UMF “Gr. T.

Popa” Iași Medic:

Facultatea de Medicină Dentară Student:
Disciplina de Cariologie și Odontoterapie Restauratoare Data:

Fișa de observație clinică nr. ____

1. Date personale
Nume: Vârsta:
Prenume: Telefon:
Adresa:

Ocupație:

2. Motivele prezentării
Durere □ Tulburări masticatorii □ Tulburări fizionomice □ Control periodic □
Sangerare gingivală □ Continuare tratament □ Colaborare interdisciplinară □

3. Istoricul bolii carioase

a.Debut (an)
b.Evoluție: Lent-progresivă □ Rapid-progresivă □
Nr. Redus de dinți afectați □ Nr. Crescut de dinți afectați □

4. Factori de risc cariogen

A.Factorii de risc individuali(anamnestici):
a) Boli generale
b) Medicație hiposalivantă

c) Dieta (>3 gustări/zi între mese)

d) Obiceiuri comportamentale nesanogene

(consum de droguri recreative, etc)
e) Radioterapia capului si gâtului ⃰

f) Igiena orala (frecventa ,durata si momentul

periajului,utilizarea mijloacelor adjuvante )
g) Statusul socio-economic

h) Expunerea la Fluor

B.Factori de risc intraoral:

a) Experiența carioasă (DMFT,DMFS)

b) Numărul leziunilor active

c) Evaluarea biofilmului bacterian
(IP Silness Loe)
d) S. mutans / CariScreen
e) Sepsisul dentar (expuneri pulpare,ulceratii
fistule,abcese-PUFA) ⃰
f)Rata secreției salivare (RFR,RFS) ⃰

g)Capacitate tampon pH ⃰
h)Cauze particulare de formare și stagnare a
biofilmului bacterian ( incongruente, tratamente
ortodontice fixe, restaurări odontale etc.)
i)Suprafețe radiculare expuse

5. Indicatori de boală
a) White-spot vizibile pe suprafețe netede
b) Restaurări ale leziunilor cariogene (în ultimii 3
ani)
c) Leziuni proximale în smalț

d) Cavități Rx în dentină

*Factor de risc major

Dacă sunt prezenți unul sau mai mulți indicatori de boală și doi sau mai mulți factori de risc sau un factor de risc major*,
pacientul va fi clasificat în grupul cu risc cariogen
6. Factori protectivi
a) Salivă și sigilanți
b) Factori antimicrobieni / antibacterieni
(inclusiv xylitolul)
c) Fluorul sau alte produse de remineralizare

d) Obiceiuri de viață sănătoase

e) Reevaluări bazate pe riscul individual

7. Factori de risc leziuni necariogene

Eroziuni Abraziuni Abfracții
Extrinseci:-de mediu;ocupaţionali; Factori ce ţin de Contacte premature
- alimentari pacient
- medicamente
-stil de viaţă
Intrinseci - gastro-intestinal superior
- metabolici şi endocrini Interferenţe ocluzale
- medicaţie Factori ce ţin de
- alcoolism cronic material
- stress
- anorexia şi bulimia nervoasă
- ruminaţia Obiceiuri parafuncţionale

Diagnostic de boala carioasa

Nivel de afectare: Mare □ Redus □

Nivel de activitate carioasă: Rapid progresivă(acută) □ Lent progresivă(cronică) □ Oprită in evoluție □

Model de atac: Fisural □ Proximal □ Suprafețe netede □ Suprafețe radiculare □

Risc cariogen: Risc □ Fără risc □

Prognosticul riscului cariogen: Probabilitate mică □ Probabilitate moderată □ Probabilitate mare □

Prognosticul (probabilitatea apariției a noi leziuni/progresiei a celor existente)

Status-ul curent de activitate al cariei la nivel de pacient

Status-ul riscului
individual al pacientului Nicio leziune activă Carii medii sau profunde
Carii incipiente active
(suprafețe sănătoase/leziuni active
inactive)

Risc mic Probabilitate mică Probabilitate moderată Probabilitate moderată

Risc mare Probabilitate mare Probabilitate mare

Probabilitate moderată
Plan de tratament

A. Controlul bolii carioase : a)Bazal(la domiciliu):

(Managementul riscului
cariogen)

b) Profesional(la cabinet):

