Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nr. Subiect
1. Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a. imobilizarea de punere în repaus
b. imobilizarea activă
c. imobilizarea de contenţie
d. imobilizarea de corecţie
2. Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a. relaxarea musculară
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contractia izometrică
3. Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a. boli grave cardio-pulmonare
b. traumatisme uşoare
c. tendinite
d. flebite
4. Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a. traumatismelor cranio-cerebrale grave
b. arsuri întinse
c. procese inflamatorii localizate
d. traumatisme toracice
5. Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a. consolidarea fracturilor
b. în luxaţii
c. artrite specifice
d. arsuri
6. Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a. aparatul să nu jeneze circulaţia
b. sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c. segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d. este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului
7. Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a. favorizează circulaţia venoasă
b. ameliorează mobilitatea articulară
c. induce hipotrofii musculare de inactivitate
d. crează confort fizic şi psihic pacientului
Pagina 1 din 13
10. Posturile de facilitare nu se referă la:
a. drenaj bronşic
b. mişcări active
c. facilitare respiratorie sau cardiacă
d. drenaj biliar
11. Tehnicile anakinetice sunt:
a. mişcări active cu rezistenţă
b. mişcări pasive
c. relaxarea musculară
d. imobilizarea, posturarea
12. Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b. se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
c. se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică
d. este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie de mişcare
13. Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a. tracţiuni
b. autopasivă
c. contracţia izometrică
d. prin manipulare
14. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizărilor pasive
15. Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:
a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistenţă
16. Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a. anakinetice de posturare
b. kinetice statice
c. anakinetice dinamice
d. kinetice dinamice
17. Mobilizarea autopasivă o realizează:
a. pacientul
b. kinetoterapeutul
c. kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d. cu ajutorul ortezelor
18. Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a. presiunea corpului
b. imobilizare de corecţie
c. acţiunea membrului sănătos
d. intermediul unor instalaţii (scripeţi)
19. Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a. posturarea pacientului în instalaţii
b. poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c. manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d. poziţia pacientului
Pagina 2 din 13
20. Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a. activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
b. activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c. pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d. activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
21. Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a. creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
b. menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
c. creşterea sau menţinerea forţei musculare
d. dezvoltarea coordonării neuro-musculare
22. Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a. contracţii izometrice executate voluntar de pacient
b. contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c. contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d. contracţii musculare controlate de pacient
23. Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a. kinetică activă cu rezistenţă
b. kinetică dinamică
c. kinetică statică
d. kinetică activă asistată
Pagina 5 din 13
48. Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a. relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
b. iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d. relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
49. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a. Văzul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfacţia
53. Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau diagonală, din
metoda Kabat:
a. flexie sau extensie
b. abducţie sau adducţie
c. circumducţie
d. rotaţie externă sau internă
54. La examinarea din faţă se pot aprecia:
a. lordoza
b. linia tendoanelor ahiliene
c. cifoza
d. genu valgum
55. Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a. pasiv sau activ
b. activo-pasiv
c. prin imobilizare
d. activ, cu rezistenţă
Pagina 6 din 13
57. Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a. scripete-greutate, scripete reciproc
b. scripete reciproc, aparate ortopedice
c. scripete-greutate, benzi elastice
d. scripete-greutate, aparate pentru masaj
58. Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a. 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei
b. 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c. -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d. 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului
68. Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede, este
evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a. 3
b. 3+
c. 4
d. -3
69. Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a. relaxare-contracţie
b. relaxare-opunere
c. progresia cu rezistenţă
d. contracţia izometrică în zona scurtată
70. Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a. 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b. 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c. 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d. 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
83. În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele este
incorectă:
a. decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele superioare sub ceafă,
coatele ating patul
b. decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate
c. decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi
d. poziţia „Sfinxului”
