flustralia copcrtei Anea Vasilescu

cartea ceor

o rne una de nop

(10)

(NOPflLE 732—-1a4)

TRADUCRL DE NARALAM WE CRAMESCU

BIBUOTECA PENTRU TOIl • 197$

EDITURA MINERVA 9UCURET3

 Editura Mlnerva (132.7.)
Woato drepturile rezorvate pentru verstune
romaneasca

ie Uvre des MUle units et two twit, truducUon littérale

et càmplete du tezte arabe par le dr. J. C. Mardrus, tome
slxlémo, Paris, Bug. Fasquelle, édlteuv (L a).
Verstuno coroboratti cu traducerea tn ibuba nisi: Kniga
tWeet I odnol noel, perevod a arabakogo M. A. Salle (8 yes
lume). Gosudarstvennoo Izdatolstvo Hudojeatvennol Lltera
turt, Moskva, 1959.
 Zr $eherezada apuse:

POVESTEA LU! ALADDIN

A LAMPII FERMECATE

MI s-a povestlt, o, preafericltule rege, o, dànuitule cii

alese purtärl, ci a lost clndva ci Allah este mal Øutar
— In vechlmea vremilor ql In curgerea vlrstelor 1
a clipelor, Intr-un ora’ dintre oraele C’hlnel, de al dnd
mime au-mi aduc amunte acuma, an om care era croltor
ca meserle ci sArac ca stare. $1 omul acela avea un flu
pe nume Aladdin, care era an bälat Intnu total zibavnic
Ia Invijiltuni ci care, din copilänia liii, pirea si lie an
clerbedeu tare lena,. Or, clad ajunse in vlrsta de seos
tail, talci-shu vrol mcii latH *4 dea si Invee vreo meserle
cinstitil; dan, cwn era foarte särac nu putu si fad
faØ cheltulelilor cu lnvAtura 1 trebui si se mulWnieascA
sA4 Ia pe copil cii ella pniville, ca s14 deprhidA.
cit mesenla lul, lucrul cii acul. Cl Aladdin, care era in
copil ticilos, dedat si se joace cii copilandril din mehala,
flu se putu sill si stea barem o zi In pnivillie. Dlmpotrivi!
In bc si Ia searna Ia hucru, pindea chlpita clad
tutU sAu era nevolt tie si hipseasci peatru vreo treabi,

tie si Intoarci spatpeele cauhle

si vadi de;i vrprin
eun mutgrAdUal
eriu, ct nurnaidecicit IqIhalnianalele
lua tilpicita sprinten I da de
fuga siseama
se InhAiteze
i de teapa liii. $1 lad aa era purtarea hichelel acelela
5
care nu VfO.1 a n.wi si ascul to do jri i Ui s’ii, 1 iici si In—
vete meserin (10 cioik,i. tnc’It Utine—sLu, tnre rnIhnH. s
(teznucla1duit (t aie on flu }:x)I)1 it spre tonic ttcaioi i
pIni in urmi ridiotl. milnile de PC ci i Ii ltsä in seam;
siricaciunhi mi ; si, in (lurerea sa, CaZU in boala i muri.
Ci lucrul acesta nu ii lccui nici.decum pe Aladdin do
I)rOaSta lui purtaic, cIeioc—delocuta
Atunci, mama ml Aladdin, vàzInd cä oinul ci s—a si-.
‘irit din vial,ã i cä feciorul sãu nu este decit o hal-.
mana cu care nu putea sà Inca nimie, se hot.?lrl sa vinda
práviilia i toate sculele de croitoric, en sl poala trüi Un
ràstlmp Cu ecea cc dobIncliso (lii) vmzare. Ci, curn totul
se zvitui repede, tn nevoila sn—i Inca ObicCiUl de n—
peirece zileic i nopilc torcInd 1ini i bumbac spre a
ifleerca 5.t mal cîst.ige ceva CU CZtrC S SC hraneaseä i
sä—l hrancasca i pe puilainaua do fiu—siu.
In coca cc ii privctc Pc Aladdin, apoi acesta, daca
so vazu scàpat do spaima falt do Ultine—sáu, nu mai nyu
mci un Id de ti-lu i se cufundä i mai mult in puiama—
lIcuri i desmàIuri. i ii petrecea astfel toatc zilele afaril
din casà, unde flu se intorcea deelt numai Ia ceasurile
de masã. i biata maicä-sa, amlrita de ea, In ciuda tuturor
necazurilor pe care i I.e facea Iiu-sàu .5i a päräsirii
in care o läsa, ii da mal departe clernincare din munca
rnIinilor ci i din roada veghilor sale, plingInd singurtisinguricä
lacrimi tare arnare. i aa ajunse Aladdin In
vîrsta de cmcisprczece ani. 5i C11 frUifloS i bin( ficut..
;r)tr—a(Icvar, cu doi ochi negri i minum4i, i Cu Ufl Obinz
dc iasornie, l Cu 0 Infa1,iare ispititoare Intru totul.
Or, Intr—una din zile, pe cInd sta in mijiocul pict,ei
(IC In intrarea in sukurile mahalalei, plins numai cu
joaca Inolalta cu ingàii i CU haimanalele de soiul lui,
iacata Ca trece pe acolo un dervi maghrebin, care sc opri
sá—i priveascã staruitor pe COpti. Si, pinã Ia u.rmä, ii l
privirile pe Aladdin i mcepu sã—l cerceteze lntr—un ch
tare ciudat i cu 0 luare—aminte Cu totul osebita, rara
a inal km seama la COpIIJ eeilal1i, tovaräii liii. Si 4cr-
visul acela, care venea toemni din strfundul strifunclu -
riior Maghrebului, de prin pfiriie acelea indepCrtate, era
Un vrãjitor (IC seawá, tare ISCUSIt In astrologie Si 111 sti—
irita chipurilor omenet ; i, en puterea vràjitoriei 1w, C1’Li
in stare sä melt sii so ndsle si sfl se haUl mntre ci IJilla
i inunt,ii cci nut maui. ii scrutä, wjadar, pe Aladdin
maai cleparte en niuIUl stilrnial, gIadiad ,Jacntà, itiir—nit
sfirxit, bdiatul do (ur nra tuehitintn.”

(ind I)ox usi (L.4 fl a lur SeheiczuLi Vl/dJ Z{)ii I Id si,

sfjoas, then.

Ci Int i-a >sapte stile tretzeci 5s1 doua noapte

Urrnä

..,,laca Lii, In li—un sfirsit, bdiatul de care an-i trebuinffi,

aecla pe Care II caut de alita timp i pentru care am
iiccat din Maghreh, l,ara inca !“ $i se apropie cu duiceatã
do unul dintre btiietei, fàrà insá a—i scàpn pe Aladdth
din ochi, II Iuä de—o parte tainic i II iscodi Cu dc—
niinuntu1 despre tatal i despre mama lui Aladdin, pre—
(Urn ii curn ii chearnd i cc face. k5i, dobindind aceste
lltrnuriri, se apropie zimbind de Aladdin, dzbuti sá—l tragà
in ir—un colt, xiii spuse
— 0, cOpilul men, an nu eurnva eti Aladdin, .fiul croi
tniUIUi Cutare ?
i Alladdin räspunse:
— Ba da, sint Aladdin. Cit despre taica, e tare multà
rerne de cind a murit
La vorbele acestea, det-vixul maghrehin se aruncá la
gilul liii Aladdin, silt luä in brale, i incepu sLl—l pupe
pe obraji tare lung, plIngInd asupra lui, pin peste poate
de tulburat. lar Aladdin, buimàcit cu totul, ii intrehà:
Din care prieinä plIngi domnia ta? 5i de unde Ii
cunoti pe rtiposatul taicá-mcu?
Si maghrebinu], cu un glas de jale, i parcii spart,
rispunse
— Ah, ope al meu, cum a putea sii flu viirs lacrimi
de jab i durere, de vreme ce sint moul täu si do vreme
cc Irni dezvü1uii mntr-un chip atIta de pe neatept ate
rnoartca bietului ineu Irate, rãposatul taicä—täu? 0, co
pile al irate] Ui meu, afiLi, aadar, cii am von it in ara
aceasta, parasmd tara men i InfruntInd Primeldille unei
lungi druine,ii, numui cii nadejdea bueuriei do a—i mai
veden PC tiitine—tiiu i do a gusta Cu ci fericirea Intoar
Cerli i a intIlnirii ! $i iacata, of ! ca tu imi dui tirea
cii a murit
i se opri o clipii, parcCt sugruinat dc tulburare ; pe
urmii, adiiugii
Do aitminteri, trebufe sil—ti spun. o, copile al fra-.
tclui meu, cii, de indatii cc to-am ziirit, singele rneu s-a
i Indreptat Inspre sIngele tiiu i rn-a fiicut sii to cunosc
degrabii, fiiri de .oviire, din mijiocul tuturor prietenilor
tiii! $i macar cii in ceasul cInd ne-am despiirit dc. tãt.Ine—tiiu
tu nici flu te niiscusei, Intrucit ci nici nu se
Insurase pe atunci, n-am oviit sii cunosc In tine trisii—
turile lui i asernuirea en ci! $i tocmai lucrul acesta ma
rnai alma oleacii de pierderca lui! Of; cc jab pe capul
meu! Undo eti tu acurna, fratele rneu, tu ccl PC care
trigeain niidcjde sib—I rnai imbratiez barem o data, dupii
o despiirire atita do lungii i pInii cc moartea sii vie i
sib ne despartii pe totdeauna? Vai, cinc poate sii so iiiIeascii,
oare, cii •tie opri sib se Implineascii coca cc s-a
implinit? $i cine poate sii fugii do soarta iui on sii ocoleascii
cc i i-a lost scris inai dinamte de ciitre Allah eel
preaInalt?
 Pc urmi, dupà un rästirnp de tàcere, 11 lu iari pe
Aladdin In bratele sale, ii strinse la piept, i ii spuse
— Ci, o, copile al meu, slävit fie Allah carele rn-a
ajutat s to Intlinese! Ta de-acuma mnainte ai sà :Cii all—
narca men i ni sä—i 1ii locul pàrintelui täu in dragos
tea men, Iritrucit eti sIngele ji urmaul lui ; càci spune
zicata ,,Acela care a ilisat an urrna flu e mort !“
Pe urmll, maghrebinul scoase de Ia chimir zece dinari
de aur i ii puse In mIna lui Aladdin, pe care II Intrebã:
— 0, Aladdin, fiul meu, au unde locuiete mama ta,
soaa frate]ui meu ?
i Aladdin, rpit cu totul de dàrnicia i de ehipul zImhitor
al maghrehinului, ii luä de mInã, 11 duse pInã Ia
capátul pieei i Ii aràtä cu degetul drumul inspre casa
br, spun lad
Pe-acolo este casa ei!
i rnaghrebinul ii spuse:
— Cci zece dinari pe care i. i-am dat, o, copilul meu,
sti-i duci sot,iei ráposatuiui frate-meu, dimpreunt cu sa—
larnaickurile mdc. Si sä-i dai de tire cä moul táu a
venit diii cliliitorie, dupi Indclungà lipsà prin stráinätáti,
i cã, In ziua do mIme, nädlijduiete de-o vrea Allah, cà
are sà poat.li sä so infätieze acasà Ia voi spre a-i aduce
soici frateiui sàu urlirile lui do bine i ca sà vadä locurile
in care rllposatul si-a petrecut viata, i sä rneargi
i ci slI—i vadà mormIntul
CInd auzi vorbele acestea ale maghrebinului, Aladdin
vru sá so dovedeascá zornic In a-i Indeplini dorintele i,
dupà cc ii särut mIna, so gràbi, In bucuria lui, sà dea
fuga acasà, unde ajunse, aitminterea de curn avea nàravul,
la an ceas care nu era ceasul de mas, i, intrInd
pe uà, strigã
0, maicit, am venit sä-ti dau de veste Ca mouI
rncu, dupà Indelungata-i edere prin stráinãtãti, tocmai
s—a Intors din càlàtorie i II,i trirnite salamalekurile lull
9
 Tar mama lul Aladdin, tare uluitit do acost tel nou di’
a ;‘csrbi s4 do vonirea con neobhnuitit aensil a fiulul ei,
rAsptmso:
— S—ar zico, hut men, cit vrei sui—41 fad ris do
eli-ta I Cino-i, dart, mcAU] acela cluspre care Irni spui ?
3i do uncle :,;i do clad sit mid iii tu vreuii unelti In vic$it?
5i Alackliri spuse:
Curn cle p.4i tu, 0, nialeA, sit spui cit nu mm am
nici un unchi on vreo rudit In viatit, de vremce cc umul
despre care e vorba este tratele rposatului taic’ui-meu?

$ist-ti
dovada-spun
i cit rn-acam
sIrius Ia pisliteptultrenha!
situ, iji ni-a sitrutat plingind, t5i rn-a Insitrcinat sit via sit-1J ac!ue vostea tft
Tar mama lui Aladdin spList’
Pitt, copile Ui 1)IOU, j.tiiin i ou eli iii avut. -Un unebi,
ci slat ani multi do cind aceln—i mont. fi nu itiu Ca do
atunel 511 maE Fl avut vreodatil alt mo!
i so ultit cu nhte ochi p11W do nedurnenire Ia tiul
ei Aladdin, care se 0 apucasé de aLtele. ($1, In ziua aceca,
fernela au-i ma! pomeni nirnic in privinta aceasta. Tar
Aladdin, Ia nlndu-l, flu-i mat pomeni nici el nirnic despro
darul maghrebinulul.
Or, a doua 21 dimineatA, de Ia ccl dm111 oeas, Aladdin
plec$I de acasui; tar maghrebinul, care so çJ atla in citutarca
lul, II Intiln.L tot pe locurile pe unde it intilniso

In ajun, gala d so apuce do zgoande, dupit nitravul pe care il avea, cu derbedeii de seama Ia]. E$ maghroblnu.L
so duse repede Ia el, I luit de minit, IL stninse Ia Inirna so 0 ft sarut cu drag. Pe annA scoase dot dinari de hi
chirnir $ i-i dote, spunindu-1:
— Du-te Ia malcit-ta, dIN dinanil acqtia dot 0 spa
ne-I: ,,Mosu-meu are de glad sit vinit disearit sil milnince
cit aOl; drept care Iti trirnite banil ace$la, ca sit po’l
all tie gtite$i n!Øe bucate minunateP’ Pc urmit adAugit,
pteclndu-se In urecthea tat Aladdin:
 — i—flCUfl1L1, ya Aiaddin, iriai aratá—nii o ditt dru
l casa ta
i i\laddin IW3pUflSC
- Pc cpuI 1 PC ochil mei, 0, lfl0U1C Ed mcu
() luti Inainte, i Ii. aràtà drurnul luspre casa br.
5i nwghrcbinul se c1espari de ci i plect in calea lui.
Cmnd ijovestea ajunse aci, $eherezada vzu zorli mijind i,
LtoaSu, Iicu,

Ci Intr-a ape sute treizeci i treia noapte

Urruui:

k5i Aladdin intri In casá, povesti totul marnei Iui i

!i dete cci doi dinari, spunindu-i:
— Mosul mcii are s vinà disearä sä mànInee cu noi!
Atunci, mama lui Aladdin, c1ac vázu cei doi clinari,
ii zise .,Poate cà nu i—oi ti pe toii fratii rposatului !
Si so scuii i piecà in mare grabä Ia suk, do undo curn
pu’ã tirguielile cele de trebuintä pentnu 0 inasä ca lumea,
si se Intoarse ca sà se apuce pe cIat de g.tit bucatele.
Ci, intrucit sáraca do ea nu avea nici un :fel de lucruri
ile bucitLirie, so duse s Imprurnute de pe Ia vecine cele
ce-i trebuiau, ba cratiW, ba farfurii, ba váslrie. 5i bit—
catIri toat ziua, i, pe seart, ii spuso mi Aladdin
— Fiul meu, iacätã ct masa este gata, jar mou—
poate Ca nu tio drumul la casa noastra, Aa cà birie ai
face sa te duci Inaintea lui, on sà—1 atepi In drum
$i Aladdin räspunse
— Ascult si ma supun
$i, pe cind se pregátea sa piece, bätu eine?a Ia U.
51 ci dete ruga sà deschidà. Or, era maghrebinul. 5i era
InsoUt de un hamal care aducea pe cap o povarà de
fructe, de dulciuri i de bãuturi. i Aladdin ii pofti Inä
uritru pe amIricloi. Si harnalul, dupä cc Ii làsä jos po—
vara in cast, Ii irirni plata i plecii in treaba lui. Tar
ALiddin 11 duse pe maghrebin in odaia in care se afla
maieä-sa. Tar maghrebinul, cu un glas tare tulburat, se
)CflCfli i spuse
Pacea fie Cu tine, o,nevastà a frateiui rneu
i mama lui Aladdin ii ráspunse la salamalek. Atunci
maghrebinui Incepu sà plInga in tàcere. Pc urmá, Intrebä
— Care-i locul wide avea de obicei rposatuT sä stea?
Si mama lui Aladdin ii aräta locul acela; i pe data
nahrebinul se arunci Ia pImInt i se porni sá siirute
lO(LiI Si sa ofteze, cu Inerirni In ochi, i si spunà
Of, cc no.roe mai am i cu ! Of, ticaloasa inca SOarta
dc—a te ii pierdut, o, fratele meu, o, lurninit a ochi
.ki nici
$i-atita plinse i se váiciri aa rnai departe, i en Un
chip atIta de mohorit i cu atitea zguduiri in läunirurile
lu, cI fu mai-mai s-i piardä simtirea, jar mama iui
Aladdin flu se mai Indoi o clipá cä n-ar fi chiar fratele
rãposatului ci sol. $i femeia veni lIngä el, ii ridic de
jos i ii zise
-— 0, frate al soului meu, al sà te omori fträ de nici
uii rost cu atitea plirsete ! Uf ceea ce—i scris trebuie
sä se unpimeasca
i Ii allnii mal departe cu vorbe bunc, pIn cc 11 In
d ip1ecä sä ben oIeaei dc api, Ca S Sc liniteascä, i sá
ada la masà, en si nulriince.
Or, dup cc mama lui Aladdin atcrnu rnasa, inaghrc
hinul Incepu sä stea de tainä Cu en. Si ii povesti Ce avea
ci de povestit, spunIndu-4
0, nevastà a frateluimeu, si nu-tJ pará lueru Clii—
dat cá inca flu ai avut prilejul si ma vezi i cii flu rn—at
cimoseut niciclecun-i pe vremea lui frate—meu, niposatuL
(c’t—s treizeci de ani, intr—adeviir, de (md am piir
1ocurie acestea i &fl plecat In lume, làsmndu—niI tara.
i de—atunci Incoace n-am conten.it sä tot drumresc prira
olaturile Indului, i ale Sindului, i sA vIntur tara am—
bilor, i prnmnturi1e altor neamuri. si—am fost i in Egipt,
i am locuit In Masr, cetatea cea märeatà, care-i n’iinunea
iumii! i, dupà ce am ezut acolo o lungä bucatà
de vrerne, rn-am dus In tarn din inima Maghrcbu]ui, undo,
intr-un sfIrit, rn—am aezat vrerne de douizeci (10 ariI.
i, dupá asta, o, nevastã a :fratelui meu, pe cind edearn
mntr—o 21 (a toate zilele in casa mea, Incepul si ma gin
desc la tarn men de batin1 i in fratele nicu. i so
boboti in mine dorul sa—mi vàd ruda de sInge, i Incepui
sa plIng i sä ma viicmresc do ederea mea In arä stra—
ini. •$i, la urrnä, pãrerile do ràu din pricina plecarli i
a departarii mdc de fãptura care Imi era scumpá se
f1curã atIta dc amarnice melt ma hotärIi sa pornesc la
drum Inspre locurile care au väzut ivirea capuiui meu
do nou-náscut. i rn-mi cugetat In sufletul rneu :
omule! cIti ani s-au sours din ziua cind ti-ni lasat ora—
f$uI i tarn i casa i singurul irate pe care ii ai pe lume?
Ric1ic1-te, dari, i du-te sl-l mai vezi o data, pInà a nu
muri ! Cici erne cunoate, oare, lovIturile soartei, nãpraz—
nele zilelor, i rastur.riarile vrerniior? ,i n—ar Ti, oare,
blesternul biestemuui sä mon inainte de a—ti ii bucurat
ochii cu chipul frat.elui, mai ales acuma cind Allah (prea—
rnànit Tie ci!) ti-a dàruit bogàie i cInd poat.e Ca fratele
tau c tot In stare de saracie amarnicã? Nu uita, dar, Ca,
dacä pleci, ai sä fad douà fapte minunate: ai sà-ti mai
vezi o data fratele, i ai sà-l ajut,i !“ Or, eu, in gIndurile
acestea, o, femeie a fratelui rneu, ma i ridicai •pe clipá
i. ma gtii de plecare. i, dupã cc rostii rugàciunea cea
de vinerea i fatihauci din Corn Incàleeai pe cal i por—
nil Inspre tara mea. i, dupa multe primejdii i dupä
ostenel.ile ode lungi ale drurnului, ajunsci, Intr.-un sfIrit,
cu ajutorul lui Allah (prearnärit i preasiàvit Lie ci. !), in
J3.
pac la celatea mea, a(eLIsta dc—aid. $1 rail apucal au—
naidecIt sil hat. ulit,ele Si inahalaicle, (autind casa Irate!
u i incu i f I lab ingildui s dau In fel ni acesta peste
aC(st (tpi I it Sfl SC jO(-C CU SetH I Ui. CU, po Allah
(-CI atutputeii Ic ! o, femeic a fralel u i nci a u mal ce—i
ini si sintii inina topilI(la—se (le tulhtnu(’ dü
ai liii, i In Lruc-It sinc1e (healna smgele, nu 1)10--
-ai s \aid in ci pe flul Irate] u InCU. i, o( at.i il(i.
inn i uilU (SiCfl.O11lC 5i Ingiiidurarilc, cIe—rn venen S
Zl)& (IC 1.)ucurle.

(‘mci povestea ajunse l(1. SC’iW’EZud vtzu zucil iniiind

t55I, tarn.

Ci mnl;’-a sapte sute treizeci i palm nocipte

.01, Of ! do ce—o Li trebuit sä si aflu indaiä din gura

(opilulul acesta Ca frateie mcu räposase Intru niila 1W
Allah peaina1tui ? Of, ce näpraznicá tire, care era rnai—
mai sä rail facà sà cad lat de arnar si do durere ! Ci,
o, nevasta a fiatelui meLt, pesemne cil 1—o ri povestit
copilul cam a izbutit cu Infiltiiarea i cu asernilnarea liii
cit c-el rilposat s in Wine o[cacä, filCIndu—mil sä—mi am
tesc astfe[ zicàtoarca cure spune ,,Oinul cure lasil un
urina flu motiie’.
Asa vorbi maghrebinul. $i bilgil do seamil cà mania liii
Aladdin, Ia ainiritirile acelea pomenite despre sotul ci,
plIngea cu amar. Si, ca s—O faca sa—a uite jalea, si
Sil—I sehimbe gIndurile cole negro. Sc iritoarse inspre
Aladdin i, Ca si lcge Vol-l)a, Ii intreba
 — Alacicline, eopiiu meu, cc ineserie ai invàlat si c
rnunca faci, ca sä—i ‘vii in aJu(or maicii tub, Siimanu
aceasta, i ca sa va Une.i zibele amiricloi ?
CInd auzi asta, Aladdin, cuprins do rusine, Intlia oarä
in viata Ni, lasa capu—n jos, priiind pimIatu1. i, cum
nu scotea o vorbä, räspunse maicil—sa in locul mi
-— “e meserie, o, frate al so.ului meu, ce meserie sä
niba Aladdin ? i cLim aa ? Pc Allah, nu tie nirnie, ni—
mb ! 0, un copib mai. Indaratnic ca bista n—am rnai väzut
in viaIa mea ! r1(Y1A ziua bate a1a drumurile Cu copili
din mahala, nite haimanale, n i te derbeclei, niste ticalosi
a i el ! i asta in Joe sä se ia dupá pilda copiiior de
treaba care stau In pribvälie cu pärinii br ! Of, ca i
[;aieä-säu n-a murit, o, cc cäine amarnice! decIt tot din
pricina lui! 5i-apoi acurna i eu am ajuns la mare amar
cu sänàtatea! 5i-aproape Ca flCi nu mai pot sa -vãd deloc
cu ochu mci uscati de lacrimi i de veghi, tot muncind
firä de contenire i tot cheltuindu-mi zilele si noptile sá
tore la bumbac ca sa dobindesc Cu ce sa curnpár douá
turt.e do mci, taman atit cit sä flu muriin amIndoj.
$i-asta-i starea mea! 5i ma juruiesc 1,ie, pe viata ta, o,
Irate al solului rneu, ca nu se Intoarce acasa decit Ia
ecasurile mesci ! 5i pe urmbI gata ! melt, de cite on, cind
flia tot lasa aa, cu, mama lui, nu rn—am gindit sa mncui
usa easei si sä nu i—o rnai desehid, ca sa-l sibese sa piece
s—si caute vuco munca din care sä träiascbi ! 5i pe urmil
flu am tariLl s—o fac, cà inima dc manbi—i iertatoare
miloasä ! Ci anii tree, i eu am ajuns o femeie tare bl—
tnInil, o, Irate al sotului rneu ! Si umerii mel nu mai in—
dura ostenelile ca odin’ioara ! $i—acuma degelele mole
dc—tibia rnai izbutesc sá rasueeasca fusul. $i nu tiu cit
() Sa l’flai pot sa due 0 truda Ca asta, i cIt in—or ma
tine zilele, parasita curn sint cia hub meu, Aladdin ista
do CoiCfl, do dmaintea ta, o, Irate al sot,ului meu
Si. so puse pe suspinat.
 Atunci, maghrebinul se Intoarse Inspre Aladdin Si
Ii zise
— A, o, fiu al fratelui meu, Cu adevrat cá flu tiarn
toate astea despre tine! Dc cc umbli pe cárarea aceasta
a hairnanalicului? Ce ocarà pe tine, o, Aladdin ! Asta
ii u-i nicidecurn potrivit pentru oamenii ca tine ! Eti dä
ruit cu deteptáciune, copilul rneu, i eti fiu dintr—un
neam de oarneni de treahä! Nu ti-e iie rusine s-o lasi
aa pe biata maicà-ta, ferneie bätrIná, sä se IngrijeascL
de mincarea ta, citä vreme eti bárbat la anii cInd s—ti
fac.i o meserie care sá vä ajute pe amIndoi sá va inei
zilele ?.. i-apoi, 0, copile al meu, in uite! slavä lui Allah,
Intru nimica flu este mai uinbelugat oraul nostru decit
in meteri de in care sà inveii o meserie! Nu ai, nsadar,
decIt s—1i alegi singur meseria care—t,i place ccl m
mult, i mu asupra—mi st ic dau Ia en ! i, In felul acesta,
dud ai sà fil mare, fiul meu, ai sà :fii stipIn pe o meserie
care sà te icreascä de loviturile soartei ! Asa Ca
zi—i ! Tar daci mcteuguI ràposatului taic—tau, truda C
acu, nu e pe gustul täu, cautã aitceva, i spune-mi ! mr
cii am sà te ajut Cu tot ce—mi st in putinà, 0, copi-.
lul meu
Ci Aladdin, in be sà ràspundá, sta mai departe cu
capu-n jos i piistra táeerea, ca sä arate astfel c’a nu
‘roia nici o aitã meserie decIt meseria de haimana. $i
enaghrebinui ii pri.cepu sila fatà de rneteuguriIe de minL
si Incercä sä-l in aitminteri. Si zise dar
0, fiu al fratelui meu, stäruintu men si nu to supore.
nic:i sà nu te ciceijeascá ! Lasii—inii numai si ac1au,
cá, do nu te ispitese ieteuguriIe, eu, dacã fircste 1J—ar
piacea sä ajungi un oin de treab, sint gata sa—1,i (iCSChid
o priválie .frumoasä de neguàtor do mitisuri, In sukut
ccl i-nare ! 5i am sa—i Irnpodobesc praval in cu stofele cole
rnai scumpe i (‘U atlazurile de eel inai ales Sol. Si, In
fehil acest.a, ni si—Ii. faci egàturi temeinice cii lumen iie—
guti orilor (Ci man ! $1 al s capet,i (leprmderea dc—a
vinde i dc-a cumpãra, de-a lua i dea cia. Jar fauna
ta are s fie minunatä in Ora. i ai sà cthstesti in felul
acesta amintirea rposatului tàu pärinte Ce zici, o, Aladdin,
fiul meu ?
Dupi cc ascult vorbele acestea ale moului san si
intelese c avea sà ajungã un mare neguätor in suk, un
om de vazü, imbrácat in haine frumoase, Cu U turban
do mãtasc I cu brIu stràlucit de felurite culori, Aladdin
fu peste poate do hucuros. 51 so uitä Ia maghrebin zIrnbind
i plecInduii capu-ntr-o parte, ceea Ce, pe llmba
mi, insemna .Iimpede : ,,Primesc...”

Clad povetea ajunse aid, $eherezacla V5ZU zorii raijind i,

1 oasi, tLcu..

Ci intr-a apte side treizeci i cincea noapte

Urrni:

51 maghrebinul pLicepu In feiui acesta cLt vorhele lul

fuseser pe pine, i ii zise lui Aladdin:
Dc vreine cc chiar vrei s ajungi un om de vazil,
un neguätor Intr-o prävlie, stràc1uiete—te dc ad mainto
sà te ar.i vrednic de starea cea noui. 5i, de-acunainte,
o, flu al fratelui meu, fii om ! Jar en, inline, de-o
vrea Allah, am s te ian Ia suk i am sil mncep cu a•-t,i
cunpära o mantie nouá i frumoas, aa curn poarti negustorit
cci bogat,i, i toate cIte mai core neguittoria. Si,
dupt asta, avem sä càutm impreun o prvLilie fru
moasä, ca sa te aezi in ea I
$i—aa I lar man-ia mi Aladdin, care asculta aceste
indemnuri i vedea aceastä rntrinimie, 11 binecuvlnta pe
AHab eel atit de bine :fici1tor, care ii tritnitea 1ntr•—un

17
chip atIta do pu,in nadajduit 0 ruda care o izbivea din
Sati(1e i 11 Ufl0fl PC (aba (Ca dicapla fiul ci Ala—
ddin. Si aduse bucatebe la musä cu o ininii atuia do
tiS0iLit (10 parca ar ii lull nOn t Cu douäzcci do an i. Si
miflelult i baura, tfliflUifl(l inul depanl.c despre aco1aa
luciu, (arc ii mnvIlvora atIta pe to.i ! 5i mnghrcbinu]
incepu s.l—I diisei1eascLi pe Aladdin despre viata i despie
felti] (10 a so puita a! ncgustorilor, i a—I stirni cit mal
mull; In starca lui con proaspata. Pc urmi, intrucit viizu
en noaptea se i scursese pe jurnàtate, so ridicil i ii
luã rämas—bun do Ja mama Jul Aladdin si 11 sàrut1 pe
Aladdin. 51 plecà, dupà cc le fãgLidui cä are sii vini iarci
a doUa Zi. 5i, In noaptea aeeea, Aladdm, in bucuria lui,
nu putu sii Inchidi un odhi i nu :iäeu •altccva dec11; sá
so giiidcasca In inl,a CCU (beSIatUk)are care ii atepta.
Or, a dana zi, In (CI dintli ceas, so auziii nite bitii
In u’ii. 5i mama ui Aladdin so duse chiar en sii deschidi,
Si vazu ca era cu idevaiat fratcie sotului ci, mnghrebinul,
care iii linen Mgüduiala din ajun. Ci nu vroi sà intro
a leicum in casa, in pofida staruinl,elor mamei liii Ala—
ddin, PC motiv si acela nu era un eons do venit In mu—
safiilIc i nu ceru decIt sà—1 ia pe Aladdin cu ci Ia suk.
5i Aladdin, de mult sculat i Irnbräcat, alergil Ia iul,ealii
lt mosu—sau i II unii buná—dimineata si ii s.ruti min
Jar maghrehinul ii iui de mina i pleca Ia suk cu el 5i
iit.ia cu ci in pniivñlia ncgut,atorului. eel mal inane i cerU
a mantle, care sti fie ecu mai :fiumoasii i ecu mai bogatfl
(lintre inantii, PC potiiva lui Aladdin. 5i negustorul ii
dote s vada nini nuilte, care eiau uncle mai frumoaso Ca
allele. $i maghrebinul ii spuse lui Aladdin
— J\Iegc—o chiar tu, fiul meu, pe accea care iii plac
5i Aladdin, IncIntat pInii peste paulo do dárnicia
]ui unehiu—sau, alese nan fãeu1I numaj din niitas dun—
iata si stralucitoare. Sj is alese un turban fäcut din
muselina (be mtasi, hnpodobit cu fir do aur subi,ire,
1.111 biIU de (1511111’, xl flitc cizme (Ic P11e r()SIC—CIJ’1Y1jZ1U.
Si maghrehinul pl&ti totul ncgustoi’uui, i ii dete tIrgu-.
c1i1e mi Aladdin, spuimnc1u—i
AcLinla sI !ueigein Ia Illinam. cad, piwi a le
iiihiica in hatnele cele noi, Sc cade sL fil cuial
ii (IUSC Ia hammam. xi iiitri en Cl ii!tr—a sa
aleasi, xi 11 scä1di cc chi;n mu nile 1w ; sI xc scaida s
ci tot nsa. Pe urn1i, poPu flCi sa I I SC ad ucà riic ni oaieie
(O dUl)it scald si ni1n(kn bacia (11 (leslaarc’ i se sini—
ih’i I itituni1i. $i—aiuiici J\la(klin S( Imiiüch I!i innti
aC(’n Ilnica (C )11flIHSC (U1iiia Si sti’luctoare, Ix
piNC C (ii tLll’ball 1! 1 (ci in nms, xc Iricinse peste iflij—
IOC CU 1)11 ci de La iIi(Ii1 si so inci1Ià Cu eizmele ue itmizea.
5i SC men, in Iciul acesta, fiuinos ca tuna, i sernana en
wi fecior de rege on de sultan. Si, pInä peste poate de
iil(:ifltnt Ca xc ‘veclea preschirnbat wa, Se mndreptä mnspre
nicnu siu i Ii sãrutä nilna i ii rnull,umi Indelurig
pnti’u di,inicia lui. 51 inaghrebinul ii sàrutä i ii zise
—— r[OitC astea nu sInt decIt Inceputul
$1 iei cu ci de Ia hammam, i Ii duse pe la sukurile
(etc mai umblate, i ii arátã pràvliile riegustorilor cci
nuui. $i ii lisi sä xc minuneze de stofele cele mai
scumpe i do liicrunjle (IC pret,, mnvatmdu—l euro se nunic
te fieeaie ILICIU in parte Ii Ii SpUnea
—— Se cade, IntrucIt ni sä fii i tu negustor, st
iunflnuntelc iinzari1ori ale CL1rnpiririior
Pc urin1, II duse si vadà clädiriie cele de searnà ale

(Ct1i. Ii moseheele de frunte, i hanurilc In care po i oseau caravan dc. 5i meheic preumblarea ducmnd u—I
sii l iivadàlnfà1iä
saraiul sultanulnegustonilor
ui. i ra(lifli e care Ii mnconjucunoscuti
rau. Si, in urma, i dusecula hanul ccl mar e
ci, spunIndu—Ie
, I a car e t r à sese ci ,
Este Jiul frateiui mcii
$i Ii pofti pe toi Ia no ospa PC care 11 (lete in cm—
stea lui Aladdin, i Ii desfätii en hucatele cele miii alese,
CZU Cu ci Ii cu Aladdin pirdi seam.
 Atunci, Sc ri(liC i i1 iLIti rarnas—bun de In niosafirii
Iui, spunindu-le Cu p1eaci sä-1 clucã Indarut acasä pe
Aladdin. Si chiar cii nu voi sii-l lase pe Aladdin sä se
mntoarcii singur acas, ci 11 Itii de minä i se duse cu ci
pinu aeasii in rnaicii—sa. $i mama iui Aladdin, cind II
VÜZU pe liul ci imbricat atIta de fainic, era rnai sii-i
zboare minijic de bucurie, bmta de ea $i SC porni sä-i
nwltuincasca iui cunmatu—siiu i sä—l bmecuvIntez
spunIn(lu—J
0, irate al sotului meu, n-am sà ajung veodat,
miiear de 1,i-a mul.umi toati viata mea sii-i Intore
atita facere de bine
.5i maghrebinul rispunse
0, femeie a fratelui mcu, Intr—ade’viir nu am de
cc mii mindri cii rn—am purtat aa, cu adevarat nu am
de cc inii mindri, mntiucit Aladdin este fiul mcu, i este
datoria men Sn—i SlUese de tatii in locul raposatului
Nu—ti mai face aadar nici o grijii in privint,.a lui i
iii fericitii
$i mama lui Aladdin spuse, ridicInd mIiriile maspre cer
— Ma rog lui Allah, Intru slava sfin.ilor celor de
demult i a celor de mai incoace, sii te ie i sii te apere,
o, frate al sotului meu, i sii-ti alungeascii zilele pentru
noi, en sii flu aripa care sii-I ocroteascii pururea In umbra
ci pc copilul acesta fin de tati ! $i fii mncredinlat cii
ci, Ia rIndu-i, are si fic pururca supus Ta poruncile tale
u flu are sa mci (ICCIt cc ai si-i Invei tu
51 rnaghrebinul spuse:
0, feineie a fratelui meu, Aladdin s-a ficut om
euminte, intrucIt este Un bunt minunat, fecior de oameni
tie treabi. 5i am toata niidejclea ci are si fie urmas
vrednic al pirintelu.i siu i cii are sii—i Insenineze ochii
Pc urmi, adilugi:
— Sii mii ierti, o, ferneic a fratelui meu, cii flu pot
mIme, virieri, si—i deschid pniviuia figiduiti ; cici tii
cii vinerea sukurile sInt in.chise i cii flu se pot Incheia
negu1ãtorii. flu poimline, sIrnbàtL treaba. are sã fie fãcutá,
de-o vrea Allah! Ci mIme tot m sä yin sä-1 iau pe
Aladdin, ca sà-i dau nvãtturá mai departe, i sá-1
due sä cunoascä locurile de seamä din ora i gràdinile
care se aflä afarä din ora, pe unde se due negustorii
cci bogai sä se preumble, pentru ca In felul acesta sá
se poatà deprinde i ci cu vederea bogäiilor i a lumii
burie. Càci pinä astzi el flu a umbiat decIt Cu COpili, i
so cuvine sá cunoascá intr-un sfIrit i bàrbati, jar
acestia sit—i cunoascit d ei!
5i Ii luit ritmas—bun de la mama lul Aladdin, ii sá
i utit pe Aladdin i ieL
CInd povestea ajunse aid, $eherezada vzu zoril mijind
sioai, Licu.

Ci Intr-a apte sute treizeci i asea noapte

Urmfl

$i Aladdin visit cI .inu noaptea Ia toate lucrurite

frurnoase pe care le vitzuse i la bucurule pe care le
tritise; i era incredintat cit alte desfittitri Ii ateptau pc-a
doua zi melt, do cu zori, se sculit, fart a fi putut sit dea
geanit in geant, i se Imbritcit in hainele ceic frumoase.
i Ineepu sit se preumble In lung i-n lat, tot mncurcIndu—
i picioareie in mantia ecu lungit cu care nu era
dedat. Pc urmt, IntrucIt in nertbdarea iui gindea cit maghrebinul
prea zitbovea sa vint, 1@l sa-.l atepte in
[ata porii, i, Intr—un sfirit, 11 VtZU .ivindu—se. 5i aler
lu calea lui ca tin arrnitsar tIntr, i ii strutii inIna. Si
niaghreh.inui Ii sitrutit i Ii alintit indelung, i ii spuse
sil se duct Ia maicit—sa sit-i den de tic en 11 ia cu ci.
Pc urnii, 11 ]ui do niInti Si plecara Impreuni. Si iner—
sert aminthli tñifasuind cspre utia i aim ; sI trccurt
(liIlC(ih) (10 ((11,ui, P 1.111(10 Aiu(ldin lU mai fu—
sese nicio(lata. i in (aba lt)1. ineepura sa so arnie oiia—
ode cole iruinoase xi sarniutile (CIC marel,e, impreirnu Ito
(IC qradiIli ; i Alwldin so it Ia ole milluflindu—se i
i so prea en liccure ese mai :Crumos deelt eel de mai
Inainte. 51 aa so ulundara tare afund in cinipuri, upro—
Mindu—se pus cu pus do linta pe care si—o hotarise m
ghrebiiwl. Ci, in o vrcine, Aladdin incepu S1 obOSCL1SC1.
ii Ii spuse rnaghrebmului
— 0; unchiule Ui thOU, mal aVem do umblat ? lacata
CU UlIl trecut do mult gia(ii.nibe, i ml so mat afiä in fata
nonstra deelt muntele ! Or, tare—s ostonit, u w vrea s1
initninc oleaca
11i nuu.hl’e1)inul SCOUSC do Ia br]U 0 legatura in CUrd?
avea nite OiUJ1C Si rJiS{.e tuite, i ii zi.sc liii Aladdin
— lacala, o, jul irteu, peniru foamea i pentru selea
in. Ci trebuje si miii inergem o buclil,icä de drum, en Sn
ajungem mtr—un be minunat pe care vreau sä 1i—i fil
si care nu-i are scarnn pe lume! Adunà-t,i aadar putonic
i ft—1i curuj, Aladdin, acuma cInd esti mi barbat I
5i Ii Irnbirbätà mai departe, tot dindu—i sfaturi eurn
s1 se poarte Ije vutor i îndeinnIndu—1 sä so dezhare do
hindiaIitia1a CU copiii, CU Sit SO apropie mfli degrabä do
oumeni i mnl1elepti i CUflil ii Ii. 5i SO prieepu sà—I invaluiitsca
in nsa chip, litcit izbuti sa ajun,ga CU ci In poalele mun—
telu.i, in fundul UflOJ Viii gonie, undo nu SC aim niiiiic
Ita (belt flufl)a] sufletul lul Allah I
Or, chini en acolo era capatul calatorici rnaghrebi—
nului ! $1 iniunie spre a ajunge in Valea aceoa plocase
el (1111 fiindtil Pvlaghtcbului i yen ise in maiuiile Chinei
So intourse, asa(lar, inspre Aladdin eel sloit do estenoalit
i ii P° zimbind
Am ajuns in t,el, Aladdin, fiul men
 i czu os pe 0 stIncil, i ii p0111 i pe Aladdin sã
xadi lingl (1, S 11 inconjui’a (‘1.1 1)1ne1C tare duios, i
Ii spuSo
Odi hnesie—4c oieau, I\lndd n. hi rucit an si po
1 Lr—un sfirsil set—Li mat CeC cn 0(101 OililiCllil(i1’ n-
flH vaZiit cioantn. A—i Aladdin, in ai so vuz umw
dnrit, chiar aici, 0 groctina nial rumocisa ceciL toate
çradi nile do pe pan1i ii. $i i iumai do pi cc ai so Ic ininu—
nczi do ml nun i Ic ;icesei i0(l1fl I, ci avea teinei sli—mi
niul ton esl si ni so liii j ostei! Ic drun iu I iii’ si ai sá bloc —
(1 iilczi zina 1 iii(1 10—01 10111111 Intiin oaril.
)i l 1050 SO SO OflhIUieaSCit 0 (iJIDO, CU ochii man de
001110 la gindnl 00—11 vedea 0 gradina inti—Un bc und
o erau (tech stInci iisturnate i spinirii. Pc urmã, ma—
1j zul ii spuse
— H.idici—te, acuma, Aladdin, i siringe de print
iuliirisurile astea vreascurile si surcelele mal uscate pe
(are ai sa le gaseti, i lIdli—IC la ]YiIflC ! 5i ai si vezi
otunci pntvelitea cea färii de platá Ia care te-arn poftit.
5i Aladdin so ridic. i plecã degrabã sIt strIngIt do
printre I.ufiuri i mItrItcini o multime do surcele i do
vreascuri, i Ic acliisc maghrebinului, care Ii spuse
— .Asta—i tot ce—mi trel)uie. Acorn dIt—te ind
tieci de Stai in spatele meu
Si Aladdin II ascultà pe mosu—snu, si tiecu do so aczIt
Jo oarccare depItrtare in spatele lul
Atunci, maghrebinul trase diii ehimir un amnar pe
caie 11 ciocrii 1 apririse focul in grItmada de crengi ii de
vreascuri uscate, care so invoihurorIt pirirnd. $1 IndatIt
scoase diii buzunar o cutie de baga, o desehise si luIt diii
ca o piscilturIt dc tlirnIie, pe care o aruncIt hi vIlvoarea
bocului. 51 so riclicIt un fum tare gros, PC care incepu
sIt—i vinture mncolo i incoace Intro mImi, mormiiind
o iste vrajt Intr—o limbIt Cu totul necunoscuta de Alad
(bin. 5i, tot atunci, bocul se cutremurIt, mr stIncile so mis—
carIt cliii temebiile br, i pItinIntul so intredcschise pe o
iiiime tie vreo zece col,. i, In afundul afundulul acelei
(rapatur], se ivi o lespecle de rnarrnurä pusä de-a latul,
mare de cmci coi, avind in mijioc Ufl i)eiciug dc bronz.
CIrici vizu au, Aladdin scoase un t,ipàt i, luInduii
poalele rnantiei in dini, deto dosul .i o rupse la fugá,
aruncIndu—i picioarele in vIn.t. Ci rnaghrcbinul, dintr—
siriturä, ii i aunse i ii Iiihàlà. i se uitä la ci cu nite
OCIIi infrico1itori, ii zgflçui inIndu—1 d.c ureche, ridicà
mIna i ii altoi o paJmi atIta de grea incit era rnai—mai
sä-i. rupà din1ii din gurä, näucindu-i en totul pe Aladdin,
care se Msi pe prag, moale.
Or, maghrebinui flu se puriase en ci in feiui acela
decit en sä-l Infricoeze o data pentru totdeauna, f apt
do mare t.rebunit,.a pentru lucrarea lui i dat fund c,
Fri do ci, n-ar ii putut st incerce a sLvIri treaba care
ii adusese acolo. Inc-it, dacä 11. väzu curn zace niiucit pe
jos, ii ridica i ii spuse Cu un gias pe care se sili a—i
face duke:
— Aflà, Aladdine, ci daci rn-an-i purtat cu tine In
felu] acesta, am fàcut:o ca sä te inv sä fii om! Caci
sint unchiul täu, Iratele pàrinteiui ttiu, i Irni datorezi
aseultare 1
Pc urrnà, adàugá cu Ufi glas dulce de tot:
Hai, Aladdine, asculta colea ceea cc am sü-i spun,
i sà flu pierzi 0 vorbä! Cáci, Ia urmà, ai sà dobindesti

man foloase, i ai sä uit,i degrabà necazurile cole grele care te .ateaptä!

Si ii sàrutà si, de-aci Inainte potoiindu-1 i stipinin—
.du-1 Intru totul, ii spuse
-— Ai väzut adineaori, copile al men, curn s—a desch
pàrnintul Ia puterca afurnáturiior i a vràjilor pe care
I:c-am rostit! Or, se cade sà tii cà n-am facut aa deelt
spre bine]e tàu; càci dedesubtul lespedei acelea de marmura,
pe care o vezi in fundul cràpäturii, cu un belciug
1e hronz, se aflä o coinoarà care—i scrisa i rncnità e
riumele tàu, i care flu poate sà fie descuiatä decit sub

24
privirea ta! i comoara aceea, care ii este hArázit,
are s1 te facä mai bogat decIt toi rcgii! i, ca sà4i
lovedesc pe deplin ci acea comoarä It,i este menitä, anume
tie i flu altula, aflà cä nu este Cu putina deelt numai tu
pe lume sä atingi lespedea de marrnurLi i s-o ridici;
cäci pmn. i cu, in ciuda puterii mdc, care-i destul de
mare, tot n-as putea sä due inina Ia belciugul de bronz,
i nici s ridic lespedea, de—a Ii i do o nile do on mai
puternic i mai vo.inic decIt slat. 5i, odatà placa ridicat,
QU mi--ar II Ingiduit nici barenu sii intru in taini1a Co.—
inorii sau sü cobor macar o treapti ! 5i, de—accea, flu ai
ciccit sä incIep1ineti Intocmai cole ce am si—ti Spun I
$i-a5a, ai sä f ii stäpin PC comoara pe care avem 5-0
ImpirIim, dupt toatä dreptatea, In doua pri la fel, una
pentru tine i una pentru mine!
La vorbele acestea ale maglirebinuluL..

CInd povestea ajunse aid, $eherezacla vzu zorii mijind i,

st1oas, tilcu.

