Lucrare de Disertatie - Economie

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
Masterat: Managementul Proiectelor în Construcţii
ANALIZA SI PREVIZIUNEA PERFORMANŢEI FINANCIARE A SOCIETĂŢII

COMERCIALE
SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA
Conducătorul lucrării de disertaţie

Prof. Univ. Dr. Ec. DUMITRA STANCU
Absolvent
Dima Diana Andreea
Bucureşti
2018
I
Dima Diana Andreea Lucrare de Disertaţie
Masterat: Managementul Proiectelor in Construcţii
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole
Catedra de Management Data: 01.03.2018
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Titlul lucrării: „ Analiza si previziunea performanţei financiare a societăţii comerciale SC

CONSTRUCŢII ERBAŞU SA”
Data eliberării temei:
Termen de predare:
Conducătorul lucrării de disertaţie,

Prof. Univ. Dr. Ec. DUMITRA STANCU
Absolvent,
Dima Diana Andreea
II
Declaraţie standard privind originalitatea lucrării
Prin prezenta declar că Lucrarea de disertaţie cu titlul „ Analiza si previziunea

performanţei financiare a societăţii comerciale “SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA” este
scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învăţământ superior din ţară sau străinătate.
Bucureşti, 01.03.2018
Absolvent,
Dima Diana Andreea
III
Cuprins
Lista tabelelor şi a figurilor ................................................................................................... V

Lista simbolurilor şi abrevierilor utilizate........................................................................... VI
Prefaţă ................................................................................................................................... VII
Capitolul 1. Prezentarea stadiului actual al problemei analizate în România şi în lume ........... 1
Capitolul 2.Prezentarea metodologiei de lucru ......................................................................... 4
Capitolul 3. Analiza economico-financiară a firmei SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA ....... 18
3.1 Prezentarea firmei SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA ..................................................... 18
3.1.1 Informaţii generale .......................................................................................................... 18
3.1.2 Lucrări reprezentative ......................................................................................................20
3.1.3 Organigrama firmei ......................................................................................................... 25
3.2 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului contabil şi a contului de rezultate ...........26
3.2.1 Analiza structurii activului ..............................................................................................26
3.2.2 Analiza structurii surselor de finanţare ........................................................................... 30
3.2.3 Analiza activului net....................................................................................................... 33
3.2.4 Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante ........................................... 34
3.2.5 Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
netă .................................................................................................................................36
3.2.6 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei.......................................................................40
Capitolul 4. Previzonarea eficienței economice în urma implementării unor măsuri de creștere a
performanței activității de bază a societății analizate .............................................................. 44
Capitolul 5. Analiza SWOT.Concluzii cu privire la situaţia patrimoniala a firmei. Soluţii de
îmbunătăţire a poziţiei financiare ............................................................................................. 59
Bibliografie .............................................................................................................................. 60
IV
Lista tabelelor
Tabel 2.1: Surse de date pentru analiza economico-financiară ..................................... 5
Tabel 2.2: Surse de date pentru analiza economico-financiară ..................................... 8
Tabel 3.1: Evoluţia activelor in perioada 2012-2016 ................................................. 26
Tabel 3.2: Evoluţia pasivelor in perioada 2012-2016 ............................................... 31
Tabel 3.3: Evoluţia activului net ................................................................................ 33
Tabel 3.4: Cifra de afaceri .......................................................................................... 34
Tabel 3.5: Evoluţia vitezei de rotaţie.......................................................................... 35
Tabel 3.6: Evoluţia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi
trezoreriei nete ........................................................................................................... 36
Tabel 3.7: Evoluţia lichidităţii firmei ........................................................................40
Tabel 3.8: Evoluţia solvabilităţii firmei ....................................................................42
Tabel 4.1: Indicatorii bilanţului contabil perioada 2017-2021 …………………….44
Tabel 4.2: Activul bilanţului contabil perioada 2017-2021………………………….44
Tabel 4.3: Pasivul bilanţului contabil perioada 2017-2021………………………… . 47

Tabel 4.4: Evoluția in timp a activului net- perioada 2017-2021………………….. 49
Tabel 4.5: Evoluția in timp a FR, NFR SI TN - perioada 2017-2021……………....50
Tabel 4.6: Evoluția in timp a lichidității în perioada 2017-2021…………………..53
Tabel 4.7: Evoluția in timp a solvabilității în perioada 2017-2021 ..........................53
V
Lista figurilor
Figura 3.1: Rata activelor imobilizate ........................................................................ 27
Figura 3.2: Rata imobilizarilor corporale ................................................................... 27
Figura 3.3: Rata imobilizarilor financiare .................................................................. 28
Figura 3.4: Rata activelor circulante ......................................................................... 28
Figura 3.5: Rata stocurilor ......................................................................................... 29
Figura 3.6: Rata creanțelor comerciale .................................................................... 29
Figura 3.7: Rata disponibilitătilor bănesti .................................................................. 30
Figura 3.8: Rata stabilitatii financiare ........................................................................ 31
Figura 3.9: Rata autonomiei globale ......................................................................... 32
Figura 3.10: Rata de îndatorare globală .................................................................. 32
Figura 3.11: Rata datoriilor pe termen scurt.............................................................. 33
Figura 3.12: Evoluţia activului net ............................................................................. 34
Figura 3.13: Evoluţia cifrei de afaceri ........................................................................ 34
Figura 3.14: Număr de rotații ..................................................................................... 35
Figura 3.15: Durata unei rotații .................................................................................. 35
Figura 3.16: Evoluţia fondului de rulment ................................................................. 37
Figura 3.17: Evoluţia fondului de rulment propriu .................................................... 38
Figura 3.18: Evoluţia fondului de rulment imprumutat ............................................. 38
Figura 3.19: Evoluţia nevoii de fond de rulment........................................................ 39
Figura 3.20: Evoluţia trezoreriei nete ......................................................................... 39
Figura 3.21: Rata lichiditatii curente .......................................................................... 40
Figura 3.22: Rata lichiditatii restanse ......................................................................... 41
Figura 3.23: Rata lichiditatii imediate ........................................................................ 41
Figura 3.24: Rata solvabilităţii generale..................................................................... 42
Figura 3.25: Rata solvabilităţii permanente ............................................................... 43
VI
Figura 4.1: Evoluția în timp a activelor imobilizate ...................................................45
Figura 4.2: Evoluția în timp a imobilizarilor corporale.............................................. 46
Figura 4.3: Evoluția în timp a imobilizarilor financiare ............................................. 46
Figura 4.4: Evoluția în timp a activelor circulante .................................................... 47
Figura 4.5: Evoluția în timp a datoriilor totale ........................................................... 48
Figura 4.6: Evoluția în timp a capitalurilor proprii .................................................... 48
Figura 4.7: Evoluția în timp a activului net……………………………………..…50
Figura 4.8: Evoluția în timp a fondului ed rulment .................................................... 51
Figura 4.9: Evoluția în timp a nevoii de fond de rulment ..................................... 52
Figura 4.10: Evoluția în timp a trezoreriei nete ………………. ............................... 52
Figura 4.11: Evoluția în timp a lichidităţii curente ………………. .......................... 54
Figura 4.12: Evoluția în timp a lichidităţii rapide ………………............................. 54
Figura 4.13: Evoluția în timp a lichidităţii imediate………………. ....................... 55
Figura 4.14: Evoluția în timp solvabilităţii generale ………………. ....................... 56
Figura 4.15: Evoluția în timp solvabilităţii permanente ………………. .................. 56
VI
I
Lista simbolurilor şi a abrevierilor utilizate
1. UE - Uniunea Europeană
2. PIB - Profit Intern Brut
3. PN – Patrimoniu net
4. FR – Fond de rulment
5. FRp – Fond de rulment propriu
6. FRi – Fond de rulment împrumutat
7. NFR – Nevoia de fond de rulment
8. TN – Trezoreria neta
9. Rec – Rentabilitate economică
10. Rfin – Rentabilitate financiară
11. TS – Termen scurt
12. TL – Termen lung
13. CA – Cifra de afaceri
14. Sc – Solvabilitate curentă
15. Sg – Solvabilitate generală
16. Lc – Licihiditate curentă
17. Lr – Lichiditate rapidă
18. Li – Lichiditate imediată
19. I.S.C.I.R - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
20. A.N.R.E - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
21. EGIU – Instalaţii de utilizare a gazelor naturale/biogaz/biometan (Execuţie)
22. PGIU – Instalaţii de utilizare a gazelor naturale/biogaz/biometan (Proiectare)
23. PGD – Sisteme de distribuţie; Instalaţii de producere/stocare biogaz/biometan
(Proiectare)
24. EGD – Sisteme de distribuţie; Instalaţii de producere/stocare biogaz/biometan
(Execuţie)
25. MDRAP – Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administraţiei Publice si a
Fondurilor Europene
26. VA – Valoarea adăugată
27. EBE – Excedentul brut de exploatare
28. Pexpl – Profitul exploatarii
29. Pc – Profitul curent
30. PN – Profitul net
31. Ch – Cheltuieli
VII
PREFAŢĂ
Sectorul construcțiilor este unul de importanță strategică pentru economia

oricărei țări. Declanșată în anul 2008, criza financiară a afectat grav atât sectorul
construcțiilor din România, cât și cel din Uniunea Europeană. Tendințele de revenire
la o situație de creștere economică au fost frânate însă de declanșarea crizei datoriilor
suverane din statele aflate în zona euro și impunerea unor programe de austeritate în
mai multe state membre ale Uniunii. Implementarea măsurilor de austeritate în
întreaga Europă, dar și în România, s-a făcut simțită prin reducerea semnificativă a
portofoliului de proiecte finanțate atât de la bugetul de stat cât și cele finanțate din
surse private, ceea ce a condus la intrarea a mii de societăți în insolvență sau
faliment.La nivel local acest lucru se traduce printr-un declin al pieței construcțiilor cu
40% până în 2013 și o scădere a personalului din piață cu peste 20%.
Eșecul a fost întâlnit în industria construcțiilor nu numai în tările în curs de

dezvoltare, ci în întreaga lume. Eșecurile companiilor de construcții nu sunt doar
extrem de perturbatoare pentru industrie, dar această poate reprezenta o amenințare
pentru economia națiunii. Companiile de construcții sunt vulnerabile la faliment din
cauza fluctuațiilor volumului de construcție, natura fragmentată a industriei, inflația,
competiția ridicată, incertitudinea și riscul implicat. Determinarea din timp a oricărui
potențial eșec va proteja compania și colaboratorii acesteia de a deveni victime.
Încă de la începuturile comunei primitive putem vorbi de existenţa gândirii

economice, apărută din nevoia socială de supravieţuire a omului. În funcţie de
condiţiile naturale şi sociale, omul era nevoit să-şi dezvolte capacitatea de
supravieţuire, el devenind o fiinţă ce-şi procura hrană din natură într-un creator de
mijloace de hrană prin cultivarea plantelor şi creşterea animalelor.
Primele dovezi scrise referitoare la existenţa gândirii economice în ţara noastră

datează din secolul XIII-XIV, iar ideile economice nu se regăseau în scrierile
economice ci în cele cu caracter religios, istoric, literar, juridic. Referitor la primele
apariţii ale gândirii economice, prima carte tipărită în ţară noastră este intitulată
„Cartea Românească de învăţătură” Iaşi 1643, mitropolitul Varlaam. În această carte
se pun în evidenţă elemente de comparaţie a produselor pe piaţă, compararea valorii
produselor şi câştigul obţinut în urmă schimburilor acestora.
Începând cu secolul al XIX-lea dar mai ales în a doua jumătate a acestuia apare
învăţământul superior cu discipline economice şi autori autohtoni de cărţi economice.
Până în anul 1938 analiza economică era mai mult descriptivă, empirică,
intuitivă, folosea un instrument de investigaţie ştiinţifică modest: comparaţii, indici,
coeficienţi, calcule aritmetice fără să elaboreze concluzii generalizatoare, concepte,
categorii, legităţi economice.
Putem consideră că lucrarea elaborată de N. R. Veitman intitulată „Analiză

activităţii economice a întreprinderilor industriale” 1938 (U.R.S.S.) a conţinut sfera
şi procedeele de cercetare ale analizei microeconomice, care parţial şi-a menţinut şi
IX
astăzi actualitatea. În cadrul obiectului s-a introdus: analiza producţiei, a costurilor
producţiei, a rentabilităţii, a situaţiei financiare1.
În procesele manageriale actuale nevoia de analiză este indispensabilă în

fundamentarea deciziilor. Marii strategi ai lumii, că de altfel şi marii artişti sau
inventatori au stăpânit în mod eficient metodele raţionale de analiză, ceea ce face că
gândirea strategică să fie considerată o gândire creatoare care poate genera soluţii
noi, cu ţinte ce nu sunt plasate în prezentul static, ci în viitorul dinamic.
Organizaţiile utilizează analizele pentru a transformă informaţiile în acţiune şi

pentru a obţine avantaje pe termen lung. Practică a demonstrat că nu există
management performant în absenţa unei metodologii şi instrumente precise de
gestiune şi constrol; astfel că, în contextul nevoii de control în organizaţii, analiză-
diagnostic este considerată un astfel de instrument pentru obţinerea performanţei.
Indiferent de nivelul la care se exercită şi de domeniul pe care îl

vizează, activitatea de conducere implică cunoaşterea temeinică a situaţiei date, a
întregului complex de cauze şi factori care o determină, fapt care se realizează prin
intermediul analizei economico-financiare, unul din instrumentele de baza ale
managementului modern, o disciplină indispensabilă acestuia.
Analiza economico-financiară are un caracter permanent, indiferent dacă se

efectuează de un organism din interiorul sau din afară inteprinderiisi, nu constituie un
scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv; deci analiză economico-
financiară trebuie să ofere soluţii pentru fundamentarea corespunzătoare a deciziilor.
În concluzie, se poate arată că analiza economico-financiară este implicată

metodologic în realizarea procesului decizional al conducerii, în activitatea de
planificare şi de control a activităţii economico-financiare şi creşterea rolului
factorilor intensivi(calitativi) în dezvoltarea economică prin evidenţierea
posibilităţilor şi variantelor de a acţiona, precum şi prin stabilirea soluţiilor de
îndeplinire a obiectivelor propuse.
1
www.rasfoiesc.ro
X
Rezumatul lucrarii
Această lucrare examinează indicatorii economico-financiari specifici în

determinarea stării financiare a companiei SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA, în
vederea analizei rentabilității companiei. Astfel, analizand datele de business
anterioare, compania de construcții va fi capabilă de a preveni eșecul în afaceri pe
baza rezultatului de cercetare.
Pentru a putea înţelege situaţia în care se află firma în cauza, în primul
capitol al acestei lucrări se discuta stadiul actual al problemei analizate în România,
cât şi în lume.
În vederea realizării acestei lucrări a fost necesar, că în capitolul doi, să se
explice metodologia de lucru adoptată, explicarea termenilor utilizaţi, prezentarea
procesului analizei economico-financiare a firmei, prin tratarea principalelor aspecte
teoretice de fundamentare și analiză a riscului întreprinderii.
Capitolul trei constă în analiza economico-financiară a firmei SC
CONSTRUCŢII ERBAŞU SA pentru intervalul 2012-2016. Vor fi analizați și
prelucrați o serie de indicatori care vor sta la baza analizei rentabilității propriu zise a
întreprinderii și a riscului comportat de aceasta.
Acest capitol prezintă în detaliu parcursul economic al firmei, astfel încât să
permită o înţelegere a situaţiei economice cât şi găsirea unor strategii de menținere
a continuității si a succesului pe piaţa în care activează această companie.
Capitolul patru surprinde analiza performanței financiare a companiei pe o
perioadă previzionată de cinci ani, 2017-2021.
Ultimul capitol prezintă analiza SWOT ,concluzii și propuneri de îmbunătățire
a performanțelor.
În concluzie, pe baza acestei analize vor fi adoptate măsuri pentru
îmbunătățirea performanțelor companiei, prin valorificarea elementelor favorabile și
prin contracararea celor nefavorabile.
X
Dima Diana Andreea
Masterat: Managementul Proiectelor in Construcţii Lucrare de Disertaţie
CAPITOLUL 1: PREZENTAREA STADIULUI ACTUAL AL PROBLEMEI