Pagina 9 din 13
84. Care obiective generale în programele de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se regăsesc:
a. menţinerea forţei şi rezistenţei musculare
b. menţinerea capacităţii de efort
c. creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d. menţinerea unei posturi corecte
85. Sistemele de testare globală a aparatului MNAK sunt:
a. Hettinger, Klapp
b. Richter, Hettinger
c. Guthrie-Smith
d. Smith, Richter
86. Care dintre programele de gimnastică nu aparţin profilaxiei primare:
a. programul de 11 minute ale Forţelor Aeriene Canadiene
b. programul gimnasticii aerobice
c. programul de exerciţii Kabat
d. programul de 10 minute Hettinger
87. Tehnica exerciţiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
b. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c. repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d. repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în şedinţe diferite
88. O contracţie de 6 secunde pe zi reprezintă:
a. ERSIZ
b. EUSIZ
c. ADL
d. ILO
89. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă pentru creşterea forţei sunt:
a. exerciţiile cu 10 r m
b. EUSIZ
c. MARO
d. ERSIZ
105. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit
funcţional, cu excepţia:
a. redorilor
b. deficitului respirator
c. limitării mobilităţii articulare
d. anchilozelor
106. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a. manipulările
b. stretching-ul
c. mobilizări
d. exerciţii cu rezistenţă
Pagina 12 din 13
112. Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a. de autoîngrijire
b. de mobilitate în pat
c. de extensie
d. de comunicare
113. Structura programul de antrenament aerobic:
a. parte de exerciţii, parte de respiraţie şi relaxare
b. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c. perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d. perioadă de încălzire, de relaxare şi încheiere
114. Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a. hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
b. atrofie musculară
c. rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d. leziune articulară
115. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea
posturii:
a. atitudinea corpului
b. creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c. rezistenţa la eforturi aerobice
d. dezvoltarea globală în raport cu vârsta
116. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a. balistic, izometric
b. dinamic, static (pasiv)
c. lung, închis
d. activ (sau stato-activ)
117. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a. în lipsa O2
b. în prezenţa acidului lactic în exces
c. în prezenţa H2O
d. în prezenţa O2
118. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a. poziţia comodă şi relaxată a pacientului
b. respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c. poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d. forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
119. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a. tehnica fracţionată Oxford
b. tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c. tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d. tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
120. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a. exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
b. body-building
c. tehnica formării corpului
d. ridicării greutăţilor
Pagina 13 din 13
Disciplina BALNEOLOGIE
Nr. Subiect
1. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie :
a. Impachetari calde cu namol
b. Bai calde cu namol diluat in apa
c. Bai galvanice
d. Cataplasme cu namol cald
2. Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald
3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop preventiv si curativ a urmatoarelor component cu
EXCEPTIA :
a. Apa marii
b. Nisipul
c. Radiatiile solare
d. Gazele mofetariene
4. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala
5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este sapropelic de liman :
a. Namolul din lacul Techirghiol
b. Namolurile de la baile Govora
c. Namolurile de la Vatra Dornei
d. Namolurile de la Lacul Sarat
6. Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA:
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat
7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Au continut de substante organice mai mare de 10% in namolul uscat
b. Se formeaza in zone mlastinoase prin transformarea incomplete a materialului vegetal in conditii de
umiditate mare
c. Au plasticitate buna
d. Se aplica sub forma de impachetari partiale, generale sau cataplasme
8. Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie
9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efectele miorelaxante
b. Efectele antiinflamatorii
c. Efectele vasocostrictoare periferice
d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare
Pagina 1 din 8
10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor
11. In functie de compozitia lor fizico-chimica exista urmatoarele tipuri de namoluri cu EXCEPTIA :
a. Namoluri sapropelice
b. Namoluri radioactive
c. Namoluri de turba
d. Namoluri minerale
12. Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare
13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic cu EXCEPTIA :
a. Slanic Prahova
b. Praid
c. Targu Ocna
d. Covasna
14. Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru
19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe urmatoarele efecte ale H2S cu EXCEPTIA :
a. efect vasoconstrictor cutanat
Pagina 2 din 8
b. efect metabolic
c. efect keratolitic
d. efecte asupra cartilajului articular
20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia
21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA:
a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice)
b. Constipatii cronice atone si colite
c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare
d. Diaree acuta
22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA:
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici
23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite
b. Irigatii vaginale
c. Instilatii oculare
d. Inhalatii
24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru afectiunile
respiratorii:
