obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară,
pian, trompetă, fluier etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după:
înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale
obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă
etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-
culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât,
genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers,
alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi
utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată
şi pe o linie trasată pe sol, căţărare; • dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal,
minibaschet.
 • vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina,
• vieţuitoare (domestice: câine, pisică, vacă, oaie, găină, raţă şi sălbatice: vulpe, urs, oaia şi capra etc.);
lup etc.);
Limbă şi comu- • plante (ghiocel, lalea, crizantemă); legume şi fructe (măr, portocală, căpşuni, • plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi
cireşe şi ceapă, morcov, ardei gras); tufănica);
nicare
• materiale şi produse; • legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi
• utilaje, maşini, echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ; alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.);
• fenomene ale naturii; • materiale şi produse;
• materie vie, materie moartă, universul;
• experimente. • combustibili mijloace de locomoţie;
• fenomene ale naturii;
• experimente.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5
Când/ cum şi de ce se întâmplă?

• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);
Ştiinţe

• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb;
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5. • numărat în intervalul 1-20;
• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
societate
Om şi

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri,
şerveţel etc. şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
• sunete produse de diferite obiecte sonore; fluier etc.);
• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
Estetic şi creativ

• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de
studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şitemei de
studiu;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

13
 • denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; gât, genunchi, palme, coate etc.);
•
• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric două linii trasate pe sol, tragere şi împingere; alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;
• dansuri tematice, euritmice. • deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;
• mini-fotbal, mini-baschet;
• dansuri tematice, euritmice.

• sentimente, gânduri, idei (definire de concepte); • sentimente;

comunicare

• •
Limbă şi

modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor (convorbire/ discuţii libere); comportamente;

• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, ideilor, gândurilor; • modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor;
• valori umane-valori artistice. • modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;
• valori umane-valori artistice
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (3-
5 culori), lungime (3 lungimi);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
Ştiinţe
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare
(3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• numărat în intervalul 1-10;

• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10;
• adunare cu o unitate în intervalul 1-5; • modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);
• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare); • decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);
• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film); • despre măşti şi despre balul • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.
mascat; • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.
• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor; •
modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;
Om şi societate

• valori umane-valori artistice; •

valori umane-valori artistice;
• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui •
comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment;
sentiment; •
denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri,
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.
şerveţel etc.

14
 • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian
etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare-încet),
după înălţime (înalte-joase); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii
Estetic şi creativ adecvate vârstei şi temei de studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă,
şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale
altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.
• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură;
• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în
Psihomotric
echilibru între două linii trasate pe sol, tragere şi împingere;
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice;
• mini-fotbal, mini-baschet
• munca fizică/ munca intelectuală;
Cine şi cum planifică/organizează o activitate?
Limbă şi comu-
• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);
nicare
• comunitate/ individ;
• rezultate ale activităţii;
• reguli şi comportamente;
• răsplata muncii.
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-
3 culori), lungime (3 lungimi);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5
Ştiinţe
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;
• adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.
15
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de
diferite obiecte sonore; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă,
vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet),
durată (lungi-scurte);
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi
temei de studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,
plastilina, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu
non-culorile;
• opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu.
• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de
mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; •
deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o
suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere; • mini-fotbal,
mini-baschet;
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.
• munca fizică/ munca intelectuală;
• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);
• organizare/ haos;
• comunitate/ individ;
• rezultate ale activităţii;
• reguli şi comportamente;
• răsplata muncii;
• sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes.
• înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime,
înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);
• poziţii spaţiale;
• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• numărat în intervalul 1-20;
• operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
 • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti:

Om şi
societate
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece vesela,
şerveţel etc. tacâmuri, şerveţel etc.

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de
Estetic şi creativ

studiu;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;
• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);
• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap,
• deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers, alergare cu variante de gât, genunchi, palme, coate etc.);
alergare, săritură; • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric

• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;
două linii trasate pe sol, tragere şi împingere, căţărare; • deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;
• dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal, mini-baschet;
• mini-fotbal, mini-baschet • dansuri tematice, euritmice.

• grupa/ casa/ comunitatea noastră şi regulile ei;

• grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei; • meserii/profesii;
• meserii/ profesii; • unelte/ instrumente/ aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);
Cu ce şi cum vreau să fiu?

• unelte/ instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire); • munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;
comunicare
Limbă şi

• munca în calitate de angajat/ munca în familie sau în propria gospodărie;
• • muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii.
• muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);
• patron/ angajat;
• resurse naturale/resurse umane;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;
• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;
• educaţia pentru dezvoltare durabilă.

16
 • diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime (mare/ mic – 3-4
ani şi mijlociu – 4-5 ani, culoare (3-5 culori);
• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5
Ştiinţe (1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât...,
tot atâtea);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi);
• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.;
• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani);
adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani).
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
societate
Om şi
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri,
şerveţel etc.
• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;
• sunete produse de diferite obiecte sonore;
Estetic şi creativ
• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.);
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei
studiate;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi
nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.
• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
Psihomotric
alergare, săritură;
• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între
două linii trasate pe sol, tragere şi împingere, căţărare;
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice
17
• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe
dimensiuni), culoare (mai multe culori);
• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);
• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
• numărat în intervalul 1-20;
• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti:
hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece veselă,
tacâmuri, şerveţel etc.
• sunete produse de diferite obiecte sonore;
• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian,
trompetă, fluier etc.);
• sunetul vorbit şi sunetul cântat;
• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet);
• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei
studiate;
• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,
plastilină, lut, planşetă etc.;
• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu
non-culorile;
• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.
• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de
alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;
• deprinderi utilitar - aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi;
• mini-fotbal, mini-baschet;
• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.
 PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

EVALUARE INIŢIALĂ

Săptămâna: 1
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: “Primii paşi în ADP - Întâlnirea de dimineaţă:“Bun venit la grădiniţă!”
grădiniţă.” ALA1 -Artă :“Castelul prinţului/prinţesei”
ALA1 -Construcţii: “Construieşte ce îţi place” Joc de masă: “Alege şi grupează”
Joc de rol : “La grădiniţă” Biblioteca: “Citim poveşti”
Nisip şi apă :“Urme pe nisip” ADE - DLC : “Călătorie în lumea poveştilor”- joc
ADE -DŞ :“Eu văd, eu exprim !”- joc exerciţiu didactic
ALA2- Joc distractiv:“Mergi doar pe cărare!”;“Plimbă DEC: “Recunoaşte şi denumeşte”- probă
oul!” practică
ALA2 -Jocuri în curtea grădiniţei:”Hai la joacă afară!”

MIERCURI
ADP : Întâlnirea de dimineaţă: “Îmi place să mă joc
cu…”
ALA1 :Nisip şi apă:”Urme pe nisip.”
Joc de masă: „Aşază-mă la locul potrivit!”
Joc de rol : „De-a grădinarii”
ADE :DŞ: “Unde se află jucăria?”- joc exerciţiu
DPM:”Priveşte în sus/în jos”- Jocuri exerciţii de
orientare stânga, dreapta, sus, jos.
ALA2 : Plimbare pentru a cunoaşte spaţiile grădiniţei.
JOI
ADP : Întâlnirea de dimineaţă: “Să ne prezentăm!”
ALA1 :Ştiinţa: “ Recunoaşte şi denumeşte”
Construcţii: “Scena pentru festival”
Artă: “Acesta este desenul meu!”
ADE -DEC: “Grădinarii la festival”- interpretarea
cântecelor cunoscute.
ALA2 -În vizită la grupa mare.

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă: “Cum ţi-ai petrecut Rutină –“ Învăţ să salut.”
vacanţa?”
ALA1 –Biblioteca:“Spunem poezii” Tranziții – “Mişcăm degeţelele”
Joc de rol :“Servim masa” “Hai, copii în pas vioi”
Construcţii:“Ştiu să construiesc” “Câte unul pe cărare”
ADE -DOS: “În drum spre grădiniţă”- convorbire “Bat din palme”
ALA2 -Jocuri în aer liber “Un doi, păpuşică, hai cu noi!”

18
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA -“Jocuri cu jucăria preferată”; Aşază-mă la locul ALA -„Caleaşca prinţesei”; „Sortează şi grupează” ;
meu !; Urme pe nisip „Desenez ce îmi place”
“Ghiceşte ce facem noi !” – joc imitativ/ “Ce se aude?” „Jocuri iniţiate de copii”
joc senzorial
ADE - “Poveşti îndrăgite”- vizionare CD
ADE - “Ghiceşte ce ai pipăit” “Culori fermecate” – desen

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA- “Recunoaşte dince este făcut!”; “Desene pe ALA -“ Din ce este făcut?”; „La spectacol”; „Alege şi
nisip”; “Citim imagini” grupează”
“Jocuri în curtea grădiniţei” „Am căzut în fântâniţă!”
ADE- “ Unde s-au ascuns jucăriile?” ADE - “Cânt şi eu un cântecel!”- interpretarea unui
“Fă ca mine !”- exerciţii de orientare cântec cunoscut

VINERI
ADP – Rutină
ALA “Cel mai bun recitator”; “La zi aniversară”-
deprinderea de a servi masa; “Mă joc cu ce îmi place”
“Scaunele muzicale”
ADE “Cum ne comportăm la grădiniţă?”- convorbire

19
 EVALUARE INIŢIALĂ

Săptămâna: 2
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mă bucur să te revăd” “Îmi place să mă joc cu…”
ALA1 – Nisip şi apă : “Grămăjoare de nisip” ALA1 – Artă: “Modelez creioane colorate”
Joc de rol : “De-a educatoarea” Construcţii: “Grădiniţa mea!”
Biblioteca: “Citeşte cartea preferată” Ştiinţă: “Alege jucării de culoarea…”
ADE – DLC: “Ce ai găsit în săculeţ?”- joc exerciţiu
ADE –DŞ: “Alege şi denumeşte!” - DEC: “Cântece pentru copii”-audiţie
ALA2 – Jocuri senzoriale: “Ai tu pe tine culoarea…?”;
ALA2 – Jocuri de socializare: “Eu sunt…tu eşti” „Ghiceşte cine te-a strigat!”
“Plicul cu fapte bune”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Activităţile mele preferate” “Îmi salut prietenii”
ALA1 – Biblioteca: “Ştiu şi eu o poezie!” ALA1 – Construcții:”Cuburi fermecate”
Joc de masă: “Strada şi prietenii ei” Artă: „Colorez jucăria preferată”
Nisip şi apă : “Desenez cu beţişorul un Biblioteca: “Lădiţa fermecată”
pahar” ADE – DOS: “Cum ne comportăm la grădiniţă?”-
ADE – DŞ: “Ce poţi spune despre mulţimi?”-proba convorbire
practică
- DPM : “Fă ca mine!”-jocuri exerciţii penru ALA2 – Jocuri în aer liber
cunoaşterea diferitelor părţi ale corpului

ALA2 – Jocuri de atenţie: “Scaunul veseliei”

(Să vină la scaunul veseliei copilul cu pantofii
albaştri...).

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Învăţ să spun LA REVEDERE!”
“Mi-a fost dor de…”
ALA1 – Joc de rol : “De-a poştaşul” Tranziții – “Atinge clopoţelul!”
Artă: “Paharul cu puncte colorate”- “Exerciţii de înviorare”
dactilopictură “Un , doi, păpuşică, hai cu noi !”
Joc de masă: “Din jumătate-întreg!” “Mergem ca soldaţii”
ADE – DOS : “Ordonăm în coşuleţe” – probă practică “Cântecul degetelor”
de sortare a diferitelor material de lucru

ALA2 – “La plimbare prin grădiniţă”

20
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Castele de nisip”; “De-a grădiniţa”; “Citim ALA – “Ne jucăm cu plastilină”; “Micul constructor”;
imagini” “Alege jucării de culoarea…”
Joc de mişcare “Prin labirintul de scaune” Jocuri distractive: “Trezeşte-te ursuleţule!”

ADE – “Sortează jetoanele!” ADE –“Săculeţul cu surprize”

“Cântece pentru copii”- audiţii muzicale

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Citim imagini”; “Desenez un semafor”; “Urme ALA – “Cuburi fermecate”; “Colorez ce îmi place”;
pe nisip ” “Poveşti îndrăgite”
Joc senzorial : “Într-o călimară plină cu cerneală, ai tu Jocuri de mişcare: “Mingea la cutie”, “Mingea fuge !”
pe tine culoarea…?”
ADE - “Îmi place să mă joc cu…”- convorbire
ADE – „Câte elemente are mulţimea?”
„Fă ca mine!”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “De-a poştaşul”; “Paharul meu este pictat”

“Alege şi grupează”
“Cu colegii la joacă în curtea grădiniţei”

ADE – “Din ce este făcut?” - convorbire

21
Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 3
Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Familia

TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “O zi la noi acasă” Activitate integrată: “Eu am o familie”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cine e la noi acasă?” “Eu sunt…(Ioana), mama este….(Ana), tata
ALA1 – Construcţii :“Casa mea” este…(Andrei)”
Nisip şi apă : “La noi acasă”– urme pe nisip ALA1 – Joc de rol : “De-a familia”
Artă : “Ştiu să desenez casa mea” Biblioteca: “Familia mea”
Joc de masă: “Sortează hăinuţele roşii de
ADE – DŞ: „O zi cu familia mea” lectură după imagini cele verzi…”
ADE – DLC: “Cu ce se îmbracă membri familiei mele?”
ALA2 – Jocuri cu text şi cânt:CD didactic – joc didactic
- DEC:”Copilăria” – cântec
„Deschide urechea bine” – joc cu text şi
cânt
ALA2 – Jocuri distractive : “Află cine lipseşte”

MIERCURI JOI
Activitate integrată : “Aceştia sunt părinţii mei !” Activitate integrată : “Dragă mi-e dragă, familia
ADP - Întâlnirea de dimineaţă întreagă!”
„Chipul părinţilor mei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Biblioteca: „Aceştia sunt părinţii mei!”-album “Sunt fericit în familia mea”
foto Opțional
Artă „Mărgele pentru mama”- modelaj ALA1 – Artă: “Decorez rama pentru fotografie”
Ştiinţă: “Cine este şi ce face?” Construcţii:”Casa familiei mele”
ADE – DŞ ”Unde sunt părinţii mei?” – poziţii spaţiale Joc de rol : “De-a familia”
- DOS „Ce a uitat pictorul?” – joc didactic ADE – DPM “Învăţarea mersului organizat”
ALA2 – Joc :“Căsuţă, căsuţă, cine locuieşte aici?” “Cu mama/tata la plimbare”-
ALA2 – Povestea educatoarei “Iedul cu trei capre”- de
Octav Pancu Iaşi

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – Ştiu să spun “Mulţumesc !”
“Sărut mâna bunico/bunicule!”
ALA1 – Joc de masă: „Bunica şi bunicul”- Tranziții – Jocuri de mişcare: “Cu familia la plimbare”
reconstituire “În drum spre bunici ”
Biblioteca: “Decorez rochiţa bunicuţei”- “Dacă vesel se trăieşte”
semen grafice:-Punctul. “A început o nouă zi, bine aţi venit copii!”
Nisip şi apă “În curtea bunicilor”- urme pe “Facem ordine în sala de grupă”
nisip
ADE – DOS: “Mărgele pentru bunica”- mototolire
ALA2 – Joc ştafetă „Cine ajunge primul al bunica?”

22
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Casele vecinilor mei”; “La noi acasă”;
“Completează ce lipseşte”
“Jocuri iniţiate de copii”
ADE – “Familia mea” - descriere fotgrafii
ALA – “Vopsesc peretele casei”; “vorbesc frumos
despre familia mea”; “Sortez hainele ”
Jocuri de mişcare :„Ţăranul e pe câmp”, „Podul de
piatră”
ADE – “Ce a uitat pictorul?”- joc didactic
„Copilăria”, „Dacă vesel se trăieşte”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Gardul casei mele”- exerciţii grafice; “Modelez ALA – “Covorul ”; “Construim case”; “De-a familia”
ce îmi place” Jocuri de atenţie:“Ghiceşte cine te-a strigat”
“Capra cu trei iezi” -DVD
ADE – “Unde am ascuns jucăria?” ADE –”Câte unul pe cărare”– repetarea mersului
”Ce a uitat pictorul ?”– joc didactic organizat

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Scufiţa Roşie”- puzzle, “Decorez rochiţa

bunicuţei”; “La bunici”
Jocuri în aer liber

ADE – “Mărgele pentru bunica”

23
Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 4
Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Grădiniţa

TURA I

LUNI
Activitate integrată : “Grădiniţa mea”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Îmi place la noi la grădiniţă”
ALA1 – Construcţii : “Grădiniţa mea”
Biblioteca : “Gardul grădiniţei mele” – semen
grafice
Artă: “Grădiniţa de copii” - desen
ADE – DŞ: “Grădiniţa mea!”- observare
ALA2 – Jocuri în aer liber
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Colegii de grădiniţă sunt prietenii mei”
ALA1 – Joc de rol : “De-a grădiniţa”
Ştiinţă: “Grupăm jucăriile după culoare”
Construcţii: “Gardul grădiniţei mele”
ADE – DLC : “Grădiniţa” – memorizare
DEC “Mingea cu buline”- desen
ALA2 – Jocuri de atenţie: “Ce jucărie lipseşte” ;
„Cine a plecat?”

MIERCURI JOI
Activitate integrată : “O zi în grădiniţă” Activitate integrată : “Cu ce mă joc?”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Bine aţi venit la grădiniţă!” “Imi place să mă joc cu…”
ALA1 – Joc de masă: „Ştamiplează jucăriile de Opțional
aceeaşi grosime ” ALA1 – Biblioteca: “Aşa da, aşa nu !”- citire de
Artă: “Jucării”- modelaj imagini
Nisip şi apă :“Acestea sunt mânuţele noastre” Construcţii:”Rafturi pentru jucării”
ADE – DŞ „Ordonează jucăriile de la mare la mic”- Ştiinţa:”Ai tu pe tine culoarea…”
exerciţiu cu material individual ADE – DOS: “Mingea”- rupere, mototolire
- DPM : “Repetarea mersului organizat în ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată
coloană”. “Mergi la ursuleţ!”
ALA2 – Jocuri cu mingea

VINERI
Rutină – “Fiecare lucru are locul lui ! ”- deprinderea de
ADP - Întâlnirea de dimineaţă a aşeza obiectele la locul lor
“Sunt copil politicos”
ALA1 – Joc de masă: Puzzel Tranziții – Exerciţii de gimnastică
Artă: “Colorăm o jucărie” “Vine trenul cu copii”
Joc de rol : “De-a educatoarea” “Un doi, un doi, mergem toţi în pas vioi”
ADE – DOS “Cum ne purtăm la grădiniţă?” “Ne jucăm, ne jucăm, cu degetele noi ne
ALA2 – Întrecere: “Cursa fetelor şi a băieţilor” jucăm”
“Veseli ne jucăm, cercul îl formăm!”

24
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA - “Mânuţele noastre”-amprente; “Colorăm ALA – “Cu păpuşa la doctor”, “Decorează creionul”-
imagini”, Puzzel semen grafice;“Cum ne comportăm la grădiniţă?”
“Poveşti îndrăgite” Jocuri senzoriale:”Ghiceşte ce ai pipăit!”
“Ne jucăm împreună”- jocuri iniţiate de copii
ADE –“La noi în grădiniţă” – convorbire ADE – “Grădiniţa”; “Rochiţa păpuşii” - pictură

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA –“Aşa da, aşa nu“, Jocuri educative – Softuri
educaţionale, “De-a grădinarii”
Jocuri de orientare spaţială: “Mergi la ursuleţ!”
ADE –“Ce a ascuns ursuleţul?” – joc didactic
„Câte unul, câte doi, mergem toţi în pas vioi!”
ALA – “Castele de nisip”, “Jocuri cu jucăria preferată”;
“Degtele colorate”- dactilopictură
Jocuri de mişcare:“Bucheţele”
ADE –“Mingea” - finalizarea lucrărilor

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Grădiniţa”- repetare; “Rafturi pentru jucării”,

“Într-o călimară, plină cu cerneală”
“ Cei trei purceluşi” - DVD

ADE – “Cum ne comportăm la grădiniţă?”

25
Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 5
Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Corpul uman

TURA I

LUNI
Activitate integrată : “Acesta este corpul meu”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Eu sunt…Andrei şi am ochii albaştri”
ALA1 – Construcţii:”Corpul uman”- lego
Nisip şi apă :”Amprente”
Joc de masă:”Corpul meu!”
ADE – DŞ: „Te rog să-mi spui...”joc didactic –
(denumirea părţilor corpului omenesc)
DEC : “Chipul meu !”- pictură
ALA2 – “Fă ca mine!”- exerciţii de gimnastică
MARŢI
Activitate integrată: “Doi fraţi cuminţi”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Un băiat şi o fetiţă au sosit la grădiniţă”
ALA1 – Artă: “Băiatul şi fetiţa” - desen
Ştiinţa: “Cu ce ne îmbracăm?”
Joc de rol : “De-a frăţiorii”
ADE – DLC: “Puf Alb şi Puf Gri “– povestea
educatoarei
ALA2 – Jocuri de mişcare în curtea grădiniţei.

MIERCURI JOI
Activitate integrată : “Fiecare om este diferit!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
„Eu sunt ...Ioana şi sunt înaltă/scundă” “Cu ce m-am îmbrăcat?”
ALA1 – Joc de masă:”Alege şi grupează” Opțional
Artă: ”Corpul meu” -trasare după contur ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini”
Nisip şi apă: „Urme pe nisip” Joc de rol : “Cu păpuşa la plimbare”
ADE – DŞ : “Ordonează copii de la înalt la scund”- Joc de masă: “Hansel şi Gretel”
exerciţiu cu material individual ADE – DOS: “Prietenii curăţeniei” - memorizare
- DPM : “Consolidarea mersului organizat cu
ocolire de obstacole” . Joc: “Ocolim copaci înalţi/ ALA2 – Jocuri de atenţie: “ Ghiceşte ce facem noi!”;
scunzi” “Cine a plecat?”
ALA2 – Joc cu text şi cânt: “Împreună să jucăm”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Singurel mă îngrijesc!”
“Ştiu să folosesc obiectele de uz personal”
Tranziții - ,, 1,2/1,2, /Faceţi toţi la fel ca noi”
ALA1 – Ştiinţă: “Spune ce arată jetonul!” ,,Jos, sus, jos, sus”
Joc de rol: “De-a doctorul” Ne-nvârtim, ne răsucim,/ De lucru ne
Construcţii:”Dulapul pentru haine” pregătim.”
,,În fiecare dimineaţă ne spălăm pe
ADE – DOS : “Batista mea” – rupere, lipire mâini, pe faţă!”;
,,Mişcăm degeţelele/batem tare
ALA2 – Jocuri de mişcare în aer liber: “Găseşte-ţi palmele...”
perechea!”; “Alergăm printre copaci”

26
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Colorăm hăinuţe”, “Nasturii vestuţei”- exerciţii ALA – “Amprente” ; “Caută perechea” ; “Cu păpuşa la
grafice, “ Jocuri cu jucăria preferată” plimbare”
“Am căzut în fântâniţă!” “Mingea călătoreşte/ Spune la ce copil soseşte”

ADE –“Spune cum se numeşte ce-ţi arăt eu !”- ADE – “Îmbracă copilul!”- joc didactic
denumirea părţilor coprului
“Chipul meu!”-finalizarea lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Tricoul cu modele”- ştampilare; “Căsuţa ALA – “Îmi place să colorez”; “Batista”-repetare;
păpuşii”; “Săculeţul cu surprize”- obiecte de uz “Dulăpior pentru hăinuţe”
personal
“Jocuri cu jucăria preferată” Jocuri iniţiate de copii
ADE – Fişă matematică – sarcină didactică: ADE –“Spune ce este şi la ce foloseşte!” – joc didactic
“Colorează cel mai înalt copil/încercuieşte cel mai (obiecte de igienă personală)
scund copil”; “Mergem prin pădure”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – „Citim imagini”; „Drumul spre grădiniţă”-nisip şi

apă; „De-a doctoriţa Pluşica”

Jocuri de mişcare: “Batistuţa”, “Ţăranul e pe câmp”

ADE –“Batista mea”- finalizarea lucrărilor

27
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 6
Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Toamna-aspecte generale

TURA I

LUNI
Activitate integrată: „Acum e toamnă, da!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Bun venit, dragă Toamnă!”
ALA1 – Construcţii : “Căsuţa Toamnei”
Joc de masă: “Printre copaci” – labirint
Joc de rol: “De vorbă cu Toamna!”
ADE –DŞ: “Alaiul toamnei!” – lectură după imagini
- DEC : “Acum e toamna, da!”- cântec
“În poiană”- joc cu text şi cânt
ALA2 – Plimbare în parc pentru observarea naturii.
MARŢI
Activitate integrată: „Surprizele Toamnei”
Activitate integrată:
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Întâlnire cu Zâna Toamnă”
ALA1 – Artă: “Frunze de toamnă”
Biblioteca: “Surprizele toamnei” – citire
imagini
Nisip şi apă: “Castane în nisip”
ADE – DŞ: “Ce ne aduce Toamna în coş?”- joc
didactic – constituire de mulţimi după un criteriu dat.
ADE – DOS: “Unde a zburat rândunica?”de Titel
Constantinescu-lectura educatoarei
ALA2 – “ Coşuleţul cu surprize ”-concurs între echipe.

