UNIVERSITATEA PETROL Şi GAZE PLOIEŞTI , FACULTATEA DE ŞTIINŢE

ECONOMICE , SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

- ID

Temă referat: Obligaţiile vânzătorului şi ale

cumpărătorului în contractul de vânzare-cumpărare
comercială
Disciplina: Dreptul afacerilor

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: MUSOIU CARMEN

Eufemia Vieru ALEXANDRA, AN I , GRUPA50484

1
 OBLIGATIILE VANZATORULUI SI ALE CUMPARATORULUI IN CADRUL
CONTRACTULUI DE VANZARE – CUMPARARE

Conform art. 1650 din Noul Cod Civil, vanzarea este contractul prin care vânzătorul
transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în
schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.
Codul nu face diferenta intre persoane fizice si profesionisti (persoane juridice),
deoarece un contract de vanzare – cumparare se poate incheia atat intre persoane juridice cat
si intre persoane juridice. Notiunea de "profesionist" include categoriile de comerciant,
intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare
activitati economice sau profesionale.
Contractul de vanzare – cumparare cel mai frecvent contract utilizat in practica este
contracul de vanzare. Formele sale de manifestare sunt numeroase, iar, la randul sau, el este
supus unor multitudini de influente cu caracter economic si social.
Contractul de vanzare cumparare ocupa un loc importanta in dreptul civil roman, datorita
faptului ca prin intermediul sau se asigura circulatia juridical a bunurilor si a drepturilor
patrimoniale sau a altor drepturi asupra bunurilor aflate in circuitul civil.
Contractul de vanzare cumparare este un contract translativ de proprietate, prin contract
setransmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator.
Astfel.proprietatea este de drept stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce
partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul
nu se va fi numarat. Acest principiu se aplica insa numai daca contratul de vanzare este valabl
incheiat, vanzatorul este proprietarul bunului vandu, lucru exista la data incheierii
contractului, sa fie vorba despre lucruri individual determinate si partiel sa nu fi amanat
transferul proprietatii pentru un moment ulterior vanzarii.1 Conform art. 1672, Noului Cod
Civil, urmatoarele obligatii, sunt obligatiile“principale”ale vanzatorului: sa transmita
proprietatea bunului sau, dupa caz dreptul vandut; sa predea bunul; sa il
garanteze pe cumparator contra evictiunilor si viciilor bunului.

2
I. OBLIGATIILE VANZATORULUI IN CONTRACTUL DE VANZARE - CUMPARARE

 Obligatia de a transmite proprietatea bunului

Vânzătorul este obligat să transmită cumpărătorului proprietatea bunului vândut. Odată
cu proprietatea, cumpărătorul dobândeşte toate drepturile şi acţiunile accesorii ce au aparţinut
vânzătorului.Dacă legea nu dispune altfel, dispoziţiile referitoare la transmiterea proprietăţii
se aplică în mod corespunzător şi atunci când prin vânzare se transmite un alt drept decât
dreptul de proprietate.Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu
rezultă contrariul,proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii
contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.
La vânzarea după mostră sau model, proprietatea se strămută la momentul predării
bunului.Cand vânzarea este pe încercate si pe gustate, vanzarea este conditionata, astfel, în
urma încercării, bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa
acestora, destinaţiei bunului, potrivit naturii sale.
Referitor la vanzarea bunului altuia, se considera, ca dacă, la data încheierii contractului
asupra unui bun individual determinat, acesta se află în proprietatea unui terţ, contractul este
valabil, iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la
titularul său către cumpărător.
In acest caz, obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către
acesta a bunului, fie prin ratificarea vânzării de către proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct
ori indirect, care procura cumpărătorului proprietatea asupra bunului. Dacă din lege sau din
voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din
momentul dobândirii bunului de către vânzător sau al ratificării contractului de vânzare de
către proprietar. În cazul în care vânzătorul nu asigură transmiterea dreptului de proprietate
către cumpărător, acesta din urmă poate cere rezoluţiunea contractului, restituirea preţului,
precum şi, dacă este cazul, daune-interese.
In materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator este
supusa dispozitiilor de carte funciara, astfel transferul dreptului de proprietate a unui imobil se
va produce numai prin inscrierea in cartea funciara, contractul urmand sa fie incheiat sub
sanctiunea nulitatii absolute, in forma autentica.

