Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer. Tema epopeii o reprezintă războiul
Troiei, în care se confruntă aheii veniţi din Grecia cu troienii şi aliaţii acestora, fiecare
tabără fiind susţinută de diverse divinităţi, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După
zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau
individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving graţie
victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. În cele 24 de
cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie excepţională
făcute de eroi neînfricaţi, dintre care se detaşează Ahile. Războiul Troiei durează de
aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniţi din toată Grecia cu troienii şi aliaţii
acestora. În faţa cetăţii fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe plajă şi le
servesc drept tabără.
Cântul I Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului
troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândeşte ciumă şi boli în tabăra aheilor. Ghicitorul
Calchas dezvăluie cauza bolii, iar Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera.
Regele consimte, însă decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat,
acesta hotărăşte să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor
săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obţină de la Zeus promisiunea unei victorii
a troienilor.
Cântul II Înşelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezeşte sigur de
victoria trupelor sale. Povesteşte acest vis aliaţilor săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface
a dori să părăsească sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege
al Itacăi, reuşeşste să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii,
veniţi cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face faţă căpeteniilor troieni şi
aliaţilor acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni şi traci.
Cântul III Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui
Menelau, căruia îi furase soţia, pe Elena, declanşând astfel conflictul. Ca urmare a
reproşurilor dure ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte
el însuşi cu Menelau. Duelul are loc, Menelau, luptător experimentat, căpătând cu
uşurinţă avantaj în faţa fragilului şi tânărlui Paris. Însă acesta este salvat de la moartea
sigură ce îl ameninţa prin intervenţia divină a Afroditei, care îl scoate din luptă şi îl
trimite în Troia.
Cântul IV În Olimp, Zeus doreşte să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a
redobândi pacea şi a salva astfel oraşul. Însă Hera, care doreşte cu ardoare victoria
aheilor, îi cere Atenei să îi împingă pe troieni să nu-şi respecte jurămintele de pace. Atena
îl convinge atunci pe Pandare să tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge
armistiţiul, ceea ce de altfel se şi întâmplă. Revizuindu-şi trupele, Agamemnon îi
îndeamnă la luptă pe cei mai mari comandanţi ai săi — Idomeneus, cei doi Ajax (Ajax
fiul lui Telamon şi Ajax fiul lui Oïlée), Nestor, Ulise şi Diomede — şi luptele reîncep.
Cântul V În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular
se evidenţiază Diomede, susţinut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare şi
care îl răneşte pe Eneas şi pe mama acestuia, zeiţa Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se
implică în luptă: Apollo îl salvează pe Eneas şi îl trimite pe fratele său să se angajeze în
luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, îşi duce trupele în
luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situaţie, Hera şi Atena se înarmează şi îşi oferă
ajutorul aheilor apăraţi de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un
sfârşit, zeii şi zeiţele urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în faţa lui Zeus.
Cântul VI Hector se intoarce în Troia şi îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiţei
Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector porneşte spre palatul fratelui
său, Paris. Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar
acesta îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector pleaca la casa lui unde
Andromaca, soţia sa, şi fiul său Astyanax îl roagă plângând să nu mai plece la luptă
fiindcă se tem de pierirea sa. Însă Hector nu ascultă de rugile acestora şi, înainte de a
pleca la luptă, îi roagă pe zei să aibă grijă de soţia şi fiul său. La porţile cetăţii Hector îl
întâlneşte pe Paris care era gata de luptă.
Cântul VII Atena şi Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul Helenus află de
sfătuirea zeilor şi îl sfătuieşte pe Hector ce să facă. Hector îi provoacă astfel pe
conducătorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sorţi, urmează ca Ajax, fiul lui
Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopţii, niciunul dintre ei nu este declarat învingător,
deşi Hector este rănit. Se decide o pauză temporară. Se profită de aceasta pentru
îngroparea numeroşilor morţi de pe câmpul de luptă.
Cântul VIII Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus foloseste cântarul
norocului pentru a vedea pe cine va ajuta . Se pare că norocul era de partea troienilor . În
timpul luptei grecii fug deoarece sunt ameninţaţi cu un fulger iar troienii vin după ei
ajungând la zidul care proteja corăbiile . Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc
pentru ziua următoare .
Cântul IX După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon . Acolo
Agamemnon îşi dă seama că doar un lucru îl poate face învingător : Ahile . Nestor , Ajax
si Ulise hotărăsc să plece la cortul ui Ahile . Ajunşi acolo cei trei beau impreună cu Ahile
deşi nu se termină cu bine deoarece Ahile refuză să se întoarcă .
Cântul X În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană oamenii aleşi pentru
această misiune fiind Ulise şi Diomede . Acolo află că duşmanii au chemat aliaţi . Cei doi
omoară cateva persoane si fug cu doi cai .
Cântul XI Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou . Ca in cele din ziua precedentă
troienii domină lupta şi chiar îl rănesc pe Agamemnon . Văzand ca grecii sunt în pericol
Ahile îl trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor . Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine
Ahile la luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său . După conversaţie
Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui Ahile .
Cântul XII În timpul bătăliei Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce
la corăbiile grecilor vor fi omorâţi fără milă . Deşi vede semnul Hector continuă să
înainteze Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni şi se pare că grecii aveau nvoie de
un miracol ca să fie salvaţi .
Cântul XIII Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare
Poseidon care îi ajută pe greci în luptă . Hector merge cu armata spre corăbii deşi grecii îi
primesc cu urlete sălbatice .
