4.

2 Codul ISM

Scopul acestui cod este de a prevedea o normă internaţională de management pentru exploatarea în
siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării.

Pentru aceasta s-au adoptat următoarele rezoluţii:

- Rezolutia A 443 (Xl),

- Rezoluţia A 680 (17),
Recunoscând că nu există companii de navigaţie sau armatori identici şi faptul ca navele sunt exploatate
în condiţii foarte diverse, codul se bazează pe principii şi obiective generale. Codul este formulat în termeni
generali, în scopul de a avea o aplicare largă. Este evident că nivelurile diferite de management fie că sunt
aplicate la bordul navei, fie la uscat, vor cere niveluri diferite de cunoaştere a elementelor specificate în cod.
Conditia fundamentala a unui bun management al sigurantei este angajarea la cel mai înalt nivel. În
problemele de siguranţă şi de prevenire a poluării, rezultatul final este determinat de angajarea, competenţa,
atitudinea şi motivaţia indivizilor de la toate nivelurile.

4.2.1 Definiţii conform Codului ISM

Codul internaţional de managemental siguranţei (Codul lSM.) înseamnă Codul internaţional de
management pentru exploatarea în siguranţă a navelor si pentru prevenirea poluării, sub forma adoptată de către
Adunare, aşa cum ar putea fi modificat de către Organizaţie.
Companie înseamnă proprietarul navei sau oricare altă organizaţie sau persoană, cum ar fi managerul sau
agentul de închiriere în regim de bareboat, care şi-a asumat răspunderea pentru operarea navei de la
proprietar şi a acceptat să se achite de toate sarcinile şi responsabilităţile impuse prin cod.

Administraţie înseamnă guvernul statului al carui pavilion nava a fost autorizata să-l arboreze.

4.2.2 Obiectivele Codului ISM

Obiectivele codului sunt:
- garantarea siguranţei pe mare;
- prevenirea vătămărilor corporale sau pierderea de vieţi omeneşti;
- evitarea deteriorării mediului, în mod deosebit a mediuiui marin şi a proprietăţii.
Obiectivele companiei în domeniul managementului siguranţei trebuie să fie, între altele, următoarele:
- asigurarea unor practici sigure in exploatarea navei si a unei ambiante de lucru fara pericole;
- stabilirea de măsuri de siguranţă împotriva tuturor riscurilor identificate;
- îmbunătăţirea continuă a competenţei personalului de la uscat şi de la bordul navelor în ceea ce
priveşte managementul siguranţei, inclusiv pregatirea acestui personal pentru situaţii de urgenţă,
cu referire atât la siguranţa, cât şi la protecţia mediului marin.

Sistemul de management trebuie sa asigure:

- respectarea regulilor si reglementarilor obligatorii;

- luarea in considerare a codurilor aplicabile, a liniilor directoare şi a standardelor recomandate de
IMO, administraţii, societăţi de clasificare şi de organizaţii din sectorul maritime.

4.2.3 Aplicarea codului ISM

Prevederile codului pot fi aplicate tuturor navelor.

Prevederi funcţionale pentru sistemul de management al siguranţei

Managementul calităţii în transportul maritim

4.1 Introducere în managementul calităţii

Referitor la calitate există câteva scurte definiţii dintre care cele mai importante sunt:
- calitatea implică furnizarea unui produs sau serviciu ce satisface atât necesitaţile cât şi dorinţele
clienţilor;
- calitatea implică siguranţă; repetabilitate;
- calitatea implică existenţa unui produs sau serviciu capabil să-şi îndeplinească rolul.
Calitatea serviciilor de transport maritim implică furnizarea unui serviciu prin care mărfurile se încarcă,
transportă şi livreză la timp şi în aceeaşi stare şi condiţie în care au fost încărcate.
Pentru ca o firmă să furnizeze un serviciu de calitate ea trebuie să aibă anumite standarde cu privire la
intrări, munca depusă şi ieşirile din sistem şi aceste standarde trebuiesc cuantificate. Deoarece ieşirile dintr-un
sistem sunt intrări pentru un alt sistem, odată ce o firmă este angajată în procesul de implementare a calităţii ea
va solicita tuturor furnizorilor săi să implementeze un astfel de sistem. Presiunea clienţilor este unul din motivele
pentru care o firmă poate fi obligată să implementeze un sistem de management al calităţii. Pe lângă acesta alte
motive importante ce impun introducerea unui sistem de management al calităţii sunt:
- legislaţia;
- perceperea avantajului de marketing – o diferenţiere a produsului sau serviciului oferit;
- reducerea costurilor –
- reacţia la dezastre;
Cele două modalităţi sunt ce pot imbunatatii calitatea in managment si ambele sunt utilizate in industrai
transportului maritim sunt:
- asigurarea calităţii;
- managementul calităţii totale.