 Obligatia de a preda bunul

Predarea se face prin punerea bunului vândut si a accesoriilor sale la dispoziţia

cumpărătorului,împreună cu tot ceea ce este necesar, după împrejurări, pentru exercitarea
liberă şi neîngrădită a posesiei (titluri, documente privitoare la proprietate).
In functie de bunurile care fac obiectul contarctului, predarea difera. Astfel, in cazul bunurilor
de gen, vânzătorul nu este liberat de obligaţia de predare chiar dacă lotul din care făceau parte
bunurile respective a pierit în totalitate, afară numai dacă lotul era anume prevăzut în
convenţie.
Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispoziţia cumpărătorului, liber de orice
bunuri ale vânzătorului.
Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea materială, fie prin remiterea titlului
reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care îi permite cumpărătorului preluarea în
orice moment.Predarea trebuie să se facă la locul unde bunul se afla în momentul încheierii
contractului, dacă nu rezultă altfel din convenţia părţilor ori, în lipsa acesteia, din uzanţe.

3
 In lipsa de stipulatie contrare, cheltuielile de livrare, cum ar fi cele legate de masurare,
cantarire, numarare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de ridicare cum ar fi cele legate de
incarcare, transport, descarcare, sunt in sarcina cumparatorului.
Cumparatorul nu poate cere de la vanzator predarea bunului vandut, decat daca la randul sau
si-a indeplinit obligatia de plata a pretului acestui bun in intregime. Daca vanzatorul nu a
acordat un termen penru plata pretului, atunci are un drept de retentie asupra bunului, pana la
plata pretului.
Desi nu mai este proprietar al bunului caci proprietatea s-a transmis la cumparator prin
efectul translativ al contractului de vanzare, vanzatorul poate refuza predarea bunului pana la
momentul platii pretului.
Dacă însă, ca urmare a unor împrejurări cunoscute cumpărătorului la momentul vânzării,
predarea bunului nu se poate face decât după trecerea unui termen, părţile sunt prezumate că
au convenit ca predarea să aibă loc la expirarea acelui termen.
Dacă obligaţia de plată a preţului este afectată de un termen şi, după vânzare, cumpărătorul a
devenit insolvabil ori garanţiile acordate vânzătorului s-au diminuat, vânzătorul poate
suspenda executarea obligaţiei de predare cât timp cumpărătorul nu acordă garanţii
îndestulătoare că va plăti preţul la termenul stabilit.Dacă însă, la data încheierii contractului,
vânzătorul cunoştea insolvabilitatea cumpărătorului, atunci acesta păstrează beneficiul
termenului, dacă starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat în mod substanţial.
Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului.
Cumpărătorul fiind obligat ca imediat după preluare să verifice starea bunului, urmand ca in
cazul in care constată existenţa unor vicii aparente, să îl informeze pe vânzător despre acestea
fără întârziere.
Fructele bunului vândut se cuvin cumpărătorului din ziua dobândirii proprietăţii, dacă partile
nu au convenit altfel.
In cazul in care vanzatorul isi indeplineste obligatia de predare / livrare a bunului ce face
obiectul prezentului contract, cumparatorul are obligatia de a face plata aferenta vanzarii.
Neplata de catre cumparator a pretului vanzarii, da dreptul vanzatorului fie la executarea silita
a cumparatorului, fie la rezolutiunea contractului pe care il are cu acesta.

 Obligatia de a garanta contra evictiunilor si viciilor bunului

Conform Noului Cod Civil, vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe

cumpărător
împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea netulburată a bunului
vândut.
Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă
acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la
cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată. De asemenea, garanţia este datorată împotriva
evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior
vânzării.
Obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului exista atat fata de cumparatori cat si
fata de succesorii acestuia, iar dreptul de garantie contra evictiunii se transmite
subdobanditorilor, astfel ca vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice
dobanditor subsecvent al bunului.

