grupa: 47

echipa:

ADAPOSTUL SITULUI ARHEOLOGIC ROMAN

- studiu de caz nr. 2-

DATE GENERALE

Situl Arheologic Roman- Adăpost, Peter Zumthor

Chur, Cantonul Graunbunden, Elvetia. (46.846847000000,9.525933000000)

*cu roșu, intrarea si traseul de la statia de autobuz (detaliez mai tarziu)

Arhitect: Peter Zumthor, 1986 *Proiect esential pentru castigarea premiului Pritzker, in 2009

Categoria de intervenție în care se înscrie: ruină fragmentara

SCURT ISTORIC PRAGMATIC/PLICTISITOR.

Primele asezari gasite pe situl arheologic roman dateaza din anii 3500 î.e.n. Prin 15 î.e.n. Imperiul
Roman a dat numele acestui sat (Chur) Curia Raetorum si l-a desemnat ca fiind capitala noii lor
provincii romane, Curia.
In acele zile, locatia de pe malul drept al râului Rin era o intersecție strategică în care mai multe
dintre principalele rute de tranzit alpin s-au reunit înainte de a continua fluviul . Romanii au locuit în
zona care se numește astăzi Welschdörfli, chiar în apropierea centrului istoric al orașului Chur.
În zilele moderne, săpăturile arheologice au descoperit un cartier roman complet. Autoritățile au decis
să păstreze săpăturile și să le deschidă pentru expoziție publică. Arhitectul elvețian local Peter
Zumthor a fost ales ca responsabil pentru proiectare.

*PLANUL, înainte de interventie, cu suprapunerea zidurilor antice.

DESCRIERE GENERALA. (note personale)
Intrucat nu am gasit multe informatii din punct de vedere istoric despre situl arheologic,am incercat sa disec textele arhitectului, ele inlocuind
adesea izvoarele pragmatice. Voi descrie totusi ce am inteles din plansele gasite, acestea fiind cea mai obiectiva sursa pe care o am laindemana,
cat si din cartea ’Shelters for Archaeological Sites.’ Gasita in bibliografie. M-am ferit de interpretarile subiective care apar pe diferitele site-uri de
jurnalism.

"Adapost pentru rămășițele a două clădiri romane și o a treia clădire din care este vizibil doar un colț.
Noua carcasă de protecție pentru descoperirile arheologice a fost concepută ca un fel de reconstrucție
abstractă a volumelor romane: un cadru ușor de ziduri din lamele de lemn care admite lumina și aerul,
urmează exact pereții exteriori romani, producând astfel un efect asemănător unei coji care conferă o
formă vizibilă locației clădirilor romane ...... "

---Peter Zumthor. (1998, February, Extra Edition). A+U = Kenchiku to toshi, p.28 Keywords: Switzerland, Graubunden, ruins, exhibitions and
exhibition structures, views. Submitted by Dan Carney

"Nu se stiu multe despre Chur in timpurile Romane, aproape ca nu mai este nimic fizic care sa ateste
istoria orașului. Asta explica dorinta de a expune zidurile modeste din piatra a doua structuri comerciale
Romane si de a le face accesibile publicului.
Proiectul este un mic muzeu pentru a il vizita, intrucat nu are staff, trebuie sa iei cheia din oras imprumut.
Doua vitrine asezate deasupra pozitiei originare a intrarilor Romane permit privirea inauntru. (pe timp de
noapte exista posibilitatea luminarii camerelor si, deci posibilitatea de a privi din afara acest macro-
cimat\capsula-a-timpului)
Invelișul protector de lemn urmareste cu exactitate fundatiile scoase la lumina prin excavare ale zidurilor
Romane, facand mai usoara receptarea marimii si formei constructiilor pierdute. Aceasta creeaza o
prezenta volumetrica la nivelul spatiului urban, pe cand in interior cineva poate simti camerele de mult
pierdute. De dragul conservarii, celulele protectoare sunt permeabile la aer. Pe seara, trecatorii pot
aprinde lumina in interior , celulele incepand sa semene cu niste felinare in imaginea urbana.*(am notat
mai sus)
La intrarea în structuri, veți deveni conștienți de zgomotele orașului penetrante. Structura se deschide
prin crapaturi( lamele orizontale de lemn 2x7 cm, cu spatii intre ele) , în timp ce punctul de vedere la
exterior este blocat, cu excepția celor două ferestre-vitrina peste ușile romane, care acum par a fi niste
ferestre ale orasului.
Cand te aflii intre ziduri vechi de aproape 1800 de ani, lumina indirecta a zilei se strecoara printre lamelele
fine de lemn, in acelasi timp scotand la iveala pardoselile Romane pastrate, obiecte gasite si un fragment
de zid pictat cu Mercur, zeul comertului si hotilor: esti patruns in istorie si auzi orasul prezentului in
acelasi timp. "

---Peter Zumthor. Building and Projects, 1985-1989, Vol 1 , p38.