Elaborarea planurilor pentru operaţiunile de la bordul navei

Compania trebuie să stabilească procedurile de întocmire de planuri şi instructiuni pentru operaţiunile

principale la bordul navei privind siguranţa navei şi prevenirea poluării. Diferitele sarcini implicate de aceasta
trebuie definite şi repartizate unui personal calificat.
Pregătirea pentru situaţii de urgenţă
Compania trebuie să stabilească proceduri pentru identificarea şi descrierea situaţiilor de urgenţă ce
pot surveni la bordul navelor, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru a face faţă acestora. Compania trebuie
să stabilească programe de exerciţii de pregătire a măsurilor ce trebuie luate în caz de urgenţă.Sistemul de
management al siguranţei trebuie să prevadă măsuri adecvate care să asigure că prin modul său de organizare
compania este capabilă să facă faţă, în orice moment, la pericolele, accidentele şi situaţiile de urgenţă ce ar
putea surveni la navele sale.
Funcţiile managementului naval

2.1 Funcţia de planificare

Fără stabilierea unor strategii şi obiective clare nu se poate spune dacă o acţiune este corectă sau greşită. A
naviga cu viteza maximă sau cu viteza economică, a cheltui sume importante pentru aprovizionare sau a face
restricţii sunt doar câteva dintre activităţile ce pot fi considerate în aceeaşi măsură greşite sau corecte şi de multe
ori există ideea că pentru a nu greşi cel mai bine este a nu face nimic.

2.2 Funcţia de organizare

Firmele trebuie să-şi organizeze activitatea astfel încât să obţină cele mai bune rezultate. Obiectivul principal al
organizării unei firme trebuie să fie acela al existenţei unui flux informaţional eficient între diferitele
departamente ale firmei.

2.3 Funcţia de coordonare

Pentru asigurarea unei coordonări eficiente este necesară existenţa unei comunicări adecvate la toate nivelurile
de management, prin comunicare înţelegând transmiterea

2.4 Funcţia de antrenare

La bordul fiecărei nave există ofiţeri şi marinari care au o serie de calităţi şi defecte, iar sarcina managerilor de
la bord este aceea de a transforma echipajul într-unul eficient.

2.5 Funcţia de control-evaluare

Funcţia de control-evaluare poate fi definită ca ansambluI proceselor prin care performanţele firmei,
subsistemelor si componenţilor acesteia sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial,
în vederea eliminării deficienţelor constatate şi integrării abaterilor positive

Managementul se poate împărţi în două categorii principale:

management strategic, managerii de la acest nivel sunt preocupaţi de stabilirea obiectivelor, strategiilor şi
planurilor ce se referă la firmă ca un întreg, astfel încât aceasta să-şi desfăşoare activitatea;
management operational, managerii de la acest nivel trebuie să interpreteze şi să implementeze strategiile şi
planurile selectate – fie că acestea le convin sau nu – şi care se referă la departamentul pe care-l conduc. Ei
trebuie să rezolve problemele de zi cu zi cu privire la exploatarea navelor şi cele referitoare la personalul firmei.

Certificare, verificare şi control

Nava trebuie să fie exploatată de o companie căreia i s-a eliberat un document de conformitate pentru tipul
respectiv de navă.
Un document de conformitate trebuie să fie eliberat pentru fiecare companie care îndeplineşte
cerinţele Codului lSM. de către administraţie, de către o organizaţie recunoscută de administraţie sau de către
guvernul ţării care acţionează în numele administratiei, in care compania a decis sa-si desfasoare activitatea.
Acest document trebuie acceptat ca o dovada că acea companie este capabilă să satisfacă cerinţele codului.