Pentru a fi antrenata obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului este necesara

4
indeplinirea cumulative a trei conditii: sa fie vorba de o tulburare de drept; cauza evictiunii sa
fie anterioara vanzarii; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.
Daca tertul invoca un drept asupra bunului aflat la cumparator, atunci vanzatorul va raspunde
de obligatie pentru evictiune. Tertul trebuie sa invoce un drept real (dreptul de proprietate,
dreptul de superficie, dreptul de usufruct etc.), fie un drept de creanta; actiunea sa in justitie
poate fi o actiune in revendicare, o actiune ipotecara, o actiune confesorie, o actiune
posesorie,etc.
Faptul personal al vanzatorului poate consta intr-o tulburare de fapt (de exemplu
deposedarea cumparatorului de o parte a bunului vandut) sau o tulburare de drept (constituirea
unei servituti). In cazul in care intervin asemenea fapte personale ale vanzatorului,
cumparatorul se poate apara prin invocarea “exceptiei de garantie”, conform careia cine
trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga.
Părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de garanţie. Acestea pot chiar
conveni să îl exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii.
Stipulaţia prin care obligaţia de garanţie a vânzătorului este restrânsă sau înlăturată nu îl
exonerează pe acesta de obligaţia de a restitui preţul, cu excepţia cazului în care cumpărătorul
şi-a asumat riscul producerii evicţiunii.
Chiar dacă s-a convenit că vânzătorul nu va datora nicio garanţie, el răspunde totuşi de
evicţiunea cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal ori de cea provenită din cauze pe
care, cunoscându-le în momentul vânzării, le-a ascuns cumpărătorului.
Daca evictiunea nu s-a produs, contractul fiind valabil incheiat si bunul trecand in proprietatea
cumparatorului, vanzatorul are o obligatie negativa, de a se abtine de la orice fapt sau act care
l-ar tulbura pe cumparator.
Daca evictiunea s-a produs, atunci se angajeaza raspunderea vanzatorului pentru
evictiune, in conditiile prevazute de Codul civil sau de parti prin contractual de vanzare. In
aces caz, obligatia vanzatorului, ca natura juridical, este o obligatie de a da, vanzatorul
trebuind sa-l despagubeasca pe cumparator de toate pierderile suferite.11
Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse, cu exceptia celor pe
care cumparatorul le cunoastea la incheierea contractului, care fac bunul vândut impropriu
întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea
sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ
mai mic. Garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului.
Dacă părţile nu au convenit altfel, vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor
ascunse, chiar şi atunci când nu le-a cunoscut. Clauza care înlătură sau limitează răspunderea
pentru vicii este nulă în privinţa viciilor pe care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le
cunoască la data încheierii contractului.
Vanzatorul va raspunde pentru vicii daca sunt intrunite in mod 13cumulativ mai multe
conditii: viciile sa fie ascunse, viciile sa fi existat la data predarii bunului, viciile sa fie grave.
Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat să le aducă la
cunoştinţa vânzătorului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, sub
sancţiunea decăderii din dreptul de a cere rezolutiunea contractului. În cazul în care
cumpărătorul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul in care
cumparatorul este obligat sa aduca la cunoştinţa vânzătorului viciile ascunse este de două zile
lucrătoare.
In cazul in care viciile apare în mod gradual, termenul in care cumparatorul trebuie sa-l
anunte pe vanzator, începe să curgă din ziua în care cumpărătorul îşi dă seama de gravitatea şi
întinderea viciului.

II. OBLIGATIILE CUMPARATORULUI IN CONTRACTUL DE VANZARE –

5
CUMPARARE

Conform Codului Civil, Cumpărătorul are următoarele obligaţii “principale|: să preia bunul
vândut si
să plătească preţul vânzării.
Alaturi de aceste obligatii “principale”, cumparatorul are obligatia de a suporta cheltuielile
vanzarii, daca nu s-aprevazut altfel in contract si in plus conform contractului, mai pot fi
stipulate si alte obligatii pentru cumparator.