Ci mntr-a sapte sute treizeci i saptea noa pie

Urnni:

La aceste vorbe ale maghrehinului, Aladdin, sàrmanui

do ci, uitä i de ostenealri, i do scatoalca agonisità, i
rispunse
0, unchiule, al rneu, poruncote-rni once vrei, iar
eu am sä mi supun!
Si maghrehinul 11 lui In brat,e i ii sirutã de niai
niulte on pe obraji i ii spuse:
0, Aladdine, tu Imi eti ca un flu al meu, ba si
mai scump! cici 12U mai am pc pmmnt alto rude afar
25
dc tine ; xi flUmal tu ai sã fii inoLenitorui i ui’niasul
Incu, , (Op Ic aT mcu I, Intr—u ii sflii 1:, pCn tm tine,
Ia tli1flfl—111’OL@I, lOU 11’U(ICSC CU 10 (lipa (IC—Hewn, i pent
l.111C HIH VClllt de--atita de depatte. ) daca i.e—mn bLUf—
t.IliUit (i(U(1 pil(e})l H(Lifla ca an1 1H(Ut—o rn_irnai ca s
te In)w-m-( Sa 110 (fliC (1] IUVH SH—l,.i lwi ursit.a (ca mi flu—tott
sEt to utep1.e ciegeabu. Ia uite, aadar, cc ai de
iicul. i)iiiii—unlii, Lneepe U coboi’î Cu mine in iuntu1
(IU pal ULI 1, i HCOJ (1 HPUCU be] ClUgUT (1? i )TJ si rid ici
lespodea do marmur
ciupa cc vorb III :leiuI acesta, siii ci (CI di t.ii In
ciipatura xi ii Iiitinse alma lui Aladdin, (a si—1 jtitO sä
nonoare. Si Aladd; fl, Odata (01)0111, ii sl)1.ls(..
Da (fill) .0 51 Plc (‘U, 0, 11)051110 al nicil, (H si Lidi( (4
lespede tit dc grca, ciPi vrcme i u-—s docit. tin ixijelol ?
lVLicLr (ill(a Ut VICH S.1 lOU tljtit,i, 1—aS 5111 huc’i..iios
Magh ((1)10 iii iaSl)U nse
A, nu ! a, nu ! i)aci, din nenorocire, as p1l1le mba
ca, no ai mat putca sit lad idmnic, ito’ numelë titu am
fl sters pe veci de pe inoarit. ! incearcit nurnai to i ai
sä vezi cuin ai sit dab la o partc’ lespedea, atita do lesne
de pai’cit ai ridica o panit do pasitre do pe os ! Nu vei
avon dccii sit rosteti, atunci cInd apuci belciugul, no—
muole tao Si flUiflOlO tatalui tan Si numele bunko] ui ffiii
Atunci, A]addin Se apecit i apucit bekiugul i tiase
do ci, ZCi1ld
Ju slot Aladdlill, liul (TOitorulul MuslaCa, :fiul
d1()itOtU]l..ti All
Si u rnme uur.m,a iidica .icspecloa do inannuri i o
(lete IndaUl dii—o parte. Si zari o groapit care cobota CU
douasprezece trepte do marmura lnspre 0 U5i1 CU dOLIa cawituri
do araina roie 5t CU nite zavoare marl. $1 maghre-hinul
ii spuse
—— Aladdine, fiul meU, cohoara acwna in groa
a(Casta. 51, clod ai sit ajungi dincolo de cea do a clouitspre—
zeeca treaptit, at Sit 111111 C usa do aranit, (are arc sit so
deschidñ siugurà dinahitea Ia. ni sä ajungi Sub o bo]tuI
1argi, iinpäritä in irei si1i, care dnu din una in i1ta.
Or. ai sä giset.i In sum dintit Patrl caZi man dc bi’onz
pline CU aur topit, ian in (Ca (IC a doua salá patru cazi
man de argint pline cu pulbere de aur, ian in ecu de
a trela sala patru eàzi man do nun Irne cu clinari (IC aur.
Ci tu S1 mergi mflail)tO, fara sa te opieti ! 51 sä—1,i ridici
cIt mal SUS martha t S—c) stningi bine Iii. jurul rnijlo—
u1ui, cu grijä en flu carecumva sli se atingi dc pcretii
clizilor : cäci, dc—ni avea nonorocu] sä atingi CU (legetele
oil macar sä vIntuni cu hainele de pe tine yreuna dintre
eizi, sau ceea cc se aflà In dc, ai li preschimhat pe data
hitr-o stanã de piatrà neagrä. Sä intri, darà, In sam
dmtn, i sä treci cit rnai jute In Cea de a doua, de unde,
fXra sä te opreti o clipitLi, sà intri in cea de a treia, unde
ni sä gaset.i o uà ferecata, asemenca cu ecu de in intrare,
care are s se deschidä nurnaideelt dinaintea ha.
5i sá intni pe ua aceea, i ai sã te a:fli deodatä ifit1—()
gradina falnicâ, plina de porni gIrbovili sub povara lOr
do rondo. Ci nici acolo sa flu careeumva sã te opreti
Sä siràbul,i grildina, mergind drept Inainte, i ai sä ajungi
Ia o seara cu nite stilpi i Cu treizcei do trepto, pe care
sI o urci en sã ajungi in o terasá. Or, cInd ai sä te afli
pe terasa aceea, Aladcline, in bine aminte ! ai sã vezi,
(blur inaintea ta, Ufl Id do linda lana (le tavan ; i in
fini.da aceea ai sä gaseti, pe 0 lavita de bionz, 0 iiirnpit,á
do aramli. $i lampa aceea are sà .fie apninsli. Or, in I:ine
aminte, Aladdine ! tu sa iei ]ampa aceca, s—o slingi, sa
vensi PC JOS ulciul din ea, i s-o ascunzi degnabã In sin
5i sil flu—U lie teamã cii ii—ai mundiiri cumva manhi
IntnucIt uleiul ace1a pe care ai sii—1 arunei mi este ulci
Ca t.oate uleiunile, cl—i un ulei care nu lasa nici un let
do urmii pe haine. 5i sii te Intorci apol In mine, c cuba
pe care Ic—ui dus ! $i, la mtoarcere, vei putca sii he
oprcti cdeaea in gnlidinli, dacà are sii-I,i piuca, i sil CU—
27
legi cite poarne vei vrea din grädina aceca. i, odatä
ajuns lingi mine, ai sà—mi dai lampa — Unta i rost
càlätoriei noastre, i temeiul bogä1ici i al faimei noastre
cle mIme, 0, copilul meu
Dupä Ce VOlbi 111 felul acesta, maghrebinul scoase un
mel pe care II avea PC deget, Ii puse po degetul ccl mare
al liii Aladdin, i spuse
Inelul acesta, fiule, are sà to scape din toate primejdiilc
i are sä to fereascà de once riu. Tntárete—ti,
dar, sufletul i umplc—ii pieptul de birbflie, càci flu mat
esti copil, ci orn Intreg ! 5i, cu ajutorul lui Allah, nu
are sà Li so inlimple decit bine ! mr noi, muitumità
Iiimpii, avern sä ajungem la bogái.ii i la vrednicii pe
t()ata
Pc urrnà, adáugi:
Nurnai Ca, inca o data, Aladdine, ia seamna binc
sa—li saii cit mai sus mantia i s-o stningi mercu po
IIngà tine ! do nu, eti pierdut, i odatä cu tine si
comoara

Pe urmá, Ii sárutä, batIndu-i usor de rnai rnulte on

CU palma pe obraji, i ii SlUSC
— Mergi Cu bine!
Atunci Aladdin, imbarhatat pInt peste poate, cobori
in 1 ugá treptele do marmurà i, ridicIndu—i mantia pinä
!este hriu, i tinind—o cit mat strIns in junul lui, trecu
pe poarta de aramà, care ii desehise singurá cele douä
CaflatUli in ivirca lui. Si lana a uita nici una dintre povet
c1e inaghrebinului, stiàbätu cu inane gnija sala clintIi,
sam dc—a doua, i sam do—a treia, ocolind cäzile ed
pline (‘U aur, ajunse dinaintea uii ceici din urma, trecu
dincolo, sträbätu gra(i.ifla, lana sá so opreascà deloc. urea
li’ptc1C scarii cu stilpi, se sui pe terasa, i morse drept
In linda cc se afla In.aintea lul.

Cmnd .povestea fliUflSd $eherezada vizu zorH mijinci si..

Sf jnas1 (‘.i
 Ci Intr-a apte sute treizeci i ‘noua noapte

Urm:

i VZU PC podina do bronz lampa aprins. Si Intinse

mina i o luä. i v1rsà pe jos uleiul din ea i, vãzind cil
pereii limpii se i uscará numaidecIt, o ascunse grabnic
in sin, firá a se teine cä i-ar päta mantia. $i coborI de
PC terasà, i ajunse iarii in gradinä.
Atunci, slobozit do grijile lui, se opri o clipitä pe
treapta din urmä a scàrii, ca sä priveascä grädina. i
Incepu sä se minuneze de pomii aceia plini de roade, pe
care nu avusese ràgaz si—i vadä la venirea lui acolo. i
väzu, Intr-adevár, Ca pomii din grãdina aceea so frIngeau
sub povara roadelor, care erau nemaipomenit de fru
moase, de man i do colorate. 5i väzu cü, aitminteni
decIt la pornii de prin livezi, fiecare ram din fiecare porn
avea poarne cle .culori felurite. Erau unele rarnuri care
aveau poarne athe, de o albeatà stràvezie curnu-i cietarul,
on de o albea1I tulbure cumu.-i camfora, on de
o aiheaà Intunecatä curnu-i ceara cea aIbü! 5i erau aItele
care aveau poame roii, de Un rou CUmU-S boabele
do granate, on do un rou curnui portocala cea sIngerie,
5i erau altele care aveau poame verzi, de un verde Inchis
i de un verde dulce; i altele care erau albastre si
vinete i galbene; i al.tele care aveau nite culori i
nite strifluciri färà do socotealá. 5i Aladdin, hietul de
ci, habar flu avea cà poarnele cole albe erau diamante,
margaritare, sidefuri i pietre de lunä: Ca poamele cele
roii erau ruhine, bá1ae, hiacinte, coraliuri i cornaline;
Ca poarnele cele verzi erau smaralde, heniluni, jaduri,
zaramfuri i acvemarine; Ca poamele edo albastre erau
satire, peruzele, lapisuri i lazulite; Ca poarnele cole vi
note crau ametiste, matostate i sardiuri; cä poamele
cele galbene erau topaze, chihlimbare ji agate; i c
29
poanicle cce1a1te. do (Ulori rietiute, rau opale, beic’,
crisolito, cimnfarc, gi’annt(’, turin line, periciotuii. gagate
s criSoplaze SOI ide idea (Li 100 Ic IHZdO 1111 pcste
L1 I S (10(1 i 0IdcH1_i chii t(’ak 100(1010 lot iota si
5. iistie.
/\ti111(i !I1idit, ,uia _sle l.)001(’ (IC CL’flIC(aI, SC :ipl(—
J1i (1, utiul (lit tr\’ 0(01 pulili Si (1010 SO (11lCStJ,O (it,..?\O
(0 0 10 100111(0. ?i 1)ta (it’ 510)0 01(10(1 (0 ii
Ii Ii R! Liii fc1 1)1100 (IC 1.u:il 10 guiIi, i (‘0 nit so
O:1lflhii0i1 (1((il (0 111 ra1i;Lire (0 purioc:ilole, (ii SlflO(lIi—
iec, (ii ixiII:iCi0. (ii stzuuurii, (‘ii )CpCIiii, oil ineiele Si
( knIt(. (oIaIte })uOiI0 1iiIiLl1ia(C (Iii) ara (hinei. S
iâoiase re dtzaoiagi[ clod Ic 01.050 ; i ru le gi.si
niiidi(LniI (30 tust1 Silt]. tIfl(Ii (a lilt C1W1 (lecit nisk.
(k sticla (()I0001.a, inhucit in va1,a lui flu nyuso
prilejul sit iadi pietie nesteniutc. Ci, rncar cä tare
I1;(iU(lOt, iiidi si (ulcaga citcva ca sã le chhuiaseà btie1,
kr, soli I Ui de inai inainte, precum i mairei sale,
sfhmann do ca 1i 1ut rnai multe din fiecare culoato, si
is. umplu cii ele chimirul, buzunarele i dosul mantiei,
si smnul niankei, i siniil CalflWii i—atIta surnedenie do
poame Inghc-sui in felul acesta, de ajunse sá so asernule
cii un asin irnpovarat pe ammndouã laturile i, burduH
cu toatä prado aceea, ii suflecä :fiumuie[ mantia, adonintl—o
st-Ins pe lingä mijloc, i, (‘U multà s.fiali i cit
inulit giiji, stràI)ltu usure.l cole lrei si1i cu C1ZI, s
ajunse iatäi Ia scam boitei, undo, in intmare, II astepta
inaghiebi n u], m’zmd do glnduri
Or, de indaUi cc Aladdin iei pe ua do aroma i sui
treapta ceo dintli a scarli, maghrebinul, care edea dea—
sup.ra crapaturii, char lingä intratea In hrubi, nu mai
nyu i-ibdarc sti ateptc Ca cI sa ajungä In vIrful schii
i si iusi (Ic-a binelea din groapl, ti ii zise
— — lid, Alacidine, undc4 lampa ?
i Aladdin ràspunse
Este colon in sIn
 El spuse
Scoate—o degi’a]i i di--ni—o nuinaiclecit
Ci A’addin ii spuse
— Cuin vrei sà l,i—o dau rrcimai(lecIt, o, unchiule, d
vi.eme ce•i amestecatä in sumeclenia asta do gogolonie
do sticla Cu care mi—am ticsit hainele PC tonic pári1e
Mai bme lasa—ma Sa UrC Scam i. auta—ma si ICS d
groapa ; i—atunci, am sa Ifll clescare (10 tonte gO()lOaiele
acestea, pe un bc tihnit, i flu pe treptele de awi undo
ar fi primejclie sá so rostogoloasca i sã so sparg1 ! i, in
ielul a(esta, sloboz t do greutatea con do nebiruit, am sä
pot sii scot lampa din sin i si 1i—o ciau ! Do aitminteri,
mi—a i cam alunecat inspre spinare, i ma zgirie amarnic
xi tare usurat rn-as mai simii sa scap de ea!
Ci maghrebinui, mInios pe täràgiineala mi Aladdin
si incredinat cà Aladdin flu flaScocCa aceic zabovnicii
decit din pricinã Ca vroia si pàstreze ci Jampu, meni
cu un glas infricoátor ca de dimon
— 0, fecior de dine, vrei sä—mi dai numaidecit lamp
aceea, on vrei sà mori?
i Aladdin, care nu tia nearn do unde sä se tragã
schimbarea accea din purtarea unchiului sàu, si Inspäi—
mIntat ca—I vede cupnins de—o asemenea mInie, i tem
dU—se sa flU mai dobindeasca a doua scatoalca, mm amar—
nicà decit con dintii, Ii zise : ,,Pe Allah ! esi.e mai bine
sa nu dau acurn ochii cu ci. 5i am sii ma Intone Indarat
In bortil, Sil atept })imI 5—0 potoli !“ Si dote closul si, su
meindu—i mantia, se intoarse Cu mare gnijà In hrubI.
Maghrebinul, daca vazu aa, scoase un räget (IC
turbare i pini peste poate do mInios, tropai din picioare
i so schiinoriosi, smu1gIndu—i barba, in deznadejdea i
in neputina lui de a alerga dupa Aladdin in tainila
aceea, care lui Ii era popnita do putenile cele magice.
Si räcni
— A ! alimanitule do Aladdin, ni sà fii pedepsit dupa
curn se cade!

31
 i dote I uga la focul care Inca flu so stinsese, i
aruncá in jar oleacã do praf din támIia pe care o avea
la el, mormaind nite descIntece vrajitoreti. i pe data
lespedea do maLmurä care slujea ca si Inchidui intrarea
In bortä se inicà singurä i se aeza hi locul diiitii,
astupInd cu totul gum scärii ; i pàmIntul so cutrernurã
SI SC Inehise iaräsi ; si locul so Thcu noted, intocmai en
Inainte de a so Ii deschis. i Aladdin so pomeni in felul
acesta incuiat In hruba.
Or, rnaghrebinul, asa cum s-a rnai spus, era Un vrá—
jitor de searnà venit, din creierii Maghrebului, i flu—i
era niciclecum tinãruluj Aladdin nici moS; nici rubedenie,
tiiCl mai de aproape, nici rnai do departe. i do fapt
c niiscuse pe tãrIniurile Africii...

Cincl povestea ajunse aid, Seherezada viizu zorii rnijind 1,

.-iE)flsa, ticu.

Ci intr-a apte sute patruzecea noapte

Ui

...$i do fapt se nascuse pe tilmImurile Africii, lara

i cuiharul magilor i a! vraJitorilor de solul ccl rnai p—
cätos. Si, din tiricretele Iui, so straduise en dirzcnio sit
in vrüjitoriu i famniccele, i neteugui geornanei,
at alchimiei, a! astrologici, a] afurnàturilor, i ai descIn—
tecelor. i, in treizcc do ani de caznc farmazonicesti,
izbutise, cu puterea vrajitorici, si afie cà, Intr—un be
Lamic (IC P0 pamjnt, so gasea o tainpt fermecata cum
nu—i alta si a ctrei vir1ue era do a—i face rnai putemn
decit to1i regii i clecit toli sultanil PC insul eel atIta dc
norocit melt sa ajunga stäpinui ci. /tunci, ii spC)rise
fwriegAriie i rájftorii1e i, ‘Cu inci 0 lucrai’e geomanti-.
eascä, izbutise si af Ic cä lampa cu pricina so gásea mntr—o
hrubi ajezata pr.tn Imprej urim ile (CtiUll Kolo—ka—ts
in sara Ch.inei, (i ic)eUl acela era tocmai bout pe care
1—am väzut noi adineaori in toate aminuntele lui.) Si
inagul, :fára a raw zilbovi, ornise Ia drum i, dupt fl
(alutorie lunga. ajunsese In KoIo—ka—tsc, undo pe dat
i Incepuse si cerceteze linprejurimlie i, pInli la urm,
si dibuiascii Intocrnai aezaroa hrubei, cu tot cc so atm
in cii. $i CU tabla lui do ghicitor, dibacise c acea comoari
i hampa con inagicä tuseseri sense. de citie puterile sub
piinintene. pe nutnele lui Aladdin, fiul IUI iVtustafa, cool—
tOtUl, t Ci nurnai ci putea izbindi sá fucà a se deschide
hruba i s Ia hampa, pe cmnd oricare alt ins i-ar pierde
firi do abatere viata dacli ar face vreo incercare cit de
(it Ifl privinW aceasta $1 pentru aceea pornise ci in
cautarea lui Aladdin i se slujise, dupà ce ii gsise, de
bate iretlicurile i vicleugurile ca sà i-i apropie i.
-1 ducà In ace] be pustlu, frä sä stIrneascà bänuielile
nIci ale lui iliCi p0 ale maic.—sI. 51. odata cc Aladdin
izbIndisc in incercarca sa. au—i ceruse Cu atuta zor lampa
deelt pentru Ca vroia s i-o terpebeasca i sEi-1 zidoasca
1)0 veci In hruba Ci am v1zut cum Aladdin, do frici st
u so rnai capatuasca CU inel 0 scatoalcã, fugise in
lñuntrul hiubei, undo vraitoru1 nu putea sä calce, l
(i.irn magu!, cii si so iizbune, ii Inchisese numaidecit
acok In lüuntru, ca sà inoari do foame i do sete
Or, do cam sñvIri lucrul ucesta, inagicianul, spume—
glad xi scrisnind, so cIusc—n ciba sn pesemne In Africa,
tan lui. 51—nsa cu ci Ci do huni seami en avem sii
mu intilri ira.
Tnsn in ce II poivete pe Aladdin, iacttn
Do inctatá Ce se intoarse in hruhn. auzi cutremurul do
pftmiat stirnit tie maga maghi’ebi nulul i, mntricoat:,
si temIndu—se S flU—i cadi bolta in Cap, so rCpeZl Ind
t spre iesire. Ci, cmnd ajunse In seai’ii. väzu cl iesirca
era astupati do lespedea cea grea dc marmura ; i. nase
tulburat i inspiimmnat (‘urn nu se mai pnate. Caci, PC de
o parte nu putea sà—i btnuiascä (IC riut.ate pe un oni
je care 11 creoca a fi unchiu—sau si ((WQ atIta Ii ulintase
si 11 giugiulise, mr P° (IC alta part’e fl Ci niacar flU avea
UH Sn—i treaca p111i ininte sa dea la o pmt.e lespedea (10
marmUra, intrucit flRI flU putea st ajung pinä Ia en.
In al are irnprejuràri, deznidäjduitui do Aladdin Ii eepu
sd scoata tipet.e arnarnice, st.rigindu-1 pe rnou—sau si
fagadwndu—i, CU tot sciul de jurärninte, Ca e gata sa—
tlea nurnaideelt lainpa. Ci e linipede ca lipetele i suspincle
!ui nu rnai furã auzite do vrajitor, care de mult era
1eparte ioarte. i Aladdin, dacu VaZU ( unchiu—sàu nu—
raSpflflde, ifleopU sa lie cuprins do uncle bñnuicli in pri—
vina Iui, rnai ales cind Ii arninti (a ii fdcuse fecior (10
ciinC, ocuia tare grea i pe care un unchi adevärat nu
i—n face iilcio(laia fiulul iialelui sLiu. Oricum ar ft fost,
Aladdin hotaii atUnci sti se duca In gridina, Ufl(le era
lurninä. si Sd euut.e acolo VC() cale (Ic SCapare din locurile
acelea intunecate. Ci, cmnd ajunse Ia ua care da Inspre
gradina, vdzu cà era Inchisd si cà nu se rnai deschidea
diiiaintea iui. Atunci, pierzIndu-i minli1e, dete iaràsi lugu
In ua hrubei i se aruncá plingmnd pe treptele sciirii.
Si so i vedea Ingropat de viu Intre cei patru pereli ai
ncelui morrnmt. pun de bezne i die groazd, In ciuda auru—
]ui care so afla in ci. 5i suspind indelung, cufundat in
durerea lui. Si, pentru Intlia oard In viatd, Incepu sit so
gIndeased Ia toata bunittatea marnei lui i la toate jertiele
CT nosluit, iii c1Udi purttirii lui rele i a nerecunostintei
pe care o do\iedca. Si moartea in hruba aceea i so pitru
nca Si nun nrnaiii, dat fund ca uuse, cit tritise,
Sfl racoreas(a inima muicit—si cu vreo schimbare In bine
a iirii lUi i (‘U VC() clovada dc recunodmnta. i plinse
sughiIinI indelung In gIndurile acestea, si Incepu sd—si
lringit rnIinile i sd—i inc1etcze degetele, aa curn de
o1)ieei Inc CCI (leZflU(lHJdUil,J, spunînd in chip do lepitdare
de viat,.a : ,,Nu est.( ajutm’ putere decit Iniru Allah !“
Or, fäcind atunci 0 {fliCarC, farà si vrea Alaciditi Isi :frecä
.tne11 pe CarC. 11 ivca pe c1ceLu1 cci gros i p0 care
i—I pL1SOSO V1uJit(;rUl spre a—if I de aparare impot.ri
priinejcliilur do suh p’trnInt. Si habar nu avea rnaghrebinul
a blestoinaf ca nd L11’flI toernai Sa—i inIiitu ic vml,a
[ui Aladdin, ca do—ui’ Ii stiut. do l)ulIa searni cä nu
1-ar fi daiu it,, on s—al’ Li repezi L si i—i smu1gi, on n ici
at’ Ii inch is hruha deck dupi CO I i—ar Li I uat Inclii’t1
(1i vrajitoni i tott, (‘l Ian din fii’eu ion, sint asemenea cu
lflagl’lI’ebiflUl a(CSta. fi’atelc inn : In (‘I uda putei’ii ion
vrijitoiesti si a stiint,ci br blestemate, flu iiu si cugete
Ia urrnini1e :faptelor cete rnai ohinuite, i nu so gindese
n ewdata st se apere din tiinp impotniva prirnejdiilor
pe care un cm de rind Ic vede. IntrucIt;, in mIndnia i
mncrederea pe care o au In ei, flu 1-au chernat niciodatii
in ajutor P0 stipInuI tuturor fpturiIor, i rn.intea br
iàmIne pururea Iniieguratà de un I urn rnai gros decIt
ftitinil de In fumegàriile ion, si ochii le slut acoperdi do
o basina, i bIjbue prin neguri

CIncl poveslea ait flS’ acL $ehcrczacla ‘zt zirll inijincl s,

sfioas, 1’icu.

Ci Intr-a apte sute patruzeci si una noa pie

Urrná

Aadar, dupi cc dcznàdijduitul de Aladdin, ffu’i si

vrea, irecii :inelul pe care 11 purta Ia degetul ccl mare
i despre care nici cu gindut flu gindea cc :fel de putere
ai’c, väzu dintr—ocIat rásàririd dinainte—i, ca ieit d
püniInt., o rnatahalá do efrit urieesc, sernänind cu Wi
harap negru, avIud un cap cIt o càldare, i un chip Infri
eoator, si nite ochi roi.i, man •i scInteietori, care se
tcmeni Inaintea lui Cu Ufl glas cc rsuna ca un bubujt
IC tunet, ii spuse
IUtt!—1 e2C?, (iinaznte,
PC TOl)Ul tau eel CU iuare—aminte.
Spune ce vrei? Eu sInt
Slujitorul acestul met
i al celul care-i Impoclobit cu el,
‘i in vizduh, si in epa, i pe pdmint
La toate astea, Aladdin, care nu prea era viteaz,
ramase Inmärmurit ; i, dc—ar I’i rost in. alt bc on In a1ti
Imprejurare, ar fi ctzut jos lesinat on i—ar 11 hiat cälciieic
In spinare. Ci, in gropnia aceea In care se i vecica mort
(j foame i do sete, ivirea efnituiui i se piru o inane mini—
tu ire, niai ales dud rnai auzi i Intrebarea pe CanC acela
i.-o pun Ca. Si izbuti sà—i rnite liinba i sà rLtspundà
— 0, cap al cici1or de efriti din vázduh, de pe prnInt
si din ape, scoate-rnà repede din hruba aceasta!
Or, de-abia rosti Aladdin vorbele acestea cii piimIntul.
Se i mica i so desehise deasupra capului siiu ji, cit ai
clipi din ochi, biiatul so i iizu dus afari din hruhii,
chiar in locul In care maghrehinul aprinsese focul. Jar
efrit.ul se i mistuise.
Atunci Aladdin, Incii mai tremurInd do spaimii, dar
tare bucuros cit se Intorsese afari sub cer, Ii multumi
Jut Allah ccl fitcittor de bine, carele II izbitvise do hi moar—
tea neIndoielnicit i II mintuise din vicleniile rnaghrebinului.
5i so uitit do jur-Imprejur i viizu, in depiirtare,
cetatea inconjuratit do gridinile ei.. 5i porni degrabit
indiirit pe drumul pe care 11 aduscse vrijitorul, fart a
intoarce capul nici mitcar o datii In urmt, spre vale.
i, pe la dricul nopii, istovit i aproape fitrit do risuflet
ajunse acasit, undo maict-sa, tare Ingrijoratit de zitboveala
lul, 11 atepta väicinindu-se. i femeia dete fuga st-i
dsc1iic1a, i flU filiAl UVU (ICCIt ragazul Cit sit—I prindä In
1Hate, cici, nemai pull nd dc—tIta zbuci urn, Aladdin c’izu
iará de simt,ire,
Cind, dupa inu[tc ingrijiri, isi veni iari in fire.
maica—sa ii dete sà mai bea o1eac de apà de trandafirt.
Pc urmi, tare speriatt II Intrebi cc p1t.ise. Si Aladdin
raspunse
0, maicä a mea, tare mi—c foame ! Ma rog, clar,
he, sit—nu dai sa inanmnc, caci de aZi—dimfliflCata nu am
mat nimic In gurá
51 mama liii Aladdin clete toga sri—i aducü tot cc
avea prin easi. $i Aladdin incepu s ininincc atita de
zorit mcii maicil—sa, de spaimä sil nu se mccc, Ii zise
.Nu te zori asa, fiul ineu, c—i rupi bereglejul
lar dacá máninci aa (IC repede numai ca sà—mi poveste
ti (‘it iflii degrabI cc ai de povestit, afli cà avern rigaz
destul ! Acurna, c te-am vtzut acasá. rn-am potolit.
ci tie Allah ella spaimà am tras eInd am vázut c se
lace noapte i tu nu Lnai vii!
Pc urmt, so opri ca sit-i spuriit
J’ih, fiul rneu, stdplnete—ie, mu rog tie !. mininc
(lumnicatil mimi mid
$1 Aladdin, izbutind degraba sm infulece tot cc se
afla dimiaintea lui, ceru (IC bilut, luit urciorul cu apa Si It
clete PC gIt fitrit sit so oprcascã. l)upa (‘are fu inullumit,
: ii spuse .rnaicui—si
Am sit pot aclilna., o, mrmicit, sit—ti povestese tot ce mm
s—a Intimplat cu omnul pe care II credeai a fi rnoul meu ii
care rn—a fitcut. sit vitd moartea la douit degete do ochi
Of, nu tiai cit nu imni era Intru nimic unchi, frate Cu taica,
amagitc)rul aceta care mit giugiulea at.it.a i mit saruta
aa do dragastos, blestematul itia, rnaghrebinui itla, far—
mazonul ala, mincinosul itla, vicleanul itla, pezevengh.iul
itia, ticitlosul, ciinele itla, mlrstivenic itla, diavolul itla, care
nu—si are searnitn printrc’ diavoli, pc’ fala pitmIntului
lzgonit tie Cel-ritu
 Pc uriii,
TVtui bhie it USCUI tit, 0, 1nii(t LI fl)Ca, CO mi—a fiicut
i iou spuse
./\, (0 1)100—11)1 parc cit am S(Hpat (Ito miiiiilo 101
Pc uimii, SO 01)11 0 (1 ipit itSU fI do mai mulle ota
Si, deo itt a, cii I r—o lit SO flare, ii icepu sit povostensc1 tot
(0 1 so iul.îiiiplasc, do hi 1I)C0}JUt pint lit sfii5it, precull
i Scflloal(a, ) Iniulatulile i tolul, cle art. Ci flU ar fi
(IC iliOl 110 fobs sit be InaI spuriom i 1)01 lOOt 0 clatñ.
5i, cInd Ii sfIrsi istori.sirea, Ii desfacu brIul ;i 1si
sà (ada p0 salteaua Inhnsà pe 305 zahereima cea minu—
natt de poaine strávezii i colorate pe care Ic cubesese
din gradina. Si lampa se afla i ea in citinadu acoca, In
:uilocul gogoboitieloi’ de neSiemate.
Si udauga, (fl Sit ispriveLlS(a
-— Tacata, 0, IflaiCit, pa1ania men Cu VI’n)itolul aceli
[ibeslemat, i ifl(att tot cc am dobindit din cnlatorw inca
in taii.ii.a de sub pmir.it:
5i, spUllln(1 acestea, ii ai-ati fihiuCu—Si gol4oloaicle COle
tninunate. ci Cu 0 strimbatura tare scIrbit, care pärea a
spune ,,Nu mai slut copil sà nit 300 Cu gogoloaie do
ticia I”
or, tot ristiinpu1 cit fiul sau Aladdjn voibise, biIrina
ii aseultase aruncmd, in dipole mat uluitoare on mai
hi fricosatoare ale istorisirii, it ite stnigate de mIiiie lata
do sràjitor, on (IC mdii .fata de Aladdin. 5i, (IC îndatit (0
bAiatu1 sfinsi do povestit acea pit1itnie ciLidata, flU iiiai
putu si so stipincasci i.i IZJ)UCOJ in blesteme IiYipOtfiVJ
maghrebinulu i, ociirînd u—i (Ii toate ocänibc pe care
supàrurea i mInia UflOi fl)J)1C CC Olfi Sfl—i piirdi copilul
fe poate gási spre a blestenia purtarea celui ticäl.os. $i,
(bupa Ce SO HUH uuia oleac’a, ii stnlnse pe hal ci Aladdin
in piept i ii si.rut1 plIngInd i spuse
— Sã—i multumim liii Allah, o, fiul meu, cai’ele t
scos viii i toafär din milnibe vrajitorului itecla maghre—
bin I A, ticIbosul si blestematul I ‘i’i—a vrut moartea, frá
JO nici o Indoialà, ca sà punil stàpiniie pe afurisita asta
dc linpà de aramà, care nu preuiete mci o jurnàtate
(le diahmà ! Tare—mi mai e si là dc ci! r1IiC n u—i m
pot suferi ! Bictul meu copil, fiul rneu Aladdin, bine cà
le-ai intors ! i)a in cc irimeidie ai intrat numai din vina
inca, (a cu oricUin c.iam datoare sà ghicese, dupà ochil
cc) poncii al maghrebinuluI ala, ca nu—li era fliCt 1fl0,
nici nimic apropiat, ci ui vrijitor afurisit i un necre
(lLflCi()S
i, vorbind aca, bàtrina IL luase PC fiul ci Aladdin
strins lingà ea, pe saltea, i II sàruta i II lcgàna Cu
(lulosie. mr Aladdin, care nii mai (lorimSe de trei zile,
prlns curn fusese de intImplàriie Cu maghrebinul, nu
zàbovi mult, legànat in :felul acela, sà Inchidà oehii si sä
adoarrnà In poalele maicà-si. Tar ea II culcà Cu rnultà
grijà pe saltea, i nu zàbovi muJt, nici ca, pmnà sä sc in.
tindà lIngà ci i sà adoarmil.
Or, a doua zi, Ia sculare...

Cind povestea ajunse aici. SeherezacLa vizu zorii niijind i,

sfioasi, tacti.

Ci intr-ct aple sute pat ruzeci si dotici noapte

Urrnii

Or, a doua Z1% Ia scutare, mncepurà sà se sàrute lade-.

lung, i Aladdin ii spuse rnamei lui cii pilania aceea II
lecuise p toideauna de pozne i dc hairnanalIc, i cii de
ad Inainte avea sii—i caute de iucru, ca un biirbat.
Pc urmii, curn tot ii mai era foarne, Ii ccru maicii—si de
mincare, jar maicii—sa Ii spuse
 Vai, .fiul meu, tot ce—a fost prin casã t,i—am d
aseara, i flU mni. am fliCi 0 coaja (IC pIlne. Un ai un pie
do râhdai-e, pinl oi putea s. rni due si VInCI bruma de
bumbac pe care am tors—o zilele acestea din. urrnä i
sä—ti cumpàr ceva en banii p0 care i—oi eäpta
Ci Aladdi a riiSpufiSe
Lasi bumbacul pe a1t data, o, maic, i acuma ia
lampa aceasta veche pe care am adus-o din hrubä,
i du—te de—o vinde In sukul neguätorilor de aram
i pesernne Ca al sa dobIndeti ceva bani care sá ne ingäduie
sà avem Ce mInca toat ziua aceusta!
mama lui Aladdin ràspunse
— Adevärat vorbesti, fiul meu ! Tar mime, am s mu
gogoloaiele dc sticia pe cai’e tot w Je—ni aduS diii locul
acela blesiemat, i am sä ini due sä le VIfl(1 in mahalaua
harapilor, care an sil ml le cumpere In Un pre rniIL bun
decit n egustori i notri
Mama lui Aladdin lua aciar Innipa, Ca si se dueui
s—o ‘vIndä ; ci I so päru cain murdarã, i ii spuse lu
Aladdin
— Mal lath, fiul meu, am sá cm-at lampa aceasta,
care—i cam murdarä, i am S—() fac selipitoare, en sl p
sI scot un pret, cit mai bun pe ea!
se duse in bucátärie, luã in mini oleacà do cenuä
pe care o amcstecã cu apá, i Incepu sà curete lampa.
Oi-, rdei ru. incepu. en s—o frece hine, ca i riisäri deodata,
ieit cine tie do unde, un efrit infricotor, hotàrit Ca
mai urIt decIt ccl din hrubi, i atIta do uria, IncIt capul
lui ajungea pInä Ia tavan. i. so t.emeni dinaintea ci i
spuse Cu un glas asurzitor:
Iacátä-l aci, dinainte,
Pc robul td’u eel pun dc luai-e-czrninte.
Spune : cc vrei ? Eu chit al 1dm pi slujitor,
Fie Cd prin vdzduhuri zbor,
 Fie cá zunbiu strtLbátind
In lung i—n kit acest pthnnt.
CInd mama lui Aladdin vazu ivirea aceea, in care me
cu gI.ndul n.u gIn.dise, vi., curn nu era deprins cu ase—
menea trehuri, rrnase t,intuit locului, de spaimä ; i
Jimba i se Innodt, i gum i se deschise ; i, mnnebunitä
de fric i de groaza, nu putu sä Indure mai muit a avea
sub ochii ci un chip atIt (IC hId i (IC Infricoàtor ca ace]a,
i se pràbui lliri de siml,ire.
Atunci Aladdin, care so aim i ci in 1)Ucitir!e, i care
se inai depririsese oleaca cu chipuri dc SOiUl acela, (IC
cInd cu efritul. poate cà mai urIt i rnai pocit, PC care ii
vàzuse in hruhL nu se dovedi atIta de tuihurat ca maicà-sa.
5i pricepu Ca lampa aceea era pricina ivirii efritului
; i se repezi de luá lampa din miinile maiei-si,
care zãcea 1einatã ; i, 1inInd-o cu stränicie Intre cele
zece degete ale lui, Ii spuse efrituli1ii
— 0, slujitor al làmpii, imi e cam foame si doresc
sä-mi aduci, ca sá rnànInc, nite lucruri elt se poate de
bune!
5i ginnul pieri numaideclt, ci ca sá se iveasct iaräs,
peste o clipità, purtInd pe cretet o tabla mare de argmt
greu, pe care erau rinduite douasprezece farfurii dc
aur, plin.e cu bucate mirositoare i alese en gust i en
Infälisare, cu vase plini proaspete i calde i aihe ca zäpada
i ruinenite In inijioc, cu douä dpur.i dintr—un yin
bàtrIn i ilinpede i rriinunat, i aducmnci In niIini o sofra
de fildes invrIstatä Cu sidef i cu argint, .i doui eeti de
argint. 5i puse tahlaua pe sofra, rIndui repede cc era de
rinduit, i pieri PC nesirnt,ite.
Atunci Aladdin, väzInd ca maicã-sa zace niai departe
leinatà; ii tumnà nrte apä de trandafiri pe :fa, iar rä—
coreala aeeea, dimpreuna cu mireasma läcutà a bucatelor
aburinde, nu zbovi muit pIná cc sn-i adune la Ice

1t1
mi nl.ile CV0 SC împiast.iasera i S—U laca pe biata remote
S—i( Vifli 1() Lire. i A1aduii S grab.i sn—i spunu
[Ici, o, maieà a niea, asLa nu—i nimic ! Scoaki—i
sa vino sã i incirn IVIuH,umitü Iui i\liah, iacIU aveni
(‘U (‘C si nO int[’Oiiltm (‘II (IC (‘ii inhlna i sufletul, Si (‘U
cc sa no ostoim foamea ! Fi bme si haL Ca sä iiu lisiin
si so riceasci bLldaI.ele acestea minunate
Cind ni.ama lui Alacidfln vizu tablaua do aigi nt ae—
zatà pe solraua aceea frunioasä, i cele douasprezece
farfurii do aur cu tot cc se afia pe ole, i cole ase pile
miriunate, i cole douà ipUri, i cele doua ceti, Sj (‘md
nasui Ii Lu atins do olmul acela ceresc’ care so revirsa din
[nate acele J.ucate Lllese, uiiii do pricina 1einu1u i ci i ii
2150 lui Aladdin
—— 0, lint iiieu, Allah si ocrotcasca viata sultanul
iiost.ru Do buna seami ca iflalia—sa a auzil (Ic satacia
noasti’a si ne—a ti’imis lablaua aceasla (‘U vi’eun hucita
dc—al ltd ?
Ci Aladdin rlspunse
0, maic’ä a mea, nu—i acuma vremea de prepusui’
Oi’i (10 Intrebàri ! PIná una alta, ia sã incepem a minca,
si am si—ti povestesc pe urmii cc s—a IntImplat.
.At.unci, mama lui Aladdin veni do ezu iIngá ci, cascmnd
vchii plini do uluire i de rnirare (1 namtea acelor minu—
natti nemaivIZute do ea i)i1a atunci xi amIndoi moe—
purã sá mànince cu mare poftä. Si atIta do muit le plácu
mmncai’oa, mdl .rämaseri In jurul lablalci vrelne lungä,
ne.niaisàiurIndu—se si. tot gusto din cole bucate aia de
bine gàtite. i 1]aidmi—hai, haida—hai, pIni cc izbutirt
Iniindä niasa do amiaza piii Ia masa (10 (‘na. i, cinci
ispräviri, ILItL’—Ufl s.[Irit, puserm de—o parte rài isi1,ele
ia masä, pciitru ziua do mime. Jar mama lui Aladdin.
so (luse sm. aseze In dulapul din bucatai’e toat vásir.ia Si
cc nai rimisese, ci numaidecit se Intoarse la Aladdin, cmi
:si asculte cc avea s:i-i povesteascI in privir4a darului acehi
marel. Si Aladdin ii dezvalu, atunci tot cc so petrecuse,
i cUrn ginriul cci sluj itor al himpi i Ii Indeplinise porunca,
fLIiil c.le sovaiie.
Atunci, mama mi Aladdin., care ascultase istoi’isiiea
f u ui C cu o spim’i tot inai inure, [u cupri ns dc Li ft
zbucium ainiiinie i striU
—— Of, liul tW.U, te juruiesc, pe laptele CU care te—
a1iptat in piuncia ta, si arulici cit mai (lepalte de tine
lampa a(eaSta vla1it)reasca i sit te dezbari de inelul
acela, (larU it do cfrit i (Ci pacatoi ! cit eu n—as mai Li
in stare sit mai indLLr o datit vederea unor chipuri atita
de ba]hIze i die inlricoatoare. i a muri, :fitrit doar i
poate. Do aitminteri, simt cit bucatele pe care ic—am mincat
mi se suie in gIt si au sit mit Innitbue. $i—apoi, profetul
nostru Mahomed (hinecuvIntat Lie ci!) ne-a povittuit
stitruitor sit fim cu grijit fat,it de ginni i de efril,i, i
niciodatit sit riu citutitm tovitritsia br!
Aladdin ritspunse
\Torbele tale, maicit; sint asupra capului si asupra
ochjlor mci ! Ci ehiar cit nu pot sit mit dezbar nici do
lampit, nici de me! ! IntrucIt inelul mi—a lost de mare
ajutor, izbitx’iridu—mit de Ia o moarte nemdoielrnca in
hruba ; iJ—apoi tacata cit al lost martorit chjar tu Ia
:foiosul pe care ni I—a adus lampa aceasta do colea, i
care—i atit.a (Ic scumpit melt piocletul acela de maghrebin
n—a pregetat sa vmit atita de depaite dupit ca Ci, maim,
spre a—.i indepitni dorinta, i ([in cinstire façit de tine,
am sit ascund lampa, ca nu cun&va vederea ci sit—ti supere
ochii, i sit nu Lie pentru tine o pricinit dc spaimit in.
zilele cc 1n
Si mama lui Aladdin ritspunse
— Fit curn vrei, fiul meu. Da din parte—mi li,i rn
turisesc cit nu vreau sit rnai am treaba cu efriii, n ci
cu slujitorul inelului, nici cu slujitorui litmpii ! 5i—a

43
v rca S 1111—111 in ti poineneti fl i ilUca despre (9 011 ce —U
ii Sa se mai iiitirnple

Cind p0V(StcI ijutise iici. Set’i’zd v’tzu zord mijind L

1 iis. ti’•cii.

Ci mntr-a apte sute pcitruzeci i treia noapic

JJiniñ

C)j, a cloua 7.1, (md inerinclele (:cle lflIllU flUte SC slir—

si ra, Aladdin, ca s—n tereasca pe 1I)LIiCU—Sa de alte spaime
nemaivroind sü se slujcascä numaidccit do 1ampi, luä
utia dintie 1ivile de aur, o ascunse sub inantie, i plecä
(II gmclul S—n vIrid In sitk i, cu banii din vinzare, sa
fac rost de cele do t.rebuina pentru casi. $i se duse
h pravaha unui ovFei, (are era mai viclean decIt eitan.
i Isi scoase de sub mantie farfuria do aur i i—o dete
ovreiului, cart’ o lua, i cercetá, o zIrie Xi, CU Ufl Cifip
nepásitor, ii inti’ehi PC Aladdin
—• Cit ccii pe asta ‘?
5j Aladdin, care in vial,a Iui liii mai VUZUSC Upsil
(IC nut’ i habar nu avea de pretul unor rnth’furi ca
ac’elen, raspunse
Pc 1lah, 0, stapiiiC at IflCll. ILl stii Iflal bizi dccli
U un e cIt poato sá pre,utasa :ii n’i Ins, In pi-i viii Ia
aceasta. In pretuirea ta ii In buna ta c’redint;ü
Si ()Vl’eiuI, care ‘izuse liinpede en talgerul era din
iiiru1 Ce! flW cui’aI, isi ZiSC : ,,1acit’l nfl (‘Opilandru care
hnbai flu are (IC pretul huriulul san. l tin chilipir stra,—
nit’, pe care mi—I t.i’iniite binecuvintarea liii Abraham
Si desetuse tin sertar USCUUS in peretete pravatici, si
s(’ouS din @1 iulflai Un gaI1)en, pe care I ifltiflSe liii
Aladdin, i care nu fàcca nici barcmi a mia parte din
preul farfurici, i ii zise
— Tine, fiul meu, iact pentru tipsia ta ! Pc Morse i
pe Aaron ! niciodata flu am mid dat un preç ca sta aitcuiva
in afari dc tine ! Da n—am fficut—o dccii ea si to capat d
muteriu pc viitor
Tar Aladdin luà dinarul de aur, gràbindu—se (IC zor
xi, fàrä ca macar si mai Intoarca privirile indàràt, atita
do mullumit era, nu mai Zabovi sà—i arunce picioarele
In. vint. 5i ovreiul, vazind hucuria lui Aladdin i graha
Iui do a so dure, so ciii amarnic ICi nu-4 dedese un pre’ç
Inca i mai prapadit, i era cit pe--aci s-o ia la fugä dupA
ci, en sá Iricerce sä rnai capete indàràt o parte din gaihen;
ci se razgindi, dacà väzu cà flu mai are curn sä-l ajunga.
lar Aladdin, färä a mai zàhovi, dete fuga la brutar,
eumpiirä pline, schirnbà in màrunti dinarul de aur, i
se Intoarse acasà, ca sä-i dea maicà-si i pIinea i md-
runiul, ‘spunindu—i
— Maieà, acurna du—te do no cumpár, cu banii acet
merindele cele de trebuin1ii ; intrucit eu .nu mi pricep
in treaba asia
Si batrina so scula i plecà In suk sit cumpere tot cc
Ic lipsea. 51, in ziua aeeea, mincara xi furà multumiti.
5i Aladdin Incepu atunci, do fiecare data (md flu
avon bani, sit se duLi Ia suk, ca sit—i vIndit o farfurie do
aur ovreiului acela ; care ii da tot cIte un dinar, ne—
eutezind., dupit ce ii dedese IntIia oarit pret,.ul acesta,
sit-i dea acuma mai pui,in, do fricit sit nu-i vadit cit so
duce sit-si arate maria Ia alt ovrei, care aa ar dobIndi

in locul lui cItigul eel ‘nemäsurat al acelei neguit ori . melt Aladdin, care tot flu avea habar do preu1 bunului
situ, ii vIndu in felul acesta cole douitsprezece titvi de
aur. $i se gindi atunci sit-i ducit i tablaua cea mare do
argint greu; ci, vitzind cit e tare grea, se duse do-i chemit
pe ovrei, care veni acasit, cercetit tablaua con scumpit,
i Ii spuse lui Aladdin

45
 Asia face vrco doi gaibeni.
Si Aladdin, I)UCUrOS, SC iflVOi 5—0 vIi’ida, xi Iui hani
pc caic oveiUi flU VrU Sa—i CICa decit dupa Ce mal do—
I)fl(ii, pe (Icasupra pieului, i un samsarile, aleatuit din
(010 (i()Uil (Ct1 dc aigin 1.
i lelul UCCSIa, Aladdin j CU maica—sa mm avura cu
cc sá ii-zisca Inei vreo citeva zile. Jar Aladdin se de—
ii usese sfi se duct pun sukuri i sI stea do rut-ba citni
so CuvinC cu negustorii i Cu oanIeniJ de VaZ : ciei, de
(Ind SC Intoisese acasà, so inirInase Cu grijà st se mat
inhãitezc en sotji lui do mai Ii.aint.e, eopilaudrii diii ma—
ham ! si SC stricIuia acuma sá se lumineze In minto,
ascul tmd spUsele (Chic vu’st fliCi ; Si (iOl)!fldi, iii scurta
ieme, (lilt Ii fl(1 Cd era il Iii (IC (lestoptaciUl ic, lot lelut
(IC iiivataiuintc (IC piel,, C (are prea puini do soaina tnt
clau In slate Sil Ic (lobindeaSca.
l’stiinp. iaiisi lncepuia si ni SC anti njungi ban ii
in si Aladdin, neputmnd face alt Ccl, fu nevoit, CU
toata painni inaic—Si, s’ä ceara ajUlol’ (IC Ja lampa (Ci
magica. 1V[aiczi—sa Insü, prevestitä dc planul lui Aladdin,
se gräbi sä piece de acasá, neputind si in(IU1’e gIiidul do
a se afla acolo in clipa iviril efrituiui. 5i Aladdin, slobd
atunci sá :faei dupà cum ii Uiia capul, luii lampa in mInt
i cäutà locul anume PC care trebuia sà—1 atingii, i care
putea si lie lestie dlil)Ui.t cliipa urma PC care o lisaso
cea (liutli cui’atre Cu eenu1 ; i ii IL-eca, rm-a graba,
i bini)1—binior. Si pe dati ginnul se i WI, SC temeni
i, (‘U gins foarte 1imtiL, toemai (hO pritina fiecürii cciei
uoate, ii spuse I Lii Aladdin
iatu—1 Ct (Z, thnunte,
Pc obiil tall CCI pi’t’n (U? IltWc—(iJfli7lt(
Spvne (‘C vrei ? Eu sint al Utmpii stujitor,
I”ie ca striibctt vdzduiz,urite 3u zbor,
lic’ ed sint.
Jos pe yd2iLnt
 51 Aladdin se gibi st rIspundI
0, sI uj toiulc al lmpii in i—c (fiR :l’tanw,
o labia (U bucate, iniru totul seinenea Cu uCCefi JX’ (di’C
1111—flu a(IUS—() iiitiia (lata
Si gin nul pierl, ci numni Ca si se I veasca fill’, n
nifli pu.in (Ic o clipiti, incñi’cai cu tabiaua cii pinJna
pe (‘HIC 0 acza pe so.! ia i pleca, (1 RC A Ic ii ide..
•(Ji’, in scint1 \PCflC, in a ma lu i I\i dcli n S’ ii (oalse
i vizu tab! aiia, i abuiu] Ci, i in cii’caluia (en ititci (IC
p]thnt1 ; i nu Cu Intru niniic md miiiunati clecit inina
((ala. Si :iQZ1l jos lInl liu I Ci, i gusla cliii bucn.iteie pe
care le gisi inca d nini bunc deci cele de PC tabliua
(Iifltii. 5, In ciuda spaimei pe care i—o stirnea gin nul
i1ujutor al iunpij, se infrupM Cu mare pofta i nu
pulu nici ca, 1-i fel Ca si Aladdin, sä se mcd smuIgi de
(ii.nantea tablalei, pInä sà se Ci säturut de tot. ; ci, in—
wueIt. bucateic acelea atIl,au poftu dc mincare pe nii—
suia cc Ic inIncai, bätrina nu se mai scula dc Ia inasa
necit iii caclerea nopt,n, Iinpieunind In Celul acesta inasa
(Ic dimineala cu ecu dc in pi’Inz Si en ecu de scaià. 5i
Aladdin In Ce].

Cind povostea ajunse aici, 3ehereza(1a Vizu V)lii mijnd s,

sfioiisi, täcu.