MIERCURI
Activitate integrată:”Frunze ruginii cad pe cărări”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce mi-a şoptit o frunză?”
ALA1 - Construcţii: „ Coşuri pentru frunze”
Joc de rol : „La cules de frunze”
Ştiinţa: „De ce se îngălbenesc frunzele?”
ADE – DPM : Învăţarea alergării organizate într-o
direcţie indicată, cu oprire.
Joc: “Ne oprim la Zâna Toamna!”
ALA2 – Joc distractiv: “Frunza zburătoare”
JOI
Activitate integrată: “De vorbă cu Zâna Toamnă”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce ne spune Toamna?”
Opțional
ALA1 – Artă: “Decoram rochiţa toamnei ”- semne
grafice
Construcţii: „Casă pentru Zâna Toamnă”
Biblioteca: „Citim imagini de toamnă”
ADE –DLC : „Toamna” de Demostene Botez-
memorizare
ALA2 – Jocuri educative de toamnă – softuri didactice

VINERI
Activitate integrată:”Printre picăturile de ploaie” Rutină – “Ghiozdănelul meu îşi caută cuierul”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Picături zglobii” Tranziții –“Bate vântul frunzele”
ALA1 – Ştiinţa: “De ce plouă?” “Vine ploia, bine îmi pare”
Joc de masă: „Printre picăturile de ploaie” - “Merge melcul pe cărare”
labirint “Veseli noi cântăm, în perechi ne aşezăm!”
Nisip şi apă:”Picături de ploaie pe nisip” “Zboară frunzele în vânt/ Ce frumos cad
DOS:„Covorul toamnei”- rupere, lipire pe pământ!”
ALA2 – Jocuri în curtea grădiniţei

28
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Rochiţa Zânei Toamna”, “Castelul Tomnei”- ALA – “De vorbă cu toamna”; “Frunze mari şi
nisip; “Printre copaci” mici”;“Ştiaţi că?...”
Jocuri distractive în sala de grupă
“Cursa castanelor”
ADE –“Repetarea cântecelor învăţate; “Toamna în ADE – “Frunze mari şi mici”, “Ce mi-a spus o
parc” rândunică?”
Jocuri de mişcare în aer liber

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – „Coşuri pentru frunze”; „ Colorăm imagini de
toamnă”; „Decorăm rochiţa Zânei Toamna”
Jocuri de mişcare: “Alergăm printre copaci”
Jocuri cu jucăriapreferată
ADE - “Alergăm printre copaci”
ALA – “La cules de frunze”; “De-a gospodinele”;
“Caută frunze perechi”
“Bate vântul frunzele”
ADE –“Toamna în parc”- lectură după imagini

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Urme pe nisip”; “Căsuţa Toamnei” ; “Din

jumătăţi întreg”

“Coroana e rotunda”
ADE – “Covorul Toamnei” – finalizarea lucrărilor

29
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 7
Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Fructe de toamnă
TURA I

LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce ne povesteşte toamna?”
ALA1 - Biblioteca:”Toamna în livadă”
Construcţii: „Scăriţe pentru cules fructe”
Joc de rol : „Ştiri de Toamnă la TV”
ADE – DŞ: “Mărul şi para”- observare
ALA2 – Jocuri de mişcare: “Merele în coş”; “Coroana e
rotundă”
MARŢI
Activitate integrată: “Vitamine, vitamine de la
cine?”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Un măr gustos este sănătos”
ALA1 – Artă: “Colorăm fructe de toamnă”
Ştiinţă: “Vitamine, vitamine, de la cine?”
Joc de masă: “Alege şi grupează”
ADE – DOS “Fructele, surse de vitamine” - convorbire
ALA2 – Jocuri senzoriale: „Ghiceşte ce ai gustat!”

MIERCURI
Activitate integrată :”Trece Toamna prin livezi”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Vin-o copile ca să vezi/ Trece toamna prin livezi”
ALA1 – Biblioteca: “În livadă”
Construcţii:”Lădiţe pentru fructe”
Joc de masă: “Din jumătate-întreg”
ADE – DŞ: “Aşezăm fructele după model”- exerciţiu
cu material individual(serii de obiecte)
- DPM:”Repetarea alergării cu ocolire de
obstacole”. Joc: “Printre pomii fructiferi”
ALA2 – Poveşti îndrăgite de copii (temă la alegere)
JOI
Activitate integrată: „Fructele toamnei”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
Opțional
ALA1 – Nisip şi apă: “Urma mărului căzut”
Construcţii:”Rafturi pentru fructe”
Joc de rol:”De-a aprozarul”
ADE – DLC : “Ce fructe am în coş?” – joc didactic
- DEC: “Strugurele” - dactilopictură
ALA2 – Jocuri cu text şi cant

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Spălăm fructele înainte de a le consuma”
“Ce fructe îmi plac?”
ALA1 – Artă: “Colorăm fructe de toamnă” Tranziții – “Printre pomii fructiferi”
Joc de rol: “La piaţă” “1/2,1/2 Câte doi în pas vioi!”
Joc de masă: “Priveşte şi potriveşte” “Merele la coş!”
“Adunăm merele împrăştiate”
ADE – DOS: “Mărul”- rupere , lipire “În poiană”

ALA2 – Jocuri distractive : “Mărul, cine l-a primit?”;

„Bat din palme”

30
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Loto cu fructe de toamnă”; “Scăriţe”; “Urma ALA – “Serii de fructe”; “Colorăm fructe de toamnă”;
mărului” –nisip şi apă “De-a aprozarul”
“În livadă” –softuri educaţionale “Prinde mingea!”

ADE –“Vitamine şi putere de la mere/…pere…”- ADE –“Ghiceşte ce ai gustat”-joc senzorial

convorbire

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Pun codiţe merelor”-exerciţii grafice; “Mere
roşii mari şi mici” - modelaj
Jocuri linbiştitoare: “Trezeşte-te ursuleţule!”
ADE – “Coşul cu fructe”- ordonăm după culoare şi
formă; “Alergăm printre jaloane”
ALA – “Lădiţe pentru fructe”; “La cules de fructe”;
“Fructe aromate”- joc senzorial “; ”Nucile în coş”
ADE –“Spune ce este”; “Strugurele”- finalizarea
lucrărilor

VINERI
ADP – Rutină

ALA –; “Lădiţe pentru fructe” “Colorăm imagini”;

“Ghiceşte ce ai gustat”

“Atinge para! ”

ADE – “Mărul”- finalizarea lucrărilor

31
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 8
Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Legume de toamnă

TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Legume proaspete” Activitate integrată: “Morcovelul cu surprize”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mama mă trimite la cumpărături” “Am cules din grădiniţă/ Morcovelul cu codiţă”
ALA1 – Ştiinţă: “ De ce au nevoie legumele ca să ALA1 – Construcţii : “Lădiţe pentru legume”
crească?” Artă:”Uneşte punctele şi spune ce legume ai
Joc de rol: „De-a vânzătoarea” descoperit” – conturare, colorare
ADE – DŞ :” La piaţa din cartier”- plimbare la aprozar Nisip şi apă: “Punem morcovi în nisip”
pentru observarea legumelor
- DEC : “Treci ploaie călătoare” predare ADE – DOS: “Povestea vitaminelor”- lectură după
“Acum e toamnă , da!”- repetare imagini
ALA2 – – Jocuri distractive: “Dovleceii năzdrăvani”;
“Culegem cartofi” ALA2 – Jocuri distractive: “Iepuraşii la morcovi!”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “La piaţă” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “De vorbă cu o legumă isteaţă”
“Mie îmi plac legumele” Opțional
ALA1 – Ştiinţă: “Ce ai mirosit?” ALA1 – Biblioteca: “Ghicitori”
Joc de masă: „Caută jumatea!” Joc de rol: “ De-a legumele lăudăroase”
Artă:”Desen după puncte” Nisip şi apă : “Urme de ploaie”
ADE – DLC: “Ce am cumpărat de la piaţă?”- joc ADE –DŞ : “Multe, puţine”- compararea grupelor
didactic (formulare de propoziíi)
-DPM: „Consolidarea alergării organizate, ALA2 – “Ridichea uriaşă”- povestire după imagini
îmbinată cu mers şi oprire la semnal”. Joc: „Spre
piaţă!”
ALA2 – Interpretarea unor cântece cu suport audio-
video.

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Igiena mâinilor”
“Îmi plac murăturile”
ALA1 – Ştiinţă: “Ai tu pe tine culoarea…” Tranziții – “Haideţi cu toţii degrabă ne-adunăm/ Sala
Construcţii: “Rafturi pentru borcane” de grupă frumos o aranjăm”
Artă: “Colorăm legume” “Acum e toamn, da!”
ADE – DOS: “Murăturile la borcan” – activitate “Bat din palme clap-clap-clap!”
practice-gospodărească Exerciţii de gimnastică
“Atinge clopoţelul!”
ALA2 – Jocuri de atenţie: “Ce s-a schimbat?”; „Cine a
plecat?”

32
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “În livadă”; “Mere mici şi mari”; “Fişe de lucru” ALA – “Curcubeul legumelor”; “Puzzel”; “Ce ai gustat?”
“Salata de fructe” „Jocuri cu jucăria preferată”

ADE – “Legzume năzdrăvane” – fişă de lucru ADE –“Legumele şi sănătatea” - convorbire

“Treci ploaie călătoare”/ “Acum e toamnă, da!”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Punem morcovi în nisip”; “De-a legumele
lăudăroase”; “Lădiţe pentru legume”
“Ţăranul e pe câmp”
ADE –“Toamna”- de Mircea Micu- memorizare
ALA – “De-a gospodinele”; “Sortăm legumele”
“Jocuri în curtea grădiniţei”
ADE – “Spune unde sunt mai multe şi unde sunt mai
puţine”(compararea multimilor)

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Ghicitori”; “Colorăm imagini”; “Legume

gustoase”
“Cântăm cântecele învăţate”
ADE –“Măşti pentru festival”

33
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 9
Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Flori de toamnă
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Florile din grădina toamnei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Parfumul toamnei”
“Au înflorit iar crizantemele” ALA1 – Biblioteca: “Floricele, floricele”
ALA1 – Ştiinţa: “De ce au nevoie florile ca să Joc de masă: “Întregim floarea”
crească?” Construcţii: “Gardul grădiniţei cu flori”
Artă: “Flori de toamnă”- pictură ADE – DOS “Să oferim un buchet cu flori” – joc
Nisip şi apă : “Grădina cu flori” didactic
ADE – DŞ “Crizantema”- observare
- DEC: “Muzicanţii”- predare ALA2 – “Dansul crizantemelor şi tufănelelor”- jocuri de
“Treci ploaie călătoare”- repetare mişcare
ALA2 – Jocuri distractive: “Trezeşte-te floricică!”;
“Prinde floarea!”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Flori parfumate” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Cui dăruim o floare?”
“Buchetul toamnei” Opțional
ALA1 – Artă: “Decorăm vaza cu flori”- exerciţii grafice
Construcţii: “Coşuleţe pentru flori” ALA1 –Joc de rol:“Oferim flori!”
Joc de rol: “De-a florăria” Joc de masă:“Numără şi colorează”
ADE – DŞ – “Flori perechi”-exerciţiu cu material Nisip şi apă: “Petale de flori”
individual(formare de perechi între două mulţimi) ADE - DLC – “Crizantema”, de Otilia Cazimir-
- DPM: “Dansul florilor” memorizare
ALA2 – Jocuri la alegerea copiilor
ALA2 – Vizită la florăria din cartier

VINERI
Activitate integrată: “Crizanteme, crizanteme” Rutină – “Învăţ să fiu prietenul florilor”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
„Crizantema grupei” Tranziții – “Tot ce e pe lume”
ALA1 – Biblioteca:”Crizantema”- poezie “Ploaia”
Artă: „Codiţe pentru crizanteme”- mdelaj “Stânga, dreapta, 1-2/ Faceţi toţi la fel ca
Ştiinţa: „Crizanteme albastre” noi !”
ADE – DEC- “Crizanteme” –pictură “Facem curăţenie în sala de grupă”
“Exerciţii de înviorare”
ALA2 – Joc distractiv:”Unde s-a oprit crizantema?”

34
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Ce a uitat pictorul?”, “De-a florăresele; “Floarea ALA – “Să facem întregul”; “Petale de crizanteme”;
preferată”” “Rafturi pentru crizanteme”
“Unde s-a ascuns floarea?” “Jocuri iniţiate de copii”

ADE –„Fiecare floare are un nume”- fişă de lucru ADE –“Bucheţele, bucheţele” – fişă de lucru
„Repetarea cântecelor”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Ce ştii despre mine?”; “Ghicitori”; “De-a
florăria”
“Povestea preferată”- povestea educatoarei
ADE –“Dă- i fiecărei fetiţe câte o floare ”; “Dansul
florilor”
ALA – “Ajută crizantema să ajungă la mama”-labirint;
“De ce udăm florile?”; „Refacem întregul”
„Am căzut în fântâniţă”
ADE –“Crizantema”- repetare

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Sortează florile”; “Floricele, floricele”

“Exerciţii grafice”
“Parfumul florilor de toamnă”
ADE –“Crizantema” – finalizarea lucrărilor

35
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 10
Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Sfârşit de toamnă
Evaluare formativă
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Toamnă, toamnă harncă” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Cum ne îmbrăcăm dimineaţa?”
“Cum a fost vremea în această toamnă?” ALA1 – Ştiinţă: “Cum conservăm legumele?”
ALA1 – Artă: „Rochiţa toamnei” – exerciţii grafice Nisip şi apă:”Amprentele frunzelor de
Joc de rol:”De-a gospodinele” toamnă”
Construcţii: „Cămara toamnei” Artă: “Culorile toamnei”

ADE – DŞ – „Roata toamnei” – joc didactic ADE – DOS: “În cămara bunicii” –convorbire
- DEC – “Coşul toamnei”- pictură
ALA2 – “Cursa legumelor şi fructelor”- jocuri de ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată
întrecere

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “În grădina toamnei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Opțional
“Ce ne–a adus toamna?” ALA1 – Biblioteca: “Grădina de legume”,de Maria
ALA1 – Ştiinţă: “În grădina toamnei”-soft educaţional Raicu, memorizare
Joc de rol: “La piaţă” Joc de masă: “Puzzel”
Construcţii:”Palatul Zânei Toamna” Nisip şi apă: “Legumele se joacă”
ADE – DLC : “Ce am greşit?”– joc didactic ADE – DŞ: “Coşul toamnei”- joc didactic (consolidarea
- DPM: “Prin grădina Toamnei”- parcurs aplicativ operaţiilor cu mulţimi)
ALA2 – “Cine ştie, câştigă!”- concurs
ALA2 – “Repetarea cântecelor de toamnă”

VINERI
Activitate integrată: “Toamna, să ne revedem cu Rutină – “Mic dejun sănătos”
bine!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Tranziții – “ Morcov, roşie , cartof , nu mă mişc din loc!”
“La revedere, dragă Toamnă!” “1,2,3, eu plec după voi !”
ALA1 – Artă: “Colorăm imagini de toamnă” “Iepuraşii la morcovi!”
Joc de masă: “Coşul toamnei ”- sortare “Cine ajunge primul?”
Biblioteca: “Imagini de toamnă” „Toţi în cerc vă aşezaţi”
ADE –DOS : “Rochiţa Zânei Toamna” - aplicaţie

ALA2 – Jocuri distractive .

36
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Tablou de toamnă” ; “Ghici ghicitoarea mea!”; ALA – “Rafturi pentru cămară”; “Te rog să-mi dai”;
“La Piaţă” “Preparăm un ceai de fructe”
“La cules de fructe”- joc de mişcare “Jocuri iniţiate de copii”

ADE – “Fructe şi legume”- “Coşul toamnei”- finalizarea ADE – “În cămara bunicii”- fişă de lucru
lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Recunoaşte şi denumeşte”; “Colorăm imagin”; ALA – “Cu ce mă îmbrac?”; „Rochiţa toamnei”; „La
“Poezii de toamnă” piaţă”
“Cântece de toamnă” “Carnavalul toamnei”
ADE – “Să facem bucheţele de flori”
ADE – “Toamna şi bogăţiile ei”- fişă de lucru
“Prin grădina toamnei”- traseu aplicativ

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Spune ce ai gustat”; “Greierele şi furnica”;

“Depozit pentru legume şi fructe”
“Jocuri distractive în curtea grădiniţei”

ADE – “Rochiţa Zânei Toamna”- finalizarea lucrărilor

37
Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM?
Proiect : Mândru sunt că sunt român
TURA I
LUNI
Activitate integrată: “Românaşii”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Sunt un românaş voinic”
ALA1 – Construcţii:”Construcţii la alegere ”
Biblioteca: “România în imagini”
Nisip şi apă : “Urmele palmelor mele”
ADE – DȘ: “Sunt un românaş voinic!”- observare
costum popular
- DEC “Costumul popular”- decorare, colorare
ALA2 – “Hai la joc!” – jocuri de mişcare
MIERCURI
Activitate integrată: “Sărbătoresc ţara mea!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“1 Decembrie, Ziua Naţională a României”
ALA1 – Artă:”Steagul României”
Joc de masă: “ Ne jucăm cu steguleţe”
ADE – DȘ: “Ne jucăm cu steguleţe?”- exerciţiu cu
material individual-(numeraţia 1-3)
- DPM: “Drag mi-e jocul românesc” – dansuri
populare
ALA2 – Audiţie: “Imnul României”
VINERI
Activitate integrată: “România”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Te iubesc, România!”
ALA1 – Nisip şi apă : Steagul Romîniei
Ştiinţa: “Harta fizică a României”
Biblioteca: “Citim imagini”
ADE – DOS: “Harta României” – mototolire,
lipire(contur)
ALA2 – “Hora ”- jocuri de mişcare
38
Săptămâna: 11
Subtema: 1 Decembrie- Ziua națională a României
MARŢI
Activitate integrată: “Ţara mea”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ţara mea se numeşte România”
ALA1 – Ştiinţă: “Ce ştiu despre ţara mea?”
Joc de rol: “Călătorim prin ţară”
Artă: “Steagul ţării mele”- pictură
ADE – DOS: “Aceasta este ţara mea”- lectură
după imagini
ALA2 – “Ţară, ţară, vrem ostaşi” –jocuri de mişcare
JOI
Activitate integrată: “Portul românesc”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Român ca tine sunt şi eu”
Opțional
ALA1 – Artă: “Decorăm costumele populare”
Joc de rol: “Românaşii”
Construcţii: “Simbolurile ţării”
ADE – DLC: “Trăistuţa cu surprize” – joc didactic
(formulare de propoziții)
ALA2 – “Porturi populare din alte ţări” – prezentare
ppt
Rutină – “Sunt român politicos”
Tranziții – “Câte unul, câte doi, hai la horă, măi flăcăi!”
“Drag mi-e jocul românesc!”
“ Mergem la paradă”
“Atinge stegleţul!”
“Ne pregătim pentru activităţi”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Românaş şi româncuţă”- colorăm imagini; ALA – “Steagul României”- nisip; “La plimbare prin
“Acesta este ţara mea”- harta geografică; Ţară”; “Colorăm imagini”
“Micul povestitor” “Hai la horă, măi flăcăi”
ADE – “ Paradă costumelor populare” – lectură după
imagini ADE – “Ţara mea”- fişă de lucru
“Costumul popular”- finalizarea lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Sortăm steguleţe”, “Urme pe nisip”; “Poezii
despre ţara mea”
“Jocuri cu jucăria preferată”
ADE –“Ne jucăm cu steguleţe”; “Dansuri populare”
ALA – “Ne jucăm cu figurile geometrice”; “Decorăm
costume populare”; “Construcţiila alegere”
“Dacă vesel se trăieşte”; “Ecoul”
ADE –“Fata babei şi fata moşneagului”- povestire
după imagini

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Românaşii”; “Călătorie pe hartă”; ”Steguleţe

colorate”
“Jocuri distractive în clasă”

ADE – “Harta României”- finalizarea lucrărilor

39
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 12
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Ghetuţa lui MoşNicolae

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce ştim despre Moş Nicolae?” “Moşule, aş vrea să-ţi spun”
ALA1 – Construcţii: “Casa lui Moş Nicolae” ALA1 – Artă:”Ghetuţe ”
Joc de masă:” Alege şi grupează“ Joc de rol: „Pregătim fursecuri pentru Moş
Nisip şi apă : “Urmele lui Moş Nicolae” Nicolae”
Ştiinţă: „De ce nu-l vedem pe Moş Nicolae?”
ADE – DŞ: „Legenda lui Moş Nicolae”- prezentare ADE – DOS : “În aşteptarea lui Moş Nicolae”-
PPT convorbire
- DEC:”Iarna veselă” - cântec
”Săniuţa”- joc cu text şi cânt ALA2 – Cântece cu suport audio-video la alegerea
ALA2 – “Jocuri iniţiate de copii” educatoarei.

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Moş Nicolae trece pe Activitate integrată: „Iarna vine Moş Nicolae”
aici/mare bucurie pentru cei mici” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Scrisoare pentru Moş Nicolae”
“Ghetuţele lui Moş Nicolae” Opțional
ALA1 – Artă: “Crenguţa de brad”- antrenament grafic
Construcţii:”Cutii pentru cadouri ” ALA1 – Artă: “Fursecuri pentru Moş Nicolae”-modelaj
Joc de rol: “Moş Nicolae la telefon” Joc de masă: Puzzel
ADE – DŞ: “Săculeţul lui Moş Nicolae” – joc logico- Biblioteca:”Citim imagini de iarnă”
matematic ADE – DLC:”Pe ninsoare” –de Mircea Pop-
- DPM: “Învăţarea săriturii pe ambele picioare cu memorizare
deplasare”. Joc: “Sărim până la cadou”
ALA2 – “Trezeşte-te ursuleţule”/ “Ghiceşte cine te-a ALA2 – Joc distractiv: “ Unde este ascunsă ghetuţa lui
strigat” – Jocuri de atenţie Moş Nicolae?”

VINERI
Activitate integrată:”Darurile lui Moş Nicolae”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce mi-a adus Moş Nicolae”
ALA1 – Joc de rol: “De-a Moşul Nicolae”
Ştiinţa:”Ce ştim despre Moş Nicolae”
Construcţii:”Cadouri mari şi mici”
ADE – DEC : “Ghetuţa lui moş Nicolae”- pictură
Rutină – „Ştiu să îmi duc lucrurile la cuier”
Tranziții – “Iarna a sosit în zori”
“Tiptil, tiptil, mergem ca Moş Nicolae”
“Clopoţei, clopoţei”
“Bat din palme clap-clap-clap”
“Zorile-s dalbe”

ALA2 – “Cine ajunge primul la cizmuliţe?”

40
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Decorăm Ghetuţele”; “Ce a uitat pictorul?”; ALA – “Crenguţe de brad”; “Paşi pe lângă geam”;
“Alo, Moş Nicolae?” “Căsuţa lui Moş Nicolae”
„Atinge sacul!” “Jocri cu jucăria preferată”

ADE – “ A sosit iarna, drăguţa!”-lectura după imagini ADE –“Ghetuţele de le vom lustrui, în ele daruri vom
“Repetarea cântecelor” primi”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Cutii pentru cadouri”; “Jocuri cu jucăria ALA – “De vorbă cu Moş Nicolae”; “Haina lui Moş
preferată” Nicolae”
“Povești îndrăgite”- temă la alegere “Cine ajunge primul la cadou?”

