DMSQS

DMSQS
DAEWOO MANGALIA
SHIPBUILDING
QUALITY STANDARD
STANDARDUL
CALITATII
CONSTRUCTIEI
NAVEI
2004
Editia 3 / Rev. 0
DMSQS
DAEWOO MANGALIA
SHIPBUILDING
QUALITY STANDARD
STANDARDUL
CALITATII
CONSTRUCTIEI
NAVEI
2004
PREFATA
S TANDARDUL C ALITATII C ONSTRUCTIEI N AVEI a fost elaborat pentru a

standardiza practica Controlului Calitatii pentru toate tipurile de nave
construite in Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A.
In fond, Controlul Calitatii in procese, este subliniat de Politica in

domeniul Calitatii de a minimaliza potentialele neconformitati in fiecare
etapa a proceselor de productie, si de a asigura calitatea finala a
produsului, conforma cu cerintele documentatiei.
Standardul este alcatuit din urmatoarele trei parti:
Partea I. Procese principale de constructie a navei
Partea a II-a. Puncte de inspectie si incercari
Partea a III-a. Standardul calitatii
Standardele continute in aceasta lucrare sunt, in general, aplicate la

constructia navelor, dar pot fi aplicate si la reparatii de nave sau la diverse
constructii metalice.
In eventualitatea unor disensiuni intre prevederile prezentului standard si

cerintele din contract, specificatii de constructie, planuri aprobate sau alte
documente agreate intre Companie si Client, acestea din urma vor prevala
fata de S TANDARDUL C ALITATII C ONSTRUCTIEI N AVEI al Daewoo
Mangalia Heavy Industries S.A.
Martie, 2004
Quality Management Team
NUMAI PENTRU UZ INTERN

Partea I. PROCESELE PRINCIPALE DE
CONSTRUCTIE A NAVEI
CUPRINS
T ITLU P AGINA
1. Debitare/Fasonare........................................ 1 din 31
2. Asamblare .................................................. 3 din 31
3. Montaj ....................................................... 5 din 31
4. Procesul de sudura ..................................... 7 din 31
5. Lucrari de tubulatura .................................. 9 din 31
6. Etape de saturare ........................................ 16 din 31
7. Montaj agregate .......................................... 17 din 31
8. Montaj saturari electrice .............................. 28 din 31
9. Procesul de vopsire ..................................... 30 din 31

1. DEBITARE/FASONARE 1 din 31
1.1. Controlul materialelor metalice
(1) Cand materialele metalice sunt transferate din depozit la

sablare/pasivare, acestea vor fi selectate si transmise dupa compararea
marcajului de identificare a materialului cu “Specificatia de debitare”.
(2) Dupa sablare/pasivare, se marcheaza pe tabla pasivizata informatiile

necesare: numar proiect, numarul blocului, gradul tablei si numarul
statiei de debitare, pentru a putea fi identificat materialul.
(3) In etapa de debitare, fiecare piesa se marcheaza conform informatiei

de debitare.
(4) Controlul preciziei pieselor se realizeaza in procesul de debitare

pentru minimizarea dimensiunii rostului de sudare.
(5) In acest stadiu se verifica urmatoarele :
Stadiul Punctele ce se vor verifica Observatii
a) Grosimea si gradul tablelor, profilelor,

cornierelor etc. Verificare prin
Sablare/
sondaj
pasivare b) Defectele de suprafata cum ar fi
coroziunea sau exfolierea
a) Precizia liniilor teoretice

b) Cerintele din planuri
c) Marcarea colorata a gradului tablei:
Trasare 1. Marcare manuala

- Alb: otel de calitate normala
(Marcare)
- Galben: otel de inalta rezistenta
2. Marcare automata
-Negru: otel normal/de inalta
rezistenta
a) Aspectul suprafetei debitate: Verificare prin
- Absenta zgurei sondaj
Taierea
- Crestaturi
cu gaz
b) Dimensiuni dupa taiere
c) Aderenta pasivantului
1. DEBITARE/FASONARE 2 din 31
1.2. Fasonare
♦ Indoire
Indoirea la cald sau la rece a tablelor se realizeaza in conformitate cu

cerintele tehnologice specifice pentru proprietatile si gradele
materialelor.
♦ Indoire mecanica
Tablele de otel cu forme cilindrice sunt in general fasonate pe prese

hidraulice, utilizind dispozitive de presat universale si sabloane.
♦ Indoire la cald
Tablele corpului avand forme curbe sunt fasonate mai intai prin
indoire mecanica si in final prin indoire cu calduri care pot fi liniare
sau in puncte.
Temperatura care se aplica la indoirea la cald (temperatura maxima de

incalzire pe suprafata tablei indoite, pentru liniile de incalzire) este
controlata cu ajutorul creionului termic, in conformitate cu tabelul
urmator:
Cerinte standard
Tipul otelului Metoda de racire
(°C)
Otel de inalta
Racire cu apa chiar dupa incalzire ≤ 650
rezistenta
Racire cu aer dupa incalzire ≤ 900
50 Kg/mm2
TMCP type 50 HT
Racire cu aer urmata de racire cu ≤ 900 (se incepe racirea
Grad AH, DH, EH
apa cu apa la temp. sub 500 0C)
C eq > 0.38%
TMCP type 50 HT
Racire cu apa chiar dupa
Otel grad AH ÷ DH ≤ 1000
incalzire sau racire cu aer
C eq ≤ 0.38%
TMCP type 50 HT
Racire cu apa chiar dupa
Otel grad EH ≤ 900
incalzire sau racire cu aer
C eq ≤ 0.38%
C eq se considera valoarea din certificatul de calitate al materialului.
♦ Punctele ce se vor verifica

a) Temperatura de incalzire.
b) Precizia indoirii.
2. ASAMBLARE 3 din 31
2.1. Pre-asamblare
(1) Pentru a usura accesul in timpul lucrarilor de asamblare a blocurilor,

structurile interne mari ca varangi, pereti, punti, bordaje, bracheti
mari etc. sunt confectionate inaintea asamblarii blocului.
(2) Dupa terminarea lucrarilor, sub-ansamblele se inspecteaza de

inspectorul de sectie.
Cand este necesar testul de etansare a sudurilor de colt, acesta se

executa cu aer, cu vacuum sau cu alte metode adecvate.
2.2. Asamblare
(1) Asamblarea unei blocsectii este un proces de sudare a mai multor

subansamble si piese independente pe platforma sau stend reglabil. In
functie de forma partilor ce se sudeaza, plane sau curbe, se poate
aplica sudura automata sau semi-automata.
(2) Blocurile cu forme complicate ca cele din prova sau din pupa, se
asambleaza cu mare grija pentru a obtine acuratetea specificata a
dimensiunilor.
(3) Dupa terminarea asamblarii, blocul este inspectat numai de

inspectorul QC sau de inspectorul QC si reprezentantii Societatii de
Clasificare si a Clientului. Cand este necesar testul de etansare la
sudurile de colt, acesta se executa cu aer, cu vacuum sau prin alte
metode.
2.3. Principalele puncte de verificare ale procesului de

asamblare:
a) Aspectul taieturii.
b) Precizia dimensiunilor fiecarei parti componente.
c) Precizia marcajului la 100mm pentru montaj.
d) Alinierea partilor componente fata de liniile principale/unghiuri
drepte.
e) Pozitia decuparilor sau a cordoanelor de sudura cap la cap fata de
virful brachetilor.
f) Bordurari sau intarituri conform desen.
g) Pozitia si marimea decuparilor de usurare, scurgere, aerisire, etc.
h) Orice defect cauzat de taiere.
i) Tolerantele de debitare.
j) Indepartarea pieselor tehnologice.

k) Lungimea partii suprapuse la imbinarile prin suprapunere.
l) Raza la coltul decuparilor patrate.
m) Precizia P.D., a liniilor de apa, a liniei de baza si/sau a liniei de control.
n) Conditii de sudare (vezi cap. 4 “Procesul de sudare”).
o) Dimensiunile principale la final.
p) Deformatii.
q) Montajul componentelor importante: tubul etambou, tubul etambreu, etc.
r) Amplasarea si planeitatea talpii postamentului motorului principal.
2.4. Testul de etansare cu aer la sudurile de colt
Domeniu: se utilizeaza pentru sudura de colt a tablelor de grosimi peste

12mm; cordonul de sudura trebuie realizat conform cu instructiunile din
„Planul de etansare”.
Dupa terminarea sudurii se sufla aer comprimat prin stutul montat in una
din placutele sudate pe canalul sudurii de colt. Se verifica daca aerul a
ajuns la placuta sudata la celalalt capatal cordonului, cu ajutorul unui
manometru, ca in figura urmatoare.
Etansarea cordonului se verifica folosind o solutie de apa si sapun.
Test de etanseitate a sudurii de colt

Stut
Bordaj sau punte
Intrare aer comprimat Perete

Stut
Stut Manometru
Aer
2.5. Testul cu vacuum
Domeniu: se utilizeaza pentru sudura cap la cap a cordoanelor de sudura

de pe bordaj realizate semi-automat sau manual, conform cu instructiunile
din „Planul de Etansare”.
3. MONTAJ 5 din 31
3.1. Premontaj/Montaj
(1) Premontajul si montajul blocurilor se face prin sudarea cuplarilor pe

platforma sau in doc, cu tinerea sub control a dimensiunilor.
(2) Dupa terminarea premontajului/montajului, inspectia finala este

executata de inspectorul Societatii de Clasificare si reprezentantul
Clientului. Apoi, unde este necesara proba de etansare a sudurilor de
colt, aceasta se executa cu aer, cu vacuum sau prin alte metode.
(3) Cuplarile sudate ale puntii, fundului si bordajului se verifica

nedistructiv, prin test radiografic, ultrason, etc., in concordanta cu
Planul de Control Nedistructiv aprobat de Societatea de Clasificare.
(4) In faza de pre-montaj/montaj se verifica cu atentie urmatoarele:
Puncte care se verifica Observatii
a. Inaltimea si inclinatia pernelor de lemn si Pernele de lemn vor fi

amplasarea lor aranjate astfel incat sa
b. Abaterea liniei chilei fata de linia de baza, suporte compresiile
caderea locale.
c. P.D. si linia de apa pentru fiecare bloc
d. Linia de referinta si/sau distanta dintre
coastele adiacente in zona cuplarii
blocurilor
e. Aranjarea pieselor temporare, ex.
rigidizari, piepteni
f. Acuratetea alinierii elementelor structurale
g. Orice neconformitate structurala
h. Axa tubului etambou/pintenului carmei
fata de PD a blocului
i. Conditii de sudare (vezi paragraful 4
“Procesul de sudare”)
j. Alte puncte necesare
3.2. Etansare tancuri
(1) Toate tancurile structurale sunt testate cu aer sau hidraulic.
(2) Testul hidraulic se executa pentru tancurile specificate in “Planul de

etansare tancuri”, aprobat de Societatea de Clasificare, pentru a
confirma rezistenta structurii.
3. MONTAJ 6 din 31
(3) Pentru urmatoarele nave din serie se poate renunta la testul hidraulic.
(4) Inaintea testarii tancului, trecerile/toate reperele ce afecteaza testul,

trebuiesc, in mare masura, completate.
(5) La testarea tancurilor se vor verifica urmatoarele:
Tip test Punctele ce se verifica Observatii

Test cu aer a. Presiunea interioara
comprimat (test
de etansare) b. Etansarea
a. Inaltimea coloanei de apa Atentie la pernele de

Test hidraulic aer sau la caile de
b. Etansarea (exceptand zonele
(test de evacuare ale aerului
verificate deja cu aer comprimat)
rezistenta) in timpul introducerii
c. Deformatii ale peretilor apei.
3.3. Suporti de schela si ocheti de ridicare
(1) Suportii de schela si ochetii de ridicare utilizati la montajul blocurilor

pot fi lasati pe pozitie acolo unde acestia nu deranjeaza functionarea
navei.
Totusi, se vor demonta in urmatoarele cazuri:
a. Pe partile vizibile ale navei, unde deranjeaza ca aspect
b. Pe caile de acces, unde pot constitui un pericol pentru echipaj
c. Alte zone considerate de proiectant ca fiind supuse unor solicitari
mari
(2) Indepartarea ochetilor de pe punti se face prin taiere manuala urmata
de polizare, pentru a preveni deteriorarea vopselei de sub punte.
Detalii sunt date in Partea a-III-a a Standardului Calitatii, paragraful

8.2., “Dispunerea ochetilor de ridicare si a elementelor de schela”.
3.4. Decupari tehnologice
(1) Cand sunt necesare decupari tehnologice in tablele bordajului,

puntilor, peretilor si DF pentru acces sau ventilatie in timpul lucrului
acestea se vor executa in conformitate cu practica santierului.
(2) Marimea deschiderilor si metoda de obturare sunt date in Partea a III-a

a Standardului Calitatii, paragraful 9, “Insertii”.
4. PROCESUL DE SUDARE 7 din 31
4.1. Generalitati
(1) Sudarea este o operatiune tehnologica importanta care conditioneaza

rezistenta navei, motiv pentru care trebuie controlata cu mare atentie,
in concordanta cu procedura de sudare si cu parametrii specifici de
sudare si metodele de reparare a rosturilor (luft-urilor) care depasesc
limitele admisibile.
(2) Cand o noua procedura de sudare este necesar a fi aplicata, aceasta va

fi aprobata in prealabil de Societatea de Clasificare.
4.2. Pregatirea inainte de sudare
(1) Componentele care urmeaza a fi sudate sunt potrivite cu grija.

Pregatirea muchiilor elementelor de imbinat, unghiul de sanfrenare,
alinierea elementelor se controleaza in concordanta cu valorile
specificate in Partea a III-a a acestui standard.
(2) Elementele de imbinat vor fi curate, fara urme de grasimi, vopsea, apa
sau rugina excesiva.
(3) Sudura de prindere in puncte se executa dupa terminarea pregatirii

pentru sudare.
4.3. Sudura
(1) Dupa confirmarea pregatirilor mentionate, sudura este executata in

concordanta cu prevederile procedurii de sudare, pentru a minimiza
deformatiile si tensiunile remanente.
(2) Electrozii, sirma, metoda de sudare, conditiile de sudare sunt in

concordanta cu “Specificatia Procedurii de Sudare” si cerintele
Societatii de Clasificare.
(3) Dupa finalizarea sudurii, daca este necesar, cordonul de sudura este
protejat impotriva coroziunii prin vopsire cu grund pasivant.
4.4. Inspectia sudurii
Calitatea sudurii este verificata prin urmatoarele inspectii:

(1) Inspectia vizuala
(a) Inspectia vizuala este executata de-a lungul intregului cordon de
sudura. Orice defect identificat este marcat pe bloc si remediat
prin metode adecvate.
4. PROCESUL DE SUDARE 8 din 31
(b) Calibrul sudurii de colt se verifica prin sondaj.

(2) Examinarea nedistructiva
(a) Imbinarile sudate ale elementelor de rezistenta, tablele puntii,
fundului si ale bordajului, sunt testate prin examinare
radiografica sau ultrason, in concordanta cu planul de control
nedistructiv, aprobat de Societatea de Clasificare.
(b) Pentru detectarea defectelor de suprafata se utilizeaza metoda de
examinare cu particule magnetice sau lichide penetrante.
4.5. Puncte principale de verificare
a. Dimensiunea si forma pregatirii marginilor
b. Alinierea (corespondenta) componentelor de sudat
c. Lucrari de prevenire a deformatiilor (rigidizari)
d. Valoarea temperaturii de preincalzire (daca este cazul)
e. Compatibilitatea materialelor de sudura
f. Calificarea sudorilor
g. Dimensiunea rostului inainte de sudare
h. Calibrul sudurii de colt /cateta cordonului de sudura pentru sudura cu

patrundere sau cu patrundere partiala.
i. Uniformitatea cordonului si intervalele de dispunere la sudura

intermitenta
j. Defecte de suprafata ale cordonului de sudura (fisuri, arsuri

marginale, cratere, etc.)
k. Zgura, porozitati, incluziuni
l. Inchiderile de contur ca de ex. la virfurile brachetilor
m. Pozitia gaurilor de scurgere si de oprire a apei.
n. Alte puncte necesare

5. LUCRARI DE TUBULATURA 9 din 31
5.1. Indoirea tevilor
(1) In general, indoirea tevilor feroase sau neferoase se face la rece pe

masini de indoit cu raze de 2 ÷ 3 ori diametrul exterior al tevii si la
cald pe masini de indoit cu raze de 2,5 ÷ 3 ori diametrul exterior al
tevii.
(2) Elipticitatea si cutele rezultate in urma indoirii se incadreaza in norma

standard de calitate prezentata in Partea a III-a, Par. 16.2.
(3) In cazul in care coturile sus mentionate nu se pot folosi datorita

motivelor de mai jos, se utilizeaza coturi din comert:
a) Cand capacitatea masinii de indoit este insuficienta
b) Cand este necesara o raza de indoire nestandardizata pentru a

realiza montajul
(4) Daca folosirea coturilor din comert este dificila, se folosesc coturi din
felii sudate cu raza de indoire egala aproximativ cu diametrul
nominal. Totusi, aceasta metoda se foloseste numai la instalatiile de
joasa presiune si la tevi cu diametre mari, de exemplu instalatia de evacuare
gaze, apa de mare, evacuare aburi, etc.
(5) Pentru realizarea centrajului tevilor la nava se poate folosi, in cazuri

limita, procesul de incalzire.
5.2. Finisarea cordoanelor de sudura dupa confectia

tubulaturilor
Gradul de finisare la interior a cordoanelor de sudura variaza in functie de

sistemul din care fac parte tubulaturile si corespunde specificatiei de mai
jos:
< GRAD A >
(1) Cordoanele de sudura interioare vor fi netede, iar stropii de sudura si

zgura se indeparteaza.
(2) Acest grad se aplica tubulaturilor sistemelor de ungere, hidraulice,

alimentare combustibil dupa al 2-lea filtru al M.P., abur turbine si
pentru trasee captusite cu plastic sau cauciuc sintetic.
< GRAD B >
(1) Stropii de sudura si zgura se indeparteaza, iar cordoanele interioare se

curata.
(2) Acest grad se aplica tubulaturilor sistemelor de actionare cu abur,

evacuare gaze turbine, serviciu combustibil, apa potabila, racire
injectoare, alimentare cu apa caldarine, abur condensat, racire cu apa
de mare, aer comprimat, spalare tancuri si aerisire tancuri de marfa.
< GRAD C >
(1) Cordoanele de sudura interioare se pot lasa nefinisate.
(2) Acest grad se aplica tuturor celorlalte sisteme de tubulaturi ce nu sunt

specificate la G RAD A si G RAD B si instalatiilor deschise (scurgeri,
prea plin, aerisiri si purjari caldarine).
5.3. Montajul flanselor in atelier
Cand teava se monteaza in flansa, se verifica introducerea tevii astfel

incit cordonul de sudura sa nu depaseasca fata flansei. In general, fata
flansei nu se finiseaza prin polizare, dar stropii de sudura si zgura se
indeparteaza.
5.4. Imbinari tubulatura
In general, capetele libere ale tronsoanelor de tubulaturi se protejeaza prin

acoperire cu folie de plastic, fixata cu banda adeziva, prin montajul unor
capace de plastic, sau alta metoda, pana la finalizarea instalatiei.
Se folosesc urmatoarele tipuri de imbinari ale tevilor:
5.4.1. Imbinari prin mansonare si sudura cap la cap
(1) De obicei, imbinarile prin mansonare sau sudura cap la cap se folosesc
pentru imbinari nedemontabile, in cazul cand specificatia nu prevede
alte tipuri. Se folosesc in spatii ca tancuri, magazii marfa, coferdam,
spatii goale, conducte, spatii de depozitare (magazii), spatii de locuit,
deschideri etc.
(2) Imbinarile cap la cap sudate se pot aplica si la coturile din comert si
T-uri.
5.4.2 Imbinari prin flanse, mufe si alte imbinari demontabile
(1) Imbinarea prin flanse sau alte tipuri demontabile se foloseste in CM,
CP, compartimentul masina carmei, alte spatii destinate agregatelor si
pe puntile libere pentru a face posibila demontarea tevilor oricand e
nevoie.
(2) Flansile sau cuplarile filetate se folosesc la imbinarea partilor cu
celelalte fitinguri, masini si echipamente pentru a face posibila revizia
sau intretinerea.
5.4.3. Imbinarile tevilor neferoase
Se folosesc tipuri asemanatoare celor indicate pentru tevile feroase.