Ci Intr-a capte sitte pat ruzect si patra iioa pie

Ui’mi

Dupti cc merindcie de PC labia se sfIi’iri, Ca xi intiia

oari, Aladdin flu pregetä sá in unul dinire taIgerele de
aur i sà se d.uct la suk, dupã obicciul lui, Ca si—I ‘vInd
ovreiului, cuni mm fàcuse i cu celelalte fariurii. 51, pe

47
(i(1 trecea pe dinaintea privàIiei Linu, preac’instit Seic
H UIniafl, ui’g LOLI1te 1JC uit pen (I’Ll (‘1 nstea $t pentru
nua lul iec1inl;i. se auzi strigat pC ri u me, i se opri. Ia::
C.:i:st ilu.] ariin tar ii fiicu semi: CLI mimi i ii PU1.1 St
Ii! iC 0 c’Iipa in praLi1ie. i ii ZISC?
‘iut rneu, mu nuil avut do citeva on pni1cut sii Ic
\Lid tieCIn(.1 pnin siik, i am bigat cle senina ei de .Lcc’are
da1i duconi sub mantie ian lucru pe care cereal sKi—I
aseunzi si intral in prävälia ovreiului Vecin cu mine,
ra sá i.ci po urniä rar lucrul pe care II ascundeai. Or,
sini dator sà te preveslese. fiul rneu, despre Un lucru de
rare tu poate CLI Nici habar nu a, din pricina vIrstel
tale fragede ! AfIá, dan, cK. ovreiul la care rncrgi tu esle
cel triai pacat.os. cel mm vicican, eel mai I teams i cci
mm pun do vraJma5le ucgustor. DacKt, dan, o, copile a!
IWU, tI VI’CLI 1 1 uci’u do vmndut. aratä—mi—1 m to mal in
iai cii, p0 adcvu’ul mi AtIah eel preainalt am st ti—i
c’inl.m’esc (luf:)a dreptate (‘it pretuiete, Cii, daca—1 dni cumvil
sit stu inLoit Ce faci Arata—mi, asadm, farKi (IC teamKi
ori sfialñ, cc acunzi tu sub inantie ! xi Allah sKi—i bata
pe 1iea1oi si sii—1 pi’apade;isea pe Cel—niiu ! lZgOfl it
(‘I peveci
I)aea auzi \OL’bC[C acestea ale bñtrinului aiaii:tar. Alad—
(1 I I. pJ.i ci do mcreciel’e, lU SOVIII sa SCOLILU tLLIC1’U I de au r
do sUb mantie si Sa i—I arate. Ian scicul em tam do l.a cea
dii tIi ii run en Lu :‘n dr ((‘hi pretu I Iin’LLI nic’i IL in I 1ebli
e ‘\Iu(Idin
POti U s—In sp i ICIIni, fiU I nicu, (‘110 taleic do
soul a(’CSti1 i—111 i1l(IlIt Hieiillui, i Ia CO prel i

Iii’ \hictdin i’aspuiisr

—— 1c !1 mu, , ]fl sub, i—ntri Si (Itit (IOLiflSL)l’CZCe
funii Ia tel cu aceasta, p0 (Iii dinu’ ficcare.
5i I)alrin ul aurai’, In orbobc UCOSI(S)., lu pinzi p05(0
IoatC do ininint i st:ki
 A. afurisitul de OVUC1, pUIUI tie dine. pioditura lul
[hlis
Si, totoclata. puse talerul pe o te.rezie. ii cintäri, s.
spuse
— A.flá, fiat tneu, ci fafuria aceasta este fácutà din
uruI eel rnai ales, i ci preuiete nu un dinar, ci taman
doua sule do dinai’i Ceea ce v.rea sà Insemne ct ovreiul
I.e—a furat, singur—singurel, de atlta cit .furl, intr—
ii ponosul nmsumaii1lor, toil ovrcii din suk la un bc
Pc urm1 ac{lugi
.Jdi, mu UiCU, ‘eea cc s—a petiecut s—a petrec
i ni putem, din Hpsã dc marten, sLi cerem a fi tras in
iQapa ovrelul acela pilcätos ! Oricum, pe viitor, tii cIt
trebuic si con ! 5i, daci vrei, Iii numär aci pe bc douà
sute do dinari pentru fan aria ta Ba chiar mi-ar plãcea.
pma a 1i-o curnp1ra, sà o duci spre cercare, i ca sA ti-o
pret,.uiasca, i pe [a negustorii ccilaIi ian dacA ei au
si-i dea mai muit, eu niA Indatorez sa-ti plAtesc atIta
c&. si—or da ci, si incA si ceva rnai mult peste preui Ion
CI Aladdin, care nu avea nici o pnicini sA se indoiascA
dc cinstea preatiutA a argintarului eel bAtnIii, fu bucuros
foarte sn—i dea lui farfuria In an pre atit do frunms.
$i hiA ect doui sute de dinari. $i, pe urmã. ca sá vindi
(elelalte unsprezeee farfunii i tal.[aua, nu pregett sA
se clucli tot in ace! preacinstil giuivaergiu musuitnart.
Or, ajungirid in felut acesta begat. Aladdin i mama
lul nu—i picrdur mAsura cle pe urma faceribor do binie
ale ALoatedtAtorului. Ci duserA tnai departe o viatfi
cumpatata. ,ImpArtind ?1or sAraci i celor .nevo.1ai coca
(‘C Jo pnisosca peste ne’oi1e Ion. Jar Aladdin, in acest
i’Astit-np, nu piordea mci un pnilej sA—a bumineze niiiitea
i si—si le.fuiascA duhu], Imprietenindu—se Cu oarnenii d
suk. negustorii (Ic seamA i inii de gust ales care veneau
priri sukuni. $1. in acest chip, nu peste multA vremc cA—
pttA felul do a so punta al lumii bune, t lega prictenil
statorniee Cu nrintarii t cu giuvaierg[ii pe Ia care so
4c)
dueea cit mm des. 5i luti sc’’una, in acst ehip, dcprin
zm(tu—se cu vederea Juvaerurilor i a flCSiCmfltClflr, ea
poamele pe eme le adusese din grIdinà, i (alO ii mnehi—
pUiSO C1 Li I1IS(W gngoloace cle sticla CUIOl’flti, (TL
nisie mi inni iIr cle prel, cc au—si aveau scama a ici La
iegii i Ia sullalil (Ci nmi man i rnai boatJ ! 5i, KUffl
se ficuse taic cuin in to i mielept, nyu iseusin a de a an
spuiic iii m ic a man uia, nici rncar jnaieã—si. i)oar ca, Iii
be sii. mai Inse acele poame de nestemate si zaca pc
sub pernele de pe divan i piin toate tzngherele, Ic
stninse cu inultä grija i le Incuie intr—un sipet car
Ii eumparase anume. Or, avea sä vad in cucind iC1OiiSCC
intelepciunii lui, in ehipul eel mai slrnluc:tsi cc! inal
ml nunat.

CInd pOVCSII’a ajUflSo ;uci, S€env:da vñzLm :)riJ IflijJflCJ i,

sfin’si, lñcu.

Ci Intr-a apte side patruzeci i cincea noapte

Urina:

Tnt.r—adevàr, intr—una din zi.ie, pc clad sta Ia tai f

dinaintea unei prbrälii, Cu nite negustoni pnicteni dc—ni
lui, vàzu CUrn SC roteaU prin sukun (101 pnistavi ai suitn—
nului, Impodobit.i cu niite bite lungi, i Ii auzi cum strigai
Iaolaltä, Cu glas mare
—— 1{ei, VOi toli, ncgul,atoni i bocuitoni ! din porunc
preantrit.u1ui nostru st.äpIn, regele vrenulor i dornn ul
veacurilor i al clipelor, aflati cà trebuie sa va Inchidej
pràviiLiile numaideelt i si vii i’erecal,i In casele ‘voastre,
Cu toate uiIe Incuiate pe diniiuntru PC dinalara
 ruelt niirgári t:arul eel firi do seaniin, mitiunata, hi ne—
lacatoarea, stüpina noastra Baclru’l— Budur, lana plinä
a (ut.uror lutulor pime, fiwa sia’vitului nostru suftari, are
treaca pe aici, en s meargá si—i facä scaicla in ham
nani ! i’ic—i sealda desiataloare ! len eel cc ar cuteza
s;t Inealee porunca i sa so uite pe Ui oil pe ferestre,
an sa fic pedepsil,i cu spacia, Cu Ieapa i Cu treungu1 Se
dii, dari, do tire aeckra care lin sit-i piistreze sIngele
in beregata
Daca nazi strigarea pristavilor, A [addi a fu cuprins
(IC iIflbOidUl iieInfiint dc—a o vedea In trecere po fata
su Ltanuiui, miuuriea aceea dc Badru’t—Budur, despre care
voi’hea tot oraul, láudmndu—i frurnuseea de lunä Si de
savj.ririie. TacIt, In bc sä facä i ci ca toatä lumen si sá
(lea I uga sä se Inchidä In casà, Ii trecu prin gind sä se
duca in mare grahà Ia hammam i sà se piteascä pe dupi
par[a con mare, In aa chip incit sä poatà, färä a Ii va—
zuL s-o priveascä prin cräpäturà i sá se minuneze dupä
plac do fain sLiltaflUlUl, atunci dud are sà intre in Juan—
lflH[fl.

Oi-, Alddin flU SC il1a acolo clecIt dc C1tCri clipite

CIlCI Si vtzu earn vine alniul domni1ei, Cu rnu11imca de
CUUUCI Inai iitc’. Si o vazu i pc en, in ti-c insotitoareje ej,
c-a [ann Intro stole, acoperitñ do vàlurile—i dc rniitase. Ci.
do c-urn ajunse pe pragul hanimaniului, nu mai zàbovi
sb—si dezveleascä chipul i so anita in toatá strálucirea
ci dc soare, Intr-o frumuseIe cat-c Intrecea tot cc s-ar
rna putea spune. Era, Intr—adevar, o codanä do vreo
ci neisprezece ani, mai degrabã rnai pulin declt rnai mult,
dreapta ca litera alef, cu un mijiocel care ftcea do ocará
l:MH rarnura cea frageda a arborelui ban, Cu o frunte
vrajita ca ràsáritul dc luuà Ia vrernea Ramadanului, cu
uis.[e sprIncene subt,irele i desàvirit incondeiate peste
ochu negri, man i gaen en OChl.L de gazebä Insetatá, cit
iit.e pleonpe Iásate silos In JOS i ca douà foi de iran—

j1
dafir, Cu un aas fàrá de cusur en o spadà do pre, Cu
un obraz de o albeat,ä spàlatä cu apeic din izvorul SalsabH,
cu 0 harbji,.a zimbitoare, cu niste djnii en niste
boahe de grindinã tàiate pe—o rnisuri, cu un gIt do tur—
turea, i in totului tot, care flu se veclea, croita dupa ace—
]ai tipar. Si chair cà despro en a zis poetul
-VrCijitoretii—i och I, eel luniinai
Pc klzolul negru, ei, de bunä seanzá,
Strilp1i ng, tilharii, mimi de b?1rhctf.i
Cu agerele br sà,cjei ce eheamà!
Jar de la trcin.dafirii-i flird seaman
Din fragezii—i ohi’ji sint cotorati
i tnmndnfirii rOti din qru(lzna
Jar p(l’lII ci e—O ?ZOOJ)te—fll unecatu
Ce se (lprifl(l(? toutu, dzntr—odatu,
I)e fr?lntea el ecu plinü de iui;iiizii !
C’Iial HjUflSC 11) LII hflIflIflLUY)UILIJ, i intiucit RU flVCfl (it?
ce sü se tearnt (IC Rid un ochi strtin, domnH,a ii ridicá
aismacul (.10 P0 obraz, i se iv] atunci iii tOitt .frumi..tsetca
ci. i Aladdin o väzu i, dintr—odata, Ii sinii sIn
gele eurn I se InvIrtete de trei on mai repede prin Cap,
xi nunau atunci pricepu i ci, eel care nu avusese prilejul.
vreoclata st vadá un chip do :leineie descoperit, en putenu
fi 130 lume femei trumoase i femci urIte, i ci nu toate
erau l)atrIfle i asemenea rnaica—si. 51 priceperca aceasta,
diinprcu.ni en frumusetea cea fàrii do seamn a domnitei,
ii. niEiuci si ii tin.tui in mrnunarc dindàrãtul usli. mr
domn ha intrase demult. in hammani, PC cInd el inei mai
sta acolo inrnirmurit xi treinurInd tot dc tulburare. 51,
cInd izbuti sà—i mai vin oleaca in fire, se hotàri sà e
strecoare afarà din ascunziu1 lui ti sä se Intoarc acas,
dá cit do schimbat i de ràscolit ! 51 gIndea : ,,Pe Allah
cinc d-ar ii putut Inchipui .‘rcoc1atiI pe pirnInt o :ftpturi1
atIt do frumoasá ! BinecuvIntat lie acela cai’ele a zä
 a dàruit—o cu desàvIriri-!” i, cuprins de-a
hinckd do un vuiet do ginduri, intrã In cas i, cu spina
tea frinti de tulhurat’c i Cu inima Intru totul pätrunsi
do iubice, Sc 1ási si cacla pe divan i flu so rnai clinti.
Or, niaici—sa baga do seaini nurnaidecit, cind ii vizu
iii staten accea atita do neindátinatà, si se duse Ta ci,
i Incepu s—l desconse inguijorati. Ci ci flu vroi sä dea
mci un fel do iispuns. En atunci Ii aduse tava cu bucate,
ca si tnünInce da ci nu vroi si minincc nirnic. Tar en
ii Intreba :
- (‘c ai. 0 CU[)ilC al II1CU ‘? ‘l’e (l0aI’E (‘C\.H ? S1)UflC—1
ni

mr ciii fÜSpUnsO. inir—un sfti’sit

Lasá-mi
Ci en stirui sa—i facä si mnince. si. atIta II incieinni,
melt ci se indurã sä so atingi do bucate da minci
tare pulin fatä do cIt. mInca el (IC obicei i inea ochii
c’oborii. Si sta t1cut. si flu vroia sä rLISpUflda in intrebirile
Ingrijorate ale mamei lui. i rrnasC in starca aceasta
de visátorcalil, do sorbezie si de niohoralá pmni a doua zi.
Atunci, mama iui Aladdin, peste samä do speriatL
so (luse lingã el, Cu lacrimi in ochi, Si Ii ZiSQ
C), lint meu. Allah fie asupra ti spune—mi cc i.e
doboara, i nu—mi miii ehmu i inima (‘U tácerea iceasta
I)ac’à ai vreo boalü, flu mi—u täinui en nul due numa
(lectt sä—t,i caut vraciul. Cii locinni nstzi s—u imerit
‘cecre prin cetatca .noastra Ufi doftot vest it din tarn nra—
bilor, pe care sultanul nostru 1—a chemat anume ca sá—
enLite i pe maria—sn do sunat.ate. i toata lunien flU .mai
\Orbestc decIt de priceperca i do leacurile hil cole ml—
o unate ! Au vrei sñ mu clue sii i—l chem ?...

(‘md povestea ajunse aid. $‘here/.adu vizii zuiii nijiuci i,

sfioas*, ticu.
 Ci mntr-a apfe sute patruzeci i casca. noape

Ji’rni

...At ViCI S illU (Itle S li—I chein ?

J]d(1nI atunci salta capul I, CU Ufl ]US InC Inst. rispunsc

A fli, o, rnmcà a rnea, ca ni.i 1ni—C iiU (IC YHH U SI
c-Ct no sufIr do nici o boalã Si ciacä mi vezi in si,ic:i
aceasta (IC mohorala, este din ricin cii pinii acuma U
mi—mn Inchipuit cii Ionic fcmeile se nxCnIuie cu tinc ! 5i
Iiumai len am vCizut xi (1.1 Ca sint cu tofu] aiiM
mama Iui Aladdin nidicil inlinife si spuse
lzgonit fie Cc]—niiu ! cc tot indrLlgi lu, Aladdme ?
El niispunse
—— Stiu CU 1)1 flO cc spun, - fi I l.nist.itii ! Tntr—ac
znn vazut—o, coni a intrat Ia harnmnm, pe dinnia
J.iaclru’l—Budur, fata suitanului ! xi nurnai Ve(Ielen ci
mi—a dezviiluit Ce frumuset,e se afhii pe lume ! 51
mai sini bun de nirnic ! 5i din pricina aceasta nu o
inni am tihnii si nu o sii—mi mal viii In fire decit atUflCl
cinci am S—O capat de sot,ie (Ic Ia tiuine—siiu, sultanu
T)acii auzi vorbele acestea, mama I iii Aladdin ghdi
(U liul ei ii pieduse mint,ile, i ii spuse
N uniele lui Allah fie asupia ta, (OpllC? UI OU
vi1io—i In mini ! ah, siirrnane Aladdine, cueti hi starea
la, si scuturi-tc (Ic sniinteiile astea
Aladdin rispunse
—- 0, inaica a mea, nim am niciclecum sa—mi V1i
minti, Intruelt nu sInt diii tagma celor smintili. 5i von—
i)ce into an au sil mCi facii in nici un Tel sii ma leapCid
do gindul meu dc lnsUiiitonrc CU l Sctt l3adru’1—I3udur,
fata sultan ului cea atita (IC fi.urnoasii ! Si gIndul meu
este mai mult dccli O1’iCIfl(1 do—a o core Ia titIne-siiu.
 Ea zise
— 0, fiu tneu pe viata niea i a ta ! flu rosti aserne-
nea vorbe, si ía binc senma si flu eaiecumva sà se audã
prin vecini, S[ vorbeic talc’ sii—i fie diise sultanului care
11e Sl porunceasca si I ii spinzurat fIri de izbiivire.
i—apoi, claca chiat ai luat ü hotàrIre atIta de srnintitã,
(ICZ1 (.t ai si gse{ i PC cineva pe (are s—1 P°P tiimite
cu o sotie Ca acec’a ?
El raspunse
— $1 pe cute a putea si—1 incare cu 0 solie ailta d
ingai, elLa vreme to am aici pe tine, o, maica ? i in
cine a putea cu si am niai multi eredini clecIt in tine ?
Do, hotirit ! tu ai s te duel sä—i fad sultanului, pentru
mine, ceterea de Irisurätoare
Eu strigà
Fereasci-mä Allah de o cerere cumu—i aceast.a,
o, fiul nieu ! Eu nu am ajuns, ca tine, la marginile smin—
t.elii ! Of, vad bine acurna cum Ca tu uili cá eti bäiatul
unui croitor dintre cci mal strrnani si dintre cci mai
tievolitici din ora i Ca aid cu, mama ta, nu sInt din
vrc’un nearn mai dc Sol si mal rasirit C’um dc cutezi,
duii, sà gIudet.i Ia o clommt,a pe came parinteic Ci flU
or da—o fliCi nuicar Unni ICCiOli dc rci on dc sultani
dc—ni man ?
i Aladdin iimaSC lacut un iasliillp, pe iirrni ras—
puise
—— AfIä, o, maicil a inca, cii rn—am si gIndit i ci
cuigetat mulL la toate cite mi Ic spui tu ; cia asta nu rn—a
opiit sii mu hotiirIrea despre care ti—am vorbit, ba dim
potrivii’! Mii rog, asadar, 1ie, dacii chiar iii sInt fin Si
dncii Ii. Ia mine, sii—mi faci binete pe care 1,1—1 cci ! I
an, moartea are sii ini se pari miii dc dorit decit viaa
i rn—ui Iieidle repede, :fiiri cle nici o Incloiali ! Inca 0
data, o, tiiiiciii a men, nu uita cii eu slut tot liul tiiu
Aladdin
 CInd auzi vorbele acestea ale fiului ci, batrina izbucni
in suspinuri i spuse printre lacrimi
— 0, fiul meu, aa—i, hotàrIt ! sInt mama ta, i
eti singurul meu copil, sImburul inimii mele ! i dorul
rneu eel mai scump este sà te väd Insurat Intr-o zi i
sà ma bucur de fericirea ta, Inainte do a ma duce din
lume ! melt, dara, dacä chiar vrei sä te Insori, am sä ma
due degraba sä—i caut o femeie printre oamenii de teapa
noasträ! Ba Inca ar trebui sä tiu i ce am a le rãspunde
atunci clad mi-or cere seama despre tine, despre ineseria
pe care o ai, despre cItigul pe care ii agoniseti i
despre bunurile i pilmInturile pe care le stàpIneti
i lucrul acesta mi tu1buri rau ! Da ce—as pãl,i cInd ar
11 vorba si ma due, flu Ia nite oaineni de rInd i do
teapa noastrà, ci S-O cci pentru tine de In sultanul Chinci
pe singura lui fatà, pe El Sett i3adru’1Budur ! Ta sà
veclem, o, fiul incu ! cugetà mai Cu mäsurä o elipita I
Stiu prea hine ca sultanul nostru este pun do bunã—
voinl,ä i ci nu-i alungä niciodatã pe vreun supus dc-al
sau fárà a-i face dreptatea pe care o cere necazul aceluia!
i tot aa tiu Ca e darnic pInä peste poate xi Ca
niciodatá nu pregetä a-i dàrui cu de toate pe acela care
i-a dobIndit pe dreptate milele sale penru vreo treaba
stralucita, pentru vreo faptä de vitejie on pentru vreo
slujhá, rnai mare on mai mica! Ci polJ tu sà SDUi CU CC
te—ai dovedit de vreo ispravä pina acuma, i cc volnicii
vei fi avInd care sa to poatä Invrednici pentru hatIrul
ccl :fárä asernuire PC care i-i ceri? $i-apoi! unde-s plo—
coancle ce Se cuvin, asernenea oricärui ins care cere
nite huzururi, a Ic t.rimite in dar regelui, drept semn
de cinstire din partea unui preasupus credincios faä
do domnul i stäpInul sau ?
El raspunse
— Tocmai! Daca flu e vorba deelt de dat un plocon
falnic spre a dohIndi ceea ce sufletul meu Isi doreste
atIta, pal atunci socot Ca flC Un om do pe pämInt flu
se poate rnàsura cu mine ntr-o trcabà eUrnU-i aceasta
Aflã dar, o, rnaicä a inca, cà poamele edo do toate Cuionic,
pe care b—am adus din gnàdina do Sub ptmint i
pe care le-am socotit a ii numai nite gogoloaie de sticlä
fárä de nici un pre i bune nurnal sà slujeascà do joacã
1,.incilor, sint nite pietie nestemate curn nici un sultan
(10 pe pàrnInt flu are uncle asernenea. i, de ailminteri,
ai S 10 pol,i prel,i1ui i tu, onielt do putin to—ni pricepe la
lucnui’i de soiui acesta ! Pentru aceasta, n.u ni decIt sä—mi
aduci do in bucàttrie o tavá de por1e1an Indeajuns do
mare ca sm pot sà Ic pun in ca, i al sä VeZi atunci urma—
rca cea do min.unare.

CInd povestea ajunse aid, Seherezada väzu zoclii nijiid i.

siioasa, tàcu.

Ci Intr-a capte sute pauiacci i aptet ioapie

UrrnI:

i mama i.ui Aladdin, macar cá tare uluitä de tatc

cite auzea, se duse In hucätnie sä caute o tava mare
do porte1an aib, curatà, i i—o aduse fiului ei. Tar Aladdin,
care i strInsese toate poamele cu pricina, Incepu s Je
ormndujasca cu rnultã dihàcie PC tava, tinInd seama do
feluritele br culori, do Infätiári1e si de soiuniie br, i,
cInd ispravi, be puse sub ochii. mamel sale, care ràmase
uluità de—a binelea, atIb din pricina stràlucirii cit i a
frurnusetii br. i nu so putu opri, macar cá nu fusese
deprinsã vreodatä cu vederea nestematclor, sà so m:inu.neze:

Ya Allah! ce minunatie!
 $i fu ievoita, peste o c1ipi, St Inchidü ochit, do scli
pi rile ac&ca. Si, Inti—un sfIrit, spuse
—- Vid aeuna i Cu, o, fiul meu, c1 l:)cCheuI tiu ar
putc’a sä—i Cie pe plac sultanului. Ci necazul flu mai sta
in asta ! ci in (irUrnUl pe care i—as avon do lacut ; Intru—
Cit bag (10 scainä Ca n—a putea sä Infiunt nicicum fä1oia
suLanu1ui i ca as rthnine inmii’muriiâ Cu hmba nnodata,
Oil poate C1 mi—as pierde firea do sfialä i do
tulburare ! Da chiar do—am presupune ci, silindu—rn
asupra—mi. Ca Sn—ti muHumesc suflotul eel pim do do
a izbUli si ajung a Irifäia ce.rerea ta su]tanului In ce
pi’ivete pc’ Cata sa Badrul—Budur, cc are sà se Intimpie ?
(1hii, (0 We Sil SC lU (ample ‘? Pai atunci, fiu.1 meLl, on
ftC Sfl SO Scoata (.1 suit 0 ZarLhita, i fIt Sa ma izgo—
fl(’fSC (IC [a paint, oil suhanul, miniat do o cerere en
accea, 11’e SI nO pedopsensei pe amindoi CU 0 OSinda
inarnica I)a daca to SoCO1.j dirnpotiiva, i daca sulta-.
n ul ar fi sit den urmue (cr01’) i tale, tot 0 sa inn intrebe
despre starea xi clespre (iflurile tale. 51 are sã—mi zic’i
,,Da ! darul este tare frumos, o, ferneie ! Da Cine estj tu ?
5i cine est.e fiul tau Aladdin ? Si cc face ci? 5i eine—i
tatM lui ? 51 cc pricopsealä are ?“ $1 eu, atunci, ari s
flu nevoitã oricum sn—i spun ci flu ai nici 0 meserie i
en tatal tan flU CIf decit Ufl biet cioltor dintre croitoril
din suk
CI Aladdin iaspuiic
— 0, miuca, Iii 1initità ! osLo peste putin en sul
tariul sn—ti puna nite intt’Cbari ca acelea atunci clad
ate sa ‘nda ii’iinuna1iiIe de nestemate orInduite en nite
poame pe tava do porl,eian ! Fii, dar, fara de tean-i, i
an to inai Ingrija do cc are sa se Intimple. Dimpotriva,
ridicä—te nurnal si du-t.o sit—i daruioti tava cu cc se af
pe en, i cero-o pentru mine do soie pe fiica sa Badru’lBudur
! $1 tan to mai apuca sf—li Irnpovürezi gindurile
intr—o treaba atita do uioara I die limpede ! 5i, Ia urina
urmei, no uita. daeä to inni mneearcä vreo mndoialä in
Pri\7iuiL IZI)lflZii. ca ain in Stap1JrCa mon o lnmp1 care
pen (ru rn inc are sä .int loctil la toate meseri i e i a
torito agon iseli Jo
5i Ii voiJii. tot nsa nui (leparte mainei sale, cu attn
c’aldurn, i cu atIta incredinare, meit }Jliia La urmi 0
Incredini n pe en pe deplin. Si o m(iClflfla s—i. puna
hai nob ci cole inni frumoase ; i ii dete tava de porelan,
PC care bauina o Inveli degraba int.ro l)lSma pe care 0
Jegi In patru n[dl,uri, ca s—n ducLi in miniL Si pieca de
c’asit. xi s inclreiYta spre Saiai ul stillanu liii. 5i intia In
s ha do P1’i mire, (1 J)l1h I I. CU m Ult,iinea (le jcl bwi. $i
so aseza (him m rIn(IU1 (lifltfl, ci cu o In fiiti arc tare
sli nasa, ii in i] (IC LI] I Li tLIlOi crior de faI,l, care edoau cu
nilinile 1ii(TUciate i cu 0hii in jOS, piiiii de ccl mal
adinc respect. $i sam dR’anului so desehise, dud sulta—
iiiil Ii ftu intrarea, urmat de vizirii, dc emirij si do
stiiijile sale ! $i cãpetenia calerngiilor sultanului Incepu
sit—i strige, unul dupà altul, pe Irnpricinai, dupit rIndu—
mm jalbolor. $i pricinile furit judecate pe data. lar pri-.
elnasli plecarit, unit mu1l1urnii de citigarea pricinei br,
a] t,i i cii nasurile tare alungite, mr ceila]l,i i’itminInd ne—
chemai, din Iipsa de timp. 5i mama iui J\]addin fu chiar
din multimea acestora de P urmit
melt., daci5. ViiZU cit divanul se sfiri i cit sultanul
pleaca, ulmat (IC ViZirii liii, pricepu ca nu Unit avea Ce
sit ra, decIt sit piece i ca 51 iei cliii paint i se Intoarse
csit. 5i Aladdin, care in nerithdarea in o asl.epta in
poarta, 0 ‘itzu cmxi so intoarce tinind in mmli. tava do
pc)rIelan ; i tare tulburat mat fu ; tci tare nedumerit, i,
speriat, de vreo nenorocire ce s—ni fi Intimplat on de
vreo the proastit, nu vroi sit—i punli nici un fel de in
trebare In uIilit, ci gritbi s—o tragit In casli, undo, Inglil—
benit de tot la chip, o iscodi prin semne i din ochi, dat
fund cit nu putea sit desehidit guru, de tulburure. 5i biata
ferneie ii povesti cc so IntImplase, aditugind
 Sc cade s—n ie’ti pe maica ta de data aceasta, :flul
utCu, lntruL(it iai am test declat cu palatcie lar vederea
sultan ulni rn—a tulburat pina mntr—atita de nici n—
pulut. s ini due la ci en sä—i spun cererea La. Ci mime,
dc—o vrea Allah. am sá m due iarsi Ia paint si o sá
am mai multà virtute dccii de data asta
$i Aladdin, CU toaUi neràbdarea iui, ru oricUin bucuros
sa alle c flu din vreo pricini prea arnarnici se afla tava
de porelan in rniinile rnarnei mi, Ia Intoatcere. Ba chiar
Eu tnulumit cü Incercarea cea rnai ancvoioasã fusese
fäcutà fãrà de nici un necaz si fàrä de urmiri reic pentru
inarna 1w i petitiU ci. St Se mingile Cu gmndul Ca zibo“cala
are st fie repede indreptatà. Tntr—adevar, a (lOUa
zi. batrina pleci lar Ia paint, inincl in mini cole patru
coliun ale basmalei iii care era tegat ploconul do nes—
tcn’iale.

(n•d povestça 1uns iiei. Seherezacla vizu zoiii mi.iincl i.

h(i. t:icu.

Ci Intr-a apte si:le pat ruzeci i opta iwapte

Urrni

i batrIna era tare hetarita sa—S.j biruiascñ sf.iala i

sn—i infiseze sultanulut (‘ererca. Si intra La dtvan, i se
aSC7 In rindul clintii, dinaintea sultanului. Ci, en si in—
tun oarã, uu izbuti sá faci nici Un pas i nici o micare
care si abatä asupra ci luarca—aininte a capeteniet de
dieci. $1 judecata fu riclieat, fara de niCi 0 urmare si
so Intoarse iarii aeasñ, (1.1 capul plecat, sã—1 vesteasca
pa Aladdin do neizbinda Incercärii ci, ci figiduindu--i
biruinta de data urmtoare. i Aladdin fu nevoit jar
si-i mai rostuiascã un tam de ràbdare, must.rind-o Ins
pe maicä-sa pentru lipsa ei de cutezani,ä i tic tárie. Da
asta flu prea sluji ia mare lucru, Intrucit biata femeie
vase zile in ir se tot duse in palat., cu tava do poreian,
i so aez mereu tot dinaintea sultanului, cia tot fiirä
(Ic rnai multá cutezan on fàri do rnai rnultä izbInclá
ca InitIia oarà. i de bun seamà cà s-ar fi intors i de—o
sutá de on tot aa, i Aladdin ar II murit de deznàdejde
i do nerbdare Inähuit, dact pe Insui sultanul, care
pinLi Ia urnià o bägase de seami, Int.rucIt se afla In rin(lul
clintli la fiecare judc al divanului, flu 1—ar li cuprins
tioi’inta sà Intrebe de ea i despre pricina care o aducea
acolo. In adevr, In cea de a aptea zi, dupà Inchelerea
(1!VanUlUi, sultanul se Initoarse Inspre vizirul sáu eel
mare si Ii zise
— Ia uitä-te in femeia aceea hàtrinä care tine in minà
o legäturã fãcutà dintr-o basma. De mai multe zile vir!e
neabitut in divan si stä teapánà fárà s ceará nimic.
Pu1i cumva sá-mi. spui cc caut aid, sau ce vrea?
$i ‘vizirul ccl mare, care nu o cunotea nicidecum pe
nwma lui Aladdin, nu x’rOi sa rtimina cuinva same In
rãspunsuri, ciii spuse sultanului
— 0, st’ipIne al meu, e i ca o hátrInà dintre multele
bàtrine care nu ‘yin la divan decIt pentru nite fleacuri,
i aceasta dc-aid, fàrà de nici a Indoia1, trebuie sà
aibà a se plInge, de pildá, cä i—a vIndut vreun negul,àtor
niscaiva orz stricat, sau cà vecina i-a SJUS vorhe (IC
ocarà, sau Ca a batut-o bàrbatu-sãu!
Ci sultanul flu vroi sä se mulI,umeascà deloc cu }àrnu—
rirea aceea, i ii spuse vizirului:
— Eu, cu toate astea, doresc s-o cercetcz pe biata
femeie. Spune-i sà se apropie, pIni a flu pleca Impreunä
cu ceilalti!

31
 $i viziiul rispunse cá aseult4 i e’t so supune, ducmn-.
du—si mIna Ia :fruiite. Si fäcu eiiva pai inspic mama
lui Aladdin si Ii fcu sernn Cu mIna sui so apropie. 5i
biata fomeie, tremurind toatä, VOfli pnà In picorul senu—
nului iinpaiatcsc i so prbui. inai degra[)a (bOlt SO
tcinen, si sai’LLta 1)ainIntul dintre muiiiile sultanului, cain
vizusc on flicuseri i ceilalt,i priomasi. 5i raumse in staten
aceca, pIn:i cc vizirul eel mare von i i o bitu pe
umir 51 o ajutá sa se ridice. Jar ea SC ridicü in picloare,
pliwi do sfialt ; i sultanul ii spuse
0, feineie, iactã—s mal multe zile do ci rid to tot
vad en vii In divan si siai nerniscat fIi si con nimic.
Spune—mi. dun. cc to aduce aici si Ce (1OtCtI, (a si pot
sa—ti kic ibreptabe ?
flulina liii Alu(l(lifl, iIiai prinzIiicl oleaca (10 inimü
in gLisul bitieV()it()l aI sultanului, rspunse
Allah cob arc—i facerile sale do bine asupra
capului sultnnului nostnit Roaba ta, o, rege a vremilor,
to roag, inainte do a—.i Inräia cererca ci, sá to Induri
si—i dáru i fftgtduiala ocrotirn tale, altminter.i tare mi—
fi spain sä supr urechile sultanului, Intruelt cererca
men ar putea sil parä ciudatä sau anapoda
Or, sultanul, care era om bun Si märinimos, nu pregeUI
sü—i fIgäduiascü ocrotirca ba chiar dote i poruneà sa
:fe golitii sam cu totul, spre a—i Ingàdui fcmeii s—i spun
pasul lfl toalii sbohozenia. 5i flU ii Opri Pe llngii sine decit
p0 \rjZtjl CCI mare. 5i SO IfltOUl’sC IliSpre batiina i ii
zise

— Poli vort)esti ! Ocrotirea lid Allah este asupra

ta, o femeie
Ci mama mi Aladdin, care isi capatase tot sufletul,
In urnia primirii cold ph-ne (le bunatate a sultanului,
raspunse
— Mai cer iertare sultanului nostru, tot aa, dintru
Inceput, pentru tot cc at putea si i se pari necuvincios
In ja!ba rnea, i Pen tru cutezan.L,a cca neasem nit t a vor—
belor mdc
i sultanul, tot mai zadarit., spuse
— Grilbeste—te i. vorbete Ti1ri de sfinii, n, iemei
lei’tarea tui Allah este asupra ta. precum i mila liii,
pentru once ai putea sa—mj spul si sii ccii
A.tunci mania lui Aladdin, (lupa cc se mai plocorii 0
data Inaintea scaunului ijnparatesc, si dupá cc ehemii
asupra sultanului tonic binecuviri tih’i]c i huzuru rile
Ceiui preaInalt, Incepu sii—i povesteasca tot cc i se in
tnnpiase fiuiui ei, din ziua cuid ii auzise pe pristavii
uiipãràtest crainicind tirgovet,ilor porunca de a se ascurid.e
prin casele br ca st deschidà calea alaiului màritei Sett
i3adru’l-43udur. i flu uitt. s1-i s.punà starea in care se
aflã acum Aladdin, care se juruise cà se ornoarä dac
nu o capätä pe domnitä de soçie. i povesti pe de ai’t
toatä povestea, de la inceput pinä la sfIrit. Ci nu are
rtici un rost s-o mai luärn de la capãt. Pc urmii, dact
sfIrsi de spus tot, pradà unei tulburäri man, adiugä
— flu Irni inai rmine, 0, rege al \TCfliilOr, deel
sà ma rog 1uminàiei tale sà nu carecumva si m1 ccnti
(le sminteala fiului nieu, i sä mi iert.i daeà dragostea
(IC mania rn—a Indemnat sä yin si sä—tj jniiitisez o cere
atIt de nemaiponienità!
Sult.anul, care ii aseu.Itase \7orbele cu multit Juare—
arninte, dat fund cä era (Inept i bun, dacà viizu cà mama
lui Aladdin tacuse, departe de a se aräta nilniat de cci-erea
ci, Incepu sä rIdà cu duioie i ii spuse
— 0, särmano, i ce—i fi avInd in basmaun aceea p
care o ii legatä In patru coluri ?

Cind povestea ajunse aici, $eherezacia vizu /OiIi mijmd z,

sfioasá, tt•eu.
 Ci mntr-a apte sutepatruzeci Si nona ,ioapte

Atunci, mama ILLI Aladdin cleznodü basmaua, in t’tcere,

i. fii a .inai adiuga vreo vorba, ii Infit,i sultanului
(ava do portelan PC care se afinu rInduite fructele de
nestemate. 51 PC clatii clivanul fu lurninat tie sclipirea
br, toni abitir dcit do o strálucire do policantho i do
CIi. Ian sultanul fu uluit do lucirea or M ràmase n.äu—
(it (IC fi’umuseea ce—n ‘vcdea. Fe urmi luà tava din mu
nile bttrinei ccrcett pietnele ode minunate rInd pe
rind inIndu—le n tre degete. St &zt muiti vrcme s1 to
pnivCasca i s1 IC pipie, minunIndu-se pIni peste poate.
I, intr—un sriI5it. iutni’eind—se lnspic vizimul ccl na

Pc viat,a capului meu o, vizirule, cc frurnoase

slot toate nstca, i cc poame mitiunatc ! A.i mai vlzut
tu vreodata ceva asenienea on bureau ai auzit vreodai.à
sä se pon1eneascä a fi pe fata piimintulLu nite lueruri
atita de mmndre ? Ce sototi ? Ia spune-nii ?
$i vizirul räspurise
Cu adevirat, a, rege at vremilor, flu am vIzut
nicinclata i nu am auzit poineninclu—se vreodat.à despre
niste lucruri atitu tie dc—a rnirlri1ea ! HotiinIt, nestema—
teic acestea slat. 1irá do Seaman 10 SOIUI br ! $1 nici
giutaicruri1e edo mai seumpe din sipetunik regelui
riostru lU pretu jest. toute In Un lot, cit - poarna tea mai
miruritii do aici ! on, mi erect
Far regele zise
- --- 5i .nu—i i, (•), vizire al meu, (i tinurului Aladdin
eel care im tntmue cu mama sa u.n pe.ehes atita de fru—
IYIOS, I SC çuvme. t’ara do nic o Indoiaii, si tnult mai mull
decit oricarui tecini’ de rege, sk—i vada primit cererea
de Insuratoare (U fain tna llacli’u’l—[iudur ?
 La Intreharea aceasCa a regelui, Ia care nici cu gIndul
flu gIndea, vizirul se schirnbã la fatá dc-a binelea, i

limba i se Innodä de—a binelea, i. se mohorl dc—a brne— lea! TntrucIt sultanul i fägàduise, de tare muitä vrern
c n-are s-o dea de soie pe domnià aitcuiva deelt unui
:fiu dc-al lui, care se rnistuia de dragoste dupI Ca Inca
din pruncie. Aa Ca, dupä un lung ràstirnp (IC ulu.iala,
de tuiburare i de tacere, ráspunse, pIna Ia urrnà, cu
un glas tare trist:
— Da, o, rege al vremilor ! Ci 1uminátia ta uità ca
i—a fagaduit—o PC domniä fiului rohuiui tau ! Cer, dar
de la mila ta, daca ploconul acesta de in un on-i nctiut
te bucurà intr-adevär, ski-mi ingidui nurnal un ragaz do
trei luni, In care ma Indatorez sä—ti gasesc chiar Cu un
dar Inca i mai frumos decit acesta, ca sL-1 aduc ca
zestre, pentru fiul meu, regelui nostru
Or, regele, care tia prea bine, data fund priceperca
pe care o avea ci in privina giuvaierurilor i a fibstematelor,
ca nici Un Om de pe pámint, dc-ar fi lost ci
chiar fecior de rege on de sultan, nu ar Ii fost In stare sà
gaseasca un dar care sä se asernuie, mai do aproape on
mai pe departe, cu acele rninunat,.ii I irti do pereche in
soiul br, flu vroi sã-l supere nicidecum pe hMrInul süu
vizir i s nu—i Inca hatIrul pe care aela i—i cerea,
sicit de zadarnic s—ar fl dovedit ; i, In i)una lul vrere,
Ii ràspunsc:
— Bine! 0, vizire al mcii, Ii dau ruigazul pe caremi-i
ceri. Ci sä tii limpede cä, Ia tiecerea celor trei
luni, dacä flu ai sä izbIndeti a gási pentru fiui tàu o
zestre de dàruit fetei mdc, i care sä intreacà sau riäcar
s se asemuie cu zestrea pe care mi-o aduce, in numele
fiului ei Aladdin, ferneia aceasta de treabà, cu am facut
pentru fiul táu tot ce era cu putinä, datorita slujbelor
tale vredn ice i credincioase
Pc urma, se intoarse Inspre mama iui Aladdin i
Ii spuse, cu muitã dragoste

15
 .—O,mamialulMad4in,poUsitedudlntoatA
bucurla ci liniijtea indirit la flul tiu 0 si-i spui ci care-
ita lui a fost prhniti 0 ci fata mea este de aol Inainte
pe nurnele lui! Ci spune4 ci nunta flu are sal se poati
lace deck numal peste trei luni, spre a iie da name sal
punem sal se lucreze huinele de miriti ale letei I toate
luc’rurile ce se cuvin la casa unei donmfle de stepena eli
1 mama lul Aladdin, tulburati pini paste poate, 1l
ridicil nilinile luspre car 1 as rugi pentru 1mbelugarea
lungirea ietii sultanulul, lçi liii ràmas-bun 91, numaidcc’tt,
odati icçiLA din palat, apuci de bucurie zborul
lnspre cash. $1, do own inh’A In cad, Aladdin 11 vAzu
obrazul luminat cle fericlre, l date fuga Ta ea 91, tare
tulburat, o Intrebal
— El, a, maich, trebuie sit tnAiesc oH trebufe sal mar?
$1 biala lènieie, sloiti do osteneali, ezu ma] Intli
pa divan 91191 scoase iamacul de pa fatal, ci spuse:
-— 10 aduc vestea yea buni, o, Aladdin! Fata sultanului
este de acwna Inainte pa numele talu! lar darul
titu, precuin vezi, a lost primlt cu bucurle i cu muflumire!
Nuniai ci nunta cu Badru’l-Budur flu are sal as
poati face deck paste trei luff! lar ziboveala se datoread
vizirulul cal mare, barba aceea a nipasteior, care
I-a optLt In tainit nu tiu ce regalia 911-a Indemnat sal
1)1W tlirAgalneze Insuritoarea, nu t1u pentru care palchill
Ci, in9allahl nu are sal as Intimple -dectt de bine I
lay dorul tin are sal.41 lie Implinit pinal paste toate atep.
VIrile, a, flul meu!
Pc urinal udiugi:
— Tar pa vizirul eel marc, o, 11111 meu, Allah si-i bad
i si-I aduc4 lu starea cea mai picaltoasili Cad tare slat
Ingrijoratit de ce-o 11 putut sit spuni Ta urechea regelul!
Pith de ci, nunta s-ar Ii siviqit, pa cit pirea, astizi on
mime, aa de nipit era regale cia poamele cele nestemato
cia pe tablaua de poilelan!
 Pe urin, fàrA sá se opreascá i fàrà sà ràsufle, ii
povesti fiului ei tot cc se mntImplase de la intrarea ci in
divan pinä ce plecase, i sfIri spunind:
Allah sà ocroteascä viata sultanuluj nostru ccl
slàvit, i pe tine sä te apere, pentru fericirea care te as-. teaptà, o, Aladdin, fiul ineu!
CInd povestea ajunse aid, Seherezada vdzu zoril mijind
siioasi, tdcu.

Ci mntr-a apte sute cincizecea noapte

Urrni:

i Aladdin, dacd auzi cele cc ii vestea rnaici-sa, se

cutrernurd de drag i de multurnire, i strigà:
— PreaslAvit sà fie Allah, 0, rnaicã a mea, ccl carele
a ffciat sà coboare milele sale asupra casei noastre i
sä—t,i dea ca fiicã o doinniid din sIngele regiloi’ celor mai
marl
i sàruld mmna tnaicd.-si, i ii rnu1.urni mdelung pentru
toate ostenelile pe care i le cledese spre aducerea la indeplinire
a celei trebi atIta de gingae. Iar maicà-sa 11
sãrutd cu dragoste, i ii urA tot felul de huzururi, i plInse
gindind Ca sou1 ei, croitorul, pàrintele lui Aladdin, nu
mai era, Ca sA vadA i el norocul i roadele cele minunate
ale ursitei fiului br, pularnaua de mai inainte
i, din ziua aceea, Aladdin i maicä-sa, cu o neràb-.
dare pInd peste poate, incepurd sä socoteascá ceasuribo
care Ii despàreau de fericirea pe care o ateptau, dupá
ce aveau Sd treacA acele trel luni. i nu rnai conteneau
sd tot tdinuiascd despre planurile i despre ospetele si
despre pomenile pe care socoteau sd Je dea celor sdr.
manl, aducIndu—i aminte cà i ei, Inca len, se aflau In
ticälosie, i cä, fàrä de nici o Indoialä, lucrul eel mai
vrcdnic in oehii Atoated1tätoru1ui era dàrnicia.
Or, douä luni so scurserà in felul acesta. i mama lui
Aladdin, care pleca do acasa In I iccare zi spre a face
tirguielile incIitinate do dinainte (IC riunt, so duse la
suk Intr—o diminea i porni sá batã práTi1iile fácInd
o grrnadà do cumpwaturi, i mai man i ma intel, cInd
deodatá baga do seamil un lucru pe care nu Ii vázuse
atunci cInd venise. Väzu, in adevàr, Ca toate prãváliile
erau dichisite i Impodobite cu frunzare, cu felinare i
cu panglici colorate, de la un cap al ulitci pInä la celámit,
i ca tolJ präväliaii, toU ineterii i toti oamcnii
din suk, lie bogai, lie sàraci, fáceau o mare zarvä de
bucunie, i toate ulilele erau Intesate de s1u11)ai de la
sarai, Inibriicat,i falnie in atlazunile br de silrbãtoare i
càlàri p0 cai infoti1zai iniiunat, 3i toata luinea se yin—
zoica mncolo si Incoace intr—o forfota neobinuità. melt
Sc Incumetã sl-l Intrebe pe Un neguàtor de ulei, de la
care ii fäcca cumpárátunile, ce I el de siirbtoare, despre
care ea habar nu avea, särbätorea mul1imea aceea voioasä,
i cc Insemnau toate acele vInzoleli. i negu1á-.
torul de ulei, nedumerit pIna peste poate de o Intrebare
ca accea, o privi Inchiondorat i räspunse:
— Pc Allah! s-ar zice ca-ti faci bataie de joe! On
eti vreo st.ràiná, de flu tii aa, nimica, despre Insurà—
toarea feciorului vizirului eel mare cu domnita Badru’l-.
Budur, fata sultanului? $i-acuma-i tarnan ceasul cInd
lose ea de lu hammam ! i toti cälàre.ii acetia, Imbràcatj
:falnic cu haine dc zarafir, sInt sträjile care au sfl—i alcä—
tuiascà paza pmnrt la sarai!
CInd auzi vorbele neguatorului de ulei, mama lui
Aladdin nu vroi sä afle nirnlca maj mult i, Innebunjt
si zdrobita, o luà la fugã, dc-a curmezisul sukurilor,
uitIndu—i tirguielile la neguàtor, i ajunse acasä, uncle
intra i, cu räsuflarea täiatii, se aruncã pe divan i rãmase
aa un ràstimp, färä a putea sä vorbeascä nici un cuvInt.
Jar cInd izbuti sã vorbeasci, ii spuse l.ui Aladdin, care
venise In fug:
— Au, copilul meu ! ursitoarea a Intors Impotriva
ta foaia cea rca a cürIii sale ! i iacätii cI totul este pier—
dut, i cä feiicirea inspre care piIcai s—a mistuit pIni
a nu se fi Implinit
Jar Aladdin, tare speriat de sLarca in care o vedea
PC maicä-sa i dc vorbele pe care le auzea, o Intreb
— Au ce s—a intImplat alit de riu, o, maici a mea
Cribete dc-mi spune!
Eu zise
Vai, fiul meu ! suittiriul I—a uitat do figiduia]a pe
care ne—a fàcut—o ! i chiar astàzi o iniritä pe iiic
Badru’lBudur cu feciorul vizirului ccl mare, fata aia de
catran, nàpasti ala de care mi-era mie atIta de spaimà!
i cetatea toati e Irnpodobità, ca la sárbätorile cele man,
pent.ru nunta din seara aceasta!
i Aladdin, dacä auzi vestea, simti cum fierbinteala
Ii nãpàdete minile i cum Ii face sIngele sa zvIcIie näpraznic.
i un ràstimp ràmase uTuit i nàucit, de parca
sta sã cadi i sä moarà pe bc. Ci flu zàbovi sà se
Irnbàrbát.eze, aducIndu-i arninte de lampa ecu ferme—
catä pe care o avea la mIna lui i care, mai muit decIt
oricInd, avea sà—i lie do mare ajutor. i se Intoarse Inspre
maicä—sa i II spuse, cu un glas tare I injtit
— Pc viat,a ta, o, maict, cu ma cam socotesc cá feciorul
viziiului nu prea are sà so bucure In noaptea aceasta
de desfatarile pe care le nádàjduiete in bocul meu ! Fit,
dar, fara de nici. o teamà in privina aceasta, i, firä a
mai zàhovi, scoalä—te i pregatete-ne ceva de mIncare.
Si avein sä vedem noi pe urmá cc ne mat rarnine de
fãcut, cu ajutorul Celui prealnalt
Atunci mama lui Aladdin se ridica i pregàti demincarca,
pe care Aladdin, cu mare poftã, o mIncä,
i, Indata cc sfirfi, so duse In odaia lui, spunind
69
 -— Vreau siEi ràrnIn singur i si flu flu supàrat de
nimenea
5i zävorI ua dupl ci cu clieia, i scoase lampa cea fer—
mecatil din ungherul unde o inea aSCLlflSa. Si o ma si o
rt’cea la loeul czire Ii stia. i, tot atun(1, erritul rob
1(Impii se ivi dinaintc—i i spuse
1ttil ad diruiinte
S’ta robut tan Cu luare—aminte
Spwze : cc vrci ? Eu slut at 1.thnpii 1ujH.
Vie ca—n va;duJiuri zhor,
1”d ((Z ?t11fl1u dc—a rInd
hid pe p’inimnt
$i Aladdin ii spuse
J\scultLi—nii binc, i) SlUjitOr al lthnpii ! clei nu mai
(‘Ste VC)bu aCU1fl Si—1fii aduci dO mm.cat t (le bthit, ci
si iuI sftijel.i intr—o duravelii cu mull mat Insernriatui !
AIUi, dar, cii sulimiul mi—a fiigiidui.t—o de sotie p fata
con minunat:a, pe Badru’1—i3udur, primind de in mine un
pmocon do poame nesteinate. 5i mi-a cerut un rigaz do
b-ei luni pmnii sil sárbiitorim nunta. $i acuma i-a uitat
fgiiduiala i, fiiri mAcar sfl—i treacii prin minte sA—
trimitA IndiirAt darul pe care i 1-am dat, o mAritA PC
fiicA-sa cu feciorul vizirului eel mare! Or, lucrurile flu
trebule sA so petreacA nicidecurn in felul acesta! $i
I1i cci’ sil mA sIujeti en sA-ni cluc in indeplinire un plan
al ncu
Si efritul rispunse
—. Spune, o, Aladdin, stpine al mu 5i an o nici
a trebuinii sA—mi did atItea l.mur.Iri ! Purwicete, i
am sA mA supun
5i Aladdin räspunse:
— tn seara aceasta, deci, do Indatii cc insunA.eii s-or
cuica in patul br de nuntA, i pmnA cc sA aibA ci vreme
mci miicar sA so atingii, sA—i ridici cu pat cu tot i
sá-i aduci chiar aid, unde airy sa VL(l CU CC ilYli 1T1l1
riirnine de fãcut!