ANALIZATE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN LUME
Economia României este o economie de piață, conform Constituției din

1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și
protecția concurenței loiale. În economia României acționează așadar legea cererii
și a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie protejată și
garantată.1
Economia României a crescut cu 8.8% în trimestrul III al anului 2017 prin
comparaţie cu perioada similară a anului trecut, marcând cel mai rapid ritm de
creştere a PIB-ului din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, biroul de
statistică al UE. Analiştii au precizat că, pe partea de cerere, consumul privat a
fost principalul motor al creşterii economice, generat de creşterile salariale de două
cifre şi de crearea de noi locuri de muncă, aspecte care au condus la o creştere a
cheltuielilor gospodăriilor. Într-adevăr, în prima jumătate a anului 2017 numărul
de salariaţi a fost cu 150.000 – 200.000 de persoane mai mare decât anul
anterior, în timp ce salariul mediu net a ajuns în luna iunie 2016 la valoarea de
2.078 de lei pe luna, în creştere cu 14% faţă de perioada similară din 2015. În
Uniunea Europeană, PIB-ul a crescut cu 2.5%, iar în Statele Unite cu 1,2%.
Astfel , în 2017 comparativ cu 2016, România a înregistrat cel mai
semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o
creştere a PIB-ului de 5,6%, arată estimarea preliminară publicată de Oficiul
European pentru Statistică ( Eurostat). Cele mai mari creşteri trimestriale din UE în
perioada iulie-septembrie 2017 s-au înregistrat în România , Letonia (1,5%) Polonia
şi Finlanda (ambele cu 1,1%). Singurul declin s-a înregistrat în Danemarca, minus
0,3%.
Se preconozează ca economia României va creşte, cu 3,4% în 2018 şi cu
3,2% în 2019, conform unu raport dat de Banca Mondială privind Perspectivele
Economiei Globale. La nivel global, după valorile scăzute înregistrate în anul
post-criză precedent, în 2017, conform previziunilor Băncii Mondiale, creşterea
economică mondială va înregistra o intensificare moderată de 2,7%.
Situaţia economică a României este incomparabil mai bună decât în anul 2016.
În prezent, ţara noastră se situează printre cele mai dinamice economii ale Uniunii
Europene, iar direcţia de dezvoltare este apreciată de investitori şi de organismele
internaţionale.
Cu toate acestea, perspectivele sunt întunecate din cauza incertitudinii care
caracterizează orientarea politică în economiile dezvoltate. O perioada
îndelungată de incertitudine ar putea perpetuă manifestarea unui ritm scăzut de
1
ro.wikipedia.org
Dima Diana Andreea
creştere a investiţiilor, în condiţiile în care această situaţie împiedică dezvoltarea

ţărilor cu venituri scăzute, medii şi ridicate2.
Proiectul de buget pe anul 2018 în România este caracterizat de
următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii
sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.
În 2018, însă, atât analiştii, cât şi BNR se aşteaptă ca avansul economiei să
încetinească. „Cred că tabloul cu care sfârşim anul 2017 va putea să fie prezentat ca
fiind foarte frumos, însă eu cred că trebuie totuşi să păstrăm vigilenţă şi îngrijorare
în ceea ce priveşte 2018, pentru că este greu de crezut că în 2018 motoarele de
creştere vor continua să meargă în acelaşi ritm, în condiţiile în care în primul rând
creşterile de venituri şi de salarii care au fost până acum decise nu pot să mai fie
continuate şi probabil că atunci vor începe să explodeze unele din deficitele de care
vorbim acum şi va arăta mai rău situaţia atunci”, a declarat Aurelian Dochia.
Pe termen lung, economia României rămâne ameninţată de o „încetinire
structurală” a creşterii, în principal „din cauza penuriei de mână de lucru”, într-o
ţară afectată de o migraţie puternică şi de o demografie în bernă, la fel ca şi vecinii
săi din Europa de Est. Şi BNR susţine că economia României este anticipată a
accelera mai puternic decât era aşteptat, în acest an, urmând ca ea să se tempereze
pronunţat în 2018 şi să încetinească modest în 2019. „Membrii Consiliului au
remarcat că creşterea economică este aşteptată să consemneze în 2017 o accelerare
sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai
pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, dinamica ei prognozată
rămânând deasupra ritmului PIB potenţial în 2018, dar coborând apoi la o valoare
uşor inferioară”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de
administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 noiembrie 20173.
Produsul Intern Brut va creşte cu 5,5% faţă de acest an şi va fi, la finalul lui
2018, de 907,9 miliarde de lei, ceea ce, la cursul de schimb estimat pentru anul
viitor, înseamnă 199 de miliarde de euro, dacă prognozele vor fi confirmate de
realitate. Cel mai mare aport la creşterea PIB îl va avea sectorul construcţiiilor, cu o
valoare adăugată brută de 7%.
Infaţia (creşterea preţurilor de consum) va fi de 2,6% la sfârşitul anului, şi de
3,1% în medie. Preţurile vor creşte aşadar mai mult decât în anul care a trecut.
Câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 2.614 lei, în creştere nominală cu 11%
faţă de nivelul anului 20174.
România are în viitor o mare provocare. Îmbunătățirea guvernanței

economice la nivelul companiilor de stat, creșterea efectului de multiplicare a
investițiilor publice, accelerarea luptei cu evaziunea fiscală și îmbunătățirea
colectării, precum și creșterea potențialului de absorbție a fondurilor europene ne
pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel
creșterea nivelului de trai al membrilor societății, deziderat major al Programului
de Guvernare.
2
www.agerpres.ro
3
www.adevarul.ro
4
www.economica.net
Dima Diana Andreea
Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este

unul care vizează asumarea unor strategii privind creșterea economică, care să
determine un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari
pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea
accesului populației la servicii de calitate și la resurse.În acest context, România
stabilește următoarele obiective ale construcției bugetare pentru anul 2017 și
orizontul 2018-2020:
- Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice
inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării
unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea
investitorilor în economia românească;
- Alocarea unor sume importante pentru sustinerea investițiilor publice prin
prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii și
serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator și aport direct
la formarea brută de capital fix;
- Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și
stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea
fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri
economice sustenabile;
- Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor
măsuri salariale pentru unele categorii de personal din sectorul bugetar,
concomitent cu adoptarea unor măsuri sociale pentru asigurarea protecției
sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari, studenți și
categoriile cele mai vulnerabile;
- Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei
publice;
- Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea

transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice5.
5
www.ceccarbusinessmagazine.ro
Dima Diana Andreea
CAPITOLUL 2: PREZENTAREA METODOLOGIEI DE LUCRU
2.1 Generalităţi
Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte,

metode, tehnici, procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne
şi externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia
economico- financiară a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor şi
condiţiilor care au determinat-o, precum şi rezervelor interne de îmbunătăţire a
acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi
financiare6.
Analiza situaţiilor financiare se realizează în şase paşi:
1. Stabilirea obiectivelor şi contextului economico-financiar: probleme la care
analistul financiar trebuie să răspundă, forma de prezentare a informaţiilor,
resursele necesare şi perioada de realizare a analizei;
2. Culegerea datelor: din situaţiile financiare şi din alte surse privind sectorul
industrial şi economia naţională, din rapoartele managementului, ale furnizorilor
şi ale clienţilor, din site-ul întreprinderii etc;
3. Prelucrarea datelor: ajustarea datelor din situaţiile financiare, calculul ratelor
financiare, prezentarea graficelor şi sintezarea situaţiilor financiare;
4. Analizarea şi interpretarea informaţiilor: măsura în care acestea răspund
obiectivelor din primul pas, concluziile şi recomandările desprinse din aceste
informaţii;
5. Raportul de analiză: elaborarea Raportului şi transmiterea lui către părţile
interesate;
6. Actualizarea analizei: reluarea periodică a paşilor anteriori şi actualizarea
concluziilor şi recomandărilor.
Instrumentul de operare fundamental al analizei economico-financiare este
reprezentat de indicatorii economico-financiari7.
Activitatea oricărei întreprinderi este orientată spre obţinerea de profit din
valorificarea bunurilor produse şi serviciilor prestate. Acest lucru face că
fiecare întreprindere să se confrunte cu o incertitudine în ceea ce priveşte
viitorul sau. Incertitudinea provine din faptul că mediul economic este caracterizat
de o perioada de schimbare şi modificare, activităţile economice cunoscând o
evoluţie fluctuantă în timp. În aceste condiţii, fiecare firma este pusă în situaţia de a
se adapta cât mai rapid şi mai eficient la schimbările intervenite în mediul
economic.
De această adaptare la nevoile date ale mediului economic, la nouă
6
Maria Niculescu, Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003
7
Stancu Dumitra, Contabilitate si finante pentru ingineri, Editura Economica, 2004
4
Dima Diana Andreea
configuraţie a pieţei, la nevoile şi preferinţele cumpărătorilor, depinde succesul

viitor al sau.
Reusita acestui proces de adaptare depinde de la o intreprindere la alta,
in functie de situatia prezenta a acestora, de capacitatea de a face fata
concurentei, de pozitia de piata, de cota de piata, de abilitatea manageriala. In
acest context, o buna cunoastere a situatiei financiare a intreprinderii este
indispensabila pentru orice manager, reprezentand o baza solida pentru
incercarea de a imbunatati, in viitor, rezultatele acesteia.Situaţia financiar-
patrimonială reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de vedere al
existenţei, componenţei materiale şi a rezultatelor obţinute, reprezentând o
premisă şi în acelaşi timp o consecinţă a desfaşurării proceselor care formează
obiectul de activitate al firmei, constituind cadrul financiar al acesteia, fluxurile de
numerar pe care le implică şi le degajă.
Obiectivele principale ale analizei financiar-patrimoniale sunt:
- Determinarea sănătăţii financiare, respective detectarea unor eventuale situaţii
de dezechilibru financiar care ar putea periclita continuitatea exploatării;
- Stabilirea patrimoniului net, respective a valorii contabile a averii acţionarilor;
- Stabilirea lichiditarii şi solvabilităţii înteprinderii;Caracterizarea eficientei
elementelor patrimoniale;
- Întocmirea bugeturilor de venituri şi cheltuieli şi a planurilor de finanţare;
- Evaluarea performanţelor firmei8.
2.2 Noţiuni introductive ale analizei economico-financiare
Analiza situaţiilor financiare este activitatea de diagnosticare a situaţiilor

financiare, alături de alte informaţii relevante pentru a evalua performanţa din
exerciţiile financiare anterioare, precum şi poziţia financiară curentă în vederea
formării unei opinii privind capacitatea întreprinderii de a genera profituri şi
fluxuri viitoare de trezorerie. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării deciziilor de investiţii în
întreprindere, de creditare, de extindere a activităţii respectivei întreprinderi, de
elaborare de strategii privind menţinerea sau dezvoltarea într-un mediu
concurenţial. În acest sens, analiza situaţiilor financiare urmăreşte să evidenţieze :
• treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii
(obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierderi);
• modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen
scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ);
• explicarea variaţiei (modificării) trezoreriei întreprinderii de la începutul până
la sfârşitul perioadei de gestiune (obiectiv al analizei pe baza situaţiei
fluxurilor de trezorerie);
• explicarea modificării capitalurilor proprii (a averii acţionarilor) înreprinderii.
8
www.scribd.ro
5
Dima Diana Andreea
Analiza situaţiilor financiare răspunde, în primul rând, unor nevoi interne

de informare şi justificare a modului de îndeplinire a obiectivelor
managementului financiar. În al doilea rând, ea răspunde unor nevoi externe de
informare şi motivare a actualilor şi potenţialilor parteneri de afaceri (acţionari,
împrumutători, furnizori, cumpărători etc.) pentru fundamentarea unor posibile
acţiuni ale acestora de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe
plan intern, cât şi cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a
riscului, şi, în final, a valorii întreprinderii.
Sursa de date pentru analiza financiară o constituie situaţiile financiare, potrivit
legii:
• contul de profit şi pierdere (veniturile, cheltuielile şi profiturile întreprinderii);
• bilanţul contabil (activele din dotare, obligaţiile asumate şi capitalurile proprii
ale acţionarilor întreprinderii;
• situaţia fluxurilor de trezorerie din exploatare, din investiţii pe termen lung şi
din finanţări din afara întreprinderii (credite noi şi/sau majorări de capital social);
• situaţia modificărilor capitalului propriu, respectiv, sursele de modificare a
mărimii capitalurilor acţionarilor întreprinderii;
•note explicative la situaţiile financiare anuale (metodele contabile, ipotezele
şi estimările făcute de către management, aria de auditare şi opinia auditorului
şi alte informaţii privind achiziţiile, dezinvestiţiile, acţiunile în justiţie, vânzări
către filiale şi sucursale ale întreprinderii etc.).
Tab. 2.1 Surse de date pentru analiza economico-financiară
DOCUMENTE CONTABILE SEMNIFICAŢIA
 Bilanţul contabil  Poziţia
 Contul de profit si  Performanţă