Totusi imbinarile tevilor din plastic trebuie sa respecte cerintele
Societatii de Clasa sau alte cerinte din specificatie.
5.4.4. Garnituri
In sistemele de tubulaturi se folosesc, in general, garnituri universale

rezistente la temperaturi si produse petroliere (nu se folosesc
materiale din azbest).
5.5. Tronsoane de ajustare
(1) In general, tronsoanele de ajustare se folosesc la cuplarea sistemului

de tevi cu echipamentul, sau cu tubulaturile deja montate intre
blocsectiile navei. Flansele de pe tronsoanele de ajustare se sudeaza la
bordul navei. In general tronsoanele de ajustare se potrivesc la nava si
se zincheaza dupa sudura definitiva.
(2) Flansa tevii de ajustare poate fi inclinata pentru a se realiza
paralelismul fetei flansilor care se cupleaza.
(3) Pentru corectarea alinierii tevii de ajustare se poate folosi procesul de
incalzire in puncte in timpul potrivirii la pozitie. Totusi, aceasta
metoda nu se poate aplica tevilor hidraulice sau de ungere.
5.6. Acoperiri galvanice
(1) In general, protectia se realizeaza printr-un proces de zincare la cald.

Galvanizarea pieselor se realizeaza dupa confectie. Totusi, in timpul
montajului folosirea sudurii este inevitabila si suprafata exterioara a partilor
deteriorate se acopera cu solutie bogata in zinc de mare puritate, ca in
urmatoarele cazuri:
a) Imbinari cu mufe sudate sau mansoane sudate la nava (nu se sudeaza

la interior)
b) Flansi intermediare ale tronsoanelor de ajustare, montate la nava
c) Sudarea la nava a pieselor de fixare, pe tevile galvanizate dupa
ajustarea la nava (exceptind sistemele cu apa de mare)
d) Imbinare prin flanse, ajustate la bord (exceptand sistemele cu apa
de mare)
(2) In cazul sudarii pe teava a flansei ce se ajusteaza la nava, suprafata
interioara a tevii afectate de sudura se protejeaza cu vopsea epoxi in
locul solutiei de zinc, pentru o mai buna rezistenta la coroziune.
5.7. Decaparea cu acid si uleiere
(1) Dupa confectie, urmatoarele tevi din otel se decapeaza si se protejeaza

prin uleiere inainte de montaj; tevile se sufla cu aer comprimat si se
usuca pentru prevenirea ruginirii:
a) Tevi din instalatiile de ungere (exceptind scurgerile si aerisirile)
b) Tevi din instalatiile de combustibil MP, DG, caldarina etc.
c) Tevi din instalatiile cu ulei hidraulic
Tevile din otel pe care se aplica cauciucarea sau alta izolatie
rezistenta la coroziune, se vor sabla in loc de a se decapa cu acid,
inainte de a se izola.
(2) Dupa decaparea tevilor de otel cu acid se aplica un tratament de
neutralizare cu fosfat , exceptie facand tevile ce vor fi galvanizate sau
cauciucate.
(3) Flansile expuse ale instalatiilor montate la bord si nefinalizate, se vor
proteja (dopuri sau flansi oarbe); dupa curatarea tevilor se vor lua
masuri de protejare a capetelor libere ale acestora.
5.8. Suruburile imbinarilor cu flansa
(1) In cazul imbinarilor cu flanse se folosesc suruburi si piulite

hexagonale din otel galvanizat.
In tancurile de combustibil si ulei se folosesc suruburi si piulite
negalvanizate.
(2) Dupa stringere, lungimea filetului surubului ce iese din piulita este
intre 0 si ½ din diametrul surubului.
5.9. Suporti teava
(1) In general, suportii din otel si cei de tip U se monteaza pe traseele de

tevi la intervale potrivite pentru a le asigura impotriva vibratiilor.
Tevile neferoase se izoleaza de suporti cu placute de alama, cupru sau
plumb, plastic sau cauciuc sintetic.
(2) Dupa stringere, lungimea filetului boltului tip-U care iese din piulita
este intre 0 si 1 ori diametrul boltului.
5.10. Testul hidrostatic/etansare al tubulaturilor
(1) Dupa finalizare, sistemele de tubulaturi se testeaza hidrostatic sau

etans conform cerintelor specificate, pentru verificarea rezistentei
si/sau a etanseitatii.
5.11. Teste nedistructive pentru imbinari sudate
(1) Urmatoarele teste nedistructive se pot aplica imbinarilor sudate,

conform cerintelor Societatii de Clasificare sau a altor organisme
acceptate si recunoscute:
a) Examinare radiografica
b) Examinare cu particule magnetice
c) Test ultrasonic
d) Test cu lichide penetrante
5.12. Agregat Aer Conditionat si Refrigerare
Dupa instalarea tubulaturii de refrigerare se va efectua testul de

presiune si vaccum in conformitate cu urmatoarele conditii:
(1) Testul de presiune
Tubulatura in Caderea de presiune
functie de Presiunea de testare Durata Test
admisa
presiunea de (kg/cm 2 . G) (Ore)
lucru (kg/cm 2 . G)
Tubulatura de
22
inalta presiune Mai mica decat
4
Tubulatura de 0.35
15
joasa presiune
Caderea de presiune finala se va calcula astfel:

P 0 – P(T 0 /T) ≤ 0.35 (kg/cm 2 . G)
T 0 : Temperatura initiala T : Temperatura finala

P 0 : Presiunea initiala P : Presiunea finala
(2) Vacuum Test

Caderea de presiune
Presiune Vacuum Durata Test
admisa
(mmHg) (Ore)
(mmHg)
Mai mica decat
740 12
1
5.13. Impamantarea
Pentru urmatoarele instalatii, garnitura de cuplare a flanselor si zona de

legatura dintre teava si structura de corp trebuie legate la masa cu
papuci, sirma sau platbanda.
Metoda de legare la masa se aplica conform practicilor de proiectare.

a) Instalatia de marfa
b) Instalatia de gaz inert
c) Instalatia de curatare tancuri
d) Instalatia de abur
e) Trasee cabluri electrice principale
f) Instalatia de combustibil
5.14. Spalarea/curatirea instalatiilor de tubulaturi
(1) Urmatoarele sisteme de tubulaturi se spala/curata dupa finalizarea

executiei instalatiei la bordul navei.
(2) Pentru circulatia cu ulei, filtrele se prevad cu site si magneti

tehnologici.
(3) Spalarea este terminata cand filtrele se mentin curate timp de peste
2 ore de circulatie.
Metoda de
Tubulatura Instalatiile
circulatie/spalare
Ungere M.P. Circulatie cu ulei
Ungere cilindrii M.P. Suflare cu aer comprimat
Ungere D.G., T.G. Suflare cu aer comprimat

Ungere ulei
Transfer ulei
Ulei separatoare Suflare cu aer comprimat
Ungere tub etambou
Ambarcare/umplere ulei Suflare cu aer comprimat
Aer pornire M.P., D.G.

Aer comprimat Suflare cu aer comprimat
Aer control, comanda
Comanda masina carmei
Circulatie cu ulei
si echipamente de punte
Actionare de la distanta
Circulatie cu ulei
valvule - magistrala
Ulei hidraulic Actionare de la distanta
Suflare cu azot
valvule - ramificatii
Circulatie cu ulei
Thruster *Traseele scurte se pot
sufla cu aer comprimat
Alimentare abur pentru
Abur Suflare cu abur
mecanisme
6. ETAPE DE SATURARE 16 din 31
6.1. Saturarea in timpul asamblarii blocurilor
Operatiile de saturare a blocurilor ca montajul tevilor, suportilor,

conductelor, traseelor de cabluri electrice, postamentilor, mainilor curente
si a treptelor etc. se realizeaza in volum cit mai mare in timpul asamblarii
blocurilor.
6.2. Saturarea in timpul cuplarii blocurilor
In general, montajul echipamentelor mecanice si electrice, etc. se

realizeaza in paralel cu lucrarile de corp de premontaj si/sau montaj in
doc a corpului navei.
6.3. Asamblarea echipamentelor
(1) Echipamentele auxiliare cu functii similare sau montate alaturat se

asambleaza in atelier in module formate din postamenti, tubulaturi,
valvule, echipamente electrice, etc.
(2) Fiecare modul se monteaza in stadiul de asamblare bloc sau in stadiul

de premontaj. Dupa montajul acestor module la nava, centrajul
agregatelor se verifica si se corecteaza, daca e necesar, prin montarea
de laine.
6.4. Montajul saturarilor in suprastructura si rufuri
(1) Montajul catargelor, bastoanelor, tevilor, conductelor, panourilor,

paiolurilor, plafoanelor, cablurilor etc. se executa in stadiul de
asamblare al corpului, intr-un volum cat mai mare.
(2) Corelat cu lucrarile de saturare, se executa si testele hidrostatice sau

de etansare cu apa ale tubulaturilor, pe fiecare blocsectie, apoi
cuplarile se verifica la bord dupa finalizarea intregului sistem.
6.5. Galvanizarea saturarilor
Suprafetele galvanizate trebuie sa fie practic netede si fara defecte

evidente ca de exemplu zone neacoperite.
Nota: Portiunile deteriorate prin taiere sau sudare se acopera in

general cu o solutie bogata in zinc.
7. MONTAJ AGREGATE 17 din 31
7.1. Linii axiale - elice
7.1.1 Pre-vizare si prelucrare tub etambou
(1) Conditii de pre-vizare
a) Pre-vizarea se executa dupa asamblarea si sudarea sectiei tubului

etambou cu blocul Compartimentului Masini la nivel de dublufund
(Fig. 1).
b) Pre-vizarea se executa in zona de premontaj sau in doc.
1 0 A B lo c k
Bloc tub
etambou
Fig. 1. Conditii de pre-vizare
(2) Procedura de pre-vizare si prelucrare tub etambou
a) Dupa ce conditiile mentionate mai sus sunt indeplinite, pre-vizarea

se poate executa.
b) Fixarea vizorilor intre tubul etambou si M.P. (Fig. 2).
c) Masurarea si marcarea pe D.F. a lungimilor liniei de arbori si
dimensiunilor batiului M.P. in concordanta cu documentatia de
executie.
d) Prelucrarea tubului etambou in zona Pp si Pv.
e) Inaintea strunjirii frontale a fetelor tubului etambou, se verifica
centrul strunjirii finale cu marcajele de referinta pe ambele fete
inainte de prelucrare.
f) Se masoara diametrul interior a tubului etambou dupa prelucrare si
se monteaza bucsele care au fost prelucrate la exterior in functie de
masuratorile interioare ale tubului etambou.
E: SursaE:de
lighting box
lumina
A B C D E
Fig. 2. Pre-vizare
7.1.2. Prelucrarea pintenului si a tubului etambreu in faza de

pre-montaj
CAZUL 1
(1) Conditii de aplicabilitate
Se aplica in cazul cand blocul tubului etambreu este asamblat cu

blocul in care se monteaza masina cirmei pentru a realiza un
superbloc, in faza de premontaj.
Strunjirea poate incepe dupa terminarea sudurii tablelor de bordaj si

a structurii interne.
(2) Procedura
a) Dupa realizarea conditiei sus mentionate, se pregateste vizarea.
b) Se monteaza struna vertical de pe puntea masinii cirmei prin

centrul butucurilor tubului etambreu/pintenului si se masoara
excentricitatile butucurilor superior si inferior.
c) Se marcheaza pe platforma centrul de referinta pentru prelucrarea

butucurilor.
d) Introducerea bucselor prin racire cu gheata uscata sau azot lichid

dupa prelucrarea lor exterioara conform cu diametrul interior al
butucurilor.
P. Mas. Carmei “A ”
“B ”
“C”
Fig. 3. Prelucrare tub etambreu-pinten

CAZUL 2
Acest caz se aplica cind partea turnata a pintenului cirmei se

asambleaza si se sudeaza cu blocul de deasupra.
(2) Procedura
a. Dupa realizarea conditiei sus-mentionate, se pregateste vizarea.
b. Postamentul masinii de prelucrat se instaleaza in partea superioara

a pintenului.
c. Se instaleaza sirma pentru vizare perpendicular din postamentul

masinii de prelucrat prin centrele lagarelor superior si inferior a
pintenului cirmei.
d. Masurarea si inregistrarea verticalitatii pintenului cirmei si a

excentricitatii lagarelor superior si inferior.
e. Prelucrarea lagarelor pintenului si masurarea diametrelor

interioare.
Fig. 4. Prelucrarea lagarelor pintenului
Dupa cuplarea blocului pintenului cu blocul ce contine puntea de

montaj a masinii cirmei, se realizeaza vizarea finala pentru masurarea
perpendicularitatii pintenului si a excentricitatii lagarelor fata de axa
perpendiculara.
Bucsele se prelucreaza conform excentricitatii masurate in lagarele

pintenului si se monteaza in lagare prin racire cu gheata uscata sau
azot lichid.
CAZUL 3
Acest caz se aplica cind prelucrarea pintenului cirmei se executa in

atelier, inantea asamblarii blocului.
(2) Procedura
a. Dupa ce blocul pintenului cirmei este montat si sudat complet de

blocul ce contine puntea masinii cirmei, se realizeaza vizarea
finala in faza de dock.
b. Montajul sirmei de vizare.
c. Masurarea dimensiunilor si a excentricitatii lagarelor pintenului.
d. Prelucrarea bucselor conform cu excentricitatea lagarelor.
e. Montajul bucselor prin racire cu ghiata uscata sau azot lichid.
7.1.3. Vizarea finala
(1) Conditii pentru vizarea finala
Vizarea finala se va executa dupa ce blocul pintenului, blocul C.M. si

blocul compartimentului masinii carmei sunt asamblate, sudate si toata
structura interioara este sudata (Fig. 5).
P.P.
P. Masina Carma
Fig. 5. Conditia vizarii finale
(2) Procedura vizarii finale

a) Dupa indeplinirea conditiilor mentionate se efectueaza vizarea finala.
b) Montarea unei strune pe directia centrului axului, de la centrul bucsei
prova spre pupa, dupa marcajele de la pre-vizare (Fig. 6).
c) Montarea unui fir cu plumb din centrul tubului etambreu si masurarea
devierilor fata de linia de arbori (Fig. 6).
d) Masurarea dimensiunilor bucselor pintenului carmei si inaltimea pina la

puntea masinii carmei.
e) Prelucrarea locaselor pintenului si masurarea diametrelor interioare (in
unele cazuri, prelucrarea si masuratorile locaselor bucselor pintenului
sunt finalizate in fazele de premontaj).
f) Masuratorile dimensiunilor ax carma, bucse bolt si ax carma si a
locaselor prelucrate la pozitie se fac in aceleasi conditii de temperatura,
iar bucsele boltului se monteaza prin racire cu gheata sau azot lichid
P. P.
P. Masina Carma D
E
F M/P
A B C
Fig. 6. Vizarea finala
7.1.4. Montarea bucsei tubului etambou
CAZUL 1 - Montajul prin presare
(1) Presarea bucsei (bucselor prova-pupa) se efectueaza folosind cilindrii

hidraulici.
a b
Etambou
Cilindru
hidraulic
Bucsa pupa Bucsa prova
(2) Forta de presare a bucsei se va masura si inregistra in timpul

efectuarii montajului pe toata lungimea de presare. Forta necesara
pentru presarea bucsei este calculata prin proiect si este specifica
fiecarui tip de nava.
(3) Practic masuratorile si inregistrarea fortei de presare se fac pe distanta

ramasa pana la terminarea fixarii de 100 mm pentru bucsa prova,
respectiv 250 mm pentru bucsa pupa.
(4) Forta de presare se aplica conform diagramelor:

