Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

RECUPERAREA METALELOR PREŢIOASE DIN MATERIALE

RECICLABILE

Student Ileana Malvina-Madalina, Paius Oana Andreea anul II, chimie

Îndrumător: conf.univ.dr. Ion IOSUB, conf.univ.dr. Viorel MALINOVSCHI
Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Piteşti, Str. Târgu din Vale nr. 1, Piteşti, RO 110040
E-mail: ion.iosub@gmail.com, ion.iosub@upit.ro

REZUMAT
Această lucrare prezintă contribuţii cu privire la îmbunătăţirea metodelor de recuperare a
metalelor preţioase, având ca principal obiectiv protejarea mediului inconjurator. Activitatile
experimentale au ca obiect recuperarea metalelor preţioase (Argint şi Aur) din filme şi soluţii
fotografice uzate, dar si materialele polimerice utilizate ca suport. Obiectivele specifice urmărite în
această lucrare au fost orientate in directia imbunatatirii proceselor hidrotermale de recuperare a
argintului din filmele fotografice uzate şi a celor electrochimice, in cazul solutiilor de fixare.
Obtinerea argintului în stare metalică a fost posibila prin realizarea unor procese de reducere a
formelor oxidate: AgO sau AgCl in mediu bazic. Pentru caracterizarea compoziției probelor
purificate a fost utilizată metoda difracției de raze X.

Cuvinte cheie: Metode de recuperare a argintului, rafinarea argintului, filme fotografice,

soluții de fixare, oxid de argint, clorura de argint, protecția mediului.

1. INTRODUCERE

Principalele obiective ale acestei lucrări sunt orientate spre activităţi de îmbunătăţire a
metodelor de recuperare a argintului,aur şi alte metale preţioase din componentele unor
materiale uzate cu caracter de deşeuri.
De asemenea, unul dintre obiectivele acestei lucrări este folosirea materialelor
polimerice intens poluante în calitate de material suport.
Această metodă prezintă importante beneficii din punct de vedere al îmbunătăţirii al
calităţii mediului, dar şi o importanţă economică.
Materialele din care s-a recuperat argintul şi anume: componentele electronice,filmele
fotografice,soluţiile fixatoare şi deşeurile rezultate din activităţi chimice.
Componentele electronice în faza de deşeuri reprezintă produşi poluanţi pentru mediul
înconjurător,greu bio-degradabile,nocive pentru floră şi faună.
Filmele fotografice reprezintă planşe,în general de plastic pe care s-a reprodus sau s-a
gravat o imagine,spre a fi imprimată. Soluţiile fixatoare au o importanţă majoră în industria
fotografică si în radiologie.
Una dintre metodele folosite la recuperarea si rafinarea argintului este eletroliza.Acest
procedeu are ca scop separarea soluţiei fixatoare pentru a obţine argintul în stare metalică
prin procese de reducere la catod şi oxidare la anod.
.
1
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

Procedeele electrochimice conduc la performanțe mai mari comparativ cu cele chimice

deoarece se pot realiza cu consumuri mai mici de reactivi şi de energie. De asemenea, varianta
electrochimică mai are avantajul că, simultan cu procesul de oxidare de la anod permite
electroextracția metalelor de bază din soluțiile de leșiere. [1]

In procesul electrolizei energia electrica se transforma in energie chimica, adica in energia

substantelor formate.
Fenomenul dat este complex si consta in urmatoarele: daca introducem 2 electrozi in solutia sau
topitura unui electrolit si-i vom uni catodul (-) si anodul (+) unei surse de curent electric continuu,
atunci, sub actiunea cimpului electric are loc cit migratia ionilor cu sarcina pozitiva (cationi) catre
catod si a ionilor cu sarcina negativa (anioni) spre anod, cit si neutralizarea acestora. La catod
cationii aditioneaza electroni si se reduc. Anionii, apropiindu-se de anod, cedeaza electronii si se
oxideaza.

Catodul este un reducator puternic, iar anodul – oxidant.

Atomii transformati in procesul de electroliza se pot depune ca atare pe electrod sau pot reactiona:
cu moleculele dizolvantului, cu electrodul, sau intre ei. Se formeaza astfel produsi secundari ai
electrolizei.
Produsele electrolizei depind de natura si concentratia electrolitului, de natura anodului si de
densitatea curentului electric.

Materialele folosite au fost soluţii fixatoare din industria fotografică, filme fotografice cu
calitate de deşeu în scopul de a obţine oxid de argint in soluţie.

2. METODE ŞI DATE EXPERIMENTALE

Procesele de electroliza si-au gasit o larga intrebuintare in multe ramuri ale economiei nationale.

In industria chimica electroliza se aplica pentru obtinerea substantelor pretioase: hidrogenului,

oxigenului (prin electroliza solutiei hidroxidului de sodiu); clorului si hidroxidului de sodiu- din
solutia clorurii de sodiu; fluorulu—din din topitura KF*HF; multor oxidanti ca Na2S2O8, KClO4,
H2O2 etc., unor substante organice, de exemplu, anilinei din nitrobenzen; apei grele D2O etc.

