Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect 2
Proiect 2
ARGUMENT ...……..………………………………….………………………..……….……..4
CAPITOLUL I UZAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR..................6
I.1 Definirea uzării ..............................................................................…………. 6
I.2 Uzarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor …………………………..………… 6
I.3 Etapele uzării ………………………………………………………….…………. 6
I.4 Controlul uzării ...……………………………………………..…………………. 7
I.5 Metode de ameliorare a fenomenului de uzare …………………..………….. 8
I.6 Limitele admisibile ale uzurii şi metodele stabilirii lor ………………...……… 8
I.6.1 Criterii de stabilire a limitelor uzurii ………………………………….. 9
I.7 Factorii care influenţează uzura ……………………………………………….10
CAPITOLUL II FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR
COMPONENTE ALE UTILAJELOR .............................................. 11
II.1 Prelucrarea pieselor ……………………………………………………….....11
II.2 Calitatea materialelor utilizate……………………….………………………...11
II.3 Calitatea lubrifianţilor....................…………………………………………….11
II.4 Viteza relativă a pieselor în frecare ……………..…………........................ 12
II.5 Forţele şi presiunea de contact…………………………...............................12
II.6 Jocurile dintre piese în frecare ………………………….…………………….12
II.7 Mediul şi regimul de exploatare ……………………………….………………12
II.8 Felul frecării ……………………………………...……….……………………. 13
CAPITOLUL III TIPURILE DE UZURI CE APAR ÎN FUNCŢIONAREA MAŞINILOR
UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR ...................................................15
III.1 Uzarea fizică .................................................……...…………....……........ 15
III.1.1 Uzarea de adeziune ( de contact)..........….........................………16
III.1.1.1 Griparea……………………………………………….........16
III.1.2 Uzarea de abraziune....................................................................17
III.1.3 Uzarea la oboseala .................................................................... 18
III.1.3.1 Pitingul ......................................................................... 19
III.1.3.2 Uzarea prin exfoliere .................................................... 19
III.1.3.3 Uzarea prin cavitaţie ..................................................... 19
III.1.4 Uzarea de impact ....................................................................... 19
III.1.5 Uzarea de coroziune....................................................................20
III.1.5.1 Coroziunea chimică........................................................20
III.1.5.2 Coroziunea mecanochimică...........................................21
III.1.6 Coroziunea electrochimică ......................................................... 21
III.2 Alte tipuri de uzuri .................................................................................... 22
III.2.1 Suprasarcinile ............................................................................. 22
III.2.2 Imprimarea sferică ...................................................................... 22
BIBLIOGRAFIE ………………..………………………………………………..……………23
PROIECT GRUPA 2 2
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Una din principalele cauze care determină apariţia defectelor este uzura!
PROIECT GRUPA 2 3
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 4
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Fig.1-Etapele uzarii
PROIECT GRUPA 2 5
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 6
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Organele care alcătuiesc ansamblurile maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor sunt definite
prin caracteristicile lor de bază.
dimensiuni;
precizie dimensională;
precizia formei geometrice, care pot fi normale sau la limită;
precizia de poziţie reciprocă;
grad de netezime;
Caracteristicile normale sunt cele care corespund tuturor condiţiilor prevăzute
în desenul de execuţie.
Caracteristicile admisibile, sau la limită, sunt acelea la care piesele mai pot fi
refolosite în ansamblu, fără a fi recondiţionate, urmând a funcţiona satisfăcător până la
următoarea reparaţie.
Pe măsura exploatării maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor, tot mai multe piese
componente ale acestora ajung la limitele de uzură. Ele urmează a fi înlocuite sau
recondiţionate în cadrul lucrărilor de întreţinere şi a reparaţiilor.
PROIECT GRUPA 2 7
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
a)Criteriul tehnic
Se aplică pieselor ce fac parte din îmbinări a căror exploatare în condiţiile unei
uzuri peste limitele admise pot provoca uzura de avarie .
c) Criteriul reconditionabilitatii
se bazează pe limitarea uzurilor la acele valori care mai permit recondiţionarea şi
repunerea pieselor în funcţiune
se aplică pieselor mari, greu de executat şi cu costuri ridicate cum sunt: roţile
dinţate ale preselor mari, roţile cu excentric, arborii excentrici, arborii cotiţi etc.