Bucsa pupa Bucsa prova
120
Forta de presare [tone]
100
(1 tona = 9.8kN)
Forta de presare [tone]

(1 tona = 9.8kN)
80 80
60 60
40 40
20 20
200 400 600 800 1000 200 400 600 800 1000
Diametru Arbore [mm] Diametru Arbore [mm]
Nota: Diagramele se considera ca referinta, de baza luindu-se

calculele navei.
CAZUL 2 - Montajul prin racire
In cazul bucselor din rasini, acestea se monteaza in tubul etambou prin

racire cu azot lichid.
7.1.5. Conditiile de contact intre conul arborelui port elica si

elice.
(1) Controlul suprafetei de contact dupa asamblarea arborelui port elice

cu elica se face prin acoperirea conului arborelui cu o pasta albastra
sau rosie.
(2) In cazul montajului elicei cu pana, dupa fixarea penei in canalul
axului, se verifica suprafata de contact a canalului din conul axului.
(3) Suprafata de contact trebuie sa fie mai mare sau egala cu 70% din
suprafata teoretica de contact.
7.1.6. Montarea elicei
Distanta pe care elicea este presata pe conul arborelui este stabilita in

functie de temperaturile conului elicei si a conului arborelui in timpul
montajului.
7.1.7. Stringerea piulitei elicei
Momentul de stringere al piulitei elicei este dat informativ de

diagrama si este calculat pentru fiecare tip de nava.
Momentul de strangere a piulitei

Momentul de strangere a piulitei [Tm]
14
(1 Tm = 9.8 kNm)
12
10
8
6
4
2
200 400 600 800 1000
Diametrul arborelui port-elice [mm]
7.1.8. Controlul sistemului de etansare
(1) Verificarea sistemului de etansare se face in conditii statice sau cu

virarea arborelui port elica, in conditiile in care instalatia de ungere
este finalizata si uleiul introdus in tancul gravitational la nivelul
corespunzator navei la plina incarcare. Nivelul uleiului trebuie sa se
mentina min. 4 ore.
(2) Controlul etanseitatii sistemului de etansare se verifica dupa
desfacerea dopurilor inferioare de inspectie a sistemului.
7.1.9. Montajul axului
(1) Motorul principal si lagarele intermediare ale axului se monteaza

provizoriu, apoi axul se fixeaza cu valoarea de compensare decisa de
proiect.
(2) Dupa ajustare, axul se cupleaza cu bolturile de cuplare.
(3) Bolturile calibrate de cuplare se monteaza prin racire cu gheata, azot
lichid sau alte metode ca de ex. baterea cu ciocanul si folosirea preselor
hidraulice (forta de impingere 3 ~ 20 tone).
(4) Dupa stringerea bolturilor de cuplare, fiecare lagar al axului se ridica cu
presa conform desenului, pentru a verifica daca forta este in limitele
acceptabile.
7.1.10. Cuplarea axelor
(1) Verificarea centrajului axului portelice si al axului intermediar.

(2) Dupa centrarea ambelor capete, se masoara jocurile in patru pozitii –
sus, jos, Bb, Tb – intre axul portelice si axul intermediar.
Diferenta dintre ele trebuie sa fie sub 0,05 mm si fiecare joc nu trebuie
sa depaseasca 1% din diametrul axului.
7.2. Motorul principal si echipamentele anexe
7.2.1. Postament MP
(1) Marcarea pozitiei MP pe postament dupa pre-vizare.

(2) Decuparea gaurilor MP pe postament.
(3) Montarea si sudarea opritorilor laterali.
(4) Curatarea postamentului si conservarea impotriva ruginii.
(5) Montarea si fixarea MP.
7.2.2. Stringerea cu buloane a placii de baza
Stringerea hidraulica a bolturilor de fixare si a bolturilor lainelor de

capat se face conform planului postamentului MP.
7.2.3. Montajul MP
(1) Stratificarea lainelor se verifica prin ciocanire pentru confirmarea

conditiilor de montaj a lainelor si a buloanelor.
Jocul lainelor se verifica cu sonda de 0,04 mm care nu trebuie sa intre
mai mult de 10 mm in orice punct.
(2) Se masoara si se inregistreaza deflexia arborelui cotit al MP care se
invirte cu volanta in directia specificata de fabricantul MP.
(3) In cazul lainelor din rasina epoxidica, duritatea se verifica in
concordanta cu recomandarile fabricantului rasinei.
7.2.4. Montajul Reductorului
(1) Dupa verificarea conditiilor de contact ale pinioanelor reductorului

conform documentatiei de instalare se vor ajusta si monta lainele.
(2) Toate bolturile reductorului se fixeaza, se strang si se verifica din nou
conditiile de contact ale pinioanelor.
7.3. Caldarina cu arzator
(1) Daca caldarina cu arzator este asamblata la producator, presa

hidraulica se efectueaza tot la producator in conformitate cu regulile
Societatii de Clasificare. Presa hidraulica pentru caldarina cu arzator
nu se executata la bord exceptand cazul in care presarea nu a fost
realizata la producator dintr-un motiv oarecare.
(2) Daca este necesar, in atelier, se indeparteaza uleiul, grasimile,
vopseaua sau depunerile alcaline cu o solutie de soda incalzita.
7.4. Masini auxiliare
7.4.1. Diesel generator
(1) Se verifica conditiile de montare a lainelor si de stringere a bolturilor.

(2) In cazul aplicarii rasinii epoxidice, duritatea este verificata in raport
cu valorile recomandate de fabricant.
(3) Se masoara deflexia arborelui cotit pentru a verifica incadrarea in
limitele admise, recomandate de fabricantul motorului.
(4) Se verifica curatenia carterului (inexistenta substantelor straine),
inainte de umplerea sistemului de ungere. Nu este necesara
indepartarea stratului protector aplicat de fabricant impotriva ruginei.
7.4.2. Turbo Generator
(1) Centrajul se va face in concordanta cu recomandarile fabricantului.

In cazul fixarii pe trei puncte a ansamblului generator – turbina, se
verifica numai contactul pinioanelor reductorului.
(2) Se verifica conditiile de fixare a lainelor si de strangere a bolturilor de
fixare.
(3) Dupa probele de mare, se verifica vizual conditiile de contact ale

pinioanelor reductorului, prin vizor.
7.4.3. Pompe de marfa si pompe de balast actionate cu

turbine
(1) Sunt controlate conditiile de montare a lainelor si conditia de

strangere a buloanelor.
(2) Centrarea cuplelor este verificata prin folosirea unui ax tehnologic sau
a unui model. Limitele permise ale centrajului sunt:
• Pentru montajul orizontal:
- 0,5 mm pentru deplasare si 0,25 mm pentru frangere
• Pentru montajul vertical:
- 1 mm pentru deplasare si 0,5 mm pentru frangere
Limita admisibila recomandata de producator prevaleaza.
7.4.4. Centrajul axului turbinei conducatoare si a motoarelor

auxiliare conducatoare
Limita admisibila a centrajului este aratata in Partea III a Standardului

Calitatii paragraful 15.1 “Mecanisme Auxiliare”.
7.4.5. Instalarea mecanismelor auxiliare
Conditiile de instalare ale mecanismelor auxiliare sunt verificate dupa

cum urmeaza:
(1) Gradul “A” Mecanisme auxiliare

Strangerea lainelor se verifica prin ciocanire dupa strangerea
bolturilor si confirmarea ca lera de 0,04 mm nu intra mai mult de 10
mm.
Va fi verificat numarul petelor de contact.
• Gradul “A”: Diesel generatoare, masina carmei, turbine auxiliare,
lagare, module tevi.
(2) Gradul “B” Mecanisme auxiliare
Dupa stringerea bolturilor, stringerea lainelor se verifica prin
ciocanire.
• Gradul “B”: Pompe, DG avarie, echipamente frigorifice si alte

masini auxiliare rotative.
(3) Gradul “C” Mecanisme auxiliare

Dupa stringerea bolturilor, stringerea lainelor se verifica prin
ciocanire.
Daca echipamentele si postamentii se asambleaza in atelier,

verificarea se face in atelier.
• Gradul “C”: Filtre, incalzitoare, racitoare, aparate electrice si alte

echipamente auxiliare statice, caldarine recuperatoare
si tancuri nestructurale.
7.5. Revizii dupa probele de mare
Dupa terminarea probelor de mare se face revizia MP prin demontarea

unui cilindru, pentru a verifica starea corespunzatoare a principalelor
componente.
Urmatoarele parti principale sunt investigate cu o atentie deosebita:
(1) Completul pistonului
(2) Lagar si buton cap cruce
(3) Lagare si butoni de biela si de pat
(4) Cuzinetii superior si inferior ai lagarului principal

8. MONTAJ SATURARI ELECTRICE 28 din 31
8.1. Generalitati
(1) In general, traseele de cabluri nu se pozitioneaza sub sau pe izolatiile

termice (exemplu in magazii frigorifice) dar pot trece prin astfel de
izolatii.
(2) Cablurile electrice se vor instala la distanta fata de sursele importante

de caldura cum ar fi caldarine, tancuri de ulei incalzite, tubulaturi
aburi, evacuari gaze sau alte sisteme incalzite, in afara de cazul cand
se asigura ca tipul izolatiei si valoarea curentului sunt adecvate
temperaturii din spatiul respectiv.
(3) In cazul in care cablurile cu protectie intrinseca trec printr-o decupare
din structura de corp impreuna cu alte tipuri de cabluri, cablurile cu
protectie intrinseca se vor separa conform cerintelor regulilor.
(se vor distanta la cel putin 50 mm)
8.2. Indoirea cablurilor
Raza interioara de indoire a cablurilor care fac subiectul unor solicitari la

intindere nu trebuie sa fie mai mica decit cerintele regulilor.
(Min. 6D, 15D in cazul cablurilor de inalta tensiune)
8.3. Distanta dintre puncte de fixare
- In cazul traseelor verticale, punctele de fixare a cablurilor vor fi

prevazute la 300 mm distanta.
- In cazul traseelor orizontale, punctele de fixare a cablurilor vor fi

prevazute la 600 mm distanta.
8.4. Conectarea conductoarelor de impamantare
(1) Generalitati
a) Toate partile metalice expuse, prin care nu circula curent, ale

masinilor electrice sau echipamentelor, trebuie sa fie impamantate
cu exceptia cazurilor in care masina electrica sau echipamentul este
alimentat la o tensiune ce nu depaseste 50V cc/ca, sau cu exceptia
celor mentionate astfel de societatea de clasificare.
b) Mantaua si tresa cablurilor electrice trebuie sa fie continua din

punct de vedere electric si trebuie sa fie impamantata.
8. MONTAJ SATURARI ELECTRICE 29 din 31
c) Armaturile metalice instalate direct pe corp sau pe elemente

metalice sudate de corpul navei vor fi continuu impamantate prin
contact metalic cu structura cu ajutorul mijloacelor de fixare
specifice in vederea obtinerii unui contact sigur.
(2) Impamantarea mantalelor metalice a cablurilor
a) Cablurile cu tresa metalica se vor impamanta la ambele capete cu

exceptia celor din circuitele ramificatiei finale care se
impamanteaza numai la partea de alimentare.
b) Capacele metalice ale echipamentelor electronice de comunicare,

intrumente si circuite cu protectie intrinseca se vor impamanta
doar la un singur capat. Dar, circuitele cu protectie intrinseca
trebuie sa fie in conformitate cu certificarea indicata.
c) Invelisul metalic al cablurilor instalate in zone sau spatii

periculoase trebuie sa fie efectiv impamantate cel putin la ambele
capete.
8.5. Tubulaturi protectie cabluri
(1) Suma totala a sectiunii cablurilor, luind in considerare diametrul

exterior, nu trebuie sa depaseasca 40% din sectiunea la interior a tevii
de protectie.
Aceasta nu se aplica la tubulatura de protectie pentru un singur cablu.
(2) Posibilitatea de compresie/extensie trebuie sa fie cel putin ± 10 mm

pentru fiecare 10 m sector de lungime de la punctul fix.
9. PROCESUL DE VOPSIRE 30 din 31
9.1. Generalitati
(1) Lucrarile de vopsitorie se efectueaza in baza standardului Societatii

QISSP (Standardul Calitatii si a Inspectiei pentru Vopsitorie Nave) si
a recomandarilor fabricii producatoare a vopselei.
Lucrarile de vopsitorie sunt puse de acord si cu programul de

fabricatie al santierului pentru realizarea in bune conditii a
constructiei.
(2) Toate lucrarile de vopsitorie sunt inspectate in concordanta cu

Specificatia de Vopsitorie, desene si QISSP.
9.2. Pregatirea suprafetelor
Detalii ale standardului de indepartare a ruginii si de curatire a suprafetei

sunt prezentate in QISSP (Capitol 1 “ Standardul Calitatii si a Inspectiei
pentru Pregatirea Suprafetei”).
9.3. Remedierea pasivarii in faza de asamblare in atelier
Suprafetele pasivate, arse in urma sudurii in atelier se curata mecanic

conform QISSP DPt 2 ~ 3 (Standardului Suedez St 2-3) si imediat se
pasivizeaza cu pasivant Zinc Epoxy, de grosime aprox. 30 microni,
pelicula uscata.
9.4. Vopsirea blocurilor navei
(1) Dupa finalizarea lucrarilor de constructie a blocului, acesta se

vopseste. Daca lucrarile de pregatire a suprafetei blocului au fost
partial executate si nu sunt terminate, vopsirea se poate realiza pe
suprafetele curatate numai daca nu a aparut rugina.
(2) Lucrarile de saturare a blocului se executa inainte sau dupa vopsire,

conform programului de fabricatie.
9.5. Remedierea defectelor minore
(1) Defectele minore sau deteriorarile, neobservate in timpul inspectiei

blocului dar descoperite dupa pregatirea suprafetei (sablare,etc.) se
corecteaza prin sudura, debavurare si/sau polizare inainte de vopsire.
(2) Lucrarile de remediere a vopsitoriei se realizeaza conform practicii

Santierului si normelor de inspectie.
9. PROCESUL DE VOPSIRE 31 din 31
9.6. Pregatirea marginilor libere si a cordoanelor de sudura
Marginile libere ale osaturii debitate oxigaz si cordoanele de sudura

neregulate aflate in zone expuse coroziunii (de exemplu tancuri de balast
si de apa dulce) sunt tratate conform practicii Santierului.
9.7. Grosimea stratului uscat de vopsea
Metoda de masurare, punctele si instrumentele de masurat ale peliculei de

vopsea sunt conform QISSP Capitol 2, par. 2.1. „Standard de Masurare a
Stratului de Vopsea Uscat”.
9.8. Suprafata stratului final
Aspectul stratului final este indicat in QISSP Capitol 2, par. 2.2.

„Standard de vopsire”.
9.9. Inspectiile Clientului
Lucrarile inspectate de reprezentantul Clientului sunt stipulate in QISSP

Capitol 3, „Inspectii si Control”.
Partea a II-a. PUNCTE DE INSPECTIE SI INCERCARI
CUPRINS
T ITLU P AGINA
I. Procedura generala de inspectii/incercari........... 1 din 21
1. Principalele inspectii si incercari
2. Chemarea la inspectii/incercari
3. Amanarea, anularea sau nerealizarea inspectiei
4. Inregistrari ale inspectiilor si incercarilor
5. Re-inspectii
6. Alte standarde ale calitatii
II. Puncte de inspectie si incercari
1. Partea de corp ............................................. 4 din 21
2. Saturari corp ............................................... 5 din 21
3. Mecanisme ................................................. 8 din 21
4. Tubulatura .................................................. 13 din 21
5. Instalatii electrice ........................................ 15 din 21
6. Automatizari si comanda de la distanta ........ 20 din 21
7. Vopsitorie.................................................... 21 din 21
I. PROCEDURA DE INSPECTII/INCERCARI 1 din 21
1. Principalele inspectii si incercari
(1) Inspectiile si incercarile mentionate in prezentul standard, sunt

principalele puncte de verificare ale Clientului si Societatii de
Clasificare, stabilite pe baza regulilor Societatii de Clasificare.
(2) Inspectiile si incercarile care nu sunt mentionate pot fi controlate de

reprezentantul Clientului sau inspectorul Societatii de Clasa, in timpul
procesului de productie, fara solicitarea de lucrari suplimentare sau
intreruperea procesului de productie.
(3) Programul de inspectii/teste al Santierului sta la baza realizarii

verificarilor si incercarilor. Pentru buna desfasurare a procesului de
productie, partile implicate nu vor refuza inspectia reperelor programate
de constructor chiar daca lucrari minore nu sunt terminate si pot fi
finalizate si inspectate intr-o faza ulterioara.
2. Chemarea la inspectii/incercari
(1) Santierul solicita in scris reprezentantului Clientului/Societatii de Clasificare sa

participe la programul de inspectii/incercari prin formularul “Daily Inspection
Schedule”, transmis prin e-mail sau fax.
(2) Chemarea la inspectii /incercari este anuntata astfel:
• Se va transmite pana la ora 17 a zilei anterioare pentru inspectia ce se

realizeaza de Marti pina Vineri.
• Vineri, pana la ora 15 pentru inspectia ce se realizeaza Simbata,

