Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Logica BAC Teorie
Logica BAC Teorie
Def: Termenul este cuvantul sau grupul de cuvinte care exprima o notiune sau intelesul si face referire la un
obiect sau o clasa de obiecte.
Elementele termenului:
a. Componenta lingvistica: cuvantul
b. Componenta cognitiva: notiunea
c. Componenta ontologica: obiectul
Def: Intensiunea(continut) = totalitatea insusirilor pe care le poseda obiectele din extensiunea termenului.
Def: Extensiune(sfera)= totalitatea obiectelor care poseda insusirile ce foreaza intensiunea termenului.
Definirea
1. Def: Definirea este operatia logica cu termeni prin care se redau caracteristicile unui obiect sau
notiune, prin care acestia se deosebesc de alte obiecte sau notiuni.
2. Structura definirii:
a. Regula adecvarii: definitorul trebuie sa fie adecvat definitului ( sa exista un raport de identitate – sa
nu fie nici prea larg, nici prea ingust).
Ex: Omul este un mamifer ( prea larg)
b. Regula afirmarii: o definitie nu trebuie sa fie negativa, ci afirmativa pentru ca trebuie sa spuna ce
este nu ce nu este.
Ex: Omul nu este o fiinta nemuritoare
d. Regula claritatii si preciziei: definitorul nu trebuie sa cntina metafore sau termeni vagi.
Ex: Omul este cea mai mare minune a lumii
Clasificarea
1. Def: Clasificarea este operatia logica cu termeni prin care ordonam si grupam obiectele prin
clase din ce in ce mai generale, in baza unui criteriu.
2. Structura:
b. Regula opozitiei: pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele obtinute trebuie sa existe un raport de
opozitie( contradictie sau contrarietate)
Ex: Clasificarea gainii in zburatoare si nezburatoare este incorecta, deoarece intre clase exista un
raport de incrucisare, iar regula opozitie ne spune ca...(enuntare regula).
c. Regula criteriului unic: pe aceeasi treapta a clasificarii trebuie sa fie doar un criteriu.
Ex: clasificarea elementelor in fete, baieti si premianti este incorecta deoarece foloseste doua criterii:
sexul si performanta
e. Regula omogenitatii: intre obiectele unei clase asemanarile trebuie sa fie mai importante si mai
numeroase decat deosebirile.
Ex: clasificarea licuriciului in clasa obiectelor luminoase este incorecta, deoarece asemanrile nu sunt
foarte importante.
Propozitiile categorice
1. Def: Propozitia categorica reprezinta forma logice ce exprima un raport intre doi termeni, raport
care nu depined de nimic altceva.
a. Subiectul logic
b. Predicatul logic
c. Copula (a fi)
d. Cuantorul :
- Universal: toti/oricare/fiecare; niciunul/niciuna/nu exista
- Particular: unii/unele/majoritatea, multi, putini, o parte, relativ multi, relativ
putini, destui, exista
- Individuali( pentru ca se refera la o clasa cu un singur obiect se considera ca se
refera la toata extensiunea si prin urmare sunt cuantori universali): numele
propriu, substantiv articulat, pronume demonstrativ si personal( toti/ toate)
Ex: Mihai Eminescu este un poet roman.
Toti indivizii cu numele Mihai Eminescu sunt poeti romani.
a. Raport de contradictie
- Intre propozitii opuse calitativ si cantitativ
Def: Doua propozitii se afla in raport de contradictie daca nu pot fi adevarate sau false impreuna.
b. Raportul de contrarietate:
- Intre universale opuse calitativ
SeP – SaP
Def: Doua propozitii universale aflate in raport de contrarietate nu pot fi adevarate impreuna, dar pot fi false.
c. Raport de subcontrarietate
- Intre particulare opuse calitativ
SiP → SoP
Def: Doua propozitii particulare aflate in raport de subcontrarietate nu pot fi false impreuna, dar pot fi
adevarate.
d. Raport de subalternare
- Intre SaP- SiP; SeP-SoP
1. Def: Conversiunea este operatia logica prin care pornind de la propozitie data obtinem o noua
propozitie prin schimbarea predicatului cu subiectul.
