UMF “Gr. T.

Popa” Iași Data:

Facultatea de Medicină Dentară Medic:
Disciplina de Cariologie și Odontoterapie Restauratoare Student:

Fișa de observație clinică nr. ____

1. Date personale
Nume: Vârsta:
Prenume: Telefon:
Adresa:

Ocupatie:

2. Motivele prezentării
Durere □ Tulburări masticatorii □ Tulburari fizionomice □ Control periodic □
Sangerare gingivală □ Continuare tratament □ Colaborare interdisciplinară □

3. Istoricul bolii carioase

a.Debut (an)
b.Evoluție: Lent-progresivă Rapid-progresivă
Nr. Redus de dinți afectați Nr. Crescut de dinți afectați

4. Factori de risc cariogen

A.Factorii de risc individuali(anamnestici):
a) Boli generale
b) Dieta

c) Medicație hiposalivantă

d) Obiceiuri comportamentale nesanogene

e) Radioterapia capului si gâtului

f) Igiena orala (frecventa ,durata si momentul

periajului,utilizarea mijloacelor adjuvante )
g) Statusul socio-economic

h) Expunerea la Fluor

B.Factori de risc intraoral:

a) Experiența carioasă (DMFT,DMFS)

b) Numărul leziunilor active

c) Evaluarea biofilmului bacterian
(IP Silness Loe)
d) S. mutans
e) Sepsisul dentar (expuneri pulpare,ulceratii
fistule,abcese-PUFA)
f)Rata secreției salivare (RFR,RFS)

g)Capacitate tampon pH
h)Cauze particulare de formare și stagnare a
biofilmului bacterian ( incongruente,aparete
ortodontice,restaurări protetice etc.)

i)Suprafețe radiculare expuse

⃰ Factorii marcati indică întotdeauna acei factori care dacă sunt prezenți vor clasifica un pacient ca fiind în grupul cu risc
cariogen mare(factori puternici de risc).

5. Factori de risc leziuni necariogene

Eroziuni Abraziuni Abfracții
Extrinseci:-de mediu;ocupaţionali; Factori ce ţin de Contacte premature
- alimentari pacient
 - medicamente
-stil de viaţă
Intrinseci - gastro-intestinal superior
- metabolici şi endocrini Interferenţe ocluzale
- medicaţie Factori ce ţin de
- alcoolism cronic material
- stress
- anorexia şi bulimia nervoasă
- ruminaţia Obiceiuri parafuncţionale

Diagnostic de boala carioasa

Nivel de afectare: Mare □ Redus □

Nivel de activitate carioasă: Rapid progresivă(acută) □ Lent progresivă(cronică) □ Oprită in evoluție □

Model de atac: Fisural □ Proximal □ Suprafețe netede □ Suprafețe radiculare □

Risc cariogen: Mic □ Mediu □ Mare □

Prognosticul riscului cariogen: Probabilitate mică □ Probabilitate moderată □ Probabilitate mare □

Plan de tratament

A. Controlul bolii carioase : a)Bazal(la domiciliu):

(Managementul riscului
cariogen)

b) Profesional(la cabinet):

B.Managementul lezional: a)Preventiv terapeutic nonoperativ

b) Microinvaziv

c) Operativ restaurativ minim invaziv

C. Control,monitorizare si reevaluare :
Data: Pacient:
Dinte ___

Anamneza - durere absentă □

- durere prezentă : - spontană □ secunde □ minute □ ore □
- provocată□ secunde □ minute □ ore □ : - stimuli chimici □
- stimuli mecanici □
- stimuli termici: rece □ cald □
Examen clinic
Suprafate afectate: Ocl□ V □ O □ M □ D □ C □
Smalț: Inspectie: - aspect : normal(translucid) □ opac □
- modificari de culoare : alb/gălbui □ maroniu(brun) □
- pierdere de substanță: absentă □ microcavitară □ cavitară □
Palpare: - consistență: dură(netedă) □ aspră(friabilă) □
- pierdere de substanță: absentă □ microcavitară □ cavitară □
Dentină: Inspecție: - halou dentinar: absent □ prezent: sub cupizi □ sub creasta marginală □
- culoarea haloului dentinar: alb □ maroniu □
- culoarea dentinei expuse: gălbui □ maroniu □ brun-închis □
- aspectul dentinei: umedă □ uscată □ mată □ lucioasă □
Palpare: - consistență dentină: dură □ medie □ moale □
-deschidere camera pulpară: absentă □ prezentă □

Examene paraclinice:
Teste de sensibilitate: Normală □ Hipersensibilitate □ Hiposensibilitate□ Negativ □

Examen radiografic: E1 □ E2 □ D1 □ D2 □ D3 □

Examen laserfluorescentă (DIAGNOdent): < 10 □ 10-20 □ 20-30 □ >30 □

Vestibula
r ROSU Carie cavitară
ALBASTRU Carie necavitară
MARO Carie oprită in evoluție
PORTOCALIU Pierderi de substanța necariogene
NEGRU Restaurări nefizionomice
Mezial
Distal

Restaurări fizionomice

Diagnostic de leziune
Carie □ Oral Abrazie □ Obturație □ Leziuni cervicale necariogene □
Leziuni distrofice □ Discromii □ Fractură □

