Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1571393408897130
1571393408897130
2. CS Secretia salivara abundenta de la nastere la copilul nou - nascut este simptomul principal în:
A Fistula eso - traheala
B Stenoza esofagiana
C Hernie diafragmatica
D Duplicatie de esofag
E Atrezie de esofag
4.CS Pneumonia recurenta la sugar cel mai frecvent se întîlneste în urmatoarea afectiune
congenitala:
A. Diverticuli esofagieni;
B. Achalazia esofagului (cardia spastica);
C. Fistula eso - traheala;
D. Hernia diafragmatica congenitala;
E. Stenoza hipertrofica de pilor.
5. CS Nou - nascutul, care se asfixiaza si respira greu, iar gura i se umple cu secretii salivare are:
A. Emfizem lobar congenital acut;
B. Chist bronhogen tensionat;
C. Pneumotorax spontan tensionat;
D. Fistula eso - traheala
E. Atrezie de esofag.
13. CS Diagnosticul diferential al stenozei hipertrofice de pilor în primul rând se face cu:
A. Pancreasul inelar;
B. Spasmul piloric;
C. Ileusul meconial:;
D. Stenoza duodenala;
E. Volvulus intestinal.
17. CS Prezenta a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte si de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco
- abdominala simpla în pozitie ortostatica precizeaza diagnosticul:
A. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor;
B. Atrezia duodenului;
C. Stenoza duodenului;
D. Ileusul meconial;
E. Peritonita meconiala.
22. CS Orice nou - nascut care varsa bilios trebuie sa fie suspectat de:
A. Reflux gastro - esofagian;
B. Stenoza hipertrofica de pilor;
C. Obstructie congenitala duodenala;
D. Peritonita meconiala;
E. Megacolon congenital.
23. CS Hidramniosul este cea mai frecventa cauza de nastere prematura a copiilor cu:
A. Stenoza hipertrofica de pilor;
B. Obstructie congenitala duodenala;
C. Afectiunea Hirschprung;
D. Malformatii anorectale;
E. Peritonita meconiala.
25. CS Imaginea în taler de balanta (la radiografia toraco - abdominala simpla în pozitia ortostatica) precizeaza diagnosticul de:
A. Atrezie de esofag, forma obisnuita;
B. Stenoza hipertrofica de
pilor;
C. Atrezie de duoden;
D. Stenoza de duoden;
E. Atrezie de ileon.
29. CS Pentru colonul distal, rect si anus inervatia parasimpatica provine din:
A. Radacinile T1 - T2 - T3
B. Radacinile L3 - L4 - L5
C. Radacinile L4 - L5 - S1
D. Radacinile S2 -S3 - S4
E. Ganglionul stelat
34.CS Constipatia este simptomul principal (cu variatii de la caz la caz) în perioada neonatala, de sugar si în restul copilariei în
urmatoarea afectiune:
A. Stenoza anorectala;
B. Megacolon idiopatic;
C. Megacolon simptomatic;
D. Megacolon congenital;
E. Malrotatiile intestinului.
39. CS Durerile colicative asociate cu varsaturi alimentare în plina stare de sanatate la sugarul trecut la alimentatie diversificata apar
în:
A. Diverticulita;
B. Apendicita acuta;
C. Gastroenterita;
D. Invaginatie intestinala;
E. Enterocolita ulcero-necrotica.
40. CS Rectoragia spontana, instalata la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere abdominala colicativa si varsaturi
alimentare apare în:
A. Diverticulul Meckel
B. Enterocolita ulcero - necrotica
C. Polipoza rectocolica
D. Polipul rectal
E. Invaginatia intestinala
41. CS Durerile abdominale paroxistice în alternanta cu perioade de acalmie, însotite de varsaturi alimentare, sângerare rectala la
sugarul de 7 luni reprezinta triada simptomatica clasica în:
