Proiect didactic

Disciplina:Geografie
Clasa: a VIIA
Subiectul: Zonele naturale
Tipul lecției: Mixtă
Data: 24.02.2020
Profesor: Zama Linda

Competențe specifice:
 Utilizarea termenilor specifici în prezentarea şi explicarea informaţiei geografice;
 Argumentarea relaţiilor dintre componentele naturii;
Unități de competențe:
 1.1.Utilizarea unor termeni geografici în diferite contexte
 1.3.Aprecierea unor elemente, procese și fenomene geografice observate direct sau indirect
 3.1. Recunoașterea situațiilor - problemă ale mediului la nivel regional

Obiective operaționale: la finele lecției elevii vor fi capabili să:

O1. Să definească noțiunile de zonă climatică și zonă naturală.
O2. Să identifice principalii factori, care au determinat formarea zonelor naturale pe continent cu ajutorul informației din manual.
O3. Să determine caracteristicile diferitor zone naturale cu ajutorul atlasului și informației din manual

Tehnologie didactică:
 Resurse materiale: lucru cu manualul, lucru la tablă, harta fizică a Eurasiei, atlasul școlar.
 Resurse procedurale: explicația, conversația, ciorchinele nestructurat, tehnica “Călătorie prin zonele climatice, metoda R.A.I, prezentare
power point.
 Scenariul demersului didactic

Etapele O Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode

lecției
Evocare Bună ziua! Luați loc Elevii se salută și pregătesc materialele
necesare pentru lecție:manual, caiet, atlas,
Pentru acasă ați avut de pregătit tema: „Lacurile, ghețarii harta de contur.
și mlaștinile”.
1.Lacuri tectonice, tectonico-relicte, Metoda R.A.I
1.Numiți tipurile de lacuri după origine rectonico-glaciare, vulcanice, carstice, de
baraj natural.
2.Ce reprezintă un ghețar? 2.Un ghețar reprezintă o masă enormă de
gheață persistentă, formată în regiunile polare
3.Ce reprezintă mlaștinile? care, sub influența gravitației, se deplasează
lent în lungul văilor sau pe pante.
3.Mlaștină- depresiune natural de teren fără
scurgere, în care se adună și stagnează apă
provenită din precipitații, inundații sau din
surse subterane.

Jocul evaluativ “Arată pe hartă unde mă aflu” Elevii Jocul evaluativ

sunt încurajați să localizeze pe harta fizică a lumii lacurile:
Baikal, Balhaș, Ladoga, Onega, Caspic, Aral, Marea
Moartă

Călătoria în Eurasia continuă, dar astăzi în “Zonele

naturale” .

Tema de astăzi este: “Zonele naturale” . Elevii își notează tema nouă în caiete.
Realizarea
sensului O1 Zonă climatică - sunt regiuni ale globului pământesc, Elevii își notează noțiunile în caiet. Conversația
caracterizate printr-un anumit tip de climat și delimitate în
O2 latitudine și dezvoltate pe longitudine.
Zonă naturală - reprezintă niște fâșii alungite ce
înconjoară globul mai mult sau mai puțin continuu, pe
direcția paralelelor, care se caracterizează prin caracteristici
fizico-geografice relativ omogene pe uscat și specifice pe
apă. Zonele naturale coincid în mare măsură cu
Ce legătură există între zonele climatice și zonele naturale? limitele zonelor climatice.
O3
Principalii factori, care au determinat Ciorchinele
Studiind textul respectiv din manual identificăm formarea zonelor naturale: nestructurat
principalii factori, care au determinat formarea zonelor 1.climatici,
naturale pe continent.(Anexa 1) 2.evoluția geologică,
3.dimensiunea teritoriului,
4. poziția geografică, d
5.ispunerea teritoriului,
Comparativ cu alte continente, zonalitatea geografică se 6.altitudinea
manifestă în Eurasia cel mai reprezentativ:aici se
formează toate zonele naturale din emisfera nordică.
Identificăm zonele naturale ale Eurasiei, analizând harta
zonelor naturale.
1.Deșerturile arctice Elevii identifică împreună cu profesorul Lucrul cu
2.Tundră zonele natural ale Eurasiei. manualul și atlas
3.Silvotundră
4.Păduri de conifere
5.Păduri mixte
6.Păduri de foioase
7.Silvostepe
8.Stepe
9.Semideșerturi și deșerturi
10.Păduri musonice mixte permanent verzi
11.Păduri și arbuști permanent verzi cu frunze tari
12.Savane și păduru-galerii
13.Pădurimusonice variabil umede
14.Păduri ecuatoriale umede
Caracterizarea pădurilor, (activitate în grup) studiind
fragmentul de text corespunzător.
 Pădurile ecuatoriale, pădurile musonice,
variabil umede și savanele.
Tehnica
1.Pădurile ecuatoriale “Călătorie prin
2.Pădurile musonice variabil umede zonele
3.Savanele climatice“.

Grupul 1 (Climatologi)
Studiind textul din manual (p.83 fig.2.5) identificăm
masele de aer caracteristice acestei zone și cantitatea
anuală de precipitații .
Grupul 2 (Botaniști)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5) Elevii se implică activ și completează la tablă
identificăm speciile reprezentative de plante din aceste tabelul.
păduri;
Grupul 3 (Zoologi)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm speciile reprezentative de animale din aceste
păduri;
Grupul 4(Pedologi)
Studiind harta solurilor din atlas / textul din manual (p.83
fig.2.5) determinăm tipurile de sol care se formează sub
vegetația de pădure; (Anexa 2) Elevii comunică despre rezultatele din fiecare
Comunicarea rezultatelor de fiecare grup grup.