pierdere
 Situaţia fluxurilor de  Lichiditatea
trezorerie
 Situaţia modificării  Performanţă
capitalului
Ca reflectare a poziţiei financiare, bilanţul este documentul contabil de

sinteză prin care se prezintă elementele de activ, pasivelor şi capital propriu ale
întreprinderii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii
prevăzute de lege.
Elementele bilanţiere ale întreprinderii se definesc după cum urmează:
Activul bilanţului reprezintă patrimoniul din punct de vedere material şi
cuprinde toate drepturile materiale patrimoniale structurate în:
 Active fixe sau imobilizari: reprezintă mijloace economice cu durata de
6
Dima Diana Andreea
exploatare mai mare de 1 an şi valoarea de inventariere mai mare decât cea

stabilită de legea amortizării din România:
 Active fixe corporale reprezinta mijloace economice care se pot inventaria; ex:
terenuri, cladiri, instalatii, masini, etc.
 Active fixe necorporale : studii, brevete, licenţe, mărci de fabricaţie;
 Imobilizari financiare reprezintă titluri de capital deţinute de firma respectivă
la capitalurile altor firme (acţiuni şi obligaţiuni).
 Activele circulante reprezintă mijloace economice cu durata de exploatare mai
mică de 1 an şi cu valoarea de inventar mai mică decât cea stabilită de legea
amortizării din România:
 Stocurile :de materii prime şi materiale, semifabricate.
 Creanţele: sunt drepturi băneşti care urmează să fie recuperate şi încasate de
firma.
 Disponibilităţile băneşti : reprezintă masă monetără existenţa la un moment dat
în firma; ex: conturile bancare, casieria firmei, valorile mobiliare de plasament.
Pasivul bilanţului reprezintă patrimoniul din punct de vedere financiar,
cuprinde suma obligaţiilor financiare şi se structurează astfel:
 Capitaluri proprii reprezintă sursele financiare care au fost formate de la
începutul funcţionarii firmei din beneficiile nerepartizate şi din rezerve financiare:
 Capital social
 Beneficiu nerepartizat
 Rezerve financiare
 Capitaluri împrumutate reprezintă sursele financiare permarente şi ciclice şi
cuprind capitaluri împrumutate pe termen scurt (datorii de exploatare) şi
capitaluri împrumutate pe termen lung (datorii financiare). Intre cele doua exista o
relatie de egalitate stricta deoarece toate aceste alocatii permanente si ciclice
trebuie sa-si gaseasca corespondentul financiar in sursele de finantare.
Gruparea elementelor activului şi pasivului bilanţului contabil permite de
a calcula uşor indicatorii care caracterizează situaţia financiară a întreprinderii şi
de a efectua analiză acestora.
Condiţia principală a bilanţului contabil este egalitatea activului cu
pasivul. Această egalitate se datorează faptului că în bilanţ este prezentată
aceeaşi masă de mijloace, dar privită sub două aspecte.
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare
economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice, precum şi bunurile la care
se referă.
Evaluarea şi reevaluarea patrimoniului întreprinderii reprezintă exprimarea
valorică a avuţiei reale a acesteia pe baza valorilor de întrebuinţare existente.
Reevaluarea patrimoniului are în vedere stabilirea valorii economice a
patrimoniului întreprinderii cu ajutorul unor metode de evaluare precum:
metodă activului net corectat, metodă valorii de randament, metodă raportului
preţ-beneficiu, metodă
7
Dima Diana Andreea
goodwill, precum şi alte metode care se bazează pe fluxul disponibilităţilor

(cash- flow), pe valori bursiere, pe comparaţii.
Pentru analiză pe baza de bilanţ se are în vedere valoarea contabila a
patrimoniului cuprinsă în bilanţ.
Pentru cunoaşterea situaţiei sintetice a activului bilanţului este necesară
analiză patrimoniului net sub aspectul evoluţiei şi structurii surselor financiare de
acoperire a acesteia.
Patrimoniul net al întreprinderii reprezintă averea acesteia la un moment dat.
Patrimoniul net poate fi apreciat din două puncte de vedere:
a) Material, caz în care:
PATRIMONIUL NET = Active Imobilizante + Active Circulante - Datorii Totale Relaţia
de calcul a patrimoniului net furnizează informaţii de fundamentare a
deciziei privind autofinanţarea şi capacitatea întreprinderii că prin sursele proprii
şi rezultatul financiar să facă faţă decontării obligaţiilor faţă de terţi, inclusiv
rambursarea creditelor. Datoriile că sursă de finanţare sunt prezente şi
funcţionează din momentul naşterii obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul
rambursării în cazul creditelor şi plăţii lor în cazul datoriilor generate de relaţiile de
decontare.
Analiza se axeaza pe cunoasterea integritatii valorilor materiale si banesti
ale intreprinderii, asigurarea conditiilor pastrarii si gestionarii corespunzatoare a
acestora si stabilirea masurilor pentru recuperarea pagubelor.
Având în vedere această modalitate de calcul, creşterea patrimoniului net
se înregistrează atunci când ritmul activelor totale devansează ritmul datoriilor
totale.
b) Ca suma a elementelor capitalului propriu:
Capitalul social se modifică prin noi aporturi şi/sau prin conversia unor
datorii în capital social.
De asemenea, rezultatul raportat poate fi profit nerepartizat ( creştere),
sau pierdere neacoperită ( diminuare).
Patrimoniul net este finanţat pe seama următoarelor surse:
• capital social
• rezerve
• fonduri proprii
• rezultatul nerepartizat (profit nerepartizat / pierdere neacopirita)
• subventii pentru investitii
• provizioane reglementate
Primele patru surse formează ceea ce în literatură de specialitate poartă
8
Dima Diana Andreea
denumirea de "situaţie netă".
Referitor la structura surselor de finanţare a patrimoniului net, se poate

remarcă faptul că ponderea capitalului social scade în condiţia unei evoluţii
normale a activităţii firmei (capitalul social că suma absolută menţinându-se) şi
creşte ponderea rezervelor (pînă la o anumită limita pentru rezervele legale) şi a
fondurilor proprii. Rezultă că dinamică cea mai accentuată în cadrul surselor de
acoperire a patrimoniului net o înregistrează profitul net care rămâne la dispoziţia
întreprinderii.
Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată
şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Practic, când sursele
permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor
băneşti, întreprinderea dispune de un fond de rulment (FR). Acest excedent de
resurse permanente degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor poate fi utilizat
sau
„rulat” pentru reînnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare astfel ca
o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii, să facă faţă, fără
dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt. Această marjă de securitate
financiară garantează solvabilitatea întreprinderii permiţând acesteia, în caz de
probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea
unei anumite autonomii, respectiv a unei independenţe financiare faţă de creanţierii
săi.
Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanţului financiar mai
este întâlnit sub numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment
financiar
„FRF” şi poate fi stabilit prin două modalităţi:
1. FR = Capitaluri Permanente - Nevoi permanente (Active imobilizate nete)
Tab. 2.2 Surse de date pentru analiza economico-financiară
Active imobilizate (nete): Capitaluri permanente:

necorporale capital propriu
corporale datorii pe termen lung
financiare alte elemente de pasiv care au
caracter permanent (mai mult de un
an): subvenţii pentru investiţii,
provizioane
În această abordare fondul de rulment financiar este o parte a

capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanţului pentru a
acoperi nevoile de finanţare din partea de jos a bilanţului (a activelor circulante),
rămasă după finaţarea imobilizărilor.
9
Dima Diana Andreea
2. FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an

Activ circulant (net): Datorii pe termen scurt:
active circulante (nete) datorii pe termen scurt inclusiv
cheltuieli în avans credite bancare curente
venituri înregistrate în avans
Fondul de rulment financiar constituie un criteriu de lichiditate şi

evidenţiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare,
sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt.
Prima modalitate de exprimare este specifică practicii şi literaturii de
specialitate din Franţa, iar a doua, ţărilor anglo-saxone. Indiferent însă de
modalitatea de calcul, în logica financiară nu există decât un singur fond de rulment
financiar.
În funcţie de mărimea celor două mase bilanţiere din partea de sus a
bilanţului financiar, pot fi puse în evidenţă următoarele trei situaţii:
- FRF > 0, Capitaluri permanente > Activ imobilizat net
Un fond de rulment financiar pozitiv indică faptul că, capitalurile
permanente finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a
imobilizărilor nete. Această situaţie pune în evidenţă fondul de rulment
financiar ca expresie a realizării a echilibrului financiar pe termen lung şi a
contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.
- FRF < 0, Capitaluri permanente < Activ imobilizat net
Valoarea negativă a FRF reflectă insuficienţa resurselor permanente şi
alocarea unei părţi din resursele temporare pentru finanţarea unor nevoi
permanente, contrar principiului de finanţare: nevoilor permanente li se alocă
resurse permanente. Această situaţie generează un dezechilibru financiar, care
trebuie analizat în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de întreprinderea
respectivă. Dezechilibrul poate fi considerat o situaţie periculoasă, alarmantă în
cazul întreprinderilor cu profil industrial, fiind o situaţie permisă întreprinderilor
cu activitate comercială, pentru care datoriile faţă de furnizorii de mărfuri pot fi
asimilate resurselor permanente.
- FRF = 0, Capitaluri permanente = Activ imobilizat net
Această situaţie mai puţin probabilă, implică o armonizare totală a
structurii resurselor cu necesităţile de alocare a acestora.
Analiza va urmări pe lângă dinamica fondului de rulment şi dinamica
elementelor din structura acestuia:
- creşteri/reduceri ale capitalului propriu
- creşteri/reduceri ale datoriilor pe termen lung
- creşteri/reduceri ale activelor imobilizate
10
Dima Diana Andreea
Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar,

pe baza elementelor din partea de jos a bilanţului, pot fi evidenţiate de asemenea
trei situaţii:
- FRF > 0, Activ circulant net > Datorii pe termen scurt
Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii sub
aspectul lichidităţii sale.
- FRF < 0, Activ circulant net < Datorii pe termen scurt
Situaţia în care activele circulante transformabile în lichidităţi sunt
insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt şi reflectă, cel puţin la
prima vedere, o stare de dezechilibru, o situaţie nefavorabilă sub aspectul
solvabilităţii. Dacă scadenţa medie a activelor circulante este mai apropiată decât
a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat şi în condiţiile
unui FRF negativ. Acesta este cazul întreprinderilor cu activitate comercială.
- FRF = 0, Activ circulant net = Datorii pe termen scurt
În această situaţie, cel mai puţin probabilă, activele circulante acoperă
„strict” datoriile pe termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent de
lichiditate.
Se constată că ambele modalităţi de stabilire a fondului de rulment pun
în evidenţă două aspecte diferite dar complementare ale aceluiaşi indicator.
Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus in fond de rulment
propriu (FRp) si fond de rulment imprumutat (FRi) :
FR = FR împrumutat – FR propriu
Indicatorul care relevă gradul de autonomie financiară, sau de libertate
în luarea deciziilor de investiţii privind dezvoltarea întreprinderii, este fondul de
rulment propriu, adică excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările
nete, determinat conform relaţiei:
FR propriu = Capitaluri Proprii – Imobilizari Nete
Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o
situaţie nefavorabilă, cel puţin pe termen scurt, ci doar un potenţial semnal de
alarmă pentru viitor.
FR împrumutat = Datorii pe termen lung si mediu
Dacă avem în vedere structura de finanţare a fondului de rulment
financiar, constatăm că existenţa acestuia (FR pozitiv) nu exprimă întotdeauna o
situaţie de echilibru financiar în condiţii de autonomie financiară (FR propriu -
poate fi negativ), întrucât fondul de rulment financiar poate fi constituit integral pe
seama împrumuturilor pe termen lung (FR împrumutat - pozitiv), iar marja de
siguranţă pe care acesta o asigură pentru finanţarea nevoilor temporare protejează
întreprinderea de riscul insolvabilităţii numai până la scadenţa acestor datorii nu şi
în perspectivă.
Practica economică consideră că pentru societăţile cu profil industrial,
fondul de rulment ar trebui să reprezinte 1/3 din mărimea cifrei de afaceri.
11
Dima Diana Andreea
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile

temporare şi resursele temporare, bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt
indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR), ca
indicator privind necesarul de finanţare a activului circulant.
Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puţin disponibilităţile)
ce trebuie finanţate din fondul de rulment, permiţând urmărirea echilibrului curent
prin compararea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile
aferente exploatării(fără credite de trezorerie), fiind legat de decalajul între
încasări şi plăţi. Cu alte cuvinte, necesarul de fond de rulment exprimă un
decalaj între fluxuri şi se determină ca diferenţă între utilizări şi resurse, diferenţă
ce corespunde acelei părţi necesare pentru ciclul de exploatare care nu a fost
finanţată de resursele generate de acest ciclu şi trebuie acoperită de finanţări
complementare (fond de rulment sau credite bancare pe termen scurt).
NFR=Active circulante-Datorii pe termen scurt Sau
NFR=(Stocuri + Creante)-Datorii pe termen scurt Sau
NFR=Utilitati ciclice-Surse financiare ciclice
Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0), semnificaţia este
că există un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare
posibile de mobilizat.
Valoarea sa negativă (NFR < 0) evidenţiază surplusul resurselor temporare
în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesităţi
temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat.
Dacă fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, atunci
excedentul de finanţare se regăseşte sub forma unei trezorerii nete (TN),
concretizată în disponibilităţi băneşti, în casă şi în conturi bancare şi/sau în
investiţii financiare pe termen scurt (acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare
deţinute pe termen sub un an, pentru valorificarea excedentului de trezorerie).
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei
activităţi echilibrate şi eficiente.
Ea relevă calitatea echilibrului financiar general al întreprinderii atât pe
termen lung, cât şi pe termen scurt.
Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive, în cadrul mai multor exerciţii
succesive, demonstrează succesul
întreprinderii în viaţa economică şi posibilitatea plasării rentabile a
disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei pe piaţă.
Trezoreria netă reprezinta diferenta dintre fondul de rulment financiar si
nevoia de fond de rulment.
Trezoreria = Fondul de rulment permanent – Necesarul de fond de rulment
12
Dima Diana Andreea
Trezoreria netă pozitivă e rezultatul întregului echilibru financiar al