SP >c> PS
- (nu se schimba calitatea)
- Se respecta legea distributiei termenului
o Un termen nu poate sa fie distribuit in concluzie daca nu a fost distribuit in
premise
o A distribui un termen inseamna a-l considera in intreaga lui extensiune
o Subiectul este distribuit in universale
o Predicatul este distribuit in negative
SaP(+-) >c>PaS(+ -) →PiS(- - )
SeP(++)>c> PeS(++)
SiP(- -) >c> PiS(- -)
SoP(- +)> c> PoS(- +) Particulara negativa nu se converteste, deoarece incalca legea distributiei termenilor:
S este nedistribuit in premise si distribuit in concluzie.
2. Def: Obversiunea este operatia logica prin care dintr-o propozitie data obtinem o noua propozitie
prin negarea predicatului si a propozitiei
S P >o> S P-
Ex: SaP>o> SeP- SiP>o> SoP-
SeP>o> SaP- SoP>o>SiP-
Silogismul
1. Def: Silogismul este inferenta mediala cu doua premise si trei termeni, fiecare apare de doua ori.
Ex: Toti oamenii sunt muritori oameni=M MaP
Socrate este om. Muritori=P SaM
Socrate este muritor. Socrate=S SaP
2. Structura:
a. Subiectul logic se mai numeste si termenul minor, iar premisa care il contine, premisa minora.
b. Predicatul logic, numit si termen major ce apare in premisa majora.
c. Termenul mediu ce face legatura intre subiect si predicat si apare in ambele premise. Subiectul
si predicatul apar in concluzie si se mai numesc termeni extremi.
3. Figuri si moduri silogistice:
MP PM MP PM
SM SM MS MS
SP SP SP SP
4. Legile generale ale silogismului:
a. Intr-un silogism avem 3 termeni, fiecare aparand de cate doua ori
b. Termenul mediu este distribuit intr-o premisa
c. Un termen nu poate fi distribuit in concluzie daca nu a fost distribuit in premise
d. Din doua premise afirmative obtinem o concluzie afirmatifa
e. Dintr-o premisa afirmativa si una negativa obtinem o concluzie negativa
f. Cel putin o premisa trebuie sa fie afirmativa, nu putem sa avem doua negative
g. Dintr-o premisa universala si una particulara obtinem o concluzie particulara
h. O premisa trebuie sa fie universala, nu putem sa avem doua premise particulare.
Diagramele Venn
1. Premisele se reprezinta pe diagrame, iar daca din reprezentare rezulta concluzia atunci silogismul
este valid.
2. - Universalele se reprezinta hasurand partea vida
-Particularele se prezerinta printr-un „X”
Argumentarea
1. Def: Argumentarea este procesul logic de demonstrare a unei idei cu ajutorul unor probe obiective
sau procesul prin care incercam sa convingem pe cineva sa accepte o idee sau sa fie deacord cu noi
intr-o privinta.
2. Structura argumentarii:
Inductia
1. Def: Inductia este rationamentul sau inferenta nedeductiva prin care extindem o proprietate
descoperita la unele obiecte asupra intregii clase, gandirea avansand de la particular la general.
2. Clasificare
In functie de numarul de cazuri examinate, inductia poate fi completa sau incompleta.
a. Inductia completa se caracterizeaza prin:
- Exista un numar finit sau mic de cazuri
- Sunt examinate toate cazurile
- Proprietatea este prezenta la toate cazurile examinate
- Probabilitatea ca o concluzie sa fie adevarata este foarte mare
b. Inductia incompleta se caracterizeaza prin:
- Exista un numar foarte mare sau infinit de cazuri
- Sunt examinate doar unele cazuri/obiecte
- Priprietatea este prezenta doar la unele obiecte examinate
- Concluzia este generalizatoare si amplificatoare in raport cu premisele, fiind
probabila
Dupa gradul de esentialitate, inductia poate fi: stiintifica sau prin simpla enumerare:
Inductia prin simpla enumerare consta prin trecerea in revista a cazurilor care nu contratic teza
Rationamentele
1. Def: Rationamentul este procesul pin care din propozitii date numite premise obtinem noi propozitii
numite concluzii.
