Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral este o formatiune a SNC ce se afla in continuarea maduvei spinarii. El este
situat in endocraniu pe procesul bazilar al occipitalului in santul numit trigus. Este alcatuit din 3
segmente:

-bulbul rahidian [br]

-puneta lui varolio [p]

-mezencefalul [mz]

In ansamblu trunchil cerebral prezinta 2 fete: antero-laterala si posterioara.

Fata antero-laterala

Bulbul rahidian

Limite: inferior un plan conventional ce trece la nivelul gaurii occipitale si separa bulbul de
maduva spinarii.

Superior santul bulbo-pontin separa bulbul de punte.

Pe fata antero-laterala bulbul rahidian prezinta: santul median anterior situat pe linia mediana si
este intrerupt inferior de decusatia piramidala. De o parte si de alta a santului se gasesc 2
proeminente numite piramidele bulbare care sunt in continuarea celor 2 cordoane anterioare ale
maduvei spinarii. Lateral de piramidele bulbare se afla cele 2 olive bulbare care contin in
profunzime nucleul olivar. Intre piramide si olive exista santul preolivar unde isi are originea
aparenta nervul hipoglos [XII]. Posterior de olive exista santul retroolivar la nivelul caruia isi au
originea aparenta nervii IX, X, XI adica glosofaringian, vag si accesor.

In santul bulbo-pontin isi au originea aparenta nervul abduncens [VI], nervul facial [VII], nervul
acustico-vestibular [VIII] si nervul VII intermedial al lui Brisberg.

Puntea este segmentul mijlociu al trunchiului cerebral fiind situata intre bulbul rahidian si
mezencefal. Posterior se continua cu pedunculii cerebelosi.

Limite: inferior santul bulbo-pontin care o separa de bulbul rahidian.

Superior santul ponto-.... care o separa de mezencefal.

Pe fata antero-laterala puntea prezinta:

-pe linia mediana santul bazilar determinat de raportul cu artera bazilara. De o parte si de alta a
santului bazilar se gasesc piramidele puntii iar mai lateral se afla cei 2 pedunculi cerebelosi
mijlocii ce leaga puntea de cerebel. Pe fata anterioara a puntii se mai afla originea aparenta a
nervului trigemen [V].

Mezencefalul

Limite: inferior santul ponto-peduncular il separa de punte.

Superior cei 2 pedunculi cerebrali se continua cu diencefalul.

Pe fata anterioara a mezencefalului gasim cei 2 pedunculi cerebrali care diverg inspre superior
delimitand intre ei fosa interpedunculara. Fosa are forma triunghiulara cu baza in sus spre corpii
mamilari ai diencefalului. In fosa se afla originea aparenta a nervului oculomotor [III]. Lateral de
peduncul se afla nervul trohlear [IV], singurul nerv cranian ce isi are originea aparenta pe fata
posterioara a trunchiului cerebral.

Fata posterioara

Bulbul Rahidian

Se poate vedea numai dupa indepartarea cerebelului care ocupa fata piosterioara a bulbului si a
puntii, mezencefalul fiind acoperit de lama cvadrigeminala. Pe fata posterioara a trunchiului
cerebral limita dintre bulb, punte si mezencefal este mai putin evidenta. Corespunzator fetei
posterioare a bulbului si puntii se descrie un spatiu de forma romboida numit fosa romboida care
este planseul ventriculului IV. Fosa romboida este formata din 2 triunghiuri: inferior bulbar [fata
posterioara a bulbului rahidian] si triungiul superior care coresp fetei posterioare a puntii. Fosa
romboida este strabatuta de la unghiul superior la unghiul inferior de un sant numit tija
talamusului-scriptorius. De o parte si de alta in portiunea mijlocie a acestui sant se desprind o
serie de filamente subtiri ce se numesc crile acustice si ele se indreapta spre cele 2 unghiuri
laterale ale fosei romboide.