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare
25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor metode cu EXCEPTIA:
a. climatoterapie
b. kinetoprofilaxie – exercitii de relaxare, antrenamente aerobice
c. hidroterapie cu factori termici contrastanti
d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide concentrate
26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
27. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii alegeti cea mai indicata statiune :
a. Baile Felix
b. Neptun
c. Lacu Sarat
d. Praid
28. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este :
a. Techirghiol
b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord
Pagina 3 din 8
29. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative cea mai indicata statiune este :
a. Baile Felix
b. Praid
c. Covasna
d. Balvanyos
30. Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic
31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneo-climaterice :
a. lupus eritematos sistemic
b. spondilita ankilozanta – forma axiala
c. cifoscolioza
d. boala artrozica
32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c. coxartroza in stadiile incipiente
d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
33. Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se poate realiza in urmatoarele statiuni cu
EXCEPTIA :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Eforie Nord
d. Baile Tusnad
34. Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu
EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale
35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. mineralizare totala sub 1 g/l
b. sunt indicate in cura externa
c. nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative
d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice
36. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala
37. Cura balneara este indicata in :
a. dermatomiozita
b. poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice
c. lupusul eritematos sistemic
d. periartrita scapulohumerala
Pagina 4 din 8
38. Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei
39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sechelelor posttraumatice cu EXCEPTIA :
a. ape clorurate sodice concentrate
b. apa plata
c. ape sulfuroase
d. ape carbogazoase
40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita
41. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni ortopedico-traumatice:
a. artroze postraumatice
b. fracturi recente, fara calus
c. laxitati articulare
d. leziuni ligamentare sau de menisc
42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus
43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt ape bicarbonatate pure
b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase
c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase
d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase
44. Apele alcalin –teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus
45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA :
a. Lacu Sarat
b. Sarata Monteoru
c. Baile Nicolina
d. Ocna Sibiului
46. Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
d. apele oligominerale
Pagina 5 din 8
c. apele iodurate
d. apele feruginoase
51. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice dupa primele semne de reinervare sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale
b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati
c. reeducarea sesnsibilitatii
d. tonifierea musculara progresiva
52. Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare
in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia
53. Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele afectiuni neurologice cu
EXCEPTIA :
a. boala parkinson
b. nevralgii
c. polinevrite
d. pareze si paralizii de nervi periferici
54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus
55. Apele sulfatate contin :
a. peste un gram de sulfat la litru
b. peste un gram de fier la litru
c. peste un gram de clorura de sodiu la litru
d. peste un gram de iod la litru
Pagina 6 din 8
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru
57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de :
a. CO2
b. SO2
c. FeO2
d. SiO2
58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor
59. Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :
a. Cu
b. Fe
c. S
d. Na
60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten
Pagina 7 din 8
66. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru
67. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are urmatoarele efecte:
a. stimuleaza secretia salivara
b. stimuleaza secretia gastrica
c. stimuleaza motilitatea intestinala
d. toate cele de mai sus
68. Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a activitatii
cordului)
d. bolile psihice
Pagina 8 din 8
Disciplina FIZIOTERAPIE
Nr. Subiect
1. Ultrasunetele utilizate in domeniul terapeutic reprezinta:
a. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
b. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
c. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
d. Unde electromagnetice de 50 Hz
2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa:
a. Este o metodă specială de aplicarea a curentului galvanic
b. Aplicarea unor forţe electrice modifică permeabilitatea cutanată ceea ce influenţează migrarea
substanţelor transepidermic
c. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de deplasarea acestora către polul de semn electric
contrar
d. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine
3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se inteleg urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
b. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
c. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
d. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice
4. Principalul efect la polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica este:
a. Vasodilatator
b. Antialgic
c. Excitomotor
d. Vasoconstrictor
5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
a. Anti-algic
b. Excitomotor
c. Vasodilatator
d. Toate raspunsurile corecte
6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt:
a. Artroze
b. Algodistrofii
c. Pacemaker cardia
d. Mialgii
