B.2.

COMUNICAREA/NOTIFICAREA DE ACTE JUDICIARE ŞI EXTRAJUDICIARE ÎN/ DIN

STATELE TERŢE NE-MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
 
Noţiuni introductive
 
Comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate este formalitatea care are
drept scop aducerea acestora la cunoştinţă destinatarilor: părţi, martori sau participanţi într-
un proces civil ori comercial - viitor sau pendinte, în statul solicitant.
Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul soluţionării unui proces civil sau
comercial: cereri de chemare în judecată, citaţii, hotărâri, cereri privind căi de atac şi alte
acte procesuale.
Actele extrajudiciare sunt cele care nu emană de la instanţele judecătoreşti, însă pot fi
folosite în cadrul unui proces civil sau comercial.
Autorităţile competente române vor da curs cererilor autorităţilor străine, primite prin
intermediul Ministerului Justiţiei, de a comunica acte de stare civilă române, precum şi copii
certificate de pe hotărârile pronunţate în materie de stare civilă, dacă aceste documente se
referă la cetăţeni ai statului solicitant.
 

I. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală prin intermediul căreia autorităţile judiciare
române efectuează comunicarea de acte în statele terţe, ne-membre ale UE.
 
La primirea actelor de la autoritatea judiciară română, după controlul de regularitate
internaţională, Ministerul Justiţiei le va putea trimite, după caz, în funcţie de existenţa şi
prevederile unei convenţii internaţionale: prin poştă, direct destinatarului actului; autorităţii
centrale competente din statul solicitat ; sau misiunii diplomatice sau consulare a României
din statul solicitat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
 

II. Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală desemnată să primească din statele terţe, ne-
membre ale UE cererile pentru comunicări de acte judiciare sau extrajudiciare formulate de
autorităţi competente şi destinate unor persoane fizice sau juridice române.
 
Ministerul Justiţiei va trimite cererea şi documentele-anexă judecătoriei în a cărei rază
teritorială locuieşte sau îşi are sediul destinatarul. În funcţie de calea pe care au fost primite
cererile - direct de la autorităţi judiciare străine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau
consulare -, actul probator al îndeplinirii comunicării va fi transmis de Ministerul Justiţiei pe
aceeaşi cale. Judecătoria română solicitată va efectua comunicarea actelor conform
normelor de procedură din dreptul intern român. Dovada comunicării se va face prin
completarea formularului trimis de autoritatea judiciară solicitantă sau , în lipsa acestuia, prin
completarea formularului intern. Documentele ce se cer a fi comunicate unei persoane fizice
sau juridice române sunt însoţite de o traducere în limba română. În cazul în care
documentele nu sunt traduse, destinatarul poate refuza primirea acestora, cerând ca
traducerea să fie efectuată pe cheltuiala autorităţii judiciare solicitante.
 

 Cadrul juridic convenţional :

 

1.     Convenţii/tratate multilaterale

Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi

extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965
(la care România a aderat prin Legea nr.124/2003, publicată în Monitorul Oficial
nr.265/16.04.2003);
În baza art.2 din Convenţie, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca autoritate centrală
care primeşte şi transmite cererile de notificare sau de comunicare în străinătate a
actelor judiciare ori extrajudiciare în materie civilă sau comercială.
Lista actualizată a statelor (terţe-nemembre ale UE) parte la Convenţia privind notificarea şi
comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau
comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1964 este la http://hcch.e-
vision.nl/index_en.php?act=conventions.status&cid=17

La data actualizării site-ului, statele terţe-nemembre ale UE, contractante la Convenţia

de la Haga din 1965 sunt: Albania, Argentina, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Canada,
R.P.Chineză, Croaţia, Egipt, Islanda, India, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Mexic, Monaco
Norvegia, Rusia, Sri Lanka, Elveţia, Macedonia, Turcia, Ucraina, SUA, Venezuela, Antigua şi
Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Kuweit, Malawi, Pakistan, Saint Vincent şi
Grenadines, San Marino, Seychelles.