Triunghiul bulbar

De o parte si de alta a tijei se afla 3 zone triunghiulare:

-aripa alba interna [trigonul nervului hipoglos ce contine nucleul motor al nervului hipoglos]

-aripa cenusie [trigonul vagal ce contine in profunzime nucleul dorsal al vagului]

-aripa alba externa [vestibulara contine in profunzime nucleul nervului vestibular]

Triunghiul pontin

Lateral de tija talamusului, de o parte si de alta se gasesc:

-eminenta teres - proeminenta rotunjita ce corespunde nucleului motor al nervului abduncens

[VI], facial [VII]
-huniculul teres - proeminenta alungita cu origine in eminenta teres

-fovea trigeminala - escavatie in raport cu nucleul masticator al trigemenului

-locus ceruleus - o zona de culoare inchisa situata supero-lateral de fovea trigeminala

Mezencefalul

Fata posterioara a mezencefalului este formata din 2 foliculi cvadrigemeni superiori si 2 inferiori
care in ansamblu formeaza tectumul mezencefalic. Cei 4 foliculi cvadrigemeni sunt legati de
corpii geniculati laterali si mediali ai diencefalului. Sub foliculii cvadrigemeni se afla valul
medular superior precum si originea aparenta a nervului trohlear.

Structura interna a trunchiului cerebral

Asemanator cu cea a maduvei spinarii, si la nivelul trunchiului cerebral exista aceeasi dispozitie a
substantei cenusi la interior si a substantei albe la periferie. Spre deosebire de maduva spinarii, la
nivelul trunchiului cerebral, substanta cenusie este organizata sub forma:

-nucleilor nervilor cranieni

-nucleilor proprii ai trunchiului cerebral

-nucleilor substantei reticulate

Cei 4 factori care determina fragmentarea substantei cenusii sunt:

-decusatia piramidala = incrucisarea cailor descendente motorii [fasciculele piramidale care se

realizeaza in proportie de 80% la nivelul trunchiului cerebral]

-decusatia senzitiva = incrucisarea cailro ascendente senzitive a fasciculelor gool si burdach

-dezvoltarea ampla a canalului ependimar la nivelul trunchiului cerebral cu aparitia ventriculului

4

-prezenta fibrelor arciforme care traverseaza orizontal triunchiul cerebral

In acest fel apar nucleii motori, senzitivi si vegetativi.

La nivelul bulbului se gasesc urmatorii nuclei:

1)motori:

-motor al hipoglosului

-motor ambiguu al nervilor IX, X, XI

2)senzitivi:

-senzitiv al tractului solitar al nervilor IX, X si VII biss

- nucleul tractului spinal al nervului trigemen

3)vegetativi:

-nucleul vegetativ cardio-pneumo-enteric al nervului X

-nucleul vegetativ salivar inferior al nervului IX

4)proprii:

-nucleul gol

-nucleul burdach

-nucleul olivar

In bulb, punte si mezencefal se gasesc si nuclei ai substantei retuculate. Acesti nuclei formeaza
centrii respiratori [inspiratori si expiratori], centrul vaso-motor, centrul cardio-accelerator si
cardio-inhibitor.

In ansamblu subst reticulata formeaza 2 sisteme:

-sist reticulat activator ascendent cu rol in activarea si mentinerea atentiei si a starii de veghe

-sistemul reticulat inhibitor descendent reprezentat prin fasciculul reticulo-spinal cu rol inhibitor
dar si cu reglarea tonusului muscular.

La nivelul puntii se gasesc urmatorii nuclei

1) motori:

-motor al nervului facial

-motor al nervului bducens

-motor al trigemenului

2)senzitivi:

-principal al nervului trigemen

-vestibulari si acustici ai nervului VIII

3)vegetativi:

-vegetativ salivator superior al nervului VII bis

-vegetativ lacrimo-muco-nazal al nervului VII si V

4)proprii:

-nucleul corpului trapezoid

-nucleul leminscului lateral

La nivelul mezencefalului se gasesc urmatorii nuclei:

1)motor:

-al oculomotorului

-al trohlearului

2)senzitivi:

-al tractului mezencefalic

-al nervului V

3)vegetativi:

-accesor al nervului III [centrul irido-constrictor cu rol in micsorarea pupilei]

proprii:

-substanta neagra este un nucleu format din celule bogate in pigment. Reprezinta un centru al
motilitatii asociate prin un nucleu conectat cailor extrapiramidale

-nucleul rosu este situat impreuna cu subst neagra in tegmentul mezencefalic. De la nucleul rosu
pleaca fasciculul rubro-spinal. El este o statie de releu al cailor extrapiramidale de origine cetrala.
Este conectat si cu talamusul si cu cerebelul prin fasciculul dentro-rubric

Subst alba este alcatuita din fibre ascendente care conduc sensibilitatea la care se adauga
fascicule care pleaca de la trunchiul cerebral si asigura sunsibilitatea capului.