întreprinderii. Dacă trezoreria netă e pozitivă (valoarea fondului de rulment
financiar este superioară valorii nevoii de fond de rulment), atunci excedentul de
finanţare se va regăsi sub formă disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în
casă sau altfel spus, compania va genera fluxuri pozitive de numerar din
operaţiunile efectuate – până la urmă, acesta este scopul final al activităţii unei
companii, alături de obţinerea de profit din activitatea curentă.
Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, deficit
monetăr acoperit prin finanţarea pe termen scurt.
Situaţia în care trezoreria netă se află în echilibru semnifică egalitatea
dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de rulment. Acest lucru
înseamnă că fondul de rulment financiar permite finanţarea integrală a nevoii de
fond de rulment.
TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar
al întreprinderii, expresie a existenţei unui excedent de disponibilităţi rezultat din
evoluţia operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate în întreprindere în cursul
exerciţiului financiar, fără ca maximizarea acesteia să constituie obiectiv al
managementului financiar.
Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci excedentul de finanţare, expresia
cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma
disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Înregistrarea unei
trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive evidenţiază o
rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor
băneşti pentru întărirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.
TN < 0 ; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un
deficit monetăr acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această
situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe şi
astfel se limitează autonomia financiară a întreprinderii pe termen scurt.
Această dependenţă financiară nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare
de insolvabilitate.
Echivalenţa între fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de
rulment corespunde unei situaţii în care echilibrul trezorerie este perfect asigurat,
fără excedent sau fără deficit. Aceasta înseamnă că fondul de rulment financiar
permite finanţarea integrală a nevoii de fond de rulment, şi, atunci, întreprinderea
poate evita dependenţa sa faţă de resursele de trezorerie.
Evoluţia trezoreriei nete cere prudenţă în interpretare deoarece nivelul său
înregistrat la un moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanţă deoarece
nivelul său fluctuează semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca
interesul analiştilor să se orienteze către analiza în dinamică într-o succesiune de
perioade de timp9.
Dacă bilanţul contabil descrie situaţia patrimonială a unei întreprinderi la
un moment dat, indicând şi mărimea rezultatului este necesară prezenţa unui alt
instrument care să explice modul de constituire a rezultatului şi să permită
9
www.academia.edu
13
Dima Diana Andreea
desprinderea unor concluzii legate de performanţele activităţii întreprinderii.

Acest instrument este contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate. El
grupează fluxurile reale şi financiare şi pune în evidenţă operaţiunile realizate de
întreprindere în cursul exerciţiului. Contul de profit şi pierdere, prin conţinutul
sau, oferă informaţii asupra activităţii industriale, comerciale sau financiare a
întreprinderii şi despre modul cum această îşi gestionează afacerile prin
dimensiunea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor pe care le generează.
Contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate este parte integrată a
bilanţului contabil al întreprinderii.
Contul de rezultate reflectă fluxurile de venituri şi cheltuieli de gestiune de
la începutul până la încheierea exerciţiului.
Contul de profit şi pierdere se prezintă sub formă unei liste, în partea
să superioară fiind prezentate elementele veniturilor din exploatare urmate de
elementele cheltuielilor de exploatare, rezultatul activităţii de exploatare, veniturile
şi cheltuielile financiare, rezultatul financiar, continuând cu veniturile şi
cheltuielile excepţionale şi alţi indicatori de rezultate, pentru că în final să prezinte
rezultatul net al exerciţiului.
Cheltuielile de gestiune cuprind ansamblul elementelor de costuri suportate
de întreprindere în cursul exerciţiului: consumuri de materii prime, cheltuieli de
personal, amortizări şi provizioane calculate în cursul exerciţiului, valoarea
contabila a elementelor de activ cedate, distruse sau dispărute.
Veniturile de gestiune cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogăţire a
întreprinderii, legate sau nu de activitatea să normală sau curentă. Cea mai mare
parte a veniturilor o constituie cifra de afaceri realizată de întreprindere cu terţi,
pe parcursul desfăşurării activităţii sale normale sau curente. În categoria
veniturilor se includ: vânzările (facturate clienţilor), creşterea stocurilor de
producţie în curs (neterminată) şi a stocurilor de produse finite, reluări asupra
amortizărilor şi provizioanelor, dobânzile (asupra plasamentelor), subvenţii
repartizate etc.
Interpretarea contabilă şi cea financiară a veniturilor şi cheltuielilor
impune câteva precizări:
Vânzare de produs finit, din punct de vedere al contabilităţii reprezintă
un venit, chiar dacă această creanţă va fi încasată mai târziu sau în exerciţiul
următor. Încasarea unei creanţe constituită în exerciţiul precedent nu va genera un
nou venit.
Un consum de energie reprezintă un cost pentru întreprindere chiar dacă
furnizorul va fi achitat până la sfârşitul exerciţiului. Plata furnizorului, în
următorul exerciţiu, nu va determina o nouă cheltuiala pentru acest exerciţiu, ci
va reprezenta doar plata unei datorii.
Amortizarea anuală a imobilizărilor se include în cheltuielile de exploatare,
dar nu au o influenţă asupra trezoreriei, decât în situaţia în care într-o zi se
impune înlocuirea unei maşini complet amortizate, iar pentru această se va efectua o
plata.
14
Dima Diana Andreea
Provizioanele constituite se vor include în cheltuieli şi vor micşora

rezultatul exerciţiului, fără a influenţă trezoreria. Dacă riscurile devin efective
atunci va avea loc o plata. Dacă riscul este în totalitate acoperit, provizionul se va
înregistra într-un cont de venituri şi va majoră rezultatul exerciţiului, însă nu va
consecinţe asupra trezoreriei, cu excepţia unor aspecte care intră sub incidenţa
fiscală.
Veniturile pot lua formă creşterii activelor şi a scăderii datoriilor, iar
cheltuielile pot să apară sub formă reducerii activelor şi a creşterii datoriilor.
În terminologia Standardelor Internaţionale de Contabilitate (SIC), veniturile sunt
creşteri de avantaje economice viitoare, în cursul exerciţiului financiar, ce au
că rezultat o creştere a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din
contribuţiile proprietarilor capitalului. Veniturile pot lua formă creşterii de
active (primirea de lichidităţi, creanţe sau bunuri şi servicii) sau care pot lua
formă diminuării datoriilor (livrare de produse şi servicii de către debitori pentru
rambursarea unei datorii).
În aceeaşi termeni SIC, cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice,
în cursul exerciţiului financiar, ce au că rezultat o diminuare a capitalurilor
proprii, diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor
de capital (restituiri, dividende). Acestea pot să apară sub formă unei diminuări de
active (plăti de lichidităţi, consum de stocuri, active fixe etc.) sau sub formă
unei creşteri de datorii (pentru plata salariilor, a impozitelor şi taxelor etc.).
Câştigurile sau pierderile rezultate din tranzacţii incidentale (incidental
transactions, în engleză), spre exemplu, din vânzarea sau casarea active, din
ajustări pentru deprecieri/pierderi de valoare, din costuri de restructurare etc. se
înregistrează în CPP, înainte de impozit, la „Alte venituri/cheltuieli de exploatare”.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli constituie rezultatul (profitul sau
pierderea) exerciţiului. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice
care pot apărea sau nu că rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă că
natură de veniturile din această activitate. Pierderile reprezintă reduceri ale
beneficiilor economice şi pot rezultă sau nu că urmare a desfăşurării activităţii
curente a întreprinderii. Acestea nu diferă că natură de alte tipuri de cheltuieli.
Cea mai simplă formă de prezentare este aceea conformă cu ecuaţia
principala a contului de profit şi pierdere:
Venituri totale – Cheltuieli totale = Profit net/Pierdere netă
Rezultatul financiar al activitătii întreprinderii este un indicator foarte
important pentru acţionarii prezenţi dar şi cei potenţiali. Împrumutătorii sunt
interesaţi pentru capacitatea întreprinderii de a plăti dobânzile, inclusiv de a
rambursa ratele scadente la capitalurile împrumutate. Analiştii financiari sunt
interesaţi de informaţiile din CPP pentru a evalua performanţa financiară
a întreprinderii10.
Eficienţa economică reprezintă raportul dintre efectele obţinute şi
eforturile depuse.
10
Stancu Dumitra, Contabilitate si finante pentru ingineri, Editura Economica, 2004
15
Dima Diana Andreea
Rentabilitatea= efectele obţinute/eforturi depuse
 Efecte obtinute:
- Profitul net
- Valoarea adaugata
- Cifra de afaceri
 Eforturi depuse:
- Capitaluri proprii
- Activ economic
- Surse financiare permanente
Eficienţa economică se determina cu ajutorul unor trate de rentabilitate
grupate în trei sectoare:
 Rentabilitatea economică
 Rentabilitatea financiară
 Rata de structură a capitalurilor
Ratele de eficientă economică se calculează la nivel macroeconomic şi
măsoară eficientă folosirii activului economic net. Aceste rate sunt influenţate de
doi factori:
 Factorul cantitativ (marja bruta de acumulare)
 Factorul calitativ (rata de structura a capitalurilor)
Rec = (Profitul net + Dobanda * 0.84) /Activ economic net
Activ economic net= Total activ – Datorii TS
Rec=(Profitul net + Dobanda*0.84 / CA ) * CA / Activ economic net
Rec= Factor cantitativ * Factor calitativ
Rentabilitatea financiară măsoară eficienţa folosirii capitalurilor proprii şi
se calculează la nivel macroeconomic.Ratele de rentabilitate financiară sunt
influenţate de trei factori:
 Factor cantitativ (Rata netă de acumulare)
 Factor calitativ ( Rata de structura a capitalurilor)
 Factor calitativ ( Rata de rotatie a capitalurilor investite)
Rfin= Profitul net / Capitaluri proprii
Rfin= (Profitul net/ CA) * ( CA/Activ economic net) * ( Activ economic
net/Capitaluri proprii)
Rfin= Factor cantitativ * Factor calitativ * Factor calitativ
Ratele de structurare a capitalurilor financiare se impart in doua categorii:

 Rate de solvabilitate ( Rata de indatorare)
 Rate de lichiditate
Ratele de solvabilitate măsoară posibilitatea firmei de a-şi putea onora

termenele de plata, obligaţiile financiare pe care le poate avea faţă de banca, faţă de
furnizori, faţă de beneficiari, faţă de personalul muncitor şi acţionari.
16
Rata de solvabilitate se imparte in doua tipuri:
 Rata curenta ( < 1)
 Rata generala ( <0.8)
Sc= Datorii / Capitaluri proprii Sg= Datorii / Total pasiv
Rata de lichiditate măsoară posibilitatea înteprinderii să poată transformă

activele în masă monetără ( lichidităţi) cu scopul acoperirii datoriilor financiare pe
care firma le are la un moment dat.
In cadrul acestor rate se poate calcula :
 Lichiditatea curenta ( >1)
 Lichiditatea rapida (>0.8)
 Lichiditatea imediata (>0.5)
În general vorbim de lichiditate ţinând cont de activele circulante deoarece

activele fixe se pot tranforma în cash mult mai greu.
Lc= Active circulante/Datorii pe termen scurt
Lr=Creante + Disponibilităţi băneşti/ Datorii pe termen scurt Li=Disponibilităţi
băneşti/Datorii pe termen scurt11
CAPITOLUL 3: ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI SC CONSTRUCŢII

ERBAŞU SA
11
L. Horhota, Analiza economico-financiara-teorie si practica, Editura Universitara, 2009
17
3.1 Prezentarea firmei SC CONSTRUCŢII ERBAŞU SA.
3.1.1. Scurta prezentare

18
Societatea Comercială SC CONSTRUCȚII ERBAŞU SA, a fost înființată pe baza

Decretului-Lege 54, în iulie 1990, ca întreprindere mică, cu capital integral românesc,
având 20 de angajați. Din anul 1991 compania, păstrând caracterul de afacere de familie,
s-a transformat în Societate pe Acțiuni, ca acționari fiind cooptați o serie dintre angajații
aflați încă de la început în firmă și care au contribuit din plin la dezvoltarea ei.
Evoluția constant pozitivă din cei 24 de ani parcurși de la înființare și până în prezent
a făcut ca societatea să fie capabilă să abordeze o gamă variată de lucrări în domeniul
construcțiilor și nu numai, indiferent de mărimea și complexitatea acestora, stabilind,
astfel, raporturi contractuale atât în domeniul de stat, cât și în cel privat.
Din dorința de a se optimiza și de a-și crește gradul de profesionalizare, în anul 2001

Construcții Erbașu SA s-a transformat în GRUPUL DE COMPANII ERBAȘU, fiecare
entitate rezultata având domenii de expertiză distincte și bine definite:
 CONSTRUCȚII CIVILE-toate tipurile de proiecte de construcții civile cu
diferite grade de dificultate în interiorul țării și în afara ei cu o experiență de
peste 24 de ani
 ERBAȘU GENERAL CONSTRUCT SA-logistică și producție industrială;
 ERBAȘU TOTAL CONSTRUCT SA-lucrări infrastructura urbană, construcții

drumuri sau rețele edilitare;
 ERBAȘU EDIL CONSTRUCT SA-stații de mare capacitate de epurare a apelor

uzate și tratare a apei potabile, lucrări termoficare, rețele apa-canal;
 SELFCONSULTING SRL-diverse servicii în proiectare și consultanță.
Totodată, consecvenți politicii de dezvoltare și modernizare permanentă, acționarii au

hotărât continuarea diversificării portofoliului astfel încât alături de domeniul hotelier
(Grupul deținând Hotelul Erbas***), s-a creat divizia agroalimentară, cel mai nou sector
în care o parte a profitului realizat a fost investită în ultimii ani.
 ERBALACT SRL (Fabrica de lactate) este rodul unei investiții de trei milioane
de euro. Noua unitate productivă din cadrul Grupului de firme Erbașu are o
capacitate de procesare de 20.000 litri lapte pe zi, face parte din strategia de
integrare pe verticală a activităților din domeniul agroalimentar și prelucrează
materia primă obținută în ferma proprie. Fabrica produce lactate naturale,
sănătoase, cu gust tradițional românesc – lapte proaspăt, iaurt natural, sana,
smântâna, unt, cașcaval, brânză Telemea, brânză Făgăraș, precum și produse
fabricate în mod tradițional – brânză de burduf tip Nucet, Lapte Covăsit și Urdă
cu mărar;
În prezent, GRUPUL ERBAȘU are aproximativ 1.000 de salariați (Ingineri civiliști,