Cu ocazia aderării la convenţie, România a formulat declaraţia potrivit căreia autoritatea

competentă să întocmească dovada de înmânare a actelor judiciare şi extrajudiciare
destinatarilor – persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în România este
judecătoria. 

 În baza art.16 alin.3 din Convenţie, România a declarat că agenţii diplomatici şi
funcţionarii consulari străini nu pot notifica sau comunica acte judiciare ori
extrajudiciare pe teritoriul statului român decât cetăţenilor statului pe care îl
reprezintă.
Modalităţi de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzute de
convenţie:
- principal - comunicarea directă între autorităţile centrale desemnate de fiecare stat – parte
la Convenţie;
- facultativ – autoritatea centrală străină transmite cererile de asistenţă judiciară - pe cale
diplomatică (consulară) – autorităţii centrale române.

 În funcţie de calea pe care au fost primite cererile – direct de la autorităţi centrale

străine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau consulare – actul probator al
îndeplinirii comunicării (dovada de înmânare a actelor judiciare sau extrajudiciare)
este transmisă de Ministerul Justiţiei pe aceeaşi cale. 

 2. Convenţii/tratate bilaterale încheiate cu statele terţe, nemembre ale UE

 
În domeniul comunicării de acte judiciare şi extrajudiciare se aplică şi prevederile
convenţiilor/tratatelor bilaterale încheiate de România cu următoarele state terţe,
nemembre ale UE, care nu sunt contractante la Convenţia de la Haga din 1965: Algeria,
Coreea de Nord, Cuba, Maroc, Mongolia, Moldova, Serbia, Siria, Tunisia.
Modalitatea de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzute de
convenţii/tratate este prin intermediul ministerelor de justiţie.

În relaţia dintre România şi statele terţe, nemembre ale UE, care sunt contractante la
Convenţia de la Haga din 1965 şi cu care au fost încheiate şi tratate/convenţii
bilaterale în domeniul asistenţei judiciare în materie civilă sau comercială (Albania,
Bosnia şi Herţegovina, Egipt, Croaţia, Macedonia, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina)
transmiterea cererilor de asistenţă judiciară având ca obiect comunicarea/notificarea
unor acte judiciare şi extrajudiciare se efectuează:
- fie în baza Convenţiei de la Haga din 1965,
- fie în baza convenţiei/tratatului bilateral (în funcţie de opţiunea statului – parte),
dar cu respectarea întocmai a procedurii prevăzute de convenţia/tratatul respectiv

R.P.Chineză a declarat că aplică – pentru cererile de comunicare - Convenţia de la

Haga din 1965 în locul tratatului bilateral.

3. Notă !
Convenţia privind procedura civilă adoptată la Haga la 1 martie 1954, la care România
a aderat prin Decretul nr. 81/1971 se mai poate aplica cu următoarele state terţe,
nemembre ale UE, care nu sunt contractante la Convenţia de la Haga din 1965 şi cu
care România nu a încheiat niciun tratat bilateral: Armenia, Kârgâzstan, Liban,
Muntenegru, Surinam, Uzbekistan, Vatican
Modalitatea de transmitere a cererilor de asistenţă judiciară internaţională prevăzută de
convenţie este pe cale diplomatică (consulară).

4. Curtoazia internaţională, sub rezerva principiului reciprocităţii

 
În absenţa unui instrument juridic bilateral sau multilateral în domeniul asistenţei judiciare în
materie civilă şi comercială (la care România şi un alt stat să fie părţi):
a) actele judiciare sau extrajudiciare emise de autorităţile judiciare române, destinate unor
persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în statul respectiv, sunt transmise de Ministerul
român al Justiţiei, prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire sau pe
cale diplomatică (consulară), în baza curtoaziei internaţionale.
b) cererile de asistenţă judiciară, formulată de autorităţi judiciare străine, având ca
obiect comunicarea unor acte judiciare sau extrajudiciare unor persoane fizice/juridice cu
domiciliul/sediul în România, pot fi transmise spre soluţionare, Ministerului român al Justiţiei,
pe cale diplomatică (consulară). În această situaţie, asistenţa judiciară va fi acordată în baza
curtoaziei internaţionale, cu asigurarea reciprocităţii.