Cind povestea ajunso aic. $thci.czac1a vCt;’u z’nii rnijnd I,

sfioas, t,u.

Ci Inir-a apte sute cincizeci si una uoz pie

Urrn:

mr efritul lthnpii isi duse mina in ftuntc i rüspunse

Ascult i ma supun!
Si pieri.
lar Aladdin se duse la maicä-sa i ezu jos ling
en, i mncepu sà taifasuiasca linitit, ba de una, ba de
aita, färà si se mai Ingrijeze de máritiul domnitei,
de parcä nimic din toate acelea flu s—ar fi IntImplat. 5i,
Ia culcare, i intrã In odala iui unde iarài se zävorI Cu
cheia i atept.ã Iritoarcerea efritului. 5i-aa cu ci!
In cc privete nunta feciorului viziruiui ccl mare,
iacitä! CInd ospeeie i zaifeturile i chilomaneic i
veselirile ajunserd Ia capàt, proaspàtul Insurie1, Cu
ctpetenia eunucilor inainte, inträ In odaia de nunti. 5i Ca—
petenia eunucilor dete zor sä piece i sá Inchidä ua in
urma lui. 5i ginerele, dupt ce se dezbraca, dete in o
paite pologul de mãtase de la pat i se haga acolo, ca sa
atepte venirea domnitei. Or, domnia flu zabovi mult
pInà sá se arate, Insotitä de mama sa i de femeile
din alaiul ci, care o dczbräcará, 0 InvernIntara cu c)
cmàuà de matase i ii despletirã parul. Pc urmi o
suirã in pat ca parca silind-o, In vreme cc, curnu—i
datina mireselor In astfel de Imprejuràri, domnita so pro—
71
ficoa cä se Irnpotrivete, i se smucea In toate pàrIile,
clind si le scape din mImi. Si, dupii cc o suirä In pat,
fthii a so ispiti. sà se u.ite la ieeiorui vizirului, care se
afla de inult in pat, femeile plecari toate impreun,
ificInd uru’i pentru indeplinire.
mr mama domn1,ei, care p]C(a in urmà dc tot,
iiichise ua odiiii, sco.ind cuniu--i datina, un oftat adinc.
Or, do Indatá ce tirierit Insuriiei se vizurá singuri,
i pinä st nibä rigazul sà—i facä vreo mingliere cIt do
mica, so simljrà deodatá ridicati cu pat cu tot, fara a
putca sä—i (lea seama cc ii so IntImplã. $i, cit ai clipi
din ochi, se vàzurà scoi din palat i pui jos Intr—un
Joe pe care nu—i cunoteau, si care nu era aftul decit
odaia ]ui Aladdin. 51, Pc cind ci se cufundau in spaimi,
ciritul so duse do se [emeni dinaintea lui Aladdin, i Ii
zise:
— Porunca ta, o slipiiie al men, a lost indcplinitá.
51 iata—ma—s gata Sn te ascult, in tot CC LILa] a] a f
pune sà-4t .fac
$i Aladdin ii ràspunse
— Mai am sä-i cer a-i Iiifca pe pezevenghiul acesta
tinerel i a-i duce sá-l Incui, pe toatã noaptea, In uniblätoare!
5i muine dimineatä sä to Intorci aid, ca sä capei
poruncile mdc!
5i gi:nul làmpii ràspunse ci aude i cii se supune, i
dote zor sii Indepiineascii porunca. TI Infiicii, aadar, cu
asprirne, pe :feciorul vizirului i Ii cluse dc—i Incuie in
priviit,i, in.fundIndu-I cu capu.l Intr—o gauri. 5i viirsii
asuprii-i o suflare rece i irnpuitii, care ii tintui en pe
o bucatii do lemn in starea in care so afia. 5i-aa Cu ci!
Ci in coca cc Ii privete pe Aladdin, apoi acesta, dacii
rimase singur en domnita Badru’l—Budur, flu se gmndi o
cNpitii miicar, in ciuda dragostei amarnice pe care o sim
ea pentru en, sä se prilejeascii do Imprejurare. $i,
dintru in ceput, so temeni dinain tea domnitei, iinIndu—i
inIna pe inimii, i, cu un gins pun de patimii, ii spuse
72
 0, domni, aflA ci aici eçti rnai Ia adilpost decit
In saraiul sultanului, pãrintele täu ! Dact te afli in locul
acesta pe care nu ii cunoti, este numai en sil nu Induri
mingIierile acelui copilandru ntivleg, fcciorul v.izirului
tatàlui täu! lar cu, miicar cit smnt acela citruia i-at fost
fàgduitä de soio, ain sit mit feresc cu grijil sit mit ating
de tine, mai Inainte do a .fi Venit vreinea i mat Inainte
ca tu sit ft ajuns soia mea, (lupit pravila Citrii celei
slinte i dupit surznd
Ci di a vorbele acestea ale lui Aladdin domnia flu
putu sit priceapit nimc, mai Intii din pricinit cit era tare
tulburatit, i—apoi pentru cit en habar flu avea nici de
fiuitduia1a daIa de tittine—siiu si nici de toate dedesubtu.
rile ace!ei tiebi. i, rietiind cc sit spunit, se multumi sit
plingit cu anmr. &,li Aladdin, ca sit-i dovedeascit i mai
aprint cit nu avon nici un gInd ritu in privina ci, i ca
s-n [inisteascit, se aruncit in pat mnditritt, chiar pe locul
pe care ezuse feciorul vizirulu.i, i avu grijit sit aeze
o sahie Inro fatit i el, ca sit—i arate i mai liinpede
prin aecnsa cit ine1eea sit—si facit rnai degrabit moarte
dccii sit se atingit de doinriiIit, nici mitcar cu vIrfurile dogetelor.
Ba chiur Se SI intoarse Cu spatole Iitspie Ca, Cfl I1U
C:l].’CcUflVa 5—0 stuieneasca in vreun fel. i adorm Iii de
plinil iinite, fitrit a se tHai Ingrija cit so afla acolo fla
dru’I—Budur ce.a atita (IC doritit, de parcit ar fi lest
singur—singurel in patul lui do flitcitu.
Pc domnita Insit tulburarea pe care i—o pricinuia in—
timplare.a aceasta atit de ciudatit, i starea cea nona in.
care se vedea, i gIndurilo Invitimitite care o ehi.nuau,
ba de spaimii, ba de uluire, nu o litsarit sit den geanit
In geanit toatit noaptea. Ci fart de Indoialt cit en eta cu
mult mai puin de puns dccii fiul vizruiLLi, care se afla
Ia umblittori, Cu capul virit îut.r—o gaunt, i cat-c nu
putea sit fact nici o micare, din pnicina sufliinii cold
mnfricottoare. pe care 0 aiuncase efr1u[ peste ci spre
a—i Inepeni. Oricum, soarta celor dot Insuritl,ei. in con
dinili noaple a Icr de irunt, nu avea nitnic 1t (1C1t
lucruri tar’.. im.imi•oare tare pacuOasC.

CInd p\7Cit_1 IjUL S •znda v::’ vii i irc1 i

Ci In fr-a cipte SLIt C cincizeci si doua noa pie

I\. (iUH Z dn n.cai, wa (II J\1W.Idifl S U iw

sI fiece ia1ai lanipa, efritul — dupä porunca dati. do en
eari —- ven.i siligur si atepte trezirea stilpInului 1tmpii.
5i, in truell, acesta 7.ibovea, scnase un ii’ do strigite,
inspainuntmd—o p0 (lomflita, (fll’C flU avon putin1a sal
5i Aladdin deschise ochii ; i, de mndatá cc IL
vãzu pe efrit, so ridca tie lIngä dornnià i so dote
olenea mai de•o park’, ca st nu ito auzit decit do elrt,
calUin 11 spuse
-— IM fuga (Ic—I scoate (IC In umblatori pe fcci.or
vizirulul, i mtoarce--te do—I pune In pat, pe local uncle
so afla. Pc uini?I, Inlaca—i !i (lU—i pe arnIndoi in palat
suitanulni, crilar acolo tie undo i—al mat, 5i. mm en
scamà, vcgheazi—i cu luare—arñintc en nu cwnva
ln.i sà so sàriite on niicar s1 so ntingá
5i ehitiil ]aiuiit raspunse ca aude’ i ci so SUpUnC, i
clete zor si se clucà mat Intli sl—i scoati pe tinerelul ccl
nãpastuit de in umbiatori i sã—l aeze pe pat, 1Ingi
(lomnila i—apoi, numaidecit, in mai pui.r.iã vremc de cit
ar Li do ti’ebuuta en sa bat,i 0 data din picoape, ii mu1t
pe amindoi in odaia de nunt’i din palatul sulianulul,
fIrä en ci si poati vedea on st poatá pricepe nici cc
so Intimplã en ci, nici pe cc cale Ii Schimbu aa tie

74
lute loculuW. $1, de aitminteri, asta era tot ce ii se putea
IlridoialA
ntimpla mel blucA
e, intrus-er
cit numalti dncü 1-a r f I vAzut
speriat de moarte.
o dat A pe gi n nul eel ln fr i c oAt o r , sl uj it or u l lA znpii, LAvA do
Or, ntci flu-i aiezA bine efritul po cci dot InsurAtci In
odala lot din swat, cii suttanut ü so%iu lui, orzlnd sA aflo

curn ti petrecuse doninita, fain lot, ecu clintli noapte a ci de mintS, ti dornici s-n IiritiseaseA i sit tie cci dintli
care s-o vadit spre a-i ura fericire ,i huzur statornie,
ki Lutcunil intrarea de dimineatA, i so apropianA tulburMi
toarte de patul fetel Ion, ji o sairuturit Cu clukwie Intre eel
doi ocl)i, spunlndu-i:
BiiiecuvlntatA sA-i tie Irisoi,irea, o. F iicA a inimli
noastre! 5i deie Allah sit vezi zilmislindu-so din i’odnicia

ta un ijir lung de urmaçl frumo.1 L vestft.i, care sit dual din neam In neam LaIn 0 mlndria spitei noastre! Alt,
spune-ne aim ti-al petrecut noaptea aceasta dinti!, t
aim s-a purtat sotul titu fatit de tine!
Si, clupA cc vorbinit a, titcunA, aztcptlnd riispunsul.
$1 iacAtA cit deodatit donmfla, In Ice sit arate un chip
proaspAt i zltribitor, 0 taZjflj aim izbucnote In suspine
i aim ii prlveite cii nhjle cclii trb$i ,i pUnt de lacrimi.
Li, atunci, detenA sit—I lntrebe i pe sotul ei, d so
uitartt In locul cliii pat unde credcau cit IncA se meL uCla
culcat; dan el taman ieØse din odaie, chiar In clip:
intnttnii ion, en sit so dual sit se spole de ioate spurcAe.iunib
care lb mlnjisenA pe (alit $1 gindinit cii s-o Li dits
Ia hiunmwnul din serai, ca sit se scalde dupit Impneunare.
$i-na cii se Intoarsenit ian laspre fate br i o iscodinit
ingrijon4i, din semno, din pnivini ,i din gnai despre
patina lacniinilor 0 a mlhmrn ci. $i, Intructt en tAcea mel
depante, socotinA cit numat rusinea de dupti cea dintli
noapte de nuntA o oprea sit vorbeascit, i cit lacnimile ci
erau lacnimi ea pentru asemenea lmpnejunAni; 0 steterlt
iw nAstimp lintti%l, nevroind sit mpi stAnuiascit, dintru
Incepüt. Cum Insit starea aceea amonirila sit ditinutascit
:m
prea lungi vrerne, i curn lacrirnile flu fãceau decit sà
sporeaSca, regina nu putu sä mndure rnai mult ; i. Cu un
glas pun do haz, ii spuse Intr—un sfIrit dornnii,ei
ilni, lain inca, vrei pInã hi urmit sä—mi ràspunzi,
si s;i— raspunzi i tatuilui täu ? i mult ai sä mai mci cu
fbi UHZUII Ic iStdll, care chiar c t,in do cam pron mul Ut
vremo ! i en, fata inca, am fost mirensii, en tine, sI
mflai [lie do tine ! (ll eu am stiut si pun o miisuii si s1
nu prea Int.i ad moitur Ic astea de gàinä p.louata. i, pe
densupra, u uii,i cä to clovedeLi cuma lipsi Ut de (instirea
pe (al.C ne—o (latorezi, daci te IflCfJàt,u11eZi nsa mai de—
patio s a U raspunzi in Iritrebir.i1.e rioastre
La vorbeic acestea supainte ale niurnel sale, bia.a
doniiii,n, cop] eit1 din toate pirçiie deodath, so izit
ui Ui sa SC rl1I.m (11.11 taceica PC (‘1 PUSt’a i, scotiiid
Un Suspm adinc u tare nIrue, ispunsc
J\llnh SU mu iere dacil rn—am dovedit iipsitui (IC
(slistiren 0 CUO 0 (latoreZ tali11 Ui UICU i mflafliCi mole
(a P’(” csW en sint tuiburaUt pma pestc poat.c i tare
spera1a, i tare tr.LSta, u tare flaUCita, de tot cc mi s-a
mntImp]at In noaptca aceasta
i Incepu sä povestea$ca tot cc i so Intlmnpiase,
nicidecum aa cum so petrecurä lucrurile aievea, ci nsa
curn putuse en sà le priceapä numni Cu och. Spuse
cum, de in dat ä ce se cui c - a se i n pat u l ci , l i
so azue mutata in Lr—o clipitä (lifi odnia de nuntä Inti—
n gut SO1U. i Ci , f e ci o r u l vi z i r u l u i , si m1i s e cä pat u l se mi c u sub en, CmYI
casu In care nu mai fusese niciodatà pInu atuici, curn

sotul ci i.usese dus do acolo, fári ca ci sut pontà ti In cc IC] I usese ci luat i dus, cum locul iui, cit tinuse
noaplen toatà, Iuscse luat do un fliIcàu frumos, tare en—
VflI1CIUS i pirla peste poate dc Indatoritor care, en nu
cunivn sii Sc vadà ispUit a so bucura de en, Isi pusese
sabia goalü intro ci xi adormise, cu IUIE Intoarsi In pelete,
xi eurn, mt c--un sfItit, (lirniileal,a, do Indaiã Ce solul ci
so int.orsese in pat, fusese mutatã i.ariii, dirnpreunä cu e],
In odaia br de miri, din palat, de urde el atunci se gràbise
sá se scoale spre a da fuga la hammam, ca sá se curee
de un strat do lucruri arnarnice care ii copereau chipul!
i adáugi:
—— i tc’cmai atunci v—am vizut pe amIndoi cà
pe uä, ca sä-mi ural;i ziua—bunä i sá-mi cereti veti
Va! de mine si de mine! Nu-mi mai rärnIne decIt sä mor!
i, diipa Ce SUSC astea, Ii ascunse capu-n perne,
prada unor suspine grele.
Dacã auzirä vorbele acestea ale domnitei Badru’l—
Budur, fiica br, su[tanul i soia lui ràmaserä Cu gura
càscatá i se privirà Cu nhte ochi abbi i cu nite chipuri
lungi, ci flu mai avurá nici o Indoiala cä fata br flu
cl-ar fi pierdut rnir4ile din pricina nopii aceleia, cind
fecioria ei fusese berbecitä Intlia oará. i nu vroirä sA
dea nici un fel de crezare vorbebor ei...

Clad povestea ajunse aid, $eherczada vzu zoril mijind i,

sfioas, t.cu.

CI i;7a sapt sute cilicizeci i treia iioctpte

Urni7

...Iar maicit—sa Ii spuse Cu glas optit:

Aca se petrec lucrurile mntotdeauna, fata mea! Ci
sà te ferecti sä flu carecumva sit mai spui i aitcuiva, citci
lucrurile astea flu se povestesc niciodatit! i cine te-ar
auzi te-ar ma de zmintitit! Scoalit-te, dar, c nu te mai
ingrijora In privina aceasta, ci fit In aca fel ca sit flu
tulburi, cu chipul titu mohorIt, ospetele care se dan
astitzi la sarai, In cinstea ta, ci care au sit tinit patruzeci
de zile ci patruzeci de °pt, flu numai In cetatea noastr,
77
ci l In toatA ImpärAla! Hal, fate mea, fil multuiniti i,d
uitA degrabi pAanIIle din noaptea aceasta!
•Pe urmA, regina chemA femeile sale I le dete In

seamA s-säu,
o dlchiseascäfeciorut
pe mireasi; vizirulul.
Jar ea, InipreunA $1
cii sultregina,
anul, care era tca
are nedumer it , i eI sA4
all se dumireasdi
caut e pe gi n er e le
de cele ce-i spusese flici-sa, mncepu sA4 Iscodeasell pe
amllrltul de fltldAu despre cele ce se IntlmplaseM. CI el
ma vroi all-I mArturlseasdll nianic din cite durase. :I,
tAlnuindu-le toatA pAtanhi, de teami all nu tie lust In
na 0 alungat de pllrln4II sotlel sale, se mul4uml all Ms.
pundi:
Pe Allah! da ce sit se 11 Intluuplat de ave, clnd
mA Intrebati, un chip atlta do cludat?
i sultana, atunci, i mail Incredii4atll cit tot ce-i
povestise flidA-sa era urmarea vreunui via urit, socoU cli
face blue all nu thai stAruiascit deloc pe llngll ginere-allu,
ji II spuse:
a Preamitrit all tie Allah cit total s-a petrecut lAvA
de vlltämare i fllrll de durere! Te sflltuiesc, hut meu,
all to po4I cu multll gingllie tatll de soVa ta, Intruclt
es-i tare firavlll
$1 11 lAd cii vorbele aceatea, 0 se duse In latacurile
el, all vegheze zalafeturile zaunparilcurile din ziua
aceea. SI-atlta cii ea i cu tineril Insurlltell
Estimp, Aladdin, care cam bllnula el ce se petrecea
Ia paint, 10 petrecu ziua vesellndu-ae itt glndul renghuuJul
cal iacusIt pe care i4 jucase feciordhul vlzlrului. C’!
nu ae 4inu de nuul4uunlt, 0 vrol all deguste plnll in capllt
umilirea potrlvnIculul allu. Inclt, aocotl potnivit all nu-l
neoctlldetlhnll,0,decumdllzunoaptea,uull
tampa 0° fred. lar ginnul ae 0 lvi dinalnteaiul, roatind
cele ce ncatlae 0 de dlllle celelalte. :GI Aladdin Ii apuae:
0, alujitor at lllmpil, du-te In aarahul aultanuhui!
31, de lndatll ce at all-i vezi pe tineril lnsurlltel culclndu-se
laolaltA, la-I cu pat cu tot I adurni-i aid, cuni iii Ebut
i asnoapte!
$1 ginnul pled de zor sit lndepllneasd porunca, vjl nit
ziibovl mult pinit cc sit se Intoarcit Cu povara pe care 0
puse jos In odnia liii Aladdin, ca apol s114 Intace pe
feciorul vizirulul i sit-i Intunde cu capu-nainte, In lana

utnblütoarei. i Aladdin nu pregetit sit Ia locul cel got i sit se culce lIngit dornuitli; ci at tot att a cuviin% ca
i Intlia oarit. 5i, dupit ceaezit sabia Intre el, se Intoarse cii tutu Ia perete 1 aclormi 1initit. $1, a doua zi, lucrurlie
se petrecurit Intocmal ca In ajun, carevasitzicit etrltul,
urtulnd ponuncile liii Aladdin, II aduse pa pittimitul de
gittorel IndirAt lingit Badru’l-Budur, l II purtit pa antdoi,
cu patul, In odala do nuntit din palatul sultanulut.
Or, sultanul, mai nerAbditor ca arkdnd sit title qtlri
do is fUca lu!, dupil con de a doua noapte, ajunsetaman
In clipita accea In odaha do noapte, numal el singur de
data aceasta; cAd, mal presus de toate, sultanul se temea do bosuniflitnile sultanel, so%Ia lul, ci mai degrabit vrola
sit-a descoase ci Insui pa domni%A. 51, de Indatit Ce flul
viziruLul, ugilit pInit peste poate, auzi pail sultanulul,
sAri din pat i o zbughi aftull din odale, ca sit dea fuga
Ia huniniam sit se curete pa tt4it. Ian sultanul intrit se
dust’ lIngit patul tiicei sale, ti ridicit pologul do zarafir:
i. clupIh cc o sitrutA pa domnflit, II zise:
— Spune-nil, late mea! nitdAjdulesc cit In noaptea
aceasta nu a) miii avut visele acelea atlta de amarnice,
diii care ne-al povestit, len, acele pittanil neniaipomenile!
Hai, poji sit-mi spui cupi %i-ai trecut noaptea
acoasta?
Ci cloznnlta,. In 1cm sit rAspundit, izbucni Ia suspine ci
ki ascunse fi4a In mliii!, ca sit nu vadit ochil Inroijltl al
latillul ci, care nu mel pricepea nitnic din toate astea. $i
asjteptl o buM bucatit de vreme, ca sit-i dea ritgaz
sit so Iiniteascit; ci, Intrucit ea tot plingea .i sugh4a mel.
79
departe, suitanul, plait lii urmit, chiar cit se Inturie ci Ii
trwse sabia i strigit:
Pc via4a mea, dad flu vrei sit-mi spul nuinaidecit
adovitrul, are sit4i zboare capul de pe umeri!
Atunci, buata domnitit de douA od Infricoatit, Lu novoltA
sA-i curmo pe datit lacrimile i, cu glue sflçiat,
spuse:
0, lath al meu preaiubit, tie-ti mliii! nu to mlnia
pe mine! Cite!, dad ai binevoi sit mit asculti, acuma, clad
mama nu miii este aid ca sit to stlrneascit lmpotriva mea,
rn-al icrta, fun de nicL o Indolahit, ci rn-at pl.tnge, 0 ai avea

gnijit curn se cuvine ca sit nu mit lad d mor de tulburare $ de spairnit! Intruclt, de bunit searnil, dad in-ar mii
Incerca o datA hntlmpilirile cele atlta do amarnice pe care
Ic-am Incercat In noaptea aceasta din urmit, rn-al gAsi
inline dirninealit moartit In pat! Fie-41, dan, mliii do mine, o
rintc ale meu, .,i ft aija cii urechea iji inirna to sit se
Indure de necazunile do spaunua inca I
arid povcstca ajunse sic), $eherezada viizu zoril mijind ci,
sfkmsll, tacu.

Ci Intr-a aptc side cincizeci ci patra iwopte

lJrmA:

Si sultanul, care avea o inimit blajinit, i care nu

miii sinflea In preajrna jul duhul asmutitor al so4lei sale,
se pled Inspre filcit-sa, ci o sAntA, ci o mlnglie, i Ii
alinit inima scumpit. Pc urmit Ii spuse:
51 acurna, tata mea, potolecte.4i sutletul 0 Insenineazit4
ochii! 5i povestecte-i cu toatit Iucrederea pftrint.elui
titu, In toate do-amitnuntele, IntimplAnile care to-au
adus noaptea aceasta lntr-o stare de tuiburare d àe
spaimä atita de amarnice!
Si domnita, cii capul pe pieptul tatAlui ci, povesti,
fArA sA ulte nimic, toate nAprazneie cite i se Iutlmpiaserà
In accie douä nop4i trecute, s$ 1(4 stIr(4 istorisirea
adilugind:
— 5iapol, o tatA at mcii muit-iubit, ar Li muit mid
bine s Intrebi (4 pe fiul viziruiui, ca s44i poalA ado
yen (4ci spusele mele!
5i sultanui, dupA ce ascultA Intimplarea aceoa nemajpomenitA,
rAmase nAucit pinti peste marginile nAucinil (4
lmpAnI4i necazul Liicei liii, vjl 1(4 simti ochii cuin I se
lnmoaie de incrimi, aa de tare o lubea. $1 Ii spuse:
HotAnIt, fate men, numai (4 nunini cii sint pnicina
la toate nilpastele cite s-au Intimpiat, Intruclt te-am
niAnitat cu un amAnit care flu $ie cum sA te apere (4
te fereascA de asemenea nAprazne cludate. CAd, cu adevArat,
en ti-am vroit Lenicirea, cii cAsiltorla aceasta, sjl
nicidecum jalea (4 pieirea ta! Or, pe Allah, am sA poruricesc
numaidecit sA vinA vizirul çlfiut liii, nAviegul,
çisA le cer samA despre toate lucrunlie astea! Ci, once-ar
Li, tu po4i sA Lii UnititA, fata mea! cAd necazuriie acestea
irn an sA se mai Intimple, mA jur 41e pe viata capulul
men!
Pc irmA o lilsA, dindo In grija femeior, (4w disc
In iatacuriie sate, clocotind de mlnie.
51 pedatA ponunci sA vinA ia eivizirui sAu ccl mane;
çl,de aim vizinul i se 1nfAiA dinainte, sultanul Ii stnigA:
— Unde-l pramatia de flu-Mu? 51 cc ti-a spus In
pnivinta ceion cite s-au IntImpiat In aceste dnu1 nopi
din irmA?
Vizinul ci mare, InmAnnunit, rAspunse:
— Habar nu am, o, rege at yremilor, despre c’e oste
vorba I Fiui men nu mi-a spus nimic care sA poatá sA-mi
Si
lámureascA minia regelul nostru! Ci, dac5 Tm! lngAdui,
dau tuga numaidedt sit-I caut i sit-.! Intreb:
‘5i sultanul zise:
— Du-te! 51 lntoarce-tq de graM sit-in! dal ritspunsul!
51 vIzinil cel mare, at nasuL tare alungit, ici Incloindu4i
spinarea, i so duse sit-i caute pa flu-situ, pe care
U gitsi in hammarn, pregittindu-se sit se spelo do sclniêle
care 11 acopereau. 5111 strigit:
0, pul de cittea, pentru ce mi-al titinuit iiclovitrul?
Dacit nu-mi del sama numaidecit despre ac’este doutt
nopi, ziua de . astitzi are sit tie ziua ta cea de pe urrnä!
5i flu-situ litsit capu-njos i ritspunse:
— Va!, o, pitrinte a! meit, numal rw5inea rn-a oprit
pinit acuma sit-%i dezvilulcsc amarnicele mntttnp!itrL cliii
aceste douit nopçi, i nApastele cele do nespus pe care
le-am Indurat, NrA a avea putintit sit mit apttr, on burorni
sit thu cum ii din blesteinul citron puteri vrAjrnae inn
pitit amindol tot ce am pAjit; In patul nostru!
5i Ii povesti lui tAtine-situ toatil tArittenia, de tiu’t,
tArt a ulta nimic! Ci flu are nki un rost s-u anti spuncm
o dali 51 adAugit:
— In ce mA priveQte, 0, pArinte ale nieu, mal degrabit
Ido
rni vrefats
au moarsultanului!
tea declt o asemeneaMA
viatit! 5!Inchin,
, dinaintea ta,dan,
fac juritmtie,
intul celsitIntretoit de duct
despitr4eniIae pesultan
totdeauna
$ sit-i Sac! sit primeascit, rnitrtunisirea despitfleniei mdc
de fats sa Baclru’I-Budur! Intrucit aceastä este singura
cale do a vedea sflrtdndu-se nApastelo mete $ de it-mi doblndi IiniØea! 51 am sit pot ‘31 cii atunci sit dorm In
patul mou, In bc sit-mi petçec nopl4le pnin umbliltoni!
Clad auzi vorbelo fiulul situ, vizirul cc] mare ritmase
mohonit. CAd donut viei lui fuseso do n-i vedea pe
fecioru-situ Insurat cii fats suftanulul, $ greu IL nial
venea sit se lepede do o cinste atita de mane. melt. mAcar
cit era Incredinjat de nevoinja desplirtini! In atare Im.
prejuritni, Ii spuse fiului situ:
 HotàrIt, o, flul meu, flu este cu putintä sä Induri
rnai mult nite näprazne ca acelea. Cugetä ins la cc
pierzi odatä cu despárenia aceasta! Au flu ar fi mai
bine s-ii Imbàrbãtezi inima Inca o noapte, in care noi
avem si veghein In preajrna odàii de nunt, cu hadImbii
Inarmai cu säbll i cu toroipane? Ce zici, I jul rneu?
El räspunse:
— Fã cc vrei, o parinte al meu, vizirule! Din
parte-mi, cu slut bine hotirIt sä flu mai intru In odaia
aceea de nuntà!
Atunci vizirul 11 làsi pe fiu-sàu si se Intoarse la
rege. 5i ezu smirni dinaintea ]ui, en capu-n ptmInt. SI
regele II Intrebä:
— Ce ai a--mi spune ?
El räspunse
Pc viat,a stàpInului nostru, ceea cc a povestft
domnia Badru’l-Budur este chiar aclevrat! Ci vina
nu-i nicidecum a feciorului meu! Oricurn, o, rege al
vremilor, flu trehuie ca domnita sä rirnInà iarãi In
primejdia altor necazuri din pricina fiului meu. $i, dacä
Ingãduieti, mai blue ar Li ca de acuma aceti doi soti
sä se lase unul de altul, dupä datina desparteniii
5i regele spuse
Pc Allah, ai dreptate ! Da dacã sotul fiicei mdc flu
ar Li. Lost fiu—tau, cu moartea l—u Li despar.it de fata men
Si lie, dara, desparI,ii!
51 tot atunci sultanul dete porunefle de trebuinl,a CL
sá se curme toate zaiafeturile, atIt in sarai precum i in
cetate i in toatä Irnpària Chinei; i porunci sà se
strige despärenia fiicei sale Badru’-Budur de feciorul
vizirului eel mare, dInd de Inteles limpede cà nimica nu
fusese sàvIrit i cä rnärgäritarul rmtisese neprihänit
i nevàtimat. -

CInd povestea ajunse aid, eherezada vizu zorii rnijind i,

sfioas1, ticu.

83
 Ci intr-a pipte suM cincizeci ;I cincea noapte

Urmà:

tar pe feciorul vlzirulul cat mare, din prc4uire tall

de tAtinele hal, sultanul 11 cäftänl valiu peste tin meleag
IndopArtat de-al Chinel, •l IF dete porunci d piece
NrA de zibavi. Lucru care ci fu IndepUnit.
and Aladdin afil, odati cu locultoril cetlUl, din
strigitele pristavilor domne$l, despre despAr%enia domnflel
Badru’i-Budur, NrA de sAvlrçlrea nunticutul, j
despre piecarea ponositulul, I.I sin4l pleptul umt]Induse
pinS peste poate i 1I zlse: ,,BinecuvlutatA tie
lamps aceasta tttciitoare de minuni, izvorul eel dintli at
tuturor huzururilor mele I Ba chiar cl-I mal bine dad
despArjenia s-a sAv1rit NrA nit! tin amestec mel dc-a
dreptul al ginnulul 11mph, care, tArS de aId o Indoiali,
1-ar 11 nhniclt tArS de scipare pe nAtingul Lila I” $1 tot
aa so mel bucurA ql ci rAzbunarea lul ajunsese la
Izblnda aceea tArS ca nimenea, nicI regele, nici vizirul
ccl mare, nici mAcar malci-sa, iS £1 prlceput cc parte
avusese ella toatA povestea $1, tArS si-cl ma! bati
capul, tie parci nimica peste fire flu s-ar ft Intimplat de
dad o ceruse ci pe domnflS de salle, ateptA, In toati
linistca, 55 so scurgA cele trel luni de rAgaz cerute de
sultan l, chiar de cu zori, dupit cea ma! din urmS zI, o

trirnise is palat pe maid-se,, Invemlntatl cii halnele ei cete ma! trumoase, sI-I aduci aminte sultanulul .de tSgiduiahS.
Or, de tndat.5 ce mama tul Aladdin lairS Ia divan,
sultanul, care dupl obiceuul sIn era pe cate sS InceapS a
orindul treburile domniei, Içi arunci ochii lnspre el i
o cunoscu numaldecit. l flu tu de trebulnll sA vorboastS
ea, Intrucit sultanul IçI aminti slngur de tAgS-.
dulata po care l-o tIcuse, ci II spuse:
 0, vIzirule, Iacitt-o pe mama liii Aladdin I Li este
aceea care acurn trel luni ne-a adus tablaua cea ininunatit
de portelan, pUmA cii nestemate. $1 tare mA socotesc
cit vine, In trecerea soroculul, sit-mi cearit IndepiLnlrea
filgllduielli pa care i-am fAcut-o in privinta fetal melel
Binecuvintat tie Allah, carele nu a ingAdult cAsittoria
cii flul tllu, ca sit flu mit tacit sit-mi aduc aminte de vorbe
datil, pa cind cu mi-am ultat legitmintele, din pricina ta!
Si vizirul, care In infirm lui ritmitseso tare ciltnitnit
de toutc cite so intimplaserit, ritspunse:
Do bunifsewnfl, o, stit$ae al meu, regli nu se aide
niciotialit sä-i ulto fligAduielilel Ci, cu adevitrat, cind
cineva ii mitrilit taUt, se cuvine sit cerceteze tine este
soLid! law stitpinul nostru regele nu a fitcut nici tin tel
do ccrcotnre clespro Aladdin .i despre oblrØa lull Or, eu
inn aflat cil acesta-l flul unul croitor sArman, tort In
sAniLcie, i cllntr-o stare do jos 1 De unde, danA, poate sit-I
vinü bngfia unul fecior de croltor?
Regelo spuse:
Bogit4ua vine do Ia Allah, o, vizirule I
I’li spuse:
— Aa-i, o, mLinia ta! Da noi nu tim dacit Aladdin
acesta este lntr-adevitr aa de bogat pe cit ne-a dat de
presupus ploconul liii! Ca sit no incredint.itm, regele an
ar wren decit sit cearit, ca pret pentru domnilA, a zestre
atita de mare cit sit n-o poatit pUllS decit un flu de rege
oH de sultan. 5i, in chipu-acesta, regele nu cl-ar mitrita
Iota dealt dupit o bunit cercetane, tulrli a se primejdul
a-i miii dii o datA un sot nevrednic de harurfie ci!
3i regelc spuse:
— Limba Ia mustecte miere, o, vizirule! Porictc-o,
dar, pa temeie-sA vinit mel aproape at sit-i vonbcsc!
mr vizirul fitcu semn citpeteniei stritjerilor, care e
pofti pa mama lui Aladdin sit inainteze pinit Ia piciortil
tronulul.

ss
 Atuncl, mama luI Aladdin se temeni iji drua p11mm-
tul de frel or!, dinaintea rogelui, care Ii zise:
— SIll, o, mitLl4it, cit flu mi-am ultat deloc fAgitdu
lala! Ci pinit acwna tacit nu ti-am spus nimlc despre
zestrea cerutit cat pret pentru fata men, ale citrel haruri
slat marl foarte! Sit-I spiit, dar, fiului thu cit Insunittoarea
lul cu fata men, El Sett Badru’l-Budur, are sit
se shtvIreascit de Indatit ce are sit-mi trimitit coon ce Ii
cer en zestre pentru fain men, adicittelea: patruzeci do
tablale mar! de aur gnu. p1kw plait-n buzit cu soiurie
acolea do nestemate, In chip de poame do tonic culorile
i de toate initrimile, din care mi-a mid tiimls In twa do
porjelan; i tablalele acelon tie aur sit Lie aduse In paint
tvuinici,
ie patruzeci do.icopiintlle rosit
abe, fmeargit
runioase ca niteInTune,ala),
care sitlmbrJlca4i
lie tnso4ite de patrucit
zec’i dema)
robi nogrlamb,
i, tineri l
tinca,
i sit vinhi situa
t punit jomen
s dinainteacea
men acelbunit!
e patruzeciCitci
de tablaicnu
cii nestvroi
emate! Ia$i lapretinde
cit it, aceasta-i toatmail
it cerinta
mutt do Ia hut titu, jinind sean do pecbefl pe care ml
I—a i trimis!
lair mama lit! Aladdin, doborita dc-a binelea de ccrerea
accea filM de asemuire, so mul4umi sit so mail toaneneascit
o datit dinaintea jetuhul ImpArittesc, iji so trase
Inditrhlt. spre a so duce sit-i den sainit bit fecloru-situ despresoliaeiJ$ilispusc:

— Sb, flu] meu, to stittuisem cit bine, dintru Incoput,

sit nit to gIndeti In insurittoarea acensta cu domnita Badru’!-Budur!
51, cit un potop do suspine, 11 povosti fiului ci felul,
do altminteri binevoltor, aim o prhnise regele, ii prelen4iiie
pe care Ic ridicit plnit a so Invoi cii totul In InsurL.
ware!
$i aditugi:
—. Co nebunie i pe tine, o, copilul meu! Cit flu mit
gindese In tablalele do iiur l in nestematela corute! In-
truelt mintea inca Irni spune c1 ai sui f ii ailta de smintit
i st e duci in tainita de sub pithilnt ca sii despoi totJ
pomii de poarnele br cele vrijite! Da—n ceea ce privete
pe cole patruzeci de feticane roabe i pe cei patruzeci
do .f1aeaini negri, cum ni sit fact, ia spune—mi ? Ah, fiul
meu, i cererea aceasta atit de nemitsuratá este tot un
pocinog (Ic—al afurisituiui acela de vizir ; cit 1—am vulzu
cind urn inrat, curn s—a aplecat Ia urechea regelui i i—
spus ceva in mmii Ci-ede—mit, Aladdine, beapitdit—te d
giiidul accsta care are sit to mIie Ia pieirea ta, fitri do
JZ1)a vii
Ci Aladdin so mull,umi sit zIrnbeascii, i ii rispunse
maicit—si
— Pc Allah ! o, maicit a men, cind to-am vitzut cii
VII CU obrazul catmnit, am gindit cii o sit—mi vesteti vreo
stire tare rca ! Da vitci bine acuma cit tu totdeauna te in—
grijorezi pentru nite lucruri care chiar cii nici nu moritit
osteneala! Alit, dar, cii. tot cc imi cere regele ca pre
pentru fata Iui nu este nimic pe lIngit cc a putea eu sit--i
daii intr—acieviir ! Insenineazit—ti, aadar, ochii, i poL
lete—l,i sufletul ! 5i, din parte—i, flu te rnai gIndi de
sit no giiteti ceva do mincure In.trucit tare mi—c foame.
Si last In seama men grija do a—i multumi pe mitria Sn.

Cimi poveistea ijurise mc], Seberozada vizu zoi-ii nijinci i,

.srioat, ticu.

Ci Intr—a apte siile cilicizeci yi asea noapte

Urrnà:

Or, do inclatit cc burma ie-i Ca sii so duct hi suk sit

cumpere merindele de trebuintii, Aladdin clete fuga si so
Incuie In odaia lui. 5i luit iampa, i o frecit in focu po
care ii stia. $1 nuinaidecli; so i ivi ginnul care, dup Ce
i s ploconi dinainte, spuse
Iacillti-l ad dinainte
Pc robul täu eel cu luare-amiute!
Spune: cc vrei? Eu sint
Ill acestei lámpi slujitor,
Fie ca-n väzduhuri zbor,
Fic cà alery pe pimInt!
i Aladdin Ii spuse
— Al 1i, o efritule, Ca sultanul binevoiete sá mi—o de
pe fata lui, minunata Badru’l—Budur, pe care o tii, da
nurnai dacä ii trimit elt mai degrabä patriizeci do ta—
blale de aur greu, din eel mai eurat soi, plinc ochi eu
poame dc nestemate asemenca cu cole de pe tava de
porelan, pe care Ic—am Cules chiar din pomii din grui—
dma in care am gsit ]ampa pe care o s1ujeti tu. lii asta
nu—i toL ! Regele Imi mai cere, Pc deasupra, spre a—
duce iablalele acelea de aur greu, pline cu nestemate,
patruzeci de feticane roabe, frurnoase ca nite lune, care
si lie i.nso.ite de patruzeci de f.Uicäi negri, frurnoi, voi—
nici Si. [alnic tnbràcai. Iacàtà, dar, cc ii cer CU, Ia rIn—
du—mi ! Gràbete, aadar, sã mu multumeti, in tome
U.1 puterii pe care 0 am asupra ta, ca stupIn cc mi aflu
at latnpii
Lw gino ui. rispunse
— .Asc-ult si mu supun
$1 picri, ci numai spre a se i Intoarce peste o elipiti.
Si era iusol,it de cci optzeei de rohi cu pricina, aLIt
birbati cit xi lemci, pe care ii rIndui In curte, dc—a
lungui zidu[ui casei. Jar i-oahele femei purtau pe cap,
fiecare, cIte un lighean mare dc aur greu, pun pInu In
buza cu ii rguritare, cu diarnante, cu pietre de rubin,
cu sinai-aide, cu ieruzeie i cu alto sumedenii de soiuri
de nestemate, In chip de poame de toate culorile i de
toate mrimile. 5i fiecare lighean era acoperit cu un väl
sträveziu de borangic, esut Cu alesãturi de zarafir. Si
chiar Ca nest:ematele erau mai minunate, i Inca cu mult,
decIt cole infiate Intlia data sultanului, pe tablaua
do pore1an. 5i ginnul, dupa cc sfiri do orInduit lIngä
zid pe cei optzeci de robi, veni de se temeni dinaintea lui
Aladdin, i Ii mntrebä
—— 0, stäpIne al meu, rnai ai de cerut ceva de In s
jiLorul lãrnpii ?
$i Aladdin ii spuse:
Nu, nirnic aitceva, deocnmc[aLi.
i numnidecIt efritul pieri.
Or, tot atunci, mama lui Aladdin so In loarse incrcatä
cu merindele PC care Ic cumpirase din suk. 5i rämase
tare uluiti cInd viizu casa nipiidit.ä tie atIta lume ; i
gIndi, In clipa dmtii, c sultanul o fi trirnis dupil Aladdin
sa-I priponeasca, spre a-I pedepsi .pe.ntru neobrazarea
cerern lul. Ci Aladdin flu o lasa niai mult In greala ei,
intrucIt., pInà sa aibi ea rägazul a—i scoate iamacul de
pe faà, Ii spuse
— Nu pierde vremea sá-4i mai scoti iamacu1, 0, maict,
dat fund ca esti nevoità sa pleci iari, fara de zbava,
spre a insoti la palat pe robij pe care ii vezi rIrtduiI In
curtea noastrà ! Cele patruzeci. do roabe, aa precum
hagi de seama, poartã zestrea ceruta de sultan ca prel
pentru fata lui ! To rog, dar, mai Inainte chiar do a gati
masa, sá-rni faci binele de a Insol,i alaiul, spre a i—i
Inftisa sultanului
Numaidecit, mama lui Aladdin Ii puse pe cci optzeci
de robi sä iasà in bunä rInduialã din casa ci, aozindu—i
unul dupã altul In perechi : cite o feticana roabà avInd
Inainte-i cite un flàcäu negru, i tot aa pinä la perechea
cea mai de pe urinä. i fiecare pereche era despäritá
de cea de dinainte-i la o departare do zece pai. 5i, cInd
perechea cea mai de pe urma iesi pe poartá, mama Iui
Aladdin porni i ea dupà alai. 5i Aladdin, tare linitit
In privina izbinzii, Inchiso poarta i se duse in odai
lui, sä atepte in tihni Intoareerea inaicä—si.
Or, do indati Ce perechea con di.ntii ajunse in uiii,
trecätorii i mnccpurá s so aclune imprelur ; i, cinci ala—
jul se lvi in intregi.rne, ulil.a so umplu de j muB.ime no -
nuinàrat, pIini de larmI i do sti-igrite do uirnire. i
sukul tot dote fuga Improjurul alaiuiui, en sil se minu—
neze do o prive1ite atita do falnicà si do nemaipoInenitL
Cici fiecare pereeh2, in parte, era o minunáie intreagä
intrucit hainele—i desävIrite ca gust i ca strälucire, fmmuse
ca-i alcItuitä ‘dintr-o frumusei,e albä de femeie si
(lmtr—o frurnusee neagri de harap, infätiarea—i aloas
tinuta—i mIn.drá, umbletu—i meet i rInduit Ia depàrta
màsuratã, strálucirca ligheanului Cu nesternate pe care
Ii purta po cap I iecare fct.icani, sd ipirile aruncate
do giuvaicrumile InvIrslat.e din briurile (Ic aur ale harapi—
br, scIntoicrile care I,ineau din tichiile br do zarafir, In
care fluturnu pen.ele cole nibe, toate astea Inchipuinu o
privelisto vrájiti, Iiirá do asemuil-e, care fáceau noroclu]
sà so Indoiasci o clipità Ca n—ar fi vorba do sosirea hi
palat a vreunui strälucit fecior do cmi on dc sultan.
i alaiul, in inijiocul uimirii Intreguiui nOrod, ajunsc,
intr—un sfIrit, Ia palat. SI, do Indatä oe sträjcrii i portamii
zarira pereehea cea dintli ramasera atita de u1uiIi melt,
cuprini do sfialá i do minunare, se Iniruirà singuri
pe dou rinduri Ia trecerea lui. Si cipetenia br, in ye—
dorea celui dintli harap, gInclincl cà insui sultanul
hai-apilor vonea in ospcie In mtiria—sa regele, Ii iei
inainto i so temeni i dote sa—i srute poala hainei
c o vizu atunci pe fata cea minunatzl care venea in
ui-ma acoluin. 51, totoclatL harapul clintii, zimbind ii
spuse, dupti curn Ii detese efritul sfaturile de trebuinà
— Eu flu sInt, i noi toU nu sIntein decit robii aceluin
•are va sI vini, atunci cInd va sosi ceasul!
5i, dupä cc rosti acestea, intrá pe poartá, urmat do
feticana cai-o purta ligheanul de aur, i do intreg iruI
eel mIndru de perechi. Si cci optzeci de robi trecurä prin
curtea dintui i se duserá do se rinduirLi frumos in cea
do a dou&curte, care da dc-a dreptul spre divanul impäi’ätcsc.

Or, do mndatà cc sultanul, care in oeasul acola judoca

[roburiie iinpürlut,iei, vázu In curte acol alai falnic care
.duiiibrea cu marcia Ni toatü strälucirea citã so aIm
In paint, puse SLI lie gout p0 data clivanu[ i dote porunca
i1 lie prirnii,i noii venili. Jar ci intrarà l’alniei, cloi cite
do, i so rinduirä iricet, alcätuind wi corn do Jun11 di:na—
ti tea scaunului lin})áràtCsZ’. i feticnnole roabe, ajutate
do insojiwrii br cci negri, puserli liecare jos P0 covor
iigimeanui pc are ii adusescra. T.’o urmä. ce.i optzeci, to
inolallil, so pbocon irli i slirutarli pam miul din aintea sulta-
U cliii, on sil so rid ice nununclecit si, toi odata, sä dez—
vc1cmscá dint r-o in iscare sprin tenü ligheanelo prevetite
(II poamclo br cole minuriate. 5i, cu brae1e Inorucisate
pc piopt, ràmaser11 smirnä, en chipuriie pätrunse do
‘uviinta con niai adinclI.
Nun-wi atunci mama lui Aladdin, care venea la urmä
t tot, pai pin11 la mnijiocu] cornului de Jun11 alcàtuit do
(nb patruzcci do porechi si, dupã temonetile i salamale—
kurilo inclàtinato, ii spuse rcgeiui, care rämãsese mut
etc—a hinclei dinaintci acolci privciish fárà do seaman
—— 0, rogo al vrom br, I iul mnou Aladdin, robul ti
tnti trimito cu zestrea 1)0 care ai cerut—o ca iwet pentru
Sett Badru’l—Budur, proacinstita—t,i Ma ! 51 ma Ins
cineazà 511—ti spun cli ai greit in cc privcio pretul dorn
oilei, ii cli tonIc astea slut cu niult mat prejos de harurile
ci! Ci nädàjduietc @11 ai s11—l iorii Pentru pulinàtatea
daruiui, xi cã ai sá primcti acest pccho mulirunt, atep—
(irid cole oc are sà mai facäcl pe viitor
Aa vorbi mama Jul Aladdin. Ci rcgcbc. care nu era
n stare sit priceapá prea binc cc—i spunca ca, sta mat
departe nauc 5i cu ochit holbati din aintoa privolitii cc

91
se Infàia privirii sale. Si Se uita pe rind cInd Ia cel.e
patruzeci de lighene, cInd la feticane1e roabe care aduseserá
lighenele, i cind la harapii cci tineri rare Ic in—
soiseri pe aducàtoarele lighenelor. $i nu tia do cc sà
Sc minuneze mai mult : de giuvaieruriio acolca care crau
edo mai stri1ucite din cite s—au vãzut vreodat PC lume,
on do feticano1o roahe care erau en nite lune, on do
rohii cei negni care erau fiecare ca un loge ! $i ezu
aa un cas do vrerne, fàrä a putea sà rosteascã o vorb.i
si aid si—si (lespninda privirile de la minunile pe care Ic
avea dinuintea Iui. 5i, in bc sá Se Intoarcà inspre mama
lui Aladdin ca sã—i invturiseasct siin1äminteie sale in
privin,.a color ce—i aducea, izbuti, Intr-un sfIrit, si so
intoarca luspre vizirul siu ccl mare, si ii spuse
— Pc viai,a mon ! cc mni sint bogiii1e pe cure le avern,
noi, i cc mal este palatul meu, inI do o strälucire
cumu—i aeastn ? i cc rnai avem si gindim noi despre
omul care, in mai puinii vneme do cIt 1l,i trobuje Cd Sn
le doie,;U, pordo sä dobIvideas ascxnencn rniniuni i s
ni ic triinitii? i cc rnai sInt harurile fetei rnee, faIä (IC
Un potop de frumusete ca acesta?
$i vizirul, Cu toatá ciuda i pica pe care le simea
dupi toate cite i se Intuinplaserã lui fecioru—säu, nu putu
a se opri sä nu spuni
Aa-i, pe Allah ! toate—s frumoase ; ci tot nu pre
tuiesc it comoara ecu firi de pereche care—i domnia
Badru’l-Budur
lar regele ZiSC
— Pc Allah ! ba preuiesc i o Intrec cu mult ! Drept
care, nu mai socot ct fac un tIrg prost diud-o de soio
unui ins aUta do bogat, atita de darnic i atIta de falnic
cumu—i stapInul Aladdin, fiul nostru
5i se Intoarse Inspre eei1alti viziri i Inspre eminii
i inai—marii care ii Ineonjuran, i Ii Iritreba (lifl ochi. $i
toIi ráspunserà ploconindu-se adInc pInä la pilmint, de trel
on, ca sä-i arate limpede deplina Invoialä Cu vorbele
regelui br.