La nivelul trunchiului cerebral se afla fasciculele descendente ale motilitatii care isi au originea in
centrii motori ai scoartei cerebrale sau ai trunchiului cerebral si care merg la maduva spinarii.
Fibrele ascendente sunt cu origine in maduva spinarii si cu origine in nucleii trunchiului cerebral.
Conduc sensibiliteatea de la maduva spinarii si de la nucleii senzitivi ai trunchiului cerebeal spre
scoarta cerebrala si cerebeloasa.

1] lemiscul medial = calea sensibilitatii proprioceptive constiente. Fascicolul lui gol si burdach
care dupa ce pleaca din nucleii lui gol si burdach de la nivel bulbar se incruciseaza formand
decusatia senzitiva apoi ajunge la talamus la cel de-al III-lea neuron pt ca in final fibrele sa se
proiecteze pe scoarta cerebrala.

2]fascicului spinotalamic anterior si lateral ce conduc sensibilitatea exteroceptiva tactila, termica

si de presiune.

3]lemiscul trigeminal este un fascicol ce isi are originea in nucleul senzitiv al nervului trigemen.
Dupa ce fac sinapsa fibrele cu neuronul din talamus ele ajung in scoarta cerebrala.

4]fascicolele spino-cerebeloase [direct si incrucisat] conduc sensibilitatea proprioceprtiva

incosntienta.

Facicolul spinocerebelos lateral [incrucisat] urca din maduva spinarii prin trunchiul cerebral apoi
prin peduncullii cerebelosi superiori ajunge la scoarta cerebeloasa.

Fascicolul spino-cerebelos posterior [direct] are originea in maduva spinarii, urca in trunchiul
cerebral apoi prin pedunculii cerebelosi inferiori ajung la scoarta cerebeloasa.

Fibrele descendente coboara din scoarta crebrala sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral
spre maduva spinarii. Se impart din 2 categorii: piramidale si extrapiramidale.

1) Caile piramidale coboara de la nivelul cortexului motor prin circumvolutia precentrala a

lobului central unde isi au originea 2 fascicule: piramidal=cortico-spinal si geniculat=cortico-
nucleat.

a]fascicolul piramidal strabate pedunculii cerebrali, puntea si la nivelul bulbului parcurge

piramidele bubare apoi se imparte in 2 componente.

20% din fibre formeaza fasciculul piramidal direct (cortico.spinal anterior) ce parcurge cordonul
anterior al maduvei si 80% din fibre formeaza fascicului piramidal incrucisat (corticospinal
lateral) ce se incruciseaza in bulbul rahidian la nivelul decusatiei piramidale si patrunde in
maduva in cordonul lateral.

b]fascicolul cortico-nuclear [genicular] isi are originea in scoarta cerebrala in girusul precentral,
coboara spre trunchiul cerebral, strabatand cei 2 pedunculi cerebrali. Fibrele acestui fascicul se
opresc in mezencefal, punte si bulbul rahidian la nucleii motori ai nervilor cranieni dupa cum
urmeaza:

-la nucleii motori ai nervilor cranieni care deservesc musculatura extrinseca a globilor oculari III,
IV, VI.
-la nucleul motor al trigemenului din punte

-la nucleul motor al nervului VII din punte

-la nucleul ambiguu din bulbul rahidian de la care pronesc fibre motorii ale nervilor IX, X, XI

-la nucleul motor al nervului XII din bulbul rahidian.