ADE – “Aşază-mă la căsuţa mea”-joc logic ADE – “Pe ninsoare” – repetarea poeziei
“Sărim până la sacul Moşului”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Rafturi pentru papucei”, “Cutii mari şi mici”-

modelaj;”Imagini de iarnă”
“Ştiu şi eu un cântecel/o poezie”
ADE – “Ghetuţa lui Moş Nicolae”- finalizarea lucrărilor

41
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 13
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Obiceiuri din strămoşi pentru oameni credincioşi
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Obiceiuri de iarnă” “E vremea colindelor”
ALA1 – Construcţii: “Casele cazdelor” ALA1 – Ştiinţa: “Despre tradiţii”
Artă: “Colindători” Nisip şi artă: “Desenăm brăduţi”
Joc de rol:”La colindat” Joc de masă: “Sortăm podoabele de brad”
ADE –DLC :””Eu spun una, tu spui multe”-joc didactic
ADE – DŞ: “Ghiceşte ce este” – joc didactic - DEC: ”Colinde, colinde”- audiţie
ALA2 – “Ghiceşte ce facem noi”- pantomimă
ALA2 – Învăţăm colinde :“Sorcova”, “Steaua”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “La colindat” Activitate integrată: “Bradul împodobit”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Am plecat să colindăm” “Să fii gazdă sănătoasă!”
ALA1 – Biblioteca: “Colindăm, colindăm” Opțional
Artă: “Covrigi mari şi mici”- modelaj ALA1 – Biblioteca:”Legenda bradului”
Joc de rol: “Colindătorii” Artă: “Globuleţe”- antrenament grafic
ADE – DOS: “La colindat ” lectură după imagini Joc de masă: “Puzzel ”
- DPM: “Învăţarea unor elemente de gimnastică ADE – DŞ: “Să numărăm globuleţe”(Numeraţia in
ritmică”; “Dansul fulgilor de nea” limitele 1-3)
ALA2 – “Fetiţa cu chibrituri”- H.CH. Andersen -lectura
educatoarei ALA2 – “Repetarea programului penru serbare”

VINERI
Activitate integrată: “Sorcova vesela” Rutină – “Respectăm obiceiurile”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Şi eu ştiu să cânt colinde” Tranziții – “Colinde, colinde”
ALA1 – Joc de rol: “La sorcovit” “Un doi, un doi, fiţi copii cuminţi ca noi”
Ştiinţa:“Cine merge la colindat” “Iarna veselă”
Nisip şi apă :“Sorcova lasă urme” “Dansul fulgilor de nea”
“Fă ca mine !”
ADE – DOS: “Sorcova”- confecţii

ALA2 – “Împodobim bradul în sala de grupă”;

„Repetarea programului pentru serbare”

42
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Urmele steluţelor”; “Covrigei”; “Colindăm”
“Am plecat să colindăm”
ADE – “Ce am primit la colindat”
ALA – “Obiceiuri strămoşeşti”; “Brăduţul împodobit”;
“Colorăm imagini”
“Jocuri distractive ăn clasă”
ADE – “Eu spun una, tu spui multe”; “Colinde”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Colindătorii”; “Troiene de zăpadă”; “Citim ALA – “Globuleţe ”; “Puzzel”; “La colindat”
imagini de iarnă” “Rece-cald” – joc distractive
“Repetarea colindelor învăţate”
ADE –“Să numărăm podoabele de brad”
ADE –“La colindat”- fişă de lucru; “Dansul fulgilor de
nea”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Ne jucăm cu figure geometrice”; “Covrigei mari

şi mici”; “Sortăm globuleţe”
“Colinde, colinde”

ADE –“Sorcova”- finalizarea lucrărilor

43
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 14
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “În aşteptarea lui Moş Crăciun”
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Bradul împodobit” Activitate integrată: “Moş Crăciun e Moşul bun”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“ Ce frumos este bradul împodobit” “Scrisoare pentru Moş Crăciun”
ALA1 – Artă: “Acadele pentru brad”- exerciţii grafice ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini”
Ştiinţă: “Cum ajungem la brad?”-labirint Artă: “Moş Crăciun”- aplicaţie
Nisip şi apă : “Urmele lui Moş Crăciun”
ADE – DŞ : “În aşteptarea lui Moş Crăciun”- lectură ADE – DOS: “Legenda lui Moş Crăciun”- prezentare
după imagini ppt
DEC: “Bradul de Crăciun”- pictură
ALA2 –Cântece: “O, brad frumos”; “Moş Crăciun”; ALA2 - “Hora în jurul bradului”
“Domn, Domn să înălţăm”

MIERCURI
Activitate integrată: “Magia Crăciunului”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce o să-i spun lui Moş Crăciun?”
ALA1 – Artă: “Felicitări ”
Construcţii: “Sania lui Moş Crăciun”
Joc de rol :“Spiriduşii lui Moş Crăciun”
ADE – DŞ: “Bradul de Crăciun” (Numeraţia în limitele
1-3)
- DPM: “Drumul lui Moş Crăciun”- traseu aplicativ
ALA2 – Repetarea programului pentru serbare
JOI
Activitate integrată: “Ajutoarele lui Moş Crăciun”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce fac spiriduşii lui Moş Crăciun?”
Opțional
ALA1 – Construcţii: „Fabrica de jucării”
Joc de rol : „Spiriduşii moşului”
Artă: “Cadouri colorate”
ADE - DLC : “Alege răspunsul corect”-joc didactic
(sinonime)
ALA2 – Joc distractiv : “Cipicul spiriduşului”

VINERI
Activitate integrată: “Magia Crăciunului” Rutină – “Respectăm obiceiurile”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Seara de Crăciun” Tranziții –“Crenguţă verde de brad, am pornit la
ALA1 – Joc de masă: “Ajută globurile să ajungă în colindat”
brad”- labirint “Sorcova vesela”
Joc de rol: “Gospodarii în ajunul Crăciunului” “Steaua”
Artă: “Magia Crăciunului” “Tic-tac, tic-tac/ iată că apar acum /meşterii
ADE – DOS: “Ornamente pentru brad”- decupare, lui Moş Crăciun”
lipire “Sus Boieri”

ALA2 – “Bine-ai venit.Moş Crăciun!”- serbare

44
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Cum ajungem la brad?”; “Bradul împodobit”;
“Antrenament grafic”
“Jocuri cu jucăria preferată”
ADE –“Ce se ascunde în sacul lui Moş Crăciun?”- joc
didactic; „Bradul de Crăciun”- finalizarea lucrărilor
ALA – “Moş Crăciun”; “Puzzel de Crăciun”; “Jocuri cu
jucării”
“Jocuri distractive în clasă”
ADE –“Cum îl aşteptăm pe Moş Crăciun?”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Sania lui Moş Crăciun”; “Bradul din figure ALA – “Fabrica de jucării”; “De-a spiriduşii Moşului”
geometrice” “Repetarea programului pentru serbare”

“Hora în jurul bradului” ADE –“În seara de Crăciun”- de George Coşbuc

ADE –“Moş Crăciun împarte daruri”- fişă de lucru;
“Moş Crăciun printre troiene”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Colorăm imagini”; “Troiene de zăpadă”; “Ce

ne-aduce Moş Crăciun?”
„Jocuri liniştitoare ”

ADE –“Ornamente pentru brad”- finalizarea lucrărilor

45
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 15
Proiect : Zâna Iarnă Subtema: “Aspecte de iarnă”
TURA I

LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cum am petrecut sărbătorile de iarnă?”
ALA1 – Construcţii:”Casa Zânei iarna”
Joc de rol: “De-a Zâna Iarnă”
Biblioteca: “Uite, încep să treacă sănii cu
copii”
ADE – DŞ :“Apa şi transformările ei” – experiment
- DEC:”Cântec de iarnă” – predare
“Săniuţa ” - repetare
ALA2 – Jocuri de mişcare :“Prinde fulgul de zăpadă”
MARŢI
Activitate integrată: “Zâna iarnă ne-aduce zăpadă”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“La zăpadă”
ALA1 – Biblioteca: “Omul de zăpadă ”, de Maria
Raicu - memorizare
Joc de masă: “Sortăm fularele, mănuşile,
căciulile”
Nisip şi apă: “Săniuţa lasă urme pe zăpadă”
ADE – DOS : “Cum mă îmbrac iarna?” – joc didactic
ALA2 – „Ne jucăm cu zăpadă” – jocuri în curtea
grădiniţei

MIERCURI JOI
Activitate integrată:”Zâna iarnă ne învaţă” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Sunt un fulg de zăpadă”
“Întâlnire cu Zâna iarnă” Opțional
ALA1 – Joc de rol: “ La plimbare cu Zâna Iarnă” ALA1 - Artă: “Peisaj de iarnă”
Artă: “Bulgări de zăpadă”- modelaj Construcţii: “Palatul Iernii”
ADE – DŞ: “Numărăm căciuliţele” – Predare Numărul Ştiinţa: “Cum se transform apa în zăpadă?”
şi cifra 4 ADE – DLC: “Să ne întrebăm colegii”- joc didactic-
- DPM: “Învăţarea săriturii în adâncime” propoziţia interogativă
Joc:”Ne jucăm la zăpadă”
ALA2 – “Poveşti îndrăgite de copii”- vizionare DVD ALA2 – “Ursul păcălit de vulpe”- poveste după imagini

VINERI
Activitate integrată: “Oameni de zăpadă pe strada Rutină – Ştiu să-mi aranjez fularul şi mănuşile
mea”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Tranziții – “Câte unul, câte doi mergem toţi în pas vioi”
“ Ce mi-a spus un om de zăpadă” “Hai căluşeii să-i înhămăm”
ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini” “Statuile”
Nisip și apă: “Oameni de zăpadă” “Ne pregătim de activităţi”
Construcții: „Curte pentru omul de zăpadă” “Suntem oameni de zăpadă”
ADE – DOS: “Oameni de zăpadă”- machetă de iarnă

ALA2 – Cântece pentru copii- audiţii muzicale

46
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Antrenament grafic”; “Poveste de iarnă”; “Fulgi ALA – “Iarna”-repetare; “Colorăm în cărţile de colorat”;
de nea”- nisip “De ce ninge?”
“Jocuri cu jucăria preferată” „Diafilme preferate”

ADE – “Apa şi transformările ei”- “Hai la joacă afară”; ADE – “Cum să ne ferim de frig” - convorbire
“Ninge, ninge”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Tablou de iarnă”; “Palatul de gheaţă”; “Poezii ALA – “Bulgări de zăpadă”; “Alege şi grupează”; “
de iarnă” Cald-rece”
“Fulare încurcate”- jocuri de atenţie “Ghiceşte cine te-a strigat”; ” Deschide urechea bine

ADE – “Formăm mulţimi cu 4 elemente”- fişe ; “Ne ADE –“Cu ce mă îmbrac? ”-fişă
jucăm la zăpadă”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Construcţii la alegere”; “Cu păpuşa la zăpadă”;

“Numărăm oamenii de zăpadă”

“Dacă vesel se trăieşte”

ADE – “Oameni de zăpadă”- finalizarea lucrărilor

47
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 16
Proiect : Zâna Iarnă Subtema: “Jocurile copiilor iarna”
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Veniţi pe derdeluş, copii!” Activitate integrată: “Bucuriile iernii”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Întîmplări la săniuş” “Iarna e la noi în cartier”
ALA1 – Biblioteca: “Fulgul de nea”- exerciţii grafice ALA1 – Construcţii.”Patinoarul”
Joc de rol: “La săniuş” Joc de masă:”Derdeluşul”- jocuri cu magneţi
Ştiinţă: “Cum se formează zăpada?” Joc de rol: “La patinoar”
ADE – DŞ : “Pe derdeluş” – lectură după imagini
- DEC: “Omul de zăpadă”- pictură ADE – DOS: “Unde ne jucăm iarna?” -convorbire
ALA2 – „Cine ajunge primul la săniuţă?” - ştafeta
ALA2 – “Aruncăm cu bulgări de zăpadă ” –jocuri în aer
liber

MIERCURI JOI
Activitate integrată:”Pe schiuri, pe patine, pe sanie ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ne dăm” “Vis de iarnă”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Opțional
“Fulgi de nea mii şi mii, hai la joacă dragi copii!” ALA1 – Artă: “Oameni de zăpadă”
ALA1 – Joc de masă: “Un copil-o săniuţă” Ştiinţa: “Cum îngheaţă apa”
corespondenţa Nisip şi apă: “Fulgi de nea”
Nisip şi apă: “Schiuri“”
Artă: “Patine, sănii, schiuri” ADE - DLC: “Iarna pe uliţă”- de George Coşbuc-
ADE – DŞ: “Pe sănii şi pe schiuri ne jucăm şi memorizare
numărăm”- exerciţiu cu material individual-
Consolidarea numărului şi cifrei 4 ALA2 – “Aruncă la ţintă cu bulgări de zăpadă”
- DPM: “Repetarea săriturii în adâncime”; Joc:
“Salturile săniuţei pe derdeluş”
ALA2 – “Jocuri iniţiate de copii”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – „Cum mă îmbrac la joacă ?”
“Cu fular şi cu mănuşi, repede la derdeluş”
ALA1 – Construcţii: “Săniuţe” Tranziții – “Fulgi de nea plutesc în aer”
Joc de masă:”Cum ajung la derdeluş”- labirint “Sus-jos”- joc distractive
Biblioteca: “Pe stradă” “Fereşte-te de bulgări”
“Săniuţa fuge”
ADE – DOS: “Ninge peste derdeluş” – mototolire , “Uite cum mai ninge afară”
lipire(şerveţele)

ALA2 – Ne jucăm cu bulgări de zăpadă.

48
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “De –a magazinul cu echipamente sportive”; ALA – “Din ce este făcut”; “Sănii şi patine”
“Facem oameni de zăpadă” “Ghici ghicitoarea mea!”
“Oamenii de zăpadă dansează”
ADE –“Jocuri de iarnă” – fişă de lucru ADE – „Sportul şi sănătatea”
“Omul de zăpadă”- finalizarea lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Fulgi de nea”; Tuneluri prin zăpadă; “De-a
poştaşul”
“Jocuri distractive în sala de grupă ”
ADE – “Formăm grupe de 4 obiecte”; “Salturile
săniuţei pe derdeluş”
ALA – “Hăţuri pentru sănioară”; “Desenăm pe tablelă”;
“Jocuri cu jucăria preferată”
“Trezeşte-te ursuleţule!”
ADE –“Iarna pe uliţă” - repetare

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Colorăm imagini”; “Recităm poezii”;

“Cu păpuşa la patinoar”

“Bobiţa şi buburuză- Omul de zăpadă”- DVD

ADE – “Fulgi de nea”

49
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna: 17
“Poveşti la gura sobei”- Temă în afara proiectului
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată: “În lumea poveştilor”
“Mie-mi plac poveştile” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Biblioteca: “Cartea mea cu poveşti” “Cartea cu poveşti”
Construcţii: “Palatal prinţesei” ALA1 – Artă: „Personaje din poveşti”(Cocoşul din
Joc de masă: “Basme în bucăţi” Punguţa cu doi bani)
Joc de rol: “De-a Făt Frumos şi Ileana
ADE – DŞ: “Căsuţa fermecată”- joc didactic Cosânzeana”
Ştiinţă:”Cum se tipăresc poveştile?”
ALA2 – Jocuri distractive:”Găseşte pantoful”
ADE – DOS: “Povestea ursului cafeniu ” – povestea
educatoarei

ALA2 – Joc de mişcare “Ursul doarme”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Poveşti încurcate” Activitate integrată: “Din poveste, mult mai este”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Trăistuţa cu poveşti” “Dacă aş fi Făt Frumos/Ileana Cosânzeana”
ALA1 – Nisip şi apă: “Castele” Opțional
Joc de masă: “Găseşte ordinea imaginilor” ALA1 – Artă: “ Decorez pelerina”
Construcţii: “Caleaşca prinţesi” Joc de rol:”De-a povestitorul”
ADE – DLC: “Cine a încurcat poveştile?”- joc didactic Joc de masă: “Fiecare personaj, la povestea
- DPM: Euritmie :“Carnavalul poveştilor” lui”
ALA2 – Teatru de păpuşi - parteneriat ADE – DŞ: „Tipsia cu mere de aur” –Numeraţia în
limitele 1-5
- DEC: “În lumeam poveştilor ”
ALA2 – “Sarea în bucate”- povestea educatoarei

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Poveştile ne învaţă lucruri bune despre
“Cartea mea cu poveşti” viaţă”
ALA1 – Biblioteca:”Citim poveşti”
Artă: “Măşti pentru carnaval” Tranziții – “Noi suntem piticii voinicii”
Joc de masă: “Ajut-o pe Scufiţa Roşie să “Bat din palme, clap-clap-clap!”
ajungă la bunica” “Ursul gras şi pofticios se plimbă în sus şi-n
ADE – DEC:”Cântece pentru copii” – audiţii jos ”
“Stânga, dreapta,1,2, faceţi toţi la fel ca
ALA2 – DVD- “Punguţa cu doi bani” noi”
“Haideţi cu toţii, de grabă ne-adunăm/Sala
de grupă frumos o aranjăm”

50
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “De-a eroii din poveste”; “Colorăm imagini din ALA – “De-a Ileana Cosânzeana”; “Puzzel cu poveşti”;
poveste”; “Teatru de păpuşi”
“Cine a intrat în căsuţa fermecată?”- joc distractiv “Jocuri liniştitoare în sala de grupă”

ADE –„Adevărat sau fals?”- joc exerciţiu ADE –“Povestea ursului cafeniu”- fişe de lucru

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Imagini încurcate”;”Ce ştii despre mine?”; ALA – “Răsfoim cărţi cu poveşti”; “Castelul din
“Colorăm imagini” poveste”; “Oglinda fermecată”
“Ce ai găsit în coşuleţ?”- joc distractiv “Rece-cald”- joc senzorial

ADE – “Personaje pozitive/negative”- fişă de lucru; ADE –“Numărăm şi ordonăm”- exerciţiu cu material
“La bal” individual

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Măşti pentru carnaval”; “De-a povestitorul”;

“Castele de nisip”
“Scufiţa Roşie”- dramatizare

ADE – “Cântece pentru copii”

51
 EVALUARE INTERSEMESTRIALĂ
Săptămâna 18

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Bună dimineaţa, copii isteţi!” “Cum este vremea?”
ALA1 – Joc de masă: “Ajută-l pe eschimoş şă ajungă ALA1 – Joc de rol:“De-a prezentatorul meteo”
la sania lui” Ştiinţá:”De ce nu se culeg fructele iarna?”
Artă: “Căsuţe pentru eschimoşi” Nisip şi apă : „Flori de gheaţă”
Biblioteca: “Exerciţii grafice” ADE – DOS: “Aşa da,aşa nu ”- joc didactic
ADE – DŞ: “Unde se află?”-joc didactic-poziţii spaţiale
- DEC: “Corul de copii”- cântece învăţate ALA2 – Jocuri de mişcare :“Trecem peste obstacole”
ALA2 – Joc distractiv: “Scaunele muzicale”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“M-am născut în anotimpul…” “Îmi place să merg la teatru”
ALA1 – Construcţii:”Temă la alegere” Opțional
Biblioteca: “Lucrăm pe fişe” ALA1 – Joc de rol: “De-a actorii”
Joc de masă:”Serii de figuri geometrice” Nisip şi masă: “Siluete”
ADE – DŞ: “Jocul cifrelor”- joc didactic Artă: “Copacii din pădure”
- DPM: “Sportivii în concurs”- traseu aplicativ
ALA2 – “Telefonul fără fir” ADE – DLC: “Să spunem o poveste ”- povestiri ale
copiilor

ALA2 – “Jocuri cu jucăria preferată”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Impreună facem lucrări frumoase”
ALA1 – Biblioteca: “Cărţile le răsfoim împreună”
Construcţii: “Parcul de distracţii”
ADE – DOS: “Calendarul naturii în imagini”- aplicaţie
ALA2 – Jocuri în sala de grupă: “Statuile”
Rutină – “Vorba dulce, mult aduce”
Tranziții – “Copiii isteţi se pregătesc de activitate”
“Bine te gânseşti şi apoi păşeşti”
“1,2/ 1, 2 mergem toţi în pas vioi”
“Mişcăm degeţelele, batem tare palmele…”
“Ne jucăm, ne jucăm, cu degetul mare noi
ne jucăm…”

52
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Colorăm imagini”; “Spunem poezii”; “Ne jucăm ALA – “Alege îmbrăcămintea de iarnă?”; “Apa şi
cu cifrele” transformările ei”- experiment
“Scaunele muzicale” “Mergem prin tunel”
ADE – “Spune în care imagine copilul procedează
ADE –“Sus/jos”; “Audiţii muzicale” corect”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Ne jucăm cu plastilină”; “Cu păpuşa la ALA – “La teatru”; “Colorăm imagini”; “Din jumătăţi -
grădiniţă”; “Ne jucăm la în nisip” întreg”
“Poveşti îndrăgite”- DVD “Poştaşul”

ADE –“Ne jucăm cu cifrele”; “Sportivii la concurs” ADE – “Trăistuţa cu poveşti”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Antrenament grafic”; “Case de pe strada mea”;

“Sortăm steguleţe colorate”
“Ghiceşte ce facem noi!”
ADE – “Calendarul naturii în imagini”

53
Tema anuală: CUM ESTE; A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT? Săptămâna 19
Proiect : Să călătorim în lumea necuvântătoarelor Subtema: Animale şi păsări domestice
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “În curtea bunicilor” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Animale de casă”
“În curtea bunicilor” ALA1 – Biblioteca: “La fermă”
ALA1 – Joc de masă: “Fiecare la căsuţa lui”- joc Joc de rol: “De-a veterinarii”
magnetic Ştiinţa: “Ştiaţi că…?”- prezentare ppt
Artă: “Animale mari şi mici”
Nisip şi apă: “Răţuştele pe lac” ADE –DOS: “Punguţa cu doi bani”- poveste după
ADE – DŞ: “În ograda bunicii”- lectură după imagini imagini
- DEC: “Puişori”- modelaj
ALA2 – Joc de mişcare : “Câinele prinde pisica” ALA2 – Jocuri senzoriale: “Cum face?”

MIERCURI JOI
Activitate integrată. “Animale mari şi mici în ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ogradă la bunici” “Şi noi iubim animalele”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Opțional
“În vizită la Grivei” ALA1 – Nisip şi apă: “Curtea bunicii”
ALA1 – Joc de masă: “Animalele şi hrana lor” Construcţii: “Coşul pisicii”
Artă: “Pictăm animale” Joc de rol: “De-a fermierii”
Construcţii: “Ograda bunicii”
ADE – DŞ: “Şirul numeric crescător”-exerciţiu cu ADE – DLC: “Puişorul cafeniu”- de Otilia Cazimir
material individual
- DPM: “Învăţarea târârii înainte pe genunchi şi ALA2 – Jocuri de mişcare:“Caii şi călăreţii”
palme”; Joc:“Şoarecele şi pisica”
ALA2 –Cântece pentru copii.

VINERI
Activitate integrată: “Animale preferate” Rutină - “Ora 7 :00 a sosit, animalele s-au trezit!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Animalul meu preferat este…” Tranziții – “Braţe scurte, braţe lungi”
ALA1 – Biblioteca: “Animale preferate” “Azi Grivei e mânios”
Joc de rol: “De-a veterinarii” “Legăm şiretul”
Ştiinţa: “De ce nu le e frig animalelor?” “Pisica se întinde”
ADE – DOS: “Animale domestice”- rupere, lipire “După mine-n pas vioi un căţel şi un pisoi”
ALA2 – Joc distractiv: „Caută puişorul”

54
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Lăbuţele pisicii”; “Ograda bunicii”; “Imagini cu ALA – “Ce mânâncă animalele?”; „Oase lungi şi
animale” scurte”; „Cine a spus Miau?”
Joc: “Şoarecele şi pisica” „Pisicile aristocrate”- DVD

ADE – “ Ce ştim despre animalele domestice”- ADE – “Punguţa cu doi bani” fişă de lucru
convorbire

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Cuşca lui Grivei”; “Pictăm animale”; “Animale şi ALA – “Cum face?”; “Animalele la casa lor”- table
păsări”- sortare magnetic; “Colorăm imagini”
“Ghicitori” “Mama îşi caută puiul”

ADE – “Mama şi puiul”-fişă ADE – “Puişorul cafeniu”- repetare

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Zdreanţă”de T. Arghezi, “La telefon”; “Drumul

lui Azorel spre casă”
“Cântece pentru preşcolari”

ADE –“Animale domestice”- finalizarea lucrărilor

55
Tema anuală: CUM ESTE; A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT? Săptămâna 20
Proiect : Să călătorim în lumea necuvântătoarelor Subtema: Animale şi păsări sălbatice
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “În lumea celor care nu ADP - Întâlnirea de dimineaţă
cuvântă” “Mâncare pentru păsările din pădure”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini”
“Vulpiţa cumetriţa” Ştiinţa: “Cu ce se hrănesc animalele
ALA1 – Biblioteca: “Vulpiţa fără coadă”, de Maria pădurii?”
Raicu-memorizare Joc de rol: „Pădurarul la datorie”
Joc de masă: “Hrană pentru animale” ADE – DOS: “O faptă bună”- lectrură după imagini
Construcţii: “Bârlogul ursului”
ADE –DŞ: “Vulpea”- observare ALA2 – Joc de atenţie: “Trezeşte-te ursuleţule!
- DEC:”Elefantul Cici”- predare
“Azi, Grivei e mânios”- repetare
ALA2 – “Poveşti îndrăgite”

MIERCURI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cum îşi fac păsările cuib?”
ALA1 – Nisip şi apă: “Urme de animale”
Construcţii: “Culcuşul animalelor”
Artă: “Girafa”
ADE – DŞ: “Şirul numeric descrescător”- exerciţiu cu
material individual
- DPM: “Repetarea târârii înainte pe genunchi şi
palme cu trecere peste obstacole”; Joc: “Lupul la oi”
ALA2 – Joc distractiv: “Cine te-a strigat?”
JOI
Activitate integrată:“Moş Martin ne povesteşte”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Întâlnire cu Moş Martin”
Opțional
ALA1 – Artă: „Bârlogul ursului”- modelaj
Ştiinţă: „Despre hibernare”
Joc de masă: „Numărăm puii de urs”
ADE –DLC: “Ursul păcălit de vulpe”- dramatizare
ALA2 – Joc distractiv:“Ursul doarme”

VINERI
Activitate integrată: “În pădure” Rutină – “În fiecare dimineaţă ne spălăm pe faţă”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Plimbare prin pădure” Tranziții –“1/2 iepuraşii sunt vioi ”
ALA1 – Ştiinţă: “Curiozităţi despre animale”- soft “Veveriţele de zor/ Joacă, cântă, toate-n
educaţional cor”
Joc de masă: “Mama şi puiul” “Broscuţele”
Artă: “Păsări sălbatice” “Ecoul”
ADE – DOS: „Măşti cu animale sălbatice”- aplicaţie “Ne învârtim, ne răsucim şi la activităţi
pornim”
ALA2 – Cântece îndrăgite :“La pădure”/ “Elefantul
CICI” ; “Ceata lui Piţigoi”

56
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Cum se pregătesc vieţuitoarele pentru iarnă?”; ALA – “Animalele şi casele lor”;”De-a pădurarul”;
„Solzi de peşte”; „Casele animalelor” “Ghiceşte ce am mimat”
“Scaunele muzicale”
“Jocuri iniţiate de copii”
ADE –“Animale sălbatice”-ppt; “Repetarea cântecelor” ADE –“Cum putem ajuta animalele din pădure?”-
convorbire

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Vizuinele vulpiţelor”; “Urme de animale”; ALA – “Ce ştim despre Moş Martin?”; “Hrană pentru
“Cartea junglei” Urs”; „Bârlogul ursului”
“Jocuri de mişcare în clasă” “Ursul somnoros”

ADE –“Numărăm animalele”; “Lupul la oi” ADE –“Spune unde stă” – formulare de propoziţii

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Uneşte punctele”; “Cartea me cu animale”;”Din

jumătăţi-întreg!”

“Puişorii la adăpost”
ADE – “Măşti cu animale sălbatice”-finalizarea
lucrărilor

57
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna : 21
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “1 Martie-Mărţişorul”
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ştiu să ofer mărţişoare” „Întâlnire cu un ghiocel”
ALA1 – Artă: “Mărţişoare” ALA1 – Nisip şi apă:”Ronduri pentru flor”
Joc de rol: “De-a florăresele” Ştiinţă:”Cum răsar ghioceii?”
Construcţii: “Ghivece pentru flori” Biblioteca:”Imagini de primăvară”
ADE – DŞ : “1 Martie, simbolul primăverii” -convorbire
ADE – DOS: “Să oferim mărţişoare ”- exerciţiu joc
ALA2 – “Scaunele muzicale” ALA2 - Joc distractiv: “Joacă-joacă!”