 Obligatia de plata a pretului

Obligatia de plata a pretului este foarte importanta si este de esenta contractului de

vanzare.Plata pretului trebuie facuta de catre cumparator, in principiu vanzatorului.Daca
partileau convenit caplata sa se faca unui tert, atunci cumparatorul va plati pretul in mod
valabil persoanei indicate devanzator. Daca vanzatorul face plata unui tert nedesemnat, atunci
el nu este eliberat de plata pretuluicatre vanzator.
In cazul in care vanzatorul refuza sa primeasca plata, cumparatorul poate sa-i faca o oferta
reala, iar apoi sa consemneze suma pe numele vanzatorului si astfel sa se elibereze de
obligatia de plataa pretului.
Legat de cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului, in absenta unei clauze
contrare,acestea sunt in sarcina cumparatorului.
În lipsa unei stipulaţii contrare, cumpărătorul trebuie să plătească preţul la locul în care bunul
se afla în momentul încheierii contractului şi de îndată ce proprietatea este transmisă.Regula
este deci accea a platii pretului la locul si in momentul in care vanzatorul transmite
proprietatea bunului vanzatorului, ca o consecinta a principiului simultaneitatii executarii
obligatiilor sinalagmatice.
Aceasta regula se se plica numai bunurilor individual determinate si celor din gen limitat prin
localizare. Pentru aceste bunuri in acelasi loc se executa si obigatia de a transfera proprietate
cat si obligatia de predare, astfel incat pentru aceste bunuri se poate spune ca de regula
contractul se executa la locul in care se afla bunul la momentul incheierii sale. In schimb in
cazul bunurilor de gen, plata se va face acolo unde se afla la data platii sediul vanzatorului
creditor. Dupa cum se vede locul platii nu difera de locul predarii decat in cazul in care
vanzatorul si-a schimbat sediul intre data incheierii contractului si data platii pretului. Chiar si
in aceasta ipoteza, vanzatorul va suporta toate cheltuielile suplimentare cauzate celeilate parti.
In cazul in care lucrul vandut se afla in tranzit la data incheierii contractului, plata pretului se
face la locul stabilit prin contract, in lipsa la cel rezultand din uzante, iar daca nici acestea nu
sunt concludente la locul de destinatie.
Dacă la data încheierii contractului bunurile se află în tranzit, în lipsa unei stipulaţii contrare,
plata preţului se face la locul care rezultă din uzanţe sau, în lipsa acestora, la locul destinaţiei.

In cazul in care partile au convenit o vanzare pe credit, la scadenta, cumparatorul, potrivit

principiului indivizibilittii platii prevazut trebuie sa plateasca datoria intregime. Cumparatorul
poate plati si inainte de implinirea terenului convenit, cu anticipatie, insa cu obligatia de a
achita si dobanda datorata pana la terenul prevazut in contract.
Este posibil si ca partile sa stipuleze la incheierea contracului ca pretul sa fie platit la diferite
termene successive, in mod fractionar (vanzare cu plata pretului in rate).
În cazul în care nu s-a convenit altfel, cumpărătorul este ţinut să plătească dobânzi asupra