2. Structura:
a. Premise
b. Concluzie
3. Clasificarea:
Rationamentele inductive:
a. Dupa numarul de cazuri examinate pot fi: inductii complete(examineaza toate cazurile) si
inductii incomplete(examineaza o parte din cazuri).
B. Dupa gradul de probabilitatea al adevarului, concluziile sunt tari, grad mare de probabilitate si
slabe, grad mic de probabilitate.
Rationamentele deductive:
1. Def: Demonstratia este procesul logic prin care o propozitie este conchisa numai din
propozitii adevarate.
2. Structura:
a. Teza – propozitia pe care trebuie sa o demonstram
b. Fundamentul demonstratie sau argumentul – propozitia din care este derivata teza
c. Procesul de demonstrare – un rationament sau un lant de rationamente.
3. Regulile corectitudinii
A. Referitoare la teza:
a. Teza trebuie sa fie o propozitie probabila si nu una infirmata
b. Teza trebuie sa fie clar si precis formulata, sa nu contina termeni vagi sau metafore
c. Teza trebuie sa ramana aceeasi pe tot parcursul demonstratiei, sa nu fie schimbata cu alte teze sau
formulari identice.
B. Referitoare la argumente:
a. Argumentele trebuie sa fie propozitii adevarate
b. Demonstratia argumentelor trebuie sa fie independenta de demonstratia tezei
C. Referitoare la proces:
a. Procesul de demonstrare trebuie sa fie corect, adica sa respecte regulile logice.
Sofismele
Sofismele materiale
1. Def: Sofismele materiale sunt erori logice care d.p.d.v. formal respecta regulile logice, dar contin
erori de continut legate de sensul si semnificatia premiselor.
2. Tipuri:
A. Sofisme de limbaj:
a. Echivocatia sau impatrirea termenilor.
Ex: Siretul este este matase.
Vulpoiul este siret.
Vulpoiul este de matase.
d. Diviziunea: apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premise si distributiv in
concluzie.
Ex: Elevii liceului au luat note mari la bacalaureat, deci si elevul Popescu a luat note mari la
baclaureat.
e. Compozitia: apare cand folosim un termen in mod distributiv in premise si colectiv in concluzie.
Ex: Elevul Popescu a luat note mari la bacalaureat, deci si elevii liceului au luat note mari la
bacalaureat.
B. Sofismele de relevanta
- Apar atunci cand, desi premisele sunt adevarate, nu sunt relevante pentru a
intemeia concluzia.
a. Ad hominem( relative la persoana)
- Apar atunci cand se critica persoana si nu argumentul
Ex: Cantaretul X nu va avea succes pentru ca foloseste haine stramte.
C. Sofismele circularitatii:
a. Argumentul circular
- Apare cand se sustine ca o propozitie este adevarata pentru ca este adevarata.
Ex: Parintii spun adevarul pentru ca ei niciodata nu mint.
b. Intrebarea complexa
- Apare cand formulam o intrebare ce presupune raspunsul la alta intrebare care nu
a fost pusa.
Ex: Cum a fost la petrecere?
a. Falsa dilema
- Apare atunci cand se considera ca exista doar o solutie si defapt sunt mai multe
Ex: Ori esti cu noi ori esti impotriva noastra. Nu esti cu noi, deci esti impotriva
noastra.
a. Generalizarea pripita
- Apare atuci cand, desi premisele sunt adevarate, cazurile sunt insuficiente.
Ex: Poetul Eminescu este un melancolic, deci toti poetii sunt melancolici.
b. Cauza falsa
- Apare atunci cand cauza este confundata cu efectul, conditia sau succesiunea.
Ex: Andrei nu a invatat la logica pentru ca a luat nota 4.
Ex: Maria a fost bolnava de gripa asa ca si fratele ei se va imbolnavi.
Ex: Fulgerul determina tunetul pentru ca este sesizat mai intai.