Cind povestea ajunse aid, Seherezada vàzu zorii mijind i,

sfioasii, tácu.

Ci Intr-a ,sapte sute CinciZeci i opta noapte

Urrnà:

Atunci regele flu inai ovài. 51, fárà a se rnai In..

grija sá afle dacà Aladdin avea toate Insuirile ce se
cuvin din partea cuiva menit sà ajungä sotul unei fete
de rege, se Intoarse Inspre mama lui Aladdin i Ii zise:
— 0, preacrnstit mama a lul Aladdin, ma rog ie
s1 te duci s.-i spui fiului täu ca, din ceasul acesta, a
intrat In casa mea i In neamUl rneu, i flu mai atept
decIt sà-1 väd, ca sa-l sárut aa cam un tatà Ii särutä
copilul, si ca sà-l Impreun, dupã sfinta Carte i dupã
surtna, Cu fiica mea Badru’l-Budur!
5i mama lui Aladdin, dupä salamalekurile de cuviiniii
dintr-o parte i din cealaltá, grãbi sä piece, ca numaidecIt,
struntInd iuteala vIntului, sá zboare catre casa Cj Si sà-i
dea do tire lul fiu-sàu despre cole ce so petrecuserä.
5i 11 Indemná sà dea zor a merge sá se mnfätieze regelui,
care era cum flu se poate mai neràbdátor sá-l vadá. 51
Aladdin, pe care vestea aceasta ii mul1umea Intru toate
dorintele sale, dupä o ateptare atIta de lungä, flu vroi
deloc sä lase a se vedea cit do beat era do bucurie. Ci,
cu o Infiitiare tare linistità i cu un glas miisurat, rãspunse:

93
 Toatá fericirea aceasta Irni vine de Ia Allah si
de Ia binecuvintarea ta, o, maicli, i do la osirdia ta
neostoitá!
i ii slirutä mIinile, i Ii mu1umi Indelung, i ii ceru
ingltduina sà intre in oclaia lui spre a so gãti de plecare
Ia suLtan.
Or, de cum se vzu singur, Aladdin lu lampa eca
fermecatli, Dare Ii fusese pInä atunci de Un ajutor atlta
de mare, i o frecã uor, ca de obicei. i pe data se i
lvi efritul care, dupä ce se temeni dinainte—i, ii Intrebi
Cu vorbele obinuite, ce slujba putea sá-i implineaseli.
i Aladdin raspunse:
0, efritule al làmpii, doresc sà fac o baic! 5i,
dupà scaldã, vreau sa-mi aduci o mantie färá do asem uire
ca bogàt,ie nici la sultanii cei mai man de pe pamIn t,
i atita de frumoasä melt cci care se pnicep sä 0 poati
preIui Ia peste o mie de mu de dinari de aur, pe putin
5i-atIta tot, cleocamdatä!
Atunci efritul lámpii, dupl cc se plecá in semn de
supunere, Ii indol spinarea Intru totul i ii spuse ku
Aladdin
0, stpIne al làmpii, suie-te pe umeril mel!
5i Aladdin se SU pe umerii efritului, laslndu-i picioarele
sà splnzure peste. pieptul acestuia ; i efritul II ridica
In vàzduhuri, fàelndu-l nevazut ca i pe ci, i 11 duse
intr-un harnmam atIta de frumos, de nu i s-ar Ii putut
gäsi fratele nici pe Ia regi on pe Ia chezari. Si hammamul
era numai de jad i de alabastru striveziu, cu havuzuri do
cornalina trandafirie i do corai aib, i cu niste Inflorituni
din piatrà de smarald de o gingäie vrajita. 5i ODIul Si
simturile puteau cu adevárat, acolo, In läuntru, sã se
bucure dupä plac, Intrucit nirnic flu putea acolo sá supere
privirea, fie In mare, lie in mic! lar reveneala de acolo
era desfátátoare, Ian caldura era peste tot la fel, ian
fierbinteala era niasurata i potnivitli.
 Si nici un bAleç flu se afla acolo, ca d tulbure at
tAptura on cu glasul lul pacea boltelor albe. Dan, de 1a
datA ce ‘ginnul 11 lisA pe Aladdin jos pe podina din sub
de intrare, u.n efnit tinerel, de toatá mindretea, semãnlnd,
da mult mat Ispititor, at o feticant1, se lvi dinainte-i d
11 ajutA sA se dezbrace, sd Ii aruncü pe urneri Un Øorgar
inane, qi 11 sprijinl at multA grijA p’ dulcea(it. i 11 duse
In nba cea mai frunioasA, care era pod jUl toatA cii nestemate
de fehirite culonl. 51 nurnuiclec4l. al(i tinerl drip,
flu mai p’41n fruinol ii nu rnai pu4in ispititari, venirA sA-l
iii din milnile tovarAului Jar, 0 Ii atozarA dulce pe o laviØ
de mannurA, si incepurA sA4 frece .I sA-l spole at mat
multe felurl de ape Inmiresinate; .ji II frtlmintarA cu a
pnicepere minunatA, ci tar 11 scAldarA cu apA do trandatir,
imbAlsAmatA cu mosc. $1 Ingnijiril& bar mAicstnite ii deterii
a culoare la tel de luininoasA ca a unel Ic! do Lruiularir,
albA ci rumenA, dupA plac. lar el simØ eli so fan’ u.or, do
an IL putut sA zboare ca pidrile. $1 efritul eel tIuClr ii fru—
mos, care II adusese acobo, vent siW in iarAiji Ø
ducA indArAt pe podina din sala do intrare, unde ii dote,
spre Inviorare, un sorbet destAtAtor de ambrA gAlbule.
5111 gust pe ginnul lAmpii 4inind In mimi nifle halite
do o bogAie LAnA do . asemutre. $1, ajutat de etnitul cel
tinerel ci 2U mimi atita de dulci, so ImbrAcA In podoabele
acelea, Gt so fActu asenienea, da 1 ma! pun de mAro4ie,
cii un flu do rege dLntro regii cei mart! $1 efnitul lAmpii
II luA iarAsji pe umeni •ill duse IndArAt In oclain din
casa liii, LAM de nicl o zguduire.
Atunci Aladdin so Intoarse lnspre efritul bAmpil t
ii spuse:
51-acuma, tii ce-ti mat rAmine do fAcuL?
EL rAspunse:
— Nu, o, stAplne el lAmpil! Da porunccste qL am si
mA supun, tie cA pnin vAzduhuni zbor, tie cli pe plimlnt
dau sort
5! Aladdin zise:

95
 Dmes( SH—flH adUci un cal de soi ales, are sä flu
aiba frate, en .frumusel,e, nici In grajdurile sultanulul
i flwi a cci inni puernici cmi de pe lurne. Si trebuie ca
twimu] iui, iiumai ci, sä pretuiasci pe puin o mie de
)flhi do (linali do aui’. Totodatä, ai sä—mi mal aduci patru
ZOCI 1 0]Y1. (IQ VOb tii:ieii, fiumoi la fápturii, potrivii la
Iat si plim do farmec, Irnbricati en multä falá i risipä
si bogal,ic, 1.)cntru ca douzeci i patru dintre ei, rin—
duii in doua iruri de cite doisprezece, s poatä deschide
ealca Inain.tea calulul rneu, in vreme ce aiti douàzeci i
pal in si’t ‘in1 in urma mea, in dout iruri de cite doispre—
zece, In fel. Pc deasupma, s nu uiti rnai ales s gseti,
spre a o sluji pe rnaicä-mea, dousprezece fete tinere,
en n isle lune, fuirii do searnin in soiul br, Imbrànate Cu
rnuli.I pricepere i miirelie, i l3UrtIncl fiecare pe brate
cite o rochic de I,esituri i de culori felurite, en care sä
so ponLi Irnbr1ca, in toatil increderea, o fatà de rege
Inti-un sfIrsit, ai si dai Ia fiecare dintre eel patruzeci
i opt do rohi ai mci, ca si i—o agae Ia gIt, cite o pungà
Cu cinci mu de dinari de aur, cu care sä pot sä fac cc
rni-o plàcea. 5i iaclitli. tot cc doresc de la tine, pe ziua
do astàzi.

Cind povestea ajun.se aici, Seherezada vzu zoiii rnijind i,

sfioas, töcu.

Ci Int;—a api sule ciicizeci si fl)!!1 noapte

Ur.nai

Or, mci nu sfImi Aladdin bine de vombit, ct ginnul,

clupä ràspunsul de ascultare i de supunere, zori numaidecit
311 J)iari, ci spre a so Intoarce peste 0 clipitä Cu
calul, cu cci patruzeDi i opt de rohi tineri, cu cele douà
sprezece fete, cu cee patruzeci i opt de pungi de cite
cinci mu de dinari fiecare, i cu cele doutsprezece rochii
(IC Wsãturi i de culori osebite. 5i totul era u desävIr—
irc din soiul cerut, de nu Inci i rnai frumos. Si Aladdin
1ui in primire tot i Ii slobozi pe ginn, spunIndu—i
— Am sä te chern cind o si am trebuint.à de tine
5i, färà a rnai ttrIgãni, Ii 1ui ziua—buná de la mal
ca—sa, rnai sarutmndu— mnctu o dati miinile i dIndu—
slujbi pe cele douasprezece fcticane roabe, pe care le
discili sà nu precupeleasca niinic spre a o mulumi pe
stapina lot i spre a a InvUa Ieiul cum sä so ImbraDe
Cu hainele edo frunionse pe care i le aduseserà.
1)upi care, Aladdin grain sà Incalece pe cal i si idse
din curtea casci Jui. i, macar cà atunci se afla pettti-u
Intlia oari pe spinarea unui cal, tiu sii so linii ealaie (LI
o gingie i u o indeminare do pit in i (a1aIe I cei mai
desàvirii 1-ar fi pizinuit. Si i0ni In drum, (i111)à iiiioc—
mirea alaiuiui asa curn ii inchipuise ci, avitid itiainW w
eei douazeci i iatru do i-obi, rInduil,i pe dou ire do
cite doisprezece, insolit ie de laturi de patru robi care
tinenu panglicile do in hai-aua calului, i urmat de ceilalt,i,
care Ineh2iau 1Ifl(IUrlie.
Or, (IC Inclatá cc alniul so Inirui PC Ulite, 0 gloatà
:fira dc numãr, cu malt mai mare decIt ea care dedese
fuga in ealea alaiului dintii, so strInse din toate paru1e,
.i prin sukuri, i pe in geamuri, pe terase. Tar cci patru—
zeci i opt do robi, urmind poruncile cc le fuseserä date
de Aladdin, Incepurii iftunci sä scoatä galbenii din pungi,
i sä—i arunce Cu pumnii, ba Ia dreapta, ba la stinga,
Inspre norodul care se Inghesuia pe urmele br. 5i uralele
rasunau in tot oraul, atit pentru dàrnicia impäráteascà

a aceluia s-are facca acele danii, cit i pentru frumusetea caläretului i a rohilor lui cci sclipitori. Intrucit Aladdin,
pe calul sàti, ehiar i era tare plàcut de vazut, Cu obrazu—i
fácut inca i miii mIndru de puterea lampii cea

97
fermecate, cu lnfAisjarea lul crA1asrA •1 Cu aurguciu4
de adamante care I se logAna deasupra turbanulul.
5l-aa, In toiul uralelor tji at minunárii tntrëgului norod.
ajunse Aladdin in snraiui lmpdrAtesc, wide zvonul venirii
lul 1-a luase Inainte, si itnde toM fusese pregAtit spre
n-i intimpina cu Waite cinstirile datorate sc4uiui domnitei
Badru’F-iludur.
Or, sullarnul II a.tepta chiar in capul scilrli celel mail,
care cobtini spre cea de a doua curia i de lndutä ce
Aladdin, ajutat de 1nsui vizirul 3e1 mare, care II ijinu
scant scii, puso piciorul Ia pAmint, sultanul coborl vreo
dowi4rc’i trepte, In cinatea luL Si Aladdin ureA scam
pinii in ci id dete si I se temeneascA dinainte; ci nu Cu
!üsai dc sultan, care, nilnunat do tálnicia, de InfAtL,area
frumnwth i tic bogt4ia hainelor lul, II primi In brute
si ii sArutti tLe parcA am Li lost chiar copilul sAu 51, tot
atunci, iizciuhu1 rAsunil do uralele scoase de to4l emiril
i vizirii. td striljerli, i do sunetele goamnolor, ale trimbi
eior, ale fligoamnelor i ale dairalelor. $1 sultanul, cu
bra4ui petreut pe dufl gitul lui Aladdin, II duse In sala
tie primire cea mare, i Ii patti a çadA alAturi de el pe
invita je4ului impArAtese, i ii mat särutA 0 datA, 0 II
spuse:
Pc Allah! o, AladdLue, flat meu, tare Ithi pare
rAu cii ursitoarea nu mi-a hArAzit sA te Intllnesc pinA
astAzi, .‘i, in felul acesta, si nu mai Li zAbovit vreme de
trei luni insui’Atoarea tat cu flica men Badru’l.-Budur,
roaba tat I
$1 Aladdin se pricepu aL-i räspundA tntr-un chip
atita de piicut, melt sultanul äim4i cum Ii sporeçte dma.
gostea pentru el, aft Ii spuse:
— IlotArit ! o, Aladdin, ce rege at putea sA nu te doreascA
de so4 al Letel lul?
so porni la taciale cu el, l 11 iscodl cu multA dmagoste,
iji sc minunA de dqteptAelunen mAspunMftilor
de frunuisetea gralulul 0 de agerimea vorbelor lul. $1
puse a se rlndulascä, chiar In sala ImpAräteascui, un

ospi t mAret, ci mInd numal el l cu Aladdin, poruncind a tie sluji4l chiar de vlzlrul cel mare, cii nasul alungit
de cludit pInit pate marginite alungirli, ci de cmliii f
de cellal4i eurteni de fnmte.
51, clnd masa se sttrI, sultanul, care flu vrola sA-cI
mat titritgAneascA Intru nimic filgildulala, ceru sit ‘TinA
cadiul l martorli, i le porunci a acne pe toe senetul
de citsittorie at Jul Aladdin en tiica sa, domni%a l3adru’
l-Budur. $1 eadlul. de fatit cii martonli, zoni a Indepil..
neascit ponunca ci sit acne senetul dupit toate pravilete
cerute de Sflnta Carte 0 de sunno. 51, clnd IsprAvi, au)..
tanul Ii sitrutlt pe Aladdin c H spuse:
— 0, fiat meu, vrei ehiar In noaptea aceasta sit int.rI
In odaia de nuntit pentru Implinire?
51 Aladdin rltspunse:
0, rege at vremlloi’, hotitnit cit, de n-as asculta
decit de dragostea cea mare pe care o port soUei mete,
chiar In seara aceata a Intra pentru Implinire! 0
doresc ca hucrut a se tacit Intr-un palat vrednic do domnitit,
qi care a tie numai at ci. tngAduie..mi, dan, aS
amtn deplina lzblndit a tendril mdc, pinS ce am sit pun
a se zideascit palatul pe care i-I doreac. 51, pentnu aceasta,
mit rog Ve sit-mi did spro folosinW locul cal lang ce se
ailS chiar peate diym de patatut titu, aca ca so%ia mea a
nu tie prea departe de pitnintete ci, i en ci en a pot 51
flu totdeauna In preajma ta, spne a te slujil Ear en, din
parte..ml, mit leg a pun a se zidi patatut acesta In eel
mel scud timpi
51 sftltanul rispunse:
— Ah,tlul men, nu at de cc a-mi carl IngAduiz4al
Ia de paste drum de palatul men oniclt hoc ft trebule.
Cl zore, ml rog %le, ca pahatul a tie gab cit mat de..
99
grabá, cci tare vreau si m bucur, pini a nu-rni da
obtescui sfirsit, de urmaii neamului rneu
lar Aladd]n zImbi a rIde i zise
— Maria sa sii—i iiruiteasca sufletul In privin
aceasta ! Palatul arc sa fie zidit Cu o sirguint,à cum nici
nu si—ai’ putca don
5i Ii lua rilmas—bun dc in sultan, care Ii sarut cu
drag, i se iii toarse acasã la ci, tot Cu alaiul Dare Ii Insoiise,
In vIlvora do chiote ale norodului i a urarilor dc fericire
i die II(ilOC.
Or, de Inclatà cc Se ‘vàzu in casa liii, Aladdin ii povesti
maica--si tot cc se petrecuse, Si flU mai zabovi sii se duca,
singur-singurel, In odaie, In ci. 5i luil lampa cea ferme—
(aLa, si o frccü iiicet, ca do obiDei...

Cmnd povcstea ajUflSC aid, Seherezada vzu zorij i-nijind i,

stioasii, I’tcu

Ci Intra apte sute aizecea noapte

Urrná:

...5i 1ui lampa cea fermecatá, i o frec meet, ca de

obicei. Tar efritul nu zabovi sà se. arate si sä so puna la
poruncile lui. 5i Aladdin Ii spuse
— 0, efrite al larnpii, mai Intli am a to läuda ientru
sIrgul PC care 1-ai pus ca sá ma slujeti. 51, pe urmä, am
a-1i core un lucru, socotes2 eu, ceva mai anevoios de In
deplinit deelt tot cc ai facut pentru mine pinà astázi,
In temeiul puteril pe care o au asupra—1i virtutile stá—
pinci tale, lampa aceasta, pe care o am in stápInirea mea.
Or, iacátã! vreau ca in eel mai scurt rAstimp cu putiná
sà-mi zideti, chiar peste drum de palatul suitanului, un
sarai care sä ho vredriic de soia mea El Sett Badru’l—
Budur ! Si, pentru aceasta, las In seama ta, cum .i—o p1cea
Ue i dupi pricepcrile tale, pe deplin dovedite, grija
pentru toate arntthuntelc Iinpodobirii i pentru lucrurile
scumpe trebuitoare ziclirii, cumu-s pietrele do jad, de
port’iri, de alabastru, do agat, do .iazuliti, do jasp, de
marmura i (10 granit. Ta nurnai sealna sa—mi ridici In
rnijlocul palatului o bo1tit mare do cletar, intoc.mitm pe
riite stIlpi do nur greu i do argint, pui pcrech., cIte un
stIlp do aur i unul do argint; — i cu nouazeci i nouli
do ferestre impodobite cu diamante i rubinc i smaralde
i alto nestemate ; ci sI vcghezi en fercastra cea dc—a
noUázeCi .i noua si rámInà ncterrninatm, flU ca zidire,
ci ca podoabe. Intrucit am eu un gind In privina ci.
Si flu uita si intocmeti i o grãdinä frumoas, Cu nite
havuzuri, I Cu uite ape, si nite eringuri largi. Si,
rnai cu seani, o, efritule, orInduiete—mi Inir—o hrubá
si—mi arlit,.i unde, o tainiä mare foarte, piin;1 cu dinari
do aur. lar pentru tot coca cc mai este de trebuintt%,
cuin ar Ii bu triile, grajdurile i slugile, 11i las deplinà
slobozenie Si mi. Incrodi ii ez iscus I nI,ei I )unavo1nte1
tale
5i adLiugI
— J)e Indata (0 totul aLe sa Lie gata, si vii sI—iy
dai do stire
lar ginnul rmspunse
—— Ascult si mu supun
5i pieri.
Or, a doua zi, in revilisat dc zori, J\iaddin se rnai
afla in patul lui cInd vuzu ivindu—se dinainte—i efri
lämpii care, dupà salamalekurile de euviin1à, ii spuse
— 0, stpine al lämpii, poruncile tale au fos. mdcplinite
i te poftesc sä vii s cercetezi lucrarea!
101
 lar Aladdin se Invoi en aceasta, i cfritul ii duse pe
data la locul tiut i ii arãtlI, peste drum de saraiul
sultanulul, in mijlooul undi grüdini falnice, i avmnd in
faà douá CUri urieseLi do marmurd, un iMilat Cu mull
.rnai frumos dccii aeela po care II aiaepta Aladdin. 5i
ginnul, clupa cc ii iäsd sä so minunezc de felul zidirli i
do infatiarea palaladLi!, ii pufti sã cerceteze en cleani—
inin tail totul. Si Aladdin gási cd lucrurile fusescril ideuto
cu o indrelie, en o strdiucire i en o bogdtje do neInrthi—
puit, i gdsi, intr-o hrubd urioseascd, o tainhlui pliiid pmnd
Iii tavan en saci pwa unul peste altu I i ghiftuil,i en
dii nu’i do am’. Si ccreetd Ia Ccl i bueiitd ii Ic, xi cCimiiri Ic,
inawziile vu zahoreaua, si giajdurilc - pc care Ic gdsi.
in tiiemite intru totul p0 gustul sdu, i in mare euratenie
xi xv ininunti do aii si do cpolc are mmncan din icslclo
do an at, in vremo cc grdjdanii Ingrijeau do bid lvii i ii
\esalau. 5i prefira CU •pri ririlo pe tol,i robii p0 toate
ioabele i pe toçi ciii) ucii, inirat I in huna rtn duiaid, dupil
insenntitatea siujhelor br. Sr dupd cc vdzu tot i cerceta
tot, so intoarse inspre efritul làmpii, pe care riu—1 vedea
ciecit ci, ii care ii mnsotea pretutindeni, i ii firitisi pentru
rirna, pentru priceperea i pentru dibdcia do care dedese
dovadd Ia acea lucrare desdvirsitiI. Pc urmd, addugd
Nu ai uitat, o, efnitide, decit sd asterni de la
poanta paiatuiui men pinit Ia patatul sultanului un covor
inoale care sá—i ingdduie sot,iei mole sd nu—i ostenoasc
pieioarele cind are sd strdbatd acest drum
5i ginnu] rAspunse
0, stdpine al ldinpii, ai drcptate Ci intr—o clipitd
luerul are sd fie fdcut
5i, en adevdrat, cit ai clipi din ochi, un chilim falnie
dc ur5imc fu ateriiut pe latinderea care despdrea cele
dund palate, eu nite culori care so potrivean de minune
en :mdltuiala pajiitilor i a straturilor de fiori.
 .Atunci Aladdin, pmni peste poato do inulumit, ii
spuse efritului
Acurna tot.u— clesaviisit Du-mft ifl(l1Uat acasa
i efritul ii iui xi 11 duse in odain liii, in vremc cc
in palatul sultimului SbJJitOi’ii lncCl:X’au .51 desehida ui!e
spre a so apuca do treburilo loi’.
(.)i, do (lifli (lQs(IUSOt’a uxj1e 1’()I)ii S! pvrlarii riiiiascri
I itUdi l)11t P05W id (lid vizuit c peste drum do
paint, lin(Ie in aJUI1 Inca SC miii \/CdCn Wi ITICIdLIfl fit?—
sflrit, do intreceri Ia trInte ii In jocuri si Ia ciWiric, locul
era non lila astu pat il viii. 5i viizuri in :ii ml Ii covorul
eel ia1ic do uiinie, care so aslernea printre pnjitilc
cele pi’oaspec, Sl care ii logodea culorile cu sml1 tura
.florilor SI 1 P0 mi’. Si zñ’iri atunci, uin-iind cu piiviioa
COVOIul ivcla dc—a lungul pajiti!or din grMina con
rninunatt, palatul ccl. milrel,, cldit din pietre scunipe,
i (‘U boita 1w do clestai’ stralucind en soarele. $i, flC_
stiincl IC S mai ceada. s000lira cuminte siX dea fuga i
sit—i spuiuiX vizii’ului ce mare cum stit treaba ; i viziru
ccl mare, In rlridu—i, clupil ce so uilà laspre palatul ccl
nou, so d use sit—I prevesteascil pe sultan cumnu—i I renh
spu nirici u—i
— Ni.i niai incape nici o indolalit, 0, rQC al vrcinilor
Sot.u 1 clonin i ICi i3iiclrui—l3uclui’ c’sle Un \‘lajitoJ: razvedit
( sultanul ii iitspunse
rplI,e iuii niai rninunczi, o, vizii’ulc. cind dai sa—nj
bagi in mint.c gIndul cit palatul despre care spui ar fi
a lucrare vraptoroasca ! Ci tu tii prea bine Cfl O1TIUI
care mi—n i trirnis un peehe Cu atitea claruri minunate
este foarte In stare, date fund bogitii1e pe care do bunit
seamit cit le stapinete, i datit fund rnuliimea flenumaratit
a zidarilor pe care trehuie sit-i Ti folosit pe potriva
averii lui, sit punit a Se clitdi un palat Intreg numai
Intr-o noapte 1 Pentru ce, dar, ovitieti a crede cit a
dbbIndit acest lucru pe calea puterilor fireti? i au
103
flu carecuinva este mil degrabI zavistia ta care te orbeste
i to face s judeci urIt faptolo, i to Impinge s1—l
vorbesti de räu pe ginerele rneu Aladdin’?
i vizirul, pricepInd din vorbele acestea cii suitanul
Ii arc drag ie Aladdin, flu rnai cutezii sii stiIruiascii, do
inca sil flu—si facii belea singur, i arnut,i CU biigare do
seainii. $i—atIia Cu ci!

(‘md povestea ajui.nse ai•ei. Seherezada viizu zoi’ii miinc1 i,

.sfioast, 1.uu.

Ci lit/i-a apte Sit/C .aizeci i UJW floapte

Urmil:

Fstitnp, Aladdin, do indatii cc efritul Irunpii 11 aduse

indiirit in casa lui cea veche, ii spuse uneia dintre edo
douiisprezece feticane roabe sii so ducii s-o scoale pe maic.ä-sa,
i le porunci tuturora s-0 mrnbrace cu una dintre rochub
cele frumoase pe care le aduseseri, i s-o Impodobeascii
pe cit puteau mai bine. i, cInd rnaicii-sa fu Imbrácatii
aa cum dorea ci, ii spuse cii venise ceasul sii se ducii
la palatul sultanuitti, ca s-o ia pe mireasii i s-o pofteasea
la palatul pe care i-I clidise. i mama luf Aladdin, dupii
ce primi toate poveele do trebuintii In privinta aceasta,
plecii do Ia casa ei, Insotitii de ode douiisprezece roabe
ale sale, i fu urmatii numaidecit do Aladdin ciiare in
mijiocul alaiului lui. Ci, cInd ajunseri mai pe—aproape
de palat, se despiiriri, spre a so duce Aladdin la palatul
lui eel nou, iar maicii-sa la sultan.
Or, de indatii ce striji1 sultanului o zininii pe mama
lui Aladdin, In mijiocul color douiisprezece fete care
aicAtuiau alaiui et, detent fuga slt4 vostonseti yr suftan,
care zoni st-i vint In Iritimpinare. $i o prirni Cu toate
semnele de clnstlre 0 de pretuire datorato cinului ci
ccl nou. $1 deW porunci citpetenlei hadimbilor s-n ducit In
harem Ia Sett Badru’L-Budur. $i, de IndatA cc K! Sett
Badru’l-Budur o vAiu alit dl era mama souiui siu
Aladdin, se ,i ridict In cinstea ci si so duso s-c sitrute.
Pc unntl, o pofti sit qadli lingil eat, sl o Imbic CU tel do fel de
dulciuri $ de bunttAnri, In vreme cc tomeilo o Imhräeau
pe domnitit sji o Impodobeau cu giuvuierurile cclii scunipe
cure Ii fuseseril ditruiLe do Aladdin, s4U1 ci. Si nu mutt
dupit aceea veni suftanul, care pUtu, poitiru Iritlia
oarA, dutil fund proaspitta Incuscrire, s1 vacti u),razul
dezvelit al mamei lui Aladdin. 51 baigA do scnmà. dupä
gingAia trilsAtunilor ci, cit trebuie sit ft Cost tare plüeutA
In tinere4ole sale, d dl acuma, Imbritcatil cum era Intr-o
rochie frwnoas$i r,i dichisitit cu pricepere, avea ci mit4i
ane mat arAttast decft niulte domnite so4ii de viziri
i de cmiii. 51 Ii aduse multe laudo In privinta aceasta:
lucru care bucuril tulburt adlact inüna bietel neveste
a rAposatului croitor Mustafa, ecu atlla amar dc vreme
necAjitit, ci Ii umplu ccliii do laerimi.
Dupil care, tustrei so açezarA Ia taifus, punt do bunilvointit,
cunoscindu-se, In felul acesla, ma] yr iarg, pInt
cc sosi 0 sultana, mama domniei I3adru’I-Budur. Or,
sultana cea bAtrlnt era depanle de a vcdoa cii ochi buni
mitnitiut tiict-si cu I iul unor oameni carecani, 0 jinea
partea vizirulul ccl mare, care, in taint, era tot miii cittritnit
de Intorsittura tea bunt yr care a luau lucrurile
In paguba lui. Inst sultana nu cuteza, In p011th donintel
ce-o avea, sit strlmbe din nas dinaintea marnei lul Aladdin;
ci, dupt salamalekurile do cuvllntit dintr-o parte
0 dIn cealalti, ezu alAtuni de ceulal4i, ci fArt sit in aminto
la cc vorbeau ci.
Or, clnd veal vremqa bun-ritmasunilor de plecare In
saraiul ccl nou, domnita Badru’l-Budur se ridick ql
105
sruti cu mult drag 1)0 tat.irie—su i pe rnaicä—sa, ame
tecInclu—5i sñru Lri1e cu inulte lacrirni, de ochii Iuinii.
Pc iimñ, sprijiniti do mama liii Aladdin, care rnergea
dc—a stIn ci. i avmud inainte zece eunuci imbrieuI,i
in haii 010 mr (10 SHI’hZl tuare, ii ui’inatti. de o suta de fete
roal)e flfli;1HCH(0 cu (.1 stiu1ucire (10 libelule, luä drumul
inspre sarai Ui cci nou, intro doua rInd un do cite patrt.i
sutc (IC 101)1 HI 1)1 SI 11C), j)U.J pe1’CChi—l)ereehi, mnirat,i
(10 10 Ufl politi H1ZL III celalulL ii i!ecare ifllfl(l cite uii
Slosh IC (10 HU Ill CHI’O ardea o I umInare mare do ambia
Si (10 (1101 LOla Ilibti. i, dOiflol—doInol, (lonlillia pOi’iii 111
(oI)j01H:t (10 aIlliul 11(05111, (Ulclfld PC J)lCUl do eut.ifeo,
V rOl 00 (0, lIt I CCC(HUIi (1, Ufl ZVUII mitiu iat do liui
rasuna si j.0 (H1HiilC (lm gi.adina i SUS pe terascIe pain—
i u1ui In Aladdin. 5i, iii (lepIrlare, so auzeau unable
SCO 150 (10 111 Ue(4 itniudul (WO \Cfl1S fUJI 5n peajla
(0101 (IOIIU 501111 lii, i111l)iIliIl(I lkllfl)U de v4.selie Cu sluva
10000 toni 1 IlL doinnita, inir—un siirit, ajunse la intro
lea Plal ului Ccl nU, 1iI(10 0 atCPta Aladdin.
Si 1\ [addin veni zimbind 111 intImpinarea ci; iar Ca,
daca ii vizu nsa de irurnos i do stràlucitor, rnrnase Via—
jiM. i intrii cu ci in sum do ospee, sub boita con mare
cu feiestre de nesternate. i so asczarä tustrei dinaintea
tablalelor do nur orInduite cu grijä do ofnitul himpi I
inn Aladdin edea In niijioc, Cu soia Iui do—a dreapia
Si cu nialca—sa do—a stitiga. i incepuri s1 mànince,
sunetele unor cIntece po care Ic cIntau un taraf rievàzut
do efnit.i si de efrite. i Badru’l—Budur, vräjitLt do toate
cite xTedea i auzea, iiii zicea in sine : ,,Tn viaa mea nu
mi—am. Inchipuit lucruri atIta do irumoase 1” i chiar ci
so i opri din mIncat, ca sii asculte miii bine cInteceic
efritilor. Jar Aladdin i maicá-sa flu rnai conteneau s-o
Imbie i sri-i toarne do báut bäuturi, de care aitminteri
domnita putea sã so i lipseascä, atIta era do Irnbàtatä
do uimire. i ziua aceea Lu pentru ei o zi minunatá, care
106
flu si—a avut seamin fliOl pe voemile lui Iscandat on ale
lui Soleiman.

Cmnd poVestci ajunse aid. $eherezada vuzu yorjj niijind I,

.1ioasi. Uittj.

Ci tilEr-a aI3te sule UiZCCi i C!OUa noaple

UrmIi

$1, cinci so 1àsI noaptea. inasa IU sLrns:i, Si pe data

0 (eata do ciant,uitoare intrà 11) sala (on 1)OI1IIU. ceata
era alcätuitiI din palm sute do fetieane, flice rio marezi
i de efri.i, maibrtcate ca florilc si uaaro en pàsãrile.
Si. in sunetele unui taraf din väzcluhuri, mncopuri s1. dan—
1,uiasea fcl do Id do home i do danl,.uri, curn nu so pot
eclea dec11: pe Umnuinurile rawlui. $i numni a unci Aladdin
SO (licn i, lunclu—o PC SOI,ILI Si.i do mina. porni en Ca, ii
pas do joe, USplO odnia (10 nuiitI. $i feticnne1e roabe,
(11 hi P. adclin In ru ile, ii urmait In hunä rIn—
c.1 urala. fldmu1—.Budu i fu dezhncatn i flU SC lflLii
PtiSC }.)C tI.p c1it tdfl!iifl alita cit ii (TU. (10 trel:)umt;a
pei tru ii apte. $i doinn In. In Id ul accsl.n. so Mcu intoc—
flii (d () zimnacadea Cifld 1050 cliii bohoci1 C!. $i, (lUp)
I! SC uiiin Placer! Si bcuiie, furà lasati si nguri ii
odwa do tUn1i. i Aladdin, pina Peste punte (IC ret-jell,
Put U in ti— ii n sfmriit si so vac.li la u n be Cu Bachu ‘l—B
dur, Cata ieclU i iioaptoa mi. Ifltc)(flu.ci (j( SI ZiUij nceea.
nu i—a ilVUt searnn met pe vrem i be mi Iscandar on ale
liii Sulojinwi.
Or a doun zi, dupa o noapte ini.rcagü de desfatari,
A !nddiii so ridiel din bmal,.ek’ domu i ei Badrul—Budur.
SC) U Sn, (i S SC i flililace DC dat a ii ti—n in ant ie Ifl en s

‘Cr
mai 1t1oas1 decIt cea din ajun, i se prcg1.ti sti heargi
Ia sultan. i puse si i se aducä un cal minunat din graj—

durilemntocmited efritul1mpi, Inci1ecàPCci seindreptInsprepal tul atilu SotiC sale,iflCOljUt’a tieunalnifanie. suitanuli priv Cusemncled buc rie(dclUfialc’se,iI sirut i,CUinulta ciabdare,
Ii cern stiri desjire ci xi despre fla(lru’1—i3udur. 51 J\Iaci
din ii (lete in privin.a aceasta raspunsurile de cuviint,ii,
Si H SUSC
— Viii .fthi. do ziIbavi, o, ree iii Vi’Cin i•1 (U’, ( sa
poftese sà—n 1 urn iflCZi Cu cii pu 1 tan casa as [.a’zi, xi
Iinparl,.i (‘U HU1 1flaSl (‘Ca dint n do dup’i nunti ! i inii
mg t°. si admi on rniiria [a, spi’e a vedoa paltnl [iirei
tale, PC vizirut cot mare, PC erniri
i siil [an ul, .a s-i (lOVCdCilSCa Si liUti l)i tiC prt,ui re:i
.i dragostea SU, II U 11(1 ICH iii (.1 0 ilfl]D()tli vi re, ci pt-i ni
poftirea xi s SCala pt’ clipa pC data, i, Ui’iflti[ dC VIZIILI I
ccl mare xi (IC erniri, ploci irnprennit cu Aladdin.
Or, pe misuri cc sultanul se apropia de palatul flied
sate, uimirea Ii sporea tot mai tare, mr stigte1e lui (to
min.unurc se ficeau tot mat aprinse, tot mai ma’i i tot
mat (lese. i toate astea pe cInd se afia Inca in alnia
palatului. Da cInci inträ Inlauntru, cc niai flUflUriari Nu
vedea peste tot decit frumuseti, belsug, boga1,e, pOdOII:)e,
ehindiseli. si falà ! Dat’ lu.crui care ii Uirni dc-a binien
fu sala en bolta dc c1etar, In care nu se mat satui’a
sá priveascit liniile zvefte aic zdirn i pOdOai)ele. i
l1inu sa ii umere ferestrele cole inflorite Cu nesteiïiatc, ii
vizu cit in adevitr crau in numitr dc nouitzeci xi noua,
flici Unit miii mult, nici una miii pulin. $i SC minUnit gm—
zav. Ci bitgit do seamit nurnaiclecit cit fereastra cea de a
nonazeci xi noua ritmitsese neterminatit Si Cit flu avea
nici Un fel do podoabit ; i, tare nedumerit, so intoarse
Inspre Aladdin i ii spuse
— 0, fiul meu, Aladdine, iacittit cle bunit seamit pa
latul eel miii mm nat dri cite s—au aI’lat vreodata pe
fata prnIntului ! Si sInt uimit de tot cc vid ! Ci poIi
tu sa—mi SpU1 pricina care te—a Impiedicat sit sfir
lucrarea la fereastra aceasta, care sluteste aa, Cu ne—
desävIrirea ci, frumuseea celorlaite surori ale sale?
Tar Aladdin zImbi a ride i rispunse
— 0, rege al vremiior, mu rog I,ie su flu curecuina
si crezi Ca din pricina uitãrii on a zguceniei on (1111 vreo
nebàgare de searnu a ti Jisat fereastra aceasta in starea
neterrnlnatä In care o vezi ; IntrucIt am avut en un anume
gind cind am vrut—o aa. Tar giiidul acela a fost si las
màriei tale grija dc—a pune s so (1esaVIrcasca I uc.rarca
aceasta, spre a pecetlui astfel, in piatra acestul palat,
numele täu slävit, i pomenirea domniei tale. Pentru
aceea te rog fierbinte sa sfinteti cu Irivoirea ta zidinca
acestei case, care, oricit do mult,umiioane an ii, tot ramIne
nevrednicä fatá do harurile fiieei tale, soia men
Tar regele, rnägulit curn nu se mai poate dr gingäia
gindului lui Aladdin, ii mu1urni i don en pe data sã
i Inceapä lucrul. 5i, pentru aceasta, dete ponuncu stra—
jerilor lui sã cheme in patat, fara de zLihavä, pe giuvaergiii
cci mai dibaci si cci mai bogat,i Ii nestemate, Ca su
sfIreascä Incrustarea :ferestrei. Si, In asteptarea venirii
br, se duse s—o vadü pe tHea—sn xi ii cciii sun desp
cea dintii noapte a ci de nunta. $i, numni din zImbetui
pe care i—i nru.ncil domnil,a i din InfLi1,iarea ci mullu
mitil, sultanul pricepu ct era lana do rust sit mid stuiru—
iascã. 5i 11 suIruta pe Aladdin, finitisindu—1 Indelung, i
se duse cu ci in sam in care era pregatita masa Cu toata
stràlucirea cuvenita. $i mi.nca (Ic toate, i gtsi ci bu-.
catele erau cole mai minunale pe care ic gustaso ci
vreoclata, i cà slujitorii crau cu mult miu presus ciccit
slujitorii de Ia palatul silu, i e1 argintäria i tacimurile
erau intru totu I Ui mitoare.

CInd povestea ajunse aici, $eherezada vizu zorii mijiic j,

sfioasà, täcu.

:109
 Ci intr-a japte sute aizeci i treia noapte

Urmä:

Estirnp, sosidi giuvaergin i argintarii, pe care so do—

seserà strüjerii sä-i strIngä do prin toatá cetatea do scarn
a irnpüräiei. ; i i SO (tote do stire rcgeiui, care numal—
decjt so (IUSC sub boita con cu nouzeci i nouá do fercstre.
$i Ic arAtá meterilor giuvaergii :fereastra ne—
terinin oUt, spu riInd u—ic
rri.cl,uie ca, in ccl mai scurt ristimp, sil ispràvit,i
lucrarea pe care o cc’rc fcrcastra accasta, adicà s—o in
crustat,i cu mñtgiiritarc .i cu nostcmnato do tonic culortic
5i unroll i 5i giuvucrii I raspunsela ca ascuitá 5i Cd
so SUpHO, xi inccpura so ccrcctcze cu muita iuarc—znnintc
luciarca i incruslari to (10 In cck1nlte ferestre, privin—
do—se intro ci cii niste ocli i tavc ho] [nih do uimirc. 51.
ctupa cc so sfàtuiiä intro ci, so mntoarsorà lingá sultan
S, ploionindu—se, ii Spusora
— 0, rege aT vremilor, fbi, cu toate gràmezile noastro
de nostcrnate, nu avem in pràváliile noastre cu cc siz
Impodobiin nici macar a suta porte din foreastra accasia
br regeie zise:
— Am sà vt’. dau eu tot cc trebuieste !,
5i porunci sIT lie aduso poameic do pietre scumpe p.c
care i ie dcdcse Aladdin in dur, i Ic spuso
— SIT va sin jiti do alltca cite—s do trebuintli, i sIT—
dati IndITrITt coca cc o sIT mai rITmind
lar giuvacrgiii n-iITsurarIT si socotirIT, do mai m.ulte on,
i rITspunserIT
0, rege al vreinuriior, tot ceea ce ne dai tu si tot
coca cc avern noT nu ajungo sIT Impodobirn deck a douITzecea
parte a lerestrei!
Atunci regcle se mntoarse inspre stràjibc lui 0 Ic
spuse:
 — Duceti-\ de scotocil,.i casele vizirilor mel, i mar
:i mici, ale emri1or mci Si ale tuturor bogätaiior diii
mparaia mca, ii ceret,i—Ie Sa Va den, cu vole on fàrl
(Ic voie, toai:c’ pietrele scumpa pe care le nu
i sirajil’: j.)Je(lra ZOiflI( sa indeplineasca porunca.
cJl, tcpL3i1(I ml areeiea br, i\ laddin, care veden Ilin—
UcdC a Y((c ‘lacepen sà fe ingrjorat In pnivir4n iz—
biii I UCldiil lU, 1 (i1(, Lii SUI1CtUI süu, Sc i)Ucura p1mm
paste poate (IC iicib:t ;iccasta, Viii su—l in vcseleascà
nUiUHtdC(it cu rub cItlIece. i fàcu seinn unula dintre
iC 1 J C. Ii Ui I UI) ii liii ii tim ii(i( (It 1(111 e in S iii
(C. t i ( ( i Ic itit i (1 Ii lilto Sc IH( it ice tic dinlic
i.? ri jJUtU sn—-i spUfla lufifi : , dicn—-t tu, en sà ie
eu li IUCU te i chtrui Ic CU ui-u gins \‘rjitni’ (i.1Ie CII
1 p111 U I -‘ )Ufl 1 iii’ m— c 1 1(1 tu C I S 11 t ISCL[l1
(Liifl (lilt H i chiar ci ielalc acelea zbutlrCi. eu cintecul
k)1. S fWH )C iC) Sfl mm (apete oleaca de iàbdare
Ci, (IC inman ( SI ttijciii SCSI ta, sultan ul dete numa—
deiil ciuae;’giiIor i n:eteri I r nestematele strlis cliii
[(H (Sit)) iVUIJ Si I’..’ SPUSC
.1i I.)ne. i.iil[ iii (‘C iliHi zceti ?
I.i JHS1Ht)?SCI’JL
I ‘ AIaIi. u. stajiiiIc at ilostuLl. sititem Inca ICUC
CIepal1C (IC Si (-([walt ! -i fiC—ili mal Iiebui gin vacruri dc
‘1)1 (ill i)u’—aiiiiL il uiVCo L(’I1 IH 1iI, ( SI clucifl treib
(ii hine Ii. (H4). [IC ti’buic )C pul,iii tin rns11n11) dc tiet
Ut Ii. da(.ñ slIe sl 1ueiiin ii i iiuaptc
\5 i )iJC acestea, 1C)4CIC [‘H I11HSC peste mas urn dc
(IeZ niiigi( Si (Ii nancit, si lxi snail nasul eum I Se alun—
-st p11111 Ill 1CiOCU’, (le iUxinea pe (111.0 0 simea de—
\ eden in nitte linptejurani atit cle amarnice pentru
inincltia jul. /itunci Aladdin, nevrlnd sà lungoascà mai
intl inCercalea In (‘11CC 11 supuiwa, ti socotindu—se rnul
ut ill, so iiitnaise.inspre nueteri I inspi’e giuvaergn
Ic SPLISC
fAuati—ItI lncknà t ccua e este al vostru b pecal,i
111
 i le spuse strijeri1or
— Ducet,.i nesternatele indiit stàpInilor br!
i Ii spuse regelui
0, rege al vrernibor, flu se cade riicicurn si-i iau
ceea cc ti—ain (bat dmtîia oara ! Te rog, dar, sä binevoieti
a prirni si—i dau in(larat aceste poairic de nestemate,
i sä fac cu in loeu-1,.i ecea cc a rnai rmas de fäcut spre
a duce Cu bine Ia capat Inipodobirea ferestrci aesteia
i te rog numai suI rn atepi in iatacul sotiei mole
Badru’1—l3udur, intrucit nu pot nci. sä lucrcz, riici s
(mU VrCO porlinca in vreme cc tiu ci in1 priveste
cineva

Si regele se duse ta fiics’i—sa Badiu’l—lludur, ca si

stnJeneas(a PC r’kIH(ldifl.
.i\tunci, i\laddin s:ase (iifl lundul unui SiJ.)Ct de sidef
lanipa con icrniccata, p0 care avusese griji sti nu 0 uite
0111(1 so iuu1as din casa liii bairineasca in pahitul Impara—
tesO, i u fie aai own ii iuase obiceiul sä facä. 5i
cfiitul so ivi p0 data i so icmeni dinaintea lul Aladdin,
a’teptindu—i poturlcile. Si Aladdin Ii spuse
0, efritule ni litmpii, te—am chernat sa vii ca s
faci si ea de a nouazeci si noua fereasträ intru totul
aidoma Cu surorilo ci!
5i nici nu sfIri ci bine do rostit cererea aceasta, ci
efiitul i pieri. 5i Aladdin auzi parca u op (IC lovi—
turi de ciocane si do hirseiituri do pile In feroastra cu
pricina, 51, In inai puiinh vrenie do cit ar trcbui sá—t
umpli, pre a—i ben, Un pahar cu apä rece, vàzu curn sc
ivexte i se cbesavIrete Impodobeala •ea ferrnccata do
nesteinate a fci’eslrei. i nu putu in nici un I’d S-O
deoSeheasca do cebelalte. 5i so cluse sf1—I cauto pe sultan
i ii ruga sn—i Insoteascà in sam bol.titf1.
Cind sultanul ajunse dinaintea fei’estrei, pe care o
vzusc atIta do nedesavjrita Cu citeva clipite mai Inainto,
gIndi cf1 s—o fl Ine1at i ca s—o fi uitlnd la alt
nemaicunoscincl-o. Ci, dupà cc privi roatä do mai multe
on turnul boitci, dacä vzu ci luorarea fusese fácutä
Intr—un rãstimp atIta de scurt, in vrerne ce toi giuvaergiii
i ineterii strini’ iaoialtà 11 cerusera trei luni
Intregi ca s-o isprãveasc, rirnase pInä peste poate de
niiri.unat, i ii sirutt pe Aladdin Intre amInctoi ochii.

CIic1 povestea ajunse aid. $eherczada vizu zorii rnijind i,

SiflaSa. tac ii.