Duminica si Luni.
(3) Totusi, lucrarile de vopsitorie pot fi anuntate reprezentantului Clientului

in dimineata zilei inspectiei, datorita conditiilor atmosferice incerte.
(4) Daca chemarea la inspectie nu se incadreaza in programul sus mentionat

datorita unor motive, reprezentantii Clientului/Clasei vor fi anuntati
imediat ce este posibil.
(5) In cazul in care este necesara efectuarea urgenta a unei

inspectii/incercari, Santierul va anunta si discuta conditiile verificarii cu
reprezentantul Clientului/Clasei.
3. Amanarea, anularea sau nerealizarea inspectiei
(1) In orice situatie de anulare sau amanare a inspectiei/testului, este

anuntata prompt cealalta parte implicata.
(2) Daca oricare din reprezentantii Clientului sau a Societatii de Clasificare

nu se prezinta la inspectie se considera ca renunta la dreptul sau si
accepta rezultatele inspectiei realizata de reprezentantul prezent al
Societatii de Clasificare/Clientului si/sau a Santierului.
4. Inregistrari ale inspectiilor si incercarilor
(1) Santierul transmite Clientului/Societatii de Clasificare formularele de

inregistrare ale inspectiilor/incercarilor continind toate informatiile
necesare despre punctele de inspectat.
(2) Reprezentantul Clientului/Societatii de Clasificare va confirma prin

semnatura pe chemare realizarea inspectiilor/incercarilor, cu sau fara
observatii, returnind-o inspectorului Q.C. al Santierului, imediat dupa
terminarea inspectiei.
(3) Rezultatele inspectiei vor fi apreciate astfel:

a) AA :Acceptat ca atare
b) QCC :Acceptat cu observatii ce trebuie confirmate de
inspectorul Santierului
c) OWC(CLC) :Acceptat cu observatii ce trebuie verificate si
confirmate de Client (Clasa)
d) NA :Neacceptate, necesita re-inspectie
(4) Copii ale inregistrarilor principalelor inspectii si incercari, inclusiv
rezultatele probelor de cheu si mare, vor fi transmise Clientului/Clasei la
livrarea navei, conform specificatiei din contract.
5. Lucrari de remediere
(1) Observatiile rezultate in urma inspectiilor vor fi remediate conform

normelor proprii si regulilor Societatii de Clasificare.
(2) Cind este necesara, santierul va solicita re-inspectia urmand procedura

descrisa mai sus.
6. Alte standarde ale calitatii
(1) In general, celelalte standarde ale calitatii in afara celor descrise in acest
document, se refera la standardele tehnice ale D.M.H.I., mentinute
conform sistemului de control al documentelor din D.M.H.I.
(2) Pentru activitatea tehnica a D.M.H.I., standardele tehnice aplicabile
materialelor, componentelor, proiectarii, inspectiei se clasifica dupa cum
urmeaza:
a. Regula
Document ce este definit ca un standard pentru caracteristici
specifice, performante, dimensiuni cerute in realizarea unui produs, a
unei parti a produsului, a materialului brut si produselor aprovizionate
si ca un termen, abreviere, simbol, unitate, sistem in domeniul tehnic.
b. Procedura
Document ce defineste clar mijloacele eficiente si efective, metodele
si etapele realizarii proiectarii, executiei, inspectiei, testarii,
aprovizionarii si dotarii ingineresti si de fabricatie.
c. Instructiune de lucru
Document ce reprezinta o diagrama, un simbol sau un enunt, ce
standardizeaza o secventa de lucru, o metoda de lucru, o perioada
standard sau o avertizare pentru activitatile realizate la locul de
munca.
OBSERVATII
Marcarea punctelor din lista de inspectii cu semnele C, B si I are

urmatoarele semnificatii:
• C: Cu supraveghere de Clasa
• B: Cu supraveghere Beneficiar
• I : Inregistrarile testelor si incercarilor si/sau certificatele

Societatii de Clasificare solicitate de Client.
Detaliile modului de realizare a verificarilor, a probelor de cheu si mare,

sunt prezentate in proceduri specifice, pe instalatii.
Inspectiile organelor guvernamentale sau de reglementare specificate in

contract sunt programate separat.
II. PUNCTE DE INSPECTIE SI INCERCARI 4 din 21
1. Partea de Corp C B I Observatii
1.1. Inspectia structurii de corp a blocului

sub puntea principala
1.2. Inspectia structurii de corp a blocului

deasupra puntii principale
1.3. Inspectia sudurilor de premontaj
1.4. Inspectia sudurilor de montaj
1.5. Testul de etansare a tancurilor conform

“Planului de etansare tancuri”
1.6. Test de etansare sau test cu vacuum,

pentru cuplarile de montaj a partii imerse
1.7. Examinare nedistructiva a sudurilor • Planul de examinare

conform regulilor Societatii de Clasa. nedistructiva indica felul si
pozitia punctelor de control,
conform cerintelor Societatii de
Clasificare
1.8. Dimensiunile principale L × B × H in
planul diametral si cuplul maestru
1.9. Inspectia scarii de pescaj
1.10. Inspectia marcii de bord liber • Verificarea marcajului
1.11. Inspectia marcajelor pentru • Verificarea marcajului

supraveghere sub apa
(la navele la care se aplica)
1.12. Inspectia fundului pentru lansare • Verificarea inchiderii

chesonului de apa de mare, a
dopurilor de fund, etc
1.13. Proba de stabilitate si deadweight
In sectie Pe nava
2. Saturari Corp Observatii
C B I C B I
2.1. Instalatia de ancorare, legare
(1) Ancora si lant
- Probe de aruncare si tractiune
- Identificarea marcajului
(2) Stopere de lant
* • * Conf. Cerinte
- Inspectie a fabricatiei
Reguli
(3) Vinci de ancora
- Test de functionare (fara sarcina)
- Test de ancorare * In probe de mare
(4) Vinci de manevra

2.2. Capace de magazii si usi

(1) Capace magazii de marfa • Se va efectua cu
nava amarata la
- Inspectie finala cheu
- Teste de etansare (*1) *1 Detalii in Partea
III, Par. 17.6
- Test de functionare
(2) Capace si usi etanse
- Teste de etansare (*1)
(3) Capace si usi etanse exterioare
2.3. Hublouri si ferestre

2.4. Instalatii si dispozitive de ridicat * Certificat Calitate

pt. instalatia de
(1) Macarale si gruie ridicat
- Teste materiale fixare * Certificat Clasa/
Producator emis
conform specificatiaei
contractuale
- Test de functionare si test de * * * Se efectueaza la
sarcina cheu
(2) Gruie mici

- Test de functionare Pana la 1 tona (SWL)
In sectie Pe nava
C B I C B I
2.5. Echipamente de salvare si de • Cerinta SOLAS
stingere a incendiilor si protectie
impotriva incendiilor
(1) Vinciul barcii de salvare si gruiul
- Test de functionare si de sarcina
(2) Barca de salvare de urgenta
- Proba de lansare • Barca de urgenta
la probe de mare
(3) Echipament de salvare daca este cerut de
- Inspectie de conformitate Clasa
(4) Echipamente de stins incendii

- Inspectie de conformitate
(5) Amortizor de foc
(6) Izolatie A-60 si ecrane de
protectie
- Inspectia montajului
2.6. Spatii de locuit

• Echipamente bucatarie si spalatorie
2.7. Instalatie aer conditionat • * Daca este cerut
certificat pentru
- Controlul volumului in cabina *
incaperile de locuit
- Test racire si incalzire de catre Clasa
2.8. Instalatie generare gaz inert

- Test dispozitive de siguranta
- Test capacitate generare gaz • In probe de mare
2.9. Scara de bord

- Test de rezistenta
- Test de functionare * • * Combinat cu test
scara pilot
In sectie Pe nava
C B I C B I
2.10. Sistem monitorizare
descarcare produse petroliere
- Verificare in functionare
- Calibrare debitmetru • In probe de mare
2.11. Turbine/pompa marfa si

balast
- Verificarea centrajului axului
- Verificarea debitului • Numai pompa de
marfa
2.12. Pompa de stripping

2.13. Instalatia spalare Tk marfa

2.14. Propulsor prova (Thruster)

- Test etansare
-Verificarea distantei dintre
pala si tunel
- Controlul centrajului arborelui
- Test de functionare •In probe de mare
2.15. Altele
(1) Dispozitiv masurare nivel in tancuri/
Sisteme supraveghere marfa
(2) Aparat masurare pescaj
(3) Computer de incarcare
(4) Actionare la distanta valvule
In sectie Pe nava
3. Mecanisme Observatii
C B I C B I
3.1. Arbori si elice M/P
(1) Arbore intermediar/portelice
- Inspectie finala
(2) Bolturi/gauri de cuplare
- Control dimensional
- Control montaj
(3) Arbore port-elice/elice
- Control suprafata de contact
(4) Etambou/etambreu
- Inspectie finala
(5) Vizare linie axiala/carma • Pre/finala
vizare
- Inspectie masuratori
(6) Bucsa tub etambou
- Control montaj
- Inspectie montaj
(7) Elice
- Control montaj
(8) Arbore port-elice
- Masurare cadere
(9) Sistem etansare arbore port-elice
- Test etanseitate
(10) Linie de arbori
- Inspectie centraj
- Mas. forta reactiuni in lagare
3.2. Carma
(1) Arbore carma
- Inspectie finala
- Inspectie montaj • Tip conic
- Montaj bolturi calibrate • Tip flansa
(2) Arbore si carma verificare
suprafata de contact
In sectie Pe nava
C B I C B I
(3) Eche
- Inspectia supraf. de contact • Intre arbore si
eche
- Inspectia la montaj
(4) Bucse etambreu
(5) Bolt carma
- Inspectie finala
- Verficare supraf. de contact
(6) Etambreu
- Inspectie finala
(7) Carma
- Control confectie si test cu aer • Inainte de acoperirea
tablei
- Inspectia introducerii pudrei VCI • VCI-Inhibitor volatil
impotriva coroziunii
- Inspectie centraj • Cu arbore si bolt
- Test de bandare
(8) Opritori mecanici carma
- Control joc
3.3. Motor principal

(1) Componente principale
- Inspectie finala
(2) Laine
- Control pata contact
(3) Bolturi fixare
- Control montaj si strangere
(4) Arbore cotit
- Masurare frangere
(5) Test atelier (la fabricant)
(6) Echipamente de protectie si control
- Verificare in functionare • La fabricant
(7) Probe de mare
(8) Demontare pentru inspectie
In sectie Pe nava
C B I C B I
3.4. Reductorul
- Inspectie la fabricant
- Contactul pinioanelor • Pentru toate
pinioanele
- Test dispozitiv de siguranta
3.5. Masina carmei

- Test tubulatura hidraulica
actuator
- Test supapa siguranta • La fabricant
- Inspectie centraj
- Test de functionare • In probe de mare
3.6. Caldarina
- Test hidraulic
- Test declansare valvula de
siguranta
3.7. Economizor
- Test hidraulic • La fabricant
siguranta
3.8. Diesel generatoare

- Test in atelier • La fabricant
- Inspectie revizie
- Verificare deflexii arbore cotit
3.9. Diesel generator de avarie

- Test in atelier
In sectie Pe nava
C B I C B I
3.10. Compresorul de aer si butelie
de aer
(1) Compresorul de aer
- Test de incarcare cu aer
(2) Butelii de aer

- Test hidraulic
siguranta
3.11. Schimbator de caldura

- Test hidraulic
3.12. Centrala de aer conditionat si

frig alimente
- Test cu vacuum
- Testarea dispozitivului de control
3.13. Incinerator
- Functionare cu testarea
dispozitivului de siguranta
3.14. Separator de santina

3.15. Separator de ulei

3.16. Pod rulant

- Test in atelier * • *Certif. Calitate;
- Test de functionare si de sarcina * Certif. Producator/
Clasa. emis conform
specificatiei contrac.
In sectie Pe nava
C B I C B I
3.17. Dezintegrator
3.18. Aspiratie santina

- Test functionare • In CM si magazii
3.19. Valvule cu inchidere rapida

pentru tancurile de ulei
3.20. Agregat actionare hidraulica

3.21. Lift (lift de persoane)

- Test de functionare si de sarcina * • * Conform
cerintelor
- Test dispozitive de siguranta *
regulilor/regula
mentelor
3.22. Masini atelier

3.23. Valvule de bordaj

- Test de functionare • Numai pentru
instalatii de forta
3.24. Sistemul antivegetativ

In sectie Pe nava
4. Tubulatura Observatii
C B I C B I
4.1. Confectii tubulatura
- Confectie tevi Clasa I si II • Conform
cerintelor
specificate
4.2. Tubulaturi abur
- Montaj si test hidraulic
4.3. Tubulaturi de aer comprimat

4.4. Tubulaturi de ulei hidraulic

- Verificare dupa circulatie ulei • Pentru
mecanisme de
- Montaj si test hidraulic punte, capace
magazii
4.5. Tubulaturi de combustibil

4.6. Serpentine incalzire tancuri

4.7. Tubulaturi de stins incendiu

4.8. Tubulaturi de stins incendiul

cu CO 2
- Test hidraulic • Pentru manifold
- Montaj si test de etansare • Pentru manifold
4.9. Tubulaturi de santina

- Montaj si test hidraulic * • * Numai pt. DNV
- Test de aspiratie
4.10. Tubulatura de balast

- Montaj si test de etansare
In sectie Pe nava
4. Tubulatura Observatii
C B I C B I
4.11. Tubulatura de pescaj si
asieta
4.12. Tubulatura de marfa

stripping, spalare tancuri
4.13. Tubulaturi sanitare si de

scurgeri
* • Confirmare a
- Test de inundare
regulamentelor
liniilor de
4.14. Tubulaturi de ambarcat si incarcare
transfer combustibil si ulei
- Test hidraulic sau de etansare • Numai pe puntea
principala
4.15. Tubulaturi de
oxigen/acetilena
- Montaj si test de etansare
4.16. Alimentare cu apa caldarina

4.17. Tubulaturi de ungere MP

- Verificare dupa circulatie ulei
4.18. Instalatia de actionare

hidraulica
- Verificare dupa circulatie ulei • Pentru instalatii
de punte, capace
magazii si
instalatii Ro-Ro
In sectie Pe nava
5. Instalatii Electrice Observatii
C B I C B I
5.1. Generator principal
- Verificare pe stand
- Masurare rezistenta de izolatie
- Test functionare in paralel
- Verificare regulator turatie
- Verificare la sarcina maxima
- Verificare parametrii de
incarcare
5.2. Tablou principal de distributie

- Testare dispozitiv de contol
automat
- Verificare protectie la
supracurent
- Verificare protectie la putere
inversa
- Decuplare consumatori
neesentiali
tensiune minima
- Verificare la frecventa min/max
- Protectie la tensiune min/max
- Verificare la “black out”
- Verificare cuplare automata
5.3. Generator pe axul M.P.

- Verificare regulator turatie
- Verificare functionare in paralel
- Verificare convertor de frecventa
In sectie Pe nava
C B I C B I
5.4. Generator de avarie
- Verificarea rezistentei de izolatie
- Verificarea regulatorului de
turatie
- Verificarea parametrilor in
sarcina
5.5. Tablou distributie avarie

supracurent
tensiune minima
5.6. Propulsor
- Verificare reglare pas
5.7. Redresor incarcare baterii

5.8. Motoare si tablouri de

comanda si control
(1) Stop de avarie motoare/
ventilatoare
(2) Pornire secventiala a
manevrelor
(3) Schimbare automata a
manevrelor
(4) Blocare la pornire in suprasarcina
In sectie Pe nava
C B I C B I
(5) Control nivel pompe transfer
combustibil
(6) Sistem alarma masina carmei
5.9. Rezistenta de izolatie a

circuitelor de forta
- Masurare
5.10. Echipament de iluminat

(1) Lumini de navigatie si
semnalizare
(2) Iluminat de avarie
(3) Lumini de semnalizare de zi
5.11. Echipamente de comunicatie

si sisteme de alarma
(1) Telefoane automate
(2) Telefoane fara baterii
(3) Interfoane
(4) Telegraf masini
- Verificare in functionare •In probe de mare
(5) Axiometre
(6) Chemare sef mecanic/ofiter
In sectie Pe nava
C B I C B I
(7) Antena colectiva
(8) Alarma generala
(9) Alarma incendiu
(10) Alarma lansare CO 2
5.12. Echipament electro-navigatie

(1) Sirena
- Verificare in functionare •In probe de mare
(2) Compas magnetic
(3) Girocompas si autopilot
(4) Sonda ultrason
(5) Loch
(6) Radar
(7) Goniometru
(8) Echipament navigatie prin satelit
(G.P.S.)
5.13. Echipament radio

(1) Echipament radio
- Verificare in functionare * * Cu acord
guvernamental
(2) Telefon U.S.
guvernamental
In sectie Pe nava
C B I C B I
(3) Instalatia comunicatie prin
satelit
guvernamental
5.14. Sistem supraveghere cu

alarma in C.M. si consola
punte
5.15. CM si puntea de comanda –

sisteme de alarma
5.16. Sistem manevra

6. Comenzi de la distanta In sectie Pe nava

Observatii
- Automatizari C B I C B I
6.1. MP si instalatiile principale
aferente
6.2. Sistem integrat de • Daca este instalat

automatizare
6.3. Sistem Principal de propulsie

- Test de anduranta • In probe de mare
6.4. Automatizari in CM
- Test de functionare • In probe de mare
6.5. Test de viteza

- Test progresiv • In probe de mare
6.6. Test de manevrabilitate • In probe de mare

1) Test de giratie
2) Test de inertie
3) Stop motor, test mars inainte /
inapoi
4) Test de manevrare de pe
puntea de navigatie
5) Testul de manevra Z
6.7. Sistem de pozitionare dinamic
In sectie Pe nava
7. Vopsitorie Observatii
C B I C B I
7.1. Vopsitorie
- Vezi Standardul de Calitate
pentru Vopsitorie O.I.S.S.P.
Capitolul 3.0
Partea a III-a. STANDARDUL CALITATII
CUPRINS
T ITLU P AGINA
PARTEA DE CORP
1. Materiale ................................................... 1 din 73