B.Managementul lezional: a)Preventiv terapeutic nonoperativ

b) Microinvaziv

c) Operativ restaurativ minim invaziv

C. Control,monitorizare si reevaluare :
Tratament
Data Tratamente efectuate
Data: Pacient:
Dinte ___

Anamneza - durere absentă □

- durere prezentă : - spontană □ secunde □ minute □ ore □
- provocată□ secunde □ minute □ ore □ : - stimuli chimici □
- stimuli mecanici □
- stimuli termici: rece □ cald □
Examen clinic
Suprafate afectate: Ocl□ V □ O □ M □ D □ C □
Smalț: Inspectie: - aspect : normal(translucid) □ opac □
- modificari de culoare : alb/gălbui □ maroniu(brun) □
- pierdere de substanță: absentă □ microcavitară □ cavitară □
Palpare: - consistență: dură □ moale □
- integritatea suprafeței: netedă □ friabilă □
- pierdere de substanță: absentă □ microcavitară □ cavitară □
Dentină: Inspecție: - halou dentinar: absent □ prezent: sub cupizi □ sub creasta marginală □
- culoarea haloului dentinar: alb □ maroniu □ albăstrui □
- culoarea dentinei expuse: gălbui □ maroniu □ brun-închis □
- aspectul dentinei: umedă □ uscată □ mată □ lucioasă □
Palpare: - consistență dentină: dură □ medie □ moale □
-deschidere camera pulpară: absentă □ prezentă □

Examene paraclinice:
Teste de sensibilitate: Normală □ Hipersensibilitate □ Hiposensibilitate□ Negativ □

Examen radiografic: E1 □ E2 □ D1 □ D2 □ D3 □

Examen laserfluorescentă (DIAGNOdent): < 10 □ 10-20 □ 20-30 □ >30 □

Vestibul
ar ROSU Carie cavitară
ALBASTRU Carie necavitară
MARO Carie oprită in evoluție
PORTOCALIU Pierderi de substanța necariogene
NEGRU Restaurări nefizionomice
Mezial
Distal

Restaurări fizionomice

Diagnostic de leziune

Carie □ Oral Abrazie □ Obturație □ Leziuni cervicale necariogene □

Leziuni distrofice □ Discromii □ Fractură □

Parametri de evaluare leziuni carioase

a. Severitate: Necavitară □ Microcavitară □ Cavitară □

b. Evolutie: Acută □ Cronică □ Oprită in evoluție □

c. Țesut afectat: Smalț □ Dentină □ Cement □

d. Profunzime: Superficială □ Medie □ Profundă □ Extrem de profundă □

e. Localizare: Oluzală □ Proximală □ Vestibulară/Orală □ Cervicală □

Evaluare SIDEC (ICDAS)
PRIMARE CARS
CORONARE OCLUZALE SUPRAFETE NETEDE SUPRAFETE
VIZIBILE DIRECT NETEDE CU
DINTE VECIN
PREZENT
V O M D M D V O M D OCL

RADICULARE V O M D V O M D

Evaluarea calităţii restaurărilor

Stare de suprafaţă
Culoare
A. Criterii estetice
Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
Contur ocluzal
B. Criterii funcţionale
Forma anat.proximală
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii biologice
Răspuns parodontal
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi generală

Diagnostic leziuni cervicale necariogene

Eroziuni □ Abfracții □ Abrazii □ Resorbții cervicale externe □

Basic Erosive Wear Examination (BEWE)

Criterii pentru clasificarea uzurii erozive

Scor

0 Nici o eroziune a peretelui dentar

1 Pierdere iniţială a texturii de suprafaţă
2* Defect distinct, pierdere ţesut dur <50% din zona de suprafaţă
3* Pierdere ţesut dur ≥50% din zona de suprafaţă
*la scorurile 2 şi 3 dentina adesea este expusă

SCORUL BEWE
Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare
1. Sextant 2. Sextant 3. Sextant
(17–14) (13–23) (24–27)

Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Sumare Scor
4. Sextant 5. Sextant 6. Sextant
(37–34) (33–43) (44 – 47)
 Alte leziuni
Stare de suprafaţă
A. Criterii Culoare
estetice* Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
B. Criterii Contur ocluzal
Funcţionale Forma anat.proximală
Evaluarea calităţii
Examen radiologic
restaurărilor
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii
Răspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi
generală
Evolutie
Evaluarea cariilor Severitate
Profunzime

Dinte
Cod ICDAS

Profunzime
Severitate
Evolutie
Stare de suprafaţă
A. Criterii Culoare
estetice Concordanţa culorii
Forma anatomică
Fracturarea materialului
Adaptare marginală
Evaluarea calităţii B. Criterii Contur ocluzal
restaurărilor Funcţionale Forma anat. proximală
Examen radiologic
Perspectiva pacientului
Sensib. postoperatorie
Carii recurente
Integritate odontală
C. Criterii
Răspuns parodontal
biologice
Mucoasa adiacentă
Sănătate orală şi
generală
Alte leziuni
* 1. Clinic excellent, 2. Clinic acceptabil, 3. Clinic satisfăcător, 4. Clinic nesatifăcător, 5. Clinic inacceptabil.
Cod Descriere