Ci ui:r-a apie sute aizcci si putra floapte

ii sirut. pe Aladdin. Intre arnIndot ochii i Ii spuse

Ah, Aladdine, fiul meu, cu cit te cunose, cu atit
lini pan mai rniriun.at
5i timise sii ftc chemat vizirul eel mare, i ii anità
?U degetul rninunäia care ii fermeca, i ii spuse cu un
gIns zefli.u Ei, vizire, de ast.a cc mat socoii ?
Si vizirul, care nu—i uilase vechea lui picii, fu si mal
iiicredint, vnzInd lucrarea uceea, cii Alacklin era un
vrij ton, uii eretic i un filozof aichimist. Da Sc feri cu
mare gnijii sii lase a—i sciipa vreun gind fatii cu sulta
nul, pe care ii stia tare legat de ginerele lui eel
proaspt si, Inn a intra in nina cu ci, ii uiisii in minuna—
;ea sa i so inulumi sii—i rispundii
—- Allah este ccl mat mare
Or, din ziua aceea, sultanul Incepu sii vinii neabiitut,
clupii cc Incheia treburile la divan. sii petreacii in fiecare
seari cIteva ceasuri Iii toviiniiia ginerelui siiu Aladdin
a fiicei sale Badru’l—Budur, spre a privi Indelung minu
nii1iile palatului In care, de fiecare data, giisea tot alte
113
lucruri noi, mal stralucite clecIt edo de clinninte, i (are
II uimcau si Ii ferrnecau.
Jar Aladdin, departe de a SC Infumura on a so ltisa
motesil. do vial1a iui cea nouà, nyu gHjá S Sc indeictn.i—
(eas(i, in riIs in pul censurilor pe care nu ic PeLieci
IIngii solta sa Badru’l—l.3uclur, cu facetile de hinc in
prcajma I U i Sn cercoteze care—s oamen suirnci spre
a 1 e n su -a nova Ic. Ctci nu—si u itase si area na de ad
uinw.i si (IC ljpsunile in care triise, en mai --sn, pe
v rem Ca a ion copi 1ziriei lu i. 5i, pe dcast. wa, (IC liceme
(laIn (-lid iesca in cetthe, clilare. wa srt lie it iso.i I do
cliva i’iibl care, dipa pornciIc sale, Ill pregetnu, pe
tonic (lulnurile stahatute, Sn aru m’ )itmii ii hen;i (IC
dinmi (IC nun gloatci cnrc cia fugn di! bate pItti1e. Si,
in fiecaie zi, dupa maSa (IC 5i dupa ecu (ic! sn;u;’i
t.)UflC sa Sc impala sat teilni- amt-teic de in nasa Iui,
(are jUl !ca1J. Sn hianeas a mal hi no do CI fl(I liii (IC
si. I neil pt.u’tarea Jut (lien iea si hunatatca lu i SI 1 IC—
ingIni [nr(s! lu i ii dol)lndira (itagostea itregul UI 101-0(1
a h’aseit SUIJra—i l)Inceuvintan)Je tutUl-()r ben tn-i lot-.
flU era n imenea care sa nu I so juruic en numele si
en viata iui.
I)ar coca ce ii aciuse de--a hi nelea toate in imi IC si pww
vIrf faiñwi sale iLl o birurut,a maio pe (are 0 dohindi
asupra unol- fleamLUi razvi-ati (C iflllDot.ri\’a sultan Liii,
i clad (ICiC c.lovada dc fl VJLOjIC UlUitoule i do harti!
itzboi 1 (C eat-c LISIII (leJ)arte In UllilU bate iSpt-ii\i Ic
vitejilor cCi mai vcstiii. Jar Bndi-u’i—Budur nit fIcea (10(11
si—l in(hageasc ti mai tare, i sli so bin I iscasca lot (liii!
muit (10 uista ci ecu noiocottsa CLHO ii darUlse dc
tocnim p barbatul caruia (hilU (i i S pOtflVCa 5i
Aladdin n-al in felul acesta un sir do ant (IC fei-ieire dc—
sävIriitl, Intro sol,ia si maica sa, ineniijurab do dragostes
!1 do (TC(lIfl I,a ‘ebor man i it c-clot- fuel, mai ubit xi
rail prcuit deeit mnsuii sult.nnu I c-ate dc aitininberi, ii
inea mai departe la mare cinste i avea I a de ci o
dragoste nernärginitä! i-ua cu Aladdin!
Estimp, vrájitorui de la Maghreb, acela care s-a aflat
la obIria tuturor acestor IntImpläri i care, fr1I voia lul,
fusese pricina dintli a huzurului lul Aladdin, iacIti
Dupä cc II pirIsise pe Aladdin in tainil1a de SUI) pamInt,
ca sI-1 lase sã moari acolo de sete i de foame,
se Intorsese In tara iui, In afundu] Maghrebuiui eel
Indepärtat. 5i 1i trocu toata vremea inohorindu—se de
Intorsatura •ea pioastä a cà1itoi1ei liii, i cilinclu—se de
necaztirile i do truda pe care i le ztidiirIsc frà de nici
un fobs spre a dolindi lanipa cea fermecati. 5i cugeta
Ia. ncnorocul (UQ ii sniulsese chiitie buze Imbucátura Cu
care so canonise atiLa pinä s-u intocmeasc. $ o zi mi
so scurea fira ca amintirea ea plini do amáriciune
a acelor lucruti si au—i viná in minte i si—l facã
blesterna pe Aladdin i ceasul clad 11 Intilnise
$1, la urnLi, Intr—o Z, pe cInci era mai pun ca de obi—
cci de ciucla accea statornici, fu cuprins dc dorinta sã
afle do art cum mnurise Aladdin. Si, Intru aceasta, cum
era tare dibaci in geoinantie, Ii lu tava cu nisipul de
ghieit, IJC care () SCOJSC Cliiitl’—Ufl CUfl(1 do sipet, CZL1 jos
PC 0 rogojini pitraU, in niijlocul unui core tras cu tihi—
sir rosu, netezi riisipul, oiindui punctele brbiteti i
punctele feineicti, munilnele si copiii, morni descmn—
tcie geomanticeti, i zise ,,Ia sà vedem, o, nisipule,
ia si vedem ! Ce mai este Cu lampa cea fermecat ? i
cum a murit pulul acela do lob, pu1amaua aceea care
se cherna Aladdin ?“ $i, rostind vorbele acestea, scuturä
nisipul, curnu—i datina vràjitoreascá. i iactá eä liniile
se Intocmirä i cà horoscopul se Inchipui i maghrebinu—
lui, pInl peste poate de nedurnerit, I se dezvàlui, färä a se
mai Indoi o clipitä, dupä o cercetare cu de aminuntu1 a
chipurilor din horoscop, Ca Aladdin flu era mort deloc,
ba viu de-a binelea, cá era stäpIn pe lampa cea fermecatä,
i cá se afla In. falà1 bogaii i cinstiri, Insurat cu dom115
nita iladrul—Budur fata regehu do Ia Chital, pe care o
indragea i. are i ca Ii inclrigca, i cii, intr—un sfirit,
niinenea HI--i HHLI spunea in toatii Iinpiiriia Chinci, i
pin In hul ;ii’eTe lumii, decft pe riumele de emirul Aladdin!

)up1 cc magu I af1I in felul acesta, cu lucriirile geo—

ntnii i ale ptginici ui, asemenea treburi de care era
(lepar(c t SC atepta, iflCpU Sa spumege do rninie i sii
stupeasca Ill sus 1)0 jos, zicmnd ,,Scuip pe chipul tiiu,
o, pu de lob i do fleanduri ! Ma ud pe eapul tiiu, o,
Aladdin, cotnu1e, o, dine, plod de ruirie, o, cobe afu.ri—
situ, o, chip do smoaba i do piicunii !“

Cind jvcstca ala nsa airi, chcrezada VZU zoril nnnd p,

sfis, La1L

Ci Intr--a apte sute aizeci si cincea noapte

Uimt

so porni, vremo de un ceas, sii tot scuipe i in sus

i p jos, si—l calce sub pjcioare pe un Aladdin Inchipuit,
i sii4 spurce Cu mnjurituri amarnice i cu ociiri de toate
soiutile, }.)II cc so mai potoli o1eaii. Da atunci se ho—
tan. f le cc-o fi, sli so razbune pe Aladdin i sii-I facii
a—i ispiii huzurunile do care so bucura In dauna lui,
ca ui-inure a stiipIninii acelei limpi fermecate pentru care
irosise ci, magicianul, atItea stniiclanii i atItea cazne za
darnico. i, :1iri a mai ovii o clipitil, porni la drum spre
tara Chitaiului. $i, cum funia i dorul de rizbunare Ii
dedeau aripI, culiltori firi de popas, cugetInd indelung
la mijloaDele ode mai bune do folosit ca sii-i dea de hac
iui Aladdin ; i nu peste mult sosi In capitala irnpiiriiei
(1hinei. 5i trasc Ia un han, undo luä cu (litrie o udaje.
Si, a doua zi de Ia sosire, Incepu si 1)aia piel,ek’ i locu—
i-lie ecle inai unibiate ; J, pesw tot, flU UU7CU \‘OI’l)t idu—s
decit clespre cmi rul Aladdin, lespre rum useea cmi ru]ui
J\Iadd fl, (leSpre fil.otimia emirul lU Alfl(1(lill i dsprc stiiJu
n tea enuruim Aladdin 5i Ii zisc’ ,,Pe )C t pc- 1 ni
in cui’inrl numele acesla mi rn-c sii nmi he -ottl. (icc-it
la judeul do mom-to !“ 5i na UJUI1SO (litfiufliCit PU1a1 uhii
liii Aladhn, si so ntinuna cind VUZU (c.’ lalnie inata
J\h ! ad saIet’luieste a.’-Unl JJJodU enntutului JV’[us—
i ala, (01 (UlC 111.1 iiV(fl (10 IflindUic-’ 11 i(I 0 (( ala (h_’ pitne
iii SIl’St (Lii i.1flCi Z!(C ! Au ! :\h ! Alaklice, ni sic \dz tu
icc nctrlz1c-l dce;i IliStlit men U UC X—() ) CiflSfl P° U In i
dad-u CI am —-o St I(S( pe wait-a—ic SU. LaUren hnn, ru
inc-ca a(lit’kCIFU (I Sit flU fltOitU do Si dact cia
am sa st ) (II rh liii lflIIfl tie H)0!C gi-onpa In ctrc- SU ‘na
Sit t( p1inñ !“
I ‘e u ci ciii, so aprople do poari a (CU in cm a pal al cii cii
c-cpa (0 irinadi voc-ba cu portai’u.l, izbuii sii nile (IC Ia
ci en Aladdin pleease ha vinatoare pe miii mutte zile.
Si (tlLii’ta : ,Ia(-aia (tI a SI lHCCU 1 Cm omen Ic-u Alad(1i n
Arc-i sii pot lucia SlOh()(1 ci. (liii Vrefl(. tue Sa lipsoasca
ci! ( i t.t’ebtite s-i slut, ItItH ite (10 (truCe, (Inc-U z\la !dm a
luaf lutnipa cu ci In vinatoace, on dana a instil—) iii pa
.InI !“ $i Zflt’l sit Sc int.oiirc-ii in odiliul Jut c-Ic a han, undo
luit la.)la geomunliccasca i 0 CC]CC1U $i hoioscopul ii
dezviilui cii Aladdin 1USUSO .linipa In paint.
J-\tuncu mnghrebinul, beat dc bucuile, sc duse In sukul
tinieliiguiior i intra lU dughciuia UIIU1 negul,ator do Jo—
linare si do larflpj do araniä, i zise
— 0,. stapine aT meu, imi trebu ie vt-en (loUiiUl)COZCCC
lianpi (IC arama, nou—nouie i b!IW lustitcila
5i neguatoru1 iiispunse
Am ce Iii trebuie
$i 1 In’irã dinainte douitsprz000 iiinpi tare strälucitoare,
i ii ceru Un preJ pe care magicianul i—I putt .fir de

ii?
locniealL i le luA 1 le puse lntr-un co pe care II aimpAraso
de Ia Impletitorul de cotpiri. i plocA din suk.
3i porni atunci M batil ulftele, cu coqul cu lAmpi pe
brat, ,i strigind:
— Lfirnpi nói! LAmpi nol! Schimb lAmp! nol pe lItmpi
vethi! Cine vrea Sn schbnbe, Sn vinA Sn Ia lwnpa nouA!
$1 so indreptA In Mu! acesta Inspre palatul lul Aladdin.
Or, de Indata ce tIncii care hAimAnAieau pe uli%e
uuzirA strigarea aceea cludatA 0 vAzurA turbanul ccl lat
al maglirebinului, se oprirA din joacA ci deterA tugs de-a
vaima Inspre ci. i pornirA Sn opAie laoiaItA:
Him I nebunul! Into ! nobunul!
(21 ci, färà a lua seams cItüi dc putin in poznc!e %in—
cilor, I’1 vedon ma! cleparte do strigArile Iui, care Intre—
c’eau hukluielile br
Làmpi noi I LAmpi itni I Sehinib lAmpi nol pa LilmpL
veebi I Cinc vrea Sn scbunibc,, aft vinil Sn in lamps noull I
3i ajunse In feiuI acesla, uimat de leandra urlilloare
tie copil, In piata In care se Intindea dinaintea pori palatulul,
‘51 ineopu s-a strAbatA de In un capAt is aitul, ca mr
all se IntoardA .i s-o is de Ia cap, strigIndu-i strigarea tot
ma! tare, neostoit. i izbuti atlta de bine. melt domni%a
Badru’l-Budur, care se atla Ia ceasul scala In sam cea
cu noudzeri ci nouA de ferestre, auzi gbJlaiul eel neobI
nuit .,i deschise una dintre ferestre ,i privi Inspire
pIatil. 5i vAzu gloats con zblntuitA .i uriAtoare a puØmalelor,
,i auzi strigarea aceea ciudatA a maghrebinului.
$1 Incepu Sn rIM. 1w’ slujaicele ci auzirA ci dc strigarea,
cliii feb IncepurA Sn rkIA, laolaliil cii domnila. 3i una
dintre ole Ii spuse:
— 0, stApinA a mea, tocmai am bilgat de seamà as(Az!,
pe o sofra, clnd dereticam odaia stAplnulut nostru
Aladdin, a lampA veche de aramit! IngAduiemi, daM,
all I!tA duc s-a iau 0 all 1-a arAt maghrebInului acesta NItrln,
spre a veçlea dad! a chiar nUts de smintit pe cIt
ne (l do ban.Uit strigai’ea ui, i daca r primi sI ne—o
schimbe cu o 1ampi noui!
Or, larnpa con veche clespre care vorbea roaba noastri
era tocrnai lampa cea ferinecatä a 1j Aladdin. i, dintr—o
nsIiida scrisi de ursit.oare, Aladdin, ininte do a i1eca
uitase s—o in Dhidii in sipetu] do sidef undo o inea de
obicci. ascunsi, i o hisase pe sofra ! 1)a (110 poate oaiC
Sii 1 uptc nnpotriva holLuir]]or sourtei ?
()r, donii ia ]adiu1—Yudur )ial)ar nu fl\’Cfl nici d
lanipa aceen, iiici. de puterilc’ 01 (010 iei.mecat.e. iiicit
flu V1tZU fliCi 0 piedica i?1 (don S0fl]iflbUlUi (lespre care
ii vorl)ca 1)aba sa, xi raspunse
Pñi do buna seaiui J.a iampa aceca i di—.i—o ng
@1.11111(11 (11, sa SO (1 uca Sn o sob i mbe pe U lanipa noun
si (a sti pu tern 11(10 O seannt siiint.i tulu I accia
Atunci, ronha cea I inrii so duse in odaia lui Aladdin,
hii lampa lerinecata do pe sofra i i—o cleto 1W aga al
eunucilor. i aga coborl numaidecIt in fata casei, ii chem
pe iviagh.rebin, Ii aràtik tampa pe care o aducea i Ii zise
— StipIna men dorete si schimbe lampa aceasta pe
una (lintre lämpile cele imi pe ?are le ai in co
Clod maghrebinul .zu lainpa, o cunoscu cle In cea
dm111 aruncàturä de 0001 1 incepu sã trernure de tulbu—
rare. i eunucul ii spuse
— Ce ni ? Poate eà lainpa asta ti so fi plirind prea
veche spre a 0 sob imba?
Ci farmazonul, care Ii i domolise zbuciumu], Intinse
mina cu iuteala unui vultur care se repecle pe 0 turturea,
infäcä lampa pe care i-o mntindea eunucul i 0 fäcu
pieritá in sin. Pc urmi, ii Infiitii hadIrnbului cou1,
spunInd:
— Ia—o pe care ti-o plàcea eel mai mult!

Clad povestea ajunse aid, $eherezada v1zu zoril mijind ,

sfioasá, täcu.

119
 Ci Intr-a apte sute aizeci i asea noapte

Uririi:

1w’ cumiul alesu o lanipä bine lustruita i sclipmd

(IC nnua, 51 (lete fuga s i—o ducà stãpIne—si Badru’I—Hu
icni.nd de baz i iizindu—i de sn-iinteala maghrebinului.
$i-aa cu aga at eunucilor i cu schimbul làrnpii ferrne—
cate, in xreniea .Iipsei lui Aladdin de acasá
in cc II privete pe rnaghrebin, apol aesta numaiclecit
0 .51 mu Ia pic.ior, aruncIndu— cul in. capul haimanale—
br, (aI( ii hUidu au flCCOiltCflit, CU toI C S ai.la In Cl,
sp.re a—i impicdica Sn Se nun i1 p urmele mi. i, des
cotorosmdu-se In telul acesta do el, 1Q51 diflt.LC ‘Zi(IUritC
palatebor i ale g’idinilor i se afuudi pe ul ileIe cetii,
facind o sumedezije (k? oCoJi5Uri, ca sri—i piardü urma aei
care ai ii ‘rut sf se Ia dupi ci rnai departe. i, mad ajunse
intr—o inuhata pustie de tot, scoase lampa din sin o
freeä. Tar efi’itui htmpii rispunse la chernarea aceea, ivin.
du—se numaidecIt dinainte—i i rostind
Iacdtd-l aci dinainte
Pc robul tdu eel cit luare-aminte!
Spune : cc vrei ? Eu rdmin at iänp5i ujitor,
Fie ca-n vizduhuri zbor,
I”ie ca-mi fcic rind
/lici pc pthnint.
intrucit efritul se supunea :fàrà de riici o osebire
oricui era stpmnul 1irnpii a2eleia, macar dc-ar fi umblat
el, asa cum umbla magicianul, i PC calca ticàioici
i-a pierzIrii.
Atunci maghrebinul ii spuse
— 0, efrite al lämpii, 11I poruricesc sLl id paiat.ul pe
care 1-al durat pentru Aladdin i sä-1 mui, cu toate I Llp
tunic i cu toate lucrurile cc se aflà In ci, in ara mea,
pe care o stii, In afundul Maghrebului, Intre grãdini. i,
tot aa, sä ma duci i pe mine odata cu palatul!
i maredul, rob al lAmpii, rãspunse:
— AsDuit i ma supun! Inchide un ochi i-apoi des-
chide un ochi, i ai sä te i afli In tara ta, In palatul lui
Aladdin!
i chiar cá, Intr-o clipità, lucrul se i fcu. Si maghre—
binui so vzu mutat, cu palatul lui Aladdin, in inima irii
sale, in Maghrebul din Africa. $i iaca-aa cu ci!
Dar, In ceea cc II privete pe sultan, pitrintele dornni
ei Badru’l—Budur, apoi acesta, a doua ‘zi, in sculare
iei din palatul situ, en sii so du:’a, ;ta cuni II fteusc
obceiu1, pe la fiicá—sa cea dragü. i nit vzU, fW locu lit
care se inaita palatul eel minuinti, (1(’(l 1 tiii inidaii
brzdat do anturi1e goale ale temelii!or. I, )(SI( tiiiSULi
de neduinert, nu stiu do nu cumva si—n pi(rdiIi initilile
i Incepu sa so frece in ochi, ca sá—i den inni him
de ceea cc vedea. 5i so dumeni cà, in strut!u :irea iinni1.ii -
).ui de soare i in limpezimea dimineii, nu H\ en tin n
putinä sä se Inelc i cã palatul nu mai C[’a i(n!n ! (‘i
vru si se Incredinteze i mai hine de faptul aceslu, care
Ii scotea din minU, i se Intoarse in palatul situ in enliti
de sus i desehise fereastra cc da Inspre fiieit-sa. $i
nu viizu nici palat i nici urmit de palat, nii gritditii i
nici urmit de gritdini, nimic, clecIt un maidan Intins pe
care citIitreii, de n—ar fi fost artturile, rn fi putut sit se
Intreaca In bunit vola br.
Atunci, pitrintele eel nefericit, sfiiat de spaimii, Iii..
cepu sit-i batit mIinile una de alta i sit—si smulgit barba
plIngInd, macar ca nu putea sit-i dea bine seama dc
tIlcul i do intinderea nenorocirii lui. 5i, pe cIrid sta
pràbuit aa pe divan, vizirul lui ccl mare inträ en sä-i
den de tire, dupä obiceiul sàu, cà a fost deschis divanul
judecit1i1or. $i 11 vzu pe sultan In cc stare era, si flu
tiu cc sà creadà. i sultanul ii zise

121
 —— Vino Incoace
Jar viziiul se cluse, i suHanul ii zise
— Ce s—a f1cut cu palatul :fctei mdc ?
El zise :
-— Allah &i—l ocroteasa pe sultan ! Ci nu pricep
vrea st spunà
El zise
— S—ar pàrea. o, vizirule, cä ft habar flu al (IC Inti
plarca rca jalnic
El ritspunse
—— De[oc, o, stiipIne al meu, pe Allah ! nu tiu nim
hiar nimic—nimIc
El spuse
-— 1nsrannii (1 flU t.c—ai uiit itispIC palatul
Aladdin
El spuse
M—ani p1 imbat asearà piin grádinile din juru 1 pa—
latulul, cia nu am bagat de .seamh nirnic cudat anume
nfarà dar cii poartu ecu mare era InchLsä, din picina
]ipsei do a2asil a emirului Aladdin
El spuse
— Dacä-i aa, o, vizirule, apoi ia te uit PC ferenstra
asta, i spune—mi daci flu bagi de seamà nimica ciudat
anume, la palatul acela, la care •ai vàzut icri poaita rca
mare Inchis!
Si vizirul Isi scoase capul pe fercastril si Se uilii, ci
nurnai cà sit ridice mlinile spre cer strigInd
— Izgonit lie Cel—rihi ! Palatul a pierit
Pc urmit, se intoarse Inspre sultan i Ii spuse
— 5i—acurna, o, doamne al rneu, mai ovàieti a cred
à palatul acela, de care atita te minunai cc linil frumoase
avea i Ce Impodobit era, ar fi lost aitceva decit
o lucrare de cea mai desvIrità vritjitorie?
lar sultanul lásã capu-n jos i cugetá vrerne de un
ceas. Dupä care, ridieä fruntea, iar chipul säu era copent
de mInie. i strig i

122
 Undel nelegfuitul acela, .l zburdaticul, 1 farinazonul,
ii calpul, 0 plodul aceLa dintr-o haitA de cA.
%.ele, care se cheamA Aladdin?
i vizirul, cu inima umilatA de biruintli, rAspunse:
Este plecat, ate Is vinAtoare! Da a trimis veste
cit are sit se IntoarcA astlizi, Inainte de rugliciuneA de Ia
auniazit! $1, clacA net, mA lndatorez sit mit due chiar eu
i sit-I cereelez ce s-a fitcut u palatul qI Cu tot ce Be
uCla In ci!
51 sultanul riLc’nL iari1i, apunind:
— Nu, pe Allah! Se cade sit lie lust en ho4ii .I Ca
amagitarii! Sit meargit strAjile ifi sit mi-i aducil ferec’at
Iii flare!

Clint povestea ajunse aid. Seherezacla vAzu nil mijind l,

S(14,;L%i. t:iru.

Ci intr-a apte side aizcci ci aptea noapte

Urmil:

Numaidecit, viztrul eel mare ie.’ji sit spunit cilpetenlet

strAjilor porunca suitartuiui, povA1ndu-i In cc chip sit so poarte, .w flu carecumva Aladdin sit lzbuteascit sit le
scape! 51 cApetenla stritjilor, lnsc4it de a sutit de eMitre4i,
iei din cetate pe druniul pe care urma sit se Intoarcit
Aladdin, i Ii Intlini la o deplirtare de cinci panssanje
de Ia pofli. Sill Impresurit numaideclt Cu cAlAraIi
lul, i Ii zise:
Emire Aladdin, 0, stApine al nostru, mA tog tie de
iertitciune! ci sultanul, tar nol toj sintem robii lul, nea
dat poruncit sit te .poprim 0 sit te ducern dinaintea liii,
ferecat In hare, ca pe tithart! 5I nu putem sit. nu ne su123
punem porun en domneti! Ci, inct o daUi, iartà-ne cã ne
purtàm cu tine aa, dupä cc PC toi neai mndopat cu
därnicia ta!
La vorbele acestea ale cpeteniei strjilor, lui Aladdin
i se lnnoth’i limba de uluiali si de tulburare. Ci, piná Ia
urmi, izbuti sä vorbeascä i spuse:
— 0, preacinstitilor, da titi baremi pentru care pri
cinü v-a dat sultanul asemenea porunc, pe cInd eu flu
rni runose vinovat cu nici o vinà faIi dc ci or! fat de
irnparaie ?
i capul strajilor ráspunse
— Pc AiL&h ! habar flu aven-i
Alum-i Aladdin descUec dope cal i spnc
IliceI;i en mine cc v—a poruncit sW tm ul ! Intrucit
porw i ci Ic ;ul 1w ml ui sin I; asupra capul ui i—a ochiulut
Iik)St.A’U !

i strajerii ii zeberira pe Aladdin, cia CU mare cà—

inl,1, ii pilponhla mIiniie, ii petrccurà pe dupä gIt mi lant
tare gm-os i tai.e greu, pe rare i-i iegarä tot aa i peste
biiu, si 11 tlrIril laspre ora, la capätul 1anluiui acela, si—
Ti:uiu—1 si nieargá pe jos in un-na br, pe cInd ei Ii ur
main (irumul cdãri.
i, clad sträjile ajunserà in mahalaua cea mai de la
rnaigine a cetiitii, trec-Morii care Ii vnzurá pe Aladdin tI—
ilL in fclul acela nu mai avurn nici o mndoial eli sultanul,
dmn vi-co pi-icinä do care ci habar nu aveau, nu s—ar pre—
gt sà poi-unecascli a i se tam rapul. 5i, Intrucit Aladdin,
en fi1otnda si cu hunãtatea lui, dohindise dragostea tu—
turor supuiIo ir pnrlitiei, toli cci ce—i vlizurli detera fuga
dupñ Ci, Iriarmindu—se care cu säbii, care cu rnciuci, care
Cu pietroaie Cu retcveie. 5i numlIrul br sporea pe masm-a
cc alaiul so apropia do palat, InrIt atunci dud ajunse
pe locul rnaidanului Sc adunaserã mu i mu. Si toti stri—
gau i se rzvrãteau, vInturIndu-i armele i amenintIn—
du-i pe strajerii care nurnai cu mare cazná izbutirä sa-i
dovedeascã i sà intre la palat frà a fi ciomagii. 5i,
124
in vrerne ce ei ipau i urlau mai departe pe maidan,
cerind sã ii se dea Indàrit, viu i neväUtmat, stäpInul br,
Aladdin, sträjerii 11 aduserä pe Aladdin, tot impovärat:
de lanturi, in sala In care, cufundat in mInie i In moho—
ral, ii atepta sultanul.
Or, de Indatä ce Aladdin Ii fu Infà1,.iai, sultanul, cii—
prins de o turbare de nelnehipuit, nu—i ficu nici ii-ar
timp sà—1 Intrebe cc se IntImplase cii palatul in care se
af Ia Badru’l—Budur, fiica Sn, ciii strigt gIdeiui
Reteazã nuinaidecIt capul hainului accsta
ternat
i flu vroi nici sit—I mai asculle, Him sà—1 inai vi(a
clipà barerni. i giclea 11 duse pe Aincidin pe terasa (1O
da Ins.pre maidanul unde era strinsä g.ioata ea viii t.ouc*,
ii PUSO pe Aladdin sä ingenuncheze pe pielea cet 1>iC
a osIndiUlor, dupä ce ii legase la ochi, Ii scoase 1anu1
pe care Ii avea la gIt i ia briu, ci ii spuse
— Fä-ti rnárturisirea de credintã de dinain tea mort,ii
i se gäti sä—i dea lovitura de rnoarte, InvIrtindu—
de trel on Imprejurul lui i fàcIndu—ci sabia sii sclipeascä
de trei on prin vázduh. Ci, taman In clipita aceca, mullirnea,
vázInd c gIdele urma si-l omoare pe Aladdin,
se pregàti, sco1Ind riignete ainarnice, sli sara peste zidunile
paiatului i sib spargib porl,ile. Jar sultanul, viizind
zulumul acela i terniridu—se do vreun buDluc napruznc,
fu cuprins do o spaimib mare. i so intoarse Inspre cib]áu
i ii spuse
— PInä una alta, nu—i rnai tibia capul ticiblosului ib
tuia
i ii spuse cäpeteniei stribjilor
— Stnigà noroclulul cä ii duiruiesc iertarca singelul
acestui blestemat!
i porunca, strigatib pe data de sus de pe terasib, potoli
zulumul ci mInia gboatelor, ciii fibcu sä se opreascä din
nibvala ion pe eel care se buluceau la porti i pe ei care
sàreau peste zidurile palatului.
125
 .Atunci, Aladdin, pe care cineva, fàr a se sfii, avu
sese grijä s1-l deziege la ochi i sI-i desfacà legäturile
care II priponeau mimic In spate, se scul de pe pielea
osindelor pe care ezuse mger1uncheat i ii ridi.cä frun tea
nspre sultan i, cu ochii pun do lacrimi, ii intreb
—— C), rege al vremiior, m rog Inà]t,imii tale sä
spuná nurna.i cc nelegluire am sfivIrit dc—am st.irnit
mInia ta i nipistuirea aceasta
i suitanul, tare ofrtnit Ia chip i cu uii glas pun do
nInie ciocotitã, Ii spuse
— Nelegiuirea ta, tic1osule? Te pro faci, aadar, ‘a
n—ai ti—o ? D.a n—ai sà to mai pref, clad am to
5-0 VOZI cu chiar ochii Ui!
$.i II strigi
— Vino dupI mine!
o ]utt Inaintea iui, i ii c1uo la eapituI ceUilalt al
palatului, inspi’e cci do ni (loilea maidan, undo so ridfra
pIni aturici palatul doinnioi l3adrU ‘l-Budur, in conjurat
do gridini, i ii zise
— In uiti—te pe feroastra asta i spune-mi, cà trebu
sá tii prea bine, ce s-a IntIrnplat cu palatul In care so
afla fata mea?
i ‘Aladdin scoase capul pe fereasträ i se uiUi. $i nu
‘väzu nici palat, nici grádinà, i nici urrnä de ialat on
de grädin, ci numai maidanul eel nesfirit i gol, aa
cum era in ziua In care dase ci poruná efritului lärnpii
sà zideascà acolo casa cea minunatá. $i fu cuprins de o
uluire i de o durere i de o tulburare aa de man melt
fu mai-mai sà so priibueaseà firi1 de simtire. i nu putu
s rosteascá nici o vorhi. Jar sultanul ipã la ci:
— Ei, ham alimãnit, unde este palatul i undo este
tfata mea, rodul mimi! mele, singurul meu copil?
i Aladdin scoase un oftat adinc i izbucni in puns;
pe urmá, zise:
0, rege al vremilor, flu tiu!
Jar sultanul ii zise:
 — AscultA Ia mine! N-am st-41 cer a pune Is be
palatul thu eel blestemat, da Iti poruncesc si-mi del
tndArät fata. $1, dacA flu faci lucrul acesta numaidecit,
on dacA ma vrel si-mi spul cc ste cu ea, pe eapul meu I
am 811.41 zbor cApA4lna!
51 Aladdin, pInA paste poate de urgisit, lAsA ochii In
jos b$I cugetil vreme de un ceas. Pe urmil, ridic5 fruntea
1 spuse:
0, roge ad vremilor, nimenca flu scapd de ce-i e
ursit I 51 dacil ursita inca ate sA ml se tale capul pontru
o nc1egiuire pe care flu am süvln&4t-o, iiici o putcre ma
are sü poatâ sa mA izbilveascA! Iii cor numal, pinA a flu
muri, irn rAgaz de patruzeci de zIle spre a face cercotlirile
do trehuii4A in privina sogei mole prealubite, care a
pierit odatA Cu palatul, pa cind mU aflam la vinAtoare i
NyU en cu sA-mi pot da cu gindul In cc chip s-a abAtut
asupra noastril nApasta aceasta, mA juruiesc tie pa adevitrul
drc’ptei noastre credii4e i pa harunile• domnulul
nostru Mahomed (Cu el tie rugAclunea ci pacea!)
$1 sultanul rAspunse:
— Fie, hinevoiesc a-ti IngAdui cele cc ml ceri. Da
sit ti cA, Ia trecerea rilstimpuiui, nimica nu are sit poatA a te lzbAvi din mlinl e mole, dacit flu mi-o aduci ‘Indliruit
pe fats men! Intruclt, In once bc do pe pitmint at putea
sit to ascunzi, am sit te ajung i am sit te peclepsesc!
$i Aladdin, cu vorbele acestea, pled de dinain tea sultanuLui
cii enpul tare plecat, stritbittu palatul. pnintre
drogittonli care se moborau de mila but dnd 11 vedeau,
aia de tare so schimbase dintr-o datA, de tulburare i,i de
jale. $1 ajunse In mijbocul muWmil de osmeni i Incepu
sit tntrebe, cii ochil rAtacig: ,,Unde ate palatul meu?
Unde ate soia men?” 51 totl cci care 11 vedeau i Ii

auzeau 10 zi c eau: , Bi e t u i de ci ! • i - a pl e r d
smintit I” 51 Aladdin, AzIndu-se cA peAtru toatA humea flu
ut mi n t i l e 1 Ni t p i t s t u i r e a di n par te a sul ta nul u l i veder e a mont h 1- a u
mci era dealt tin lucru care stlnnea niNa, pied grabnie,
121
firã sil aibà cineva inirn1 sä so ia dupà el. i iei din
cetate si, fárà a ti cc face, Incepu sä riitàceascä pe
cImpuri...
CIrd povestea ajunse aid, Seherezada vizu zoril mIjind i,
sfioasi, tcu.

Ci intr-a saptc Stile (1!ZCCi i OJJ.(t n:n:pte

Urm

5i—aa, aunse pe maui] UnCi ape marl, curgatoare,

cuprins dc deznLidejde si zicindu—i : ,,Unde Sui—t;i CLU
palatul, Alndclino, a undo s—o caut,i pe sot,ia ta Badru’l
F3mlur, o, &iracui de tine ? Priri cc 1,ai’à stimna ai S—O
mni giiseti, daci o rnai träi ? 5i tii tu milcar In ce chip
a pierit ea dc—aid ?“ $i, Cu sufletul mohorIt do gindurile
acestea i neinaiviizInd decit neguri i jale dinaintea ochi—
br, vru sã se arunce In apà i sá—i Inece in ea viat,a 1.
durerea. Ci, In clipa aceea, ii aduse arninte Ca este mu-V
sulman, dreptcredincios, un suf let curat. 5i. rosti rnàrturisirea
de credintà Intru unul Allah i Intru mIntuirea
adusä do trimisul sàu. i, Intirit de märturisirea sa dc
credin1a i de Thsarea lui Intru vola celui Prealnalt, in
bc de a so arunca In apa, se pregàti sa—i faca spàláribe
cole Indät.inate pentru rugàciunea de searä. 5i se 1äsi
pe vine, acolo, pe malul apei, i lui apä in cáuul mu—
nilor, i meepu si-i frece degetele i palmele. Or, fãcInd
iniscàrile acestea, frecü i inelul pe care i-i dase maghrcbinul,
cInd cuintrarea In hrubi. $i, In clipita aceea, so i
ivi efritul ine]ului, care se temeni dinainte—i, rostind
Iatä-l aci, dinainte,
Pe robul tan eel en luare-aminte.
Spune: ce vrei? Eu smnt
Sin jitorul acestui mel
 i al cel’ui cure este Impodobit cu ci;
i in väzcluh, i in epa, i pe pämint
Tar Aladdin II cunoscu numaidecit, dUpà infii1iarea-i
hIdà si dupà glasu.-i infricoátor, pe efritu care II sb-—
bozise odinioarä din t.ainit,.a de sub pàinIrit. i, bucuros
uimit de ivirea aeeea, Ia care nici cu gindul nu ginde,
in starea jalnicä In care se afla, puse capät spälàrilor i
se ridicii in picioare, i Ii spuse efritului
— 0, efrit al inelului, o, izbivitoru1e, o minunatule
Allah sá te binecuvInteze si sá te aibä Intru dulce mila
liii! Da zorete dc-mi adu Indürt palatul meu i pe soia
men Badru’l-Budur!
Ci efritul inelului Ii ráspunse
— 0, stäpine al inelului, ce Imi ceri tu acuma flu stä
nicidecurn in puterea mea, Intrucit pe pàmInt, In vzduhuri
i pe apä eu flu sint decIt slujitorul inelului!
si-s tare mIhnit cA flu pot sä te multumesc in privina
aceasta de-acurn, care-i de rostul sluitorului län-ipil!
i flu ai decIt a—i chema pe efritul accia; iar ci are sä
te mu1umeascà!
Atunci Aladdin, tare uluit, ii spuse
— Dacà—i aa, o efrite al inelului, i de vreme cc
poi sä te bagi In lucruri care nu te privesc aducIndu-mi
aici palatul so1.iei mele, 11,1 poruncesc, Intru puterile me—
luiui pe care II s1ujeti, sà ma duci pe mine Ia locul
de pe pãrnmnt unde se aflá palatul meu, i sà ma lai
fiirä de vätämare sub ferestrele dornniei Badru’I—Budur
soia mea!
Or, nici flu sfIri bine Aladdin de rostit dorint,a
aceasta, ca efritul inelului i raspunse ci ascuita i cä
so supune i, intr-un ràstimp de nurnai cit s Inchizi un
ochi si sã-I cleschizi pe celälalt, II duse in inima Ma
ghrebului, In mijiocul unei grildini falnice, uncle se Inäia
cu liniile irumusetii. lui paatui dornni’ç.ei Badru’1-l3udur.
i II puse uor-uuro1 sub ferestreic dornnit,ei, i pieri.
Atunci Aladdin, vzIndu—i siraiul, simt,i inima CUrn i
se umf1i i sufictul. curn i so 1initetc, i ochii cum i so
racoresc. i nadeJ(Iea SO iflt()uISC iUWi iii Cl, Cu mare
bucurie. $i iiit.ocinai CUJTI sUi ingriorat i nu poate s
doarmã acela care Incredinteazi o eapat,ina do oaie yin—
zàtorului do càpalIni rumenite In cuptor, tot aa i Aladdin,
cu toate cazneie i necazurile Iui, nu VIOl sä so odh—
neascä deloc. ti inält;à nurnai sufletul lnspre Zarflisliiorul
sãu, ca sà—i x ulumeascã pentru bunätatea lui i sä ir
turiseaseà supus eLi drumurile Domnului sInt de nepätruns
pontru mintea con margin ita a ornului. Dupä care, SC
ridi.cã i so arLitLi (ic-a hinelea sub lerostreie soUei sale
Bad ru’l—Bucl ur.
Or, do cind fusese rLpità Cu palatul ci cu tot do càtre
iii aghrehi flU I farm UZOD, d omni fl, in c.lurerea—i do a ii
lost despLIrt,itL do piirintole su i do sot,uI säu multiubit,
3i en urmare a atitor naprazne cite Indurase din parton
biestematului do maghrebin, Ci fLirà a se da SUPUSLi, Isi
fäcuse obiceiul de a se scum din pat in fiecare zi, de In
revàrsat de zori, i sà—i treac vreinea plingInd, mr
noplile si vegheze nãpädit de gindurile ci negro. Si
mci nu dormea, nici nu minea, flici nu boa nimic, Or,
in seara aceea, dintr—o orindLI a sonrtei, slujniea sa veni”
Ia ea en sä Incerce S-o mai veselcasca. $i doschise feres—
tre1 do in sam do c1etar, i so uit.ii afarLi, spuninci
— 0, stapina a moi, in vino sLi vezi cc frumosi slut
pc)mii in seam aceast.a i CC boiire pifleuta adie
Pc urrni, deoclatà, dote wi ipM. aseUit, strigind
Ya setti, ya setti In uite—1 pe stäpInul meu Aladdin
! F colea sub ferestrole palatu}ui

CInd povestea ajunse aid, Seherezada vizu zorli mijinc) i,

fioas, tácu. -
 Ci Intra apte sute aizcci i noua noapte

Urrná:

La vorbele acestea ale slujnicei sale, Badru’l-Budur

Sc repezi in fereastr i Ii vãzu pe Aladdin, care i el 0
vázu pe ea. 5i Ia arnIndoi le venea sá zboare de bucurie.
51 Badru’l-Budur izhuti cea dintui sä deschidä gura i
si-1 strige pe Aladdin
0, dragule, viiio lute, vino jute ! Siujnica mea
coboara sà-i deschidti ua cea tainicà ! Poi sà urci aid
:farü de teamà. Blestematul de vrijitor nu este acasä deo
ca.mdatä
51, dupâ ce slujnica Ii deschise ua cea tainic, Aladdin
se sui la iatacul sotiei sale i o cuprinse in pieptul
liii. $i se sàrutarii, bei,i de bucurie, plIngInd i rIzInd.
5i, cInd se mai ostoirä oleacà, ezurã jos unul lIngä aitul,
mr Aladdin ii spuse sotiei sale:
— 0, Baclru’i-l3udur, doresc, Inainte de once altceva,
sà te Intreb ce s-a facut Cu lampa do aramä pe
care o làsasem in odaia mea, pe 0 sofra, pinä a fi plecat
la vinätoare!
5i domnita strigá:
— Ah, dragul rneu, tocmai 1anpa aceea este pricina
nenorocirii noastre! Ci eu i nllrnai eu slut vinovati de
tot cc s—a IntImplat
$i II povesti lui Aladdin tot ce se IntImplase la palat
in lipsa lui i CU1T1, Cu gIndul de a ride de sminteala yIn.zütorului
de Mrnpi, schimbase lampa do pe sofra pe 0
larnpã nouà, i tot ce urmase dupá accea, fárä a uita
ii ici un amänunt. Ci flu-i de nici un fobs sá le mal In.iruim
i noi inca o data. Jar domnita Incheic, spunInd:
— $i numai dupil mutarea noasträ aid, cu palat cu
tot, a venit afurisitul de maghrebin sá-nii dezváluiascà
ariuine curn izbutise el, cu ajutorul puterilor iui vràji—
131
ioreti i Cu harul 1mpii schimbate, sã ma rupa de Ia
(Iragostea ta, en s11 rn11 mba a lui. i mi—a spus cli c-ste
maghrebin i c11 aici sintem in Maghreb, tara lui
Atunci Aladdin, I 11r11 a-i aduce nici cc-a mai mica do—
jan11, 0 intreba
— i cc- vrea sá faeã blcsternatul nec-la cu tine ?
En spuse
— In fiecare zi, o dat1, nu mai mult, vine s11 mu vadli
i Incearcã pe toate cäile s11 mli ispiteascd. i, curn e pun
de hainic, n—a contemt, spre a—mi birui dirzia, s11—
tot spunli cli sultanul a poruncit s11 1i se taie capul en unui
viclean i cli, Ia urma urmei, flu cmi decIt fiul unor sIt—
rlXcani, al unui prlip11dit de croitor pe mime Mustafa, i
Cli flUiflhi 1w, VrujitOrUiUL, ii clatorezi averea si huzururile
in care ajunsesel ! Da pirili acuma n—a ciplitat de Ia mine,
drept c-rice ritspuns, decit tãcerea scirbel ,;i in.toarcerea
cnpului. i e nevoit, de fiecare datIt, sà piece cu urechile
pleotite i cu nasul pinü-n pämInt ! i mi-era Inca, de
I iecare dat11, sit flu ineerce a mit lua Cu sila ! Ci iacàtit—te
aid, preamlIrit lie Allah
Tar Aladdin ii spuse
— Ia sä-mi spui acuma, o, Badru’I-Budur, In ce be
din paint se af 111 ascunsã, dacä tii, lainpa pe care a iz—
butit s11 mi-o räpeascä afurisitul de maghrehin!
Ea spuse:
— Nu o las11 In paint niciodatà; ci o poartà necontenit
Ia sin. Dc cite on flu 1-am väzut eu cumn 0 scotea dinain—
tea mea, ca sIt mi—o arate ca pe o cununli!
Atunci Aladdin ii spuse:
— Bine !... Da pe viaa ta! nu are s-o rnai- arate
rultit vreme
Pe urm11 adàugä:
— tiu in ce fel am sà—1 pedepsesc pe vr11jmaui. nost
eel ham ! Drept aceca, flu am sã-i cer decIt sIt mIt 1ai
o elipIt singur in odafa aceasta! i am sIt te chem eu,
cmnd are sIt lie vrernea!
 Ei Badru’l—Budur iei din sa1t i se duso sä stea cu
slujitoarele ci. -
Atunci Aladdin frecà inelul eel fermecat pe care Ii
avea la deget, i spuse cátre efritul care se infátiä
— 0, efrite al inelului, au te PriceP la feluritele sojun
de prafuri adormitoare?
El ráspunse
Asta-i treaba Ia care ma pricep cel mai bine!
El spuse:
Apoi dacá-i aa, Iti poruncesc si-mi aduci o uncie
de bang cretan, din care nurnai en o tuie poate fi adormit
un elefant
5i efritul pieri, ci spre a se mntoaree intr-o clipita,
1inind cu degetele o cutiu1ä pe care i-o dete ml Aladdin,
spunInd:
— .lacátá, o, stapIne al inelului, niLe bang cretan de
soiul eel mai ales!
5i se duse. Jar Aladdin o chemà pe soia sa Badru’l•Budur,
i Ii zise:
— 0, stäpInà a mea Badru’l-Budur, dacá vrei sà-
birui pe blestematul de rnaghrebin, flu ai decit a urma
sfatul pe care ti-i dau. Jar vreinea ne cam dà ghes, intrucIt
mi-ai spus c maghrebinul ar fi pe cale sá viná
Incoace, spre-a Iricerca sä te dobIndeascá! Iacátá, dar
Ce ai sã fii nevoita a face!
5i o 1rnuri
— Ai sá faci cutare i cutare lucru, i ai sà-i spul
cutare i cutare mom!
Si o povà1ui Indelung despre felul in care urma sä
so poarte faà cu magicianul. i adàugä:
Estimp, en am sà ma ascund colea in dulap. 5i
am sà ies cind o veni•vremea!
$i.Ii dete bisacteaua cu bang, spunind:
— sa flu uiti ce te-arn invàat sa faci!
i.o läsà. .i se duse sä se Inchidá In du1ap
13
 Atunci, domnia Badru’l-Budur, cu toatã sila pe care
o avea de-a Incleplini un rost Ca accia, nu vroi sä piaid.
prilejul do a—i ràzbuna pe vrijitor, i so pregti a urnia
cele ce-o Invàase solul 01 Aladdin. 51 so seulà, aadw’,
i le puse pe insoitoare1e ci s—o pieptene i Sa—i dic
seasc párul, aa en st—i stea cit nini bino Cu obrazu I
ei do lunà, i puse sit lie Imbräcati cu con mai frumuasi
rochie din dulapurile sale. Pc urmii, so incinse peste
mijioc CU Ufl hrIu do aur batut cu diamanie, i Ii impo—
dobi gItul cu o salbi do margaritare scumpc’, toate i—n
potrivà do man, afari do i àrginitaru1 do In mijioc, (‘fliC
era mare cIt o nuci ; i Ii petrecu In inchoieturile mu—
nilor i l.a gleziie ni’te bra.ari de nun batute cu neste—
mate care se potnivoau do miflUfle CU (11101110 celorlalto
podoabe. 51, parfumaUi i semInInd CLI 0 hurie aleasI,
i rnai stràlucitä decit edo mai str11ucite crài.t,e i su1t—
nile, se privi Cu mduioare in oglindil, pe dmud siujuiecle
so holbau Ia frumuseçea sa ii se Iiiiau de minunaro. Ian
en so Intinse gaie pe perne, ateptInd sà vinä magici—
ar ul.

Clad povestea ajunse aici, Seherezada vãzu zorli mijind i,

sfioa&i, taCLt.

Ci mntr-a apte sute aptezecea floapte

Urnia

or, magicianul no zabovi vinà la consul sHut. Jar

ciomnila, impotniva obiceiurflor Cl, SC ridiCil in cinsten
lui i II pofti cu un zimbet si adä lIngi ea pe divan.
Jar magicianul, tare tulburat do pnimmrea uccea i areit
de stràlucirea ochilor eel frumoi care ii priveau i de
minc1reea vrájitoare a acelei domnite atIta de rivnite,
ca dovadi de buni euviin i de preuire, flU VrOL sLi
ac1ii decit pe marginea divanului. 51 clornnil,a, zImbind
rnereu, ii spuse:
-— 0, stipIne ai rneu, sil flu te ininunezi deloc daeá
ma vezi asttzi in starea aceasta schirnbatä, Intrucit inima
men, care—i din :firea ei Cu totul neprielnic1 tr1ste 1, a
izbutit pim Ia urmà sã biruiascä rnIhnirea i grija.
$i..apoi, am cugetat Ia vorbele tate in privina souIui
meu Aladdin, i slot acuma incredintata cii este mort
de pe urma mInici celei cumplite a regelui, tatiil meu,
Or, ceea cc este scris trebuia sit se Irnplineascit! 51 niei
•iacrirnile, nici piirerile mete de riu flu au sit-i dea viatit
Iridiirit unui mort. Pentru aceea, rn-am lepiidat de tristet
ea i de jaiea mea i rn-am hotiirIt sit flu mai fug de
Imbierile i de gingiiiile tale. 51 iacittii pricina schim
bitrii suiletului meu 1
Pc urmit, aditugii
Ci eu mcii flu te-arn poftit sit guti din ritcoritoarele
.prieteniei
51 se rid:iciI, in frumuset,ea-i arneUtoare, i se duse
In sofraua cea mare pe care era aezatit tablaua cu Vinun
i cu sorbeturi i, pe clod o chema pe una dintre
insot,itoarele ci spre a nidica tablaua, aruncii o piciituri
de bang cretan In cupa de aur de pe ea. 51 maghrebinul
nu jtia cum sit-i mal rnulumeascii pentru buniivoin’a
ci. 5i, cInd Insot,itoarea cea tIniri veni cu tablaua de
sorbeturi, ci Iuii cupa i ii spuse dornnitei Badru’l-Buci
ur

— 0, dornniit, bitutura aceasta, onicit de desfiitiitoare

ar Ci, flu ar putea sit mit ricoreascii atita cit zimbetut
ochilor tiii
$1, rostind aestea, duse eupa la guri i o goli dintr-o
sorbituri, fiirá a se mai opni sá ritsufle. Ci asta fu spre
a se rostognli PC dati jos pe chilim, Ia picioarele dom.nitei
Badru’l-Budur, cu capu—naintea picioarelor
Or, la zgornotul cäderii lui, Aladdin scoase un strigt
mare de izbmnd, iei din (1111111) Si dete iuga numaidecIt
In trupul ccl iieinicat al vrCtjmaului siu. $i se repezi
asupra lui, ii desehise mantia Ia piept i ii scoase dc Ia
sin ILuflpa care era acunsa acolo. i SC Iritoarse laspre
Badrul—J3udur care, bucuroas?1 pIni peste poate, siri
s1—1 in in brae. Jar Aladdin ii spuse
—— I\IiI rog t,ie sá ma mal 1ai o data singur ! Ciki to
trebuie sil se sfireascä astazi
i, dupi cc Badru’l-Budur iesi din edaic, Aladdin
freci lampa Ia locul pe care ii tia bine, i ii vñzu numai—
decit pe efritul lampii, care se ivi losUnd vorbele Iui
Obiujt i ateptind porunca. i Aladdin ii spus.e
— 0, efrite aT lainpii, uIi poruncesc, Intru harurile
làmpii, stàpIna in, sä mui palatul acesta, Cu tot ce CU—
prinde ci, in cetutea de scaun a Iniparuiiei Chinei, chiar
pe locul de unde 1-ni ridicat spre a—i aduce aid! 3i fá
aa fel IricIt rnutarea aceasta sà se petreacà färä de vàt.ä—
mätura, färä de necazuri i färä de zguduituri!
Jar ginnul ràspunse:
Ascult i ma supun!
i pieri. i tot atunci, Intr-un rastimp de cit sà in—
thizi un ochi i sà-l deschizi. pe celälalt, mutarea se si
sàvIri, fara en sã-i fi dat seama cineva de asta; Intru—
cIt totul flu se simti decit de—abia prin douã clätinàturi
uoare, una in plecare i alta Ia oprire.
Atunci Aladdin, dupá ce se Incredin1ä ca intr-adevär
palatul ajunsese i fusese birie aezat peste drum: de
palatul sultanului, pe locul pe care se aflase mai mnainte,
se duse in soçia sa Badru’i-Budur i o särutä Indelung
i ii spuse
 Iacàtã—ne ajuni In orau1 tatàiui tu Ci, intruc!b
s-a i fäcut noapte, ar fi rnai bine sã ateptirn pinà mIme
dirnineatü spre a ne duce sã—1 vestim pe sultan do in—
toarcei’ea noastri ! Tar pînã una alto, Ca nu no mai gIndim
decit a no bucura de izbInda noastrà i de fericirea (a
ne—am gasit iarài, o, l3adru’l—Budur
i, IntrucIt Aladdin nu Tflai mInease nimie Inca din
ajun., sezuri amIndoi jos i poruncira roabelor sit Ic
a(luca 0 cina bogota, In sala cea CU nOWIZOC1 i flOUO de
geninuri. Pc urini., Ii. pet.recui’a loololtu noaptea aceen,
in desf at xi i.ericire.
Or, a doua zi, sultanul iei din polotul ]ui spre a so
duce, (a dc obicci, —() plinga pe fiica—sa, in locul und
nu gindea s. gaseasca deeIt anuri1e teineliilor. i,
tare trist i tare Indurerat, Ii aruricà ochil Inspre partea
accea, i ràrnase inmarmurit clad vàzu cimpul maida—
nului acoperit iarài do palatul ccl falnic, i nicidecuin
gol, aa curn Ii mnchipuise. 5i, dintru—ntIi, socoti ct
totul nu era decit vreo plàsmuire de picle on vreo nàlucire
a minii lui zbuciumate, i so frecà la Ochi do mal
multe on. Ci, intrucit pnive1itea dflinuia rnai departe,
nu mai put.u sa se lndoiasca de aclevar i, fri a—i mai
pàsa de ia1oena lui d.c sultan, o lui In fugà rotindu—i.
mIlnile i scot,mncl stnigáte do bucunie i, dInd buzna pnin—.
tre stràjile i pnintre paznidu palatului, sui scara cea de
alabastru, fara a—i mai trage sufeltu], In ci,ucla vIrstei
Iui Inaintate, i intrà sub bolta de (‘1etar, in sala cu
nouàzeci i nouä de ferestre, unde Aladdin i Badru’lBuclur,
zirnbind, tocmai ateptau venirea Iui. Si animdoi
se nidicarã clad II vàzurä i se repezirä sà—l IntIrnpine.
Clad povestea ajunse aici, $eherezada vzu zorli mijind i,
sfioa.sli, tLcu.