2. Trasare ...................................................... 3 din 73
3. Debitare .................................................... 4 din 73
4. Confectii .................................................... 5 din 73
5. Asamblare ................................................. 9 din 73
6. Alinieri si finisari ........................................ 13 din 73
7. Deformatii ................................................. 21 din 73
8. Conditii de finisare a suprafetelor ............... 23 din 73
9. Insertii ....................................................... 31 din 73
10. Sudura/Conditii de sudare .......................... 33 din 73
11. Polizare ..................................................... 37 din 73
12. Acuratetea formei corpului ......................... 39 din 73
13. Diverse...................................................... 41 din 73
PARTEA DE ARMARE SI MECANISME
14. Agregate principale.................................... 42 din 73

15. Mecanisme auxiliare .................................. 45 din 73
16. Tubulatura ................................................ 50 din 73
17. Echipare panouri metalice .......................... 65 din 73
1. MATERIALE 1 din 73
1.1. Defecte de suprafata
1.1.1. Remedierea defectelor

Defectele pot fi remediate prin polizare sau sudare in functie de
marime sau numarul lor. Remedierea prin polizare se executa in
cazul defectelor care nu au adincimea mai mare decit toleranta
admisibila (-0.3 mm) pentru tablele structurii corpului si pentru
panouri cu grosimi de cel putin 5 mm, atit pentru table din otel
normal cit si pentru table din otel de inalta rezistenta.
Suma remedierilor prin sudura si prin polizare, cu reducerea
grosimii nominale peste 0.3 mm, nu va depasi 2% din suprafata
totala in discutie.
(1) Repararea prin polizare

Pentru suprafetele polizate cu o grosime sub grosimea minima
permisa, grosimea nominala nu se reduce cu mai mult de 7% sau 3
mm, valoarea care este mai mica. Fiecare suprafata polizata nu
trebuie sa depaseasca 0,25m 2 .
Defectele se indeparteaza complet prin polizare.
Suprafetele polizate au trecere lina spre suprafata inconjuratoare.
(2) Repararea prin sudura

Defectele locale, care nu pot fi remediate prin polizare, se remediaza
prin craituire mecanica si/sau polizare urmata de sudare.
Fiecare suprafata sudata nu depaseste 0.125m2.. Pregatirea pentru
sudare nu reduce grosimea tablei sub 80% din grosimea nominala.
Calitatea reparatiei se constata prin verificare ultrason, cu particule
magnetice sau cu lichide penetrante.
(Unit: mm)
Grosimea Grosimea Rata defectului din total suprafata
teoretica reala 100% 15% 5% 2%
N + 0.1 0.2 - 0.4 -
N 0.2 - 0.3 0.4
3≤t<8 N – 0.1 0.2 - - 0.4
N – 0.2 0.1 0.2 - 0.4
N – 0.3 0.0 0.2 - 0.4
N + 0.2 0.3 - 0.5 -
N + 0.1 0.3 - 0.4 0.5
N 0.3 - - 0.5
8 ≤ t < 25 N – 0.1 0.2 0.3 - 0.5
N – 0.2 0.1 0.3 - 0.5
N – 0.3 0.0 0.3 - 0.5
N + 0.3 0.4 - 0.6 -
N + 0.2 0.4 - 0.5 0.6
N + 0.1 0.4 - - 0.6
25 ≤ t < 40 N 0.3 0.4 - 0.6
N – 0.1 0.2 0.4 - 0.6
N – 0.2 0.1 0.4 - 0.6
N – 0.3 0.0 0.4 - 0.6
1. MATERIALE 2 din 73
1.2. Turnate (Unit: mm)
Detalii Remedieri/Observatii
Defecte de turnare In caz ca se gasesc cavitati, fisuri sau alte

defecte, se va face o verificare cu lichide
Cand adancimea defectului penetrante, cu particule magnetice sau test
este de 20% din grosime, ultrasonic si se va remedia cu metode adecvate.
sau defectul are mai mult de
25 mm in adancime si 150 ∗ Metoda de remediere se va agreea cu
mm lungime Societatea de Clasificare.
1.3. Laminate (Unit: mm)
Pozitia defectului 1. In cazul in care adancimea de patrundere a

defectului este limitata, ca in figura (A), se poate
aschia si/sau poliza si apoi incarca cu sudura.
Se va face control nedistructiv dupa reparare.
2. In cazul in care adancimea de patrundere a

defectului este relativ mica si in apropiere de
suprafata tablei, ca in figura (B), este de
(A) preferat sa se incarce cu sudura.
Se va face control nedistructiv dupa reparare.
3. Exfolierele severe se repara prin insertii locale.

Latimea minima a insertiei este:
a) 1600 mm in cazul tablelor de bordaj si
punti in dreptul cuplarilor in T
(B) b) 800 mm in cazul tablelor de bordaj si punti
c) 300 mm pentru alte structuri
Amploarea remedierii va fi agreeata cu

Societatea de Clasificare, dupa caz.
2. TRASARE 3 din 73
2.1. Linii de taiere si linii de montaj (Unit: mm)
Limite Limite
Detalii Observatii
Standard permise
Dimensiuni si forma
±2 ±3
Pentru fiecare
Unghiuri ± 1.5/m ± 2/m
metru
Curbura
± 1.5 ± 2.5
Deviatia dintre P.D., liniile

teoretice, axe, linii de control si
2.0 3.0
linia de montaj trasata
Deviatia liniilor de trasaj a

panourilor ce compun blocul,
comparativ cu dimensiunile ± 2.5 ± 3.5
proiectate
Pozitionarea elementelor pentru

montajul blocurilor, comparativ
cu dimensiunile proiectate ± 2.5 ± 3.5
3. DEBITARE 4 din 73
3.1. Rugozitatea suprafetei debitate (Unit: mm)
Suprafata Limite Tolerante

Detalii
debitata Standard Limita
Debitare mecanizata t ≤ 20 0.60 1.20
cu gaz t > 20 0.75 1.50
Margini libere
t ≤ 20 1.00 1.50
Debitare cu plasma
t > 20 0.75 1.50
Structura
Margini de Debitare manuala cu principala 1.50 1.50
sudat gaz
Altele 1.50 1.50
3.2. Crestaturi (santuri mai mari de 3 ori decit rugozitatea suprafetei)

Supraf.
Detalii Tolerante Limita
debitata
Structura principala santul ≤ 1.0
Margini
libere
Altele santul ≤ 3.0
Structura principala santul ≤ 2.0

Sudura
cap la
cap
Margini
Altele santul ≤ 3.0
de sudat
Pentru sudura de colt santul ≤ 3.0
- Crestaturile se repara prin polizare sau sudare.

- Cordoanele scurte se evita.
- Crestaturile pe marginile libere ale structurii principale se polizeaza la fata.
3.3. Dimensiuni (Unit: mm)
Detalii Limite Standard Tolerante Limita
Lungimea tesiturii, l
l
d l = 3d ± 0.5d l = 3d ± 1.0d
4. CONFECTII 5 din 73
4.1. Flansarea longitudinalelor si brachetilor (Unit: mm)
Latimea flansei
a
a: ± 3.0 a: ± 5.0
b b: ± 3.0 b: ± 5.0
comparata cu latimea corecta
Unghiul dintre flansa si inima
δ: ± 3 δ: ± 5
pe 100 mm din “a” pe 100 mm din “a”
comparata cu sablonul
Planeitatea flanselor si inimilor

(Flansa)
± 10 ± 25
pe 10 m pe 10 m
δ
1.5l 2 .0 l
δ δ ≤ δ≤ (max . 25mm)
1000 1000
(l = lungimea (l = lungimea
deschiderii) deschiderii )
(Inima)
4.2. Profile compuse (carlingi, intarituri, profile) (Unit: mm)
Tolerante
Detalii Limite Standard
Limita
Deformatia platbenzii
a a
δ ≤ 3+ δ ≤ 5+
a a 100 100
a=latimea proiectata ±5
d d d=inaltimea proiectata ±5
Traverse si longitudinale
δ: ± 1.5 δ: ± 3
pe 100 mm din “a” pe 100 mm din “a”
Deformatii ale curentilor si traverselor

la partea superioara a inimii si la
partea flansata.
± 5 mm ± 8 mm
pe deschiderea dintre pe deschiderea

elementele principale dintre elementele
principale
4.3. Pontili, bracheti si intarituri etc. (Unit: mm)
Bracheti de descarcare si intarituri

mici
a
t t a≤t
a≤
2 (max. 8 mm)
Deformatia marginii libere
Pontili (intre punti)
a a≤4 a≤6
Diametrul structurilor cilindrice

(catarge, postamenti, pontili, etc.) D D
± ±
200 150
D max. 5.0 max. 7.5
Terminatie platbanda la elemente

θ 0 = 30 0
secundare si intarituri (conf. plan)
H = 15 ±5
F
θ0 D = 25 +10
-5
H D F = 15 ±5
4.4. Pereti gofrati (Unit: mm)
Indoire mecanica
Materialul sa
t permita deformarea
R
R ≥ 3t la rece (fasonare) si
sudarea in dreptul
razei.
Adancimea gofrei
D: ± 3.0 D: ± 6.0
D
Latimea gofrei
A
A: ± 3.0 A: ± 6.0
B: ± 3.0 B: ± 6.0
B
Diferenta latimii inimii gofrei

A
± 3.0 ± 6.0
Pasul si adancimea gofrei (pereti h: ± 2.5 h: ± 5.0

usori)
Cind nu se aliniaza
cu alti pereti
h
A: ± 6.0 A: ± 9.0
Cind se aliniaza
A A cu alti pereti
A: ± 2.0 A: ± 3.0
5.1. Precizia dimensiunilor (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Lungimea si
± 2.5 ± 5.0
latimea panoului
Se masoara diferenta
Abateri de forma dintre lungimile
(diferenta dintre diagonalelor dupa
diagonale dupa ±5.0 ±10 marcaj
marcaj) Cand diferenta este in
afara limitelor se
Panouri corecteaza marcajul
plane
Deformatii ale Masurata pe fata tablei
pentru ± 10 ± 20
panoului traversei sau curentului
asam-
blare Exceptie face cazul
cand elementul interior
este imbinat prin
Abateri la asezarea suprapunere
elementelor
interioare pe 5.0 10.0 C oaste, etc.
tablele de invelis
T a b la in ve lis
P re cizia a ce ste i
d im e n s iu n i
Lungimea si Masuratoarea se face pe

± 2.5 ± 5.0
latimea panoului desfasurata
Masuratoarea se face in
dreptul osaturilor
Deformatii ale intarite. Se corecteaza
± 10 ± 20
panoului marcajul elementelor de
osatura daca diferenta
Panouri depaseste limita
curbe
Diferenta masurata a
Abaterea de la
± 10 ± 15 lungimii diagonalelor la
forma a panoului
capatul marcajului
Abateri de la
asezarea
5 10
elementelor
interioare pe table
(5.1. Precizia dimensiunilor) (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Lungimea si
± 2.5 ±5
latimea
Abaterea de la forma ±5 ± 10
Deformatii ± 10 ± 20
Abaterea de la
asezarea
5 10
elementelor
interioare pe table
Inainte si dupa sudura se

masoara urmatoarele:
Fr. L Fr. L
B. L
Blocuri A C
din zona B D B. L
cilin-
drica
Torsionarea
blocului ± 10 ± 20
Punctele A, B si C se
stabilesc in acelasi
plan, apoi se masoara
deviatia punctului D
fata de acest plan
Cand deviatiile depasesc
limitele, se pot remedia
prin desprinderi si
reasamblari partiale
Abaterea pe
inaltime intre
±5 ± 10
panoul superior si
panoul inferior
(5.1. Precizia dimensiunilor) (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Lungimea si latimea ± 2.5 ±5
Aceeasi metoda ca
Torsionarea
± 15 ± 25 pentru blocurile
ansamblului
cilindrice
Blocuri Deformare ± 10 ± 20
curbe
din Abaterea inaltimii
zonele intre panoul superior ±7 ± 15
pupa, si panoul inferior
prova Abaterea de la forma ± 10 ± 15 Cind abaterea depaseste
limita, blocul se
Abaterea reasambleaza partial
pozitionarii
5 10
elementelor
interioare pe table
5.2. Asamblari speciale (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Distanta dintre
L.B. si fata
a: ± 5 a: ± 10
inferioara a bucsei
pintenului
Distanta dintre
Asam- pupa tubului b: ± 5 b: ± 10 d
blare etambou si peretele b
bloc picului pupa c a
pupa Deformatii ale

blocului c: 5 c: 10
Abaterea axei (c): Torsionarea

carmei fata de planului incluzind
d: 4 d: 8 axa
centrul liniei axiale
Altele La fel ca la asamblarea blocurilor curbe
Deformatii ale Indreptare sau
6 10
Carma safranului carmei reasamblare partiala
Altele La fel ca la asamblarea blocurilor curbe
(5.2. Asamblari speciale) (Unit: mm)
Limite
Detalii Tolerante Remedieri/Observatii
Standard
Planeitatea
Posta – postamentului 5 10
mentul motorului principal
motoru-
lui Latimea si lungimea
principal postamentului ±4 ±6
motorului principal
5.3. Temperatura maxima de incalzire a liniilor de incalzire

la fasonarea tablei
Tipul otelului Metoda de racire Cerinte standard
Proces Conventional Racire cu apa imediat

AH32 – EH32 & ≤ 650 °C
dupa incalzire
AH36 - EH36
Racire cu aer dupa

≤ 900 °C
Tip PCTM incalzire
• Otel de inalta rezistenta
AH32 – EH32 & ≤ 900° C
AH36 - EH36 Racirea cu aer urmata de
Temperatura la care se
racirea cu apa dupa
incepe racirea cu apa
Ceq > 0.38 % incalzire
este sub 500° C
Tip PCTM Racire cu apa imediat

AH32 – DH32 & dupa incalzire sau racire ≤ 1000 °C
AH36 – DH36 cu aer
Ceq ≤ 0.38 %
Tip PCTM Racire cu apa imediat

EH32 & EH36 dupa incalzire sau racire ≤ 900 °C
Ceq ≤ 0.38 % cu aer
Nota:
Ceq = C + Mn + Cr + Mo + V + Ni + Cu (%)
6 5 15
Ceq = carbon echivalent
PCTM = Proces controlat termo–mecanic
6. ALINIERI SI FINISARI 13 din 73
6.1. Precizia montajului longitudinalelor (Unit: mm)
Detalii Tolerante Limita Remedieri
Sudura cap la cap cu elemente

Cand a > 0.15t1 (elemente principale)
patrundere totala principale
si a > 0.2t1 (elemente secundare)
Inima longitudinalelor a ≤ 0.15 t 1
sau a > 3.0,
din profile T, L si (max. 3 mm)
se depune un strat subtire de sudura
platbanda sau se desprinde tabla si se ajusteaza
t1 t2 elemente
secundare
Desprinderea se executa pe
a ≤ 0.2 t 1
min. 30 × a
a
t1 ≤ t2 (max. 3 mm)
Alinierea platbenzii la Cand 0.04b < a ≤ 0.08b (max.

longitudinalele din profil T 8 mm), se polizeaza colturile si
se teseste pe distanta de min.
L = 30 × a
a ≤ 0.04 b
(max. 8 mm) Cand a > 0.08 b, sau sau mai
mare de 8 mm se depune un strat
suplimentar de sudura sau se
desprinde si se repozitioneaza
tabla pe distanta de min.
L = 50 × a
Alinierea platbenzii Metode tipice de remediere:
profilului T, L sau bulb elemente
principale Cand 3 mm < a ≤ 6 mm
t a ≤ 0.15t se incarca cu sudura
(max. 3 mm) Cand a > 6 mm
se desprinde si se ajusteaza pe min.:
elemente
secundare L = 50 × a (pentru elem. principale)
a ≤ 0.2 t L = 3 × a (pentru elem. secundare)
(max. 3 mm) L
Platbanda (inaltimea elemente

inimii variaza) principale Cand a > 0.2t1 (elemente principale)
a ≤ 0.2 t 1 si a > 0.3t1 (elemente secundare)
t2
(max. 4 mm) se corecteaza prin sudura
t1 a
suplimentara la fata sau
elemente desprinderea si ajustarea tablei
20 x a
secundare
a ≤ 0.3 t 1 Tabla se desprinde min. 20 × a
t1 t2 (max. 4 mm)
6.2. Dezaxari la imbinari cap la cap (Unit: mm)
elemente
Alinierea sudurilor cap la principale
Cand a > 0.15t1 (elem. principale)
cap a ≤ 0.15 t 1
sau a > 0.2t1 (elem. secundare)
(max. 3 mm)
t1 t2 - se depune un strat de sudura la
elemente fata
secundare Cand a > 3mm
a
t1 ≤ t2 a ≤ 0.2 t 1
(max. 3 mm) - se desprinde si se ajusteaza tabla
6.3. Montarea peretilor gofrati
A
B
Cand a > t 1 /2
Sec. A-A
a ≤ t 1 /2 tabla se desprinde si se ajusteaza
t1
t2
t1 ≤ t2
Sec. B-B
t1 b ≤ t1
In zonele cu Unde “b” depaseste toleranta

b solicitari mari tabla se desprinde si se ajusteaza
t2
b ≤ t1/2
t1 _< t2
6.4. Alinierea imbinarilor in cruce (Unit: mm)

a) zone cu solicitari a) zone cu solicitari mari si
Montajul inbinarilor in mari otel de inalta rezistenta
cruce
a ≤ t 1 /3 masurata t 1 /3 < a ≤ t 1 /2 – calibrul
pe mediana sudurii se va mari cu 10%
t2 a 1 ≤ (5t 1 - 3t 2 )/6 a > t 1 /2 – se desprind

masurata conf. elementele si se ajusteaza
a figurii pe o lungime de min. 50 × a
b) altele b) altele
a ≤ t 1 /2 masurata a > t 1 /2 – se desprind

pe mediana elementele si se ajusteaza
t1 < t2
pe o lungime de min. 30 × a
a 1 ≤ (2t 1 - t 2 )/2
masurata conf. Unde t 3 este mai mic decat t1,
figurii atunci t 3 va fi inlocuit cu t 1 in
standard
6.5. Luft pentru imbinari suprapuse