Depunerea electrolitica si rafinarea metalelor da posibilitatea de a obtine metale cu puritate inalta.

Realizarea practica electrolizei in tehnica clasica se poate face in trei moduri: la intensitatea
controlata, la tensiune controlata si la potentialul controlat, dupa cum pe durata electrolizei se
mentine o valoare constanta a tensiunii intre electrodul de lucrul si contraelectrodul si respectiv a
potentialului electrod de lucru.
In electroliza la curent controlat se foloseste un montaj care consta dintr-un electrod de lucru si un
contraelectrod. In electroliza la tensiune controlata se foloseste acelasi montaj ca si in electroliza la
curent controlat, Este procedeul cel mai usor de pus in practica, fiind si cel mai utilizat industrial,
deoarece permite desfasurarea reactiilor pe electrod cu selectivitatea mai buna de cat in cazul
precedent. In electroliza potential controlat, parametrul controlat este potentialul si el este mentinut
la o valoare potrivita, aici transformarea electrochimica este selectiva. Metoda este cea mai
2
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

rationala dar si cea mai complicata de pus in practica.

Metoda electrochimica de sinteza prezinta o trasatura importanta subliniata si anterior: posibilitatea
controlarii activitatii reactantului prin intermediul potentialului de electrod. Succesul unei
electrolize depinde in mare masura de alegerea corecta a conditiilor experimentale. O alegere
inteligenta a acestora este rezultatul intelegerii principiilor care controleaza reactia si a proprietatilor
fiecarei parti din echipamentul electrolitic: celula, electrolizi, solvent, electrolit.

3
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

EXPERIMENT
Operaţiile pentru obţinerea şi rafinarea argintului metalic sunt prezentate în următoarea
schemă bloc:

Deșeuri fotografice

Mărunțire

Tratare cu NaOH şi spălare

Agitare

Liniștire(48 h)
Adăugare glucoza

Soluţie NaOH Obţinere soluţie

reziduală(săpun) de argint coloidal
Filtrare
Hârtie de filtru

Faza de reducere termică si Faza de rafinare

topire Obţinerea pepitei de Argint
încălzirea precipitatului de brut prin încălzirea la temperaturi
argint intr-un vas de lut înalte

Electroliza
argintului brut

Obţinerea Argintului metalic

4
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

Fig.3. Schema bloc a operaţiilor utilizate în obţinerea Argintului metalic

PRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR EXPERIMENTALE

Spectrul de difracţie al probei, sub formă de disc, a fost achiziţionat cu un difractometru Rigaku
Ultima IV, echipat cu o structură peliculară multistrat CBO (Cross Beam Optics) şi cu un
goniometru vertical - de înaltă precizie, având raza egală cu 285mm, în următoarele condiţii:
radiaţia X CuK, fascicul paralel, tensiunea anodică 40KV, intensitatea curentului anodic 40mA,
intervalul unghiular [100,1000], pasul unghiular 0.050, durata de achiziţie pe pas 2s, schema de
achiziţie Bragg-Brentano -, monocromator din grafit în fasciculul difractat.
Rezultatul analizei de fază calitative pentru proba analizată este prezentat în figura 1. Se
observă prezenţa în probă a unei singure faze policristaline (Ag), cu singonie cubică (cF4), numărul
fişei JCPDS 65-2871.

5
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

3. CONCLUZII
Randamentul procesului de recuperare a fost relativ bun din echivalentul a 6
2
m de film fotografic şi 5 l de soluţie de fixare s-au obţinut 20g de Argint metalic.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Ilea Petru,Fogarasi Szabolcs, Recuperarea aurului şi argintului din deşeuri de plăci şi
circuite imprimate, Universitatea Babeş-Bolyai,Cluj Napoca.
• Recovering Silver from Photographic Processing Solutions KODAK Publication No. J-215
• Masebinu S., Muzenda E., Review of Silver Recovery Techniques from Radiographic
Effluent and X-ray Film Waste Proceedings of the World Congress on Engineering and
Computer Science 2014 Vol II WCECS 2014, 22-24 October, 2014, San Francisco, USA.
• Malinovschi V., Analiza structurală cu radiaţii x a materiilor policristaline, Editura
Universităţii din Piteşti, 2012
6
 Simpozionul „Chimie şi dezvoltare”, Piteşti, 29 mai 2015

• Gligor D.M.,Ungureşan M.L.,Noţiuni de electrochimie, E.D. Galaxia Gutenberg,Colecţia

Tehne 4,2009, pg.186
• Wisconsin Recycling Markets Directory, WI DNR Solid Waste Reduction and Recycling
Section, 1995.
• Selecting a Hazardous Waste Transporter, Minnesota Pollution Control Agency, 1/92.
• Brezeanu M.Cristurean,E.Antoniu A.,Marinescu,D.,Andruh,M.,Chimia Metalelor, Ed.
Academiei Române,Bucureşti,1990, pg.50
• Iosub I., Metode de analize instrumentale, Ed. Universităţii din Piteşti, 2000