„Îmbunătățirea sau consolidarea valorilor de patrimoniu-Capacitatea unui adăpost de a contribui

la înțelegerea și culegerea fructului urmelor culturilor trecute atinge poate cea mai extremă expresie a sa
la micul sit arheologic din Chur (Elveția). Acesta este un scenariu în care adăpostul în sine devine la fel de
atracție ca arheologia. Rămășițele a trei clădiri romane au fost critice pentru a informa înțelegerea
cercetătorilor despre istoria antică a acestei zone. Cu toate acestea, dovezile fizice reale sunt modeste, un
set de fundații constituie urme relativ ilizibile pentru un nespecialist.
Cadrele cu zăbrele deschise introduse în anii '80 admit lumina și aerul și acționează ca o carcasă de
protecție. Adăpostul este aliniat cu pereții exteriori ai resturilor arheologice formând o reconstrucție
abstractă a volumelor romane. Ele dau o formă vizibilă locației clădirilor romane din peisajul orașului de
astăzi și îi însoțesc pe vizitatori în înțelegerea acestora (Durisch 2014). În plus, creează medii plăcute în
care să reflecte asupra trecutului, fie din spațiile în sine în timpul zilei, fie prin privirea prin pereții cu șipci
noaptea, când la o apăsare a unui buton, vizitatorii pot lumina interiorul și crea o strălucire care animă
micul oraș. Cadrele au devenit un reper al arhitecturii moderne, iar un număr semnificativ de vizitatori
sunt designeri tineri. Într-adevăr, noile adăugări au îmbunătățit Churul modern, cu o contribuție la
moștenirea arhitecturală din secolul XX. Acest studiu de caz ne învață că dacă se obține o calitate
arhitecturală autentică atunci când adăposturile acționează ca spații pentru a înțelege și sărbători
trecutul, atât cât să îl privească și să-l păstreze, acestea își asumă un rol crucial în creșterea recunoașterii
valorilor de patrimoniu în rândul comunităților locale și nu numai . Odată cu creșterea consensului în jurul
valorii patrimoniului (și în toate domeniile în care rezidă capacitățile de a-l conserva și gestiona; UNESCO
2011), aceste urme ale trecutului în Chur nu vor fi uitate.’’

---Shelters for Archaeological Sites. Proceedings of a symposium (Herculaneum, Italy, 23-27 September 2013), The British School at Rome, Roma,
2018.

REZUMAT: Am observat ca este vorba de 3 constructii antice, structuri comerciale de inaltime

joasa (parter). Acestea se află la marginea orasului, in contrast modul de organizare antic, cand ele aveau
o pozitie centrala. La nivel urban strazile nu au rezistat/nu au continuitate in timp cu drumurile actuale.
Insa se distinge, mai ales din dispunerea usilor de intrare, pozitia acestora in raport cu vestigiile in studiu.
Aceste usi demonstreaza, impreuna cu geometria spatiului(prelung) ca ar fi existat in case un fel de
axialitate/directionare spre strada. Fragmentul de fresca picat pe pardoseala si prezervat in felul acesta
demonstreaza inaltimea antica a constructiilor. Ruinele sunt modeste, un set de fundatii, insa este printre
singurele dovezi fizice care atesta istoria orasului. Sapatura arheologica a scos la lumina aceste vestigii,
impreuna cu cateva obiecte, un fragment de pictura de zid si pardoselile de lemn Romane. Moment in
care a inceput degradarea lor.
PROBLEME ANTERIOARE INTERVENTIEI.