6
preţului din ziua dobândirii proprietăţii, dacă bunul produce fructe civile sau naturale, ori din
ziuapredării, dacă bunul nu produce fructe, însă îi procură alte foloase. Legea nu cere ca
fructele sau veniturile sa fi fost efectiv percepute, fiind suficient doar ca proprietatea sa fie
transmisa cumparatorului, moment in care dobanda incepe sa curga.
Potrivit art.1722 din noul Cod Civil, cumparatorul care afla de existenta unei cauze de
evictiune este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand
vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare. Rezulta deci ca cumparatorul poate suspenda
plata pretului atunci cand exista o temere intemeiata (justus metus evictionis) de evictiune.
Suspendarea se face in acest caz fara incuvintarea instantei.
Cu toate acestea, cumparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul
evictiunii in momentul incheierii contractului sau daca in contract s-a prevazut ca plata se va
face chiar in caz de tulburare, adica daca acesta si-a asumat riscul evictiunii.
Pentru garantarea obligaţiei de plată a preţului, în cazurile prevăzute de lege vânzătorul
beneficiază de un privilegiu sau, după caz, de o ipotecă legală asupra bunului vândut.
Cumparatorul este obligat sa plateasca pana la plata integrala si efectiva a pretului si dobanda,
in urmatoarele trei cazuri: cand acest lucru s-a stipulate in contractul de vanzare in mod
expres; daca lucrul vandut este producatori de fructe (civile sau naturale), cumparatorul
trebuie sa plateasca dobanda din ziua dobandirii proprietatii; daca cumparatorul a fost pus in
intarziere pentru plata pretului.Daca bunul vandut nu produce fructe dar produce alte foloase,
atunci dobanda este datorata de acesta de la data predarii bunului.
Daca cumparatorul a fost pus in intarziere, dobanda datorata este cea conventionala, iar
daca partile nu au prevazut expres cuantumul acesteia atunci instantele de judecata vor acorda
dobanda legala. Reglementarea in acest domeniu este data in prezent de Ordonanta
Guvernului nr. 13 / 2011, privind dobanda legala renumeratorie si penalizatoare pentru
obligatii banesti cat si pentru reglementarea unor masuri financiar – fiscal in domeniul bancar.
Când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptăţit să obţină fie executarea silită a
obligaţiei de plată, fie rezoluţiunea vânzării, precum şi, în ambele situaţii, daune-interese,
dacă este cazul.
In principiu partile sunt libere sa stabileasca in contractul de vanzare, rata dobanzii
penalizatoare pentru intarziere la plata pretului de catre comparator,
Rata dobanzii legale renumeratorie se stabileste la niveul ratei dobanzii de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei, iar dobanda penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de
referinta plus puncte procentuale. In raporturile cu elemente de extraneitate, atunci cand legea
romana este aplicabia si cand s-a stipulate plata in moneda straina, dobanda legala este de 6%
pe an.
In caz de neplata a pretului in conditiile stipulate, vanzatorul are la dispozitie mai multe
miloace juridice: executarea silita a obligatiei de plata; exceptia de neexecutare;actiunea in
rezolutiunea contracului de vanzare. Oricare dintre aceste sanctiuni trebuie precedata de
punerea in intarziere a cumparatorului pentru plata pretului Executarea silita a obligatiei de
plata este posibila in toate cazurile cand cumparatorul este solvabi, deoarece are ca obiect o
suma de bani. Ea se poate realiza prin executarea silita mobiliara sau imobiliara, prin poprire,
etc.
Noul Cod Civil reglementeaza in art. 1726 executarea silita directa in cazul unor bunuri
mobile. Astfel, pentru protectia sa, vanzatorul poate, in lipsa executarii de cumparator a
obligatiilor sala, sa depuna bunul mobil in depozit, la dispozitia si pe cheltuiala sa, sau sa-l
valorifice.

Vanzarea se va face intr-un mod controlabil, la licitatie publica sau pe pretul current daca
lucrul are un pret legal, la bursa sau in tar, de catre o persoana autorizata de lege act, iar

7
cumparatorul va fi instintat. Vanzatorul are dreptul de a primi diferenta dintre pretul pe care ar
fi rebuit sa-l obtina si cel realizat prin a doua vanzare, precum si daune interese.
Daca vanzatorul nu solicita plata pretului de catre cumparator, el poate invoca exceptia de
neexecutare, putand refuza sa predea bunul vandut pana la indeplinirea de catre cumparator a
obligatiei de plata a pretului, ele avand un drept de retentie asupra lucrului vandut pana la
plata pretului, daca a acordat cumparatorului un termen de plata.
Daca vanzatorul a acordat un termen de plata cumparatorului, el nu mai poate invoca
aceasta exceptie si nu mai poate refuza predarea bunului, decat daca cumparatorul a devenit
insolvabil ori garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat, insa numai daca cumparatorul nu
acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit, atunci acesta din urma
pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat in mod
substantial.
Daca insa la incheierea contractului, vanzatorul cunostea insolvabilitatea cumparatorului,
atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de insolvabilitate nu s-a
agarvat in mod substantial.
Cea mai importanta posibilitate legala a vanzatorului este actiunea in rezolutiunea
contractului, prevazuta de art. 1724 din noul Cod civil.Pentru ca vanzatorul sa poate cere
rezolutiunea contractului trebuie ca el insusi sa-si fi indeplinit obligatiile sale sau sa fie gata sa
le indeplineasca, intrucat contractual de vanzare cumparare este sinalagmatic. Vanzatorul
poate solicita rezolutiunea contractului, atat in cazul in care cumparatorul nu a platit deloc
pretul sau numai o parte din pret, cat si atunci cand s-au platit dobanzi le convenite.
In cazul bunurilor mobile intervine rezolutiunea de drept a contactului de vanzare in
cazul neexecutarii obligatiilor, cumparatorul fiind de drept in intarziere cu privire la
indeplinrea obligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu preluat bunul.
De asemenea in cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari
devaloare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor, atunci cand nu le-a
preluat in termenul convenit, chiar daca pretul a fost platit, sau, atunci cand a solicitat
predarea, fara sa fi platit pretul.
Atunci cand bunul este mobil si s-a prevazut un termen de plata, daca vanzatorul nu a renuntat
la dreptul sau de retentie, si a predate bunul fara a primi pretul, in primele 15 zile dupa
predare, el poate declara rezolutiunea vanzarii fara punere in intarziere si poate cere
restituirea, cu conditia ca pana la data cererii bunul sa nu fi suferit transformari si sa se afle in
posesia cumparatorului. Daca termenul de 15 zile a expirat ori daca una dintre ultimele doua
conditii mentionate nu mai este indeplinita, vanzatorul poate obtine rezolutiunea contractului,
insa efectele rezolutiunii contractuale nu mai pot fi opuse tertilor, obligatia de restituire a
vanzatorului putandu-se executa.