1:37
 Ci intr-a apte sute aptezeci i una noapte

Urm:

o srutà pe fiici-sa, v1rsInd lacrimi de bucurie,

pinä peste poate de Induioat; i ca Ia fel. Si, cInd putu
si deschidä gura i sä dobIndeascä jar grai, spuse:
0, fata men, ma uit cu neduinerire cä faa ta, dup
atItea npaste cite t,i s—au intimplat, flu este deloc mai
schimbatä on mai galbenä decIt In ziua cInci te—am vázut
cea din urmä data! Ci, o, copila inimii meTe, trebuie sá
fi indurat multe In rtstimpu1 lipsei tale de lingá noi,
ci doar flu fara de necazuri man i firi de spaime amar—
nice trebuie sà te fi väzut mutatä dintr-un Toe In altul,
cu palat cu tot! TntrucIt iatä, eu numai cInd ma gIndese
Ia asta ma i sirnt nipàdit de un fior de spaima! Griibe
te-te, dar, o fata men, dc-mi spune care-i pricina de
flu te-ai schimbat decIt atIta de puin la fatà, i poves—
tete-mi, fàrä a-mi ascunde nimic, tot ce s-a IntImplat,
de la Inceput pIná la sfIrit!
5i Badru’l-Budur räspunse:
0, pàrinte al meu, aflà cä, dacIt sInt atIta de pun
sehiinbatä Ia faà i atIta de puin Ingulbenita, este pentru
cä mi-am gásit iar ceea cc pierdusem cInd am fost
dusá de lingà tine i de lIngã soiul meu Aladdin. Cad
bucuria de a và gäsi jar pe amIndoi In-il dà Indiirät pros—
pel.imea i culoarea de mai inainte a chipului. Ci am
sufenit mult, i muTt am puns, atIt ca fusesem räpitá de
Ia dragostea ta i a sotului meu multiubit, cit i cà pica-
scm In puterea unui blestemat de magician maghrebin,
care-i pricina a toate cite s-au Intimplat i care Imi tot
momondea nite vorbe care nu-mi placeau, i tot vroia
sä n-ia ispiteascà, dupä cc ma rapise. Dii toate astea nu
Sc datorese decIt nechibzuinlei mdc, care in-a 1mph-is
si schimb cu altul ecea cc nu era aT meu
 5i ii povesti tatãlui ci, fiirà sá se opreasci, toatà povestea,
pinà In cele rnai mid amnunte, firà a uita
nimic. Ci flu are nici u.n rost sil o mai spunem i noi
Inca o data. Si, cInd isprävi de povestit:, Aladdin, care
pInà a.tunci nu deschisese gura, se Intoarse Inspre sulfanul
uluit pinii peste marginile uluielii, i Ii arãtà, In
dosul unei perdele, trupul färã de simt,ire al magicianului,
cu chipul tot Innegrit de puterea bangului, i ii
spuse:
— Iacità-l pe viclean, pricina necazului Indurat (IC
noi i pricina ntpistuirii mole ! Ci Allah 1—a pedepsit
La privel i.tea aceea, sultanul, po depi in Incredinat
de nevinovia lui Aladdin, Ii sárut.ä tare dràgãstos,
strIngIndu—1 Ia pieptul säu, i ii spuse
— 0, Aladdine, 1 jul meu, flu ma osindi prea greu
din pricina felulul cum rn-am purtat fa1ã de tine, i
iartà-rnä peritru mijloacele de care rn-am slujit impo—
triva ta ! IntrucIt mi se cade oleaca de iertãciune, pentru
iubirea pe care i-o port singurei mole copile Badru’)Budur,
i intrucIt tu tii prea bine cä inima unui parinte
este plinà de dragoste i c eu, din parte—mi, a fi vrut
miii degrabã sà-rni pier(l. Impària toatä decit un fir do
par de pe capul Iiicci mdc multiubite!
5i Aladdin raspunse
i)reptu—i, o, piirinte al domnitei Badru’l—Budu
Eti vrcdriie do iertare, Intrucit numni dragostea cc o
ai pentru copila ta, pe care o credeai piorduta din vina
mea, te-a facut sa te foloseii do nite rnijloace aspre
fata de mine. 51 flu mi se cade mie sä te osindese nici—
decuin ! IntrucIt eu cram dator, Intr—adeviir, sa cuget Ia
gIn durile viclene - ale ticàlosului acela do magician, i
sà ma pregàtesc impotriva lui. 51 tu nu vol putea sa
Inçelegi cu aclevai’at cit de ham este, decIt atuncea clod
01 avea ragazul sa-11i istorisesc toatä povestea mea cu ci
br sultanul Ii mai särutä o data Pe Aladdin i ii
spuse:
 — Hottrit, o, Aaddiiie, trebuie numaidecIt s—t,i gas
ti cit inai curind ragzu1 cle a—mi povesti toate astea.
Cl—i cii mult nial grabnic, in ceasul de—acum, sä no iz
tveLi de privc1itca hoitului acesla blestemat, care zaee
fárã do suflare In picioaie1e imastre, $i sl iie bucuran
Ia(.)lalia dc biruint,a In
Aladdin dete porunca efrii1or sili cci Linen sü Ia
lesul maghrebinului i sii—l ard in mijiocul ariel hid
danulLu, PC un pal. do balegar, i cenwa sl 1—0 arunce
Intr•—o hazna Cu scirne. Lucru care fu incleplinit intoemai,
do faiã Cu tot oraul, care so bUCUnil do osIncla accea Si
do Intoarcerea emirulul Aladdin In nazarul sultanulu[.
I)upa care, suitanul puse pristavii sil crliniceasca,
ImI)resurai de cintlret,ii din tnirnbie, din timpine i din
dairale, cã dá slobozie color Ititcmnila1i, in semn do
bucurie a tuturora i puse sà so impartä danii marl sá—
incilor Si nevoiasiloi. 5i, seara, puse sli fie luminaUi ce—
talon toatil, precum i patatul siu i eel ai lui Aladdin
i al domniiei Badru’l—Budur. Si aa Aladdin, datoni Ia
binecuvlntärii lui Allah, pe care 0 puita asupra tu,
scapa a doua oarä din prirnejdia morii. 51 tocmai bine—
cuvmntarea aceea avea sä—l scape i a treia oara, asa cum
aveU sil auzit,i numaidecIt, o, ascultátonii mel
lntr-adevár so Impiiniserã citeva luni de clod Aladdin
se intorsese i de cind, sub ochiul Induioat i treaz al
inaicii sale, ajunsa acuma o preacinst.itã ferneie din lumen
de vazi, Cu o inf1i1,iare tare inäreaIii, ci neintinatli do
ingimfare i do fuinuri, clucea o viaä pliná do desfãtári,
dud sotia Sn, intr—o zi, intril cu un chip cam inohorIt a
cam aplisat in sam cea Cu boRn de cletai-, ILl care sta
el do obicei spre a se bucura do priveiiIea gradirHior,
i se apropic dc ci i spuse
— 0, Aladdin, stäpine al meu, Allah ccl carele ne—
coperit pe amIndoi de hailiurile liii, nu a vrut Sá—IZU
dea pInà acurna minglierea de a avea un copil. Intruelt
a si trecut dcstu1i vrerne de cInd ne—am ].uat amindoi
i au—mi simt. iáuntrurile zärnislite do vi.aà...
CInd povstea ajunse aici, $heiezada vàzu zorii miiind ,
SLiOflSLl, ticu.

Ci Lntr-a sape sute aptezeci ,si doua nOa pie

Uirnii:

Or, via acuma s Ic rog a—mi ingadui si aduc in palat

o sfintà btrInà, pe nume Fatmah, venità de vreo cIteva
zile in cetatca noastrá, i pe care toatá lumen o cinstete
pentru tmàduiri]e i pentru leacurile cele fctoare do
minuni pe care le face i pentru rodnicia pe care o dii
femeilor sterpe numai pünIndu—i muinile pe ole.
5i Aladdin, care flu vroia s-o supere cumva pe soia
sa I3adru’l-Budur, nu pregetii sii so Invoiascii la dorint,a
ei, i porunci la patru hadImbi sii meargii in cetate ca
s-o caute pe prea cuviousii i s-o in in sarai.
$i eunuch Indeplinii’ii porunca i nu ziiboviri mult
pinii s-o aducii pe biitrina cea sfintii, care avea obrazul
acoperit cu Ufl iamac tare des, .i gItul Infiiurat cu un
irag do miitinii tare lung, risucit do trei or care—i
atirna pinii dedesubtul pieptului. 5i I,inea in mmii o
clrjii mare, pe care ii sprijinea umbletul macmat cle
ani i do canoanele schivniciei. Si domnia, de cum o
viizu, se duse griibitii in calea ci i ii siirutii mIna cu
eviavie, i ii ceru binecuvIntarea. 5i burma, cu un glas
tare cucernic, chemii asupra ci binecuvintiiri]e lui Allah,:
i niilele lui, i. lieu pentru ea o rugiiciune lungi spre a

141
se ruga lui Allah sä dureze i sá sporeascã In ea beluguit
i fericirea i sii-i irnplineascä pinã i cele mai rnIrunte
dorint,.i. 5i Badru’l-Budur o rugä sã stea jos, la
eu.l de cinste dc pe divan, si ii spuse
— 0, sfinUi a lui Allah, ilJ mu1tumesc pentru urárile
tale cele bune i pentru rugáciuni[e tale. i, Intrucit tiu
c Allah are si—1J implineascä tot cc ai sà-i ceri, trag
ndejde cá am s(i dobindesc de Ia bunâtatea ]ui, cu mij—
Iocrea ta, luerut PC care ii dorete ccl rnai apriiis sufle
bit Lneu
51 sfinta r.spunse
Eu sint cea mai smerità dintre :fipturile lul Allah,
et ci este atotputermc i minunat ! nu te sf ii, dará, o,
Badru’l—Buclur, stàpIrià a mea, sli rosteti ce-ti doreyte
sufletul!
51 Badru’i—Budur se fcu la chip roie do tot i, sc-.
zindu-i glasul i cu un val de mare Inflácärare, zise:
— 0, sfIntà a lui Allah, dorese sä am de la rnila lui
Allah un copil! Spune—mi ce trebuie sIt Indeplinese pen—
iru aceasta, i cc faceri de bine i cc fapte bune trebuie
sIt sItvIresc, ca sä mi se binecuvinIt un atare har! Slut
gata de once spre a dobindi binele acesta, care Imi
este. mal scump decit chkw viata mea! Jar eu, In schirnb,
ca sIt-ti dovedese multumita mea, am sIt—ti dau tot ce
i-at putea nivni on don, flu numai pentru tine care tiu,
o, maicIt a noastrIt a tuturora, eti la adItpost de nevoile
u nor biete fptuni, ci pentru uurarea celor nItpItstuii
si sItrmani at lui Allah!
La vorbele acestea ale domnitei Badru’l-Budur, ochii
sfintei, care pInIt atunci rItmItseserIt coborIi, se deschi—
serIt sub iamac i se LuminarIt de o selipire fItrIt de
ase.muire, jar faa Ii strluluci ca de un pojar din lItuntru,
i toate trItsItturile chipului ei mItrturisirIt cäldura unel
bucurit pline do IncIntare. i o privi pe domnitIt vreme
dc o clipitIt, fIir a grlli o vorbIt; pe urmIt, Intinse mIinile
mnspre ea t li puse palmele pe càpul sItu, micIndu—i
buzele Intr-o rugãciune parcà luntricã i, intr-un sfIrit,
rosti
— 0. fata mea, o, stàpIna mea Badrul-Budur, sfini,ii
lui Allah yin sà-mi opteascä de care cale fàrä de gre
se cade sä te s]ujeti spre-a vedea rodntcia säluindu-se
in Wtuntrurile tale ! Ci, o, fata inca, socot cà aceastá cale
este tare anevoioasá, cle an peste putini de folosit, Intru—
cit este trebuinl,ä de o putere mai presus de oamefli. spre-a
fàptui Un lucru care cere tirie i VOifliClC
Jar cIornnia J3adru’1—l3udur, clack auzi vorbele acelea,
nu putu sä—i stapmeasca mat mult tuiburarea, i Sc
aruncã Ia genunchii sfintei, cuprmzmndu— cu bratele,
ji spuse
— Fà—1,i rnilà, o, inaic a noastri, aratà—mi iij
acela, oricare ar fi ! cãci nimica flu este en neput.ir4à de
Indeplinit pentru soçul meu preaiuhit, ernirul Aladin
Ah, spune-mi, sau am sà inor in picioarele tale, din pricina
dorintei nelniplinite
Atunci sfInta ridicä un deget In sus i spuse
— Fata mea, pent.ru ca rodnicia sà pãtrundà in tine,
Sc cere sà ai agat de bolta silii acesteia Un ou dc-al
pasàrii rokh, cea care träiete pe piscul eel mai malt
din niuntele Caucaz. 51 veclerea oulut, in care sá te uiçi
cIt de multci vreme vei putea, dc—a lungul zilelor, are si
sehimbe aicatuirea ta iiuntricá i are sä ráscoleascà
adIncul ccl nemicat al piodirii tale ! Si nsta—i cc aveam
si-i spun, fata inca!
51 Badru’l-Budur strigi:
— Pc vial,a inca, o, maic a n.oastrt, cu flu tiu (C
este pasrea rokh i nu am vzut niciodatã ouále ei, da
flu ma indoiesc cà Aladdin n—ar fl in stare, intr—o clipit
si-rni rostuiasca un on prrisitor ca acela, do s-ar afla
ci chiar i In cuibarul de PC piscul ccl mai malt al muntelui
Caucaz!
Pc urma, domnita vroi s-o mu t,inà lii ea pe sfinta
care se i ridicase sa piece, ci sfInta ii spuse:
4,3
 — Nu, fata mea, lasLI—mà acuma sä ma duc sà uure
i pe a1i neciijii, i alte dureri, Inca i mai man decIL
durerea ta. Ci mime, inal1ah, am si yin Cu singura sa
te vád i sil aflu de Ia tine veti pentru care pun mare
pre!
cu toate staruinle1e i rugtmint,ile domni,ei Ba—
dr:u’l_Budur cea plinä de indatonin, care vroia sà-i dea
in clar o gramadt de salbe i de giuvaieruni de un pre
nernasurat, sfinta flu vroi sä rnai stea nici o clipita in
palat i plecä, aa curn venise, neprimind nici un fel
dedar.
Or, la puine clipe dupii plecarea sfintei, Aladdin so
utitoarse lIngá soiia lut i o sárutä dràgästos cum fäcea
de fiecare dat1 cind iipsea de acasi, mLicar i nurnai pe-o
elip•itá...

Cind pove.stea ajunse aid, $eherezada vLlzu zc>rfl mijirid i,

fioasá, .tàcu.

Ci Intr-a apte sute aptezeci i treia noapte

Urrna

...Ci i se pant limpede cI domnita Badru’1-I3udur

avea o In1átiare tare dusá i IngInduratä; i, cu multi
tulburare, o Intrebà care-i pricina. Atunci SeLt Badru’l-.
Budur, dintr—o rasuflare, If spuse
— Hotàrlt cä am sa mor, daca nu voi avea cIt mai curind
un ou de aT pasanii rokh, con care tráiete pe piscul
eel mai Inalt al muntel ui Caucaz
i Aladdin, Ta vorbele acelea, Incepu sa i’Idä i zise
— Pc Allah, o, stapmna a mea Badru’l-Budur, dacä
rtu este vorba deelt dc-a avea ouT acela en sä nu mal
mori, räcore4te-ti ochil Ci spune—mi nurnai, ca si tiu,
ce nädãjduieti sà faci cu oul de la pasirea aceea?
Si Badrul-Budur rispunse:
— A fost aid bàtrIna cea sfintä, si mi—a pus cá
derea acelul ou este icacul fLir de gre pen tru täiniduirea
sterpiciuni fetneilor. 5i vreau si—I am, ca sá—I agá
in rnijloeul bo11ii dc c1ctar a sälii cu flOUáZeCi i I1OUU
de ferestre !
5i Aladdin ráspunse
— Pc capul i pe ochii mci, o, stiipmná a mea Badru’
Jiudur Vei avea pe data oul de i’okh
Numaidecit, o lasa pe soia sa i se duse sA se incuie
in odaia lui. $i Ii scoase din sin lampa cea fermecatä
pe care o purta mereu la el, de clad cu primejdia amarnic
prin care trecuse din vina lui, i o frecä, 5i, tot
atunci, se i ivi dinaintea lui efritul Iámpii, gata sá-i
Indepiineascä poruncile. 5i Aladdin Ii spuse:
— 0, preabunule efrit, care mite supui datoritä puterilur
lampii, stápIna ta, I1 cci’ sa-mi aduci pe dat, spre
a-i agäa la mijiocul boltii de c1etar, un ou dc-al ptsariI
ceiei urieeti rokh, care traiete pe virful eel mai malt
din creierii muntelui Caucaz
Or, :flC1 nu rosti Aladdin biric voi’bele acestea, Ca
efritul se si schjirionosi Iritr—un chip infricosator, Si ochii
i se aprinsera, si—i aruncä in obraz lui Aladdin un ragnet
atIta de mnspaimintator, die tot palatul se zgudut din
teineliile lui, jar Aladdin in aruncat, ca 0 piatra dintL—o
pratie, cirept in peretele saul, i atIta do nlipraznic melt
iun.gitnea lui era mai—mai sá i se mestece cu 1áimea. 5i
efritul, cu glasul pun de tunete, ii strigà
— Adamit ticàlos, ce-ai cutezat sii-mi cot-i ? 0, n-e-
cunoscátorule, eel mai nerecu noscitoi- din tre tol,i inii
de teapa ta, iacata cä acuma, dupa toate slujbele pe care
U Ic—am slujit cu toata ascultarea i supunerea, ai neo
brázarea sã—mi porunceti a ma duce sa U—I aduc p
fiul stäpInului meu eel rnai de sus, rokhul, (a sà—1 spin
14
zuri do bolta palatului tiu ! Au tu flu tii, smintitule,
Ca Cu, u larnpa, i tol,i s]Uitorii Iarnpu sIntein robii.
rokhului ccl mare, tatal acelor ouä ? 0, ai noroc cã to
afli sub ocrotirea stãpInei mdc, lampa, i Ca porli Ia
deget inelul acela pun de haruri mintuitoare ! Ca tie nu,
lungimea ta 1,i s—ar fi Si mestecat cu 1irnea
i A1addin nauc i lipit de perete, hIigui
— 0, eirite al lämpii, pe Allah nu de Ia mine vine
cererca asta, ci i—a fost optitã soiei mele Badru’I—B
dur do c’ltre bätrIna cea sfIntii, maica zärnislirilor i
lain ado i toarea sterpiei
Atunci efritul se liniti dintr-odatä i luà glasul liii
obisnwt fat,a do Aladdin, i ii spuse
- -— IT;tbar n—am avut. do asta ! A, care va sa zica aa
care vu sa zicà de Ia tilharul acela vine nelegiuirea
Ai maic ioroe, Aladdine, ca no vine de la tine pnvestea
asta ! A Wi, dar, ci pe cauca accasta a vroit sà adua
picrea i a ta, i Sot,iCi talc, i—a palatulu.i tau ! Aceca
pe care tu 0 numeti batrina ecu sfmntà nu e nici un fel
do sfinta i mci un id do bät.rinä, ci este un ins stravestit
In femeie. $1 msul acelu nu este altul (iCcIL inSUi
frateiC maghrebinuiui, vràjmau1 tau ccl nirnicit. 5i sea—
mana CU l’rate—säu aia cum o juniftate de pustule SC:i
manà (0 sara ci. 5i-i adevàrat zicala care spune
telandrul eel lunar este mal ticalos decIt fratele lui miii
iYiai’e”, intrucIt spit,a UnUi dine se ticáloete din plodire
In plodire ! i vrijma5ul acesta ccl nou, despre care to
hai)ur flU avem, este Insa’i iyiai iscusit Ia vräjitorii i
la vi den ii ci edt irate Ic I u i ni ni inure. Si, cind a afi at,
CU IU(TaJilC iUi geoinetriceti, c fraLele sàu a fost niiniit
(Ic tine si a fost ars din porunca sultanuIui, tatül sotiri
tale I-la(lrU1—BudUr, a hotmit sa so rãzbune i’e VOJ, i a
venit mci din Maghreb, stiávestit Intr—o sfIntti iJt’in
cci sà ajungá pIrdi la palalul acesta. 5i a izbutit sä intre
in lliuntru i sä—i bage ifl cap S01iel tale cererea aecca
aducätoare do nàpaste, care—i nclegiuirea cea mal grea
Impotriva sttpmn ukii rneu ccl mare, rokhul ! Te prevestésc,
dar, ce gInduri ticàloase are, ca sä poli sä te fe—
reti! Uassalam!
i efritul pieri, dupá ce ii spuse toate astea lui Aladdin.
Atunci Aladdin, pin peste poate de minios, dete
fuga In sala cea cu nouàzeci i nouã de ferestre s-o caute
pe sotia sa Badru’l—Budur. i, fãrä a—i dezvàlui nim
din edo cite aflase de Ia efrit, ii spuse
— 0, Badru’I-Budur, ochi al rneu ! este de mare tre
buiná, inainte de a-ti aduce oul pástrii rokh, s-o aud
i eu, cu urechile mele, pe sfInta care ti-a spits de leacul
acesta. Aa Ca m rog tie st trimiti dupà ea cit mai degraba
i, pe cInd eu am sa stau pitit pe dupà perdea, s-o
faci sli—ti mai spunà o data leacul, pe motiv cL nit U—
inai aduce aminte Intocmai cum sä-l tii!
i Badru’l-Budur raspunse:
— Pc capul i pe ochiul meu!
i tritnise numaidecIt dupä batrina cea sfintii.
Or, de Indatã ce bãtrIna intra in sala cea cit bolta
de c1etar i de indatá cc, tot coperit cit iamacul eel
gros do pe fata ei, se apropie de Badru’l-Budur...
CImi povestea ajunse aid, Seherezada viizu zorli mijind i
stioasii, ticu.

Ci mntr-a apte sute aptezcci i patra noa pie

Aladdin se i repezi pe ea, sàrind din ascunzatoarca

Lui, Cu paloul In mInà i,’ piri ce ea sà poate zice:
,,Circ !“ dintr-o fulgeritura Ii retezä capul de pe umeri!
147
 CIlici vàzu toate astea, Badru’l—Buclur, inmirmuritii,
strigà:
— 0, stapine al men, Aladdin, cc p’icat
Alacldio Iasi so mull,uim si zimbeasci i, drept once
ràspuns, so apleca, iiifieä de mo.u1 din cretet capul
táiat xi i—i arätà d(.unn iei l3adru’l—liudur. Si domni
pini peste poute (IC uluiLi i do scirbjta, ijizu cii acea
capat,ina era nasa ca a uriui birbat, afará so smocu] dhi
cretet, i ei obiazul era aniarnic do birbos. Si Aladdin,
nevroiHd S—a sp2nie rnai mult, Ii povesti CtUflU—j adevtiru
Cu acea hainá do Fatinah, sfinta cea prefãcutã i bätrina
ecu prefiçnià. i sfIri astfel
— 0, Badru’l—Budur, si dm mult:umire lui Alla
carob ne—a scàpat pe toideauna do viijmaii riotri
51 amindoi so urn a cara u nub in l.)rnC1e eel Ui lalt,
mu!umindu—i lui Allah pentru inulte niileie mi.
5i cle—niunci au trait o viat,i tare feni.citii, lao]abUi Cu.
maica ecu hatriiia a lui Aladdin, Si CU sultanul, plirintebe
domnitci Baclru’l—Budur. 5i au avut niste eopii frumosi
en luna. 51 Aladdin, la moartea sultanului, a doinnit peste
irnpärãia Chinei. 51 nimica nu a mai lipsit huzurului br.
pinà cc a venit i neabätuta Sfàrmätoare a desfátàribor
i Despàritoarea color cc se au dragi.

Jar $eherezada, dupà cc povesti astfel povestea aceasta, spuse

— $i iacàt, o norocitule rege, tot ce tiu despre Aladdin i
despre Lampa cea feimeeati. Ci Allah este eel nai tiutor !...
Jar regele 5ahriar spuse
Povestea aceasta, 5eherezada, este tare frumoasi. Ci mult
ma minuneazü buna ci cuviini.
Lw $eherezada spuse
— Daci-i aa, 0, maria ta, Ingàduie roabei tale $hcreada
&i-ji povesteasci Povestea lul Karnai i a muUpriceputei Halirna.
Si regele $ahriar striga
— Do buna seaniuI, $eherezada!
$i ea zImhi a ride i rüspunso
 — Da, mllrla Ia I Cl, mat Inainte, apre a-fl dezvflui preM
virti4ii de-a avea rAbdare, 0 ca al te tac al asculfi, fAn mtnle
impotrlva slujitoarel tale, feRal pun de fericire pe care 14 me
nwte Allah apifel neamului thu prLn mijiocirea mea, am al-li
poveeteac IndaM coea cc ne-au lint de moØenlre pAnIuf U notrl
ccl de demult dospre cille de a doblndi adevirata UlnflI a vIellL
Ian regele spuae:
— 0, filcA a vlzlrului meu, di icr dc-mi aratA catea dobtndlnli
unel agonisell ca aceea. Cl, o, Seherezada care-u uralta po care
Allah, pnin mijlocirea Ia, o menqte neamulul meu, do vreme cc
at flu an nici un urma?
Ian Seherezada epuse:
— tugidule slujnlcei tale, o, mAria ta, a au-fl spud IncA ni.
talc ‘deepre lucrunlie tainice care s-au petrecut In ode douAzecl
de nopfi de ticere, pe care bunitatea ta I lea dirult spre a
se zvldul dc o sutenin 0, In care slujuicel tale I ía dezviluit
atMuefra ursitet tale!
$1, tial a mat adiuga nimic In prlvinf a aceasta, $ehenezada,
fa.ta vlzlnuhd, susq:
 PARABOLA
ADEVARATET 5TIINTE A VIE’II

Se povesete c mntr-un anume ora, in care se in

vi1au toate tiinteie, tram un tmnar frumos i pun de
sirg la lrviàturt. Si, macar ca nimic nu lipsea :fericirii
vietii sale, era chinuit de dorina de a t.i tot mai mult.
Or, i se dezvt1ui, in.tr—o zi, din povestirca unui negustor
cälätor, ci se afla Intr—o tarà tare indepartata Un Invit,at
care era omul eel rnai sfInt din Islam i care el singur
avea atita tiin de carte, atita ine1epciune si atita
har cit toU Invà1aiiveacu1ui Ia un be. $i aflã ca mn’ä—
1atu1 acela, cu toata .faima lui, avea meseria de fierar,
meserie pe care, Inaintea lui, o avuseserä i tatIne—sau
i buncu—sau.
5i, dacà nazi vorbele acestea, tinarul Se Intoarse In ci
acasti, Ii Iui papucii i traista i bal,uI, i plecä pe data
din oraul i dintre piietenii sai. 5i porni inpre nra
cea indepàitatã in care tram dascaliLl Ce] sfInt, Cu gindul
de a se pune sub Indrurnarea Iui i cle a dobindi oleaä
de stiinta si de Ine1epciune. 51 merse vrerne de patru
zeci de zile i de patruzeci de nopl,i i, dupà multe pri
mejdii i osteneli, ajunse, din mila ]ui Allah, care ii me
xuse buna tihnti, In orau.l :fierarului. 51 se duse drept
Ii sukul fierarilor, i se Infi diriaintea aceluia a càrui
£ier1rie toti trectorii i-o arãtau. $i, dupá ce Ii särutä
poaa ctmäii, ezu Inaintea lui, cu o Infä1iare plinä de
sfia1, Jar fierarul, care era un orn in virstà cu fata
pecetlu.ita de binecuvIn tare, Ii Intreb
Ce doreti, fiul mcu ?
E rispunse
i)oresc sii Invit tiinça
5i covaliul, drept rispuns, ii puse In mIni funia de
Ia foaele coviiiei i ii spuse s tragi. 5i Inväcelul cci
nou rispunse cii ascuiii i cii se supune, i Incepu numaidocIt
sii Intindii i mr sii slibeascii furila foalelor, fiiri
a se opri, din ceasul cInd ajunsese acolo pInii 1a asfin
titul soarelui. 5i a doua zi indeplini aceeai muncii, 1a
id ca i In zilele urmiitoare, vreme de siiptiimini, de
luni i de un an Intreg, fiirä ca nirneni din fieririe, nici
dascilul, nici ucenicii lui cei multi, care fiecare aveau
cIte o sarcinä tot atita de aspri ca i a lui, sfl-i fi spus
macar o data vreun cuvint, i fiiri ca nimeni sii se plIngii
on baremi sii murmure din pricina acelel munci grele
i tiicute. Si Inviitiiceiui, Intr-o zi, tare sfios, mndrizni
sii deschidii gura i sii spunii:
—— Iriviitiitorule!
Tar fierarul se opni din munca Jul. $i toti invä1iieeii,
pinii peste miisuri de tulburati, fiicuri la fel. 51, In tiicerca
din fieririe, covaliul Intoarc inspre tIniir i Ii
Intrebii:
— Ce vrei?
• El spuse:
Stiinta!
mr fierarul spuse:
Trage de funic
$i fiiri nici un cuvInt mai mulL, tIniirul Ii 1LLii iariIi
de in capiit munca de iiurar. 5i all,.i cinci ani se scurseri,
In care, de dimineata pInii seara, InviiiieeluI trigea de
:tunia foalelor, firi de rigaz i firi en nirneni sii-i spunii

151
rn?iear o data vreo vorbt. Tar dacä vreunul dintre uce
nici av2a trebuina sä lie 5.murit In vreo prieinà, (le
once f1 ar fi fost Ca, Ii era Ingaduit si scrie 0 intrenare
si sà dea iclu1a daseälului, dimineal,.a, cind intra in fic
rãiie. i incterul, fira a dezvt]ui vieodati cele scHse,
arunca hirtia In jarul din vatra on, mai adesea, o punea
In euta dc In tui.b:tnu I san. Daca mu en hIrtia in foe, o
fäcea, färà de indoialä, din pricinà c nu i se cñdea nici
un fel de rãspuns. Dar daeä hirtia era pusà In turban,
ucenicul care o dedese gasea, seara ràspinsui nieteru1u,
scris Cu slove daurite, pe peretele chilici sale.
5i, cInd se scu.rsera zece ani aa, biitrmnul fierar ‘veni
Ia tIniIru1 Inväñcel i II bätu pe urneri. 5i tiniirul, pentru
intlia onri, dupa ned zece ani, dde druinul funiei eov1—
Jici. Si o bucurie mare pogori in ci. 1i’ clascaliji Ii veib,
zicind:
— Fiul men poti si te mntorci in ara ta i In casa
ta, Cu tiinta toatä a lurnii i a vieii in inima ta. Càci
pe toatit ai dobIndit-o, dobindind virtutea ràhclárii
$i Ij dete sarutul pàcii. Tar invä.àeeIu1 se Intoarse
luminat in ara sa, Intre prietenii lui ; i Ii trài limpede
viata.

Si rge1e $ahriar £tnigä:

— 0, $eherezada, cc minunatà este pilda aceasta. 51 cIt Imi
mai dá de cugetat!
$i rárnase cufundat un ràstimp In gIndurile lul. Fe urm,
adüugã:
— Grbe.te-te, acunia, , Seherezada, dc-mi povestetc povestea
lui Karnar i a preapriceputci Halima.
Ci 5eherezada spuse:
— Ingiduie-rni, o maria ta, à mai arnin o1eacii istorisirea
acestel poveti; IntrucIt sufletul meu, in seara aceasta, nu se
simte Indeninat laspre ea; i Ingikiule-mi lnai degrabá à-i incep
povestea cea mai dulce, cea mal Iuminoasi i cea mal curata
din cIte tiu I

152
 Si regee spuse
— Hotãrit, 0. 5eherezada, sint gata sá te ascult, cad i eu
Imi sirnt sufletul pornit In seara aceasta inspre lucruri voioase.
$i--ap, zMcveala are sã-mi ingiduie a trage Un fobs pentru
mine dtn pida despre rIbdare
Atunci herezada spuse:
 FARIZADA SAU
ZIMIIET DE TRANDAFIR

i s-a povestit, 0, preatericituile rege, o, dàruiiule

cu purtár.i alese, cä a lost odatä, hi zilele. de odinioar,
e tare inult de atunci ci nurnai unul Allah e atoate
tiutor! Un rege al Persie:i, pe nurne Khosru 5ah, pe
care Atoatedttorul ii clruise cu putere, cu tineree si
çu frumusete, i ii pusese In inirn atIta clor de dreptate
IncIt, sub domnia lui, tigrul i iedul umblau grumaz Ia
grumaz i se adàpau laolaltà dintr—un pIrlu. 5i regele
acela, cäruia Ii plãcea sä-i dea seam singur, cu chiar
ochii lui, de toate Cite se petreceau in cetatea sa de scaun,
avea obiceiul sii se preumble noaptea, stràvestit in ne
gittor strin, Intováriit de v.izirul säu on de vreunul
dititre mai—marii de Ia palatul lui.
Or, intr—o noapte, pe clad cIa o raiti printr—o maha
dc oameni sáraci, trecInd pe 0 ulità auzi nite glasuri
tinereti care ràzbteau limpede pIni Ia ci. 5i SC apropte,
impreunä Cu so1uI sàu, dc casUta con urnilà din care
ieCaU glasurile acelea i, lipindu—i ochiul dc o crapt
IUrii a uiL se uitt InIiunt.ru. $z ziri, lrnprejurul unci
ium.ini, jos. pe o rogojinà, trel fete care, sI1rinclu—:i
inasa, edeau do taiuii. $i cele trei fete, care setnnau.
Intre dc aa curn seainän nite surori, era desivIrit
de frurnoase. Tar cea rnai mict era vädit, i cu mult, cea
mai frumoasä din tre ole.
i (ca dintli spunea
—— Eu, surorile mek’, rni-a don, dae-i vorba s
spun o doninti, si ajung soia p1cintaru1ui sultanuhii.
Ca stil,.i i voi cit de mult Irni plac mie plácintele, rnai
cu scamà cole do foi, care se chearna ,,pl.àcintele sulta—
nului”. i nurnal ba—p1acintarul sultanului poate st Ic
izbuteascä aa ! Au, surorile mdc, cc m—al,i rnai pizrnui
in inirna vonsirti, cind alJ vedea hrana accea de cofet.uri
alese curn Irni rotunjete o1duni1c cu grisinea icr cea
alba, i curn rn—ar face frumousL, i cuin mi—ar sub
obrazul
Jar cea do a doun dintre fete spunea
— Fu, surorile mdc, flu rIvnesc atita de sus : Eu
m—a rn ul tumi sii njung nevasta bucàtarului sultanu] Ui.
Ah, ce—as rnai vrea ! Ca lucrul acesta mi—ar Ingad
sà—mi satur pofteic edo inàbuite de—atita timp do cIn
tot jinduiesc sa gust i eu din cole hucate minunate din
care nu Se rnanIncti (Iceit ]a palat ! rnai Cu seainä mi—ar
placea, inint.rc altele multe, tavile alea CU castravei
umplui i copt,i la cuptor, care, nurnai dad Ic vãd cunt
tree purtale PC Cfl de slujit.ori, in zilcie ospee1or date
do sultan, Irni i simt inima pliuã Cu totut (10 tulburaic
Of, cc le—a mai minca ! Si n—a uita sa va poftes
pe VOl, din clad in cind, daca sot,ul meu, buciitarul, mi—ar
lngàdui ; da nu cred di mi—ar Ingadui
i, dupä cc suronile cele dou Ii mrtunisira aStrel
dormt,ele, so intoarsera lnspre scm Ion ecu mczma, cure
sti tacuta, i 0 intiebaia, rlzindu—a do ca
— l)a tu, o, pnIsico, ce—ti doieti ? Si pentru cc i1
iai ochn In jOS i nu spul nimle ‘? Ci fii pe pace ! iii ía—
gaduim ca, atunci clad o sá fim sot,iile celor pe care 111
i—am aleS, avem si ne straduiin sa to aIitafl) i pc tine
Lie cu vreun nincla do—al sultanului, fle cu ‘reun alt.
slujba de cinul lui, ca sã fii i tu totdeauna pe lIngä
rioi ! Spune, tu ce-t,i doreti?
Si copila, tulbLtrata i inroir)du-se, rspunse Cu Ufl
gins duice Ca o apä de izvor
— 0, surorile mele 1
flu putu sà grä.iascä mai departe. Jar cele doui
fete, rizInd de sfiala ci, atIta Ii deterä ghes cu intrebàrile
i cu zeflemelile, pInà cc o hotärIrä s vorbeascá. Jar en,
fàrä a—i ridica ochii, spuse
— 0, surorile mele, eu mi-a don sá ajung soija stàpInulul
nostru, sultanul ! 5i i—a därui nite moteni
b1agoslovii ! Jar feciorii pe care Allah i-ar face sà se
nascä din iegätura noastrã an fi vrednici de pànintele
br. Jar fata, pe care mi-ar pläcea S—O am dinaintea ochilot
mci, ar ii ehiar zImbetul cerului; firele de pr de pe
capul sàu ar fi dc aur pe-o parte i de argi ut PC cealaltä
; lacrimile ci, •daeä ar plInge, ar fi ca nite mrgiI—
ritare curgãtoare; rIsul ei, cInd ar ride, ar Li ca un
zuruit de dinari de aur; mr zimbetele ci, numai cmnd ar
surIde oieacä, ar fi toate ca nite bumbi de trandafini
care .i s-ar desehise pc buze!
$i-aa!
bar suftanul Khosru 5ah i. vizirul su vedeau xi
aseultau Ci, ternindu-se si flu Lie bgai de seamä, se
hotirIrà sà piece fárä a ascuita mai multe. 5i Khosru
$ah, veselIt pInä peste poate, simU cum i se stIrnete in
suflet ispita de a implini cele trei dorinie; si, färä a—i
Impárti niinica din gmndurile sale tovaráu1ui de drum,
ii. dete porunca sä ia bine seama la casa aceea, ca sá se
Intoarcà acolo a doua zi, sä le in pe cele trei surori xi
sà i le aducã Ia palat. 5i vizirul rspunse cà ascultá xi ct
se supune. ian a doua zi dete zor sã Indeplirieascä p0-.
.runca sultanului, aducInclu—le p cele trei surori dma
•.intea iui.
.$i sultanuL cane edea in jel,uI stu, le fácu din cap
din ochi un sema care vroiu sà zic ,,VeniU Incoace !“
Tar ele se duseri, tremurInd toate i Irn.piedcindu—se Ia
race]e br roehii de pmnzà ; i sultanul Ic spuse, cu un
zlmbet binevoitor
— Pacea sä I i.e asupra voastri, o, felebor ! Astàzi
ete ziun ursitei voastre, adicà ziua in care au sa vi se
împlinensea dorjntele ! Jar dorinIçeie cestea, o, fetelor,
cu Ic tiu ; cici regbor nimica nu le r?imIne aseuns ! Si,
mm iri.tIi tu, cea inai mare, II sa—li VCZ.l cIorinla cu ochii,
i c.petcnia p1iWiiiiari1or astizi chiar, are st lie souI
tiu. Jar lu, cea mijlocie, ai si4 (apcf,1 de su pe bu—buca—
tarul meu
51 regele, ciupi cc vorbi asfe1, SC opri i SC intoarse
inspre cea mat mict’i dintre fete care, tulburatL pinä peste
poate, ii simi inima ca—i stà—n be, i pàru gata sà s
prabueasea pe (o’er. tar sultanul SC rd.ica in picioare
i, uInd—o de minii, o poft.i sä ada lingä ci, pe lavia
jeului, spunIndu—i
— Efti regina ! Jar palatul acesta este palatul Uiu,
Si eu sInt soiu1 tãu
5i, cu adevarat, nunl,iie celor trei surori avurá ice
ehiar in ziua aceea — nunta subtànil,ei cu o stràlucire
curn nu s—a mat pomenit:, tar nunta sotici bucatarului •
con a soiei piciutarului dupt datinile de rInd ale nun—
tilor. melt zavistia i ciuda patrunsera in inimilo celor
douii surori mai man ; i, din ceasul acela, mncepurã s
urzeasca pieirea surorii icr mai mici. Ci se ferira cu
gnijä sà-i den PC fa cele cc simeau, i primirä cu mulumire
prefàcutä dovezile de dragoste pe care sultana,
sora br, flu se precupeea sä li Ic arate, lngàduindu-ie,
Impotriva obiceiurilor Impäràteti, sá stea In preajrna
ci, macar cä aveau nite cinuri atIta de màrunte. Iar dc,
departe de a ii multumite cu fericirea pe care le-o hãrázise
Allah, simteau fata de norocul sürorii br mai mici
chinunile cele amarnice ale unii i ale pizmei.
5i nouà luni trecurä aa, dupä care sultana, Cu ajutorul
lui Allah, násu un fat donmese, frurnos ca un crai

157
nou de 1uni. Jar cele douã surori mai man, care, dup
doriua sultanei, 0 vegheau Ia natere i ineau Iocu.1
moaelor, departe de a fi Induioate fa1ä de bunätatea
SurOnil ion rnai inici i fat,ä de .Crumuseea prunculul,
gàsirä iritr-un sfirit prilejul pe care Ii càutau de—a zdrobi
inima tinerei iname. Luarä, aadar, copilul, PC cInd mama
se mai afia Inca In durerile facenii, Ii puserä intr—un co—
u1c1, do rächità pe care Ii ascunserà pentru 0 clipita,
i In locu-i, aezarà Un cátelu mort, pe care Ii Intáiiarà
dinaintea tuturor :ferneilor din palat, dmndu—l dropt rod
at pIntecului sultanei. lar sultanul Khosru 5ah, Ia vestea
aceea, Se duse i se incuie In iatacunile lui, nemaivroind
sii se Ingrijeascil de treburile domniei. lar sultinita se
eufunda in jale, i sufletul I se cerni, i irima i se zdrobi.
Cit despre noul-nàscut, apoi pe acesta mátuile lui
II duser. cu cou1 i II 1tsará pe apa din aniul ce curgea
in jurul palatului. Si ursitoarea vroi ca paznicul grädi—
nilor sultanului, preumblIndu-se dc-a lungul malului
ace[ui ant, sä zàreascà acel co cc se legäna pe firul
apet. $i tnase cu o cazina coul Inspne malul pIrIului, 11
cerceta i dete do pruncul eel frumos. $i rárnase la fel
tie uluit ca i fata faraonului cInd a dat do Moise in papuni
.
Or, erau ani multi. de cInd paznicul gradinilor era
Insurat i de cInd Ii tot dorea sä aibä un copil, on chiar
doi san trei, care sa-l binecuvInteze pe zàmisiitorul ion.
Ci donurile sale i ale soiei sale nu fuseserä deloc luate
in seama pInä acuma de Cel preaInalt. $i amIndoi erau
apisai do singurãtatea cea stearp in care traiau. Tncit,
atunci cInd paznicul grädiniior dete de copilul acela, care
era frumos färä do seaman, It scoase din co i, bucuros
1iiá peste poate, o iuä Ia fuga Inspre capàtui gràdinii
unde se afla casa lui, i intri in odaia nevesti-si i, en
gins tulburat, spuse
— Pacea fie asupra ta, o, fata a mouiui meu! Ia uite
darul din ziua aceasta binecuvIntatà, pe care ni-i tn
mite Cci prearnirinirnos ! Copilul acesta, pe care ti-i.
aduc, sä ne fie ca un copi] al nostru, aa cum este copilul
uisitourei
i Ii povesti cum 11 gàsise In co, plutind PC piriul
din anI,uri ; i Ii spuse ca insui Allah li—i trimitea, rs
plütind, Int.r—un sfIrit, in felul Licesta, stLitornicia rug
ciunilor loi.
Or, slavi liii Allah eel earele a pus simirea de rnami
in SIflUi lemeiior steipe, a:a curn a sidit in inima giimlor
alungute din cuibai’ul br porniiea de a cloci pie—
trele

Crid povestea ajunse &c, Seherezada viizu zorii mijind 1,

LWaSU, ticti.

