PROIECT EDUCAŢIONAL

„Prevenirea eşecului şcolar în clasa a IX-a

datorită unor dependenţe la modă”

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

DIRIGINTE:

CLASA: a IX-a

DATA:

TEMA: „Prevenirea eşecului şcolar în clasa a IX-a datorită unor dependenţe

la modă”

TIPUL DE LECŢIE: studiu de caz

TIPUL COMPONENTEI EDUCAŢIONALE: „Dezvoltarea personalităţii

elevului”

TIPUL SUBCOMPONENTEI EDUCAŢIONALE: „Cunoaşterea psihopedagogică şi

autocunoaşterea elevului”

SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 elevii trebuie să înţeleagă capcanele realităţii în care trăiesc şi să-şi stabilească
idealul în viaţă.

STRATEGII EDUCAŢIONALE UTILIZATE:

 metode:
 conversaţie
 studiu de caz
 discuţii
 problematizare.
 mijloace:

1
  pliante
 cărţi.

RESURSE BIBLIOGRAFICE:
 Internet
 date statistice şi informaţii de la O.N.G.
 reviste
 cărţi.

FORMA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII:

 Activitatea se va desfăşura sub forma unei mese rotunde.

LOC DE DESFĂŞURARE: sală de clasă.

TIP DE ACTIVITATE:
 frontală
 de grup.

TIMP DE DESFĂŞURARE: 50 min.

COMPETENŢE urmărite în cadrul acestei lecţii:

 Competenţe generale:
 respectarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui individ;
 motivarea formării unei conduite bazate pe valori umane;
 formarea unui caracter atent, tolerant, civilizat;
 individualizarea personalităţilor pe baza experienţei şi a caracterului
manifest.
 Competenţe specifice temei:
 înţelegerea complexităţii vieţii;
 cultivarea respectului faţă de sine;
 sesizarea implicaţiilor morale ale deciziei privind practicarea jocurilor pe
calculator;
 dovedirea sentimentului demnităţii personale;
 combaterea violenţei;
 conştientizarea influenţei negative a anturajului;

2
  susţinerea unei concepţii de viaţă;
 rezolvarea conflictelor personale şi adoptarea deciziilor personale.

a) PORTRETUL CAZULUI:
 Date reale:
 acumularea unui număr foarte mare de absenţe în acest an şcolar;
 oboseala afişată de elev;
 nerăbdarea pe care o manifestă la orele la care participă;
 discuţiile pe care le are cu mama în faţa dirigintelui;
 recunoaşterea de către elev că joacă jocuri pe calculator şi biliard.
 Date presupuse:
 elevul după ce pleacă de la şcoală, nu ajunge decât foarte târziu acasă;
 mama elevului este minţită în privinţa orarului şi a activităţii desfăşurate de
către acesta.

b) CAUZE:
 Cauze reale:
 elevul a fost diagnosticat cu diagnosticul „dependent de jocuri pe calculator”
într-o clinică de specialitate din Bucureşti;
 a mai fost înscris în clasa a IX-a la un alt grup şcolar, de unde s-a retras
datorită numărului foarte mare de absenţe, peste 800;
 familie dezorganizată;
 fratele mai mic al elevului are aceleaşi preocupări ca şi el;
 mama nu poate face faţă problemelor pe care copiii le ridică.
 Cauze presupuse:
 lipsa supravegherii de către mamă din clasele mai mici;
 anturajul pe care îl frecventează elevul;
 mirajul profitului obţinut în sălile de Internet;
 imoralitatea patronilor sălilor de jocuri şi de biliard care atrag tineri ce pot fi
influenţaţi foarte uşor;
 prizarea de droguri în astfel de săli.

c) CONDIŢII DE MANIFESTARE A CAZULUI:

 absentează în perioada în care diriginta nu are programul în acelaşi timp cu
elevul;

3
  a absentat perioade mari de timp una-trei săptămâni;
 a fost văzut de către diverşi elevi intrând sau ieşind din sala de Internet, la ore
la care ar fi trebuit să fie acasă sau la şcoală;
 a cerut ajutorul altor băieţi de vârsta lui pentru a-l apăra de „găştile” de cartier.

d) POSIBILE INTERVENŢII:
 Intervenţii directe asupra subiectului:
Au avut loc discuţii între:
 diriginte - elev;
 diriginte - mamă;
 diriginte - elev - mamă.
Discuţiile avute cu elevul nu au avut vreo finalitate, deoarece nu se poate detaşa
atât datorită dependenţei, cât şi a anturajului pe care îl frecventează.
 Intervenţii prin intermediul grupului din care face parte:
Elevii de clasa a IX-a, colegi cu subiectul care este mai mare ca ei cu 2 ani, nu pot
să evalueze corect gravitatea situaţiei. Ei îl vor izola involuntar de colectivul clasei.
 Intervenţii speciale
Colaborare între:
 diriginte - medici de specialitate;
 diriginte - medic psihoterapeut;
 mamă - poliţia de proximitate;
 integrarea într-un program pentru delicvenţi juvenili de la Poliţia
Municipiului Buzău;
 urmărirea activităţii pe care o va desfăşura elevul şi integrarea lui în clasă;
 conştientizarea elevilor care sunt colegi cu el, de consecinţele în viitorul
îndepărtat pe care le va suporta acest elev, în cazul în care nu vor dori să-l
salveze „de la o moarte civică lentă, dar sigură”.

Datorită refuzului tacit al elevului de a nu participa la activităţile propuse şi a

faptului că a lipsit foarte mult de la şcoală, ceea ce mi-am propus nu am realizat. Nici
elevii din clasă nu au dorit sa depună un efort, ci mai mult l-au izolat. Nici
psihologul şcolar care îşi desfăşoară activitatea în şcoală nu a întreprins nicio
activitate pentru ajutorarea şi integrarea acestui elev în colectiv.
Acest caz este un exemplu clasic al unui „eşec şcolar”.