7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
a. Numarul de impulsuri pe secunda
b. Amplitudinea impulsului
c. Numarul de trenuri de impulsuri
d. Distanta dintre doua unde
8. Forma impulsului in curentul Trabert este:
a. triunghiulara
b. dreptunghiulara
c. sinusoidala
d. exponentiala
9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
a. Rectangulari
b. Exponentiali
c. Sinusoidali
d. Galvanici
Pagina 1 din 6
10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia:
a. Monofazat fix
b. Trifazat fix
c. Perioada scurta
d. Ritm sincopat
11. Care dintre formele de curent electric este cel mai frecvent utilizat pentru stimularea electrica
neuromusculara :
a. Galvanic
b. Unde scurte
c. Joasa frecventa
d. Inalta frecventa
12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre:
a. 1 – 1000 Hz
b. 2000 – 20000 Hz
c. 3000 – 30000 Hz
d. 1000 – 10000 Hz
13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
a. Laser
b. Curent diadinamic
c. Curent Trabert
d. Unde scurte
14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a influenta tegumentul se numeste:
a. Vasodilatatie
b. Spasmoliza
c. Inductie
d. Diatermie
15. Urmatoarele variante reprezinta modalitati de aplicare a bailor galvanice CU EXCEPTIA:
a. Unicelulara
b. Tricelulara
c. Patrucelulara
d. Cincicelulara
Pagina 2 din 6
19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
a. Monofazat cu pauze de o secunda
b. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
c. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
d. Cu efect predominant analgezic
20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de joasa frecventa:
a. Transversal
b. Longitudinal
c. Cu polul pozitiv pe punctul dureros
d. Cu polul negativ pe punctul dureros
31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
a. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic
b. Dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se evita
arsura chimică
c. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
d. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului
32. Baia generala Stanger se caracterizeaza prin:
a. Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principală cu aspect de cadă de baie, prevăzută cu 3
electrozi mari, în care se face imersia completă a pacientului pană la nivel cefalic
b. Sensul curentului se stabileşte descendent, dinspre extremitatea cefalică spre membrele inferioare,
sau ascendent
c. Apa din cadă are temperatura de 28 grade
d. Durata şedinţei este de 2 ore
33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
a. clorura de calciu
b. iodura de potasiu
c. hidroxiclorochina
d. novocaina
34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu exceptia:
a. impedanta
b. amplitudinea
c. intensitatea
d. durata impulsului
35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
a. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
b. Principalul efecteste este efect excitomotor
c. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger
d. Parametrii impulsului se mentin constanti pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a
pauzei 5ms)
Pagina 4 din 6
b. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni (unitatea de masura este
ohm–ul )
c. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea curentului electric
d. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice
Pagina 5 din 6
45. Urmatoarele afirmatii despre laseroterapie sunt adevarate CU EXCEPTIA:
a. In domeniu medical se utilizeaza lasere de mare si mica putere
b. In reumatologie se utilizeaza laser de mica putere
c. Laserul de mare putere se numeste lase rece
d. Se pot utiliza tehnici de laserpunctura
46. Efectul luminii laser este:
a. termic
b. biostimulativ
c. degenerare walleriana
d. crestere a edemului local
47. Radiatia laser NU este:
a. de intensitate mica
b. monocroma
c. coerenta
d. polarizata
48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt:
a. inflamatiile acute
b. tendinite
c. degeraturi
d. cicatrici vicioase
49. Baia de lumina partiala :
a. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
b. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
c. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
d. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica
50. Baia de lumina generala:
a. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea
cefalica
b. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare
c. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis
d. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
Pagina 6 din 6
Disciplina MASAJ. TEHNICI COMPLEMENTARE
Nr. Subiect
1. Dintre procedeele de bază ale masajului cele mai indicate pentru piele sunt:
a. netezirea,frămîntatul şi baterea
b. netezirea,fricţiunile,tapotamentul
c. netezirea,vibraţiile şi rulatul
d. netezirea , baterea şi vibraţiile
2. În sechelele după fractură,pentru un tratament cît mai eficient, masajul se efectuează
după:
a. kinetoterapie
b. o procedură de termoterapie
c. curent interferenţial
d. ultrasonoterapie
3. Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă
a. o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat
b. o formă intermediară de trecere spre vibraţii
c. o formă intermediară de trecere spre tapotament
d. o asociere interzisă
4. Contracţia izometrică
a. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior
b. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator
c. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers
d. nu determină mişcare
5. Fibrele roşii musculare au:
a. contracţie lentă
b. puţine mitocondrii
c. puţine capilare
d. contracţie rapidă
6. Masajul general:
a. începe cu regiunea ventrală
b. începe cu regiunea cefalică
c. începe cu regiunea dorsala
d. nu are importanţă regiunea cu care se începe ci faptul de a se masa toate regiunile
7. În sechelele articulare posttraumatice ,fricţiunile
a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele
b. sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj
c. sunt manevre ce se aplică la sfîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sfîrşitul şedinţei de masaj
8. În torticolisul à frigore în fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că:
a. accentuează durerea şi contractura musculară.