Ingineri îmbunătățiri funciare, Inginer automatizări, Inginer mecanic, Inginer electric,
sudori autorizați montaj conducte și fitinguri oțel și pehd, electricieni autorizați,
responsabil tehnic cu execuția și responsabil cu controlul tehnic de calitate în domeniile:
construcții civile, industriale, edilitare și de gospodărie comunală, construcții hidrotehnice
și de îmbunătățiri funciare, foraje, drumuri și poduri).
Societatea are următoarele cerificări :
19
 Sistemul de management la calității cerificat în conformitate cu cerințele SR ISO 9001
:2008
 Sistemul de management de mediu certificat în conformitate cu cerințele ISO 140001
:2005/ed.2
 Sistemul de management șl sănătății și securității ocupaționale certificat în conformitate
cu cerințele SR OHSAS 18001 :2008
3.1.2.Lucrari reprezentative
Societatea isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor civile si

industriale.Domeniul principal de activitate al companiei SC Constructii Erbașu acopera
proiecte la cheie private, institutionale şi publice, permitand companiei sa se dezvolte in
ritm dinamic si astfel sa-si mentina renumele bine meritat intre cele mai importante firme
de profil din Romania.
Astfel compania a dezvoltat urmatoarele tipuri de proiecte:
 Cladiri rezidentiale si nerezidentiale;
 Constructii esdilitare( retele de apa si canal, statii de epurare ape uzate si tratarea apei
potabile, retele termoficare);
 Constructii special(consolidari si translatari immobile, fundatii speciale);
 Drumuri si poduri;
 Constructii hidrotehnice( baraje, indiguiri, aparari de maluri si regularizari de rauri);
Din lucrarile de referinta ale companiei amintim:
 CENTRE PENTRU CONGRESE SI EXPOZITII:
Pavilionul expozitional Constanta:

 Valoare contract: 9.617.101 euro
 Suprafata construita desfasurata - 7.846 mp.
 Suprafata construită totală la sol - 4.455 mp.
 Suprafata totală de expozitie - 3.746 mp.
 Sala de conferinte - 370 locuri - 425 mp.
20
Centrul pentru congrese si expozitii Nord Oltenia:
 Valoare proiect: 8.249.703 euro, din care 6.666.667 euro finantare nerambursabila
europeana si nationala
 5 pavilioane pentru conferinte si expozitii, drumuri interioare de acces si parcări (peste
20.000 mp)
 LUCRARI EDILITARE DE MARE AMPLOARE

Construire si reabilitare sisteme de infrastructura si drumuri urbane in zone
deficitare din partea de nord a Bucurestiului
 Valoare contract: 42.419.336 euro plus TVA
 Lungime retea: apa: 56,39 km canal: 51,34 km drum: 21,44 km –
7
 Utilizare sistem Pipe Jacking Dn. 1200
 2 rezervoare de apa – 200 de mc fiecare
 Subtraversari Sos. Odaii si Dn 400
 Finatare: Banca Mondiala 65%, PMB 35%\
21
Constructia si reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare, drenaje, statii

pompare, preepurare si drumuri adiacente in zonele Giulesti si Giulesti Sarbi din
Bucuresti
 REABILITARI SI CONSOLIDARI CLADIRI DIN PATRIMONIUL NATIONAL

CULTURAL
Restaurare cladiri din patrimoniul cultural al Consiliului Judetean Salaj
 Centrul militar judetean
 Muzeul judetean de istorie Zalau
 Galeriile de arta ‘Ioan Sima’
Palatul Patriarhiei Romane Bucuresti
22
 SALI DE SPORT, BAZINE DE INOT, CLADIRI DE ASISTENTA SOCIALA SAU

MEDICALA
Reabilitare Sala Sporturilor Zalau
 Valoare contract 872.057 euro + TVA
 Suprafata de joc : parchet din lemn de artar canadian 1200 mp
 Dotari sala : bazin de recuperare, sauna, tamplarie cu geam cu protectie antisolara si
antireflex
 Tribuna 900 de locuri
23
Bazinul de inot si polo al Clubului Sportiv al Armatei Steaua, Bucuresti
 Valoare contract 6.5 milioane euro
 Bazin polo, bazin de agrement
 Tribuna cu 400 de locuri
 4 vestiare
 Bazin de compensare
subterana
3.1.3 Organigrama companiei
Organigrama greblă specifică structurii organizatorice a SC Construcții Erbașu SA a

fost întocmită astfel încât să reflecte modul de organizare al societății. Acest tip de
organigramă are atât puncte favorabile, cât și puncte mai puțin favorabile.
24
Numărul redus de niveluri ierarhice face ca procesul de luare a deciziilor să fie rapid
și implicit productivitatea crescută, de asemenea nivelul de motivație al personalului este
ridicat. Inexistența dublei subordonări este de asemenea un factor benefic, deoarece
fiecare angajat are sarcini clare și productia este continuă. Conflictele între angajați nu
pot apărea deoarece secțiile de producție nu se intersectează, iar bugetul poate fi urmărit
ușor pentru că nu există o colaborare financiară între departamente. Principala sitiatie
nefavorabilă o reprezintă numărul ridicat de compartimente ce intră în subordinea
conducătorului, acest fapt duce la necesitatea specialiazărilor multiple (tehnică,
economică, financiară, etc) de care trebuie să dispună acesta din urmă.
3.2 Analiza echilibrului financiar pe baza bilnatului contabil şi a contului de rezultate
3.2.1.Analiza structurii activului
Structura activului se analizează ca raport între diferitele elemente ale acestuia și total
activ, reprezentând ponderea elementelor patrimoniale ce servesc la realizarea activităților
25
companiei și a realizării de profit.
În tabelul următor este evidențiată evoluția ratelor de structură ale activului pentru
compania Sc Construcții Erbașu în ultimii 5 ani:
Tabel 3.1. Evolutia activelor in perioada 2012-2016

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
ACTIVE
IMOBILIZATE lei 57,268,415 57,998,730 61,592,455 59,276,725 72,643,714
imobilizari corporale lei 46,393,230 45,811,697 50,659,369 44,721,470 48,765,987
imobilizari finaciare lei 10,875,185 12,187,033 10,933,086 14,555,255 23,877,727

ACTIVE
CIRCULANTE lei 235,745,297 170,120,881 154,348,040 214,173,641 276,579,497
stocuri lei 22,897,611 13,528,907 18,610,504 29,432,594 58,804,175
creanțe lei 193,216,412 148,934,314 132,053,453 90,525,764 215,221,307
casa si conturi la banci lei 19,629,664 7,656,050 3,682,473 94,214,673 94,214,673

CHELTUIELI IN
AVANS lei 70,996 118,604 195,885 239,236 94,214,673
TOTAL ACTIV 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449

RATELE DE STRUCTURA ALE
ACTIVULUI
Rata activelor
imobilizate % 20% 25% 28% 22% 21%
Rata imobilizarilor
corporale % 16% 20% 23% 16% 14%
Rata imobilizarilor
financiare % 4% 5% 5% 5% 7%
Rata activelor
circulante % 80% 75% 71% 78% 79%
Rata stocurilor % 8% 6% 9% 11% 17%
Rata creantelor % 66% 65% 61% 33% 62%
Rata disponibilitatilor
banesti % 7% 3% 2% 34% 27%
Rata activelor imobilizate reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale

ce servesc întreprindea în mod permanent și reflectă gradul de investire a capitalului în
întreprindere și gradul de imobilizare a activului.
Figura 3.1. Rata activelor imobilizate
26
Rata activelor imobilizate măsoară importanța relativă a activelor pe termen lung

în totalul activelor societătii. Scăderea activeleor imobilizate este în concordanță cu
situația dificilă în care s-a aflat sectorul de construcții în perioadă 2012-2014. În situația
în care cererea a scăzut foarte mult, compania nu a mai investit în mijoace fixe și
echipamente. Creșterea cererii de produs contructie în 2015-2016 duce la o creștere a
investiilor în utilaje și echipamente, deci o creștere a activelor imobilizate. Totuși,
ponderea relativa a imobilizărilor în totalul activelor are o tendința crescătoare perioadă
2011-2014, deoarece scăderea activelor totale a fost predominantă.
Rata imobilizărilor corporale este determinată, în primul rând, de natura

activităţii.
Figura 3.2. Rata imobilizarilor corporale
Având în
vedere că firma acționează în domeniul construcțiilor, ratelele imobilizărilor corporale au
valori destul de mari( în jur de 20%), situație normală ținând seama de necesarul de
echipamente și utilaje folosite în domeniu. Acest lucru poate crea o situație nefavorabilă
deoarece în cazul unei crize, imobilizările necorporale sunt greu de transformat în
27
lichidități, iar gradul de flexibilitate al firmei este destul de redus.
Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor și relațiilor

financiare pe care o firmă le-a stabilit cu alte unităti.
Figura 3.3. Rata imobilizarilor financiare
Valorile mici ale ratei imobilizărilor financiare se datorează atât domeniului în care își
desfășoară activitatea SC Construcții Erbașu SA, cât și faptului că nu au mai fost bani de
investiții în perioadă 2012-2014. Valoarea ratei crește în 2015-2016 o data cu creșterea
cifrei de afaceri și a totalului activelor, în această perioadă firma înregistrând o creștere
care permite susținerea dezvoltării externe.
Rată activelor circulante reprezintă ponderea activelor circulante în totalul

bilanțului, fiind o măsură a flexibilitătii financiare în măsura în care evidentiază
importanța relativă a activelor ușor de transformat în bani.
Figura 3.4. Rata activelor circulante
Pentru procesul de decizie sunt operaționale ratele analitice ale activelor circulante
astfel:
Rata stocurilor reflectă ponderea celor mai puțin lichide active circulante în total
active circulante:
28
Figura 3.5. Rata stocurilor
Scăderea ratei stocurilor are legătură cu scăderea cererii pe piață de construcții. În

2015 o creștere a volumului de activitate generează o sporire justificată a stocurilor.
Rata creanțelor comerciale -gradul de lichiditate a creanțelor comerciale este mai

mare decât cel al stocurilor.
Figura 3.6. Rata creanțelor comerciale
Mărimea acestei rate este determinată de natură relațiilor firmei cu partenerii

externi din aval, de termenele de plată pe care le acordă clientelei sale. Întârzierile la
plată, intrarea în insolvență sau faliment a clienților companiei, campaniile agresive de
vânzări duse în perioada de boom economic(atragerea clienților prin oferirea unor
termene lingi la plată facturilor) sunt situații neobișnuite care au fost întâlnite în perioadă
2012-2014 și care au dus la o creștere a creanțelor și ca urmare o creștere a ratei acestora,
atingând în 2013-2014 valori maximale de 64-65% din totalul activelor. În condițiile în
care aceste creanțe întâmpinau dificultăți( uneori chiar imposibilitate) la recuperare,
putem afirma că întreprinderea se găsea într-o situație de criză, lichiditatea creanțelor
fiind foarte scăzută, situatie care se repeta si in 2016.
Rata disponibilitătilor bănesti arată ponderea celor mai lichide active în totalul
29
activelor circulante, reflectând gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Figura 3.7. Rata disponibilitătilor bănesti
Dificultățile și întârzierile la plată ale clienților companiei au dus la o scădere majoră

a lichidităților acesteia și a ratei disponibilităților bănești. Creșterea semnificativă din
2015-2016 la valoarea de pana la 34% față de 2% înregistrată în 2014 reflectă o situație
favorabilă a încasărilor, determinând o stare de echilibru financiar. Trebuie să ținem
seamă însă de faptul că disponibiitatile bănești pot înregistra variații mari în interval mici
de timp(zile): încasările pot să crească foarte mult datorită unor intrări importante de
fonduri sau dimpotrivă, să scadă că urmare a unor plăti foarte concentrate în timp.
3.2.2. Analiza structurii surselor de finanţare
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea structurii financiare, a politicii

financiare a firmei, prin punerea în evidenţă a compoziţiei pasivului, relevând aspecte
privind stabilitatea şi autonomia(independenţa) financiară a acesteia. Prin structura
financiară a întreprinderii se înţelege raportul existent între finanţările sale pe termen scurt
şi finanţările pe termen mijlociu şi lung influenţând gestiunea financiară a întreprinderii
prin costurile pe care le determină (costul capitalului) afectându-i rentabilitatea
şideterminându-i politicia de investiţii.Structura financiară reflectă deci compoziţia
capitalurilor întreprinderii.
Tabel 3.2. Evoluţia pasivelor in perioada 2012-2016