2t 1 +15 a – calibru sudura Cand 3 < s ≤ 5,
(m ax. 50)
l calibrul de sudura se mareste
s a≤4 cu aceeasi valoare cu care
t1
s≤2 creste luftul peste 3 mm
a t2 a>4 Cand s > 5,
s≤3 elementele se desprind si se
(t 1 ≤ t 2 ) aliniaza
6.6. Luft intre traversa si coasta

S
Cand 3 < s ≤ 5,
Calibrul sudurii < 4
calibrul de sudura se mareste
s≤2
cu aceeasi valoare cu care
Bracket
creste luftul peste 3 mm
Calibrul sudurii ≥ 4
Cand s > 5,
s≤3 se desprinde si se ajusteaza
6.7. Luftul la imbinarile de colt (Unit: mm)
Detalii Tolerante Remedieri
Imbinari in T Cand 3 < s ≤ 5 calibrul de

sudura se va mari cu valoarea cu
care luftul depaseste 3 mm
Cand 5 < s ≤ 16 ( max. 1.5t ) se
t
Calibru sudura < 4 teseste la 30° ~ 45° si se incarca
s≤2 cu sudura pe o parte cu sau fara
placuta ceramica sau platbanda
l dupa care se polizeaza si se
S
sudeaza
t
Calibru sudura ≥ 4
S
s≤3
Cand s >16 sau s > 1.5t se
inserteaza o noua tabla pe o
lungime de min. 300 mm sau se
remediaza conform unei
proceduri agreate
Imbinare in T cu Cand 3 <s ≤ 16 (max. 1.5t) – se

prelucrare pe o singura incarca cu sudura cu sau fara
parte placuta ceramica sau platbanda
t Dupa sudare se indeparteaza
platbanda/ placuta ceramica, se
s≤3 craituieste si se sudeaza
S t
S
Imbinare in T cu
prelucrare pe ambele Cand s > 16 sau s > 1.5t se va
parti inserta tabla de min. 300 mm,
t sau se repara in conformitate cu
procedura agreata
S s≤3
300 m m
m i n im u m
6.8. Luftul pentru bracheti, coaste, intarituri, etc. (Unit: mm)
Luftul dintre brachet/ Cand 3 < s ≤ 5, calibrul de

intercostala si intaritura sudura se mareste cu valoarea
cu care luftul depaseste 3mm
Cand 5 < s ≤ 10, se teseste la 30°
~ 40° si se incarca cu sudura
Cand s >10, se mareste rostul la
s≤2
S 50 mm si se monteaza placuta
de rigidizare
50 l
l min. 50 mm
6.9. Luft pentru sudura cap la cap (pentru FCAW)

Limite Tolerante
Detalii Remedieri
Standard Limita
Pozitie Cand 12 < s ≤ 16
orizontala/verticala
θ = 50°± 5° s ≤ 12
Cand 16 < s ≤ 25
θ R=0~3
(sau s ≤ 1.5 t)
s=6±2
t R
S Se incarca o margine sau

amindoua, se polizeaza, se
sudeaza pe placuta, se
indeparteaza placuta, se
craituieste, se sudeaza
radacina
Cand s >25 sau s >1.5 t,
se inserteaza tabla pe o
latime de min 300 mm sau
se remediaza conform
unei proceduri agreate
(6.9. Luft pentru sudura cap la cap (pentru FCAW)) (Unit: mm)
Limite Tolerante
Detalii Remedieri
Standard Limita
Sudura in cornisa Cand 8 < s ≤ 25 (max. 1.5 t)
θ θ = 35°∼55°
R=0~3 s≤8
S s=6±2
Cand s > 25 sau s >1.5 t,

se va inserta tabla pe o
latime de min 300 mm sau
se remediaza conform
unei proceduri agreate
6.10. Luft pentru sudura cap la cap (pentru S.A.W.)
Pozitie orizontala
Cand 0.8 < s ≤ 5,
se incarca marginile cu
sudura
S
0 ≤ s ≤ 0.8
6~12
S Cand s > 5,
se re-asambleaza
6~14
6.11. Inaltimea capatului brachetului
Proiectata
h
h±5
6.12. Decupari (Unit: mm)
Pozitia decuparii Cand d < 75, se va taia tabla

intre marginea decuparii si
decuparea pentru trecerea
cordonului de sudura, ca in
figura urmatoare:
d ≥ 75
b(min.50mm)
Distanta dintre decupare

trecere osatura si gaura
Cand d nu este suficient
trebuie facuta corectia in
d conformitate cu standardul de
proiectare
Luft in jurul intariturii Cand 2 < s ≤ 5,

calibrul de sudura va creste
cu tot atat de mult cu cat
rostul depaseste 2 mm
Cand 5 < s ≤ 10,

se va samfrena si se va
remedia prin sudura
S
s≤2 Cand s > 10

se va taia calcaiul decuparii si
se va monta o placuta cu
aceeasi inaltime cu a
calcaiului (20 < b ≤ 50)
b
S
S
6.13. Distanta dintre cordoanele de sudura (Unit: mm)
A.Distanta dintre doua

suduri cap la cap
d≥0
B.Distanta dintre Cand sudura cap la cap se va

sudurile cap la cap si Elemente primare executa mai intai, aceasta se
de colt d ≥ 10 va poliza inainte de a se
executa sudura de colt, daca
aceasta este foarte apropiata,
Elemente secundare sau peste sudura cap la cap
d>0 Vezi si regulile GL, Cap 1,

Part 1, Sec. 19.2.2.
d
C.Decuparea prin care Cand d ≤ 5,

trece un cordon de Decuparea se va taia si se va
sudura poliza lin pentru obtinerea
Pentru: distantei
r ≥ 30
r d≥5
„d” se va masura intre
d marginile calibrelor de sudura
D. Distanta dintre doua Pentru decupari

suduri cap la cap
d ≥ 30
d
Pentru sudurile cap
la cap la marginea Vezi de asemenea Regulile GL
d tablelor Cap.1, Partea 1, Sec.19.2.2.
d ≥ 300
d
( min. 150 mm)
7. DEFORMATII 21 din 73
7.1. Deformatii (Unit: mm)
Limite
Detalii Tolerante Observatii
Standard
Tablele Zona cilindrica
corpului (bordaj si fund) 4
Prova si pupa 5
Dublul fund 4 L este spatiul dintre

doua intarituri,
Pereti 8 coaste sau
Pereti longitudinali longitudinale
6
Pereti transversali
Pereti de separare
a (Valoarea deformatiei)
Zona cilindrica
4
Puntea (intervalul 0.6 L) L
principala
Prova si pupa 6 9 300 < L < 1000
Partea acoperita 7 9
Puntea Partea neacoperita 6 8

interme- Daca L > 1.8 m,
diara Partea acoperita 7 9 tolerantele vor fi cele
din tabelul de la
Partea neacoperita 4 8 punctul 7.2
Teuga “Deformatii pe
Duneta lungimea de baza”
Puntile Partea neacoperita 4 6

supra-
structurii Partea acoperita 7 9 Pentru tablele
interioare de 8 mm
Pereti exteriori 4 6 sau mai putin, la
Rufuri tolerante se vor
Pereti interiori 6 8
adauga 2 mm
Elemente secundare (inimi ale

curentilor, etc.)
5 7
Varangi si carlingi in dublu
fund
7. DEFORMATII 22 din 73
7.2. Deformatii pe lungimea de baza (Unit: mm)
Limite
Detalii Tolerante Observatii
Standard
Zona cilindrica 2L/1000 3L/1000 Se va masura intre
Tabla intarituri transversale
corpului
Prova si pupa 3L/1000 4L/1000 (min. L = 3m )
L= distanta intercostala
Punte principale (fara punti
transversale) si tabla dublului 3L/1000 4L/1000 Pentru pereti si bordaje,
fund se va masura pe o
lungime de aprox. 5 m
Pereti 4L/1000 5L/1000
Pereti exteriori 2L/1000 3L/1000

Suprastruc-
tura
Punti 3L/1000 4L/1000
Altele 5L/1000 6L/1000
8. CONDITII DE FINISARE A SUPRAFETELOR
8.1. Defecte de suprafata ale tablelor (Unit: mm)
Tolerante
Detalii Remedieri
Limita
1. Cand d ≤ 0.07 t (max. 3mm)
defectele vor fi polizate
2. Cand d > 0.07 t sau

d t
d > 3mm, defectele vor fi
polizate, dar nu mai mult de
d ≤ 0.07 t 0.2 t
(max. 3 mm)
Polizarea cavitatii si
incarcarea cu sudura pana la
- Gauri de suprafata 1.5mm deasupra suprafetei
- Deformatii locale ascutite urmata de polizare pana cand
si/sau delaminari ale tablei suprafata devine neteda
8. CONDITII DE FINISARE A SUPRAFETELOR 23 din 73
8.2. Dispunerea ochetilor de ridicare si a elementelor de schela
Pozitia Simbol Remedieri
Zone exterioare
Tipul X:
− Suprafetele expuse ale bordajelor,
puntilor, incaperilor de locuit X Dupa indepartarea piesei, se
− Alte suprafete la suprastructura si remediaza conform parag. 8.1.
cos X “Defecte de suprafata la table”
− Magazii de marfa
• Fundul si bordajele magaziilor Tipul ∆:
si partea din magazie a TG-ului, ∆
tancuri superioare Piesa va fi taiata deasupra
cordonului de sudura, iar
muchiile ascutite vor fi polizate
Interiorul suprastructurii
Linie de taiere
− Sub plafoane si captuseli:
• Cand este mai mica decat
grosimea izolatiei
• Cand este mai mare decat ∆
grosimea izolatiei
− Fara plafoane si captuseli Tipul :
∆
− Puntile acoperite X Partea superioara a placutei
suprapuse se taie, iar marginile
Interiorul CM-ului (inclusiv sahtul si
ascutite se polizeaza
cosul), masina carmei, camera
pompelor, magazii si ateliere
− Punti neexpuse X
− Punti sub paioluri ∆ sau 30mm
− Pana la 2.0 m deasupra paiolului ∆

− Alte suprafete
Tunele de acces si putul lantului X
Tanc de apa potabila ∆ Tipul :

Coferdam , spatii goale si altele
Piesele pot ramane asa cum
Se respecta sunt, dar cu sudurile incheiate pe
detaliile contur (schele obisnuite, placute
In tancurile de marfa si de balast care sunt de ridicare, ocheti, maini curente
date in si trepte)
desene
(8.2. Dispunerea ochetilor de ridicare si a elementelor de schela)
TANC PRODUSE PETROLIERE (1)
SECTIUNEA MAESTRA
* : PERMANENT
TANC PRODUSE PETROLIERE (2)
SECTIUNEA MAESTRA
* : PERMANENT
VRACHIER (1)
SECTIUNEA MAESTRA
BHD. ELEV.
VRACHIER (2)
SECTIUNEA MAESTRA
VRACHIER COMBINAT (O.B.O.)
SECTIUNEA MAESTRA
NAVA RO - RO
SECTIUNEA MAESTRA
Nota:
* In cazul elementelor de fixare montate pe punte : ∆
PORT - CONTAINER
SECTIUNEA MAESTRA
BHD. ELEV.
9. INSERTII 31 din 73
9.1. Montajul insertiilor (Unit: mm)
In cazul defectelor in material, a greselilor de executie, a decuparilor

tehnologice pentru acces din timpul procesului de productie si a abaterilor
fata de tolerante, tablele se remediaza si corecteaza prin insertii.
Se va acorda atentie structurii principale unde directia de laminare a tablei
insertate sa coincida cu directia de laminare a tablelor adiacente.
9.2. Remediere prin insertia tablei
min. 300 100 min. 300 100
(2) 100 (2) 100
min. 300 min. 300

(2)
(3) (2)
(1) (2) R
(1)
Nota:
1. Cordonul de sudura al tablei insertate se va suda primul
2. La marginile insertiilor, cordoanele de sudura originale se vor scoate pe min.
100 mm si resuda dupa sudarea insertiei
3. R= 5 × grosimea tablei, dar minim 100 mm
9.3. Insertii in elementele confectionate
Sudura de colt a inimii intariturii pe tabla se desprinde pe o distanta de

min. d = 150 mm
3 min. 300
3
2 Insertie 1
4
150 150
Secventa de sudare:
Decuparea pentru sudura cap la cap a inimii se umple cu sudura la ultima
trecere a cordonului ( )
9. INSERTII 32 din 73
9.4. Insertia gaurilor (Unit: mm)
Insertia gaurilor se va face conform cu unul din cazurile 1) – cu

aprobarea Clasei pentru zonele supuse solicitarilor mari - 2) sau 3)
Dupa prinderea in puncte, se va respecta ordinea de sudare urmatoare:
1) R = 5 × grosimea tablei (min. 100 mm)

2) Ordinea de sudare:
t = t1
t
t1
l =min.50 mm
3 2 3 2
G D
t θ
min.300
R
D D
t1
l 1 4 1 4
1/2t≤t 1 ; t 1 ≤t D mi n = 300mm D mi n = 200mm

D mi n =75mm Pentru insertie circulara
θ=30 - 40
0 0
1) Tip cu suprapunere 2) Insertie tip 1 3) Insertie tip 2
Detalii Metoda Observatii
Tabla corpului, puntea, − Decuparile cu diametrul mai mic

peretii longitudinali, peretii de 200 mm se maresc la
transversali si zone supuse Insertie
diametrul de min. 200 mm si se
solicitarilor mari inserteaza, tip 1
− Pentru osatura intarita, decuparea
se debiteaza la min. 75 mm
diametru, se monteaza si se
sudeaza piesa tronconica
− Gaurile mai mari de 200 mm in
Altele Suprapunere
diametru se inserteaza asa cum
sunt sau cu insertie suprapusa
− In cazul insertiei tip 2, latimea
decuparii este min. 300 mm
Gaurile pana la 25 mm in diametru din
Gaurile vor fi astupate si inchise
tancuri de apa sau in zone cu concentrari
prin sudura sau se vor suda
de tensiune (in apropierea varfurilor
dubluri/placute de intarire
brachetilor, etc.)
10. SUDURA/CONDITII DE SUDARE 33 din 73
10.1. Forma cordonului (Unit: mm)
Detalii Tolerante Limita Corectii
Unghiul sudurii cap la cap B: nedefinit Polizare

Latimea cordonului de
θ ≤ 60°
sudura - B
h ≤ 0.2B
Unghiul de flanc - θ
h≤6 Sudare
θ h Cand θ > 60°, va fi remediat

prin polizare si sudare unde e
t
necesar, astfel incat unghiul sa
B
fie θ ≤ 60°
Cand 0.5 < a ≤ 1,

Arsuri marginale ale arsurile marginale vor fi, local,
sudurii cap la cap polizate lin
a a ≤ 0.5 Cand a > 1,
arsurile marginale vor fi
incarcate cu sudura
De regula, sudura de incarcare

Arsuri marginale ale nu va fi polizata
sudurii de colt
Limita: a ≤ 2 sau 5% din
grosimea tablei, valoarea mai
mica, cu o trecere lina intre
a a ≤ 0.5 materialul de baza si suprafata
sudurii
Cordoanele de sudura mai

scurte de 50 mm vor fi evitate
la otelurile de inalta rezistenta
SMAW
Latimea cordonului de (sudura manuala)
sudura diametrul
electrodului × 3.5
FCAW
(sudura CO 2 )
max. 23
10.2. Repararea prin sudura a defectelor de suprafata (Unit: mm)
Detalii Tolerante Limita Observatii

Metal de baza Metal depus
Otel turnat Pentru otel turnat, preincalzirea

Lungimea Lungimea necesara este mentionata in
sudurii sudurii specificatia de sudare
Cand sunt necesare cordoane
Otel de inalta scurte, preincalzirea va fi facuta
rezistenta ≥ 50 ≥ 50 pana la temperatura de
100 ± 25°C
In situatia cand cordoanele scurte
sunt executate eronat, acestea vor
Otel de medie fi inlaturate prin polizare si vor fi
rezistenta Lungimea Lungimea resudate
sudurii sudurii Pentru metalul de baza care poate
fi afectat de fisurarea la rece,
cordonul scurt de sudura va fi
≥ 10 ≥ 30 scos prin polizare la o adancime
de 2 ÷ 4 mm si resudat
10.3. Temperatura de preincalzire necesara
Otel de inalta Temperatura aer

rezistenta
T ≤ 0°C
Otel de medie T ≤ -5°C

rezistenta
10.4. Repararea amorselor de arc
Otel de inalta Nu sunt permise Daca amorsarea arcului se face

rezistenta din greseala pe tabla, zona
durificata se indeparteaza prin
Otel turnat polizare
10.5. Forma cordonului de sudura de colt (Unit: mm)
Detalii Toleranta Limita Observatii
L: Cateta cordonului In situatia cand calibrul