2) Caile extrapiramidale

Prin trunchiul cerebral trec si fibre care au origine in centrii subcorical, fibre cu rol in realizare
miscarilor automate, reflexe si a tonusului muscular

a]fasciculul rubro-spinal cu originea in nucleul rosu situat in segmentul mezencefalic. Coboara

prin punte, bulbul rahidian ajungand in coloanele anterioare ale maduvei spinarii.

b]fascicolul tecto-spinal cu origine in foliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului. Coboara

prin punte, bulb si ajung in coloanele anterioare al maduvei spinarii.

c]fascicolul vestibulo-spinal cu originea oin nucleii vestibulari din bulb. Coboara la maduva
spinarii.

d]fasciculu oligo-spinal cu origine in nucleii olivari din oliva bulbara. Coboara in maduva
spinarii.

Trunchiul cerebral are si functie de conducere, facand legatura dintre maduva sppinarii si scoarta
cerebrala si invers. In acelasi timp trunchioul crebral este legat de cerebel prin pedunculii
cerebelosi superiori, intre mezencefal si cerebel, mijlocii intre punte si cerebel si inferiori intre
bulb si cerebel.

Ventriculu 4 [bulbo-ponto-cerebelos] este o dilatare a canalului ependimar la nivelul trunchilui

cerebral. Comunica in sus prin apeductul lui silvius cu apeductul 3 de la nielul mezencefalului.
Are forma romboida cu axul mare vertical. Este tapetat cu epiteliu ependimar si contine plexurile
coroide cu rol in secretia LCR. Prezinta de studiat 2 pereti: anterior =planseul ventriculului 4,
posterior =tavanul ventriculului 4.

Are 4 margini si 4 unghiuri.

Peretele anterior vezi la fosa romboida.

Peretele posterior prezita 3 portiuni: una superioara care se intinde intre pedunculii cerebelosi
superiori, este acoperita de valul medular superior. Inferior se intinde intre pedunculii cerebelosi
inferiori, este acoperita de valul medular inferior. In portiunea mijlocie a valului si lateral de o
parte si de alta exista orificii prin care ventriculul 4 comunica cu spatiile subarahnoidiene.
...... hilului cerebelului si este delimitata astfel: superior de valul medular superior si lingula
cerebelului, inferior de valul medular inferior si lueta cerebelului, lateral de pedunculii cerebelosi
superiori, mijocii si inferiori.

Panza coroidiana a ventricului 4 este o formatiune a piei mater, alcatuita din 2 fete pe care se
dispun plexurile coroide. Unghiurile ventriculului 4 sunt in numar de 4:

-superior acoperit de valul medular superior si raspunde apeductului lui soilvius

-inferior realizeaza comunicarea cu canalul ependimar al maduvei spinarii

-laterale drept si stang la nivelul lor se realizeaza comunicarea cu spatiile subarahnoidiene prin
orificiul lui Lusca.

Marginile sun 4: 2superioare reprezentate de pedunculii cerebelosi superiori si 2 inferioare

reprezentate de pedunculii cerebelosi inferiori.

Nervii spinali sunt nervi somato-maotori si inerveaza musculatura scheletica, viscero-motori care
inerveaza musculatura neteda a organelor, somato-senzitivi care aduna informatii de la piele,
muschi articulatii si viscero-senzitivi care aduna informatii de la nivelul organelor interne.

Un nerv spinal este format din 2 radacini, un trunchi si 4 ramuri.

Radacinile sunt:

-anterioara motorie formata din axonul neuroinului motor din corpul anterior al maduvei

-posterioara senzitiva pe traiectul sau prezinta ganglionul spinal care contine neuroni pseudo-uni-
polari. Este formata din axonul si dentritele neuronilor din acest ganglion.

In canalul medular cele 2 radacini se apropie si formeaza trunchiui nervului. El parasese canalul
prin gaura de conjurae si se imparte in 4 ramuri: anteriora, posterioara, meningiala si
comunicanta.

Cel mai simplu arc reflex are 2 neuroni: unul senzitiv in ghanglionul spinal si unul mortor in
corpul anterior al maduvei.

O excitate exterocepitiva prin piele este transmisa sub forma de impul nervos prin axonii si
dentritele neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal la neuronul motor in corpul anterior al
maduvei. Acesta prin axonul sau transmite comanda de contractie la fibra musculara.

Nervii spinali sunt in numar de 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si unul coccigian.

By MOSS