Intrucat ruina se afla intr-o stare fragmentara, operatia de reconstituire este respinsa, astfel se
respecta ART.15 din carta de la Venetia ( însa exista din punct de vedere al intelegerii spatiale, din
interior/dar si din exterior, un ajutor pe care ni-l da arhitectul, fara a distorsiona semnificatia pe care
marturia o poarta, el contureaza senzatia unor camere in gabaritul celor antice, din simpla protectie a
monumentului.
Principala problema, de altfel pusa in discutie de arhitectul restaurator, este aceea a pastrarii marturiei
istorice din punct de vedere al MATERIEI, avand in vedere ca subiectul este o ruina antica.(subiect sensibil,
pus in context prima oara de Camillo Boito la inceputul sec 20, ’’restauro arheologico’’- cele trei tipuri de
restaurare (1883)

*Dupa descoperirea vestigiilor, acestea si-au schimbat mediul si au fost expuse inerent la factori care le
puteau dizloca integritatea (aceea care a mai ramas/aceea dobandita sub pamant). Ele si-au creat timp de
1800 de ani un micro-climat protejat de factorii exteriori,sau cel putin constant. Exemple de factori:
Inghet-dezghetul poate macina mortarul/agregatul ramas intre pietre; acelasi lucru si cu fresca; lemnele
pardoselii s-ar fi degradat la expunerea acestora indelungata la aer; lumina(razele directe ale
soarelui/radiatia UV) poate deteriora picturile descoperite; umiditatea crescuta duce la aparitia sarurilor,
lichenilor si muschilor pe suprafata pietrelor.
Acest micro-climat este in mod foarte just interpretat de architect, care are cate un raspuns pentru fiecare
dintre acesti factori, raspuns care nu altreaza perceptia monumentului, dinpotriva, o intareste.

* Accesibilitatea la cota de calcare antica, aceasta fiind descoperita prin stratigrafie de catre arheologii
care au facut sapaturile.

*Perceptia celor doua camere din punct de vedere spatial (care au un fel de integritate plaimetrica) nu
poate fi simtita din cauza inaltimii zidurilor macinate de timp (din cauza patinei).

*Expunerea publica a tuturor vestigiilor descoperite.

*Nu am gasit imagini dinainte de interventie,. Cateodata incerc a pune in evidenta prin abstractizarea unei imagini observatiile subliniate.
 ADAPOSTUL- scenariul interventiei

"Adapost pentru rămășițele a două clădiri romane și o a treia clădire din care este vizibil doar un colț.
Noua carcasă de protecție pentru descoperirile arheologice a fost concepută ca un fel de reconstrucție
abstractă a volumelor romane: un cadru ușor de ziduri din lamele de lemn care admite lumina și aerul,
urmează exact pereții exteriori romani, producând astfel un efect asemănător unei coji care conferă o
formă vizibilă locației clădirilor romane ...... " (Spațiile din interiorul învelișului se referă la interioarele
romane.)

---Peter Zumthor. (1998, February, Extra Edition). A+U = Kenchiku to toshi, p.28 Keywords: Switzerland, Graubunden, ruins, exhibitions and
exhibition structures, views. Submitted by Dan Carney

Aceste celule sunt ca niste pungi de aer in pamant, pentru ca ele confera bunaoara posibilitatea ruinelor
de a supravietui noilor conditii de mediu (de dupa excavare/scoatere-la-lumina), bunaoara expunerea
acestora, pentru ca oamenii sa culeaga fructul descoperit.
Modul de interventie asigura intotdeauna cele doua lucruri: protejarea marturiei din punct de vedere al
MATERIEI existente si din punct de vedere al contextului din care se PERCEPE aceasta materie
(interventiile), acestea doua potentandu-se una pe cealalta.

*PLANUL, cu cele 3 “pungi de aer”/camera si cea incompleta in dreapta, TRAVERSARILE sunt foarte importante, voi completa cu un detaliu.)

*SECTIUNEst: prin doua volume, in vedere se poate observa PUNTEA si scarile spre cota de calcare antica.

*SECTIUNEdr: printr-un singur volum, se poate observa intrarea originara(la cota intrarii antice) in dreapta jos(vitrina).
AICI SE MAI POATE OBSERVA FRAGMENTUL DE FRESCA POZITIONAT IN LOCUL ORIGINAR
INTERVENTIILE *ca raspuns la problemele deja enuntate.

PUNGILE

Cele 3 camere antice sunt prinse in acest climat controlat printr-un simplu gest de inconjurare a acestora
cu pereti alcatuiti din lamele de lemn ( acestia au o materialitate poroasa, asemanatoare cu piatra) lansand
sa treaca o lumina filtrata. Ca masura de protectie in plus de aceste raze, fiind ele chiar difuze, apare o
panza opaca, neagra, la inaltimea de 3.5m. *IMAGINE1, *DET1
De altfel, inaltimea spatiului antic a celor doua structuri comerciale parter coincide cu aceasta.

*IMAGINE cu lamelele din interior, ziua. Panza ridicata 3.5 m.

