HEMOSTAZA €N HEMORAGIA DIGESTIVĂ

SUPERIOARĂ PRIN RUPTURA VARICELOR

ESOFAGIENE FOLOSIND SONDA
SENGSTAKEN-BLAKEMORE
Andrei Mihai Bălan, Dan Sebastian D•rzu

Obiective educaționale
Ce trebuie să știți
 Ce este sonda Sengstaken-Blakemore
 C€nd se utilizează sondei Sengstaken-Blakemore
 Rolul sondei Sengstaken-Blakemore
 Contraindicațiile utilizării sondei Sengstaken-Blakemore
 Metoda de introducere a sondei
 Fixarea și tracțiunea sondei
 „ntreținerea sondei
 Extragerea sondei
 Complicațiile manoperei

Ce trebuie să faceți
 Să pregătiți toate materialele necesare …nainte de a …ncepe
manopera
 Să explicați rolul sondei
 Să explicați pașii de montare ai sondei

Definiție
Tamponamentul varicelor esofagiene și cardiale cu sonda
Sengstaken-Blakemore este o metodă de hemostază temporară la
pacienții cu hemoragie digestivă superioară din varice esofagiene.
Sonda Sengstaken-Blakemore e formată dintr-un tub cu
mai multe lumene, cu o lungime de aproximativ 1 m, care este
prevăzut cu două manșoane …n care se introduce aerul cu rolul de a
tampona prin compresiune zonele de hemoragie de la nivelul
esofagului sau a părții superioare a stomacului. Hemostaza
provizorie prin tamponamentul varicelor esofagiene sau
subcardiale rupte folosind această sondă este doar o manoperă
temporară menită să asigure c€știgarea de timp p€nă la un
tratament definitiv (ligatură elastică, scleroterapie, TIPS,
intervenție chirurgicală).
 Figura 1. Sonda Sengstaken-Blakemore

Indicații
Tamponamentul cu sonda Sngstaken-Blakemore e folosit:
 ca o măsură de hemostază temporară atunci c€nd pacientul nu
poate fi dus rapid la laboratorul de endoscopie intervențională
 ca o măsură temporară de hemostază …n vederea pregătirii
pentru TIPS (transcutaneous intrahepatic portosystemic shunt)
 ca o măsură salvatoare atunci c€nd nu se reușește hemostaza
prin intermediul endoscopiei intervenționale, sau c€nd aceasta
nu este posibilă

Rolul sondei Blakemore-Sengstaken

Rolul acestei sonde este de a realiza hemostaza prin
compresiune (obținută prin introducerea aerului …n manșoanele cu
care este prevăzută).

Contraindicații
 chirurgie esofagiană recentă
 stenoză esofagiană
 hernie hiatală (contraindicație relativă)

Considerații periprocedurale
 Trebuie avut …n vedere managementul avansat al căii aeriene
pentru a preveni aspirația pulmonară
 Trebuie corectate hipovolemia și anemia
 Trebuie avut …n vedere administrarea de substanțe
hemostatice, factori de coagulare și medicație cu efect de
vasoconstricție pe teritoriul splahnic
Materiale necesare
 sonda Sengstaken-
Blakemore
 pense atraumatice
 seringă de 50 ml,
preferabil Guyon
 manometru
 gel lubrefiant
 aspirator
 dispozitiv de trac-
țiune
 mănuși sterile și Figura 2. Materialele necesare inserției sondei
nesterile Sengstaken-Blakemore
 ochelari de protecție
 foarfecă
 anestezic local