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
CAPITALURI
PROPRII lei 88,112,419 89,531,537 87,629,454 107,006,638 92,856,766
capital social lei 1,050,000 1,050,000 2,500,000 2,500,000 1,485,000
30
DATORII
TOTALE lei 204,320,644 136,673,712 127,053,035 165,715,939 245,340,389
datorii pe termen
scurt lei 61,296,193 41,002,114 38,115,911 49,714,782 85,869,136
datorii pe termen
lung lei 143,024,451 95,671,598 88,937,125 116,001,157 159,471,253
VENITURI IN
AVANS lei 651,645 2,032,966 1,453,891 967,025 11,291,294
TOTAL PASIV lei 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449
CAPITALURI
PERMANENTE lei 231,136,870 185,203,135 176,566,579 223,007,795 252,328,019
PASIVULUI
Rata stabilitații
financiare % 79% 81% 82% 81% 72%
Rata autonomiei
globale % 30% 39% 41% 39% 27%
Rata datoriilor pe
termen scurt % 21% 18% 18% 18% 25%
Rata indatorarii
globale % 70% 60% 59% 61% 70%
Rata stabilitătii financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care

firma dispune în mod stabil (pe o perioadă de cel puțin 1 an) și patrimoniul total.
Figura 3.8. Rata stabilitatii financiare
Valorile considerate normale sunt între 50% – 66% plasând întreprinderea într-o
situație favorabilă și evidentiază caracterul permanent al finantării, ceea ce conferă o
anumită sigurantă întreprinderii în desfăsurarea activitătilor sale. Se observă situația
nefavorabilă în care se găsește compania, aceata rată atingând valori foarte mari( chiar și
de 81%) datorită valorii mari a datoriilor pe termen lung.
Rata autonomiei globale reprezintă ponderea capitalului propriu în totalul

pasivului.
31
Figura 3.9. Rata autonomiei globale
Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe
bază resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deci compania nu are o
autonomie financiar ridicată, ea având nevoie să împrumute pentru a se finanța. În 2012 si
2016 rata autonomiei globale atinge valori sub de 30%, compania având un risc crescut de
insolvabilitate. În perioadă 2013-2014 rata prezintă o tendință de creștere, deci are loc și o
creștere autonomiei financiare. În 2015-2016 are o tendință descrescatoare, datorită
creșterii într-un ritm mai rapid al datoriilor din exploatare.
Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei și

exprimă gradul de dependentă a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terți.
Figura 3.10. Rata de îndatorare globală
Cu cât
valoarea acestui indicator este mai indepărtată de 66% cu atât crește autonomia financiară
a firmei, riscul de insolvabilitate este mic iar întreprinderea dispune incă de capacitate de
îndatorare.Analizând perioadă celor cinci ani se observă o creștere semnificativă a
datoriilor în anul 2012 si anul 2016( 70%) pe bază creșterii foarte mari a datoriilor în
această perioadă. Tendința ratei este de descreștere în anii 2013-2015, având valori
apropiate de cea maximă admisă.
32
Rata datoriilor pe termen scurt măsoară ponderea datoriilor exigibile pe termen
sub un an în totalul activelor.
Figura 3.11. Rata datoriilor pe termen scurt
3.2.3. Analiza activului net
Activul net reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii

după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuţiei acestora ca urmare a alocării şi
implicării capitalurilor în activitatea sa.
Activul net = Active totale - Datorii totale
Tabel 3.3. Evoluţia activului net

INDICATORI 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL ACTIV 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449
DATORII TOTALE 204,320,644 136,673,712 127,053,035 165,715,939 245,340,389

ANALIZA ACTIVULUI NET
ACTIV NET 88,764,064 91,564,503 89,083,345 107,973,663 104,148,060
Figura 3.12. Evoluţia activului net
33
Avand în vedere componenţa materială a activului net, creşterea acestuia în 2013 si

2015 reprezintă efectul dinamicii mai rapide a activelor totale faţă de dinamica datoriilor.
3.2.4 Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante
O categorie aparte de indicatori utilizați în analiza financiară sunt indicatorii de

activitate care furnizează informații referitoare la gradul de eficacitate cu care firma
utilizează resursele pe le are la dispoziție pentru a genera venituri din vânzări(cifră de
afaceri).
Tabel 3.4.Cifra de afaceri

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
CIFRA DE AFACERI lei 459,822,636 165,822,208 174,592,309 406,674,506 380,271,466
Figura 3.13. Evolutia cifrei de afaceri
Viteza de rotatie a stocurilor aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a
lungul exercitiului financiar.
Tabel 3.5. Evolutia vitezei de rotatie

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
ACTIVE
CIRCULANTE lei 235,745,297 170,120,881 154,348,040 214,173,641 276,579,497
34
CIFRA DE AFACERI lei 459,822,636 165,822,208 174,592,309 406,674,506 380,271,466

ROTATIA ACTIVELOR
CIRCULANTE
Numar de rotații rot 1.95 0.97 1.13 1.90 1.37
Durata unei rotații zile 185 369 318 190 262
Figura 3.14 Număr de rotații
Numărul de rotații ne arată de câte ori se rotesc stocurile pentru realizarea cifrei
de afaceri în anul respectiv. Observăm valori mai mari ale acestui indicator în 2012,2015
și 2016, în acești ani activitatea firmei fiind mai eficientă, a rezultat un volum mai mare
de produs constructive și deci profit mai mare.
Figura 3.15 Durata unei rotații
Durata în zile a unei rotații arată durata medie în care stocurile parcurge un ciclu
economic întreg. Este invers proporțională cu numărul de rotații. Valorile mari din 2013,
2014, 2016 sunt rezultatul scăderii vitezei de rotație a stocurilor și ca urmare ne
confruntăm cu o creștere a gradului de imobilizare a activelor. Gradul de lichiditate a
stocurilor este mai ridicat când durată în zile a unei rotații scade semnificativ.
3.2.5Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi

trezoreria netă
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între durata unei operații
de finanțat și durata mijloacelor de finanțare corespunzătoare, bilanțul finaciar pune în
evidentă două reguli principale: nevoile permanente vor fi acoperite din capitaluri
35
permanente, iar cele temporare din resurse temporare. Indicatorii absoluți ai echilibrului
financiar sunt: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Tabel 3.6 Evoluţia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi

trezoreriei nete
INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
ACTIVE IMOBILIZATE lei 57,268,415 57,998,730 61,592,455 59,276,725 72,643,714
ACTIVE CIRCULANTE lei 235,745,297 170,120,881 154,348,040 214,173,641 276,579,497
stocuri lei 22,897,611 13,528,907 18,610,504 29,432,594 58,804,175
creanțe lei 193,216,412 148,934,314 132,053,453 90,525,764 215,221,307
TOTAL ACTIV lei 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449
CAPITALURI PROPRII lei 88,112,419 89,531,537 87,629,454 107,006,638 92,856,766
DATORII TOTALE lei 204,320,644 136,673,712 127,053,035 165,715,939 245,340,389
datorii pe termen scurt lei 61,296,193 41,002,114 38,115,911 49,714,782 85,869,136
datorii pe termen lung lei 143,024,451 95,671,598 88,937,125 116,001,157 159,471,253
TOTAL PASIV lei 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449
CAPITALURI
PERMANENTE lei 231,136,870 185,203,135 176,566,579 223,007,795 252,328,019
ANALIZA CORELATIEI INTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT
SI TREZORERIA NETA
Fond de rulment lei 173,868,455 127,204,405 114,974,124 163,731,070 179,684,305
Fond de rulment propriu lei 30,844,004 31,532,807 26,036,999 47,729,913 20,213,052

Fond de rulment
imprumutat lei 143,024,451 95,671,598 88,937,125 116,001,157 159,471,253
Nevoia de fond de
rulment lei 154,819,440 121,462,717 112,549,657 70,244,186 188,156,346
Trezoreria neta lei 35,946,310 19,629,664 7,656,050 3,682,473 35,946,310
Fondul de rulment exprimă în mărime absolută lichiditatea societății pe termen

36
scurt. Reprezintă acea parte a capitalului permanent ce excede activele imobilizate și este
destinat finanțării activității curente de expoatare.
Figura 3.16 Evoluţia fondului de rulment
Se poate observa că în toată perioada 2012-2016 sursele permanente sunt mai mari
decât necesitățile permanente de alocare și întreprinderea dispune de un fond de rulment
pozitiv. În 2012,2015 și 2016 acesta atinge valori maximale. În 2013 și 2014 fondul de
rulment înregistrază o scădere datorată pe de o parte scăderii valorii capitalurilor
permanente și în același timp a creșterii activelor imobilizate. Valorile relativ mari ale
fondului de rulment în acesta perioadă au permis companiei să facă față riscurilor apărute
în perioada de criză, el fiind utilizat pentru reînnoirea activelor circulante și astefel pentru
continuarea în bune condiții a activității de exploatare a companiei. Fondul de rulment
pozitiv este un plus în determinarea solvabilității companiei.
Fondul de rulment poate fi analizat în două formulări:

Fondul de rulment propriu, ca expresie a autonomiei financiare a întreprinderii, se
determină că diferentă între valoarea capitalurilor proprii și cea a activelor imobilizate.
Figura 3.17. Evoluţia fondului de rulment propriu
Se poate
37
observa o creștere importanata a fondului de rulment propriu în 2015, creștere datorată
creșterii valorii capitalului propriu al companiei și scăderii valorii activelor imobilizate.În
acest caz compania are un grad ridicat de autonomie financiară.
Fondul de rulment imprumutat reprezentat de datoriile pe termen lung

înregistrează valori pozitive.
Figura 3.18. Evoluţia fondului de rulment imprumutat
Se poate observa că în 2016 ne întâlnim cu cea mai defavorabilă situație din punct de
vedere al analizei fondului de rulment împrumutat. Compania se întâlnește cu situația
nefavorabilă în care împrumută bani pe termen lung pentru a susține activitatea de
exploatare în condiții optime. În 2012-2014 tendința este de descreștere. În 2015 are loc o
creștere semnificataiva, dar situație poate fi considerată benefică deoarece activitatea de
exploatare a avut o creștere considerabilă și a avut nevoie de susținere financiară.
Necesarul de fond de rulment reprezintă un element având natură de activ și

reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanțate pe seamă fondului de
rulment.
Figura 3.19. Evoluţia nevoii de fond de rulment
Mărimea activelor curente( stocuri și creanțe, fără disponibilități bănești) care

trebuie finanțate din fondul de rulment este direct legată de decalajul dintre încasări și
plăți. Valoarea maximă din 2016 este legată de valoarea mare a creanțelor neîncasate din
acea perioada( intazieri la plată sau chiar imbosibilitatea plătii creanțelor de către clienții
companiei cu intrarea acestora în insolvență). Aceste valori sunt în concordanță și cu
38
fondul de rulment împrumutat, care la rândul lui are valoare mare în 2016 pentru
susținerea activității. În 2013-2014 situația prezintă o îmbunătățire, nevoia de fond de
rulment scade pe fondul reducerii valorii creanțelor,încasările s-au urgentat și plățile s-au
relaxat. În 2016 creșterea nevoii de fond de rulment provine din expansiunea companiei,
consecință a unei politici active de investiții( vezi creșterea vitezei de rotație a stocurilor).
Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelație fondul de rulment cu

necesarul fond de rulment.
Figura 3.20.Evoluţia trezoreiei nete
Trezoreria netă este pozitivă pe toată perioada 2012-2015, deci compania are un
excedent de disponibilități bănești. Acest lucru evidențiază o rentabilitate ridicată
companiei. Cu toate acestea, nivelul trezoreriei nete fluctueza semnificativ în acesta
perioadă, ceea ce impune o anumită prudență în interpretare, iar in 2016 devine negativa
prezentand un pericol pentru companie.
3.2.6Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei
Lichiditatea semnifică, pe de o parte, abilitatea unui activ de a fi transformat în

bani rapid și cu o pierdere minimă de valoare, pe de altă parte, abilitatea unei societăti de
a-și onora la scadentă obligațiile de plată asumate pe seama activelor curente.
Tabel 3.7. Evoluţia lichidităţii firmei

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
ACTIVE
CIRCULANTE lei 235,745,297 170,120,881 154,348,040 214,173,641 276,579,497
stocuri lei 22,897,611 13,528,907 18,610,504 29,432,594 58,804,175
creanțe lei 193,216,412 148,934,314 132,053,453 90,525,764 215,221,307

casa si conturi la
banci lei 19,629,664 7,656,050 3,682,473 94,214,673 2,554,015
DATORII PE lei
39
TERMEN SCURT 61,296,193 41,002,114 38,115,911 49,714,782 85,869,136
ANALIZA
LICHIDITATII
Rata lichiditații
curente % 3.85 4.15 4.05 4.31 3.22
Rata lichiditații
restranse % 3.47 3.82 3.56 3.72 2.54
Rata lichiditații
imediate % 0.32 0.19 0.10 1.90 0.03
Rata lichiditătii curente arată corelația dintre activele curente și datoriile curente
(pe termen scurt).
Figura 3.21. Rata lichiditatii curente
O valoare minimă admisă pentru acest indicator este între 1.2-1.8. Compania SC
Construcții Erbașu înregistrează în perioadă 2012-2014 valori ale ratei lichidității curente
mai mari de 3.5, ajungand chiar la 4,31 în 2015. Compania de află într-o situație
favorabilă, fiind capabilă să-și achite datoriile pe termen scurt.
Rata lichiditătii restrânse exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile

pe termen scurt din creanțe și disponibilităti.
Figura 3.22. Rata lichiditatii restranse
40
Rata rentabilității restrânse are valori pozitive, mai mari decât 2.5.Aceste valori sunt
foarte mari, însă trebuie să ținem seama de faptul că această se datorează valorilor mari
ale creanțelor, creanțe care în perioada analizată nu au o lichiditate cunoscută cu
certitudine.
Rata lichidității imediate reprezintă raportul dintre disponibilitățile bănești și

datoriile curente(pe termen scurt).
Figura 3.23. Rata lichiditatii imediate
Se poate observa că valorile lichidității imediate se găsesc într-un interval mare 0.10-
0.88. În 2013,2014 și 2016 lichiditatea imediată are valori foarte mici, disponibilitățile
bănești ale companiei sunt reduse, achitarea datoriilor pe termen scurt nu poate fi
garantată. În 2015 avem o creștere importantă a lichidității imediate, creștere care se
datorează expansiunii activității companiei(și datorata unei cresteri economice din
perioada respectiva), care nu poate fi sustinuta insa și in 2016..
Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a acoperi datoriile totale.
Tabel 3.8. Evoluţia solvabilităţii firmei

INDICATORI UM 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL ACTIV lei 293,084,708 228,238,215 216,136,380 273,689,602 349,488,449

CAPITALURI
PERMANENTE lei 231,136,870 185,203,135 176,566,579 223,007,795 252,328,019
ANALIZA
SOLVABILITATII
Rata solvabilitații
generale 1.43 1.67 1.70 1.65 1.42
permanente 0.38 0.48 0.50 0.48 0.37
41
Rata solvabilităţii generale măsoară gradul în care societatea poate face faţă
datoriilor.
Figura 3.24 Rata solvabilităţii generale
În anul 2012 și anul 2016 rata solvabilității generale înregistrează o valoare de