*IMAGINE cu lamelele din exterior, noaptea . Adapostul se dematerilizeaza, el exprima volumul unei structuri comerciale antice.
Inaltimea INTERVENTIEI nu este conforma cu realitatea antica, aceasta a fost aleasa de architect. A fost gasita o fresca de perete, in stare buna,
iar dupa reconditionare s-a repus pe pozitie, dand astfel impresia inaltimii reale a acestor case PARTER

PUNTEA

Interventia la interior este minimă; singurele elemente arhitecturale sunt podul suspendat si scara
plutitoare. Podul este sprijinit pe capete, la strapungerile între camere si la intrare (voi detalia la
urmatoarea interventie TRECERILE). Ele sunt de altfel interventii fruste, din metal care nu lezeaza
integritarea vestigiilor mai ales din punct de vedere al perceptiei acestora. Astfel prezentul este separat
de trecut iar interventia este marcata ca atare( pun accent pe faptul ca aceasta punte este lestata, ea nu
sprijina pe monument.
A se remarca pregnanta influentei doctrinei anti-interventioniste intr-unul din principiile restaurarii,
punctate de Camilo Boito(1835-1914): marcarea ostentativă a intervenţiilor.

“…eu prefer restaurările ratate celor reuşite. Restaurările ratate, prin graţia unei fericite ignoranţe imi permit să disting clar
partea istorică de cea contemporană, pe când restaurările reuşite, făcând noul să pară istoric prin virtuţile unei ştiinţe şi a
unei tehnici admirabile, imi paralizează judecata şi mă aduc la perplexitate, astfel încît plăcerea de a admira monumental
dispare, transformând studiul acestuia într-o provă extreme de fastidioasă.”--- Camilo Boito.

Oamenii intră în cameră pe acest pod suspendat, iar pentru a ajunge la cota de calcare antica, trebuie sa
coboare pe o scara care pare să nu atingă pământul în niciun moment.

*IMAGINE cu scara ‘’plutitoare’’.

*IMAGINE cu puntea.

STRAPUNGERILE/TRECERILE

Puntea introduce o noua axa de parcurgere a spatiului, pe langa cele doua transversale, preexistente,
rezultate din geometria spatiilor antice si luand in calcul intrarile originare (acum VITRINE) .Rezulta o
miscare structurata de aceasta punte, care in perioada antica nu exista. De altfel, niciuna din cele 3
STAPUNGERI nu exista in perioada antica.

Pentru a putea simti trecerea dintr-o camera in cealalta, si deci percepe spatiul mai aproape de cum era
el antic, sunt facute doua tipuri de strapungeri/treceri/usi. Cea de intrare si cele dintre volume. Acestea
sunt tratate cu un material opac, textil, negru, de factura panzei care inconjara vestigiile.

Strapungerea pentru intrare este metalica, industriala, decuplata de sol. Mai mult decât o intrare standard
pentru o clădire, ar putea arăta aproape ca accesul la o navă spațială sau poate un fel de mașină de
timpului. Aceasta continua cu puntea ridicata la nivelul observarii, de pe care se poate calatori in timp
pana la cota de calcare antica, prin simpla coborare a unei scari.
ART 9. Carta de la Venetia- ‘’…Scopul ei este de a păstra şi revela valoarea estetică şi istorică a monumentului şi se bazează pe respectul
materialului original şi a documentelor autentice. Ea trebuie să se oprească acolo unde începe ipoteza, iar în acest caz orice lucrare suplimentară
ce este indispensabilă trebuie să se distingă de compoziţia arhitecturală şi trebuie să poarte amprenta contemporaneităţii….’’

*DET doua desene cu STRAPUNGEREA intrarii *DET -ilustreaza atentia asezarii decuplate de zidul antic
-Ilustreaza asezarea lamelelor ‘’contre-jour’’

VITRINA- intrarile antice

"Tratamentul intrărilor reprezintă raportul dintre istorie și prezent: intrările romane, perceptibile ca
secțiuni proeminente ale zidului, sunt înglobate în construcții asemănătoare peepshow-ului, care oferă o
privire spre interior. Cu toate acestea, clădirea este accesată de un pod modern din oțel care parcurge
lungimea clădirilor la un nivel de observație ridicat fata de cel istoric. Vizitatorul merge pe o potecă prin
tuneluri de legătură întunecate de la o unitate spațială la alta, și coboară câteva trepte până la nivelul
săpăturii, solul roman. Zidurile romane sunt susținute de pânze negre și o lumină zenitală moale intră prin
luminatoare negre. În interiorul clădirii, sunetele orașului pătrund în structura lamelelor a peretilor. Închis
în spațiul istoric, se sesizează sunetele orașului din secolul XX, poziția soarelui și respirația vântului. "