0 Suprafața sănătoasă; nici o evidență de carie prezenta (modificări absente și după uscare prelungita – timp sugerat de deshidratare 5 secunde) sau suprafețele cu defecte de dezvoltare precum
hipoplazii de smalț, fluoroză, uzură dentară (atritie, abrazie, eroziune) și modificări de culoare extrinseci sau intrinseci care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de ceai).

1 Prime modificări vizibile la nivelul smalțului (ce se observa doar dupa o uscare prelungită (5 sec) sau cele strict localizate la întâlnirea dinre şanţuri şi fosete); Când suprafața este
umedă nu există nicio modificare de culoare ce poate fi atribuită activitații carioase, dar dupa o uscare prelungită (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea
carioasă în smalț) este vizibilă o opacitate carioasă sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordanță cu aspectul clinic al smalțului sănătos.

2 Modificari distincte vizibile la nivelul smalțului; Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Când dintele este umed se poate observa o opacitate carioasă (leziune de tip white-spot) și/sau
coloraţie maronie carioasă mai mare decât şanţurile şi fosetele (nota: leziunea trebuie să fie vizibilă şi când dintele este uscat).

3 Distrucție localizată la nivelul smalțului (fără semne clinice vizibile de afectare dentinară); În stare umedă, pe dinte se observa clar opacități carioase(white-spot) sau colorații carioase
maronii(brown-spot) mai mari decât şanţurile şi fosetele. După o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea în șanț, fisură, fosetă sau între acestea.
Aceste modificări vizuale sunt o dovadă a demineralizarii la nivelul intrării în şanţuri, fosete, fisuri (pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) şi cu toate că şanţurile şi fosetele apar
substanţial sau nenatural de largi, dentina NU este vizibilă pe pereţii sau la baza cavităţii sau a discontinuităţii. În caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizuală se pot folosi sondele
WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafaţa dintelui, confirmându-se astfel prezenta cavității. Acest lucru este obţinut prin alunecarea vârfului rotunjit de-a lungul şanţurilor şi fosetelor
suspecte, o discontinuitate limitată fiind detectată atunci când vârful sondei cade în cavitatea sau discontinuitatea de pe suprafaţa smalţului.

4 Modificare de culoare(sub forma de umbră, halou întunecat) provenite de la nivel dentinar, cu sau fără distrucție localizată in smalț. Această leziune apare ca o ușoară umbră de dentină
colorată vizibilă prin transparența unui smalț aparent intact cu sau fără prezenţa unor semne de distrucţie localizată (pierderea continuităţii suprafeţei fără expunerea dentinei). Aceasta umbră este
vizibilă mai ușor atunci când dintele este umed. Zona întunecată poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie să reprezinte în mod clar o leziune carioasă ce a pornit de pe suprafața
examinată.

5 Leziune cavitară distinctă cu afectarea vizibilă a dentinei; Prezența cavității in smalțul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente care implică cel mult jumătate din suprafața dintelui.

6 Leziune cavitară distinctă, extinsă, cu afectarea vizibila a dentinei. Pierderi evidente de structură dentară, cavitatea este profundă sau extrem de profundă și largă iar dentina este clar vizibilă
pe pereți și la nivelul bazei. O cavitate extinsă implică cel putin jumatate din suprafața dintelui.

Coduri CARS
0 = suprafață nerestaurată sau nesigilată
1 = sigilare parțial prezentă
2 = sigilare prezentă in totalitate
3 = restaurare fizionomică
4 = restaurare din amalgam
5 = coroană metalică de inveliș
6 = coroană din porțelan, aur semifizionomica sau fațete
7 = restaurație pierdută sau fracturată
8 = restaurație temporara
9 = este folosit in urmatoarele condiții:
96 = suprafața dentară nu poate fi examinată: suprafață exclusă
97 = dinte absent prin carie (toate suprafețele dintelui vor fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafețele dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafețele vor fi notate cu 99)

Un sistem de coduri format din două cifre este utilizat in diagnosticare astfel:
• prima cifră indică restaurarea sau sigilarea,
• a doua indică codul de carie.
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care prezintă de asemenea o cavitate distincta extinsă cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4 (restaurări cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fără restaurări dar cu o cavitate vizibilă va fi notat = 06.