Cântul XIV Ştiind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă , Hera îl roagă pe
Somn , fratele Morţii să îl adoarmă pe Zeus . Somnul acceptă deoarce Hera îi spune că îl
va căsători cu una dintre Graţii . În acest fel Poseidon îi ajută pe greci . În timpul luptei
Ajax îl loveşte pe Hector cu un bolovan în cap , făcândul sa-şi piarda cunoştinţa . Astfel
grecii prind curaj . Troienii se retrag şi pierd tot teritoriul câştigat .
Cântul XV Iată că în cele din urmă Zeus se trezeşte şi mânios se duce la Hera .Ca să nu
se mai aştepte la alte inşselătorii Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă : acesta vrea ca
troienii să caştige lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceştia nu pot câştiga
lupta ; atunci se va întoarce Ahile şi el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită . Aşa dar
Poseidon se întoarce la aflarea veştilor . Hector îşi revine , iar troienii se întorc la luptă .
Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarşit au ajuns în faţa corăbiilor .
Cântul XVI În timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că
se va duce la luptă . Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe
troieni şi pentru a-i readuce onoarea lui Ahile . Astfel pleacă spre câmpul de luptă .
Cântul XVII Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deşi este lovit de o lance . Hector ,
văzându-l , îl străpunge cu o lance în burtă . Aşa şi-a găsit Patrocle sfârşitul . Grecii se
luptau pentru trupul lui Patrocle , în timp ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile
pentru a-i da veştile .
Cântul XVIII Ahile primeşte veştile şi poarta o discuţie cu mama sa Thetys . Acesta o
roagă pe mama sa să-i ceară lui Hefaistos o nouă armură mult mai frumoasă şi mai
puternică decât cea purtată de Patrocle . Tot mama sa îi spune să se ducă pe câmpul de
luptă şi să ia trupul prietenului său fără arme . Astfel Ahile se duce la luptă şi îi face pe
troieni să fugă prin urletele acestuia . Aşa Ahile ia trupul şi îi promite promite lui Patrocle
că îl va ucide pe Hector .
Cântul XIX Ahile primeşte armura şi hotărăşte sa se împace cu Agamemnon . Grecii
pleaca împreună cu Ahile la luptă . Eroul scoate un strigăt şi în faţa tuturor grecilor acesta
se îndreaptă spre zidurile de necucerit ale Troiei .
Cântul XX "Acum se hotărăşte soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat permisiunea
zeilor de a interveni în luptă . Atena , Poseidon , Hefaistos şi Hera de partea grecilor , iar
Afrodita , Ares , Apollo şi Artemis de partea troenilor . Revenim la lupta muritorilor .
Ahile ajunge să se lupte cu Aeneas , dar Poseidon ştiind că Ahile îl va omorî , îl retrage
pe Aeneas din luptă pentru că pe acest erou îl aştepta o soartă măreaţă . Apare Hector , iar
aşa începe un nou duel . Hector era aproape de al omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit
Atena . Ahile încearcă să atace , deşi la rândul lui , Hector este salvat de Apollo .
Cântul XXI Ahile ucidea toţi troienii ce-i apăreau în cale . Acesta îi fugăreşte furios pe
duşmani chiar şi prin apele râului . Văzând ce mizerie a cauzat în ape , râul umflă apele
care erau aproape să-l omoare pe Ahile . Şi chiar aşa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi
intervenit Hefaistos . În timpul luptei , între zei are loc o înfruntare . Printre zeii din
Olimp nu se afla Apollo . Acesta intrase în Troia . Priam le ordonă troienilor să deschidă
porţile pentru ca soldaţii să intre in cetate . Apollo ia înfăţişarea unui troian pentru a-i
distrage atenţia lui Ahile (pentru ca el să nu intre în cetate) . Planul a funcţionat , iar
troienii au intrat in cetate .
Cântul XXII Se pare că ceva neaşteptat s-a întâmplat . Un singur troian a rămas afară ;
acela era Hector . Troienii îl imploră să intre şi el . Evident , aşa Troia putea fi cucerită
dacă Hector ar fi murit . Acesta refuză , iar pe câmpie se aşterne o tăcere deplină . Ahile
era faţă în faţă cu Hector . Văzând cum duşmanul de moarte înaintează , pe troian îl lasă
curajul . Ahile era înconjurat de o lumină divină ; asta era cauza fricii . Hector o ia la fugă
înconjurând de trei ori zidurile cetăţii . Zeus foloseşte iar un cântar pentru a vedea cine va
supravieţui . Se pare că lui Hector i-a venit rândul să moară . Atunci , Atena luă
înfăţişarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea şi o aruncă in duşman . Nu
reuşeşte . Îi cere lancea fratelui , deşi lângă el nu se afla nimeni . Era o capcană . Atunci
Ahile luă din nou lancea şi îl nimeri pe Hector în gât . Ahile leagă trupul de car şi pleacă .
Cântul XXIII Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de război în
cinstea lui Patrocle
Cântul XXIV ( ultimul cânt ) Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam
se duce la cortul lui Ahile pentru a cere trupul fiului său . Ahile acceptă rugămintea .
Timp de douăsprezece zile grecii n-au mai luptat pentru că troienii au adus onoruri
viteazului lor luptător . Dupa cele douăsprezece zile Ulise pune la cale un şiretlic . Grecii
se prefac că pleacă şi lasă pe ţărm un cal de lemn în care se află cei mai puternici
luptători . Troienii crezând că e un dar de la zei îl aduc în cetate . Grecii au ieşit şi au
deschis porţile . Atunci ei au năvălit şi au cucerit Troia , dar l-au pierdut pe marele Ahile .