L este mai mic decat
T T: Inaltime (calibru) cordon toleranta limita, se va
L ≥ 0.9 × valoarea din desen mari prin sudura
L T ≥ 0.9 × valoarea din desen
10.6. Remedierea suprafetei sudurii (Unit: mm)
Detalii Corectii Observatii
Stropi 1. Indepartarea stropilor observati In principiu,

inainte de sablare, prin razuire sau cu suprafata
ciocanul (martagonul) cordonului de
sudura nu se
polizeaza
2. Pentru stropii observati dupa sablare:
1) Indepartarea prin razuire sau cu

ciocanul (martagonul)
2) Pentru stropii care nu se inlatura
usor prin razuire sau cu ciocanul,
se polizeaza pana cand muchiile
ascutite se rotunjesc
Neregularitatile Limita: h ≤ 3mm Acest standard se

sudurii manuale aplica si sudurii de
Cand inaltimea neregularitatilor colt
depaseste 3 mm, se polizeaza pana cand
inaltimea neregularitatilor devin mai
mici de 3 mm
h
(10.6. Defecte ale suprafetei sudurii) (Unit: mm)
Detalii Corectii Observatii
Scurgeri In situatia cand θ < 90 0 , Se vor evita

acestea vor fi reparate prin metode cordoanele scurte
adecvate (polizare, sudare) pana cand pentru otelurile de
θ > 90 0 inalta rezistenta
Defectele Urmatoarele defecte vor fi inlaturate Defectele sudurii de

sudurii prin metode adecvate: tipul fisurilor vor fi
examinate prin
Exemple: control nedistructiv
1) Fisuri (Pulberi Magnetice),
inainte de repararea
2) Grupari de pori sudurii
3) Cordoane scurte
4) Amorse de arc
5) Porozitati datorate hidrogenului
11. POLIZARE 37 din 73
(Unit: mm)
Detalii Standard de Polizare Observatii
Curatirea 1) Suprafetele debitate sau suprafetele

canalului de laminate sunt acceptate pentru toate
sudura sudurile
Stratul de rugina mai
2) Suprafetele ruginite sunt acceptate gros va fi inlaturat
pentru sudura manuala dar nu sunt prin polizare sau
acceptate pentru sudura automata periere
3) Suprafetele craituite sunt acceptate

pentru table de otel grad A pana la
D si AH dupa cum urmeaza:
- zgura, fisurile, lipsa de patrundere
si gruparile de pori pe suprafetele
craituite vor fi complet inlaturate
- aschiile de la craituire vor fi

complet inlaturate
Marginile debi- Marginile debitate ale elementelor

tate autogen ale supuse la solicitari puternice,
elementelor din deschiderile in puntile de rezistenta si
zone cu marginile libere ale tablei lacrimare
solicitari mari trebuiesc polizate
Polizare la 1~ 2 C
Detaliu
1 ~ 2 mm
Cind in desen este mentionat altfel, se

va respecta specificatia din desen
11. POLIZARE 38 din 73
(Unit: mm)
Zona Detalii Standard
A. • Tancuri de balast Polizat la “1C”

Suprafata • Tanc picul pupa
vopsita • Tanc picul prova
• Tanc de slop
• Tanc titei (suprafata 0,5 - 1 mm
vopsita) 45 0 ± 15 0
• Punti deschise
• Chesoane apa de mare
• Tanc apa dulce Polizat la “2C”

• Bazin de innot
• Tanc apa distilata (basa)
• Tanc apa potabila
• Tanc de marfa 1 ~ 2 mm
450 ± 150
B. • Compartimente masini Fara polizare

Suprafata • Spatii goale/cofferdam
vopsita • Tunel tubulaturi,
(arii conducte ventilatie
neizolate – • Magazii
neexpuse • Cos fum
si • Magazii marfa
celelalte) • Captuseli
• Panouri plafoane
• Izolatie
C. • Exceptand cele Fara polizare

Altele mentionate la A si B
(incluzind
ariile
nevopsite)
12. ABATEREA FORMEI CORPULUI 39 din 73
12.1. Dimensiuni principale (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Lungimea intre
± 50 Se aplica navelor de
perpendiculare Nespecificat
pe 100 m 100m sau mai lungi
Lungime
Lungimea intre
Acuratetea in functie
perpendiculara
± 25 Nespecificat de lungimea liniei
pupa si peretele
axiale
prova al CM -ului
Latimea
Se aplica navelor de
15m latime sau mai
mult
± 15 Nespecificat
Latimea navei masurata in Masurata la nivelul
sectiunea maestra puntii superioare
Inaltimea
Se aplica navelor de
± 10 Nespecificat 10m inaltime sau mai
mult
Inaltimea masurata in
sectiunea maestra
12. ABATEREA FORMEI CORPULUI 40 din 73
12.2. Deformatii ale corpului (Unit: mm)
Limite Tolerante
Standard Limita
Deformatii pe
lungimea navei ± 50
Abaterea superioara
Nespecificat (+) si inferioara (-) pe
100 m de la linia de
Abateri baza
ale
chilei
fata de Deformatii pe
linia de distanta dintre Vizare clasica cu
baza doi pereti teodolit sau cu laser
alaturati
± 15 Nespecificat Deformatiile locale se
trateaza conform
capitol 7 „Deformatii”
Abaterea fata de
perpendiculara
prova Abaterea in (+) sau in
Abatere (-) de la linia de baza
± 30
F.P.
Nespecificat
a liniei a chilei in dreptul
chilei
Perete F.P. perpendicularei prova
δ
fata de
L. B.
linia de
baza in Abaterea blocului
dreptul pupa
perpen- Abaterea in (+) sau in
diculare (-) de la linia de baza
A. P. Bulkhead
-lor ± 20 Nespecificat
a chilei in dreptul
perpendicularei pupa
B line
A.P.
Abaterea fata de planul de Abaterea zonei de

baza a fundului navei in gurna fata de valoarea
zona cuplului maestru din plan
± 15 Nespecificat Masurata de la planul
ce trece prin suprafata
L.B.
exterioara a tablei
C chilei
13. DIVERSE 41 din 71
13.1. Scara de pescaj (Unit: mm)
Limite Tolerante
Detalii Observatii
Standard Limita
Fata de sablon ± 1.0 ± 2.0
13.2. Marca de bord liber

Limite Tolerante
Detalii Observatii
Standard Limita
Fata de sablon ± 0.5 ± 1.0
13.3. Decupari de acces

Limite Tolerante
Detalii Observatii
Standard Limita
Latime si
±4 ±7
inaltime
Deschideri 0 ~ 15 -10 ~ +30
Inaltimea
pentru usi
pragului
metalice
Deformatii ± 2/1000 ± 3/1000
Latime ±2 ±3
Deschideri
in punti
Lungime ±3 ±5
14. AGREGATE PRINCIPALE 42 din 73
14.1. Motor principal si arbori (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
1) Postament
Planeitatea placii de baza (inainte de
prelucrare)
2) Deflexie arbore cotit
Se respecta
recomandarile
producatorului
d
3) Montare
Sonda de 0.04 sa nu
(1) Suprafata de contact ≥ 70%
intre mai mult de 10
- Laine motor principal mm
(2) Joc intre laina si suprafata de ≤ 0.04
contact
4) Centraj Carma
(1) Diametrul sarmei (strunei): d d = 0.5 ~ 0.7 C
(2) Tensionarea strunei: T T = 40 ~ 50kg Linie

Axiala C
(3) Abaterea centrului axei carmei fata
de centrul axei liniei de arbori: a
In plan transversal (Bb - Tb)

• Dwt: peste 100,000 tone a≤8 ( Vedere din Pp )
• Dwt: sub 100,000 tone a≤6 Daca pintenul carmei

este prelucrat in faza
In plan longitudinal (Pv - Pp) de bloc
• Dwt: peste 100,000 tone b≤8 Carma
C
• Dwt: sub 100,000 tone b≤6 L± b
( Vedere spre Bb )
L: cota dintre axa

carmei si fata pupa
a bucsei etambou
14.2. Carma (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
1) Lagar si presetupa ax carma

Sonda sa nu intre
≤ 0.04
mai mult de 10 mm
Joc intre lagar si ax
2) Centrul balamalei (pentru carma)
Aliniere (centraj) dupa montarea d ≤ 0.5

bucselor
Centru balama
Centru lagar carma
Lagar carma
Platforma
d
l±5 l ± 10
Locas superior
R
Locas inferior
14.3. Masina carmei (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
1) Montaj
Suprafata de contact a lainelor ≥ 70%

Sonda sa nu intre
Joc intre laine si postament ≤ 0.04 mai mult de 10 mm
2) Centraj
|d1| ≤ 2
L + d1 L + d1
L + d1 L + d1
H1 H2
|H1 - H2| ≤ 0.15
H1 H2
15. MECANISME AUXILIARE 45 din 73
15.1. Mecanisme auxiliare din C.M. (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
Instalarea mecanismelor auxiliare se va
efectua conform cu urmatoarea clasificare:
1. Clasificarea mecanismelor
(1) Grad “A”:
Diesel generator, Turbo generator,
Masina carmei, Module tevi
(2) Grad “B”:
Pompe apa potabila
Pompe racire cu apa dulce
Pompe santina
Pompe racire cu apa dulce a M.P.
Pompe incendiu
Pompe transfer combustibil
Pompe balast, Caldarine auxiliare
Pompe ungere
Pompe servicii generale si santina
D.G. avarie
Compresoare aer, Pompe marfa
(3) Grad “C”:
Alte mecanisme care nu sunt cuprinse
in “grad A” si “grad B”
2. Instalare
(1) Grad “A”:
- Strangerea lainelor va fi verificata prin
ciocanire dupa strangerea bolturilor si
confirmarea ca lera de 4/100 mm nu
intra mai mult de 10 mm
- Jocul dintre laine si postamenti ≤ 0.04
- Verificarea cu vopsea - pata de ≥ 60%
contact
(2) Grad “B”:
- La terminarea montajului, strangerea
bolturilor va fi verificata prin
ciocanire
- Jocul dintre laine si postamenti Grad B & C:
(3) Grad “C”: Centrajul se
- La terminarea montajului, strangerea poate ajusta cu
bolturilor va fi verificata prin placute de adaos
ciocanire
- Jocul dintre laine si postamenti
(15.1. Mecanisme auxiliare din C.M.) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
3. Centrarea (tipul rigid) numai Gradul “B”
b
a
c
a−d
Deplasare :
2
Frangere : b-c
Unde nu sunt definite de producator
Deplasare ≤ 0.05
Sub (inclusiv) 37 Kw
Frangere ≤ 0.10 Se vor urmari
recomandarile
Deplasare ≤ 0.08 producatorului
Peste 37 Kw
Frangere ≤ 0.18
15.2 DIESEL generator

Tolerante
Denumire Observatii
Limita
1
La rece ≤
10000 Se vor urmari
× cursa (mm) recomandarile
Deflexia arborelui cotit producatorului
2
La cald ≤
10000
× cursa (mm)
d
15.3. Echipamente de punte (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
Instalarea echipamentelor va fi efectuata
conform cu urmatoarea clasificare:
1. Clasificarea echipamentelor:
(1) Grad “A”: Vinci de ancora
(2) Grad “B”: Vinci de manevra
Vinci marfa
(3) Grad “C”: Alte echipamente care nu
sunt cuprinse in gradele
“A” si “B”
2. Instalare
(1) Grad “A”:
- Strangerea lainelor va fi verificata
prin ciocanire dupa strangerea
bolturilor si confirmarea ca lera de
4/100 mm nu intra mai mult de 10
mm
- Jocul dintre laine si postamenti ≤ 0.04
- Pata de contact
(2) Grad “B”:
- La terminarea montajului,
strangerea bolturilor va fi verificata
prin ciocanire
- Jocul dintre laine si postamenti Grad B & C:
(3) Grad “C”: Centrajul se
poate ajusta cu
- La terminarea montajului, placute de adaos
strangerea bolturilor va fi verificata
prin ciocanire
- Jocul dintre laine si postamenti
15.4. Macarale de punte (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
(1) Distanta dintre centrele sinelor

(tip obisnuit)
d1
d1 ± 5
(pe 10 m)
d1
(2) Distanta dintre centrele sinelor

(pod rulant)
d2 d2 ± 10
(pe 10 m)
(3) Liniaritatea sinelor

(longitudinal)
A - A’
d3 ± 5
A d3 d3
(pe 10 m)
A’
10 m
d3
(15.4. Macarale de punte) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire Observatii
Limita
(4) Liniaritatea
(nivelul superior al sinei in plan
orizontal)
d4 ≤ 5
d4
d4 (pe 10 m)
10 m
(5) Diferenta de inaltime dintre cele doua sine

intre Tb si Bb
d≤8
d
A se masura la fiecare 5 metri

16. TUBULATURA 50 din 73
16.1. Clasificarea tubulaturilor

Clasificarea tubulaturilor dupa Societatile de Clasificare:
(1) L.R. P(bar); T(°C)

Grad Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3
Instalatia P T P T P T
Abur P > 16 sau T > 300 7 < P ≤16 sau 170 < T ≤ 300 P≤7 T ≤ 170
Lichide
inflamabile P > 16 sau T > 150 7 < P ≤16 sau 60 < T ≤ 150 P≤7 T ≤ 60
(vezi nota)
Alte medii P > 40 sau T > 300 16 < P ≤ 40 sau 200 < T ≤ 300 P ≤ 16 T ≤ 200
Nota: Lichidele inflamabile includ: combustibili, ulei de ungere, ulei termic si
ulei hidraulic
(2) A.B.S. P(bar); T(°C)
Clasa Clasa I Clasa II Clasa III
Instalatia P sau T P T P si T
Abur
16 300 7 170
Ulei termic
Combustibil *
Ulei de ungere 16 150 7 60
Ulei hidraulic inflamabil
Tubulaturi ulei marfa in zona
NA NA toate
cargo
Alte fluide (inclusiv apa, aer,
gaze, ulei hidraulic ne- 40 300 * 16 200
inflamabil)
Tubulaturi deschise (scurgeri,
prea-plin, aerisiri, evacuare NA NA toate
gaze)
• Clasa II marginita de Clasa I si Clasa III
(3) K.R. & N.K. P(bar); T(°C)
Grad Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3
Instalatia P T P T P T
Abur P > 16 sau T > 300 7 < P ≤ 16 170 < T ≤ 300 P≤7 T ≤ 170
Combustibil P > 16 sau T > 150 7 < P ≤ 16 60 < T ≤ 150 P≤7 T ≤ 60
Apa, ungere ulei,
P > 40 sau T > 300 200 < T ≤ 300 T ≤ 200
aer comprimat, (numai KR)
16 < P ≤ 40
(numai KR)
P ≤ 16
(numai KR)
ulei hidraulic
Refrigerant
toate - -
primar (amoniac)
(R12, R22) - - toate
(4) G.L.
Presiunea de calcul P (bar)
Mediul/tipul instalatiei
Temperatura de calcul T (°C)
Medii toxice si corozive
Medii inflamabile cu temperaturi peste
temperatura de explozie
toate 1) -
Medii inflamabile cu temperatura de
explozie sub 60°C
Gaze lichefiate (L.G.)
Abur, ulei utilizat ca agent termic P > 16 P ≤ 16 P≤7
sau si si
T > 300 T ≤ 300 T ≤ 170
Aer, gaze, ungere ulei, ulei hidraulic
P > 40 P ≤ 40 P ≤ 16
Alimentare apa boiler, abur condensat
sau si si
Apa dulce si de mare pentru racire T > 300 T ≤ 300 T ≤ 200
Saramura pentru echipament frigorific
P > 16 P ≤ 16 P≤7
Combustibil lichid 2) sau si si
T > 150 T ≤ 150 T ≤ 60
Tubulatura cargo pentru petroliere - - toate
Aerisire si marfa pentru tancuri chimice si
toate - -
de gaze
Refrigeranti - toate -
Tubulaturi libere; exemplu: scurgeri,
- - toate
aerisiri, prea-plin, suflare caldarine
Clasa tevii I II III
1) Clasificarea in tevi Clasa II este posibila cu luarea de masuri de siguranta si

amenajarea structurilor de siguranta
2) Pt combustibil lichid > 60 0 C presiunea de calcul trebuie sa fie cel putin 14
bari
(5) D.N.V. P(bar); T(°C)

Clasa I (1) Clasa II (1) Clasa III (1)
Tubulaturi pentru P T P T P T
Abur > 16 > 300 ≤ 16 ≤ 300 ≤7 ≤ 170
Combustibil, ulei de
ungere, ulei hydraulic > 16 > 150 ≤ 16 ≤ 150 ≤7 ≤ 60
inflamabil
Alte medii (2) > 40 > 300 ≤ 40 ≤ 300 ≤ 16 ≤ 200
Observatii:
(1) Pentru tubulaturi Clasa II si III este necesara indeplinirea ambelor conditii,
pentru Clasa I este suficienta indeplinirea unei conditii
(2) Tubulaturile de marfa si tubulaturile deschise (scurgeri, prea-plin, aerisiri,
suflare abur supape, etc.) apartin Clasei III indiferent de presiune si temperatura
(6) B.V. P(bar); T(°C)

Substanta de lucru din
Clasa I Clasa II Clasa III
sistemul de tubulatura
P > 16 sau P ≤ 7 si
Combustibil (1) altele (2)
T > 150 T ≤ 60
P > 16 sau P ≤ 7 si
Ulei termic altele (2)
T > 300 T ≤ 170
Masina indiferent de
cirmei P, T
Ulei hidraulic
Alte indiferent de
servicii P, T
Ulei de ungere P > 40 sau T > 300 altele (2) P ≤ 16 si T ≤ 200
Alte medii inflamabile:

• Incalzite deasupra punctului
de aprindere, sau fara protectii speciale cu protectii
(3)
• Avand punctul de aprindere speciale (3)
sub < 600C
si gaze lichefiate
Oxiacetilena indiferent de P
fara protectii speciale cu protectii

Medii toxice (3)
speciale (3)
Medii corozive indiferent de P, T
Aburi P > 16 sau T > 300 altele (2) P ≤ 7 si T ≤ 170