 Pădurile din zona subtropicală

1.Pădurile și arbuștii permanent verzi cu frunze

tari
2.Pădurile musonice mixte permanent verzi
Grupul 1 (Climatologii)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm masele de aer caracteristice acestei zone și Elevii anunță rezultatele din grup
cantitatea anuală de precipitații .
Grupul 2 (Botaniști)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm speciile reprezentative de plante din aceste Lucru în grup
păduri;
Grupul 3 (Zoologi)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm speciile reprezentative de animale din aceste
păduri;
Grupul 4(Pedologii)
Studiind harta solurilor din atlas / textul din manual (p.83
fig.2.5) determinăm tipurile de sol care se formează sub
vegetația de pădure; (Anexa 3)
Comunicarea rezultatelor de fiecare grup

 Deșerturile tropicale, subtropicale, și

temperate

1.Deșerturile tropicale
2.Deșerturile subtropicale
3.Deșerturile și semideșerturile zonei temperate
Grupul 1 (Climatologii)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm masele de aer caracteristice acestei zone și
cantitatea anuală de precipitații . Elevii comunică despre rezultatele din fiecare
Grupul 2 (Botaniști) grup.
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm speciile reprezentative de plante din aceste
păduri;
Grupul 3 (Zoologi)
Studiind textul respectiv din manual (p.83 fig.2.5)
identificăm speciile reprezentative de animale din aceste
păduri;
 Grupul 4(Pedologii)
Studiind harta solurilor din atlas / textul din manual (p.83
fig.2.5) determinăm tipurile de sol care se formează sub
vegetația de pădure; (Anexa 4)
Comunicarea rezultatelor de fiecare grup.
Reflecția Recapitularea lecției
1.Definiți noțiunile de zonă naturală? 1. Zonă naturală - reprezintă niște fâșii
alungite ce înconjoară globul mai mult sau Conversația
mai puțin continuu, pe direcția paralelelor,
care se caracterizează prin caracteristici
fizico-geografice relativ omogene pe uscat și
specifice pe apă.
2.Factorii care au determinat formarea
2.Numiți principalii factori, care au determinat formarea zonelor naturale pe continent sunt:
zonelor naturale pe continent. 1.climatici,
2.evoluția geologică,
3.dimensiunea teritoriului,
4. poziția geografică, d
5.ispunerea teritoriului,
6.altitudinea
3.Elevii numesc câte o caracteristică pentru
3.Caracterizați pe scurt zonele naturale fiecare zonă natural.

Extensia Studierea temei : Zonele naturale Elevii își notează tema pentru acasă
De localizat pe harta-contur, zonele naturale ale Eurasiei.
La finele lecției elevii sunt notați.
Anexa 2
Caracterizarea generală a zonelor naturale ale Eurasiei

Denumirea zonei Specii Specii Tipul de sol

naturale Clima reprezentative de reprezentative de
plante animale
Cantitatea Masele de aer
de
precipitați
i
Pădurile Depășește Ecuatoriale Ficusul, palmierul, Urangutanul, gibonul, Soluri lateritice- puțin
3000 bambusul, scorțișorul macacul, rinocerul, fertile
ecuatoriale mm/an cobra, papagali.

Pădurile Variază Subecuatoriale Tecul, arborele-de-sal, Tigrul, leopardul, Soluri roșii lateritice
între 800- Arborii își pierd elefantul indian,
musonice 2000 frunzele în perioada maimuțe
variabil umede mm/an uscată

Savanele Constituie Subecuatoriale Salcâmul, bărboasa, Leopardul, rinocerul, Solurile roșii, brune-
600-800 trestia-de-zahăr bivolul sălbatic, șerpi, roșii și roșii-cafenii-
mm/an sălbatică păsări. sărace în humus,
afectate de eroziune.
Anexa 3
Caracterizarea generală a zonelor naturale ale Eurasiei

Denumirea zonei Specii Specii Tipul de sol

naturale Clima reprezentative de reprezentative de
plante animale
Cantitatea Masele de
de aer
precipitații

Pădurile și arbuștii 1000-2000 Mediteranien Stejarul-de plută, Râsul, șacalul, Solurile terra-rosa,
permanent verzi mm/an e stejarul pufos, pinul de muflonul, vipera-cu- fertile și intens
cu frunze tari Alep, cedrul de Liban, corn, scorpionul. prelucrate.
chiparosul.

Pădurile musonice 1000-2000 Subtropical- Magnolia, camelia, Maimuțe, panda, tigrul, Soluri roșii, galbene și
mixte permanent mm/an musonică bambusul, ginkgo, pantera, veverițăa brune-roșii.
verzi arborele-de-canfor, zburătoare.
pinul, santalul.
Anexa 4
Caracterizarea generală a zonelor naturale ale Eurasiei

Denumirea zonei Specii Specii Tipul de sol

naturale Clima reprezentative de reprezentative de
plante animale
Cantitatea Masele de
de aer
precipitați
i
Deșerturile Cad până Tropical- Pelinul, astragalul, Dromaderul, gazela, Cenușii de deșert
tropicale la 150 mm continental graminee xerofite. șacalul, reptile, (seroziomul)
scorpioni.

Deșerturile Sub 300 tropicale Vegetație săracă și Scorpionul, specii de Soluri scheletice
subtropicale mm/an efemeră șopârle, specii de șerpi.
Negara, spinul cămilei,
pelinul negru.

Deșerturile și 100-200 tropicale Saxaulul, spinul- Rozătoarele, șerpii, Soluri cenușii și roșii
semideșerturi zonei mm/an cămilei, șopârlele, scorpionii. de deșert, sărace în
temperate humus
Anexa 1

Climatici Evoluția geologică

Factorii de formare a zonelor naturale ale

Dispunerea Dimensiunea
teritoriului
Eurasiei teritoriului

Altitudinea Poziția
geografică