MIERCURI
Activitate integrată: “Detectivii primăverii”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mult doritata primăvară a venit din nou în ţară”
ALA1 – Artă: “Rândunica”-pictură
Joc de masă: “Loto cu flori”
Construcţii: “Rafturi pentru flori”
ADE – DLC : “Micii detectivi” – joc didactic (diminutive)
- DPM: “Învăţarea mersului în echilibru între
două linii trasate pe sol”; “Mergem pe cărare”
ALA2 – Cântece pentru copii: “Mărţişor”, “Iarnă, să te
duci cu bine!”
JOI
Activitate integrată:”Mărţişor, prinţişor”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Zâmbeşte şi mulţumeşte”
Opțional
ALA1 – Biblioteca: “Imagini de primăvară”
Joc de rol: “În vizită”
Nisip şi apă:”Inimioare, mărţişoare”
ADE – DŞ:”Caută vecinii”- joc didactic
- DEC “Mărţişoare” – desen, colorare
ALA2 – “Legenda mărţişorului” – prezentare ppt

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Mărţişorul zâmbitor”
“Mi-a plăcut să primesc mărţişoare”
ALA1 – Joc de masă: “Găseşte greşala” Tranziții -“Un doi, un doi, ghioceii sunt vioi!”
Biblioteca:”Fire de iarbă” –antrenament “La cules de ghiocei”
grafic “E ziua ta”
Construcţii:”Florăria” “Atinge mărţişorul!”
ADE – DOS : “Mărţişoare”-confecţionare “În poiană”

ALA2 – Joc de mişcare: “Bucheţele”

58
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Unde cresc ghioceii?”, “Povestea ghiocelului”;
“Primul mărţişor”
“Mărţişoarele dansează”
ADE –“Mărţişoare , mărţişoare” - convorbire
ALA – “Colorăm în cărţile de colorat”; “Rondul cu flori”
“Poezii pentru copii”
ADE – “Cuvinte fermecate: Mulţumesc, Te rog frumos”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Biblioteca ne oferă”; “Ce imagini sunt la fel?”; ALA – “Colorăm mărţişoare”; “De-a florăresele”; “Alege
„Straturi pentru flori” după culoare”
“Jocuri iniţiate de copii”
“Sădim floricele”
ADE – “Micii detectivi” ADE –“Cunosc vecinii”- fişă ; “Repetarea cântecelor”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “De-a vânzătorii de mărţişoare”; “Fire de iarbă”;

“Caseta cu bijuterii”

“Expoziţie de mărţişoare”
ADE – “Mărţişoare” – finalizarea lucrărilor

59
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna : 22
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “8 Martie- Ziua femeii”
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată:”Mama mea” Activitate integrată:”Mulţumesc, iubită mamă!”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mama mea se numeşte…” “Îmi place să stau cu mama”
ALA1 – Construcţii: “Mobilierul din bucătărie” ALA1 – Artă:”Decorăm farfurii”
Biblioteca: “Mama mult mă iubeşte, ea Ştiinţă: ”Bucheţele pentru mama”- numeraţie
mereu mă ocroteşte”-imagini Joc de masă: “Mărgele pentru mama”(una
Joc de rol:”De-a mama” roşie, una albă)
ADE – DŞ: “Munca mamei” - conversaţie ADE – DOS: “Cenuşăreasa”- povestea educatoarei

ALA2 – “Îi fac mamei o surpriză”- desen la alegera ALA2 – “Cântece pentru mama”
copiilor

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată:E ziua ta, mămico!
“Scrisoare pentru mama” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Joc de rol: “Prăjituri pentru mama” “Cel mai frumos dar”
Construcţii: “Casa noastră” Opțional
Artă: “Decorăm şorţuleţul”- antrenament ALA1 – Artă: “Brăţară pentru mama”- mototolire,
grafic lipăire
Joc de masă: “Ce-i trebuie mamei ?”
ADE – DŞ: “ A câta inimioară lipseşte?” – joc didactc Joc de rol: „Pregătim surprize pentru mama”
- DPM:” Repetarea mersului în echilibru.”, Joc: ADE – DLC: “De ziua mamei”- memorizare
“Mergem pe punte” - DOS: “Legăm fundiţe la cadoul mamei”
ALA2 – “Copilaşi, veniţi la mama!” – jocuri de mişcare
ALA2 – “Ghiceşte cine te-a strigat”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Sunt mic, dar harnic”
“Bunica mea”
ALA1 – Nisip şi apă: “Inimioare” Tranziții – “Câte unul pe cărare, hai cu mama la
Biblioteca: “Poezii despre mama” plimbare”
Construcţii:”Vaze pentru flori” “Găseşte cadoul mamei”
ADE – DEC: “Felicitare pentru mama” “Hai, veniţi fraţi şi surori”
“Toţi în cerc vă aşezaţi”
ALA2 – “Jocuri la alegerea copiilor” “Un, doi, un doi, mergem toţi în pas vioi”

60
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Album cu fotografii”; “De-a mama”; “Mobilierul ALA – “Decorăm farfurii”; “Puzzel”; “De-a mama”
din dormitor” “Dansul florilor”
“DVD pentru copii” ADE –“Cenuşăreasa”- colorăm imagini

ADE –“Alege şi grupează”(instrumente de lucru pentru

meserii)

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Bucheţele pentru mama”; “Decorăm şorţuleţul”; ALA – “Brăţară pentru mama”; “Prăjituri pentru mama”;
“Inimioare” “Alege şi grupează”
“Cine ajunge primul?”- concurs “Jocuri iniţiate de copii”

ADE –„Al câtelea cadou nu este împachetat?”; ADE –“De ziua mamei”- repetare
„Mergem pe punte” “Cadoul mamei este gata”-fundiţe

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Inimioare”; “Vorbesc cu bunica la telefon”;

“Ghivece pentru flori”
“Bat din palme”; “Sus-jos”

ADE –Felicitare pentru mama”

61
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna : 23
Proiect : Zâna primăvară Subtema: “Flori de primăvară şi insecte”
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Parfum de primăvară” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Dialog de primăvară”
“Zâna primăvară şi surprizele ei” ALA1 – Joc de masă: “Loto cu fluturi şi flori”
ALA1 – Biblioteca: “Primăvara”de Maria Raicu- Joc de rol: “În livadă”
memorizare Artă: “Desen după puncte”
Construcţii:”Ghivece pentru flori” ADE – DOS: “Aşa da, aşa nu !”- joc didactic
Nisip şi apă:”Petale de flori”
ADE – DŞ: “Flori de primăvară” - observare ALA2 –Jocuri de mişcare: “Prin tunel”
- DEC: “Copăcelul” – predare
“Mirosul florilor”- joc cu text şi cânt
ALA2 – “De la un pomişor la altul” – joc distractive

MIERCURI JOI
Activitate integrată. “În grădina rimăverii” Actvititate integrată: “Primăvara şi alaiul ei de
ADP - Întâlnirea de dimineaţă flori”
“Oaspeţi de primăvară” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Artă:”Colorăm imagini” “Parfumul florilor”
Joc de rol: “De-a apicultorii” Opțional
Construcţii: “Stupul” ALA1 – Biblioteca: “Calendare cu flori de primăvară”
ADE – DŞ: “Ne jucăm cu figurile geometrice”- joc Construcţii: “Ronduri pentru flori”
logico-matematic Artă:”Câmp cu flori”- pictură
- DPM: “Învăţarea săriturii în înălţime pentru ADE – DLC: “Surprizele primăverii” – joc didactic
atingerea unui obiect”; “Joc: ”Atinge fluturaşul!”
ALA2 – “Bobiţă şi Buburuză” DVD ALA2 – “Spune ce ai mirosit”- joc senzorial

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Grădina primăverii”
ALA1 – Ştiinţă: “Sădim copăcei”
Joc de masă:”Găseşte umbra”
Joc de rol: “Ştiri de primăvară”
ADE – DEC: “Copăcelul înflorit” - dactilopictură
ALA2 – “Jocuri în curtea grădiniţei”
Rutină – “Unde-s mulţi, puterea creşte”
Tranziții – “Zboară, zboară un flutuzraş”
“Braţele le ridicăm/Copăceii îi salutăm”
“Vântul bate-ncetişor/ Creanga o leagănă
uşor”
“Samba florilor”
“Ne aşezăm doi câte doi şi pornim în pas
vioi”

62
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Primăvara”; “Ghivece pentru flori”; “Crengile ALA – “Desenăm după puncte”; “Loto cu fluturi şi flori”;
copacilor”- nisip “Sădim seminţe”
“Prin grădini şi prin livezi” “Jocuri cu jucăria preferată”

ADE –“Ghiceşte ce ai mirosit”- joc senzorial; ADE –“În livadă”- fişă de lucru
“Repetarea cântecelor”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “Stupul”; “Colorăm imagini” ALA – “Calendare cu flori de pirmăvară”; “Ronduri

“Cântece de primăvară” pentru flori”; “Petale de flori”

ADE –“Trenuleţul cu flori”- joc logic; “Atinge Fluturaşul” “Batista parfumată”

ADE –“Surprizele primăverii”- fişă de lucru

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Găseşte umbra”; “Antrenament grafic”;

“Construiesc ce îmi place”

“Păsărelele la cuib”; “Prindem fluturi”

ADE –“Copăcelul înflorit”- dactilopictură

63
Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna : 24
Proiect : Zâna primăvară Subtema: “Legume timpurii”
TURA I

LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Buna dimineaţa, dragi grădinari !”
ALA1 – Nisip şi apă:”Plantăm seminţe”
Construcţii.”Coşuleţe şi lădiţe”
Artă: “Ridichea”- desen
ADE – DŞ: “Legume timpurii”- observare
ALA2 – Joc distractive:“Ultimul nu are loc”
MARŢI
Activitate integrată: “Salata şi sănătatea”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Noi avem astăzi pe masă mâncare sănătoasă”
ALA1 – Biblioteca: “Sera de legume”
Joc de rol: “Micii bucătari”
Joc de masă:”Grupează legumele după
mărime”
ADE – DŞ: “Fac o salată minune din grădina de
legume”- joc logico-matematic

ALA2 –Joc senzorial: “Ghiceşte ce ai gustat”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Unde-i unul, nu-i putere/ Activitate integrată:”Ridichea năzdrăvană”
Unde-s mulţi, puterea creşte” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Ce mi-a şoptit o ridiche?”
“Împreună în grădină” Opțional
ALA1 – Artă:”Legumele vesele” ALA1 – Biblioteca: „În grădină la bunica”
Ştiinţa: “Cum consumăm legumele?” Joc de masă: “Ce-i trebuie grădinarului?”
Joc de rol: “În grădină” Nisip şi apă: “Sădim ridichi de primăvară”
ADE – DPM: “Repetarea săriturii în înălţime”; joc: ADE – DLC: “Ridichea uriaşă”- dramatizare
“Prinde, prinde” - DEC:”Ridichea uriaşă”- pictură
DOS: “Unde-s mulţi, puterea creşte”- proverb ALA2 – Joc distractiv : “Hei, rup!”
ALA2 – “Grădinarii la concurs”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Legumele şi sănătatea”
“Cum consumăm legumele?”
ALA1 – Construcţii: “Lădiţe pentru legume” Tranziții – „Culesul ridichilor”
Joc de rol: “Ridichea uriaşă” „Un doi, hai cu noi!”
ADE – DOS: “Legume vesele” – aplicaţie (măşti în „Atinge legumele”
formă de legume „Hei, rup!”
„Câte doi ne grupăm şi lădiţele cărăm”
ALA2 – “Carnavalul legumelor vesele”

64
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Ridichea”; “Plantăm seminţe”; “De-a grădinarii” ALA – “Micii bucătari”; “Legume verzi şi roşii”; „Supa
“Iepurii la morcovi” de zarzavat”

ADE –“Legume timpurii”- fişă ADE – “Ne jucăm cu figurile geometrice”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Sera de legume”; “Puzzel”; “Coşuleţe” ALA – “Sădim ridichi de primăvară”;

“Cum consumăm legume?” “Colorăm ăn cărţile de colorat”; “Modelăm ridichi”
ADE – “Ridichea uriaşă”- fişă
“Ridichea uriaşă”- finalizarea lucrărilor
ADE –“Prinde, prinde”; “Împreună în grădină”- fişă

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Coşuri pentru legume” ; “Cum consumăm

legumele?”; “Ce-i trebuie gospodarului?”
„Legumele în coş”
ADE –“Legume vesele”- finalizarea lucrărilor

65
Tema anuală: CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? Săptămâna : 25
Proiect : Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: “Meserii şi profesii”
TURA I

LUNI
Activitate integrată: “Meserii îndrăgite de copii”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mama şi tata au meseriile lor”
ALA1 – Joc de rol: “La Brutărie”
Artă:”Modelez un tort”
Biblioteca:”Meserii”
ADE – DŞ: „Îmi aleg o meserie” – joc didactic
- DEC: “Numărătoarea”- cântec
“La moară”- joc cu text şi cânt
ALA2 – Joc :”Ghiceşte ce vreau să fiu”
MARŢI
Activitate integrată: “Micii constructori”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Micii constructori”
ALA1 – Nisip şi apă:”Facem mortar pentru zidărit”
Ştiinţa:”Case trainice”
Construcţii:”Şantierul de construcţii”
ADE – DOS : “Cei trei purceluşi”- DVD
ALA2 – “Podul mişcător”- joc cu text şi cânt

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată: “Unelte şi meserii”
ALA1 – Construcţii:”Construim blocuri” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
Artă: “Semaforul” “Ce vreau să fiu?”
Joc de masă: “Sortăm instrumente” Opțional
ALA1 – Joc de rol: “Meseria preferată”
ADE - DŞ: “Să cumpărăm caiete!”- exerciţiu cu Biblioteca: “Antrenament grafic”
material individual Ştiinţa:”Meseriile şi produsele lor”
- DPM: “Învăţarea rostogolirii mingii pe sol”;
“Mingea nărăvaşă” ADE – DLC: “A/al cui este?”- joc didactic
ALA2 – Jocuri de atenţie :”Deschide urechea bine”;
“Ghiceşte ce facem noi!” ALA2 – “Vizită la dispensarul din cartier”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “La plecare, lăsăm clasa curată”
“La croitorie”
ALA1 – Biblioteca:” Citim imagini” Tranziții – “De vrem multe să ştim, la lecţii atenţi să
Construcţii: “Atelierul de croitorie” fim”
Artă: “Ecusoane” “Poca-poca”
ADE – DOS: “Croitoraşii veseli”- aplicaţie “Noi suntem muzicanţi voioşi”
“Unul după altul spre şcoală am plecat”
ALA2 – – Joc sportiv: “Cine ajunge primul?”- (tunel) “Piticii voinicii”

66
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – “Brutarii”; “Colorez ce îmi place”; “Povestea ALA – “Construim case”; “Casa mea”-desen; “Alege şi
pâinii” grupează”
“Mingea la coş!” Joc sportiv “Prin tunel”

ADE –“Micii cofetari”; “Brutarii”, “Repetarea cântecelor” ADE – “Toate meseriile sunt bune”-convorbire

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – “Semaforul”; “Meserii şi profesii”; “Ne jucăm la ALA – “Mobila păpuşii”; “De-a educatoarea”
nisip” “Greierele şi furnica” – DVD

“Jocuri în curtea grădiniţei” ADE – “Unelte şi meserii”- fişă de lucru

ADE –“Cumpărăm covrigi”; “Mingea nărăvaşă”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Croitoraşul vesel”; “Ecusoane”

“Am căzut în fântâniţă”

ADE –“Croitoraşii veseli”- aplicaţie

67
Tema anuală: CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? Săptămâna : 26
Proiect : Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: “Trăsături de caracter”
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată: Fapte bune
“Ce înseamnă să fii cinstit?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Biblioteca: “Păţania lui Nicu”-memorizare “Ştiu să fac fapte bune”
Artă:”Colorăm imagini” ALA1 - Joc de rol: “De-a grădinarii”
Nisip şi apă: “Amprentele mîinuţelor” Construcţii:”Căsuţe pentru rândunele”
ADE – DŞ: “Ce e rău ş ice e bine/Trebuie să ştie Ştiinţă:”Ce e bine şi ce-i rău?”
oricine”- lectură după imagini
ADE – DOS: “Fata bebei și fata moșului”- povestire
ALA2 – “Povestea peştişorului de aur”- de Fraţii după imagini
Grimm- povestea educatoarei - DEC: “Albinuţa”- pictură
ALA2 – Joc distractiv “Statuile”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Prietenul la nevoie se
cunoaşte” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Mă port frumos cu colegii mei”
“Ne respectăm unii pe alţii” Opțional
ALA1 – Joc de masă: “Puzzel în echipă” ALA1 – Artă: “Antrenament grafic”
Biblioteca: “Prietenul la nevoie se cunoaşte” Nisip şi apă : “Amprente pe nisip”
Joc de rol: “În vizită la prietenul meu” Construcţii: “Lădiţa fermecată”
ADE –DŞ: “Ne jucăm cu mulţimi”- exerciţiu cu material ADE – DLC: “Mulţumesc”, de Gheorghe Zarafu
individual
DPM: “Repetarea rostogolirii mingii pe sol”; “Hai ALA2 – Audiţii muzicale pentru copii
la mine, minge!”
ALA2 – Ştafeta micilor grădinari.

VINERI
ADP – Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Învăţ să fiu ordonat”
“Ce înseamnă să fii cinstit?”
ALA1 – Biblioteca: „Citim imagini” Tranziții – “Un doi, mergem toţi în pas vioi”
Joc de masă: „Sortăm imagini” ,,În fiecare dimineaţă/ Ne spălăm pe mâini,
Construcţii: “Temă la alegere” pe faţă/Pe dinţişori ne spălăm,/ Perişorul pieptănăm.”;
“Bat din palme”
ADE – DOS: “Felicitare pentru prietenul meu”- “10 degeţele”
aplicaţie “Joacă fetiţă/ băiete”

ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată

68
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Păţania lui Nicu”- repetarea poeziei, “Colorăm ALA - “De-a grădinarii”; “Urmele paşilor mei”; “Căsuţe
imagini” pentru rândunele”
“Nu mi-e frică de BAU-BAU”- cântec “Jocuri iniţiate de copii”
ADE – “Fapte bune”- convorbire
ADE –“Fapte bune/fapte rele”- fişă “ Albinuţa”-pictură

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Puzzel în echipă”; “ce e bine şi ce-i rău?” ALA – “Lădiţa fermecată”; “Decorăm lada”; “Prietenul
“Căsuţa din oală”- povestea educatoarei la nevoie se cunoaşte”

ADE – „Cum facem să fie mai puţine?”- exerciţiu cu

material individual; „Hai la mine, minge!” ADE – “Ce ştim despre personajele din poveşti?”- joc
didactic

VINERI
ADP - Rutină

ALA – „Ghicitori” ; „Sortăm imagini”; „Ştampilăm doar

faptele bune”

ADE –“Felicitare pentru prietenul meu”

69
Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM
Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Se apropie sărbătoarea Paştelui ”
ALA1 – Construcţii: “Căsuţa iepuraşului”
Joc de masă: “Ajută iepuraşul să ajungă la
copil”- labirint
Nisip şi apă: “Urmele iepuraşului”
ADE – DŞ: “Sărbătorile de Paşte la români”
- DEC: “Înfloresc grădinile” – cântec
“Greieraşul”- joc cu text şi cânt
ALA2 – “Plimbă oul!”
MIERCURI
Activitate integrată: “Iepuraşul de Paşti”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Povestea iepuraşului de Paşti”
ALA1 – Artă: “Iepuraşi veseli”
Joc de rol: “De vorbă cu Rilă Iepurilă”
Biblioteca:”Povestea Iepuraşului de Paşti”-
imagini
ADE – DPM: „Învăţarea săriturii în lungime de pe loc ”
Joc: “Iepuraşii”
ALA2 – Joc distractiv: “Iepuraşul poştaşul”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cu ce culoare vopsim ouăle?”
ALA1 – Artă: “Ouă roşii”
Joc de rol: “De-a gospodinele”
Construcţii: “Coşuleţe pentru ouă”
ADE – DŞ: “Să aşezăm masa de Paști”- joc didactic
ALA2 – Joc de mişcare:“Cursa iepuraşilor”
70
Săptămâna: 27
Subtema: Paştele la români
MARŢI
Activitate integrată: “La biserică de Sfintele Paşti”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Şi noi mergem la biserică de Paşti”
ALA1 – Construcţii:”Biserica din cartier”
Biblioteca: “Biblia în imagini”
Ştiinţa: “Ce facem de paşti la biserică?”
ADE – DOS: “Semnificaţia sărbătorilor pascale”-
întâlnire cu preotul
ALA2 – “Jocuri iniţiate de copii”
JOI
Activitate integrată: “Paştele la români”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Ce facem în ziua de Paşti?”
Opțional
ALA1 – Artă: “Decorează oul”
Joc de masă: “Refacem întregul”
Nisip şi apă: “Ouşoare de Paşti”
ADE –DLC: “În ziua de Paşti”- de Elena Farago
- DOS: “Felicitări de Paşti”
ALA2 – “Participăm la slujbele din săptămîma
Patimilor” – La Biserica din cartier
Rutină – “Ştiu să mă închin”
Tranziții – “Iepuraşul jucăuş”
“Cioc, cioc, cioc, fii atent şi stai pe loc!”
“Câte doi toţi împreună copilaşii se adună”
“Iepuraşul Ţup”
“Cu coşuleţul plin cu ouă pe punte”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Căsuţa iepuraşului”, “Scrisoare către iepuraş”; ALA – “Albume cu icoane”; “Colorăm imagini de Paşti”,
“Urmele iepuraşului” “Reţeta pentru cozonaci”
“Jocuri cu jucăria preferată”
“Iepuraşule, îndată ghicitoare-I dezlegată”
ADE –“Sfintele Paşti”; “Repetarea cântecelor” ADE – “Hristos a Înviat !”- fişă

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Căsuţa iepuraşului”; “Întâlnire cu Iepuraşul”; ALA – “Cum ajunge iepuraşul la coşul cu ouă?;
“Iepuraşi veseli” “Iepuraşul poştaşul”
“Iepuraşii la morcovi”
“Jocuri cu jucăria preferată”
ADE – “Cursa iepuraşilor” ADE – “În ziua de Paşti”; „Felicitări de Paşti”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Încondeiem ouă”; “De-a gospodinele”;

“Refacem întregul”
“Care iepuraş ajunge primul la ouă?”