Tehnica
 pregătirea materialelor
 verificarea integrității manșoanelor prin insuflarea de aer și
verificarea de pierderi
 dezumflarea completă a manșoanelor și clamparea lumenelor
de inflație a acestora prin intermediul pensei atraumatice
 poziționarea pacientului
o dacă pacientul este intubat oro-traheal se va poziționa cu
toracele la 45o
o dacă pacientul nu are calea aeriană asigurată se va folosi
poziția de decubit lateral st€ng …n ușor Trendelenburg.
 măsurarea lungimii de inserție: narină - lobul urechii -
apendicele xifoid (la fel ca la sondajul naso-gastric)
 lubrifierea sondei din abundență
 introducerea sondei pe cale nazală (Atenție la pacienții cu
tulburări de coagulare!) sau pe cale orală
 verificarea poziționării sondei
o prin insuflarea de aer prin portul gastric si auscultarea …n
epigastru
o folosind un manometru, se umflă manșonul gastric cu
aproximativ 80 ml de aer și se verifică presiunea. Dacă
 aceasta depășește 15 mmHg se ridică suspiciunea de
poziționare esofagiană a manșonului gastric
o umflarea manșonului gastric cu 50-80 ml de aer,
clamparea acestuia și realizarea unei radiografii sau a unei
ecografii la patul pacientului pentru a confirma
poziționarea subdiafragmatică a manșonului
 după confirmarea poziției corecte, se adaugă aer prin portul
manșonului gastric p€nă la un total de 250-300 ml de aer. Se
clampează din nou lumenul de insuflare cu o pensă
atraumatică
 dacă hemoragia nu s-a oprit, după umflarea manșonului
gastric se aplică o tracțiune a sondei, prin intermediul unei
pungi de 500 ml - 1L de soluție salină agățată de capătul
sondei. Dacă se tracționează sonda introdusă pe cale nazală
este important să se aplice comprese pentru a proteja narinele
de leziuni.
 dacă hemoragia nu s-a oprit după aplicarea tracțiunii se umflă
cu aer și manșonul esofagian păn€ la o presiune de 25-45
mmHg. (Se poate ține cont și de TAM tensiunea arterială
medie a pacientului, pentru a obține o presiune de perfuzie
tisulară satisfăcătoare). Urmată de clamparea portului cu o
pensă atraumatică.
 unii autori insuflă din start aer …n manșonul esofagian. „nsă
niciodată nu se umflă manșonul esofagian …naintea celui
gastric.

€ntreținere și monitorizare
 Presiunea …n manșonul esofagian trebuie monitorizată
continuu, iar manșonul dezumflat cu c€te 5 mm Hg la fiecare
3 ore p€nă la atingerea presiunii de 25 mm Hg fără reapariția
hemoragiei. Această presiune trebuie menținută timp de 12-24
de ore. Dacă hemoragia este controlată se recomandă ca la
fiecare 6 ore să se dezumfle manșonul timp de 5 minute
pentru evitarea necrozei esofagiene.
 Portul gastric se poate folosi pentru lavaj și aspirație
intermitentă.
 Sonda poate fi lasată pe loc p€nă la 24-48 de ore.
 Reconfirmarea radiologică sau imagistică se poate face la
fiecare 24 de ore sau dacă se suspicionează o schimbare a
poziției.
 Ca o măsură de prevedere pentru situația …n care manșoanele
migrează și compromit calea aeriană trebuie să existe
permanent …n apropiere o foarfecă cu care să poată fi
dezumflate rapid manșoanele

Extragerea sondei Blakemore-Sengstaken

 se face după ce s-a obținut controlul hemoragiei
 se desumflă prima dată manșonul esofagian
 se lasă sonda pe loc cu manșonul gastric umflat timp de …ncă
24-48 de ore.
 dacă nu repornește hemoragia, se dezumflă manșonul gastric
și se extrage sonda.

Incidente și accidente
 res€ngerare la dezumflarea manșoanelor. Cel mai mare risc de
res€ngerare este …nt€lnit …n primele zile.
o poate fi controlată prin reumflarea acestora și continuarea
tracțiunii
 pneumonia de aspirație
o riscul cel mai mare este atunci c€nd se introduce sonda
fară a fi asigurată …n prealabil calea aeriană a pacientului.
 ulcerații la nivel esofagian sau gastric
 ulcerații ale narinelor (ulcere de presiune din cauza tracțiunii)
 rar, dar de o gravitate serioasă, pot apărea:
o obstrucția laringiană sau ruptura traheală, date de migrarea
sondei sau de o poziționare incorectă a acesteia
o perforarea esofagului
o toate acestea au un tratament complex, de cele mai multe
ori chirurgical.
Formular de evaluare / autoevaluare

Etapă / Criteriu – descrie ... Corect Incorect

Pregătirea materialelor
Verificarea sondei
Poziționarea pacientului
Pregătirea sondei pentru inserție
Inserția corectă a sondei
Umflarea corectă și …n ordine a manșoanelor
Controul imagistic
Tracțiune
Extragerea sondei