1.43, respectiv 1.42, valori mai mici decât nivelul minim acceptat de 1.5. În anii 2013,
2014, 2015 valorile înregistrate sunt peste valoarea minimă, însă destul de mici, ele
neatingând pragul de 2, considerat aferent unei situații normale. Aceste valori evidențiază
un risc crescut de insolvabilitate asumat de creditorii companiei.
Figura 3.25 Rata solvabilităţii permanente
În perioada 2013-2015 valoarea ratei solvabilitătii patrimoniale se găseste în jurul

valorii de 0,5 care este considerată a fi normală, capitalurile proprii având valoari
aproximativ egale cu cele ale datoriilor pe termen lung. În perioada 2012, 2016
capitalurile proprii au crescut cu o rată mai mică decât datoriile pe termen lung,
ajungându-se astfel la o valoare a ratei de 0,38-0.48, aceste valori fiind considerate
satisfăcătoare.
42
CAPITOLUL 4: PREVIZONAREA EFICIENȚEI ECONOMICE ÎN URMA

IMPLEMENTĂRII UNOR MĂSURI DE CREȘTERE A PERFORMANȚEI ACTIVITĂȚII
DE BAZĂ A SOCIETĂȚII ANALIZATE
Determinarea și reprezentarea grafică a evoluției indicatorilor economico-financiari în

perioada 2017-2021
TABELUL 4.1 INDICATORII BILANȚULUI CONTABIL -PERIOADĂ

PREVIZIONATĂ 2017-2021
PERIOADA PREVIZIONATA 2017-2021
INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021

stocuri lei 59,980,259 61,779,666 66,104,243 69,409,455 76,350,401

43
creanțe lei 204,885,200 201,047,223 196,124,578 193,702,802 185,868,615
CHELTUIELI IN AVANS lei 344,809 355,154 461,700 530,955 94,214,673
TOTAL ACTIV 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057


VENITURI IN AVANS lei 11,630,033 11,978,934 12,817,459 13,458,332 14,804,165
TOTAL PASIV lei 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057
Analiza ratelor de structură ale activului
TABELUL 4.2. ACTIVUL BILANȚULUI CONTABIL PERIOADA 2017-2021

INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021
ACTIVE
IMOBILIZATE lei 73,370,151 75,571,256 80,861,244 84,904,306 93,394,736

ACTIVE
CIRCULANTE lei 282,111,087 283,521,642 284,372,207 286,362,813 287,794,627
stocuri lei 59,980,259 61,779,666 66,104,243 69,409,455 76,350,401
creanțe lei 204,885,200 201,047,223 196,124,578 193,702,802 185,868,615

CHELTUIELI IN
AVANS lei 344,809 355,154 461,700 530,955 94,214,673
TOTAL ACTIV 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057

ACTIVULUI
Rata activelor
imobilizate % 21% 21% 22% 23% 24%
Rata imobilizarilor
corporale % 13% 13% 14% 12% 13%
Rata imobilizarilor
financiare % 8% 8% 8% 11% 12%
Rata activelor circulante % 79% 79% 78% 77% 75%
44
Rata stocurilor % 17% 17% 18% 19% 20%
Rata creantelor % 58% 56% 54% 52% 49%
banesti % 5% 6% 6% 6% 25%
Rata activelor imobilizate (RAi), calculată ca raport procentual între activele

imobilizate şi totalul bilanţului, reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce
servesc întreprindea în mod permanent şi reflectă gradul de investire a capitalului în
întreprindere şi gradul de imobilizare a activului
Active imobilizate
R Ai   100
Activ total
FIGURA 4.1. Evoluția în timp a activelor imobilizate
Acest indicator măsoară gradul de investire a capitalului în întreprinderea

respectivă.
Rata imobilizărilor corporale (Ric) calculată cu relaţia:

Imobilizămi corporale
Ric   100
Activ total
FIGURA 4.2. Evoluția în timp a imobilizarilor corporale
45
Mărimea acestei rate este determinată, în primul rând, de natura activităţii. Rata
este mare pentru acele activităţi ce solicită echipamente importante ca volum sau
costisitoare (utilaje si echipamente de constructii, terenuri,etc).
Rata imobilizărilor financiare (Rif) care exprimă intensitatea legăturilor şi

relaţiilor financiare pe care o firmă le-a stabilit cu alte unităţi, mai ales cu ocazia
operaţiilor de creştere şi se calculează astfel:
Im obilizari financiare
Rif   100
Activ total
FIGURA 4.3. Evoluția în timp a imobilizarilor financiare
Rata activelor circulante (RAc) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul

bilanţului şi se calculează cu relaţia:
Active circulante
R Ac   100
Activ total
FIGURA 4.4. Evoluția în timp a activelor circulante
46
Între RAi şi RAc se formează relaţia: RAi  RAc  1 .
Analiza ratelor de structură a pasivului
TABELUL 4.3. PASIVUL BILANȚULUI CONTABIL PERIOADA 2017-2021

INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021
stocuri lei 59,980,259 61,779,666 66,104,243 69,409,455 76,350,401
creanțe lei 204,885,200 201,047,223 196,124,578 193,702,802 185,868,615

CHELTUIELI IN
AVANS lei 344,809 355,154 461,700 530,955 94,214,673
TOTAL ACTIV 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057

ACTIVULUI
Rata activelor imobilizate % 21% 21% 22% 23% 24%
Rata imobilizarilor
corporale % 13% 13% 14% 12% 13%
Rata imobilizarilor
financiare % 8% 8% 8% 11% 12%
Rata activelor circulante % 79% 79% 78% 77% 75%
Rata stocurilor % 17% 17% 18% 19% 20%
47
Rata creantelor % 58% 56% 54% 52% 49%
banesti % 5% 6% 6% 6% 25%
FIGURA 4.5. Evoluția în timp a datoriilor totale
Datoriile totale vor avea o evoluție descendentă pe întreaga perioada de analiza de

la 232.767.895 ron la 185.496.828 ron.
FIGURA 4.6. Evoluția în timp a capitalurilor proprii
Capitalurile proprii vor avea o evoluție ascendentă pe întreaga perioada de analiza

de la 111.428.119 ron la 181.552.063 ron.
Analiza activului net
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate in bani,

apartinand unei persoane fizice sau juridice ale caror nevoi le satisfac, precum si bunurile
la care se refera. In cazul unei intreprinderi, patrimoniul se defineste ca fiind activele
intreprinderii negrevate de datorii, sau averea actionarilor stabilita pe baza bilantului
patrimonial.
48
TABELUL 4.4. Evoluția in timp a activului net- perioada 2017-2021

INDICATORI 2017 2018 2019 2020 2021
TOTAL ACTIV 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057
DATORII TOTALE 232,767,895 219,326,781 211,921,121 200,468,382 185,496,828

ANALIZA ACTIVULUI NET
ACTIV NET 123,058,152 140,121,271 153,774,030 171,329,691 196,356,229
FIGURA 4.7. Evoluția în timp a activului net
Constituirea şi dezvoltarea firmei necesită resurse pentru finanţarea activelor

destinate desfăşurării activităţii fundamentale pe baza deciziei strategice. Apelarea la
diverse surse financiare generează efecte directe asupra patrimoniului net (prin mărimea
datoriilor), cât şi efecte indirecte (prin costul resurselor).
Activul net este in mod normal pozitiv si crescator, asa cum reiese din analiza de mai
sus. Dinamica activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu
cea a datoriilor totale, creşterea acestuia se înregistrează atunci când ritmul de creştere a
activelor totale devansează ritmul de creştere a datoriilor totale.
Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi

trezoreria netă
TABELUL 4.5. Evoluția in timp a FR, NFR SI TN - perioada 2017-2021

INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021
ACTIVE lei
49
IMOBILIZATE 73,370,151 75,571,256 80,861,244 84,904,306 93,394,736
stocuri lei 59,980,259 61,779,666 66,104,243 69,409,455 76,350,401
creanțe lei 204,885,200 201,047,223 196,124,578 193,702,802 185,868,615

CHELTUIELI IN
AVANS lei 344,809 355,154 461,700 530,955 663,693
TOTAL ACTIV lei 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057
VENITURI IN AVANS lei 11,630,033 11,978,934 12,817,459 13,458,332 14,804,165
TOTAL PASIV lei 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057
CAPITALURI
PERMANENTE lei 211,518,314 221,356,219 230,811,126 242,268,548 255,750,794
ANALIZA CORELATIEI INTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI
TREZORERIA NETA
Fond de rulment lei 138,148,163 145,784,963 149,949,882 157,364,242 162,356,058
Fond de rulment propriu lei 38,057,968 52,571,081 60,095,327 72,967,054 88,157,327

Fond de rulment
imprumutat lei 100,090,195 93,213,882 89,854,555 84,397,189 74,198,731
Nevoia de fond de
rulment lei 132,187,759 136,713,990 140,162,255 147,041,064 150,920,919
Trezoreria neta lei 5,960,405 9,070,973 9,787,627 10,323,178 11,435,139
Fondul de rulment (FR)reprezintă partea din capitalul permanent, utilizată pentru

finanţarea activelor circulante, impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de
plătit, precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelorcirculante
în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.
Conform concepţiei patrimoniale, avem:
FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate;
50
FR = Active circulante + Cheltuieli în avans – Datorii pe termen scurt –

Venituri în avans
Fondul de rulment este considerat ca fiind cel mai important indicator al
echilibrului financiar, lichiditate – exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a
riscului de incapacitate de plată.
FIGURA 4.8. Evoluția în timp a fondului de rulment
Fondul de rulment va înregistra un trend ascendent în perioada 2017-2021.
Necesarul de fond de rulment (NFR)evidenţiază echilibrul care trebuie să existe

între nevoile temporare şi resursele disponibile şi se stabileşte conform relaţiilor:
NFR = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – (Datorii pe termen scurt

– Credite bancare pe termen scurt)
NFR = (Stocuri + Creanţe) – (Obligaţii sau datorii curente-pe termen scurt)
FIGURA 4.9. Evoluția în timp a nevoii de fond de rulment
51
Trezoreria netă reprezintă indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de

rulment şi necesarul de fond de rulment, conform relaţiilor:
TN = FR – NFR
TN = Disponibilităţi băneşti – Credite bancare pe termen scurt
FIGURA 4.10. Evoluția în timp a trezoreriei nete
Se observa ca TN > 0 reprezentand un excedent de numerar la sfârşitul

exerciţiului financiar.
Analiza lichidităţii, solvabilităţii firmei

52
TABELUL 4.6. Evoluția in timp a lichidității în perioada 2017-2021

INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021
stocuri lei 59,980,259 61,779,666 66,104,243 69,409,455 76,350,401
creanțe lei 204,885,200 201,047,223 196,124,578 193,702,802 185,868,615

ANALIZA
LICHIDITATII
Rata lichiditații curente % 2.13 2.25 2.33 2.47 2.59
Rata lichiditații restranse % 1.67 1.76 1.79 1.87 1.90
Rata lichiditații imediate % 0.13 0.16 0.18 0.20 0.23
TABELUL 4.7. Evoluția in timp a solvabilității în perioada 2017-2021

INDICATORI UM 2017 2018 2019 2020 2021
TOTAL ACTIV lei 355,826,047 359,448,052 365,695,151 371,798,073 381,853,057

CAPITALURI
PERMANENTE lei 211,518,314 221,356,219 230,811,126 242,268,548 255,750,794
ANALIZA
SOLVABILITATII
Rata solvabilitații generale 1.53 1.64 1.73 1.85 2.06

permanente 0.53 0.58 0.61 0.65 0.71
Lichiditatea semnifică abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale, de a-

si onora obligatiile de plata la scadenta.
Pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii se compara pasivele pe termen scurt cu
resursele disponibile pentru aceiasi perioada, cele mai utilizate rate de lichiditate fiind:
Rata lichidităţii curente (generală) arată măsura în care datoriile curente (pe
termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente şi se determină pe baza
53
următoarei relaţii de calcul;
Active _ curente
Rlc 
Datorii _ curente( pe _ termen _ scurt)
FIGURA 4.11. Evoluția în timp a lichidităţii curente
Activele curente cuprind activele circulante, mai puţin stocurile fără mişcare,
degradate sau declasate şi creanţele incerte (în cazul în care nu s-au constituit
provizioane). Datoriile curente cuprind datoriile cu termen de exigibilitate mai mic de un
an( furnizori,datorii fiscale, datorii salariale, datorii bancare mai mici de un an).
Rata lichidităţii rapide – este de obicei subunitara, intervalul considerat ca

satisfacator pentru aceasta rata fiind 0.65-1:
Active _ curente  Stocuri

Rlr 
Datorii _ curente
FIGURA 4.12. Evoluția în timp a lichidităţii rapide
Rata lichidităţii la vedere( imediate):
54
Disponibil  Investitii _ financiare_ pe _ termen _ scurt
Rlv 
Datorii _ curente
Rata lichidităţii la vedere reflectă capacitatea de plată pentru o perioadă scurtă de
timp (de regulă o lună).
FIGURA 4.13. Evoluția în timp a lichidităţii imediate
Interpretarea acesteia trebuie facuta cu mare grija deoarece o valoare mare a

acesteia poate indica o solvabilitate mare, dar poate fi si consecinta unei folosiri mai putin
performante a resurselor banesti disponibile, pentru perioada previzionata acesat fiind in
crestere.
Sovabiliatatea se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori, astfel:

Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă
datoriilor şi se calculează astfel:
Activ _ total
Rsg 
Datorii _ totale
Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale
ale intreprinderii. Nivelul minim al acestei rate este 1. O mărime subunitară a ratei
solvabilităţii globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât
datoriile totale.
FIGURA 4.14. Evoluția în timp solvabilităţii generale
55
Se observa ca pentru perioada previzionata aceta este mai mare decat 1, cu cat
valoarea ei este mai mare decat 1 cu atat situatia financiara de ansamblu a firmei este mai
buna.
Rata solvabilităţii patrimoniale se determină cu relaţia:

Capital _ propriu
Rsp 
Capital _ propriu  Credite _ bancare
FIGURA 4.15. Evoluția în timp solvabilităţii permanente
În general, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 –
0,5 evidenţiază o situaţie satisfăcătoare. De regulă, o rată a solvabilităţii patrimoniale sub
0,3 este apreciată ca riscantă de către finanţatori.
Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, acest indicator are o valoare
mai mare de 0.5 pentru toata perioada analizata, ajungang chiar si la valoarea de 0.7 in
2021.
56
CAPITOLUL 5 -Analiza SWOT.Concluzii cu privire la situaţia patrimoniala a
firmei. Soluţii de îmbunătăţire a poziţiei financiare.
Analiza SWOT
Companiile de construcții pot învăța multe de la efectuarea unei analize SWOT.
Combinand atributele interne ale unei companii cu constrângerile externe ale

pieței,analiza SWOT prezintă o imagine puternica a pozitiei în care companiile stau la un
moment dat. Firmele de construcții pot găsi acest lucru deosebit de important, având în
vedere necesitatea de a anticipa efectele pe care schimbarea condițiilor economice și aparitia
noilor rivali le pot avea asupra dorințlor clientilor de a finata proiecte costisitoare.
 Prezentarea punctelor tari ale companiei

 Eficienta si respectarea termenelor de executie
 Personal calificat in toate domeniile implicate: proiectare, executie, management de
proiect, consultanta, etc
 Brand puternic
 Gama diversificata de proiecte si expertiza
 creşterea vânzărilor faţă de anul precedent
 societatea nu prezintă un grad mare de dependenţă faţă de un client sau
un grup de client
 structura organizaţională a societăţii este modernă, cuprinzând sectoarele,
secţiile şi compartimentele necesare unei întreprinderi moderne
 prin tehnologiile şi aparatura modernă cu care este dotată, societatea are
posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, aceasta fiind o preocupare constantă
 în anul 2010, când majoritatea firmelor şi-au restrâns activitatea, societatea a construit o
hală de confecţii metalice, cu o capacitate de producţie de 150t/lună
 această hală de confecţii metalice a adus contracte externe cu firme din ţările nordice
(Finlanda, Suedia, Norvegia), iar în anul 2012 s-au incheiat contracte cu firme din
Germania si Italia
 pentru activitatea de construcţii gradul de contractare în prima parte a anului 2013 este
aproape dublă faţă de aceeași perioadă a lui 2012, acest lucru bazându-se pe consolidarea
legăturilor cu clienţii de primă mână (Astaldi, FCC, Max Boegl, Strabag, Bog’Art,
Hochtief) ale căror lucrări sunt bine finanţate și cu grad scazut de risc
 activitatea se desfăşoară în conformitate cu legislaţia existentă, contractele încheiate cu
terţii şi statutul de societate
 există titluri de proprietate asupra tuturor terenurilor şi clădirilor folosite de societate
 societatea este proprietara mijloacelor fixe utilizate în exploatare
 raporturile de muncă sunt reglementate pe baza contractului colectiv de muncă şi a
Regulamentului de organizare şi funcţionare, iar relaţiile de muncă sunt reglementate pe
baza contractelor individuale de muncă şi a Regulamentului de ordine interioară
 existenţa unei clientele fidele
 reputaţie bună pentru serviciile oferite clienţilor
 Prezentarea punctelor slabe ale companiei

 scăderea cererii pe piaţa construcţiilor din Romania
 o parte din activele întreprinderii sunt grevate de garanţii ipotecare
57
 există importante întârzieri în încasarea creanţelor comerciale
 există întârzieri în plata obligaţiilor contractuale faţă de furnizori, precum şi a altor
obligaţii, exclusiv cele fiscale
 rambursarea unui credit pe termen scurt este întârziată
 societatea nu este asigurată contra riscurilor (calamităţi naturale, furt etc)
 volum mare al cheltuielilor de exploatare
 Oportunităţile companiei
 găsirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine
 negocierea cu furnizorii şi distribuitorii pentru a conduce la preţuri mai atractive
 negocierea cu furnizorii de a amâna biletele la ordin deja emise cu 60-90 zile pentru a se
asigura fluxul de cash flow necesar continuării activităţii în această perioadă mai grea în
care foarte multe firme de construcţii au intrat în insolvenţă
 posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi servicii
 posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising
 valorificare prin lichidare a mijloacelor fixe depăşite tehnologic
 creşterea productivităţii muncii prin dimensionarea forţei de muncă la strictul necesar şi
prin perfecţionarea sistemului de stimulare materială a personalului angajat
 cunoaşterea permanentă a preţurilor practicate de concurenţă
 Factori de risc
 situaţia lichidităţilor constituie un factor de risc privind posibilitatea societăţii de a-şi
onora obligaţiile pe termen scurt
 costul în creştere al materiei prime
 puterea de cumpărare scazută a populaţiei
 instabilitate economică şi politică îndelungată
 scăderea potenţialului pieţei
 pe fondul crizei economice internaţionale, scăderea consumului populaţiei reprezintă o
ameninţare
 creşterea preţurilor la servicii şi produse
 un alt aspect, la fel de important în analiza mediului extern, este legat de pericolul noilor
intraţi pe piaţă. Studierea concurenţei, atât din punct de vedere al prezenţei actuale pe
piaţă, dar şi a viitorilor concurenţi, reprezintă o altă caracteristică ce trebuie luată în
considerare. În acest caz, firma trebuie să fie receptivă la schimbările produse pe piaţă, la
apariţia unor concurenţi ce oferă produse asemănătoare aceloraşi tip de clienţi. În
perspectivă, firma trebuie să îşi diferenţieze activitatea
 deprecierea monedei naţionale şi fluctuaţiile cursului valutar reprezintă un alt tip de
ameninţare la adresa activităţii firmei. Ţinând cont de activităţile de colaborare cu firmele
pe plan internaţional, de achiziţionare a produselor de pe piaţa externă, firma atribuie un
rol important cursului valutar
CONCLUZII
O evaluare periodică a înregistrărilor financiare ale companiei este un pas critic in

finalizarea cu succes a unui proiect . Prin urmare, compania de construcții trebuie să
58
evalueze performanța sa financiară, în mod periodic, astfel încât strategiile necesare și
adecvate sa fie puse în aplicare pentru a menține bunastarea si suprevietuirea companiei.
Din analiza indicatorilor prezentati in capitolul anterior se poate observa ca situatia

finaciara a firmei SC Constructii Erbașu SA este normala in conditiile pietei de
constructii pentru perioada analizata. In 2012 compania inregistreaza o crestere
remarcabila a tuturor indicatorilor economici si financiari: cifra de afaceri, profit, numar
de angajati, rate ale tentabilitatii, lichiditate si solvabilitate etc. Aceasta crestere nu este
una stabila si se datoreaza contractarii unor lucrari foarte importante. Totusi, in conditiile
unei piete economice nationale care nu si-a revenit de pe urma crizei, acesta crestere nu
poate fi sustinuta si in anii urmatori. 2013 si 2014 se caracterizeaza printr-o scadere
substantiala atat a veniturilor companiei, a numarului de angajati cat si a profitului. Cu
toate ca ratele de lichiditate si solvabilitate ale companiei raman la valori peste cele
considerate normale, compania este afectata in acesta perioada atat de cererea scazuta de
pe piata constructiilor cat si de dificultatile intampinate in continuare de partenerii
companiei. Conjunctura favorabila pietei constructiilor face ca in 2015 si in 2016 sa
asistam din nou la o crestere importanata a activitatii companiei.
Propuneri de ameliorare:
 O modalitate de îmbunătățire a situației viitoare o reprezintă creșterea vânzărilor. Compania

poate apela la publicitate în cataloagele și rezistele de specialitate, trimiterea de oferte la
companiile care folosesc materialele de construcție produse de firmă, reclame în locuri cu
vad comercial și participarea la târguri.
 În funcție de strategia viitoare a firmei existența unor mijloace fixe noi și performante duce
la obținerea unor produse de calitate superioară, care să facă față cerințelor consumatorilor și
exigențelor concurenței și care duce la reducerea timpului de prelucrare, deci îmbunătățirea
procesului de fabricație.
 Având în vedere faptul că sectorul de constructii nu este stabilizat in urma crizei din 2008,
compania ar trebui sa ia în considerare realizarea unor discounturi(de ex. pentru plati in
avans), cât și descoperirea unei nișe în domeniu(constructii verzi, folosirea materialelor
ecologice, a tehnicilor vechi, locale pentru construit imbinate cu tehnologia moderna )
 Contractarea de personal calificat, capabil si ambitios
 Valorificarea(in contractare) a rezultatelor obtinute anterior: calitate si profesionalism,
realizarea la termen a proiectelor, increderea clientilor existenti in brand-ul companiei –
acestea dand valoare in negocierea de afaceri
 Minimizarea efectului „pretului cel mai mic”deoarece realizarea unei constructii inseamna
valoare din punct de vedere al calitatii si corectitudinii procesului de executie si al
materialelor folosite, nu din punct de vedere al obtinerii unor servicii ieftine
 Utilizarea unei „rutine” a evaluarii economico-finaciare a firmei, lucru care va permite
adoptarea la timp a strategiilor porivite petru sustinerea afacerii
59
BIBLIOGRAFIE:
[1] Sursa: www.rasfoiesc.com

[2] Sursa: www.seap.ro
[3] Sursa: ro.wikipedia.org
[4] Sursa: www.economica.ro
[5] Sursa: www.agerpres.ro

[6] Sursa: www.ceccarbusinessmagazine.ro
[7] Maria Niculescu - Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003
[8] Stancu Dumitra - Contabilitate si finante pentru ingineri, Editura Economica,
2004 [9] Sursa: www.scribd.ro
[10] Sursa: www.academia.edu
[11] L. Horhota - Analiza economico-financiara-teorie si practica, Editura
Universitara, 2009
[12] Vâlceanu Gh, Robu V, Georgescu N - Analiza economico-financiară,ediţia a II
a , Editura Economică , Bucureşti, 2005
[13] Suport de curs Analiza enomico-financiara in Constructii – Prof. Univ. Dr. Ec.
Dumitra Stancu
[14] Note de seminar Analiza enomico-financiara in Constructii – Prof. Univ. Dr.
Ec. Dumitra
Stancu
60

Lucrare de Disertatie - Economie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Disertatie - Economie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

ANALIZA SI PREVIZIUNEA PERFORMANŢEI FINANCIARE A SOCIETĂŢII

Conducătorul lucrării de disertaţie

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Catedra de Management Data: 01.03.2018

Titlul lucrării: „ Analiza si previziunea performanţei financiare a societăţii comerciale SC

Conducătorul lucrării de disertaţie,

Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertaţie cu titlul „ Analiza si previziunea

Lista tabelelor şi a figurilor ................................................................................................... V

Tabel 4.2: Activul bilanţului contabil perioada 2017-2021………………………….44

Tabel 4.3: Pasivul bilanţului contabil perioada 2017-2021………………………… . 47

Figura 3.1: Rata activelor imobilizate ........................................................................ 27

Figura 3.2: Rata imobilizarilor corporale ................................................................... 27

Figura 3.3: Rata imobilizarilor financiare .................................................................. 28

Figura 3.4: Rata activelor circulante ......................................................................... 28

Figura 3.5: Rata stocurilor ......................................................................................... 29

Figura 3.6: Rata creanțelor comerciale .................................................................... 29

Figura 3.7: Rata disponibilitătilor bănesti .................................................................. 30

Figura 3.8: Rata stabilitatii financiare ........................................................................ 31

Figura 3.9: Rata autonomiei globale ......................................................................... 32

Figura 3.10: Rata de îndatorare globală .................................................................. 32

Figura 3.11: Rata datoriilor pe termen scurt.............................................................. 33

Figura 3.12: Evoluţia activului net ............................................................................. 34

Figura 3.13: Evoluţia cifrei de afaceri ........................................................................ 34

Figura 3.14: Număr de rotații ..................................................................................... 35

Figura 3.15: Durata unei rotații .................................................................................. 35

Figura 3.16: Evoluţia fondului de rulment ................................................................. 37

Figura 3.17: Evoluţia fondului de rulment propriu .................................................... 38

Figura 3.18: Evoluţia fondului de rulment imprumutat ............................................. 38

Figura 3.19: Evoluţia nevoii de fond de rulment........................................................ 39

Figura 3.20: Evoluţia trezoreriei nete ......................................................................... 39

Figura 3.21: Rata lichiditatii curente .......................................................................... 40

Figura 3.22: Rata lichiditatii restanse ......................................................................... 41

Figura 3.23: Rata lichiditatii imediate ........................................................................ 41

Figura 3.24: Rata solvabilităţii generale..................................................................... 42

Figura 3.25: Rata solvabilităţii permanente ............................................................... 43

Figura 4.1: Evoluția în timp a activelor imobilizate ...................................................45

Figura 4.2: Evoluția în timp a imobilizarilor corporale.............................................. 46

Figura 4.3: Evoluția în timp a imobilizarilor financiare ............................................. 46

Figura 4.4: Evoluția în timp a activelor circulante .................................................... 47

Figura 4.5: Evoluția în timp a datoriilor totale ........................................................... 48

Figura 4.6: Evoluția în timp a capitalurilor proprii .................................................... 48

Figura 4.7: Evoluția în timp a activului net……………………………………..…50

Figura 4.8: Evoluția în timp a fondului ed rulment .................................................... 51

Figura 4.9: Evoluția în timp a nevoii de fond de rulment ..................................... 52

Figura 4.10: Evoluția în timp a trezoreriei nete ………………. ............................... 52

Figura 4.11: Evoluția în timp a lichidităţii curente ………………. .......................... 54

Figura 4.12: Evoluția în timp a lichidităţii rapide ………………............................. 54

Figura 4.13: Evoluția în timp a lichidităţii imediate………………. ....................... 55

Figura 4.14: Evoluția în timp solvabilităţii generale ………………. ....................... 56

Figura 4.15: Evoluția în timp solvabilităţii permanente ………………. .................. 56

Lista simbolurilor şi a abrevierilor utilizate

Sectorul construcțiilor este unul de importanță strategică pentru economia

Eșecul a fost întâlnit în industria construcțiilor nu numai în tările în curs de

Încă de la începuturile comunei primitive putem vorbi de existenţa gândirii

Primele dovezi scrise referitoare la existenţa gândirii economice în ţara noastră

Putem consideră că lucrarea elaborată de N. R. Veitman intitulată „Analiză

În procesele manageriale actuale nevoia de analiză este indispensabilă în

Organizaţiile utilizează analizele pentru a transformă informaţiile în acţiune şi

Indiferent de nivelul la care se exercită şi de domeniul pe care îl

Analiza economico-financiară are un caracter permanent, indiferent dacă se