ADE –“ Masa de Paști”- fișă

71
Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT? Săptămâna: 28
Proiect : Hai să călătorim ! Subtema: Mijloace de transport terestru
TURA I

LUNI MARŢI
Activitate integrată: “Am plecat la plimbare” Activitate integrată: „Strada nu e loc de joacă”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Drumul spre grădiniţă” “Pe unde traversăm?”
ALA1 - Joc de masă:“Semne de circulaţie” ALA1 – Biblioteca: “Semaforul”- memorizare
Nisip şi apă: “Străzile” Construcţii: “Maşini, autobuze”
Joc de rol: ”De-a şoferii”: Ştiinţă: “Mijloace de transport terestru”- CD
ADE – DŞ: „Pe stradă”- lectură după imagini didactic
- DEC: “Trenuleţul”- pictură ADE – DOS: “În călătorie cu autobuzul”- joc didactic-
ALA2 – Jocuri de mişcare “Şoferii şi semafoarele” norme de comportare

ALA2 – Jocuri de mişcare: “Cursa pietonilor grăbiţi”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Cu trenul la plimbare” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Îmi place să mă plimb cu…”
“Cu ce călătorim?” Opțional
ALA1 – Construcţii : “Trenuleţe” ALA1 – Ştiinţă: “Şi bicilcetele au ordinea lor”-seriere
Artă: “Trenul colorat” Joc de masă: “Puzzel”
Biblioteca: “Trenul”, de Maria Raicu - Artă: “Bicicleta mea”
memorizare ADE – DLC: “Jocul silabelor”
DPM: “Consolidarea săriturii în lungime de pe
ADE –DŞ: “Al câtelea vagon nu are număr? ”- joc loc”. Joc în aer liber: “Sărim la nisip”
didactic- numeralul ordinal
ALA2 – “În călătorie”- soft educaţional
ALA2 – Jocuri distractiv: “Călătorim cu trenul ”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Ştiu să mă comport”
“Strada nu e loc de joacă”
ALA1 - Joc de masă: “Aşa da, aşa nu !” Tranziții – “Uşor alergăm, veseli ne jucăm”
Joc de rol:”De-a agentul de circulaţie” “Unul după altul în rând ne aşezăm, strada
Ştiinţa: “Semnele de circulaţie ne ajută în să o traversăm”
orice situaţie” “Şoferii şi semafoarele”
“Patrula de circulaţie soseşte”
ADE – DEC: “Trenul ”- predare “Roşu-nseamnă STOP, Te opreşti pe
“Dacă vesel se trăieşte”- repetare loc!”
ALA2 – “Şotronul”

72
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA - “De-a pietonii”; “Colorez în cartea de colorat”; ALA – “Semaforul”- repetare; “Atelierul de reparaţii”;
“Roţi mari şi mici”- modelaj “Cu ce transport marfa?”
Joc distractive :“Podul de piatră” „La plimbare cu trenul”

ADE – “Pe stradă”- fişă; “Trenuleţul”- finalizarea ADE – “Strada nu e loc de joacă”- fişă
lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Trenul colorat”; “Străzile”; “Semaforul” ALA – “De-a excursia”; “Trecerea de pietoni”-nisip;
“Drumuri diferite”-construcţii
“Cu căluşelul la plimbare” “Jocuri cu jucăria preferată”
ADE –“A câta bicicletă lipseşte?”- fişă
ADE – “Despărţim cuvinte în silabe”- fişă de lucru;
“Sărim la nisip”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Indicatoare de circulaţie”; “Află drumul spre

semafor”
“Poveşti îndrăgite”- povestea educatoarei
ADE –“Repetarea cântecelor”

73
Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT?
Proiect : Hai să călătorim !
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
„Avion cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor”
ALA1 – Joc de masă: “Sortează mijloacele de
transport”
Nisip şi apă: “Pista de aterizare”
Artă: “Trasăm peste puncte, apoi colorăm”
ADE – DŞ: “La aeroport”- lectură după imagini
ALA2 – Jocuri de atenţie: “Sus-jos”; “Fă ca mine”
MIERCURI
Activitate integrată: “Ne jucăm cu avioane”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Atenţie, decolăm!”
ALA1 - Joc de rol: “De-a stewardesele”
Biblioteca: “Cartea mea cu avioane”
ADE - DŞ : “Avioanele pe pistă”- ordonare după
diferite crititerii
- DPM : “Învăţarea aruncării mingii cu ambele
mâini”. Joc: “Lansăm avioane”
ALA2 – Concurs: “Cine ştie, răspunde”
VINERI
Activitate integrată: “Zbor printre stele”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Racheta”
ALA1 – Joc de masă: “Completează tabloul”- magneţi
Biblioteca: “Enciclopedie pentru copii”
Joc de rol: “Zburăm pe lună”
ADE –DOS: “Racheta”- aplicaţie
ALA2 –Desene pe asfalt
74
Săptămâna: 29
Subtema: Mijloace de transport aerian
MARŢI
Activitate integrată: “Mijloace de transport aerian”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Mi-ar plăcea să zbor pe…”
ALA1 – Ştiinţă: “De ce zboară avioanele?”
Joc de rol:”Zbor către lună”
Joc de masă: „Rachete mari şi mici”
ADE – DOS: “Călătorie cu avionul”- convorbire
- DEC: “Avionul”- uneşte punctele şi colorează
ALA2 –Desene animat “Mickey Mouse şi racheta”
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Azi călătorim cu…”
Opțional
ALA1 – Construcţii: “Racheta”
Ştiinţa: “Călătorie pe alte planete”
Artă: “Antrenament grafic”
ADE – DLC: “Prin aer eu vă voi purta, cu mine astăzi
veţi zbura” – povestire creată de copii
ALA2 – Jocuri de mişcare: “Cursa piloţilor”
Rutină – “Stăm correct pe scaune”
Tranziții – “Lansăm avioane”
“Rachetele se grupează”
“Mă opresc, respire uşor, întind mâinile şi
zbor”
“Cine face înviorare, creşte mare, mare,
mare!”
“Avion cu motor / Ia-mă şi pe mine-n zbor”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA - “Avionul”; “Aeroportul”; “Puzzel” ALA – “Din jumătăţi-întreg”; “Enciclopedii”; “Avioane

colorate”
“Ghiceşte greşala” –poveste încurcată despre “Unde am ascun avionul?”
mijloacele de transport
ADE – “La aeroport”- fişă ADE –“Cu ce călătorim?”; „Balonul”

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP – Rutină

ALA – “De-a aviatorii”; “Avioane mari şi mici” ALA – “Planetele şi stelele”; “Planete colorate”;
„Într-o climară plină cu cerneală” “Cosmonauţii”

ADE –“Ordonăm avioanele pe pistă”; “Lansăm “Jocuri iniţiate de copii”

avioane” ADE – “Spune ce este” – joc didactic

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Racheta”; “Antrenament grafic”; “Construcţii la

alegere”
“Desene animate”

ADE –“Racheta”- finalizarea lucrărilor

75
Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT? Săptămâna: 30
Proiect : Hai să călătorim ! Subtema: Mijloace de transport maritim
TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată: “Mergem cu vaporul”
“Călătorie pe mare” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Artă: “Barca pe valuri”- pictură “Plimbare prin port”
Biblioteca:”Cu vaporul pe mare” ALA1 – Nisip şi apă: “Valurile mării”
Joc de rol: “Suntem marinari” Ştiinţa: “Unde opresc vapoarele?”
ADE –DŞ: “Mijloace de transport maritime”- prezentare Construcţii :”Portul”
ppt
DEC: ”Audiţii muzicale” ADE – DLC: “Cu ce călătorim?”- joc didactic
ALA2 – Jocuri de atenţie „Ghiceşte cine te-a strigat” ALA2 – “Cine aruncă colacul mai departe?”

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Activitate integrată: “Azi suntem marinari”
“Cum plutesc bârcile pe apă?” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ALA1 – Ştiinţă: “Experiment -plutirea” “Aventurile lui Jack şi Piraţii din Ţara de Nicăieri”
Artă: “Colorăm vapoare” Opțional
Joc de rol: “De-a pescarii” ALA1 – Joc de rol: “De-a marinarii”
ADE – DOS: “Cum ne comportăm într-o călătorie pe Biblioteca: “Citim în cărţi cu vapoare”
mare”- convorbire Nisip şi apă: “Valurile mării”
- DPM: “Învăţarea aruncării şi prinderii mingii cu ADE – DŞ : “Ordonăm vapoare”
ambele mâini”; Joc: ” Cine aruncă mai departe?”
ALA2 – „Marinarii trag frânghiile”
ALA2 – Joc: „Sari peste apă”

VINERI
Activitate integrată „Ancorăm corăbii” Rutină – “Suntem ordonaţi”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cine lucrează pe o corabie?” Tranziții –“Submarinul vesel”
ALA1 – Construcţie:”Corabia piraţilor” “Marinarii fac gimnastică”
Joc de masă: „Corăbii diferite” “Piraţii se pregătesc de activităţi”
Artă: : „Corăbii colorate” - pictură “Văslim spre mal”
“1, 2 faceti toţi la fel ca noi!”
ADE – DOS: “Corabia”- rupere, lipire

ALA2 – Joc. “Împinge corabia”

76
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Barca”; “Valuri”; “Suntem marinari”
“Ghiceşte ce facem noi!”
ADE – “Pe mare” – fişă; “Cântece pentru copii”
ALA – “Vrei să-mi dai?”; “Vapoare din figure
geometrice” – joc de masă; “În port”
“Plimbare cu vaporul” – jocuri educative pentru copii
ADE –“Spune ce este”- joc didactic

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “De-a pescarii”; “Barca”; “Numărăm ALA – “De-a marinarii”; “Al câtelea submarine
submarinele” lipseşte?”; „Puzzel”
“Jack şi Piraţii din Ţara de Nicăieri” – desene animate “Jocuri în curtea grădiniţei”

ADE –“De-a marinarii”; “Cine aruncă mai departe?” ADE - –“Vapoarele în port”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Piraţii construiesc”; “Sortăm corăbii”,

“Antrenament grafic”
“Jocuri distractive în clasă”

ADE – “Corabia”- finalizarea lucrărilor

77
Tema anuală: CU CE ŞI CUM PLANIFICĂM, ORGANIZĂM O ACTIVITATE?
Proiect : Îmi sărbătoresc ziua!
TURA I
LUNI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Pretutindeni trăiesc copii”
ALA1 – Ştiinţa: “Copii de pretutindeni”
Joc de masă: “Serii de copii”
Construcţii: “Parcul copiilor”
ADE – DOS: “Suntem diferiţi, dar avem aceşleaşi
drepturi”- lectură după imagini
ALA2 – Jocuri distractive în curtea grădiniţei
MIERCURI
Activitate integrată: “De ziua noastră”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“De ziua noastră”- albumul grupei
ALA1 – Artă: “Ne jucăm cu acuarele”
Joc de masă: “Dă-i fiecărui copil un cadou”
Nisip şi apă: “Hora prieteniei – mânuţe în
nisip”
ADE – DŞ: “E ziua noastră”- lectură după imagini
- DPM:”Predarea diferitelor forme de transport de
obiecte”; Joc: “Mergem la onomastică”
ALA2 – “Dansăm de ziua noastră”
VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Scrisoare pentru prietenul meu”
ALA1 – Artă: “Colorează clovnul cum doreşti”
Ştiinţa: “Copii planetei”
Construcţii: “Orăşelul copiilor”
ADE –DOS: “Tort de biscuiţi”- Activitate practice-
gospodărească
ALA2 – “Bucuriile copiilor” – desene pe asfalt
78
Săptămâna: 31
Subtema: Ziua mea- 1 Iunie
MARŢI
Activitate integrată: “Copilărie fericită”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Sunt un copil fericit pentru că…”
ALA1 – Biblioteca: “Jocul ghicitorilor”
Joc de rol: “La aniversarea prietenului meu”
ADE – DLC: “A/al cui este” – joc didactic – consolidare
cunoştinţe
- DEC: “O lume minunată” – predare
“10 degeţele”- repetare
ALA2 – Diafilme îndrăgite
JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“De ce Ioana este prietena mea?”
Opțional
ALA1 – Joc de masă: “Basme în bucăţele”
Joc de rol: “Cui trimit scrisoarea?”
Biblioteca: “Doi fraţi cuminţi”, de Elena
Farago, memorizare
ADE – DŞ : “Răspunde repede şi bine”- joc didactic
ALA2 – Repetarea cântecelor învăţate
Rutină – “Sunt prietenos cu colegii”
Tranziții – “Luaţi seama bine!”
“Pe ritmuri vesele dansăm şi în clasă
intrăm”
“Căte unul, câte doi, faceţi toţi la fel ca noi”
“Numărătoarea”
“Clopoţelul sună, copiii se adună”
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Cadouri pentru copii”; “Hora prieteniei”; ALA – “La aniversarea prietenului meu”; “Măşti pentru
“Numărm copii” aniversare”; “Puzzel”
“Telefonul fără fir” “Hainele cele noi ale Împăratului”- povestirea
educatoarei
ADE – “Drepturile copilului”- convorbire
ADE –“ A/al cui este?” – fişă; „Repetarea cântecelor”

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP – Rutină

ALA – “Chipul vesel”, “Baloane şi steguleţe”; “De-a ALA – “Prietenul la nevoie se cunoaşte”- proverb;
grădiniţa” “Jocuri cu jucăria preferată”; “Farfurii colorate”- pictură
“Jocuri distractive” “Cine lipseşte din tablou?”- joc de atenţie

ADE – “Aşezăm masa pentru aniverase”; ADE – “La aniversare”- fişă

Joc :“Mergem la onomastică”

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Flori pentru toţi copiii”; “Scriem pe tăbliţe”; “Ne

jucăm cu figurile geometrice”

“Am căzut în fântâniţă”

ADE –“Măşti pentru carnaval” - aplicaţie

79
Tema anuală: CÂND; CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 32
Proiect : Zâna Vară Subtema: Vara
TURA I

LUNI
Activcitate integrată. “Culorile verii”
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Soarele de după deal îşi arată faţa”
ALA1 – Nisip şi apă : “Soarele”
Biblioteca: “Citim imagini”
Joc de rol: “În excursie”
ADE – DŞ: “A sosit vara” - convorbire
DEC:”Peisaj de vară”- pictură
ALA2 – Jocuri de mişcare: “Tunelul prieteniei”
MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Vară, bine ai venit!”
ALA1 – Artă: “Ştampile cu cireşe şi flori”
Ştiinţa: “Cum este ziua faţă de noapte?”
Joc de masă: ”Alege şi denumeşte”
ADE - DOS : “La cumpărături” – joc didactic
ALA2 – Jocuri distractive: “Ghiceşte ce s-a schimbat”;
“Adevărat sau fals?”

MIERCURI JOI
Activitate integrată: “Zana Vară şi surprizele ei” ADP - Întâlnirea de dimineaţă
ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Cum ne îmbrăcăm vara?”
“Vara îmi place să merg la…” Opțional
ALA1 – Artă: “La mare”- desen ALA1 – Joc de masă: “Fructe de vară”
Construcţii: “Corturi ” Ştiinţa: “Ce legume se coc vara?”
Joc de rol: “La mare cu cortul” Nisip şi apă: “Urme de fructe”
ADE – DŞ: “Surprizele verii” – problem ilustrate ADE – DLC: “Turtiţa”- poveste după imagini
- DPM: “Repetarea diferitelor forme de
transport”; Joc: “Plecăm în excursie” ALA2 – Jocuri de mişcare: “Sări minge, minge sus!”;
ALA2 –Joc de atenţie: “Telefonul fără fir” “Fereşte-te de minge!”

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Finalizez lucrările”
“De vorbă cu Zâna Vară”
ALA1 – Biblioteca. “Eu spun una, tu spui multe” Tranziții – “Urc şi cobor de zor”
Artă: “Colorăm imagini” “Şi-au pornit-o la plimbare câte unul pe
Joc de masă: “Roata anotimpurilor” cărare”
“Ne jucăm cu degetele”
ADE – DEC: “Masă bună”- cântec “Braţele le ridicăm, mâinile le fluturăm”
“Ghiceşte instrumentul”- joc musical(sunete musicale “1-2, 1-2, fac gimnastică vioi”
instrumentale)

ALA2 – “Jocuri cu mingea în curtea grădiniţei ”

80
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – “Aşa da, aşa nu !”; “Parcul de distracţii”; ALA – “Alege îmbrăcîminte copilului”; “Soare”- nisip;
“Modelăm cireşe” “Ne jucăm cu figure geometrice”
“Bobiţă şi Buburuză”
“Atinge-l şi fugi”
ADE –“Vara în excursie”; “Peisaj de vară”- finalizarea ADE –“Ce am cumpărat?” -convorbire
lucrărilor

MIERCURI JOI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – “Castele de nisip”; “Scriem pe rochiţa verii”; ALA – “Lădiţe pentru fructe”, “Săntate de la tate”; “De-
“Culorile verii” a vânzătorii”
“Poştaşul” “Cântece de vară- suprort audio-video”

ADE –“Probleme ilustrate”; “Plecăm în excursie” ADE –“Turtiţa”- repovestire

VINERI
ADP - Rutină

ALA – “Ghiceşte ce lipseşte”; “Jocuri cu păpuşa”,

“Coroniţa verii”
“Şotronul”

ADE – “Repetarea cântecelor”

81
 EVALUARE FINALĂ
Săptămâna: 33

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“După mine, cine vine?” “Ce mi-a plăcut cel mai mult la grădiniţă?”
ALA1 – Biblioteca: “Poezii învăţate” ALA1 – Ştiinţă: “Evenimente şi sărbători”
Artă: “Ploia” Joc de rol: “De-a Zânele anului”
Construcţii:”Palatul anotimpurilor” Nisip şi apă: “Castele de nisip”
ADE – DOS: „Un an de grădiniţă”-convorbire
ADE – DŞ: “Când se întâmplă?”- joc didactic
ALA2 – Repetarea cântecelor şi dansurilor pentru
ALA2 – Jocuri de mişcare : “Veniţila steguleţ!” serbare

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“La grădiniţă am ănvăţat…” “Când se întâmplă?”
ALA1 – Artă: “Desenez căpşuni în coş” Opțional
Joc de masă: “Şirul numeric crescător şi ALA1 – Biblioteca:”Povestea celor 4 anotimpuri”
descrescător 1-5” Joc de rol:”Micii bucătari/cofetari”
Construcţii: “Îmi place să construiesc” ADE – DŞ: “Încărcăm trenul anotimpurilor”- joc logic
ADE – DLC: “Spune mai departe!”-joc didactic - DEC: “În lumea culorilor” - pictură
- DPM: “Grădinarii la concurs”- parcurs aplicatic
ALA2 – Repetarea poeziilor pentru serbare ALA2 – Desene pe asfalt

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Ştiu să răsfoiesc o carte”
“Ce fac în timpul liber?”
ALA1 – Joc de masă:”Ştampile colorate” Tranziții – “Când am fost noi la pădure”
Artă: „Ştiu să modelez” “Trenul copilăriei”
Construcţii: „Grădiniţa mea” “Bat din palme”
“Zboară un fluturaş”
ADE – DEC: “Continuă cântecul” - karaoke “Foaie verde lemn usact /Spune-mi , te
rog, ce ai gustat?”
ALA2 – “Spunem poveşti după imagini”

82
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Umbreluţe colorate”; “Jocuri cu jucăria ALA – “Potriveşte cifra” ; “Antrenament grafic”; “De-a
preferată” Zânele anului”
„Ridichea uriaşă”- dramatizare “Cine ajunge primul la steguleţ?”

ADE – “Anotimpul preferat”-convorbire ADE – “Rechizitele mele”- fişă

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Seriem fructe”; “Urme pe nisip”; “Îmi place să ALA – “Găseşte locul potrivit”; “Coşul anotimpurilor”-
desenez” modelaj; “Turnuleţe”-nisip

ADE – “Ghicighicitoare mea!”; “Grădinarii la concurs”

ADE – “Ce pot construi?”- figuri geometrice; „În lumea
culorilor”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “Constriesc o casă”; “Ne jucăm cu figurile

geometrice”; “Ajută copilul să ajungă la grădiniţă”-
labirint

ADE – “Artiştii pe scenă”

83
 EVALUARE FINALĂ
Săptămâna: 34

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Întâmplări din grădniţă” “În parc”
ALA1 – Construcţii: “Parcul din cartier” ALA1 – Biblioteca:”Citim imagini”
Artă: “Flori multicolore” Nisip şi apă: “Temă la alegere”
Joc de masă: “Ne jucăm cu forme” Construcţii: “Temă la alegere”

ADE – DŞ: “Micii ecologişti”- activitate în natură ADE – DOS: “Unde aş vrea să merg în vacanţă?”
DEC:”Cel mai bun interpret”- concurs de cântece
ALA2 – Jocuri în aer liber ALA2 – Desene e asfalt

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Cel mai bun coleg” “Ce mi-a povestit un greier mic”
ALA1 – Artă: “Covrigi mari şi mici” -modelaj Opțional
Joc de rol:”De-a excursioniştii” ALA1 – Ştiinţa: “Răspunde repede şi bine”
Construcţii:”Teatrul de păpuşi”
ADE – DŞ: “Cine ştie mai bine?”- concurs între echipe Joc de masă: “Puzzel”
- DPM: „Jocuri cu mingea”
ALA2 – Repetarea programului pentru serbare ADE –DLC: “Micii povestitori”

ALA2 – Jocuri muzicale cu text şi cânt

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Respect regulile grupei”
“Albumul grupei”
ALA1 – Biblioteca: “Poezii îndrăgite” Tranziții – “Cine corect va lucra, bulina va căpăta”
Joc de rol: “De-a actorii” “Azi te iau la joc cu mine”
Nisip şi apă: “Drumul către grădiniţă” “Sări minge minge sus/jos”
ADE – DOS: “Amintiri din grădiniţă”- lucrare colectivă “Va sosi vacanţa ăn curînd copii”
“Treci prin cerc”
ALA2 – Serbarea de sfârşit de an şcolar

84
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP - Rutină ADP - Rutină

ALA – “Decorez rochiţa”; “Cu păpuşa la grădiniţă”; ALA – “În vacanţă”; “Cu ce călătoresc?”; „Valurile
“Scene din poveşti” mării”
“Campionii”- ştafeta „Jocuri iniţiate de copii”

ADE –“Micii ecologişti- fişă”; “Steluţe muzicale” ADE -“Săculeţul cu surprize”- joc didactic

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Basme în bucăţi”; “Covrigi mari şi mici” ALA – “Ne jucăm cu marionete”; “Construcţii
“Poveşti îndrăgite” preferate”; “Forme pe nisip”

ADE – “Să ajutăm iepuraşul ”- fişă de lucru; “Jocuri cu “Repetarea dasnurilor pentru serbare”
mingea” ADE –“Poveşti ilustrate”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “La cumpărături”; “Alege îmbrăcămintea!”;

“Proverbe”
„Ne pregătim mapele cu lucrări”

ADE – “Album din grădiniţă”- album foto

85
 SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN !

TURA I

LUNI MARŢI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“De eşti mic, sau de eşti mare, fii atent la traversare!” “Natura are nevoie de prietenia noastră”
ALA1 – Construcţii: “Semaforul” ALA1 – Biblioteca:”Natura curată înseamnă sănătate”
Joc de masă: “Semne de circulaţie” Artă: “ Pădurea”- desen

ADE – “Micii pietoni”- educaţie rutieră în parteneriat cu ADE – “Eco-salvăm natura!”- Facem curăţenie în parc
Poliţia
ALA2 –“ Parada costumelor ECO”
ALA2 – Jocuri în aer liber

MIERCURI JOI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă ADP - Întâlnirea de dimineaţă
“Îmi place să lucrez în echipă” “Cine ne citeşte poveşti?”
ALA1 – Nisip şi apă: “Labirint” Opțional
Joc de rol:”De-a excursioniştii” ALA1 – Construcţii:”Teatrul de păpuşi”
Joc de masă: “Puzzel”
ADE – “Întreceri sportive”- concurs între echipe
ADE – “În lumea cărţilor”- vizită la bibliotecă
ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată
ALA2 – Teatru de păpuşi

VINERI
ADP - Întâlnirea de dimineaţă Rutină – “Suntem o echipă”
“Cum se prepară mâncărurile?”
ALA1 – Ştiinţa: “Cântărim alimente” Tranziții – “De vrem multe să ştim, atenţi mereu să
Joc de rol: “De-a bucătarii” fim!”
“Ca să creşti mare, trebuie să faci
ADE – “O zi la brutărie”- vizită la brutărie înviorare”
“Mingea prin tunel”
ALA2 – Talente de năzdrăvani- desene pe asfalt “Atinge creanga!”
“Ghiceşte cine te-a strigat”

86
 TURA II

LUNI MARŢI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Ne uităm pe cărţi de circulaţie”; “Semaforul” ALA – “Reciclăm, protejăm”; “Pădurea”
“Pe stradă”- prezentare soft educaţional „Jocuri iniţiate de copii”

ADE –“Micii pietoni- fişă” ADE -“Micii ecologişti”- facem curăţenie în curtea

grădiniţei

MIERCURI JOI
ADP – Rutină ADP - Rutină

ALA – “Citim imagini”; “Colorez ce îmi place” ALA – “Ne jucăm cu marionete”; “Forme pe nisip”
“Albumul grupei”-lucrare colectivă
“Cântece pentru copii”
ADE – “Mingea prin tunel”
ADE –“În lumea poveştilor”

VINERI
ADP – Rutină

ALA – “La cumpărături”; “Modelăm pâinici”

„Desenez ce îmi place”

ADE – “Să mâncăm sănătos”- prezentare PPT

87
OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
orale;
O2 - Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
O3 - Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
O4 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

Obiective de referinţă:
O1 - Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de
auditor.
O2 - Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3 - Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
O4 - Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5 - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu
ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6 - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi
estetice ale acestuia.
O7 - Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând
intuitiv elementele expresive.
O8 - Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9 - Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10 - Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11 - Să manifeste interes pentru citit.
O12 - Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13 - Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.
O14 - Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15 - Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri
de contururi etc.
O16 - Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii
acestora.
O17 - Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
O18 - Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această
descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care
arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.).
O19 - Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

88
DOMENIUL ŞTIINŢE
Obiective cadru:
O1 - Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
O2 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un vocabular
adecvat;
O3 - Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;
O4 - Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;
O5 - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;
O6 - Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea acestuia;
O7 - Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilirea de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;
O8 - Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;
O9 - Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei
atitudini pozitive faţă de acesta.
Obiective de referinţă:
O1 - Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune
(formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.
O2 - Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi:
triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.
O3 - Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze
corect el însuşi în raport cu un reper dat.
O4 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de
experimente.
O5 - Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri.
O6 - Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.
O7 - Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O8 - Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O9 - Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal.
O10 - Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O11 - Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.
O12 - Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în
poveşti, povestiri.
O13 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna,
fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
O14 - Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.
O15 - Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a
mediului.
O16 - Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O17 - Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O18 - Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele
dobândite.
O19 - Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
89
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Obiective cadru:
O1 - Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu
ceilalţi;
O2 - Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi;
O3 - Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);
O4 - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii;
O5 - Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
O6 - Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
O7 - Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării
acestora în scopul realizării unor produse simple;
O8 - Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

Obiective de referinţă:
O1 - Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în
vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind
protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).
O2 - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă).
O3 - Să negocieze şi să participe la decizii comune.
O4 - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.
O5 - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O6 - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief,
aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
O7 - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
O8 - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice.
O9 - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice.
O10 - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul
activităţilor practice.
O11 - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
O12 - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi
obiecte.
O13 - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util
celorlalţi.
O14 - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O15 - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

90
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

Obiective cadru:
O1 - Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
O2 - Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
O3 - Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
O4 - Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
O5 - Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
O6 - Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă:
O1 - Să redea teme plastice specifice desenului.
O2 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3 - Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
O4 - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.
O5 - Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a
acestora.
O6 - Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.
O7 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.
O8 - Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.
O9 - Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale
oamenilor).
O10 - Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11 - Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
O12 - Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O13 - Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O14 - Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15 - Să intoneze cântece pentru copii.
O16 - Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17 - Să acompanieze ritmic cântecele.
O18 - Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19 -Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20 - Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
O21 - Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22 - Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic +
mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.
O23 - Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

91
DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Obiective cadru:

O1 - Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;

O2 - Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;
O3 - Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă:

O1 - Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.
O2 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
O3 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O4 - Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
O5 - Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
O6 - Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.
O7 - Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a
răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
O8 - Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

92
PROIECT TEMATIC: VENIŢI ÎN LUMEA MEA!
TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/SUNTEM?
GRUPA: MIJLOCIE
ARGUMENT: Prin derularea acestui proiect dorim să familiarizăm copiii cu mediul ambiental al grădiniţei şi cu activităţile oferite
de grădiniţă. Totodată dorim ca prin intermediul temelor propuse copiii să descopere date cît mai multe despre corpul lor,să îşi
exprime liber sentimentele faţă de membrii familiei şi să aplice norme de comportare în societate.

DURATA: 3 SĂPTĂMÂNI
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2.
• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O4; O6.
• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7.
• Domeniul Estetic şi creativ: O3;O5.
• Domeniul Psihomotric:O1;O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O6.
• Domeniul Ştiinţe : O1; O2; O3; O13; O17.
• Domeniul Om şi societate: O1; O2; O8; O9.
• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O2; O15; O16
• Domeniul Psihomotric: O1; O2; O3.

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?