Aer, gaze, apa (4) P > 40 sau T > 300 altele (2) P ≤ 16 si T ≤ 200
Tubulaturi libere (scurgeri,

preaplin, aerisiri, evacuare gaze, indiferent de T
evacuare caldarine)
(1) Valvulele din tancurile de combustibil aflate sub presiunea statica, fac parte din
clasa II
(2) Conditii de presiune si temperatura altele decat cele cerute pentru clasele I si III
(3) Protectii pentru reducerea scurgerilor posibile si limitatrea urmarilor acestor
scurgeri pentru satisfacerea cerintelor Societatilor de Clasificare
(4) Valvulele si armaturile montate pe bordaj si peretele de coliziune fac parte din
clasa II
16.2. Confectii tubulatura (Unit: mm)
Operatia Tolerante Limita
1) Debitare
(1) Teava dreapta d=±5
(2) Indoirea tubulaturii (indoire in plan - doua coturi)
d=±5
dθ = ± 2°
|θ 1 - θ 2 | ≤ 2.5°
(indoire spatiala)
d=±5
dθ = ± 2°
(3) Ramificatii
d=±5
dθ = ± 1°
(4) Intersectii tubulaturi
d=±5
dθ = ± 1°
(16.2. Confectii tubulatura) (Unit: mm)
Tolerante
Operatia
Limita
2) Montajul flansei pe teava

(1) Unghiul flansei fata de axa tevii
a: max. 1.0
a dθ ≤ 0.5°
(2) Deformatia flansei
D < 200
d ≤ 0.5
d
200 ≤ D ≤ 450
d ≤ 1.0
D D > 450
d ≤ 1.5
(16.2. Confectii tubulatura) (unit: mm)
Tolerante
Operatia Observatii
Limita
(3) Imbinarea prin sudura a tevilor neferoase
Argintarea flansei
0.05 ≤ a ≤ 0.13 Pentru serpentine

a b ≤ 1.6 de incalzire
Alamirea flansei
a ≤ 0.3
a
Argintarea sau alamirea tevilor
Manson Inel de argint
0.05 ≤ a ≤ 0.13 Pentru serpentine

de incalzire
Teava de alama
Tolerante
Operatie
Limita
3) Indoirea tevilor
Tevi Clasa I, II
(1) Elipticitate (E)
E≤7%
A
b
R a
A A - A
Alte tevi
D E ≤ 10 %
a−b
E =2 × 100 (% )
a+b
D - diametrul exterior al tevii
R - raza de indoire
(2) Subtierea peretilor tevii (T) T (%)

Raza de indoire Otel Cupru
t − t1
T= × 100 (% )
t C si R C si R
t - grosimea initiala a tevii 2D < R ≤ 3D 25 30

t 1 - grosimea tevii dupa indoire
3D < R ≤ 4D 20 25
D - diametrul exterior al tevii
R > 4D 16 20
C: indoire la cald
R: indoire la rece
(3) Incretituri
Ridicaturi :
1
h1 ≤ ×D
100
Adancituri:
1
h2 h2 ≤ ×D
100
h1
D: diametrul exterior
h1: max. 2.0 mm pt. DNV tevi Clasa I
si II
Toleranta
Operatie Observatii
Limita
4) Lungimea ramificatiei
L ≥ 1/2d + T + 2H
T H: inaltimea piulitei
T: grosimea flansei
L
tevii principale
d d: diametrul exterior
al flansei tevii
principale
5) Reductii
(1) Tevi otel
a=2÷4
b b=1÷3
θ = 55° ± 5°
a θ
(2) Tevi cupru
a
Terminatie
0.1 ≤ a ≤ 0.3
evazata
a
Tolerante
Operatia Observatii
Limita
6) Treceri prin punti/pereti etansi
l 1,2 ≥ 15
d 1 ≥ d 2 + 10
L 2 ≥ 50
t 2 = 12 t 1 ≤ 12
t 2 = 15 t 1 ≤ 15
t 2 = 20 t 1 > 15
D = 15 ÷ 300
L 1 ≥ 40
D > 300
L 1 ≥ 50
l1 ≥ 5
l 2 ≥ 10
7) Imbinare prin mansoane
l ≥ 15
d ≥ 2.0
θ 5,2
d 1 = max. 5
θ < 3° 100
Tolerante
Operatia Observatii
Limita
8) Imbinare cu manson
Sudura la nava t 8 mm
Teava din otel
galvanizata,
peste DN 65 si
cu grosimea
capatului sudat
Teava, t < 8 mm
t 8 mm mai mare de
8 mm
Sudura la nava Teava neagra si

teava din otel
galvanizata,
peste DN 65 si
grosimea peste
8 mm
16.2. Confectii tubulatura) (Unit: mm)
Tolerante
Operatia Observatii
Limita
9) Imbinare tip manson
b
a ≤ 1.6
b ≤ 0.8
a
10) Imbinare cu flanse

Flanse cu gat
a ≤ max 1.5 sau flanse plate
t t
t ≤ x ≤ 1.5 t
a a
x x
11) Imbinare prin sudare
(1) Pregatirea marginilor
t = 3 ÷ 20 O specificatie a
a=2±1 procedurii de
b=0÷3 sudare prezinta
θ = 55° ± 5° detaliile, ca de ex.
grosimea metalului
t≤3 de baza
a=0÷2
3<t<5
a=1÷3
t>4
a=0÷3
b=0÷3
θ = 30° + 5°
θ = 50° ± 5°
θ 1 ≤ 14°
a ≤ 1.6
b = 2.4 ∼ 4
Tolerante
Operatia Observatii
Limita
(1) Cordonul de sudura
1) t ≤ 6.4
d 2 , d 3 ≤ 1.6
2) 6.4 <t≤ 12.7
d 2 , d 3 ≤ 3.2
d1 t d2 3) 12.7 <t≤ 25.4
d3
d 2 , d 3 ≤ 4.0
4) t > 25.4
d 2 , d 3 ≤ 4.8
5) Toate
grosimile
d 1 ≤ 0.5
(2) Arsuri marginale
d d d ≤ 0.8
(3) Lungime cateta cordon sudura
e
e
t Conform
specificatiei din
proiect
e
e
t
16.3. Montaj tubulatura (Unit: mm)
1) Decupare tevi
(1) Decuparea gaurii
d ≤ D/50
2) Centraj
a
a≤2
c c-b≤2
b
3) Insurubari 1.0 < a ≤ 3.0

DN > 50
a
0.5 ≤ a ≤ 3.0
DN ≤ 50
b2
Se aplica in cazul dilatarii
tevilor. (Tubulatura de marfa,
balast, serpentine de incalzire
(bratara tip “U”) tancuri – lungime de peste 3 m
– tubulatura de gaz inert, etc.)
Alte cazuri:
a = 0;
b 1 = 0 ÷ 3 ganguri filet
b 2 = 0 ÷ 1d
(asamblare flanse) d – diametrul surubului
4) Suporti de plastic
teava
d1 d 1 : diam. ext. al tevii + 1
b 3 : 1.5 ÷ 3.0 ganguri filet
b3
(16.3. Montaj tubulatura) (Unit: mm)
5) Reazeme mobile
Placuta de
a ≤ 1/3L
alunecare
Placuta de alunecare se
monteaza pe directia
longitudinala a tevilor cu
DN ≥ 125
Placuta de
alunecare
6) Montaj compensatori Tip scurt

Conform standardului japonez JIS
d 1 = 40 ± 5
θ ≤ 3°
1) DN ≥ 500
d2
d2 ≤ 5
2) DN ≤ 450
d2 ≤ 4
d1
DN – Diametru Nominal
A- A Teava
θ
Sus
Tip lung
Bolt opritor
θ ≤ 3°
Fundul navei (Punte) 1) DN ≥ 500
d 1 = 80 ± 40
d 2 ≤ 10
2) DN ≤ 450
d 1 = 70 ± 30
d2 ≤ 5
DN – Diametru Nominal
(16.3. Montaj tubulatura) (Unit: mm)
Operatia Toleranta Limita
7) Bordurari treceri libere tubulaturi in CM

H = 75
in general
8) Placuta support, luft la sudare

a ≤ 3mm – sudura de colt,
dintr-o trecere
Placuta 3 < a ≤ 5mm – se mareste

a calibrul sudurii
a > 5– se inserteaza o
placuta aditionala
a - luft
17. ECHIPARE PANOURI METALICE 65 din 73
17.1. Capac magazie cu rulare laterala (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
h
L3 L2
d2
L4 L1
B
d1
W d1 d2
L
d3
d4 d5
d6
 4L 
(1) Lungime (1 capac) L ± 3 + 
 10000 
(2) Lungime (1 semicapac) W ±6
 4L 
(3) Latime B ± 3 + 
 10000 
(4) Inaltime capac h ±4
(5) Diferenta diagonale (1 capac) |L1 - L2| ≤ 10
(6) Diferenta diagonale (1 semicapac) |L3 - L4| ≤5
(7) Abatere verticala d1 ±4
(8) Abatere transversala d2 ±5
(9) Deformatie panou |d3| ≤6
(10) Inaltime canal garnitura d4 ±2
(12) Latime canal garnitura d6 ±2
(17.1. Capac magazie cu rulare laterala) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
d7 “A“ “A“ A - A
d12
d7 d8
d11 d10
B - B
“B“ “B“
d9
d13
d14 d16 d15
(1) Joc intre panouri d7 ±5

(2) Diferenta intre panouri |d8| ≤5
(3) Diferenta intre tablele laterale si de capat |d9| ≤5
(5) Deviatia centrajului barei de compresiune d11 ≤ 15
(6) Comprimarea garniturii d12 ±5
(7) Distanta (dintre centre) d13 ±3
(8) Fixarea pe inaltime d14 ±3
(9) Pasul de fixare (intre role) d15 ±4
(10) Pasul de fixare (fata de colt) d16 ±3
17.2. Capac tip ponton (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
L1
L2
h
B d2
d1
d3
d4 d5
d6
 4L 
 10000 
 4L 
(2) Latime B ± 3 + 
 10000 
(4) Diferenta diagonalelor |L1 - L2| ≤ 12
(5) Abaterea pe verticala d1 ±4
(6) Abaterea pe orizontala d2 ±5
(7) Deformatia plafonului d3 ±6
(8) Inaltimea canalului de garnitura d4 ±2
(9) Inaltimea canalului de garnitura d5 ±2
(10) Latimea canalului de garnitura d6 ±2
(17.2. Capac tip ponton) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
A-A
A A
d8
Capac A Capac B
(1) Nivelul conului containerului (la 20 ft) ±5

d7
(2) Nivelul conului containerului (la 40 ft) ±5
(3) Lungime (con container de 20 ft) ±5
L3
(4) Lungime (con container de 40 ft) ±6
(5) Latime (con container de 20 ft) ±2
B1
(6) Latime (con container de 40 ft) ±2
(7) Diferenta diagonale (20 ft) ≤ 13
|L4 - L5|
(8) Diferenta diagonale (40 ft) ≤7
(9) Diferenta intre panouri d8 ≤ 10
17.3. Capace pliante (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
L
w
h d2 d1
L3 L2 d1 B
L4
d2
L1
d3
d4 d5
d6
 4L 
 10000 
(2) Lungime (1 segment de pliere) W ±4
 4L 
(3) Latime B ± 3 + 
 10000 
(5) Diferenta diagonalelor (1 segment de
|L1 - L2| ≤ 10
pliere)
(6) Diferenta diagonalelor (1 panou) |L3 - L4| ≤5
(9) Deformatie panou d3 ±6
(17.3. Capace pliante) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
d7 “A“ “A“ A - A
d12
d7 d8
d11 d10
B - B
“B“ “B“
d9
d13 d18
d21
d20
d19 d16 d17
d14
d15

(5) Deviatia centrajului barei de compresiune d11 ± 15
(7) Distanta (intre centre) d13 ±3
(8) Inaltime rola d14 ±3
(9) Distanta intre rola si balamaua principala d15 ±2
(10) Distanta intre balamaua principala si cea
d16 ±2
intermediara
(11) Distanta intre rola si balamaua
d17 ±2
intermediara
(12) Distanta intre balamaua principala si
d18 ±2
boltul cilindrului
(13) Inaltimea dintre balamaua principala si
d19 ±2
boltul cilindrului
(14) Inaltimea balamalei principale d20 ±2
(15) Inaltimea balamalei intermediare d21 ±2
17.4. Capace Meck Gregor (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
 4L 
 10000 
(2) Lungime (1 panou) W ±5
 4L 
(3) Latime B ± 3 + 
 10000 
(5) Diferenta diagonale (1 capac) |L1 - L2| ≤8
(6) Diferenta diagonale (1 panou) |L3 - L4| ≤6
(9) Deformatie panou d3 ±6
(17.4. Capace Mack Gregor) (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
d7
“A“ “A“ A - A
d10 d7 d8
“B“ “B“
d12 B - B
d11
d9
d18
d19
d13
d17
d15 d16
d14

(5) Deviatia centrajului barei de compresiune d11 ± 15
(7) Distanta (intre centre) d13 ±3
(8) Inaltimea de montaj d14 ±3
(9) Pasul de fixare (role rulare) d15 ±4
(10) Pasul de fixare (rola basculare ~ rola
d16 ±4
rulare)
(11) Inaltimea rolelor de basculare d17 ±3
(12) Distanta dintre rolele de basculare d18 ±4
(13) Pasul rolelor de basculare d19 ±4
17.5. Guri de magazii (Unit: mm)
Tolerante
Denumire
Limita
L
L2 L1
d5
B
d5 d4
1M
d2 d1
d3
1M
(1) Lungime L ± 10
(2) Latime B ± 10
(3) Diferenta diagonalelor |L1 - L2| ≤ 15
(4) Liniaritate la partea superioara (a ramei laterale) d1 ±5
(5) Liniaritate la partea superioara (a ramei
d2 ±5
transversale)
(6) Liniaritate la partea superioara pe 1m
d3 ±3
lungime
(7) Liniaritate perete rama pe 1m lungime d4 ±3
 4L 
(8) Liniaritate perete rama pe toata lungimea d5 ± 3 + 
 10000 
17.6. Cerintele testului de etansare

Presiune Diametrul interior
Clasa Distanta
(bar) al duzei
DNV 2
ABS, KR, NKK 2 φ min. 12 mm Max. 1.5 m
LR, BV, GL 2
STANDARDUL CALITATII
CONSTRUCTIEI NAVEI
Editat de:
DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A.

Quality Management Team
Strada Portului Nr. 1, 905500 Mangalia, România

Tel.: 004-0241-753340/1088
Fax: 004-0241-756062
E-Mail: qaqc@dmhi.ct.ro

DMSQS - 2004 Romanian PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DMSQS - 2004 Romanian PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S TANDARDUL C ALITATII C ONSTRUCTIEI N AVEI a fost elaborat pentru a

In fond, Controlul Calitatii in procese, este subliniat de Politica in

Standardul este alcatuit din urmatoarele trei parti:

Partea I. Procese principale de constructie a navei

Partea a II-a. Puncte de inspectie si incercari

Partea a III-a. Standardul calitatii

Standardele continute in aceasta lucrare sunt, in general, aplicate la

In eventualitatea unor disensiuni intre prevederile prezentului standard si

Quality Management Team

NUMAI PENTRU UZ INTERN

2. Asamblare .................................................. 3 din 31

3. Montaj ....................................................... 5 din 31

4. Procesul de sudura ..................................... 7 din 31

5. Lucrari de tubulatura .................................. 9 din 31

6. Etape de saturare ........................................ 16 din 31

7. Montaj agregate .......................................... 17 din 31

8. Montaj saturari electrice .............................. 28 din 31

9. Procesul de vopsire ..................................... 30 din 31

1.1. Controlul materialelor metalice

(1) Cand materialele metalice sunt transferate din depozit la

(2) Dupa sablare/pasivare, se marcheaza pe tabla pasivizata informatiile

(3) In etapa de debitare, fiecare piesa se marcheaza conform informatiei

(4) Controlul preciziei pieselor se realizeaza in procesul de debitare

(5) In acest stadiu se verifica urmatoarele :

Stadiul Punctele ce se vor verifica Observatii

a) Grosimea si gradul tablelor, profilelor,

a) Precizia liniilor teoretice

Trasare 1. Marcare manuala

Indoirea la cald sau la rece a tablelor se realizeaza in conformitate cu

Tablele de otel cu forme cilindrice sunt in general fasonate pe prese

Temperatura care se aplica la indoirea la cald (temperatura maxima de

♦ Punctele ce se vor verifica

(1) Pentru a usura accesul in timpul lucrarilor de asamblare a blocurilor,

(2) Dupa terminarea lucrarilor, sub-ansamblele se inspecteaza de

Cand este necesar testul de etansare a sudurilor de colt, acesta se

(1) Asamblarea unei blocsectii este un proces de sudare a mai multor

(3) Dupa terminarea asamblarii, blocul este inspectat numai de

2.3. Principalele puncte de verificare ale procesului de

j) Indepartarea pieselor tehnologice.

2.4. Testul de etansare cu aer la sudurile de colt

Domeniu: se utilizeaza pentru sudura de colt a tablelor de grosimi peste

Etansarea cordonului se verifica folosind o solutie de apa si sapun.

Test de etanseitate a sudurii de colt

Intrare aer comprimat Perete

2.5. Testul cu vacuum

Domeniu: se utilizeaza pentru sudura cap la cap a cordoanelor de sudura

(1) Premontajul si montajul blocurilor se face prin sudarea cuplarilor pe

(2) Dupa terminarea premontajului/montajului, inspectia finala este

(3) Cuplarile sudate ale puntii, fundului si bordajului se verifica

(4) In faza de pre-montaj/montaj se verifica cu atentie urmatoarele:

Puncte care se verifica Observatii

a. Inaltimea si inclinatia pernelor de lemn si Pernele de lemn vor fi

3.2. Etansare tancuri

(1) Toate tancurile structurale sunt testate cu aer sau hidraulic.

(2) Testul hidraulic se executa pentru tancurile specificate in “Planul de

(4) Inaintea testarii tancului, trecerile/toate reperele ce afecteaza testul,

(5) La testarea tancurilor se vor verifica urmatoarele:

Tip test Punctele ce se verifica Observatii

a. Inaltimea coloanei de apa Atentie la pernele de

3.3. Suporti de schela si ocheti de ridicare

(1) Suportii de schela si ochetii de ridicare utilizati la montajul blocurilor

Detalii sunt date in Partea a-III-a a Standardului Calitatii, paragraful