A. Apendicita acuta;
B. Volvulus intestinal
C. Invaginatie intestinala
D. Enterocolita acuta
E. Diverticul Meckel hemoragic.
42. CS Cea mai frecventa localizare a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
A. Ileo - ceco - colica
B. Colo - colica
C. Ileo - ileala
D. Jejuno - jejunala
E. Ileo - cecala
44. CS Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:
A. Fenomene de peritonita
B. Fenomene de hemoragie interna
C. Infarct entero - mezenteric
D. soc anafilactic
E. Hemoragie intestinala inferioara
49. CS Urmatoarele afirmatii referitor la varsaturi în invaginatia intestinala sunt adevarate, cu exceptia:
A. Pot aparea precoce cu ocazia primei crize dureroase;
B. Pot aparea la scurt timp de la prima criza dureroasa;
C. Sunt abundente, bilioase;
D. Sunt alimentare;
E. Sunt un semn precoce functional.
50. CS Urmatoarele afirmatii referitor la sângerarea rectala în invaginatia intestinala la sugar sunt adevarate, cu exceptia:
A. Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;
B. Este un semn tardiv;
C. În ce priveste gradul sângerarii, sub raport cantitativ, exista variatii;
D. Aspectul sângelui eliminat este diferit;
E. Prin tuseu rectal sângele trebuie cautat nu asteptat.
54. CS Urmatoarele afirmatii despre examinarea rectala în ocluziile intestinale mecanice la copil sunt false, cu exceptia:
A. Tuseul rectal este indicat la copil ori de câte ori se suspecta o ocluzie intestinala;
B. Tuseul rectal este indicat la copilul mare;
C. Tuseul rectal este contraindicat la nou - nascut si sugar;
D.Tuseul rectal evidentiaza o ampula rectala goala cu emisie de gaze (dupa examinare);
E. Tuseul rectal evidentiaza emisie de materii fecale lichide cu mucozitati (dupa examinare);
56. CS Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta la sugar sunt adevarate, cu exceptia:
A. Apendicita acuta la sugar este rar întâlnita si deosebit de grava;
B. Diagnosticul adeseori se stabileste în faza complicatiilor peritoneale;
C. Apendicita acuta la sugar evolueaza cu o stare de agitatie neobisnuita cu perturbarea somnului;
D. În apendicita acuta la sugar apararea musculara este înlocuita de o usoara tensiune a peretelui abdominal în fosa iliaca
pe dreapta;
E. Complicatia cea mai frecventa a apendicitei acute la sugar este plastronul apendicular.
60. CS Cea mai frecventa tulburare de tranzit în apendicita acuta la nou - nascut este:
A. Constipatia;
B. Diareea;
C. Rectoragia;
D. Scaune diareice cu mucozitati sangvinolente;
E. Nici un raspuns nu este corect.
61. CS Cea mai frecventa tulburare de tranzit în apendicita acuta la sugar este:
A. Diareea;
B. Scaune diareice cu mucozitati sangvinolente;
C. Rectoragia;
D.Constipatia;
E. Nici un raspuns nu este corect.
62. CS Inflamatia diverticului Mechel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de nedeosebit de:
A. Limfadenita mezenterica;
B. Ulcerul peptic perforat;
C. Invaginatia intestinala;
D. Apendicita acuta;
E. Pancreatita acuta.
64. CS Urmatoarele afirmatii despre peritonita acuta primitiva la copil sunt adevarate, cu exceptia:
A. Aceste peritonite se întâlnesc numai la nou - nascut;
B. Aceste peritonite se întâlnesc atât la nou - nascut, sugar, copilul mic, cît si la copilul mare;
C. Aceste peritonite se întâlnesc rar la copilul mare;
D. Debutul afectiunii este brutal;
E. Se instaleaza o stare febrila.
65. CS Complicatia cea mai frecventa a enterocolitei ulcero - necrotice la nou - nascut, sugarul mic este:
A. Plastronul intraperitoneal;
B. Invaginatia intestinala;
C. Volvulus intestinal;
D. Peritonita perforativa;
E. Metastazele septice viscerale.
69. CS Cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare adevarate la copil sunt, cu exceptia:
A. Tumorile maligne ale intestinului gros;
B. Polipoza recto - colica
C. Angiomatoza hemoragica congenitala;
D. Dublicatiile de intestin;
E. Invaginatia intestinala tumorala la copilul mare (în toate cazurile);
70. CS Urmatoarele afirmatii referitor la cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare la copil sunt adevarate, cu exceptia:
A. Invaginatia intestinala pseudoapendiculara la copilul mare (în toate cazurile);
B. Invaginatia intestinala la sugar;
C. Volvulusul acut de intestin la nou - nascuti;
D. Diverticul Meckel ulcerat;
E. Tumorile bemigne si maligne ale intestinului gros.
73. CS La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Hernii hiatale;
E. Afectiunea seresevschii - Terner.
76. CS. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu exceptia:
A. În emfizemul lobar congenital manifestarile clinice sunt absente în toate formele;
B. În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septica însotita de febra;
C. În emfizemul lobar congenital simptomatologia dominanta este dispnea, polipnea, cianoza progresive;
D. În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea însotita de o sputa mucopurulenta;
E. În emfizemul lobar congenital radiologic se observa o imagine rotunda hidroaerica în hemitoracele
afectat;
85. CS Tumorile maligne mai frecvent intâlnite la copil la vârsta de 0-2 ani:
A. Melanomul
B. Reticulosarcomul Ewing
C. Sarcomul osteogen
D. Rabdomiosarcomul
E. Teratoblastomul
91. CS Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou -nascutului este:
A. Echimoza
B. Limfostaza
C. Hiperemia
D. Zemuirea cutanata
E. Sectorul afectat e strict limitat
96. CS Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Osteomielita hematogena acuta este afectiune osoasa grava a organismului în crestere;
B. Se localizeaza la nivelul metafizei osoase;
C. Afecteaza cu predilectie oasele plate;
D. Afecteaza mai frecvent oasele tubulare lungi;
E. Mai des se îmbolnavesc baiteii.
97. CS Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Factorul determinant este flora microbiana;
B. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
C. Poate afecta copilul de orice vîrsta;
D. Evolutia este grava sau foarte grava;
E. Are tendinta spre cronizarea procesului.
98. CS Cea mai frecventa complicatie precoce a osteomielitei hematogene acute este:
A. Luxatia patologica;
B. Exostoza osoasa ;
C. Septicopiemia ;
D. Necroza osoasa aseptica ;
E. Fractura patologica ;
99. CS Debutul brutal al afectiunii (în plina stare de sanatate) cu febra (39 - 40 grade), frison, inapetenta, durere vie în regiunea
unui segment osos, impotenta functionala totala a membrului respectiv corespunde:
A. Flegmonului de parti moi;
B. Reticulosarcomului Ewing;
C. Sinovitei traumatice acute;
D. Osteomielitei hematogene acute;
E. Afectiunei Legg-Calve-Perthes.
101. CS Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
B. Factorul determinant este flora microbiana;
C. Starile de carenta în hipoalimentatie favorizeaza declansarea procesului osteomielitic;
D. Afectiunile infectioase, starile toxice favorizeaza aparitia osteomielitei hematogene acute.
E. Evolutia osteomielitei hematogene acute este grava cu complicatii septice
104. CS Sediul preferential al osteomielitei hematogene acute îl constituie regiunea metafizara fiindca:
A. Este vascularizata în exces;
B. Este vascularizata insuficient
C. Are o circulatie exagerata;
D. Are o vascularizare în exces si o circulatie lenta
E. Are o vascularizare insuficienta si o circulatie lenta
105. CS Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu exceptia: În osteomielita hematogena acuta procesul inflamator poate fi:
A. Monostic;
B. Poliostic;
C. În acelas segment scheletic pot exista focare duble;
D. Totdeauna exista focare multiple succesive;
E. Pot exista focare multiple simultane sau succesive.
107 CS Incontinenta urinara permanenta, prezenta de la nastere, concomitenta cu mictiile normale la copilul, care se dezvolta
conform vârstei e semnul:
A. Extrofiei de vezica
B. Duplicatiei vezicale;
C. Sindromului megavezica - megaureter;
D. Rinichiului dublu cu ectopia ureterului
E. Fistulei de uraca.
110. CS Tumora "fantoma" abdominala la nou nascut este simptom patognomonic în:
A. Volvulus intestinal acut
B. Invaginatie intestinala.
C. Hidronefroza congenitala
D. Sindromul dopului de meconiu
E. Chist de mezenter
117. CS Cel mai important semn în hernia inghinala strangulata la sugar este:
A. Agitatia copilului
B. Varsaturile alimentare
C. Oprirea tranzitului intestinal
D. Tumora inghinala evidenta, situata la orificiul extern al canalului inghinal, dureroasa la palpare, de mobilitate redusa,
ireductibila
E. Tumora inghinala evidenta, nedureroasa la palpare, cu mobilitate laterala, ireductibila
118. CS În hernia inghinala strangulata la sugar cel mai important semn fizic este::
A. Durerea, manifestata prin plâns neobisnuit si agitatie;
B. Abdominul destins;
C. Scaune diareice sau hemoragie intestinala inferioara
D. Tumora inghinala evidenta de dimensiuni mari, ireductibila;
E. Tumora inghinala evidenta de dimensiuni restrânse, consistenta ferma.
119. CS Urmatoarele afirmatii despre chistul cervical median sunt corecte, cu exceptia:
A. Chistul cervical median este tumoreta de dimensiuni variabile, situata pe linia mediana a gîtului sub osul hioid
B. Tegumentele supraiacente tumoretei sunt usor destinse, de coloratie normala
C. La palpare tumoreta este elastica fluctuenta, nedureroasa
D. La palpare tumoreta este întotdeauna dura, dureroasa
E. Chistul cervical median se poate suprainfecta, fistualiza
120. CS Selectati raspunsul fals referitor la posibilitatile de evolutie patologica a diverticulului Meckel la copil:
A. Diverticulita Meckel;
B. Invaginatia intestinala;
C. Ocluzia intestinala prin volvulus;
D. Hemoragia digestiva inferioara;
E. Diverticulul Meckel poseda un potential înalt de malignizare la copil.
122.. CM Manifestarile clinice ale atreziei esofagiene cu fistula eso-traheala inferioara sunt:
A. Pasaj involuntar al continutului gastric în esofag ;
B. Hipersalivatie;
C. Stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare;
D. La radiograma toraco-abdominala: abdomen opac, neaerat;
E. La radiograma toraco-abdominala: abdomen aerat (aerarea tubului digestiv)
141. CM. Selectati afirmatiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale hipertrofice de pilor:
A. Varsaturile albe reprezinta simptomul dominant al bolii;
B. Varsaturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;
C. Copilul îsi pierde apetitul de la debutul bolii;
D. Copilul îsi pastreaza apetitul si, imediat ce varsa, este dispus sa suga;
E. Pe masura progresarii stenozei varsaturile devin mai frecvente, se produc în jet, la distanta.
144 CM Urmatoarele afirmatii despre greutatea copilul în stenoza hipertrofica de pilor sunt adevarate:
A. Copilul adauga în greutate conform vârstei;
B. Stagneaza în greutate la debutul bolii;
C. Stagneaza în greutate pe tot parcursul bolii;
D. Pe masura ce boala progreseaza apare pierderea în greutate;
E. Boala nu influinteaza greutatea copilului.
145. CM Urmatoarele afirmatii referitor la semnele clinice în stenoza hipertrofica de pilor sunt adevarate:
A. Tegumente sunt uscate, se încretesc;
B. În epigastru se poate observa peristaltismul gastric, mai ales în timpul alimentatiei; sub forma undelor contractile vizibile;