Criteriul ţine seama nu numai de posibilitatea recondiţionării, ci şi de costurile ei. În
acest scop uzura se limitează la acele valori care permit o recondiţionare economică.
d) Criteriul siguranţei
Tine seama de limitele care asigură protecţia operatorului uman.
e) Criteriul economic
Ia în considerare acele limite ale uzurii care nu afectează consumurile maşinii în
exploatare
În aceste condiţii uzura se limitează la valorile care nu permit un consum mare de
ulei, consum de energie peste cel prevăzut ş.a. şi care nu măresc costurile de fabricaţie
NU este economică nici limitarea la uzuri prea mici deoarece efectuarea
recondiţionării sau schimărilor pieselor implică scoaterea temporară a maşinilor din
procesul de exploatare şi costuri de reparaţie, care pot fi mai mari decât cele care ar fi
necesare acoperirii consumului suplimentar de lubrifiant şi energie.
PROIECT GRUPA 2 8
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 9
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale
pieselor, gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. Oricare ar
fi această prelucrare, se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi
microscopice sau macroscopice .
S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura
superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare, care influenţează rezistenţa la
uzură.
PROIECT GRUPA 2 10
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 11
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Sub aspectul ungerii, se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el
este de calitate bună.
În privinţa curăţirii, se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor
impurităţi, materiale abrazive etc.
Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în
vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere.
PROIECT GRUPA 2 12
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 13
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Uzarea fizică
Este un proces progresiv care poate şi trebuie să fie combătut pentru a se evita
scoaterea prematură din funcţionare a maşinii, utilajului sau instalaţiei respective.
Rezultatul fenomenului de uzare îl constituie uzura.
Uzarea morală
Este o consecinţă a deprecierii unei maşini sau utilaj ca urmare a apariţiei în
exploatare a unor maşini şi utilaje de aceeaşi categorie, dar de un tip mai perfecţionat,
cu indici tehnici şi economici superiori celor din dotare. De asemenea, tot în cadrul
uzării morale intră şi deprecierea unor maşini, utilaje sau instalaţii aflate încă în
exploatare, dar ale căror costuri au fost reduse.
Pentru ca uzarea morală să nu manifeste influenţă economică negativă 2este
necesar ca exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor să se efectueze intensiv, astfel
ca amortizarea lor să se realizeze într-un timp cât mai scurt.
Uzarea fizica este un proces progresiv, complex, distructiv, de natura fizico-
chimica care are ca efect principal producerea uzurii.
In raport cu procesele care se desfasoara in timpul frecarii suprafetelor in
contact, cu formele de interactiune ale suprafetelor, fenomenele si cu legile care
guverneaza procesul de uzare care apare atat la frecarea uscata cat si in prezenta
lubrifiantului, uzarea poate fi : de adeziune, de abraziune, de oboseala, de coroziune si
de impact.
In practica, la functionarea cuplelor de frecare se intalnesc combinatii ale acestor
tipuri principale de uzari si separat numai in cazuri speciale.
PROIECT GRUPA 2 14
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
Uzarea de adeziune (de contact) apare in toate formele de frecare atunci cand
suprafetele conjugate nu mai sunt separate complet de lubrifiant, adica in momentul
cand lubrifierea este intrerupta ca urmare a unor defectiuni ale instalatiei de lubrifiere,
utilizarea unui lubrifiant necorespunzator in raport cu jocul, viteza si incarcarea cuplei
sau a unei cantitati de lubrifiant insuficient intre suprafetele in contact .
Uzarea de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudare intre
microzonele de contact, caracterizadu-se printr-un coeficient de frecare ridicat si o
valoare mare a intensitatii uzarii.