Suntem oameni. Care sunt părţile componente ale corpului uman?
Ştim cum arătăm. Care sunt membrii familiei mele?
Avem nas, gură, ochi, etc. Ce rol are fiecare în familie?
Există fete şi băieţi. Cine face parte din familia grădiniţei?
Avem părinţi, fraţi, bunici. Care sunt rolurile membrilor familiei din grădiniţă?
Mergem la grădiniţă. Care sunt regulile de comportare în familia de acasă?
Să denumim obiecte de îmbrăcăminte şi de igiena personal. Care sunt regulile de comportare la grădiniţă?
Ce înseamnă viaţă sănătoasă?
Ne facem prieteni la grădiniță.

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini, Carioca, acuarele, pensulă,plastilină, Jocuri creative, set de bucătărie, păpuși,
caiete de lucru, fișe suport,creioane. planșete, coli de desen, autocolant, truse diferite, siluete.
caiete de lucru, creioane colorate.

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi din lemn și plastic, Album, enciplopedii, Ladă suport, nisip, apă, forme, Puzzel, imagini, jetoane, tăblițe
arco, mozaic, lego,truse calculator, CD/DVD, mulaje, unelte pentru nisip, jucării magnetice, coli, creioane.
diverse. seturi de jetoane. pentru nisip.

93
PROIECT TEMATIC: ZÂNA TOAMNĂ
TEMA ANUALĂ: CUM, CÂND ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
GRUPA: MIJLOCIE
ARGUMENT: Prin temele propuse în acest proiect vom stimula curiozitatea copiilor pentru investigarea mediului înconjurător .
Vom utiliza materiale din natură, vom stabili activități de observare, experiment, lecturi după imagini, activități gospodărești,
menite să îi ajute pe copii să descopere aspecte din natură.
DURATA: 5 SĂPTĂMÂNI
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3.
• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O4; O7.
• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7;O8.
• Domeniul Estetic şi creativ: O1;O4.
• Domeniul Psihomotric:O1;O3
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O7.
• Domeniul Ştiinţe : O1; O2; O4; O5; O.
• Domeniul Om şi societate: O1; O2; O11; O14.
• Domeniul Estetic şi creativ: O2; O3; O15; O19.
• Domeniul Psihomotric: O1; O5; O6.

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?

Toamna cad frunzele.
Toamna plouă mai mult..
Toamna găsim multe fructe şi legume.
Ştim cum trebuie să consumăm fructele şi legumele.
Ele conţin vitamine şi ne ajută să fim mai puternici.
Toamna este unul dintre cele patru anotimpuri ale anului.
Cum se formează ploaia?
De ce fel de vitamine avem nevoie pentru a creşte mai
voinici?
De unde luăm fructe și legume cînd este frig?
De ce au nevoie florile ca să crească?
Care sunt ingredientele folosite la prepararea supelor,
tocanelor.

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți ilustrate, reviste, albume, Carioca, acuarele, pensulă,plastilină, Jocuri creative, set de bucătărie, coșuri,
imagini,tăblițe magnetice, caiete de planșete, coli de desen, materiale din fructe, legume, flori, costumații, măști,
lucru, fișe suport,creioane. natură, lipici, autocolant, caiete de lucru,
creioane colorate.

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi din lemn și plastic, Album, enciplopedii, Ladă suport, nisip, apă, forme, Puzzel,materiale din natură,
arco, mozaic, lego,truse calculator, CD/DVD, unelte pentru nisip, semințe, jetoane, tăblițe magnetice, coli,
diverse. materiale din natură, seturi flori, pietricele. creioane, „Din jumătate-
de jetoane. întreg”, pioneze.

94
PROIECT TEMATIC: CE DRAGI ÎMI SUNT SĂRBĂTORILE!
TEMA ANUALĂ: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
GRUPA: MIJLOCIE
ARGUMENT: Copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun de aceea vom proiecta activitatea
didactică astfel încât să aducem cât mai aproape de ei magia sărbătorilor. De asemenea le vom transmite prin datinile și
obiceiurile strămoșești.
DURATA: 3 SĂPTĂMÂNI
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O4.
• Domeniul Ştiinţe: O2; O3; O4; O7.
• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7.
• Domeniul Estetic şi creativ: O1;O2; O4; O5.
• Domeniul Psihomotric:O1;O2; O3.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:
• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O5;O10..
• Domeniul Ştiinţe : O2; O5; O6; O7; O17; O19.
• Domeniul Om şi societate: O5; O6; O9; O10; O11.
• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O2; O4; O8; O10; O21; O22.
• Domeniul Psihomotric: O1;O4; O6; O9.

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?

Moş Nicolae le aduce daruri copiilor De unde ştie Moş Nicolae/Moș Crăciun cum s-au comportat
cuminţi. copiii?
Copiii îşi curăţă ghetuţele. De ce mergem cu colindul?
Vine Moș Crăciun și toți primesc cadouri. Cum întâmpină gazdele colindătorii?
Împodobim bradul. Care este semnificația bradului?
Mergem la colindat. Cum trebuie să întâmpinăm Crăciunul?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă Artă Joc de rol
Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini, Carioca, acuarele, pensulă,plastilină, Jocuri creative, set de bucătărie, păpuși,
caiete de lucru, fișe suport,creioane. planșete, coli de desen,hârtie glasată, truse diferite, costume populare,
hârtie creponată,lipici, foarfece, costume de Moș Crăciun.
autocolant, caiete de lucru, creioane
colorate.

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi din lemn și plastic, Imagini, enciplopedii, Ladă suport, nisip, apă, forme, Puzzel, imagini, jetoane, tăblițe
arco, mozaic, lego,truse calculator, CD/DVD, mulaje, unelte pentru nisip, jucării magnetice, coli, creioane.
diverse; tangram. seturi de jetoane, ramuri de pentru nisip.
brad.

95
PROIECT TEMATIC: HAI SĂ CĂLĂTORIM!
TEMA ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÂNT?
GRUPA: MIJLOCIE
ARGUMENT: Zilnic utilizăm mijloace de transport de aceea considerăm că este necesar să cunoaștem cât mai multe aspecte
depre acestea. Vom insista asupra semnificației semnelor de circulație și anormelor de conduită într-un mijloc de transport.
DURATA: 3 SĂPTĂMÂNI
LOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:

• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O4.
• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O5; O7;O8.
• Domeniul Om şi societate: O1; O3; O4; O6.
• Domeniul Estetic şi creativ: O2;O3;O5.
• Domeniul Psihomotric:O1;O2;O3.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:

• Domeniul Limbă şi comunicare: O3; O5; O10; O14.
• Domeniul Ştiinţe : O9; O10; O12; O13; O17.
• Domeniul Om şi societate: O4; O5; O10; O15.
• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O4; O5; O13;O14.
• Domeniul Psihomotric: O1; O5; O6.

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?

Denumirea mijloacelor de transport.
Ce combustibil folosesc mijloacele de transport terestru?
Din ce sunt alcătuite mijloacele de transport?
Cu ce se alimentează fiecare mijloc de transport?
Ce înseamnă mijloc de transport în comun?
Unde putem ajunge cu mijloacele de transport?
Ce putem transporta cu mijloacele de transport?
Ce reguli trebuie respectate în mijloacele de transport?
De ce plătim bilete ?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă Artă Joc de rol
Cd-uri, Cărți ilustrate, reviste, albume, Acuarele, pensulă,plastilină, planșete, Păpuși, camioane, mașinuțe, vapoare,
imagini,planșe, caiete de lucru, fișe coli de desen, autocolant, caiete de avioane, rachete, semne de circulație,
suport,creioane. lucru, creioane colorate, hârtie glasată, bilete de călătorie, obiecte necesare
hârtie creponată. călătoriei.

Construcţii Ştiinţă Nisip şi apă Joc de masă

Cuburi din lemn și plastic, Album, enciplopedii, Ladă suport, nisip, apă, forme, Puzzel, piese geometrice,cifre,
arco, lego, utilaje, camioane. calculator, CD/DVD, mulaje, unelte pentru nisip, mașinuțe. jetoane, tăblițe magnetice, coli,
seturi de jetoane. creioane.

96
 IEDUL CU TREI CAPRE
de Octav Pancu Iaşi
-fragmente-

Povestea asta nu s-a întâmplat chiar pe vremea când se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, când puricii
au devenit tare nesuferiţi, iar eu vă doresc, copii, să n-aveţi de-a face cu ei...
Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casă un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi iezii: nici mai mare,
nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai că el în loc de o
capră avea trei: o capra-mamă, o mătuşa-capră şi o capră-bunică
Dimineaţa, nici nu apucă bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească:
– Capră-mamă!
– Spune, fiul meu iubit!
– Îmbracă-mă. Nu pot singur...
Capra-mamă nu aşteptă să i se spună de două ori. Se aplecă să-i caute opincile sub pat, se urcă pe dulap
să-i găsească nădragii şi se bagă după cuptor să-i afle cămăşuica.
Uf! Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi poruncea:
– Mătuşă-capra!
– Spune, nepoţelul meu drag!
– Ospătează-mă. Nu pot singur...
Fără să mai zăbovească, mătuşa-capră se repezea la bucătărie, turna într-o ulcică lapte dulce şi aşeza într-
o strachină mămăliguţă caldă. Apoi, punea ulcica şi strachina pe-un ştergar şi le aducea fuguţa la patul iedului; îi
rupea mătuşa-capră din mămăliguţă şi-i îndesa în gură iedului!
Zburda iedul toată ziulica pe afară, iar seara, când se întorcea acasă, se întindea în pat şi poruncea:
– Capră-bunică!
– Spune, nepoţelul meu scump!
– Adoarme-mă! Nu pot singur...
Cât ai clipi, capra-bunică venea lângă ied şi se pornea să-i cânte şi să-l legene.
– Nani, nani, nani, coboară somn pe scara ta nevăzută. Nani, nani, nani, şi opreşte-te, somn, pe ochii
nepoţelului meu, nani, nani, nani.
Hei, aşa trai ca al iedului, mai zic şi eu!
– Capră-mamă, îmbracă-mă!
– Mătuşă-capră, ospătează-mă!
– Capră-bunică, adoarme-mă! Nu pot singur.
Şi capra-mamă şi mătuşa-capră şi capra-bunică lăsau toate treburile şi veneau fără zăbavă la porunca
iedului.
Dar într-o seară, capra bunică îl adormi pe ied, când bătu la poartă vecină, capra cu trei iezi.
– Scumpele mele surate, le zise ea caprei-mamă, matușei-capre şi caprei-bunică, după ce trecu pragul. Am
intrat cu o mare rugăminte în casă suratelor voastre. Mâine seară, mi se însoară iedul cel mare. Tare aş vrea să le
pregătesc un ospăţ să i se ducă vestea. Mă rog, domniilor voastre, fiţi bune şi poftiţi, mâine, la mine, să-mi ajutaţi la
învelitul sărmăluţelor, la împletitul colacilor ori la ce-o mai fi trebuinţă.
- Da se poate să nu ne învoim? Mâine în zori, suntem la dumneata, surato. Te-ajutăm cu dragă inimă, îi
răspunse capra-mămă.
A doua zi, dimineaţa, pe la ceasul când soarele încă se mai freca la ochi de somn, plecară cele trei capre ale
iedului la vecina capră cu trei iezi
Mai târziu, se trezi şi iedul. După cum îi era obiceiul, strigă:
– Capră-mamă! îmbracă-mă! Dar nimeni nu veni să-l îmbrace.
Capra-mamă, precum se ştie, era plecată.
Atunci începu iedul să se tăvălească prin pat şi să urle ca vai de lume:
– Îmbracă-mă! îmbracă-mă! îmbracă-mă! Nu pot singur...
Vulpea, care tocmai trecea pe acolo şi auzind urletele iedului, curioasă din fire, bagă capul pe geam ca să
afle ce se întâmpla.

97
 – Nu mai striga atâta, iedutule, îi vorbi mieros vulpea, dacă nu poţi să te îmbraci singur, te ajut eu.
Aruncă-mi hainele şi numaidecât te îmbrac!
Bucuros, iedul azvârli opincile şi nădragii şi cameșuica. Una câte una, vulpea le prinse, le vârî într-un sac şi
pe-aici ţi-e drumul!
Fugi cu ele să le vândă în târg.
Mare amărăciune îl cuprinse pe ied şi multe lacrimi grele vărsă.
Dar tot plângând şi văicărindu-se îl apucă foamea. Strigă:
– Mătuşă-capra! Ospătează-mă!
Dar nimeni nu veni să-l ospăteze. Şi mătuşa-capră, precum se ştie, era plecată.
Se porni, iar, iedul să se tăvălească şi să urle:
– Ospătează-mă! Ospătează-mă! Ospătează-mă! Nu pot singur.
Când ţipa el aşa, trecu pe acolo ursul.
– Nu mai striga atâta, ieduțule! îl potoli ursul cu vocea lui groasă. Mai bine, spune-mi unde e mâncarea, ca
să te ajut eu... Te ospătez pe cinste!
De bună seamă că iedul îi spuse! Şi intră ursul în bucătărie şi începu să înfulece cât şapte.
Înfulecă toată mămăliga. Sorbi şi ultimul strop de lapte. Ba, de lacom ce era, înghiţi şi ceaunul!
Apoi, bineînţeles, ursul plecă fără să-i mai dea iedului bună-ziua.
De-abia acum se puse iedul şi mai vârtos pe plâns. Şi plângi şi plângi...
Toată lumea, însă, ştie că după plâns ţi se face somn. Ori dacă cineva, nu ştie, află de la mine.
Strigă iedul:
– Capră-bunică! Adoarme-mă!
Dar nimeni nu veni să-l adoarmă, căci şi capra bunică, precum am mai spus, era plecată.
Şi din nou începu iedul să se tăvălească şi să urle:
– Adoarme-mă! Adoarme-mă! Adoarme-mă! Nu pot singur.
Lupul tocmai ieşea la plimbare.
– Nu mai striga atâta, ieduțule! glăsui răguşit lupul. Lasă că vin eu să te adorm.
Intră lupul în casă, se aşeză lângă ied, legănându-l şi cântându-i:
– Nani, nani, nani, nu mai coborî, somn, că nu-i nevoie!
Nani, nani, nani! Am să-l mănînc pe iedul cel răsfăţat, râzgâiat şi alintat, nani, nani, nani!
Iedul se-nspăimântă! Şi nici eu nu pot să vă spun de unde mai găsi putere să se smulgă de lângă lup şi s-o
rupă la fugă încotro vedea cu ochii.
Se-napoie acasă, gol, flămând şi ostenit, abia pe seară.
Şi cum intră pe uşă, zise:
– Capră-mamă, mătuşă-capră, capră-bunică, am să vă povestesc tot ce s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi
caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame.
Se îmbracă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar, inainte să-şi înceapă povestea, adormi buştean.

GRĂDINIŢA

Grădiniţa de copii Dimineaţa-n zori de zi

Plină e de jucării Vezi mulţime de copii
Păpuşele, ursuleţi, Venind veseli, mulţumiţi
Căluşei şi tot ce vreţi. Pentru lecţii pregătiţi

98
 PUF ALB ŞI PUF GRI

În căsuța mică din pădure, trăia fericită o iepuroaică cu cei doi iepurași ai săi. Într-o seară iepurașii Puf-Alb și
Puf-Gri se pregăteau să meargă la bâlci. Mămica lor, iepuroaica, le dădu cămășuțe noi, una lui Puf-Alb și una lui
Puf-Gri. Apoi luă copaia în care făcuseră baie iepurașii și ieși afară din casă.
— Vai ce bine îmi pare că mergem la bâlci! se bucură Puf-Alb. O să mâncăm turtă dulce! O să zburăm cu
avionul!
Dar Puf-Gri nu asculta ce spunea frățiorul său. El văzuse pe dulap borcanul cu dulceață, la care poftea mult.
— Puf-Gri, strigă Puf-Alb, Puf-Gri nu se poate! PuF-Gri, ai s-o superi pe mămica, repetă Puf-Alb, încercând
să-l oprească.
Puf-Gri lovi borcanul. Borcanul se rostogoli peste Puf-Alb și căzu spărgându-se și mânjind pe nevinovatul
iepuraș cu dulceață. Puf-Gri, văzându-și isprava, coborî de pe dulap și, de frica pedepsei, fugi departe de locul cu
pricina.
Iepuroaica tocmai intră și-l văzu pe Puf-Alb cu boticul plin de dulceață lângă borcanul spart, iar Puf-Gri,
stând cuminte în celălalt colț al camerei.
— Așa, zise iepuroaica supărată. Puf-Alb a vrut să fure dulceață. Puf-Gri, tu ai fost cuminte, să mergem la
bâlci, iar Puf-Alb să stea acasă.
La bâlci iepuroaica îi cumpără lui Puf-Gri turtă dulce. Dar Puf-Gri nu putu să mănânce turta dulce. El știa că
nu fusese cuminte și nu merita darul.. Iepuroaica îl îndemna pe Puf-Gri să se joace, să zboare cu avionul. Dar pe
Puf-Gri îl frământa conștiința, îl chinuia fapta lui urâtă. Își amintea de Puf-Alb care rămăsese acasă pedepsit pe
nedrept, tocmai pentru că încercase să-l oprească să fure dulceață. Puf-Gri nu putu să rabde și fugi de lângă
maică-sa. El alergă spre casă la frățiorul lui. Iepuroaica mirată, alergă și ea după Puf-Gri să vadă unde se duce.
Puf-Gri ajunse acasă, deschise zăvorul și îl văzu pe Puf-Alb stând supărat pe marginea patului.
— Puf-Alb, ți-am adus turtă dulce, zise Puf-Gri. Tu meriți, e a ta! Tu ești cuminte.
Puf-Alb însă nu vroia să se uite la el… îi întoarse spatele supărat.
— Eu…continuă Puf-Gri- e urât ce-am făcut…nu mai fac niciodată!
— Puf-Gri! strigă fericit Puf-Alb. Ce bine îmi pare că ți-ai recunoscut greșeala; și cei doi iepurași se
îmbrățișară.
Bucuroasă, iepuroaica se reîntoarse la bâlci cu amândoi iepurașii. Au zburat cu avionul și Puf-Alb și Puf-Gri
și s-au dat în bărci, s-au învârtit în călușei și s-au bucurat mult de toate frumusețile din bâlci. Au fost la un țap
fotograf, s-au fotografiat, iar poza au pus-o acasă deasupra patului.
Din ziua aceea Puf-Gri nu a mai mințit niciodată.

PRIETENII CURĂŢENIEI

Apa, mâna şi săpunul

Numai trei, dar parcă-i unul,
Spală-ntâi perechile
Ochii şi urechile.
Spală corpul jumătate
Şi pe faţă şi pe spate.
Bucuroasă, periuţa
Spală dinţii uţa-uţa.

99
 UNDE A ZBURAT RANDUNICA
de Titel Constantinescu

Când s-a trezit Cip-Cirip, un vânt rece bătea, care legana frunzele copacilor şi tufele măcieşilor...
Soarele nici nu răsărise înca şi vrăbiuta Cip-Cirip îşi luă zborul spre prietena ei, rândunica: „O să zburăm
amândouă, pâna la iaz şi o să facem baie împreună", se gândea pe drum vrăbiuţa, bucuroasă. „Ea în apă, eu în
nisip".
Căsuţa rândunicii era sub streaşina unei case, sus, sus de tot!
– Cip –cirip -cirip! făcu vrăbiuţa, ceea ce pe limba vrăbiilor însemna:
Vecinicã, Rândunică
Ieşi afară Surioară...
Nu-i nici cald şi nu-i nici soare,
Dar e bine de plimbare..."
A stat vrăbiuţa, a mai strigat odată, de doua ori, apoi, sfâr... a zburat spre pădure. Frunzele copacilor
începuseră să se îngălbenească şi firele de iarbă nu mai erau verzi. Vrăbiuţa simţea că e mai frig decât ieri, dar nu
prea înţelegea de ce...
Şi cum zbura ea, aşa, mai aproape de pământ, numai ce-o văzu pe furnică. Aceasta ducea spre un muşuroi
un miez de pâine mai mare decât două furnici la un loc!
Vrăbiuţa se apropie de ea şi ciripi:
„Cip-cirip, soră furnică,
N-ai vazut pe rândunica?"
Dar furnica îi răspunse fără să se oprească din drum:
— N-am văzut-o, n-am vazut-o... Du-te şi întreabă-l pe bursuc... Eu n-am timp să mă uit după rândunică.
Acum îmi fac provizii de iarnă...
Vrăbiuţa zbură mai repede, pâna ce îl întâlni pe moş Bursuc. Abia ducea în gură o ramură cu frunze
roşioare, ca arama. Se pregătea să-şi facă culcuşul.
Vrăbiuţa se opri pe un fir de măcieş.
„Moş Bursuc, n-ai vazut
Vecinica, Rândunica
Pe aici a trecut?"
Dar bursucul n-o văzuse pe rândunică, şi-i păru rău că n-o putea ajuta pe vrăbiuţa.
Şi iar zbură vrăbiuţa, mai departe. În poiană, întâlni o sopârlă.
— N-ai văzut-o pe rândunică?... întrebă ea.
Dar nici şopârla n-o văzuse şi îi răspunse repede:
— N-am văzut-o, n-am văzut-o. N-am avut timp... Toată dimineaţa am căutat o piatră mai mare, sub care să
dorm toată iarna... În sfârşit, am găsit una!
Şopârla a plecat spre noul ei culcuş, iar vrăbiuţa a zburat pâna la iaz la prietena ei broscuţa.
Sălciile de pe mal îşi scuturaseră toate frunzele, iar nuferii nu se mai vedeau deloc.
Vrăbiuţa se opri lânga malul lacului şi strigă:
„Hai, broscuţă Oac-oac-oac,
Ieşi acum puţin din lac!
Cip ci-rip-cip-cirip..."
Si iată că broscuţa ieşi la mal...
— Bună ziua, broscuţă! ciripi vrăbiuţa. N-ai văzut pe rândunica? o caut de azi dimineată.
— Nu, n-am văzut-o! răspunse broscuţa. Oac-Oac! Mi-am făcut o căsuţă în nămolul din fundul lacului. E aşa
de cald acolo! O să dorm toată iarna. Dar cese aude? întrebă broscuţa...
— Ia te uită, nişte păsări! N-o fi şi prietena noastra, rândunica?
— Ba da, şi eu sunt, răspunse rândunica. Şi coborî lânga ele.
— Dar unde ai fost pâna acum? întrebă vrăbiuţa... Te-am căutat peste tot şi nu te-am găsit.
— Am stat de vorba cu alte rândunici, pe nişte fire de telegraf şi ne-am făcut planul de drum.
— Cum? de ce plecaţi? — întrebară broscuţa şi vrăbiuţa.
— N-avem ce mânca la iarnă. Aici nu mai găsim nici musculiţe, nici viermişori.

100
 — Dar o să mai vii? întrebă vrăbiuţa.
— Sigur că-o să viu la primavara.
Vrăbiuţa era tare bucuroasă... se gândea cum să păzească mai bine cuibul rândunicii, pâna la primavară...
Şi rândunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot şi împreună cu celelalte rândunici, strânse în stol, au zburat
mai departe spre tările calde.
Vrăbiuţa ciripi în urma rândunicii:
„Drum bun, rândunico!"
Apoi zbură repede spre cuib, ca să-l deretice, să aibă şi ea adapost peste iarnă.

TOAMNA
de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară

Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate ,
Mere,
Pere,
În panere.
Prune
Bune
Şi alune,
Şi gutui
amarui,
Cu puf galben
Ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai stii pe nume.

RIDICHEA URIAŞĂ

Bunicul a pus în grădiniță o ridiche și a crescut ridichea aceea mare, mare, cât capul omului, și mai mare.
Într-o zi bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ; și apucând-o de frunze trage și trage...iar ridichea
nu s-a lăsat deloc.
Moșul a chemat și pe baba.
Baba s-a prins de mijlocul moșneagului, moșneagul de frunzele ridichii și trag, trag, dar ridichea nu s-a
smuls.
A chemat baba și o nepoată.
Nepoțica s-a prins cu amândouă mâinile de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche. Trag, trag, trag,
dar ridichea nu s-a smuls.
Nepoțica a chemat cățelușul.
Cățelușul s-a agățat de poala nepoțicăi, nepoțica de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche și trag,
trag, dar ridichea nu s-a smuls.
Iaca și pisica să ajute și ea la scos ridichea. Pisica s-a agățat de coada cățelului, cățelușul de poala
nepoțicăi, nepoțica de mijlocul babei, baba de moșneag și trag, trag, trag, dar ridichea tot nu s-a smuls.
— Stați că mai aduc eu un tovarăș în ajutor! zice pisica. Și a chemat pe șoarece.
Se prinde șoarecele de coada pisicii, pisica de cățeluș, cățelușul de nepoțică, nepoțica de bunică, bunica de
moș, moșul de ridiche și trag, trag...ridichea s-a smuls.

101
 TOAMNA
de Mircea Micu

Toamnă , spune un-te duci? Să dau soarelui poruncă

Ia, mă duc să scutur nuci! Să coacă gutuile
Toamnă, unde te grabeşti? Să-ncălzească viile.
Ia, ma duc să caut veşti! Spune, dacă te grabeşti
Sus în vie, jos în luncă Toamna, când te odihnesti?

CRIZANTEMA
de Otilia Cazimir

Au înflorit iar crizanteme,

Că-i prea târziu nici nu le pasă.
A fost şi soare mai devreme
Şi-acuma ploaia se revarsă.
Noi vă privim plini de-ncântare
Sclipiri de gingaşă lumină
Dragi crizanteme din grădină
Ştiati ca iarna vrea să vină?

GRĂDINA DE LEGUME
de Maria Raicu

În grădina casei mele Mama tot mereu îmi spune

Am legume câte vrei: Şi bunica îmi dă sfaturi
Cartofi, varză, gogonele, Să consum zilnic legume
Ceapă, morcovi şi ardei, Şi proaspete zarzavaturi.
Vinete întunecate Cu-ale lor învăţăminte
Şi verdeţuri aromate Am crescut voinic, frumos,
Să le folosim pe toate Sunt un copilaş cuminte,
În mâncăruri renumite Am fost mereu sănătos,
Căci sunt bune consumate Şi n-am luat medicamente!
Şi proaspete, şi gătite!