C. În epigastru permanent se observa peristaltismul gastric sub forma undelor contractile vizibile;
D. În hipocondrul drept subhepatic se poate palpa oliva pilorica;
E. În hipocondrul drept subhepatic permanent se palpeaza oliva pilorica
152. CM Manifestarile clinice ale volvulusului acut prin malrotatie la nou - nascut includ:
A. Stare de agitatie;
B. Varsaturi bilioase repetate;
C. Lipsa tranzitului meconial;
D. Abdomen destins;
E. Abdomen retractat.
156. CM Aspecte clinice cînd sediul obstructiei este pe partea distala a ileonului:
A. Varsatura bilioasa din primele ore dupa nastere;
B. Debutul varsaturilor poate depasi 24 ore dupa nastere;
C. Debutul varsaturilor depaseste 24 ore dupa nastere;
D. Varsatura este redusa cantitativ;
E. Varsatura are aspect meconial, apoi fecaloid.
163. CM Urmatoarele afirmatii despre forma tolerata a megacolonului congenital sunt adevarate:
A. Constipatia se instaleaza dupa primele luni de viata, când se diversifica alimentatia;
B. Sugarii au scaune zilnic;
C. Sugarii au scaune la 3 - 4 zile;
D. Sugarii pot prezenta ocluzie sau subocluzie;
E. Sugarii pot avea scaune la 2 - 3 zile;
164. CM În forma maligna de megacolon congenital (a nou - nascutului) diagnosticul diferential se face cu:
A. Ileusul meconial;
B. Sindromul de meconiu gros;
C. Peritonita meconiala;
D. Pancreasul inelar;
E. Enterocolita prematurului
165. CM Urmatoarele afirmatii despre forma grava - maligna a megacolonului congenital sunt adevarate:
A. Nou-nascutul nu elimina meconiu;
B. Nou-nascutul prezinta varsaturi bilioase, apoi cu continut intestinal;
C. La tuseul rectal se constata ca ampula rectala este plina de meconiu;
D. Pe radiografia abdominala simpla se observa imagini hidroaerice si distensia cadrului colonic;
E. Starea generala a nou-nascutului este satisfacatoare.
173. CM Selectati complicatiile care pot aparea în evolutia megacolonului congenital forma maligna:
A. Sindromul ocluziv;
B. Volvulusul intestinal acut;
C. Entrerocolita ulceroasa;
D. Peritonita;
E. Hemoragia intestinala.
176. CM Mecanismul prin care se pot produce invaginatiile intestinale la copil sunt:
A. Prolaps
B. Volvulus
C. Rasturnare
D. Strangulare
E. Mixte
184. CM Selectati afirmatiile corecte, referitor la "budinul" de invaginatie în invaginatia intestinala la sugar:
A. Se poate palpa usor în perioada de acalmie;
B. Nu se palpeaza la sugar;
C. Trebuie cautat în flancul drept al abdomenului;
D. Mai frecvent este situat subhepatic;
E. Se poate palpa, uneori, în flancul stâng al abdomenului.
186. CM Selectati afirmatiile corecte, referitor la "budinul" de invaginatie în invaginatia intestinala la copil:
A. Are o forma cilindrica, alungita cu suprafata neteda;
B. Are o forma rotunda cu suprafata boselata;
C. Este de consistenta elastica;
D. Este de consistenta dura;
E. Este sensibil la palpare.
187. CM Tuseul rectal constitue o manevra obligatorie ori de câte ori se suspecta invaginatia, deoarece:
A. În urma tuseului rectal se evidentiaza sângerarea;
B. Se determina continutul ampulei rectale;
C. În cazuri rare întârziate se percepe capul invaginatului;;
D. Se percepe capul invaginatului întotdeauna, comparabil cu un col uterin;
E. Prin palpare bimanuala se percepe mai bine tumora de invaginatie
190. CM În invaginatia intestinala a sugarului, faza de epuizare, datorata infarctizarii ansei intestinale invaginate, se manifesta:
A. Înceteaza starea de agitatie;
B. Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;
C. Varsaturile înceteaza;
D. În faza aceasta se palpeaza usor tumora: de invaginatie
E. În faza aceasta tumora de invaginatie este imposibil de determinat
193. CM . Forma cronica recidivanta a invaginatiei intestinale la copilul mare cuprinde în tabloul clinic urmatoarele semne si
simptome:
A. Dureri abdominale colicative neregulate
B. Tumora fantoma la palparea abdomenului
C. Meteorism accentuat
D. Abdomen nedureros
E. Emisie de sânge prin anus
199. CM Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:
A. Fenomene de peritonita
B. Fenomene de hemoragie interna
C. Infarct entero - mezenteric
D. soc anafilactic
E. Tulburari mari hidro - electrolitice.
200. CM Semnele care permit diferentierea invaginatiei intestinale, forma pseudoapendiculara de apendicita acuta sunt:
A. Durere spontana în fosa iliaca dreapta;
B. Durerile sunt colicative situate mai frecvent spre flancul drept;
C. Varsaturi;
D. Afebrilitate;
E. Leucocite normale.
209. CM Rotatiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera:
A. Volvulus acut sau cronic;
B. Stenoze de duoden prin compresie extrinseca;
C. Hernii srtangulate interne în diverse fosete mezenterice;
D. Invaginatii intestinale;
E. Megacolon simptomatic.
213. CM La copilul de vîrsta mica cu apendicita acuta (la debutul bolii) examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza:
A. Formatiune tumorala dureroasa la palpare
B. Contractura musculara generalizata
C. Sensibilitate difuza a peretelui abdominal
D. Un oarecare grad de rezistenta a peretelui abdominal
E. Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul palpatiei
220. CM Selectati raspunsurile corecte referritor la simptomatologia apendicitei acute la copilul mic:
A. Debuteaza în plina perioada de sanatate;
B. Copilul devine agitat;
C. Copilul este febril;
D. Are scaune diareice;
E. Scaunul lipseste;
221. CM Selectati raspunsurile corecte referitor la simptomatologia apendicitei acute la copilul mic:
A. Are debut lent;
B. Copilul este somnolent;
C. Copilul varsa;
D. Abdomenul se meteoriziaza;
E. Copilul este febril (39 - 40 grade C).
227. CM În prima luna de viata a copilului pot aparea peritonite cu diverse puncte de plecare:
A. În majoritatea cazurilor copilul se naste cu peritonita;
B. Ulcerul acut de stres;
C. Ruptura gastrica pe peretele posterior;
D. Perforatiile intestinului subtire - consecinta enterocolitei ulcero-necrotice;
E. Perforatia colonului - consecinta megacolonului congenital benign.
237. CM Semnele care permit diferentierea purpurei Henoch - schonlein de apendicita acuta sunt:
A. Durerile abdominale în fosa iliaca dreapta;
B. Durerile abdominale difuze;
C. Varsaturile;
D. Uneori rectoragii;
E. Eruptie purpurica periarticulara.
242. CM La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Hernii hiatale;
E. Afectiunea seresevschii - Terner.
243. CM La copilul mai mare de 3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Sindromul Peutz - Jeggers;
B. Polipi solitari rectali;
C. Polipoza intestinala;
D. Invaginatia intestinala cronica recidivanta (în toate cazurile);
E. Invaginatia intestinala pseudoapendiculara (în toate cazurile);
244. CM La copilul mai mare de 7 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Varice esofagiene;
B. Varice rectale;
C. Invaginatia intestinala cronica recidivanta (în toate cazurile);
D. Ulcere peptice;
E. Tumori benigne si maligne a intestinului subtire si gros.
264. CM Localizarea mai frecventa a flegmonului necrotic extensiv al nou -nascutului este:
A. Fata;
B. Regiunea interscapulara;
C. Regiunea toracelui;
D. Regiunea lombo-sacrata;
E. Membrele superioare.
268.. CM În forma septica pioemica a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este dominata de:
A. Debut brutal cu ascensiune termica, care poate atinge 39-40 grade C, frison
B. Durere violenta localizata la nivelul unui segment de membru
C. Durere violenta articulara
D. Impotenta functionala partiala sau totala a membrului afectat
E. Agitatia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiratie accelerata
272. CM Care este sediul cel mai frecvent al osteomielitei hematogene acute la copilul mare?
A. Femurul
B. Tibia
C. Humerusul
D. Oasele craniene
E. Vertebrele
273. CM Care din urmatoarele semne apar în osteomielita hematogena acuta la copilul mare?
A. Durerea violenta localizata la nivelul metafizar al osului;
B. Durerea locala continua, foarte intensa, exacerbata de miscari;
C. Membrul afectat este imobil în pozitie antalgica;
D. Febra continua (39-40 grade C ), precedata de frison;
E. Durere, edem strict articulare.
280. CM Urmatoarele afirmatii referitor la evolutia osteomielitei hematogene acute (dupa 3-4 zile de la debut) sunt adevarate:
A. Starea generala se amelioreaza;
B. Persista si progreseaza intoxicatia;
C. Starea generala se altereaza;
D. Semnele locale se modifica în sensul exteriorizarii supuratiei catre partile moi;
E. Semnele locale se modifica în sensul micsorarii edemului, tumefactiei, diminuarii durereii locale.