---https://www.atlasofplaces.com/architecture/shelter-roman-archaeological-site/
TOLA NEAGRA

Printre toate aceste linii non-ortogonale, ale zidurilor antice, pe care ii urmaresc peretii din lamele
orizontale moderni, exista din punct de vedere a limbajului un element exceptional, o forma absoluta, un
patrat rotit la 45 de grade, care adaugand o axa veriticala in camera, o defineste si in accelasi timp
transcede si indruma spre reflectie. Astfel, spatiul devine unul introspectiv, mai degraba o capela decat
un muzeu (este proiectat sa il vizitezi singur, cheia se imprumuta din centrul orasului). Aceasta ’tola’ (in
fapt lemn vopsita cu negru metalic) capteaza lumina,iar geometria ei orientandu-se spre sud face ca razele
de lumina sa se reflecte spre interior.

Zumthor explorează nu modul în care clădirile pot recrea trecutul, ci cum acestea pot incita
sentimente de căldură, liniște și smerenie. Transmiterea luminii, căldura materialelor și vulnerabilitatea
interiorului încurajaza introspecția. Aceste constructii îi determină pe oameni să se gândească (la și
despre ei înșiși).

Aici ar putea fi un exces, din punct de vedere al sensului ORIGINAR pe care il aveau camerele antice,
Aceasta tola nu vine neaparat in potențarea a ceva ce a gasit in loc, ci dinpotriva, aduce ”din burta” un
element contrastant. Fapt ce încalcă prima axiomă: « se restaurează numai materia operei de artă » ” a
lui Cezare Brandi....dar...

--1 C. Brandi, op. cit. pag. 38

...„Evaluarea impactului, valorificarea beneficiilor patrimoniale

În esență, aceasta înseamnă recunoașterea inadecvării multor sisteme naționale de gestionare a
patrimoniului, care sunt încă înrădăcinate în Carta de la Veneția din 1964, 12 și care apără doar atributele
fizice ale trecutului, care se pot dovedi a fi periculoase dacă se realizează izolat. Înseamnă a verifica orice
decizie luată împotriva necesității de a proteja sau de a îmbunătăți patrimoniul și alte valori ale unui loc
cu recunoașterea cuvenită pentru diversele comunități care dețin aceste valori (Hockings et al. 2008).
Schimbarea trebuie gestionată în așa fel încât să nu administreze doar amenințările, ci și să profite de
oportunități pentru a crește bunăstarea atât a patrimoniului, cât și a comunităților din interiorul și din
jurul său, asigurând astfel un rol mai dinamic pentru patrimoniu în societate. O astfel de abordare
reunește cele două domenii examinate în această lucrare - valorile și contextul de gestionare - și prin studii
de caz. Aceasta este o schimbare conceptuală care îi determină pe practicanți să vadă schimbările din
locurile de patrimoniu cu perspective noi, cazurile din Chur (Elveția) și El Brujo (Peru) fiind exemple în
acest sens.”
--- Shelters for Archaeological Sites. Proceedings of a symposium, p35
CONCLUZIE

Pentru anul 1986, aceasta este o constructie foarte actuala, mai ales in respectarea principiilor de
restaurare. O intuitie extraordinara.

totusi... asemenea desene nu se fac nici in 2020.

BIBLIOGRAFIE

Peter Zumthor. (1998, February, Extra Edition). A+U = Kenchiku to toshi, p.28 Keywords: Switzerland,
Graubunden, ruins, exhibitions and exhibition structures, views. Submitted by Dan Carney

Peter Zumthor. Building and Projects, 1985-1989, Vol 1

Peter Zumthor- Athmosphere

BRANDI, Cesare, Teoria restaurării, Bucureşti, Ed. Meridiane

Curs Protectia Patrimoniului, Sergiu Nistor

Carta di Venezia per il restauro e la conservazione di monumenti e siti del 1964

Shelters for Archaeological Sites. Proceedings of a symposium (Herculaneum, Italy, 23-27 September
2013), The British School at Rome, Roma, 2018.

Carta ICOMOS pentru protejarea şi gestiunea patrimoniului arheologic (ICOMOS, Lausanne, 1990)

Late Roman art industry (Archaeologica)- Alois Riegl