PE NINSOARE
de Mircea Pop

Şi tot ninge, Doi copii

Şi tot cerne, Cu nasul roşu
Se bat norii ,sus Parc-ar fi
Cu perne Gerilă-Moşu?
Şi-ai să vezi Uite-abia-abia
Acuşi –acuşi Se văd
Pârtie Din mantiile
Pe derdeluş. De omăt !

102
 FETIŢA CU CHIBRITURI
de H.Ch.Andersen

Era un ger grozav afară. Ningea mocnit şi începuse a se înnopta: era Ajunul Anului Nou. Pe frigul şi pe
întunericul acela, mergea pe stradă o biată fetiţă cu capul şi cu picioarele goale. Când plecase de-acasă, avusese
nişte papucei de pâslă, dar nu-i fuseseră de prea mare ajutor. Papucii îi erau prea mari; mama ei aproape că îi
rupsese de atâta purtat şi erau şi aşa prea largi pentru dânsa. Astfel că pe unul mititica îl pierdu grăbindu-se să
treacă o stradă, unde era cât pe ce să fie strivită între două trăsuri grăbite. Iar pe celălalt i-l luase un băiat, care
zicea că vrea să îşi facă din el un leagăn pentru copilul lui, când o fi să aibă şi el unul.
Aşa că de atunci fetiţa merse în picioarele goale, iar acestea îi deveniseră din cauza frigului roşii-vinete. În şortul ei
vechi, micuţa ţinea strâns un vârf de cutii de chibrituri şi mai avea şi în mână o cutie. Fusese o zi rea pentru dânsa,
pentru că nimeni nu îi cumpărase nimic până la acea oră târzie. Astfel că n-avea niciun bănuţ. Şi îi era tare foame,
şi îi era nespus de frig!
Biata fetiţă! Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung şi bălai, care i se încreţea frumos pe lângă ceafă, dar
nu se gândea ea acum la părul ei creţ. Luminile străluceau la ferestre, miros de fripturi se răspândea în stradă, căci
era Ajunul Anului Nou. Iată la ce se gândea ea!
Într-un sfârşit, nu mai fu în stare să meargă. Se opri şi se ghemui într-un colţ, aflat între două case, din care
una ieşea în stradă mai mult decât cealaltă. Şi cu toată că îşi strânse picioruşele sub dânsa, frigul o pătrundea din
ce în ce mai mult. Dar nu îi venea să se ducă acasă!
Dacă ar fi adus înapoi toate chibriturile, şi niciun bănuţ, tatăl ei ar fi bătut-o straşnic pentru asta. Şi-apoi, ce,
acasă la ea nu era la fel de frig? Ai ei locuiau sub un acoperiş prin care vântul sufla în voie, cu toate că îi fuseseră
astupate crăpăturile cele mari cu paie şi cu zdrenţe, în repetate rânduri.
Mânuţele fetei erau aproape îngheţate de frig. „Un chibrit aprins le-ar putea face bine”, gândi micuţa. Ah,
dacă ar îndrăzni să scoată unul, numai unul, din cutie, să-l zgârie de zid şi să-şi încălzească degeţelele!
Fetiţa nu mai răbdă, aşa că scoase unul şi hârş! Cum mai trosni, şi cum se mai aprinse! Chibritul ardea
întocmai ca o lumânărică! Micuţa ţinu mânuţa deasupra flăcării, ca să şi-o încălzească.
Ce lumină ciudată!… Dintr-odată, fetiţei i se păru că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un
capac lucios de aramă. Înăuntrul sobiţei, focul ardea mocnit şi era atât de cald acolo.
„Dar oare ce să fie asta?” îşi zise în sinea ei fetiţa. Apoi îşi întinse numaidecât picioruşele, ca să şi le
încălzească şi pe dânsele. Dar flacăra lumânării nu ţinu o veşnicie. Se stinse şi odată cu ea pieri şi soba. Fetiţa
rămase cu rămăşiţa de chibrit ars în mână…
„Hârş!” aprinse de îndată un alt chibrit, care străluci, făcând ca zidu în care bătea lumina să devină
străveziu, ca o pânză subţire. Atunci fetiţa putu vedea până într-o odaie unde era întinsă o masă acoperită cu o faţă
de masă albă, pe care sclipeau porţelanuri fine. În mijlocul mesei fetiţa văzu o gâscă friptă, umplută cu prune şi cu
mere ce, răspândea un miros atât de plăcut. Şi, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă şi veni cu
furculiţa şi cuţitul în spinare până la biata fetiţă. Cum însă se stinsese şi al doilea chibrit, fetiţa nu mai văzu dinainte
decât zidul rece şi gros al casei.
Îndrăzni să mai aprindă încă unul… Şi, deodată, se văzu şezând sub un pom frumos de Crăciun. Acesta era
cu mult mai mare şi cu mult mai frumos împodobit decât văzuse ea pe fereastră, la negustorul cel bogat. Mii de
lumânărele ardeau pe crengile lui verzi, şi poze de tot felul, precum cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor,
păreau că îi zâmbesc.
Fetiţa îşi ridică amândouă mâinile spre brad, dar se stinse şi al treilea chibrit. Iar lumânărelele din pomul ei
de Crăciun prinseră a se înălţa din ce în ce mai sus. Şi se înălţară, şi se tot înălţară, până când, deodată, micuţa
văzu că luminiţele acelea deveniseră stele. Una dintre ele căzu şi lăsă o dungă mare de foc pe cer.
„A murit cineva” gândi micuţa, amintindu-şi că bunica ei, care fusese foarte bună cu dânsa, dar care nu mai
trăia acum, obişnuia să-i spună adesea: „Când cade o stea, un suflet se înalţă la Dumnezeu”.
Fetiţa mai trase încă un chibrit pe zid şi, dintr-odată, se făcu o lumina mare, în mijlocul căreia stătea bunica
ei, în picioare. Era nespus de strălucitoare şi o privea pe fetiţă cu blândeţe şi duioşie!
— Bunică dragă, strigă fetiţa, ia-mă cu tine! Când s-o stinge chibritul, ştiu că n-o să te mai văd. Ai să pieri şi
tu din faţa ochilor mei, ca soba de fier, ca gâsca friptă, ca frumosul pom de Crăciun…

99
 Acestea fiind zise, fetiţa aprinse cât putu de repede toate chibriturile ce îi mai rămăseseră în cutie, căci îşi
dorea mult ca bunicuţa ei să nu plece de lângă dânsa.
Dintr-odată însă se făcu o lumină puternică, de parcă ar fi fost ziuă. Niciodată bunica ei nu fusese atât de
frumoasă ori de mare! Ea se apropie de fetiţă şi-o îmbrăţişă. Apoi, ţinându-se strâns una de cealaltă, zburară
împreună, vesele, în strălucirea aceea de sus. Acolo unde nu mai era nici frig, nici foame, nici supărare. Acolo unde
era doar Dumnezeu.
Când se lumină de ziuă, în colţul dintre cele două case, fetiţa zăcea cu obrajii roşii, cu zâmbetul încremenit
pe buze… Era moartă! Moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului.
Prima zi a Anului Nou o găsi acolo, îngheţată, cu grămăjoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese
arsă în întregime.
„Sărmana, a murit de frig!” zise un trecător.
„A vrut să se încălzească” îşi dădu cu părerea un altul.
Dar niciunul dintre aceştia nu bănuia ce minuni văzuse fetiţa înainte de a pleca din această lume. Ori în ce
strălucire intrase împreună cu bunicuţa ei în împărăţia cerurilor, tocmai în noaptea de Anul Nou!

ÎN SEARA DE CRĂCIUN
de George Coşbuc

Afară ninge liniştit, Cum s-a nascut Hristos în frig,

În casă arde focul; În ieslea cea săracă,
Iar noi pe lângă mama stând, Cum boul peste el sufla
Demult uitarăm jocul. Căldură ca să-i facă.
E noapte, patul e făcut, Cum au venit la ieslea lui
Dar cine să se culce? Păstorii de la stână
Când mama spune de Iisus Şi îngerii cântând din cer,
Cu glasul rar şi dulce. Cu flori de măr în mâna.

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

de Ion Creangă

Era odata o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcîndu-se ziua alba, vulpea ieşi la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gîndindu-se ce să mai facă, ca să
poată găsi ceva de mîncare.
Şezînd vulpea cu botul întins pe labele dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea rădică puţin capul şi
uitîndu-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi boi.
„Bun!” gîndi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul
drumului, ca şi cum ar fi moartă.
Carul, apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mîna boii o vede şi crezînd că-i moartă cu adevărat, strigă la boi:
„Aho !Aho!” Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape, şi văzînd-o că nici nu suflă, zice: "Bre,
da cum naiba a murit vulpea asta aici ?! Tii!... ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi".
Zicînd aşa, apucă vulpea de după cap şi tîrînd-o pînă la car, se opinteşte ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la
boi: "hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc.
Ţăranul mergea pe lîngă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute ca să ajungă degrabă acasă şi să ieie
pielea vulpii.
Însă cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mîna, carul
scîrţîia şi peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, biniii...şor! sare şi ea din car, şi cu mare
grabă, începe a strînge peştele de pe drum. După ce l-a strîns grămadă, îl ie, îl duce la vizuina sa şi începe a mînca,
că taaa...re-i mai era foame.
Tocmai cînd începuse a mînca, iaca vine la dînsa ursul.

100
 — Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că taaa...re mi-i poftă!
— Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca ţi-i aşa de
poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănînci.
— Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rînji dinţii şi zise:
— Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi te învaţă ce nici nu gîndeşti? Ascultă,
cumătre: vrei să mănînci peşte? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vîră-ţi coada în apă şi stăi pe loc,
fără să te mişti, pînă despre ziuă; atunci smunceşte vîrtos spre mal, şi ai să scoţi o mulţime de peşte; poate îndoit şi
întreit decît am scos eu.
Ursul ne mai zicînd nici o vorbă, alergă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurii, şi-şi vîră în apă toată
coada!...
În acea noapte începuse a bate un vînt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheaţa
zdravăn şi apa din băltoagă, şi prinde coada ursului, ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul ne mai putînd de durerea
cozii şi de frig, smunceşte odată din toată puterea. Şi sărmanul urs! în loc să scoată peşte, rămîne făr de coada!
Începe el acum a mormăi cumplit, ş-a sări în sus de durere. Şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucida în
bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să se ferească de mînia ursului. Ea ieşise din vizuine şi se vîrîse în scorbura unui
copac din apropiere; şi cînd văzu pe urs că vine far de coada, începu a striga:
— Hei, cumătre! Dar ţi-au mîncat peştii coada, ori ai fost prea lacom, ş-ai vrut să nu mai rămînă peşti în
baltă?
Ursul, auzind că încă-l mai ie şi-n râs, se înciudează şi mai tare, şi se răpede iute spre copac; dar gura
scorburii fiind strîmtă, ursul nu poate să încapă înăuntru. Atunci el caută o creangă cu cîrlig şi începe a cotrobăi prin
scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i deie de cheltuială... Dar cînd apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga:
"Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac"... Iar cînd anina cîrligul de copac, striga: "Văleu, cumătre! nu
trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
Şi iaca aşa, a rămas ursul păcălit de vulpe!

IARNA PE ULIŢĂ
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă Dar năvalnic vuiet vine

Cîte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe rîu e numai fum,
Vîntu-i liniştit acum,
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii
De pe coastă vin ţipînd,
Şi se-nping şi sar rîzînd;
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.

99
 SAREA ÎN BUCATE
de Petre Ispirescu
-fragmente-

A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete.

Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor.
Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai mare:
— Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine?
— Cum să te iubesc, tată?
Iaca eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o
tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi.
— Să-mi trăieşti, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine.
Şi întrebând şi pe fata cea mijlocie:
— Dar tu, cum mă iubeşti pe mine, fata mea?
— Ca zahărul, tată.
Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse.
— Să-ţi dea Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine.
Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea către părintele lor mai mult decât o
aveau.
Şi uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu sfială, o întreabă şi pe dânsa:
— Cum mă iubeşti tu, fata mea?
— Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii
în jos, de ruşine că vorbi şi ea.
Când auziră surorile ei răspunsul ce dete ea tatălui lor, pufniră în râs şi-şi întoarseră feţele de către dânsa.
Iar tatăl lor se încruntă şi, plin de supărare, zise:
— Ia fă-te mai încoace, nesocotito, să ne înţelegem la cuvinte. N-auzişi tu pe surorile tale cele mai mari cu
ce fel de dragoste mă iubesc ele? Cum de nu te-ai luat după dânsele ca să-mi spui câtă dragoste dulce ai şi tu către
tatăl tău? Pentru asta oare mă trudesc eu ca să vă cresc şi să vă dau învăţătură cum altele să nu fie în lume ca voi?
Să te duci de la mine cu sarea ta cu tot!
Fata cea mică a împăratului, îşi puse nădejdea în Dumnezeu şi se hotărî să plece unde mila domnului o va
duce. Îşi luă deci din casa părintească un rând de haine proaste şi vechi şi pribegi din sat în sat, până la curtea unui
alt împărat.
Ajungând acolo, stătu la poartă. Chelăreasa o văzu şi dacă veni la dânsa o întrebă ce vrea; ea răspunse că
este o fată săracă şi fără de părinţi, şi ar vrea să se bage la stăpân dacă ar găsi vreun loc.
Chelăreasa se bucură văzând-o că răspunde aşa de cuminte, şi o luă să-i fie ajutoare. Îi spuse ce are să
facă şi ii dete pe mână un vraf de chei din mai multe ce avea.
Fata era cuminte şi deşteaptă. Ea începu să deretice prin cămară şi prin dulapurile de la care avea cheile şi
să puie fiecare lucruşor la rânduiala lui.
Vestea despre vrednicia şi smerenia ajutoarei de chelăreasă ajunse numaidecât şi la urechile împărătesei.
Ea dori s-o vază. Iar dacă se înfăţişă împărătesei, fata de împărat ştiu să se arate şi să vorbească din inimă curată,
fără prefăcătorie şi fără multă îndrăzneală.
Împărăteasa prinse a o îndrăgi. Ea bănui că ajutoarea de chelăreasă nu poate să fie de neam prost.
O iubea împărăteasa ca pe copilul ei.
Mergând împăratul la un război, luă şi pe fiul său cu dânsul, ca să se deprinză cu ale războaielor. Acolo, nu
ştiu cum se făcu, nu ştiu cum se drese, că numai ce îl aduseră acasă rănit.
Împărăteasa puse pe fata ei din casă, ca pe un om de credinţă, să îngrijească de dânsul, şi apoi, când una,
când alta, erau nelipsite de lângă patul rănitului.
Într-un după-prânz, după ce se făcuse mai bine, când sta de vorbă cu mă-sa, el îi zise:
— Ştii ce, mamă, mie mi-ar fi voia să mă însor.
— Bine, măicuţă, bine. Şi cine este? O ştiu eu?

99
 — Să nu te superi, mamă, dacă ţi-oi spune. Mie mi-a rămas inima la fata dumitale din casă. O iubesc,
mamă, ca pe sufletul meu.
Logodiră deci împăratul şi împărăteasa pe fiul lor cu fata din casă a împărătesei şi hotărâră şi nunta.
Când începură a face poftirile la nuntă, logodnica fiului de împărat se ruga cu cerul, cu pământul ca la nuntă
să poftească şi pe împăratul cutare, pe tatăl ei adică; se feri însă d-a spune cuiva că este fata acelui împărat.
Socrii primiră să-i facă voia şi poftiră la nuntă şi pe acel împărat.
În ziua cununiilor veniră toţi musafirii la nuntă. Se începură veseliile şi ţinură toată ziua, ca la împăraţi, de!
Ce să zici?
Mireasa poruncise bucătarilor ce bucate să gătească.
Ea însă cu mâna ei găti deoparte toate acele feluri de mâncare numai pentru un musafir. După ce se
aşezară toţi poftiţii la masă, începură a mânca şi a se veseli cât nu se poate spune.
Împăratul cel poftit, adică tatăl miresei, mânca şi nu prea. Încă de când venise, el se tot uita la mireasă şi
pare că-i zicea inima ceva, dară nu-i venea să crează ochilor.
Se mira acest împărat cum de toţi mesenii mănâncă cu poftă nişte bucate care pentru dânsul n-aveau niciun
gust.
În cele din urmă, nu se mai putu opri, şi ridicându-se în sus, zise cu glas mare:
— Bine, împărate, m-ai chemat la nunta fiului tău ca să-ţi baţi joc de mine?
— Vai de mine, măria-ta! Cum se poate să-ţi treacă prin gând una ca aceasta? După cum se vede toată
adunarea, te cinstesc şi pe dumneata ca pe toţi ceilalţi împăraţi, fără deosebire.
— Ba să mă ierţi, împărate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de mâncat, numai ale mele nu.
Se făcu foc de supărare împăratul socru şi porunci ca numaidecât să vie bucătarii să-şi dea seamă de ceea ce au
făcut, şi vinovaţii să se dea morţii.
Atunci se ridică mireasa în sus şi zise împăratului socru:
— Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, şi iată pentru ce am făcut-o:
Acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl
iubim noi. Surorile mele cel mai mari, una îi răspunse că îl iubeşte ca mierea, alta ca zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc
ca sarea în bucate. Aşa am socotit eu că nu se poate mai multă iubire decât aceasta! Tata s-a supărat pe mine şi m-
a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei şi, prin muncă, cinste şi hărnicie, am ajuns unde mă vedeţi. Acum
am vrut să dovedesc tatei că, fără miere şi fără zahăr, poate omul să trăiască, dar fără sare nu, d-aia i-am gătit
bucatele fără sare. Judecaţi dumneavoastră cu minte împărătească cine a avut dreptate.
Toţi mesenii într-o glăsuire găsiră cu cale că pe nedrept a fost fata gonită din casa părintească. Atunci tatăl
fetei mărturisi că n-a ştiut să preţuiască duhul fetei sale şi şi-a cerut iertăciune. Fata, şi ea, i-a sărutat mâna şi şi-a
cerut şi dânsa iertăciune dacă fapta ei l-a supărat. Şi se puseră pe o veselie şi pe o petrecere de se duse vestea în
lume. Tatăl fetei se veselea, nu se veselea, dar socrul ştiu că se veselea şi se mândrea că a dobândit o aşa noră, şi
de viţă bună, şi înţeleaptă şi harnică.
Şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei d-voastră aşa. Şi încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă.
Şi mai încălecai p-un fus, să trăiască şi cine a spus.

POVESTEA URSULUI CAFENIU

de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi
un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi,
că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se
zbenguiau pe ei.
— Ia te uită!… Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi
să se prăpădească de râs.
— E mânjit tot!
— De la gheare pân’ la bot!
— Vai, vai, ce caraghios!
— Parc-a fost muiat în sos!

100
 Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel
murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea
lui mirare, nu văzu niciun urs.
— Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
— Păi de cine, măi Martine?
— Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
— Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd…
— Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
— Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
— Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
— Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi
plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
— Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi
trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
— De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
— Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi
urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
— Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
— Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
— Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
— Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta….
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine,
bine, şi – iată – curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
— Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
— Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
— Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
— Ce blană albă! se minună al doilea.
— Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de
bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase
printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
— Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea
lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin – neobişnuit cu viaţa de la
pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul
înspăimântat al unei ursoaice:
— Puiul! Puiul meu!… A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi.
Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de
gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de
bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era
nevătămat.

101
 O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând,
se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră
şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu …
— Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu
lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc…
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi…
— Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care
mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a
bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece
gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul
meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

PUNGUŢA CU DOI BANI

de Ion Creangă

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte
două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu
răbdarea şi zise:
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă,
şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o
bataie bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea
el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa
înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu
băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din
clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de
asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare
primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară
de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic
şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul,

102
cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce
stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la
bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi
începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de
pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-
om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai,
la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la
fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.
— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa
de dânsul.
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce
avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-
acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:
Cucurigu ! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani !
Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de
jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând
voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se
duceau paserile şi zise oftând:
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!
Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la
moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să
vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau
cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe
cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:
— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.
Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi
îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de
galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie,
sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.
Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei
ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-
ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!
Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de
milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-
o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu
bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas
de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se
uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde
ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită

103
pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i
fie vinovată cu nemica, sărmana!
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de
milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu
ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

PUIŞORUL CAFENIU
de Otilia Cazimir

A ieşit din ou la soare, Şase-s galbeni ,galbiori.

Cel din urmă puişor.
Se usucă pe-aripioare
Şi-o porneşte binişor.
Stă găina la-ndoială,
Că din şapte puişori
Numai cel de la sfârşit
A ieşit mai ponosit!
Şi se-ntreaba speriată:
_”Nu cumva-i de ciocolată?”...

VULPIŢA FĂRĂ COADĂ

de MARIA RAICU

Într-o zi, Miţa Vulpiţa Cum ajunge la coteţ,

Şi-a pierdut în gard codiţa Căci pare un pui isteţ.
Să vă spun cum s-a-ntâmplat? Şi-o să am măcar la cină
E-o poveste de-ascultat: O friptură de găină.”
De flămândă ce era Şi-un loc strâmp prin gard găsi
Vulpea tot cutreiera Şi să treacă îndrăzni
Pe lângă ograda mare Dar bine nu izbuti
Care multe păsări are. Căci Grivei o şi zări.
Şi deodată a zărit Din trei salturi o ajunse
Un pui galben rătăcit Şi de coadă iute-o prinse
Care-un loc prin gard căuta Şi viteazul de Grivei
S-ajungă la mama sa. Are-n gură coada ei.
- Cot-cot-cot! Cloşca-l chema, Iar vulpiţa-ndurerată
Dar vulpiţa ce gândea? Că a rămas fără coadă
„Cu un pui nu mă hrănesc, Fuge, nimeni să n-o vadă.
Mai bine să-l urmăresc,

PRIMĂVARA
de MARIA RAICU

Primăvara-i zâna bună, Să fie distinse-n lume.

Care, precum o albină Şi în rouă le-a scăldat
Harnică, mereu adună Să aibă parfum curat.
Din Soare, culorile Ca o bună ursitoare,
Şi pictează florile, A dat rost la fiecare,
Ca să fie fiecare Unele să înflorească,
Ştiută după culoare. Altele să şi rodească
Şi le-a dat şi câte-un nume Lumii-ntregi să-i folosească.
104
 MULŢUMESC
de Gheorghe Zarafu

Ieri, pe stradă, o fetiţă Un pietroi ivit în cale

Se-ndrepta spre grădiniţă. Şi-a cazut... nu prea pe moale.
Alerga sa nu-ntârzie Dar Andrei,Ce venea în urma ei
Ca un fulg de păpădie. O ajută-n mod firesc
Însa cum mergea grăbită, Şi ea-i spune: ''Multumesc!''
N-a văzut într-o clipită

POVESTEA PEŞTIŞORULUI DE AUR

de Fraţii Grimm
- fragmente -

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soţia lui în apropierea ţărmului unei
mări îndepărtate. Bordeiul lor era neîngrijit şi dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, de abia îşi mai ţinea
zilele.
Nevasta lui era o femeie înfumurată, certăreaţă şi mereu nemulţumită. Zi de zi se plângea de viaţa pe care
o duceau .
Într-o bună zi, pescarul îşi aruncă undiţa în apă, nădăjduind să prindă cât mai mult peşte. Trecu o bună
bucată de vreme de când stătea chircit cu undiţa-n mână. Deodată însă se petrecu o minune: prinse un peştişor
mic, din cale afară de frumos şi de strălucitor. Bătrânul nu mai văzuse ceva asemănător: era poleit cu aur.
Peştişorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viaţă şi să-l arunce în apă. Pescarul era un om
milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În cele din
urmă, cruţă viaţa bietei vietăţi, hotărându-se s-o lase să se întoarcă în împărăţia apelor. Peştişorul, drept răsplată, îi
promise pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe.
Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi povesti
întâmplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni şi de promisiunile peştişorului de aur.
Nevasta porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe ţărm şi să-i ceară peştişorului să îi îndeplinească o
dorinţă.
Pescarul porni înspre mare şi, îl strigă pe peştişorul de aur. Acesta nu întârzie să se arate, iar pescarul îi
destăinui ce îi ceruse nevasta să îi poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi, ponosite.
Peştişorului nu i se păru greu să îi îndeplinească dorinţa şi îi promise pescarului că soţia lui va fi mulţumită. Auzind
acestea, pescarul porni agale spre casă. Când ajunse aici, spre uimirea lui, văzu în odaia mică a căsuţei o covată
mare şi frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodată. Nevasta lui însă stătea nerăbdătoare lângă covată,
clătinându-şi capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peştişorului, dar nu trecu mult
timp că născoci din nou o dorinţă demnă de lăcomia ei.
Gândindu-se că aceasta covăţică nu îi este de ajuns, îşi trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a
cere peştişorului de aur să îi îndeplinească cea de-a doua dorinţă. De astă dată, femeia voia o casă frumoasă şi
împodobită, în locul celei dărăpănate. Zbiera cât o ţinea gura, fugărindu-l pe bietul pescar.
Omul,îşi ascunse ruşinea, îşi lua inima în dinţi şi-l chemă din nou pe peştişor. Şi îi spuse cea de-a doua
dorinţă a femeii sale. Peştişorul îl asigură că dorinţa îi era ca şi îndeplinită – la întoarcere va găsi o casă nouă,
încăpătoare, din care nu va lipsi nimic.
Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Dar iată că în locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă mare,
nou-nouţă. Nevasta lui însă stătea în prag, scrâşnind din dinţi de nemulţumire. „Te pomeneşti că nu îi sunt de ajuns
toate bogăţiile din lume”, gândi mohorât bătrânul. Şi câtă dreptate mai avea!
Căci de îndată ce îl văzu, bătrâna îi porunci moşului să facă din nou cale întoarsă şi să se înfăţişeze
înaintea peştişorului. Urma să i se îndeplinească cea de-a treia dorinţă: voia un palat. Peştişorul îi îndeplini dorinţa,
deşi părea deja sătul şi plictisit de lăcomia lor. Când bărbatul se întoarse acasă, nu-i veni să-şi creadă ochilor. În

104
locul casei era un palat care se înălţa falnic în ţinutul acela părăsit ce până nu demult fusese parcă uitat de
Dumnezeu.
Nevastă-sa era acum împărăteasă şi se aşezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când îşi
văzu bărbatul la poartă, îi zise numai vorbe de ocară, izvorâte din inima ei haină, de piatră. Îl goni de la palat,
strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, şi că ar face bine să îşi caute norocul în altă parte. Îl izgoni ca
pe un duşman şi îi spuse să ia seama că nu cumva să îndrăznească să mai pună piciorul în palatul ei. Bătrânul
pescar părăsi palatul şi porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar o bucată de pâine.
Paznicii palatului îl înghiontiră şi îl batjocoriră. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat. Bietul pescar nici
nu înţelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, ştia că doar peştişorul de aur putea să-i dea vreun sfat. Cobora
din nou la ţărm şi îl chema încă o dată deşi cele trei dorinţe fură deja îndeplinite. Totuşi, peştişorul se arată şi acum.
Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia nevestei sale.
Bătrânul avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peştişorului să năruie palatul şi să facă să
dispară bogăţiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui aşteptând în uşa şubredă a vechiului lor
bordei, în care să domnească pacea şi împăcarea.
Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peştişor, astfel că se îndură de sufletul necăjit care
venise să-şi jelească amărăciunea. Hotărî să facă dreptate şi să-i îndeplinească această ultimă dorinţă. Îl îmbună
pe bietul pescar şi îl trimise acasă. Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească şi de mulţimea de servitori
care forfoteau prin palat să îi facă pe plac stăpânei.
Când bătrânul văzu vechea lor căsuţă, cu pereţii scorojiţi, se simţi cu sufletul împăcat. Înăuntru îşi găsi
nevasta, cea veşnic nemulţumită, cum era şi mai înainte. Totul era ca la început: viaţa lor era lipsită de bucurii şi de
bogăţii, aşa cum fuseseră obişnuiţi. Pescarul mai ieşea din când în când la pescuit, dându-şi toată silinţa să prindă
cât mai mulţi peştişori în cârligul undiţei. Duceau o viaţă grea, plină de griji, dar pescarul ştia că era tocmai viaţa pe
care şi-o dorise, deşi nevasta continua să îl dojenească pe nedrept în fiecare zi.