b. accentuează doar durerea
c. accentuează doar contractura musculară
d. accentuează edemul local
9. Contracţia musculară se realizează prin:
a. cuplarea troponinei cu tropomiozina
b. cuplarea actinei cu miozina
c. acţiunea ionilor de magneziu
Pagina 1 din 7
d. cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
Pagina 2 din 7
19. Polinevritele beneficiază de efectele masajului în faza :
a. de convalescenţă
b. iniţială
c. terapiei medicamentoase
d. manifestă a afecţiunii
20. Fricţiunea este manevră electivă pentru :
a. epiderm
b. derm
c. hipoderm
d. epiderm şi derm
21. În masajul muşchilor,manevrele excitante sunt:
a. cernutul şi rulatul
b. tocatul şi bătătoritul
c. cernutul şi bătătoritul
d. alunecările şi rulatul
22. Straturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a. epidermul si dermul
b. epidermul şi hipodermul
c. epidermul
d. dermul şi hipodermul
23. Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor
a. superficiale
b. profunde
c. nervoase periferice
d. glabre (fără păr)
24. Fibrele musculare albe:
a. sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare
b. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare
c. obosesc greu
d. au multe mitocondrii
25. Limfa membrelor inferioare este drenată printr-un sistem limfatic :
a. superficial
b. profund
c. care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali
d. dublu, profund şi superficial
26. În entorsa unei articulaţii, direct pe aceasta, se execută:
a. neteziri şi fricţiuni
b. rulat şi tocat
c. neteziri si vibraţii
d. neteziri şi rulat
27. Pensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii:
a. excită nervii senzitivi
b. excită nervii motori
c. determină scăderea excitabilităţii
d. produc anestezie
28. Vasele cutanate si subcutanate contin :
a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism
b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism
c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
Pagina 3 din 7
d. o zecime din cantitatea de singe a intregului organism
Pagina 4 din 7
sens centripet
d. manevrele de alunecare umplu vasele de sânge şi de limfă prin apăsare şi împingere în
sens centrifug
56. Epidermul
a. este lipsit de vase sanguine
b. are o bogată reţea capilară
c. are atît vascularizaţie venoasă cît şi arterială
d. are doar artere mari şi mijlocii
57. Manevrele de tapotament sunt
a. cele mai excitante manevre de masaj
b. cele mai puţin excitante manevre de masaj
c. manevre de începere a masajului
d. manevre ce se aplică la începutul şi în finalul şedinţei
58. În miozitele de efort
a. nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară
b. se face masaj,dar, doar manevre blînde
c. se face masaj,dar, doar manevre energice
d. se face o alternanţă de manevre blînde şi energice
59. În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
a. in sens centripet
b. în sens centrifug
c. în ambele sensuri
d. doar subacval
60. Vibraţiile fine şi prelungite
a. reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente
b. reduc stratul adipos
c. au efecte excitante pe sistemul nervos central
d. au efecte excitante la nivelul pielii
Pagina 7 din 7