Microcontactele apar ca urmare a faptului ca suprafetele metalice, chiar si cele
mai fin prelucrate, prezinta numeroase asperitati, care la contactul direct dintre
suprafete suporta pe varful lor sarcini foarte mari. Sub efectul acestor forte excesive,
asperitatile sufera o deformare plastica, care inceteaza atunci cand suprafata reala de
contact devine suficient de mare ca sa suporte sarcina respectiva.
De cele mai multe ori deformarea plastica este insotita de formarea
microsudarilor punctiforme intre varfurile asperitatilor opuse
Cand microsudarile au aceeasi rezistenta la rupere cu materialele cuplei de
frecare sau mai mica, atunci ruperea se va produce chiar la nivelul sudarii . Daca
rezistenta lor este mai mare decat a materialelor cuplei, atunci ruperea se va produce
fie la sprafata mai moale cu transfer de material de pe o suprafata pe cealalta, fie in
ambele suprafete cu eliberarea particulelor de uzare care pot provoca rizuri pe
suprafata mai moale.
III.1.1.1 Griparea
PROIECT GRUPA 2 15
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 16
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 17
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
III.1.3.1 Pitingul
PROIECT GRUPA 2 18
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
lovituri locale repetate se produce un tip specific de uzare mecanică, denumit uzare de
impact.
Uzarea de impact se poate produce şi în funcţionarea unor organe de maşini:
came, roţi dinţate etc. atunci când, împreună cu alunecarea sau rostogolirea ( de
exemplu, pe flancurile roţilor dinţate), are loc şi un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificată în două categorii:
uzare prin percuţie
uzare prin eroziune.
În general, uzarea de impact conţine mecanismele de bază ale uzării: de
adeziune, abraziune, oboseală de suprafaţă, uzare chimică şi termică.
Uzarea de impact se datoreaza unor lovituri locale repetate si apare atunci cand
impreuna cu alunecarea sau rostogolirea are loc un impact compus (componentele
normale si tangentiale). Acest tip de uzare se intalneste la unele tipuri de masini, utilaje
si instalatii, ca, de exemplu: concasorul cu ciocane articulate, moara cu bile, masina de
scris sau de perforat etc.
Uzarea de impact se poate produce si in timpul functionarii unor organe de
masini:came, roti dintate, etc., cand, impreuna cu alunecarea sau rostogolirea (de
exmplu, pe flancurile rotilor dintate), are loc si un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificata in doua categorii: uzare prin percutie si
uzare prin eroziune. In general, uzarea de impact contine mecanismele de baza ale
uzarii de: adeziune, abraziune, oboseala de suprafata, uzare chimica si termica.
PROIECT GRUPA 2 19
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
PROIECT GRUPA 2 20
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
forma de combinatii, aflate in stare solida (oxizi, compusi insolubili) sau sub forma de
combinatii solubile.
Electronii eliberati in procesul de oxidare trebuie sa fie acceptati de un
component al mediului corosiv, a doua reactie constituind-o reducerea mediului corosiv,
ea fiind reactia catodica a procesului de coroziune.
Reactia catodica prezinta mare importanta, de multe ori putand da nastere
coroziunii. Prin depistarea reactiei catodice si eliminarea ei sau cel putin prin reducerea
vitezei acesteia, se ajunge deseori la sanctionarea unor probleme importante de
coroziune.
Metalul si mediul corosiv vor fi deci strabatute de un curent electric propriu,
generat de procesele electrochimice, care se desfasoara la limita celor doua faze.
Diferenta de potential o pot crea si aerosolii, praful, impuritatile atmosferice, care
cad pe suprafetele pieselor, se aseaza in micronereguralitatile suprafetelor, absorb
umiditatea din atmosfera, creand astfel transferul de electroni. Asa se explica de ce
suprafetele cu rugozitati mai mari si atmosferele mai poluate favorizeaza fenomenul.
III.2.1 Suprasarcinile
PROIECT GRUPA 2 21
GRUP ŞCOLAR “ALEXANDRU VLAHUŢĂ” ȘENDRICENI
1. www.didactic.ro
2. www.google.ro
3. Auxiliare curriculare pentru ciclul superior al liceului – Calificarea
Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
PROIECT GRUPA 2 22