FATA BABEI ŞI FATA MOŞULUI

de Ion Creangă

Era odată un moşneag ş-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă,
ţîfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsînd tot greul pe fata
moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise
cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama
cea vitrigă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.
Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară,
ea, în sfîrşit, în toate părţile după treabă. Cît era ziulica de mare, nu-şi mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea şi-
n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare şi nemulţămitoare erau. Pentru babă, fata
moşneagului era peatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.
Când se duceau amîndouă fetele în sat la şezătoare sara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea cîte-un
ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce cîte-un fus; ş-apoi, cînd veneau amîndouă fetele acasă
noaptea tîrziu, fata babei sărea iute peste pîrleaz şi zicea fetei moşneagului să-i deie ciurul cu fusele, ca să-l ţie pănă
va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spuind că ea a tors
acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mînelor sale; căci îndată o apucau de
obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecît să rămîie pe-a lor. Cînd venea duminica şi sărbătorile, fata babei era
împopoţonată şi netezită pe cap, de parc-o linsese viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata
babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, cînd venea moşneagul de pe unde era
dus, gura babei umbla cum umblă meliţa: că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soiu rău, că-i laie, că-i
bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă, unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să
înnărăvească şi pe fata ei.
Moşneagul, fiind un gură-cască, sau cum îţi vre să-i ziceţi, se uita în coarnele ei, şi ce-i spunea ea sfînt era.
De inimă, bietul moşneag poate c-ar mai fi zis cîte ceva; dar acum apucase a cînta găina la casa lui, şi cucoşul nu

105
mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu didiochiul; căci baba şi cu fiică-sa îl umpleau
de bogdaprosti.
Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărît de cîte-i spunea baba, cheamă fata şi-i zise:
— Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu
este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă
atîta gîlceavă la casa asa din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ţi sunt că, orişiunde te-i duce, să fii supusă,
blajină şi harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o; c-a mai fost şi mila părinţească la mijloc dar prin străini,
Dumnezeu ştie peste ce soiu de sămînţă de oameni îi da; şi nu ţi-or putea răbda cîte ţi-am răbdat noi.
Atunci biata fată, văzînd că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, săruta mîna tată-său şi, cu lacrimi în
ochi, porneşte în toată lumea, depărtîndu-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!
Şi merse ea cît merse pe-un drum, pănă ce, din întîmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de capul ei şi
slabă de-i numărai coastele; şi cum o văzu pe fată, îi zise:
— Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!
Atunci fetei i se făcu milă şi, luînd căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de drum,
mulţămită fiind în suflet că a putut săvîrşi o faptă bună.
Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit, dar plin de omizi în toate părţile.
Părul, cum vede pe fată, zice:
— Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!
Fata, harnică cum era, curăţi părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi caute
stăpîn. Şi, mergînd ea mai departe, numai iaca ce vede o fîntînă mîlită şi părăsită. Fîntîna atunci zise:
— Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!
Fata rîneşte fîntîna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergînd mai departe,
numai iaca ce dă de-un cuptior nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptiorul, cum vede pe fată, zice:
— Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!
Fata, care ştia că de făcut treabă nu cade coada nimănui, îşi suflecă mînicile, călcă lut şi lipi cuptiorul, îl
humuli şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mînile de lut şi porni iarăşi la drum.
Şi mergînd ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-şi pierdu nădejdea în
Dumnezeu, ci merse tot înainte pănă ce, într-una din zile, des-dimineaţă, trecînd printr-un codru întunecos, dă de-o
poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi cînd s-apropie de acea casă,
numai iaca o babă întîmpină fata cu blîndeţe şi-i zice:
— Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti?
— Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; şi numai Cel-de-sus ştie cîte-am
tras de cînd mama care m-a făcut a pus mînile pe piept! Stăpîn caut şi, necunoscînd pe nime şi umblînd din loc în
loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşluire.
— Sărmana fată! zise bătrîna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de
primejdii. Eu sînt sfînta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredinţată că mîne n-ai să ieşi în mîinile goale de la
casa mea.
— Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac.
— Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi să-mi faci bucate; şi, cînd m-oiu întoarce eu
de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de mîncat.
Şi, cum zice, bătrîna porneşte la biserică, iară fata suflică mînicile şi s-apucă de treabă. Întăi şi-ntăi face
lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:
— Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă leie!
Şi, cînd se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de bălauri şi de tot
soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia pe cîte una şi
le lăie şi le îngrijeşte cît nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, şi cînd a venit sfînta Duminică de la
biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, a
zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care a vre ea, şi să şi-o ieie ca simbrie; dar să n-o
deschidă păn-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o mulţime de lăzi: unele mai vechi şi mai urîte,
altele mai nouă şi mai frumoase. Ea însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea mai veche şi mai urîtă dintre toate. Şi cînd
se dă cu dînsa jos, sfînta Duminică cam încreţeşte din sprincene, dar n-are încotro. Ci binecuvîntează pe fată, care
îşi ie lada şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul de unde venise.

106
Cînd, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dînsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite. Şi mănîncă fata la plăcinte, şi
mănîncă, hăt bine; apoi îşi mai ie cîteva la drum şi porneşte.
Când, mai încolo, numai iaca fîntîna grijită de dînsa era plină pănă-n gură cu apă limpede cum îi lacrima,
dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fîntînei erau două pahare de argint, cu care a băut la apă pănă s-a răcorit.
Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.
Şi mergînd mai departe, iaca părul grijit de dînsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau,
şi dulci ca mierea. Părul, văzînd pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mîncat la pere şi ş-a luat la drum cîte i-a
trebuit.
De-acolo mergînd mai departe, iaca, se întîlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la
gît purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţămită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aci, fata, tot
mergînd înainte, a ajuns la tată-său. Moşneagul, cînd a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi şi inima de bucurie. Fata
atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătîne-său; apoi deschizînd lada împreună, nenumărate
herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi iese din ea, încît moşneagul pe loc a întinerit, văzînd atîtea bogăţii! Iară
baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei şi-a luat inima-n dinţi şi a zis:
— Las', mamă, că nu-i pradată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.
Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cît merge, tot pe acest drum, pe unde
fusese fata moşneagului; se întîlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide, de
fîntîna cea mîlită şi seacă şi părăsită, de cuptiorul cel nelipit şi aproape să se risipească; dar cînd o roagă şi căţeluşa,
şi părul, şi fîntîna, şi cuptiorul să se îngrijească de dînsele, ea le răspundea cu ciudă şi cu bătaie de joc:
— Da' cum nu!? că nu mi-oiu feşteli cu mînuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?
Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar pute căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decît să te
îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dînsa nici un
ajutor. Şi mergînd ea tot înainte, au ajuns apoi şi ea la sfînta Duminică; dar şi aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie
şi prosteşte. În loc să facă bucatele bune şi potrivite şi să leie copiii sfintei Duminici cum i-a lăuat fata moşneagului
de bine, ea i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi durere. Apoi bucatele le-au făcut afumate, arse
şi sleite, de nu mai era de chip să le poată lua cineva în gură; şi cînd a venit sfînta Duminică de la biserică, şi-a pus
mînile-n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar sfînta Duminică, blîndă şi îngăduitoare, n-a vrut să-şi puie mintea c-o
sturlubatecă şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă, care i-o
plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi ş-a ales lada cea mai nouă şi mai frumoasă; căci
îi plăcea să ieie cît de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din
pod cu lada, nu se mai duce să-şi ieie ziua bună şi binecuvîntare de la sfînta Duminică, ci porneşte ca de la o casă
pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i pîrîiau călcîiele, de frică să nu se răzgîndească sfînta Duminică să
pornească după dînsa, s-o ajungă şi să ieie lada.
Şi cînd ajunge la cuptior, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar cînd s-apropie să ieie dintr-însele şi să-şi
prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fîntînă, aşişderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi fîntîna plină
cu apă pănă-n gură; dar cînd a vrut fata să puie mîna pe pahar şi să ieie apă, paharele pe loc s-au cufundat, apa din
fîntînă într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat! Cînd prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era bătut cu lopata
de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut parte fata să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai
nalt de cum era, de-i ajunsese crengile la nouri! Ş-atunci, scobeşte-te, fata babei, în dinţi! Mergînd mai înainte, cu
căţeluşa încă s-a întîlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gît; dar cînd a vrut fata să i-o ieie, căţeluşa a muşcat-o de
i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mîna pe dînsa. Îşi muşca fata acum degetele mămucuţei şi ale tăţucuţei de
ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfîrşit, cu mare ce a ajuns ea şi acasă, la mă-sa, dar şi aici nu le-au ticnit
bogăţia. Căci, deschizînd lada, o mulţime de bălauri au ieşit dintr-însă şi pe loc au mîncat pe babă, cu fată cu tot, de
parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut bălaurii nevăzuţi cu ladă cu tot.
Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii; el a măritat-o pe fiică-sa după un
om bun şi harnic. Cucoşii cîntau acum pe stîlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cîntau cucoşeşte
la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atît, că moşneagul a
rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cociorva, dacă-i copt mălaiul.

107
 CĂSUŢA DIN OALĂ

În mijlocul câmpului şedea o oala răsturnata; si era oala aceea mare – mare cat un butoi.
Iaca trece pe acolo un şoarece si vede oala aceea goala. “buna casa e asta” isi zise el. “a cui o fi?”.
 Casa – căsuţa, cine sta aici?
Dar nimeni nu răspunde. Se uita şoarecele in toate părţile, insa nu vede pe nimeni. Numai doua muşte, care
veniseră si ele după mâncare acolo, se ridicară in doua picioruşe; dar şoarecele nici nu le-a luat in seama. „Ia sa mă
mut eu aici si sa stau singur!”. Si s-a aşezat şoarecele in oala.
Trece pe acolo o broscuţa.
 Casa – căsuţa, cine locuieşte aici?
 Eu, şoarecele! Dar tu cine eşti? Răspunde şoarecele din fundul oalei.
 Eu sunt broasca!
 Daca vrei vino înăuntru si-om trai împreuna.
 Bun de tot! Iaca ca vin si eu.
Şi a sărit broasca in oala si a stat cu şoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure. Si văzând namila ceea de oala răsturnata, s-a oprit si a întrebat:
 Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici?
 Suntem noi: broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
 Eu sunt fugarul de peste câmpuri si vai, iepurele. Nu mă lăsaţi si pe mine sa stau cu voi înăuntru? Iaca aici
nu ploua si nici soarele, nici vântul nu intra.
 Bucuros,frate! Vino înăuntru si-om trai împreuna ca e loc.
Şi s-a mutat si iepurele cu culcuşul in oala.
Trece intr-o zi pe lângă oala-căsuţa jupâneasa vulpe si întreabă si ea:
 Casa – căsuţa, cine sta aici?
 Noi trăim: iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
 Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? ca vai de capul meu, am rămas fără
casa!
 Da, este: intra si-i vedea, ca pentru oameni buni e loc.
 Mulţumim! Asta am aşteptat si eu. Si s-a aşezat vulpea in oala si au trăit împreuna multe zile.
Vine lupul nu ştiu de unde.
Vede oala mare:si-a închipuit c-o fi cineva înăuntru.
 Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici?
 Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
 Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip sa stau si eu cu voi? Ca buna casa mai aveţi!
 Se poate, cum sa nu!ne-om mai înghesui cu toţii si ti-om face loc si dumitale.
Şi-a intrat lupul in căsuţa, si-au trăit împreună.
Nu ştiu de unde a venit si ursul. Si era mânios Moş Martin si ostenit, ca umblase toata ziua după mâncare.
Şi cum a văzut oala aceea, nu si-a închipuit ca e o căsuţa cu oaspeţi înăuntru; si s-a aşezat pe ea, ca sa se
odihnească puţin.
Dar cum s-a aşezat, oala: parr! Trosc! S-a sfărmat in bucăţi si ursul... ce-a făcut ursul? S-a ales cu o
sperietura buna, iar ceilalţi au fugit care încotro au văzut cu ochii.

108
 ÎN ZIUA DE PAŞTI
de Elena Farago

Toţii copii azi se îmbracă Toţi copiii azi sunt darnici,

Cu ce au ei mai frumos, Căci ei stiu că lui Christos,
Si părinţii lor le cântă Ii sunt dragi numai copiii
Învierea lui Christos. Cei cu sufletul milos.
Si la masă, ciocnesc astăzi, Si copiii buni la suflet,
Toţi copiii cei cuminti, Azi cu bucurie dau,
Ouă roşii si pestriţe, Cozonaci şi ouă roşii
Cu iubiţii lor părinţi. La copiii care n-au.

TRENUL
de Maria Raicu

În vacanţă am plecat Şi viteza şi-o sporeşte

La bunici, la ţară. Şi apoi ca o nălucă
Şi-am luat trenu-accelerat Tot alunecă pe şine.
De la noi din gară. Ameţeala mă apucă
La peron l-am aşteptat Şi prin geam nu mai văd bine
Iat-acum soseşte! Doar din când în când apare
Ca un şarpe-nfumurat, Câte-un fulger colorat,
Pufăie, trosneşte. Mie inima-mi tresare
Şi strunit de o povară, Că nu ştiu ce-a însemnat!
În gară se opreşte Dar deodată-ncetineşte
Mulţi oameni din el coboară Cu un straşnic scârţâit,
Noi urcăm şi-apoi porneşte. Tata zâmbind mă priveşte:
La-nceput de-abia se mişcă  Uite, gara, am sosit!
Parcă geme şi scrâşneşte,
Dar l-apucă dor de ducă

HAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATULUI

- fragmente -

A fost odată ca niciodată un împărat căruia îi plăceau atât de mult hainele, încât ar fi fost în stare să îşi dea
întreaga avere numai pe îmbrăcăminte. Când mergea la o paradă ori când se ducea la teatru sau la plimbare, nu
avea alt gând decât să îşi arate lumii întregi ultimele straie cumpărate. În fiecare ceas al zilei îşi schimba hainele.
Într-o bună zi, iată că ajunseră în cetate şi doi pungaşi care se dădură drept mari meşteri ţesători şi
spuseră că ei ştiau ţese cea mai frumoasă stofă din întreaga lume. Nu numai culorile şi desenele erau
nemaipomenit de frumoase, dar hainele făcute din acea stofă aveau o însuşire ciudată: se făceau nevăzute pentru
orice om care nu îşi îndeplinea bine slujba sau care era mărginit la minte.
„Astea da haine straşnice!” gândi împăratul. „Cu ele îmi voi cunoaşte mai bine supuşii şi-am să-i pot deosebi
pe cei deştepţi de cei proşti. Da, îmi trebuie numaidecât această stofă magică.”
Şi le dădu pe îndată o sumă imensă de bani celor doi pungaşi, ca ei să-şi înceapă lucrarea cât mai repede.
Aceştia întinseră două războaie de ţesut şi se prefăcură că lucrează de zor, cu toate că nu era nimic pe

109
ţevile lor. Mereu cereau să li se dea mătase subţire şi fir de aur, dar ei, în loc să le folosească, le puneau de-o
parte, într-un sac şi lucrau până la miezul nopţii la războaiele goale.
„Trebuie să ştiu acum unde au ajuns ei cu ţesutul stofei” îşi zise în sinea lui împăratul.
„Am să-l trimit pe cel mai vechi şi mai bun dintre miniştrii mei”, gândi împăratul. „Vreau să vadă ce-au lucrat
ţesătorii; el poate mai bine decât oricine să judece lucrul acesta, fiindcă se deosebeşte de toţi şi prin
deşteptăciunea, şi prin vrednicia lui.”
Cinstitul şi bătrânul ministru merse în sala unde lucrau cei doi pungaşi la războaiele lor goale.
Cei doi ţesători îl poftiră să vină să se uite mai de aproape, şi îl întrebară cum i se par culorile şi desenul.
Apoi îi arătară şi războaiele lor. Bătrânul ministru îşi aţinti ochii, dar nu văzu nimic, pentru simplul fapt că nici nu era
nimic acolo.
„Doamne! se gândi ministrul cu îngrijorare, sunt chiar atât de mărginit? Nici în ruptul capului nu trebuie să
bănuiască cineva una ca asta! Ori te pomeneşti că oi fi nevrednic? Nici nu îndrăznesc să spun că stofa e invizibilă
pentru mine!”
– Ei bine, cum vi se pare? întrebă unul din cei doi ţesători.
– Oh, e frumoasă, nici nu se putea face una mai frumoasă decât aceasta! răspunse bătrânul ministru,
punându-şi ochelarii. Ce desen, ce culori!… Da, împăratul va fi foarte mulţumit.
Însoţit de-o mulţime de oameni aleşi, împăratul ,printre care erau şi de cei doi credincioşi ai lui ce „văzuseră”
deja stofa, se duse în sala unde cei doi pungaşi ţeseau mereu, dar fără fir de aur ori de mătase.
– Nu-i aşa că e de toată frumuseţea? întrebară cei doi credincioşi. Desenul şi culorile sunt demne de măria-
ta! Şi arătară cu degetul războaiele goale, de parcă ceilalţi s-ar fi cuvenit să vadă într-adevăr ceva.
„Ce-i asta, se gândi împăratul, eu nu văd nimic! Îngrozitor! Sunt oare chiar atât de prost? Ori sunt
nevrednic? Niciodată nu mi-aş fi putut închipui una ca asta, ca tocmai mie să mi se întâmple o asemenea
nenorocire.” Apoi, zise:
– Într-adevăr, este de toată frumuseţea! Vă mărturisesc deplina mea mulţumire.
Curtenii îl sfătuiră chiar să îmbrace hainele din stofa asta la următoarea paradă.
În ajunul marii parăzi, ei vegheară toată noaptea şi lucrară la lumina a şaisprezece lumânări.
Când împăratul, urmat de aghiotanţii lui, se duse s-o vadă, pungaşii, ridicând un braţ în aer ca şi cum ar fi
ţinut ceva, ziseră:
– Iată pantalonii, iată haina, iată şi mantia, înălţimea-ta! Totul e uşor ca pânza de păianjen. Nicio grijă să nu
aveţi că haina aceasta o să vă fie vreodată grea. Asta este, de altfel, şi cea mai însemnată însuşire a stofei noastre
magice.
– Doamne! Ce bine vine, parcă e turnată! Ce croială frumoasă! strigară curtenii. Ce desen! Ce culori! Ce
haină nepreţuită!
Atunci marele maestru de ceremonii intră şi spuse:
– Vă aşteaptă la uşa baldachinul sub care Măria Voastră va merge la paradă, zise el.
– Bine, sunt gata, răspunse împăratul. Cred că nu sunt rău îmbrăcat.
Şi se mai întoarse încă o dată-n faţa oglinzii, ca să îşi poată privi mai bine înfăţişarea măreaţă.
Curtenii, care erau nevoiţi să-i ducă trena, se prefăcură că ridică ceva de jos. Apoi, îşi ţinură mâinile în sus,
nevoind să lase să se observe că ei nu văd nimic.
Pe când împăratul mergea mândru sub baldachinu lui măreţ, toţi oamenii pe care îi întâlnea, în uliţe şi pe la
ferestre strigau: „Ce haină strălucită! Ce trenă frumoasă are! Şi ce croială minunată!
– Un copilaş zice că împăratul nu are haine deloc!
– N-are haine deloc! strigă, în sfârşit, norodul.
Împăratul fu grozav de jignit, căci i se păru că aveau dreptate. Aşa era… Totuşi, socoti în gând şi luă
următoarea hotărâre: „Orice-ar fi, trebuie s-o duc de-acum până la bun sfârşit!” Aşa că îşi ridică cu şi mai multă
mândrie capul, iar curtenii ţinură ca şi mai înainte, cu respect, trena care nu era…

111
 TURTIŢA

Au fost o data un moş şi o babă. Într-o zi, moşneagul o rugă pe babă să-i facă o turtiţă, dar baba nu avea
faină.
Baba se strădui şi strânse, totuşi, vreo doi pumni de făina de pe fundul lăzii. Frământă aluatul cu smântână,
făcu o turtiţă şi o băgă la cuptor.
După puţin timp, baba scoase o turtiţă rotunjoară, rumenă şi frumoasă, şi o puse pe fereastră să se mai
răcească.
Turtiţa stătu ce stătu pe fereastră, apoi se rostogoli pe laviţă, de acolo pe duşumea şi de pe duşumea spre
uşă.
Cand ajunse la uşă, turtţa sări peste prag în tindă, apoi în curte. O porni spre poartă, de acolo pe drum, după
care se rostogoli tot mai departe şi mai departe.
Cum se rostogolea ea pe drum, numai ce-i ieşi în cale un iepure, care vru s-o mănânce. Dar turtiţa, fără
teamă, îi zise:
Eu sunt turtiţa umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe ferestră sunt răcită.
Iar apoi vrând să pară tare iscusită, mai zise:
Pe bunic l-am păcălit
De bunică am fugit
De tine-am să fug îndată
Iepuraş fără de pată.
Şi se rostogoli mai departe, chiar de sub nasul iepurelui.
Continuându-şi drumul, numai ce-i ieşi în cale un lup, cu o gură cât o şură, care vru să o înghită. Turtiţa îi
cântă şi lui cântecul ei, pe care îl sfârşi zicând:
Geaba lupul cască gura
Fug de el mă dau de-a dura.
Cum se rostogolea ea prin pădure, numai ce-i ieşi în cale un urs, şi acesta flămând, nevoie mare! Dar turtiţa
nici că se sinchisi de dânsul. Îi cântă şi ursului acelaşi cântecel, pe care îl încheie astfel:
Nu mă tem cat de puţin
Căci fug şi de MosşMartin.
Rostogolindu-se turtiţa mai departe, în cale îi apăru cumătra vulpe. Vicleana îi dădu bineţe şi începu s-o
laude, spunându-i că e tare frumoasa şi rumenă.
Turtiţa se bucură că a gasit pe cineva care să o laude, aşa că se opri şi-i cântă şi vulpii cantecelul ei,
sfârşindu-l aşa:
Şi de nimeni nu îmi pasă
Fug eu şi de vulpe, lasă!
Vulpea îi lăudă cântecul, dar o rugă să nu plece, ci să îl mai cânte o dată, căci e bătrână şi nu a auzit bine.
Ca să fie mai aproape, vicleana o pofti să se aşeze pe botul ei.
Turtiţa, nebănuind nimic, făcu întocmai.
Cântecul păru să-i placă mult vulpiţei, aşa încât vru să-l mai asculte şi a treia oară, aşa pentru ultima dată. O
rugă deci pe turtiţă să i se aşeze pe limbă şi să cânte acolo.
Însă cum sări turtiţa pe limba vulpii, aceasta …hap! o înghiţi.

112
 DOI FRAŢI CUMINŢI
de Elena Farago

Noi suntem doi fraţi, în casă Şi cu jucării frumoase

Şi nu ne certăm deloc, Ne jucăm tot amândoi,
Şi suntem tăcuţi la masă, Pe când mama nostră coase,
Şi cuminţi în orice loc. Ori citeşte, lângă noi.

Avem hamuri, cerc şi minge, Mama noastră ne vorbeşte

Când pe-afară ne jucăm, Şi ne mângâie duios,
Iar când plouă, ori când ninge, Iară seara ne citeşte
Liniştiţi în casă stăm. Ori ne spune-un basm frumos.

113