 Obligatia de preluare a bunului cumparat

Cumparatorul trebuie sa preia bunul la data si la locul prevazut in contract si suporta

cheltuielile de ridicat si transport de la locul predarii. Ca si la obligatia de plata a pretului, in
cazul neexecutarii de catre cumparator a obligatiei de preluare a bunului cumparat, vanzatorul
are facultatea de a depune lucrul vandut intr-un de posit, la dispozitia sip e cheltuiala
cumparatorului sau de a-l vinde orin licitatie publica pentru pretul curent.

În cazul vânzării bunurilor mobile, cumpărătorul este de drept în întârziere cu privire la

8
îndeplinirea obligaţiilor sale dacă, la scadenţă, nici nu a plătit preţul şi nici nu a preluat bunul.
În cazul bunurilor mobile supuse deteriorării rapide sau deselor schimbări de valoare,
cumpărătorul este de drept în întârziere în privinţa preluării lor, atunci când nu le-a preluat în
termenul convenit, chiar dacă preţul a fost plătit, sau atunci când a solicitat predarea, fără să fi
plătit preţul. In aceste cazuri intervine rezolutiunea de drept a contractului fara punerea in
intarziere a cumparatorului, daca in contract s-a stabilit un termen ferm de ridicare a
bunurilor.

 Obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii

In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt

in sarcina cumparatorului.
In categoria acestor cheltuieli, care trebuie platite de catre cumparatpr daca nu s-a
stipulate altfel in contract, intra cheltuieli legate de redactarea si multiplicarea actului de
vanzare, taxele de timbre, taxele de autentificare, onorariul de avocat sau de notar, cheltuielile
pentru publicitate imobiliare, etc.
In practica judiciara s-a decis ca, avand in vedere ca cheltuielile vanzarii sunt in sarcina
cumparatorului, daca aceste cheltuieli au fost platite de catre vanzator, el are dreptu sa le
recupereze de la comparator, dovedind numai faptul ca a platit cheltuielile, Daca
cumparatorul pretinde ca, desi in actul care constata conditiile vanzarii nu s-a stipulate
nimic,vanzatorul s-a obligat la o parte din cheltuieli, el trebuie sa faca dovada acestei
intelegeri.
Concluzionand, putem spune ca fiind vorba de rapoarte comerciale intre profesionisti, in
contractele de vanzare – cumparare incheiate intre acestia discutam de cu totul alte resurse
materiale decat in cazul persoanelor fizice. Astfel, chiar daca obligatiile “principale” ale
vanzatorului si ale cumparatorului sunt aceleasi ca si la contractele incheiate intre persoane
fizice, nerespectarea obligatiilor contractuale de catre parti pot avea un impact negative asupra
situatiei financiare a societatilor si asupra activitatii acestora.

9
Referinţe bibliografice
1. Baias Flavius Antoniu, Chelaru Eugen, Constantinovici Rodica, Macovei Ioan, Noul Cod
civil.
Comentarii pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti,
2. Dinca Razvan, Contracte civile special in noul Cod Civil, Editura Universul Juridic,
Bucuresti
3. Menzer, K. Jorg, Cartea de contracte, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007
4. Motiu Florin, Contracte Speciale in Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012
5. www.jurisprudenta.com

10
11