Parametri de evaluare leziuni carioase

a. Aspect clinic: Necavitară □ Microcavitară □ Cavitară □
b. Evolutie: Acută □ Cronică □ Oprită in evoluție □
c. Țesut afectat: Smalț □ Dentină □ Cement □
d. Profunzime: Incipientă □ Medie □ Extinsă □
e. Localizare: Oluzală □ Proximală □ Vestibulară/Orală □ Cervicală □
Evaluare SIDEC (ICDAS)
PRIMARE CARS
CORONARE OCLUZALE SUPRAFETE NETEDE SUPRAFETE
VIZIBILE DIRECT NETEDE CU
DINTE VECIN
PREZENT
V O M D M D V O M D OCL

RADICULARE V O M D V O M D

Evaluarea calităţii restaurărilor

Stare de suprafaţă
Culoare
A. Criterii estetice
Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
Contur ocluzal
B. Criterii Funcţionale
Forma anat.proximală
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii biologice
Răspuns parodontal
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi generală

Diagnostic leziuni cervicale necariogene

Eroziuni □ Abfracții □ Abrazii □ Resorbții cervicale externe □

Basic Erosive Wear Examination (BEWE)

Criterii pentru clasificarea uzurii erozive

Scor

0 Nici o eroziune a peretelui dentar

1 Pierdere iniţială a texturii de suprafaţă
2* Defect distinct, pierdere ţesut dur <50% din zona de suprafaţă
3* Pierdere ţesut dur ≥50% din zona de suprafaţă
*la scorurile 2 şi 3 dentina adesea este expusă

SCORUL BEWE
Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare
1. Sextant 2. Sextant 3. Sextant
(17–14) (13–23) (24–27)

Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Sumare Scor
4. Sextant 5. Sextant 6. Sextant
(37–34) (33–43) (44 – 47)
Tratament
Data Tratamente efectuate
 Alte leziuni
Stare de suprafaţă
A. Criterii Culoare
estetice* Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
B. Criterii Contur ocluzal
Funcţionale Forma anat.proximală
Evaluarea calităţii
Examen radiologic
restaurărilor
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii
Răspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi
generală
Evolutie
Evaluarea cariilor Forma anatomo-clinica
Profunzime

Dinte
Cod ICDAS

Profunzime
Forma anatomo-clinica
Evolutie
Stare de suprafaţă
A. Criterii Culoare
estetice Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
Evaluarea calităţii B. Criterii Contur ocluzal
restaurărilor Funcţionale Forma anat. proximală
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii
Răspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi
generală
Alte leziuni
* 1. Clinic excellent, 2. Clinic acceptabil, 3. Clinic satisfăcător, 4. Clinic nesatifăcător, 5. Clinic inacceptabil.
Cod Descriere

0 Suprafata sanatoasa; nici o evidenta de carie prezenta (modificari absente si dupa uscare prelungita – timp sugerat de deshidratare 5 secunde) sau suprafetele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentară (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de ceai).

1 Prime modificări vizibile la nivelul smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec) sau cele strict localizate la întâlnirea dinre şanţuri şi fosete); Cand suprafata este
umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea
carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioasă sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sănătos.

2 Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului; Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Când dintele este umed se poate observa o opacitate carioasă (leziune de tip white-spot) si/sau
coloraţie maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele (nota: leziunea trebuie să fie vizibilă şi când dintele este uscat).

3 Distructie localizata la nivelul smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare dentinara); In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-spot) sau coloratii carioase
maronii(brown-spot) mai mari decat şanţurile şi fosetele. Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau între acestea.
Aceasta modificări vizuale sunt o dovadă a demineralizarii la nivelul intrarii în şanţuri, fosete, fisuri (pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) şi cu toate că şanţurile şi fosetele apar
substanţial sau nenatural de largi decât normal, dentina NU este vizibilă pe pereţii sau la baza cavităţii sau a discontinuităţii. În caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizuală se pot folosi
sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafeţa dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest lucru este obţinut prin alunecarea vârfului rotunjit de-a lungul şanţurilor şi
fosetelor suspecte, o discontinuitate limitată fiind detectată atunci când vârful sondei cade în cavitatea sau discontinuitatea de pe suprafaţa smalţului.

4 Modificare de culoare(sub forma de umbra, halou întunecat) provenite de la nivel dentinar, cu sau fara distructie localizată in smalt. Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina
colorata vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fără prezenţa unor semne de distrucţie localizată (pierderea continuităţii suprafeţei fără expunerea dentinei). Aceasta umbra este
vizibila mai usor atunci cand dintele este umed. Zona întunecată poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie să reprezinte în mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata
examinată.

5 Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a dentinei; Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente.

6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare vizibila a dentinei. Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este profunda si largă iar dentina este clar vizibila pe pereti si la nivelul
bazei. O cavitate extinsă implica cel putin jumatate din suprafata dintelui sau e posibil să ajungă la nivel pulpar, cu sau fara afectare pulpara.

Coduri CARS
0 = suprafata nerestaurata sau nesigilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restaurare fizionomica
4 = restaurare din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

Un sistem de coduri format din doua cifre este utilizat in diagnosticare astfel:
• prima cifra indica restaurarea sau sigilarea,
• a doua indica codul de carie.
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fara restaurari dar cu o cavitate vizibila va fi notat = 06.