Ci Intr-a apte sute aptezeci i cincea noapte

Urrni:

Or, in anul urmiitor, biata mamit, con atIta de crunt

jcfuitä do :fructul rodnicici ci, nascu din ingàduiula
AtoatedttittoruIui alt biat, i mai frumos decit ccl dm111.
Tnsii edo douä surori vegheau natcrea, cu nite ochi p]ini
do luare—amint.e in afarä i pini de uri in läuntru ; si,
frä a avea mal multà milä decit Intlia oará fat de sora
lot i fat,ii dc pruncul ci, luarii p0 1uri copilul si II
deteril, curn fàcuserä i cu eel dintli, Intr-un cos pe
pIrlu i Iniarä dinaintea palatului Intreg un pisicu,
tpunind tuturor ci 11. nscuse sultana. i uluirea i mih—
nirea intiä In inimilo bate. Jar sultanul, pina peste ponte
dc umilit, färii do nici o Indoialii ct s—ar fi ]sat dus de
supIrare i dc minie dacä flu ar Li nutrit In. sufletul

159
sAu virtutea supurlerii fal,á do orIndele judeului ccl no
neptruns. Tar sultana se cufundt in arnàráciune i in dezriádejde,
i inima ci plInse toate lacrirnile durerii.
Ci cIt despre copfl, Allah, carele vegheazLi asupra
soartei celor piunci, ii duse sub ochii 1)azniculUi gräcli—
nilor, care se preumbla do—a lungul pIriulut. i, ca i
Intlia oari, acesta II mIntul din ape i II duse sotiei liii,
care II Iridrági ca pe chiar copilul el., i II crescu hi 101
de cu grijá ca i pe eel dintli.
Or, pentru ca dorurile drepteredincioilor lui sà flu
rmI.n nicioda[ neimplinite, Allah s?idi smmn1a rod—
niciei In pIntecele sultäniei, care näscu .i a treia oara.
Ci acuma náscu o dornniá. Tar cole douã surori, pe care
ura, departe do a so potoli, le indemna sit ur’zeascit pieirea
Litrit de mIntuire a rnczinei br, fitcurit i cu feti.a ceca
cc fitcuserit cu fritt,iorii ci. Ci i ca fu gitsitit de gritdinarui
ccl cu inimit nii1ocis, ca 1 cci doi frai impithiteti ai ci,
laolaitit cu care fu crescutit, nutritit i indrágitit tare.
Ci, de data aceasta, cind cole douit surori, dupà cc
savirii’à ticitloda, arittaril lurnii, In locul copilei nou-nits-cute,
un soricut orb, sultatiul, Cu toatä l)uflatatea lui, flu
so putu stäpIni mat mult i strigit
— Allah imi blestemä neamul, din pricina rfenwii
cu care rn-am insurat! Este a pocitanie pe care am luat-o
ca marnit a urmailor mci ! i numai moartea poate sit—mi
curete casacle ea!
Si rosti osinda do moarte asupra domnitci, i ii puse
pe gidea al lui sit-i indeplineascit slujba. Ci, clad o vitzu
dinainte-i, topitit In lacrimi i in jab fitrit de margini,
PC accea pe care inima sa o iubise, sultanul simt,i curn
coboarit In ci o milit mare. 5i, Intorcind capul, porurici
sit lie dusit i Inehisil, pe toate zilele ci, intr—un turn
din afundul p&atului. 5i, din ceasul aecla, liisInd—o lacri—
milor, nu rnai voi s—o vadit. Jar biata mamit cunoscu toate
durerile de Pc pitmint.
 Tar cele douA surorl cunoscurl toate bucuriile urli !tn’
punts, 1 puturA a. guste, tAn vreo umbrA de aicL Inlute,
bucatele 91 plAcintele pe care le giteau so%i1 ion.
.$1 trecunl zile ci ant, la tel de repede peste capul celor
nevinovaU ca 1 peste capul celor ticAloçl, aduclad 91
wlon 91 altora curgerca ursltei ion.
Or, plnd cci tnt copil de sutlet al paznicuiui grAdini.
ijar
on ajupenserAlath
mart, seFarizada.
tAcurA o minunAtie peutru ochi. $1 11 chema a’a: pe eel mare Farid, pe mijlociu Faruz,
1 Fanlzada era ehiar zimbetul cerulut PArul .1 era
de aur pe-o parte ,i de argiut pe cealaltä parte; lacrimile
ci, cIñd. plingea, erau mArgAritare topite; rIsul ci,
dud ridea, era zUrnet de dinarl de ant; 1st zlmbetele-i
era bumbi de trandatiri deschii pe buzele4 rumene.
Lucru pentru care toti cci din preajma ci, ii dune-au,
qi maicA-sa, trali sAL nu se puteau opri, atunci clod

o strigau pe nume, spunind: , FarizadaP’ a flu adauge i: , cea cu zimbet de trandaflr”, InsA ccl mat acLesea o
strigau nuinal a,a : ,,Zhflet de trandafir”.
51 to%i se minunau de frumuseea, de in%eiepciunea,
de dulceata, de Indeminarea ella Intreceri, dud IncAleca
pe cal spre a-i Insoli po lratii sill Ia vlniltoare, clod trilgea

cucele
arcul, oitainice,
l cind arunca jus.d
ngherudel sau strillucirea
sulita; de gin. gü91a purpArului
tAril ci, de prciicepercare
ea ci l.aera
stihuri 91dela tiaur
r4e1e
pe-o parte 91 de argint pa cealaitil. 51, clod ci vedeau aa
de trumoasil 91 de destlviritli totoclatil, prieteneie mamet
sale plingeau de tuiburare.
$1 IncA aa se lAcuna marl coplil cresci4i de chehala

sultanulul. 51 ci 1nsui, lnconjurat de dragostea •i de ascultarea br, 91 cu ochil rilcorili de fruinuseea br,
ajunse nezAbavnic Ia biltrinlele adinci. Jar soya lul, trilindu-çi sorocul de via%A, 1-0 luA In curlnd Inainte,
Intru mila Atoatediltiltorulut. 5i moartea ci fu pentru toti
pricinA de atitea pAreri de Mu ii tie atita mihoire, tacit
1.61
hehaia gràdinilor flu putu sä Indure a mai locui rnultá
vrerne In casa In care rLposata :fusesc izvorul senint11ii
i aT fericirii br. i seduse de se aruncà la picioarele
sultanului, i I se i’ugi a—i Ingthlui s—i lase dinain
marici sale slujbcle pe care be Indcplin.ca de atita amar
(IC ani. lar suitanul, tare intiista( (le (IeSparirCa (IC Un
SluJitor atit.a (IC C1’C(iiflCiOS, flU SC iflV()I CU jaiba cc I
SC .fcea, decit Cu inu1t pàrere de riu. 5i nu II läsä pe
gradmar s piece decIt c1up cc ii (IarUi o movie fainicà,
In preajrna cctii, Cu niste delniW de pãmInturi buiie
pentru plugàrie, i Cu nite livezi i pUni, i cu Un
sarai cu dc toate, cu o grádinä desivirit dc miicstru
•t.rasà dc chiar chehala, i cu t) pidnre Intins foarte,
inchisá Cu zicluri mnalte i pUma cu pisñii (be toate cuioi’ile,
Si CU tot felul (le ivine salbatwe cii (lUlflCSflicC.
$i acolo Sc (IUSC omUl accia de trcabi si trciiasca ii)
thna, CU coplil iui die su.flet. Si acobo Inconjurat (IC grija
icr dragustoasa, se scvIri i ci in pacea SUipInuiui sau.
Aiha—1 Allah Intru mila sa ! Si lu plIns de copiii Jul
:riastri, asa curn niciodata n—a fost ilIns un tata adevãral.
51 duse CU ci, SUb) lespedea care nu Sc mai cia Ia o parte
iii veci, taina naiterii br, pe care, de aItrninteri nici ci
nu o tiuse prea bine pe dud traia.
51 aeo]o, la conacul acela minunat, trüirà niai depaite
cci cioi bäiei, in tovar1ia surori i icr mezine. 5i, (tifl)
rusesera crescut,i In Inl,eiepeiune i curd,.ie, nu aveau
mci un alt VIS Xi WCi 0 a]ta ciorinla dec11; si trajasca hi
fel Iflai (1eI)arte, t.oata Viata 101, In acea tihna clesavirsita
Si In acea fericire (luice.
Or, Farid i Faruz plecau adeSCa in vmnatoare P’in
pádurile i prin coclaurile care inconJurau conacul. iar
Farizadei cea cu zImbet die trandafiri ii p]àeea rnai cu
scaina sä colinde grüdinilc. $i, Intr—o zi, pe dud se pre
gàtea ca de obicei sa pIece, roahele von ira sn-i spun1 (.:i
o bätrIià do treahà, cu un obraz luminat de binecuvin—
tare, cerca Ingaduina de a se odihni Un cons cbou la
umbra acelor grdini .frurnoase. i Farizada, care avea o
inii’ni tot pe atil de mi1oas pe cit Ii era dc bun sufletul
i pe cIt de frurnos ii era chipul, vru S-C) priineasci ea
lflSUSj pe biata bàtrint. Si Ii dete s mnInce i s bea,
i pe urmä Ii puse dinainte o tabla de farfurii Impodo—
biti Cu poarne frumoase, Cu pUicinte, cU scovergi L CU
prijituri zemoase. Dupi care o duse in grtc1ini1e ci, tiind
(a este oricind folositor si 1,ii tovrisie celor care au trait
multe, i si ascu1i voi-bele in1e1epciunii.
$i se preunbhira mnipreuná lJrirI graclini. Si Farizada
cea cu zimbet de tran(hUir spr.iJiflc’a merSLll bunei bitrIne.
$i, (Ifl(l ajunserá amindoua sub pOrnUl eel mat frUiflOS
diii gridini, Farizada o pofti sä ada la umbra acelui
(-opac frumos. 5i, din vorbà in vorbà. o Intrebã, Intr—un
sLirit, pe batrIna, ce zice de locul In care se afla, i
(Inca ii era pe pine.
Atunci bätrIna, dup cc cugett vreme de Un ceas,
riclicü fruntea i rispu rise
— Dc bunã scamä, o, stapIna men, cu mi-am petrecut
viata umbiInd paminturile lui Allah In lung i—n lat,
xi niciodata nu rn—am hodinit Intr—un bc mal placu
(i, o, stápina mea, aa precum tu eti fara do seaman
pe pämInt, precum slot pe cer soarele i luna, lii Tel as
-rea sà ai In grádina accasta frumoasa, en sa lie i ea
tot aa fàrà de seaman In .Ielul ci, cele trei lueruri fara
do asemuire care Ii lipsese
mr Farizada con cu zImbet de luna hi pIná peste
poate de uimitä afilod ca grädinii ci ii lipseau tre[ lucruri
ram-a de asemuire ; xiii spuse bätrinei
Ma rog 1,ie, maica inca cea buna, grabote fle-mi
spune, ca sä aflu, care slot cele tie! lucruri fii.rii do ase—.
mu ire ie care eu flu le stiu?
$1 hàtrina ráspunse
0, stäpIna mea, ca sa-i mu1urnese de gazdurrea
Ce iii dovedit—o cu 0 iniinä atIta de miloasä lai d o

(4 ii3
btrIn stràin, am sã-i dzvälui care sint acele t.rei
podoabe.
i rnai thcu un rIstirnp ; pe urmt, spuse
— Aflã, clar, ca podoaba Cea dit.ii clintro CCst trei
podoal)e Mri de asemuire, o, stipIna men, dacã s—ar
afla In gràdina aceasta, toate päsärile (IC prin gràdini
ar vern S—C) vad i, vilzincl—o, ar mncepe si cinte JaolalU
IntrucIt si filornelele i turturelele, i ciocIrliile si silviile,
i cntezon i sticlet,ii, o, stápIna mea, i toate neamurile
cele färà (Ic sfIrit ale p1sireturi1or rnärturisesc en
minunea aceca este mai presus de dc ca frumuset,e. lar
aceca, o, stäpIna men, cst.e ]3iulbui el—Ilazar, Pasnirea
Vorbitoare ! A c1oua dintre acele podoabe firni do use—
rnuire, o, stipIna rnea, dacä s—ar afla In grdina ta, pinn
i adierea care face s cinte toti pomii din aceste grädini
s—ar opri s—o asculte ; iar liiutele i harfele i. Iiinbale
dintre aceste ziduri si—ar veclea struneic rupte. IntrucIt
adierca care face sä cInte tot,i pornii de priri grädini,
CU S läutele si harfeic si 1irnbale1e, o, stnpIna mea, mnrtu—
risese ci ea este mai presus decIt ele In frumuseçe. 5i
minunea aceea este Pomul-Cintätor! 5i nici adierea yintului
printre ramuri, 0, stäpIna men, nici alãutele, nici
hai’fele, nici Iimbalele nu scot un cIntec care s- so asemuie
cu duIcea.a acelor gun färã de numär din frunzele
Pomului-CIntätor! Tar cea de a treia podoabá fárá
de asemuire, o stäpIna mea, dacn s—ar afla in. grndinile
aeesea, tonic apele din aceste gràdini s-ar opni din susurul
undelor 101’ i ar privi—o. Intrucit toate apele, si cele de
pe prnint, i cele din man, i ceic din izvoare on din
nun, i cele din orne on din gridini inártunisesc eLi
en este rnai presus dc dc ca frnmusete. Si rninunea aceea
este Apa-ca-de—Aur ! 5i, o, stLpina men, dac nurnai o
picLiturLi (IJfl apa aceca s—ar pune intr—un havuz gol, e
s—ar umfia i s—ar ridica freniLttIncl in uvoaie dc au
i n—ar mai conteni sLi t.isneaseä in sus i sà caclä iarài,
frà en s se verse vreodata peste marg.iniie havuzului.
Si cii apt acees di mit,. toatA sti4vezle ca peruzeaut cea
swIvezle, Ii place sä4 stimpere setea. f lul Biulbiul
ci-Hazar, Pasärea-Vorbitoare; ci cu apt aceea de aur
Loath. i lirnpede ca peruzeaua cea limpede, le place d4
stimpere. setea i gurilor cele flit de numlr din potnul
cii frunze cInthrele.

Cind. povestea ajunse aid, $eherezada vizu will miJlnØ 1,

siloasli. tãcci.

ci intr-a apte side ap1ezeci. ci casea floapte

O st4plná a inca, theA minunhilile acelea s-ar afia

tat aceste grädini. te preuslAvitü ti-ar ft frumuse%ea. o, tu.
cea dAruiLA Cu pletele strailucirif!
Ditch auzi vorbele acestea tile bAtrinel, Farizada cea
cii zimbet de tranclafir strigh:
— 0, chip binecuvintat, mAicutA a men, toate-s mlnunate!
Dir flu mi-al spats uncle se aflA acele trei miminA4ii
tAM de asemuire!
Si bitrina rAspunse, sculindu-se sAIl in dnumul:
0, stAplnd a niea, acele trei minunAi vrednice
de ochil thi se gAsesc lntr-un Icc dinspre hotarele Jndului.
liar calea care duce acolo trece chiar prin spatele palatului
In care stai Lu. Ditch, dar, vrei sA trimi4i pe cineva sA
ile aducA, nu al dec11 a-i spune sA urmeze drumul
acela vreme de douAzeci de zile ski, In cea de a doulzecea
zi, sA-1 intrebe pe cel dintli om pe care l-o vedea In
cale: ,,T3nde-s Pasirea-Vorbitoare, Pomul-CintAtor i
Apa-ca-de-Auç?” 51 drumetul acela flu are sA pregete a4
Ilmuri In aceastA pnivintA. 5i Allah rAsplAteascA-çi su355
fl.etul ce bun cu darul accior minunàii zmisHte pcntru
frurnusetea ta ! Uassalam, o, bineficitoareo, o, blagoslo—
\ljt.() !
5i. bitrina, (IL1I)a Ce SPUSC toate astea, 1i strIiise fru—
musel i framele PC lIngi en i pleca inurinurIndu—i
bi iiccuvIiit.1i.i Ic.
Or, bht.rIna i picrise atunci cInd F’arizada, trezin—
(lu—Se din visarea in care o cufundaseri voi’bcie despre
acele trei lucruri atita do rninunate, Sc gindi S—O cheme
ln(Iarat snu si dea fuga dupi en, C:l Sn—I (Car1 ama]lUnt(’
n-mi multe despre locul undo so afhI ele i despre caile
dc—a ajunge Ia do. Ci daef vizu cá era prca deparie,
incepu Sa—i prefire piin minte vorbñ cu vorbi puino1e
iiiclruniii pe cue Ic auzise, en sa flU U ite IIJIli IC. 5i SHU Ii
stM CL1IH spoea in SUllCtLl CI (i()lifltH (IC ncinfi1nj, dc—n
avea on flumal dc—a ve(ka acele ni inunitii, macar ci so
silea sa flU SC nai gIndeasci Ja ole. Si porni aLunci si
strabata caririle din giüdini Ic sale, j uiigliercle tiUt cart’
ii ornu atita do dragi ei toate I so p1rur firà do nici un
farmec j phne dc wit ; i tare s1ciitoare 1 se dOVC(Iila
glasurile päsàrelelor care ii dedeau binee in cab.
Si Farizada cea cu zImbetul de trandafir so Intrisii
dc tot i mneepu sä p1ing pe cárri1e gr1dinhi. $i, umbilod
aa, cu lacrimile iroind, lisa in urma ci, pe nisip, in—
chegate In niirgIritar, pictturi1e din ochii s1i.
Estimp, Farid i Faruz, fraii ci, so intoarserà do In
vinatoare. 51, negasind—o pe sora br sul) umbrarul de
i asom ie, uncle atepta de ohicci in toarcerea br, rilni aserã
nedurncriçi do nepasarea e i pornira s—o caute. Si
väzuri pe c1riri màrgfiritarele ciizute din ochii ci, i
ii ziserä
—— 0, cc trIsti este sora noastri ! $i oaro cc pric
do mIhnire sä fi intrat in sufletu] ci, dc—a :ficut—o
plingä aa?
i merseril -Pc urmele ci, dupà mtrgãritare1e do p
cáräri, i o gisir.i scildatä dc lacrirni in afundul tuf i—
uri1or. Si det.er fuga la ea i o sruta.r i o mlngiiaiâ,
en sri—i atine su.fletul iubit. 5i ii spuseri
0, Farizadä, surioara noastri, undo ji sInt tianda—
lull bucui.iei i undo—i aurul VOIOSICI ta’e ? 0, surioara
IH)nSt.[U, ritspunde
i Farizuda le ziinbi, mntrucIt ii lubea i Un lx.)h000t
do trandafir se ivi pe buzele ci; i e spuse
— frail. mel
Si nu cutezá, rusinatä toata cle con dintii doiina a
ci, sl nai zicli rnnic
Jar ci spuseii
0, Farizachi (@ CU Zimbet do tianda.fir, U, SODa
nonslia, cc dot’ tainie ut tu1buii a sufietul ‘? Ci poves—
1.et.e—nc rnIhriii’ile t.nle, c1acii to lfl(iOZJ In dingostea
noastra
Si Farizaciu, hotäi’inclu—se sä voibenson, int.r—un slir
30 SPL1SO
0, :fraiii mel, nu—rni mai pine grãclinile mole
i o nipädi plinsul, lar märgiritare1e iroirã din
ochii ci.
51, intrucIt ci tãceau, 1ngr.ijoral i Intristat,i de o
.iie atIta de groa, Ic spuse
— Oh, nu—mi mai pine gráclinile mele ! Nu se afUi.
etc nici Pastrcn—Vorbitoare, nici Pomul—CIntätor, n
Apa-ca-de-Aur!
Si Farizada, bisIndu—se fumatá cIeodatt do focul dorm—
t.eIor sale, le povest.i clinti—o räsuflarc frai1or ci curn
o gãzduise pe bitrina cea buni, i II Iãmuri, cu an glas
alitat pInä pest.e poate, ce rninuniii sIrit Pasilica—Vor
bitoare, Pomul—Cintátoi’ i Apa—ca-dc—f\ur.
Tar fraii säi, dupä cc o aseultarLi, rimaseiä pini pest.e
poate do uimit,i i ii spuseri
— 0, sora noastril, potolet.e-i sufletul i Inse
nineazà-ti ochii. Cici lucrur.ile acestea, do-ar Ii i pe
piscul cel mai de neajuns al rnuntelui Kaj, noi tot ne—am
.137
duce s Ic dobIridirn. Ci, spre a ne uura càutàrile, poi
tu sã ne spui numai In ce be pot fi gàsite?
5i Farizada, in rosi nd u—se toatã cl—i niàrturisise do
rina ci con dintli, ii lärnuri Cu ce tia clespre locul unde
ar fi fost sü se g.seascä lucrurile acelea. 51 adiugi
— Asta—i tot cc ?tiu, i nirnie mai mulL
Jar ei strigai’a arnindoi. deodatä
0, sora noastrã, ne ducern sä Ic cautarn
Ci ea ipà speriati
— 0, flu o, nu Si nu vt duceti I
51 Farid, frateie eel mai mare, spuse:
— 1)orinta ta este asupra capului i asupra ochilor
nostri, 0 Farizada ! Ci mie, en mai mare, mi se cade s—o
indeplit;esc. Calul iueu este inch Ineuat, i are sä ma
ducä neslal:)t inspi’e hotarele Indiei, acolo undo so afla
ace]e trei Yiinunii, pe care am sã Ii le aduc, de—o
vrea Allah
51 se Intoarse irispre fratele sàu Faruz i ii spuse
—— Tu, fratele meu, ràmui aici, en S—O veghez
oi lipsi eu, pe sora noasträ. Cici nu este bine s—o läsàrn
singurã do tot in casä
5i dete fuga tot atunci la calul sàu, sari In spinarea
mi si, aplecindu—se, sãrutä pe fratele säu Faruz pe
sora sa Farizuda, care ii spuse, plIngInd de zor
— 0, naicà al nostru, ma rog tie, lasä pustiei drumul
acesta pUn de primejdii, i descalecä. Decit sä Indur
lipsa tu, mai bine nici sä flu vàd, nici sil nu am vreodata
Pasirea-Vorbitoare, Pomul-Cintator i Apa-ca-de--Aur!
Ci Farici ii spuse, sàrutind—o iar
— 0, surioara mea, Iasi—U pustici spaimele, Intruc
lipsa men nu are sä fie prea lungä i, cu ajutorul lui
Allah, nu are sà mi se Intimple nici un nccaz i nici o
supirare la drumul acesta. $i-apoi, ca sä nu. te mai
chinulasca grijile, cit am sä lipsese, iacätã un jungher pe
care li—i las
 i scoase de Ia briu un junghcr, en rnInerul htut cu
nii’gäritare1e dintli càzute din ochii Farizadet pe cmnd
era copili, i i—i dete Spunhil(1U—i
— Jungherul acesta, o, Farizada, are sti-t,i arate In
cc stare ma aflu. Din vreme in vreme, sii—l scoti din
teaeii i sii—i cercetezi limba. Dc-ni sii—1 vezi tot nsa d
curat i dc lucitor cum e acuma, are sii Insemne cii nt
tot viu si pun do stintate ; ci de—ai sii—1 vezi Intunec
on ruginit., vei ti ca mi s—a intImpiat vreo niipraznii, sau
ci ma nflu iobit undeva ; si de—ai si--I vczi pic.urInd de
singe, sti. fit incrcdiiil,atii cii cu nu mai sInE pnintre cci
vii ! Si, de—o ft aa, lu i cu Iratcle meu sii chemati asu
pra men mila Celui preLunalt
Spuse i, fan • a vroi sii asculte nimic, iCCii in
galopul calului pe drumul cc ducea inspre t,.ara Indului.
5i morse ci aa vreme de douiizeci de zile i de
douiizeci de nopi, prin pustietLi1i in care nu se afla
nimic aitceva decIt iarba verde si Allah. 5i In cea de a
douiizecea zi do mers ajunse Intr-o clinpie, Ia poalele unui
munte. $i in cImpia aceca era un copac. 51 sub copac
cdea Un CiC tare batrin. 5i faa acelui prea biitnin
eic se pierdea cu total sub pletele lungi, sub tufele
spnincenelor i sub fuiorul unei biirbi cumplite i aihe
en Imna proaspiit diiriciti. Tar mIimie i piciotirele Ii erau
peste poato do slabe. Jar bnineile i tilpfle i so sfIreau
cu nie unghii amarnic de lu.ngi. 5i depiiha cu mIna
stInga Un irag dc miitinii, pe rind mIna dreaptii o inea
nemicatii In dreptu fruntii, cu degetul aritiitor ridi—
cat in sus, aa cumu -i slInta datinu, spre a adeveri cii
Unul singur este Ccl preainait.. 5i flU Incape Indoiali
cii moneagul acela eta un schivnic batnin, care pLiniisise
lumen rifle mai stie din cc vremuri uitate.
Si, intrucIt ehiar ci era intiiul ins r care, In acea
zi a douiizecea de drum, 11 iiitilrica In eale, crüioru1 Farid

1(39
deseilecà si, inindu-i calul de dirlogi, se duse pInà Ia
eic i ii spuse
Sa1ama1eku lie asupra ta, o, preacuviosule
5i bàtrInul ii rispunse la salarnalek, C cu un glas
atIta dc ItIbu,it sub desetul mustãl,ilor $i al bàrbii, ct
pririu1 Farid flu l)Uu si aucU decIt nite murmure de
n em ides.
!\lunci criioru1 Farid, care nit se oprise acolo deeIt
spre a eapata 1muriri despre ceea cc venise s caute atIta
ic departe dc l,ara sa, Ii zise : ,,Trebuie numaiclecIt st
aud cc spune !“ 5i scoase din clesaga de drum iite :foarfcci,
i ii spuse cicu1ui
— 0, preaciristite unchesule, Ingduie—mi sI—I,i
cele clteva ingrij in do cane nu ai vrcme si vezi tu niil,i,
(UfUn(Iflt cuin cti, l(ii1 die contenire, In eugelárile
\iOxiCi

Si, Intrucit seicu eel b1trIn nu ridicà mci o irnpotnivire

i m art nici o supàrare, F’arid Iricepu sà taie, s1
reteze i sLi potrtveasdi i barba i rnustälile i sprIncenele
i pletele si uughiile, cIte—un pie, cite-un pie, plnä cc
eicui iesi Intinerit Cu douàzeci de ani, pe putin. 5i, daci
ii fácu binele acesta moneagului, Ii spuse dupä datina
bànbierilor:
— Sã-Ii lie cu priintà i Cu desfátare!
lar seicul eel bãtrIn, dacä se sirni uurat astlel de tot
Ce Ii Impovarase trupul, se arätä mu1umit pInä peste
poate i zimbi Inspre drumet. Pe urm, cu un glas care se
fcuse mai limpede ca al unui copil, Ii spuse
— Allah coboare-i asupra ta bin eeu’vlntàrile sale, o,
fiul rneu, pentru hinele pe cane i-1 (latOreaZa monea—
gui de mine. Ci, ori.cine-ai Ii, o, drumeule de treabà, Slut
gata i eu sä te ajut cu sfaturile i cit priceperea mea
i Fanid nu pregetä sã-i ràspundä:
— Vin tare de departe, s’i caut Pasrea-Vorbitoarc,
Pomul Clntätor i Apa-.ca-de-Aur. Poi oare sä-mi spui

170
unde pot sui le gsesc ? Ut’ flu tII chiar nIrnic despre dc?
Cind auzi vorbele acestea ale calatorului acela tinerel,
cicul so opri deQdaUi din depanatul mtnii1or, atIta
de tul.burat fu. i flu räspunse nimic. 1 ar Fund ii Intrehi
Tineheu1e t.aic, pentru cc nit grrtieti nimic ? Nu
z1bovi si—ini spui, ca si—nu—nii Ins calul s1 Inghet,c
dac stil ceva on claciI nu tii clespre cc te mntreb
lar eicul, pinii ]n uninii, ii spuse
— l)e buiii scarnI., o, flul incu, tiu i locui undo se
afli acc.Jc trei lucruri, i drumul care (luce Ia ole. Da
binele pe care mi I—ui Icut este atita de mare in ochu
mci, cii nu Indur, in schimbul lui, sü to indrurn inspre
napraznele cole amarnice ale unei Inceicini en aceca
Pc urniii, adiIugii
01, fiul mcu, mai bine zorete do te—ntoarce PC
undo ni venit i du—te idiiriit in lana ta ! Cii flicii,
mnaintea in, au trecut pe aici, i nu i—am mal viizut sii
SC ii Intorsvreodata
Jar 1?arid, pim (IC baibat,.ie, SpUSC
—— lJncheulc taicii, aratii—mi numai ealea pe ca
meng, i flu tc Ingnija mai muit. intr.ucIt Allah rn—a diiruit
cu niste brale care so pnicep sii—l apere pe ccl care le
arc!
ha’ eien1 1.1 Inlrcba domol
Piti curn sit—I apei’e do niIc Navede, o, copilul meu,
mai ales clad acci Navede sInt mu xi mu ?
Jar Faiid scutunii din cap i rispunse
— Nu estc putore i titric dec11 Intru Allah prcasli&vi
tul, 0, pr(inStitUIe eie ! Ursita mca so aflii Ia gitul men,
i onielt a fugi, ca tot arc sii mii urmeze ! Spune—mi, clan,
de vreme cc tii, spune—mi ce—mi rimine de J’iieut !
In felul acesta, ni sit mu Indatorezi

Cnd .povcstea ajunse aid, $cherczada v1zu z&rii mijind i,

1ioasi, tile a.

i71
 Ci intr-a apte sute saptezeci si aptea noapte’

Urn.i

Daci vâzu czi nu poate dovedi s-1 ititoarc1 pe drumetuE

ccl tinerel din rostul lui, BitrInul—Copacului bãgã
mmna Ia chirnirul cu care era incins si scoase un gogoloi
de cremene roie. $i Iritinse druinel,ului gogolotul acela,
p’unInd
Piat.ra aceasta are sIt te duci acolo uncle are sri
to duc’a. Tu Incaleca pe cal i azvirle—o innintea ta. Si en
are Sa se 1ostoi(.leasca, mr tu sü mergi pe urrna ci ptiii
unde S—U Opri. At ii fbi sii (teScaleel i si legi caInE cit ‘IrIui
de piatra necasta, jar en are sa stea acolo pe lOb pina
cc te—i Intoaice. ‘Jar tu sà te cnl,cri pe muntele ac’rLa, pIm
(a pisciii pC CdIE? Ii zareti dc flibi. 5i peste tot pe unde
nu sà Ic, duct pasii, ni si vezi nite pietre maii, iietee, i
ai s auzi ziitc glasuri care nu sInt a ici glasurile apelor
in gherdnpuri, aid ale vmturilor in gen uni ; ci sint glasu—
rile miilor dc Navede. $i au sä—tJ uric tiiste vorbe care
Inghea sIngele In orn. Ci tu s nu Ic iei in seamä,
Ir.trucit dacL speriat, \ei Intoarce caput Ca s Ic ui.i
indirát, pe cInd dc au sä te strige ba de aproap. ba
de departe, vei fi preschirnbat, pe clipri pe clati, laIr—n
staai neagrà asemenea Cu stIncile negre din and muntc
c:i ctacil, IznpotrH’indu—te acelor chenilri, ni sä niungi in
piSC, vei gisi acolo 0 colivie, mr in colivie vei gãsi
Paslrea—vorbitoare. 5i sá—i spui : ,Sa1aina1eku I rc as
pm Li, n Biulbiul—El Flazar ! I.Jnde este Pomul—Cintritor
[Jnde este Apa—ca—de—Aur ?“ $1 Pastirea— orbi b
sri-li spunä tot. Uassalarn
mr seicul ccl hätrIn, dupi cc spuse toate astea, sc’oase
Un (3ftat aclInc. 51 nirnic mai mult..
 Atunci Fond sAri zornlc pe cal; sji zv?nII piatra Inainte
din toate putenlle lul. 51 gogololul cel tie cremene ro.jie se
dituflLriunile
me, se duse dea rostpeogolucare
l. $1 caluJel 1W FanlstrAbAtea,
d, tin fuiger pnintrepeste
bidivi , de-vMuglle
abia putea sA sepejinil dupicare
ci pninletre
drceea sglsepestelzbL
piedidile de
pe carecoo
10 treceadinui
In zbor. i sestincA
rostogolt a’jadin
mat deparniunte.
te, cu o iujealAtunci
A nedomolitA,sepInA
ojwi. Jar crAIorul FarM se dete jos de pe cal i rAsuci
fniul pe dupA piatra de cremene. f$i calul lmpietri pe
cole patru picloare ale lu!, zi nu so mii clinti, tie parcA an Li Lost pironit In pAmint.
51 pe datA pninWi Find Incepu sA se catere pe munte.
51 nu auzi dlntru-ntIl nimic. C!, pe mAsurA ce urca, vedea
pAmtntul cum se acopenAcu static de piatril neagrA, care
Inchipuiau oamenl JmpletriU. $1 ci flu sjtia cA acelea enau
tnupunlle fcclorilor de cnai care cAlcaserA Inaintea lui pe
acele locurl ale deznAdejdii. 51 cleodatA, cUntre stinci, se
auzi un tiplit cum nu ma! auzise el In vua%a itt!, ci care
Lu urmat numaidecit, i din dreapta i din stinga, de alte t.ipete care nu aveau nimica omencsc. 51 flu enau
nici urletele vinturilon turbate de pnin pustletAti, nid
mugetele plralelor umflate de prin mun4i, nici vuietul
vInturlurilor de ape clnd se prAbuesc In genuni, In
truclt erau giasurile acelor Navcde. $1 uncle ziccau: ,,Ce
viol? Co vreiV’ Ian aitele ziceau: ,,Opril,i-l! Opriti-i I”
Jar allele ziceau: ,,Dati-i bnlnci! PrAvAiiØ-1 IndArIitP’
Jar altele Il batjocoreau, stniglnd: ,,Ho! Ho! PrApAditule!
PrAptkdituie ! Ho! Ho! Haida4iai ! Haida-Hai I”
Ci crAiçorul Farid, LAnA a se lAsa aniAgit de acele
glasuri. sui piepiic muntéle ma! cleparte, cu sIrguinA .i
dlrzenie. lan giasurile so fAcurA In cunind atlta de multe
ci atita do aniarnice zjl, adeseoni, rAsufuarea lot Ii trecea
atita de aproape de obraz, ci atlta de InfnicocAtoare ajunse
zarva br, ci de-a dreapta ci den siluga, i Inainte i In373
darat, i atIta erau do nipraznice, i atita de chinuitoare
so fäcea strigarea br, melt prinIu1 Farid, fàrä de voia luj,
fu cupriris de tremur i, uitInd sfutul Bàtrinului—de—la—
pac. intoarse capui sub risuf1area niai tare a unuia dintre
glasurHe acelcu. Si, tot atunci, Un urlet spàimintãto
SCOS do SOdOmU! do glasuri :fu urnmt do o ticere mare.
$i Crai4OrU1 I’ai’id Cu preschiinba într—o stana do piatra
ncagrii.
Si, In poalele inuntelui, in fri pi i calul, care in
P1’eIaeut lfltr—() stincñ firä chip. mi’ gogoloiui do piatr
tOiO. rostogol in du—se, ii luà di’umul indlirlit I nspro
I. ttrlnui—Copacuiu i.
Or, in ziua aceca, doninita Farizada, clupli obicciul ci,
scoaSe jungherul din t.esacui po care II purta nesm intit
(a brIu. $i so gälben i i Incepu si tremure, cind v.zu cä
fiorul, eel Inca in U,JLlfl. atita de eurut i atIta de stràlucitor,
so Ince1oase acuma i ruginise do tot. $1, prábudndu—so
in bratele prinl,ului Faruz, cure veni se fuga la chemarea
ci. strigä
— Ah, fratele meu, undo esti? Dc cc te-oi Ii i.sat eu
sá pleci? Ce-al pit tu in acele làri sträine? Vai de
pcai.ele mdc! 0, tie.Ioasà Farizada, mi-c silä de tine
i o lnäbueau sughiuri1e care ii zguduiau inima. i
crliiorul Faruz, tot atIta de amárlt en i. sori-sa, Incepu
s-o aline; pe urmà, Ii spuse:
— Ceea cc s—a intImplat s-a intImplut, o, Farizad
intrucIt ce—i seris ti’ebu.ie sà se irnpIineasc. Ci do data
aceasta este rindul meu sä m. due si-1 caut pe fratele
nostru i, totodata, sl—i aduc cole tre.i lucruri care i—a
pnicinuit robia in care pesemne cä a cazut acuma.
Tar Farizada, rugInclu—se do ci, strigä
— Nu, flu ! fie-t,i milä, flU te duco, daclt te duci sã
cauti cc a jinduit sufletul men nes.ios ! 0, fratele meu,
dacl ii s—ar Intimpia vreo nàpasti, cu a muri
Ci plinsetele i lacrirnile ci nu-i elàtinarä pe cräiorul
Faruz din hotàrlrea mi. i lnicäleeii pe cal i, dupä cc ii
174
1ui bun—ràmas de Ia soWi—sa, Ii dete un irag de rnàt
Meut din mtrgàritare1e care 1 usescri .Lacrirnile curse din
ochii de prunca ai Farizadei atunci cmcl plmnsese ea a
dOua oarä, i ii spuse
— Daca mirgàritnrelc accstea, o, sora mea, nu an s
rnni eurgä prmre degetole tale uncle dupi altele, dc parci
S—ar ii lipit, va fi semn (i i eu am urmat soarta rratelui
U OStIU
$i Farizadn, foarte triskt, spusc sirutindu—l
l)eie Allah, o, i ultdi cul mcu, sá flu páti nImie
51 sii. tc intorci acasa CU naica al ilOStru
Si, Ia ritcIu—i, pli n lul F’aruz 1u& calca care d won
Insire meleagurile lad ul ui.
$i, in cea do a dnuazecea zi do eñlñtoiiC, dote peste
WHi’inuI—Copa(ului, ewe edea, eum ii gisise craioruJ
Iflli(i CU (legetUl aratator do Ia mimi dreapti In dreptul
fiunii 1. 51, dupa salamalekuri, rnoneagu I. inirebat, ii
povesti prinl,.uiui tot. cc pai,isc frate—säu, i stàrui din
tonic puterile sl—l int4)alca din drum. Ci, dacà vazu
Ca flU aic s ajungi in ii ci Un cipñiii cu stäruinl,a aeeei,
ii dete gogoloiul do piatrá iie. Si palm il duso pe
Jlacau Ia poalelo muntelui acela al blestemuiui.
Si pri n lu] FUUZ so avmntft pe panta munto] U, SI
glasurile so slIrnirü in paii lul. Ci ci nu Ic asculta. 5,
In hu 1 irile, In amen I ni,iiiie i In st iig1leIe br, nu ràspun—
den flflfli(. Si iacata en i ajunsese In umatatea urcuu1ui,
(md aUzi doodata 1111 strigñt In Urma lui
—— Fratolc meu ! Fratele men ! Sn flu fugi de mine
51 Faiuz, uit.Incl dc once grijà, se uitoarse mnspre
glasul acela, ii lu schimbat. pe diti ifltl’—() stanat (IC
piatra neagrà.
i, in palatul ci, F’arizadu, (arc nu nsa din mmni
iraguI do inrgàritaie nici zi fliC noapto, i care pref!ra
necurmat boabele printre degete, simi deodata cä boa—
bole nu Sc mai supun curgerii depinate do en, i vãzu cá
so Iipiser uncle do allele. $i strigi ,,O, sirinanii Jmal,i
175
ai mei, supui toanelor mele, am si vä gäsesc !“ i Ii
sugrum toatä durerea In sine i, fárä a mai zäbovi en
boceli zadarnice, so stràvesti in haine de voinic, isi Ju
armele, se Incinse cu ole, i porni cálare, luind calea pe
care o luaserã i fraiii ci.
i, In cea do a doutzecca zi, dote do seicul ccl blUrin,
care sta sub copac Ia marginea drumului. i domnia ii
dete binele i Ii spuse:
— 0, preacuvioase mouIe taici, nu cumva ai vzut
trecind pe—aici, la douiizeci de ziie unul dc altul, doi
cráisori tineri si frumoi, care c?iutau Pasarea—Vorbit.oare,
Copacul—Cintãtor i Apa-ca--de—Aur?
$i batrinul raspUnSo
0, Fariznda, stüpInn inca CU zunbet do Liandafir.
i—am vizuL .i i—am indrumat. Jar ci, vai ! ca i atit,ia alt
craiori inainte do ci, au fost oprii in clrumul hr do
cItre cci Navede
Si Farizacla, dacLt vizu ci rnoneagu ii spune pa
nuine. ramase pina peste poate dc nedumeriia jar bá—
tumnul ii zise
— 0, domni a stri1ucirii, nu to—au aingit ace
care ti—au povestt despre edo trei lucruri färi da ase
muire, pe care au venit sil le caute atitia crai i craiorL
Da ei flu t,i—au spus i primejdiilc care sint de infrunlat
Intr—o Incercare atIta do grea en mneercarea In care :u
intrat
5i Ii spuse Farizadei toate cite avon do infruntat, dac:t
so ducea Sii—5i caute fi’a1ii Si cole lid minunitii. iuz
F’arizada Ii souse
0, preacuviosule, sufletul meLt este t.ulburat Cu
totul in sinea mi do vorbele talc, Intruelt sufletu—i uor
dc Infricoat ! Ci curn sä clau Cu inclarat, cind sint datoare
si—ini gäsesc fiatii? 0, preacuviosule. asculta ruga unei
surori iubitoare i I)oVñ,Uiete—lfla eum s-i dezleg din
v•rajá

176
 lee icu1 c Ibitrin rAspume:
—0, Farizada, tilci de rege, Iacàti gogoloiul de atrA
tarensiteducipeurmelelor.Cinualsipogsai deziegi. din vrajA decit atunci cirid at sit Ii stiplna celor
fdorinja
ret mimmit iL $1deIntruacit doblndi
flu-U primejciuleceea
çti sufletulcedecit flu
din preste
icina dragostcuel deputh4i,
traW Ml, ci nuatunci
minati do
ceen ce este CU neputinji are si41 tie rob. AtM, dar,
ci nici unul dintre flit oamenilor flu au putut sit biruio
chemarea giasurilor lui Navede. Drept care, ca si-I nAz
bqdi pe Navede, trebulé sit te lntr-armezl Impotriva liii
cu iscusinlj, lutrucit Navode are mare putere. lar Iscu.
sina fillor oamenilcr are sit biruiasci toae puterile
liii Navede!
51, dupi ce spuse bate astea, Bitrlnul-Copacului ii
dote Farizadei gogoloiui de piatrit roçie; pe urmi, scone
de in brlu un smoc de 1.IuA i spuse:
— Cu smooth isbn uureI de Unit, o, Farizada, ad
si-i biruIeti pe toti ai lui Navedet
SiadAugut:
Apieaci-ji Inspre mine cununa capulut tiLl. 0,
Farizada!
Iiw en 1151 apleci luspre ma,neag capul cel cu pletele
pe a pane do aur far pe cealalLi de argint. Si bitrinul
spuse: — Flicit At oamenflor, cu smocul acesta uureI & s!
biruiezjti puterile celor din vizduhuri i toate 15iretlipurile
Lul Navede!
5i, ficinci smocui In doui, Ii puse Fanizadei in fleoure
ureche cite an gheçiotoc, .cl Ii ticu seam cu mica si
purcoachit Ia drum. Ian Farizada Ii litsa pe mosjneag i
zvlrii cu dibitcie piatra inspre munte.
51 ajunse astfel In cea dintli slinci, ,ji descttlecA cie
pelanai
cat i pornIntricc’Øtoare.
i sit irce spro piscuri, mr glasurCi
lie seea
i stirnirdoabia
it sub padi ei, didnctti
ntre stenii deauzea
piatri neagri, un
cu a
177
tnurinur surd, neprmzind nici Un cuvini, nepriceplud nici.
un strigt si, ca urmare, neincercinci mci 0 spairni i
V’tZU (10 SUBS, farä a so opii, nmcar (‘ii era gingaà i
fl)adui (ii p[(inarCle Ci flu (ilCflSO1a vreo(lata 1Cit rHS—
piu1 (Ci [fl()1iC a) CUL1Ii br (liii grad Ii i]O (aSCI. Si ajurise
a se stovi In piscul mUn (cliii. Si, lfl liii jbOCUl
podiai [Lii do pe piscul ace]a, zIri o col vie de aur, di nai ntea
ci, pe Un stilp do aur. i in colivie viizu 1:iisiiea—Voibi
toare.
5i Friztda so cpezi i puse mma PC colivie,
stilgInd
— Pasiie Iasãre eti a inca ! e,ti a mea ! $i n—
Sit—mi Scaj)i
5i, lot alu!1c1, I-i SCOflSC, ai.UflCifldU—1e cit (010, doapele
(IC huut din tii’eciii, amase wunia do pt.isos, care o
iU(’uJSCtt sur(la In stiigntee i In hulele lul Navede. intru—
(it. tonte glasuribo liii Navode tucusera iWUJflfl, i 0 1.inite
in are d( In, non peste nm unto.

Cincl povestea iijunse aici, $ehcrezada \iZU zoril in.ijmd i,

i3I.ioasu, ta.eu.

Ci Intr-a apte siite captezeci i opta noaple

L51 In adineul zicelei t1ecri marl, in limpezimea neciii—

1.inatä. so ridica glasul Pasniii—\’orbjtoarc. Si spuse, cu
toi clopoten din Ca, cmtind pe limba ci dc pasare
Ah, C?1?fl, (lh (U11?,
0, I’arizadä, o, I”ctrzzctcUi,
Tu, (CU CU ZI1)Z bet
 De tranda fir,
Cvin. a putea,
In ce orbiri,
Sà—nii Vrenu acunt
Spre nicáiri
$ã—uii (UUt Clflhlfl ?
0, noapte, oh
Jlli, ochi, J3riVirZ
Eu Uu, cii ‘tiu,
Eu, decit tZ?U’,
Eu tuu nial Inne
Cine eti tu

0, Farizadä, 0, FarizadCi
Ak, ockii, au
Ak, nopi senine!
Eu ti’u mW bine,
Ak, decit tine,
Cine eti tn,
Cine esti tu
ilk, ochii, ()chU,
Aim, ochii
Eu
Rociba ta sint,
Färi tägadä,
I’’Ierev,
Mere?J,
0, F’arizadL
0, Farizada

Asa eInt.a, o, auLeior ! aa cinta Pasãrea—Vorbitc are.

Tar Farizada, vrájiti pmn peste marginile vrijirii, Ii
itt i supäräri[e i chinurile ; i, mncrezindu—se in vorba

179
psàrii nãzdrävane care i sc figduise roabLi, nu prcgeL
sit—i spuna
— 0 Biulbiul cl—I-Iazar, 0, rnmune a ‘azduflu1ui, da
in eti roaha, d0Vedete—1fl i, dovedcte—ni
5i. i,inlbiu-1, drept ràspuns, cIiità
I’arizada, Farizada,
1k.’ii 1ICCStE, poivflCe.1C,
Porunete, Farzzada
liLh?LCIt, jara td€1ndä,
11 te (l.seUit’L,
A to asculti,
11 tO (S(li lt(I,
I-enirz,. 1?lH1e nz.cC1?l71 a_IL
1’l fll(l i S1(1)Ufle
In (1oriiza ta

is{unci Faiizn(la ii spuse ci are nmi multe lueruri

do (erut, i meupa CU a o ruga sà—i arate unde se aflä
C’o!acul—Cmntàtor. $1 l.3iulbiul, in cmatecul ei, ii spuse s
sc InioaIc Inspre pain i;ealaliti a munteiui. i Farizada
se intowse Insprc panta climpolriva pantei pe care urcase
i priVi. Si vàzu la miVlocu1 povirniuhii accia Un poni
atIta de uria Ca umbra lui ar Ii putut sä adãpost.easei
0 caste intrea.a. t so iinna in cugetul ci, i nu—i da
pr:n gind cam ar putea sa scoata din raclacini i sä ia Cu
en pomul aecla. 5f Biuli:inl, vaZmdU—i nedumerirea, o
)ànuri, cmntina, en ui era (leloc 1rebuinia sift sCoata din
rid;cini cnpneul eel hItiin, i ei era destul sii rupa 0
(rCngu (un ci i s—o sñdeasca in (e ice i—ar plãcea
are sft vaiii. pc dal.à curn prinde radacini i eurn ajunge
un porn lot 1i (IC frumos en i acein Pc care II vede
CICI. $i Farizada so duse I:i Copac i auzi cIntecul care Sc
ridica din ci. i mtelosc cà so afla dinaintea Copacului—.
Cintàtor ! IntrucIt niel adierca vintuh!i in giiclini1e persie—
nesti, nici altiutele indienetti, nici harpele Siriei, nici
i1imbalelc Egiptului nu au SCOS nicicind vreun cintec
asemuitor Cu zvonui ccl dulce al gurilor cele Iuiril do
nurnàr care so aflau neviizute in :frunzele Pomului acea
(Iii tarel,.
i, c1upi cc Farizacla, ven.indu—i in lire din vraja
in care o cufundase cititecul, rupse o ramuri din Co—
pncu1—Cirititor. se Intoarse ia Pastrea Biulbiul i o rugi
sii—i arate undo so afla Apa—ca—de—Aur. Si Pasarca—Vo
Ii spuse sä Se mtonrea inspre sonre-apune, i sá so
ducã si priveasea pc dupii stInca con albastrá pe care are
s—c vada acolo. Jar irarizada so intoarse Inspre scare—
apiine i ViZU 0 stInci do pezea curatà. Si so duse In—
spre en s, pe dupa stinca do poruzea curatã, viizu cuin
izvora Un piriia, subline, en de aur topit. i apa ancea,
loat.a do aur, a pirIia.uiui pe care ii. asuda stinca de
peruzea, era lnca i miii dc-a miriuiie s—c vezi striWezie
i limpede en insäi apa peruzelelor.
Si pe stinci, inIc—o seobiturä, se afla un vas de
(Ie1:r. 51 Farizada I ua vasul i ii umplu Cu apa cea
straiuctua.re. 5i so Intoarse Ia Bu1hiu1, cu cliii dc clestar
PQ ufl:iij Si CU (TOUJ ga CCU cinlatcnre in mIflil.
$1 iaeata ca Fauiza(ln eca cii zimbet de trandafir
UJUnSO stüpina pe (010 tiCi IYiTflUflUi,ii iii.i’a do asomulle.
5i ii SpLISO j)aS1lii Bluibiul
—— (.), tu, con miii frumoasi, mi—a nwi ramas C)
ni’inte si—.i fac. 5i anunie spre a mi--c veclea i.ndepIinii
an venit de—atIta do cic-piute dupa tine
51, in trucIt .Pasirea o pofti sà g1iiusci, Faiizada spuse
OL1 gins ti-emurator
Frai.i inei, o. T:iIUIIJIUI, fratii nici
l ulbi t.iL daca auzi vorbele acesen. piru tare stinjeni ta.
nt.rucit stia c nu sIn in puterile ci sil Jupte Impotilva
color rnuli,i UI 1 Ui Navede i impotriva vrajilor br, i
itia ci si en IC era SLIpUS dintotdcauna. 5i ii zise pe data
ca, dacit ursila o iuiase pe domrii sil izbindeascL ii
era Ingáduit i ci do aci Inainte, iãrà nbc teanili, S—O slu181
jcascul i s1 Se lepede acurna de slàpInii ci de pInà atunci.
.‘i, cirept raspLins, cInlà
Cu stropii, CU stropn, (1 strop.
Dc apà, (tin vasul eel pun, de cletar,
0, Earizadu, o, Farizadä,
Cu shopii, CU stropii, cu stropii
Sfropete, o, traudafirule at rneu rar,
Strope,ste stanele—acelea de inunte (puma(ia,
0, Pariz.adà, o, Farizadd
Si Farizada 1u intr—o inInà olul de cJetar, mr in
rnina cea1a1ti hia colivia de aur cii paxrea Biulbiul i
creanga (Ca (1fltat.oae, i porn] pc 1)liia rnunt.eiui in
JOS. $i O1idCMtior) (Ta de o stana (IC piMr neagra, C)
stropen (ii (‘itcVfl picaturi (IC AI)a—Ca—dC--J\Ur. 5i pi
prindea \iaI,n n Sc Sci)iJnl)a In Oni. Si Parizada, JTh’à a
lasa fli(1 () Si iIi nestropita, dete ifl kJ ul acesta i dc
frati ci.
mr Farid i Faruz, dcz1egai aa din vraj, se repe—
zira S—() surute pe ora br. $i toti VOifliCii, pe care en ii
trezise dm somnul br de piaträ, venirä sü—i särute mmna.
51 se fágduiri robi ai ci. 51 tot,i laolaltà coboriri iar
Inspre cImpie, i incàlecarà iarai pe can br, dupa
Farizada ii dez}cgi i pe acc1ia din vrnjà. $i pornirü
Inspre Copuci] —1VIoncaguIui.
C’i (ncngnI nu se mal afla pe pajiIe, mr Copacul
nici ci flu mai era pe pajite. 5i Biuibiu], cind fu mire—
bat.a de Fanzada, ii raspunse cu un gins care se inispri
dintrodatu
— Pentru cc ‘vrei s—1 vezi iar1i, o, Farizadi ?
i—a dat fctei oameniior invãl,ttura dc a se siuji de smocul
de lmnü care bii’uie glasurile rele, glasurile vràrnase, gin -
surile potrivmce i toate glasurile care tu]bur? 1Iuntruri1e
sufletuiui i ii oprese sã ajungä iii piseuii. $i precum
dascälul pImIcte dinai.rmtea Inv.ãturii sale, tot aa i
Moneagu1—Copacu]ui s—a mistuit (md li-a trecut i
In\’tatLtra lul, o, Farizadi ! i de—acuma Inainte relele
(are ii chinuiese 1c cci rnai muh,. dintre oameni nu au
si rnai aibi nick o putere asupra suIetuiui thu. Intrucit
ni s1 tii s. n u—1,i mai lasi suftetu.t st usculie de In tIm—
I)kii din afarn hi, (are flU au putei’e decit din priciiia
ncest.ci ascul tan. Si fli lfl vatat sa CLU1OSLI netulbuinica,
((Ire este rnutna fenicirilor toate
Aa grii 1simreu—Voibitoare, pe locuI un(.le se mnifla
mnni nte Copacu—W1oneagu1 ui $1 to i se ininunaii dc fm—
niuseea leluliu ci die fl vorbi i do adiiicimen cugelulut

Si oastea cane alcàtuia ainiut Fai:izadei porn i mal

(leparte la drum. Ci flu peste mult ceata incepu S seaclà,
IntrucIt voinicil slobozL diii vraji de Fanizada, pe rnisuri
ce ajungeau in cheplul clrumului pe care veniscri, se
Inii.sau unul cite unul dinaintea ei ca si—i rnarturiseasci
mcii o data vorbele lom de multumire Si, SiirUtiudU— mirma,
ii luau bun—rimas cle In ea i dc in fiii i. $j, in
seam ceiei de a douiizecea z.iie, domnila Furizada si
pninii Farid i F’aruz ajunseri in pace la easa Ion.
Or, de Indatii cc so dote jos de pe cal, Farizada nu
ziibovi Sa atline Co1ivii in grádinii, sub un umbrar. 5i pe
datii cc Biulbiul scoase ccl diritli tn! al glasului ci, toute
piisiinile detenii fuga s—o vadii i, daca o viizunii, Ii deteri
bineie Iaolaltii. Intiucit Si filomee1e Si turturelele si
cioclr’Ii ile Si silvii Ic si eintezoii Si sticletil Si toate flea—
murile cele fiiii de s[’init ale pasaretunilor care siilis—
iuiec prin livezi mirturisiri cii frurnusetea ci este mm
presus de frumuseiea br. Si, Cu giasuni rnai subtiri on
mai groase, ca nite almee, tinuri h.angul cu ciripitut
ion Ia rnaneiele ci singumatice. 5i de fiecare data cIiid
en incheia un tril clibaci, ele Ii viideau Incintarea cii
nie urale piire de ‘Carmec, In limba ion dc piisiiri.
• $1 Farizada se duse in un havuz mare, de alabastru,
In a cirui oglindii Ii fiicuse obiceiui sii-i priveascii
pleleie-i cele de au.c pc-c parte i de argint pe cealaitii,
1 virsA In el o picAturA din apa adusA In olul de e1etar.
I picAtura de nut se umtlA i se ridic.A l crescu In
çuvoaie lucitodre, ,jl flu conteni sit UsjneascA In sus i sil
caclll iarLI trIntit, revLlrslnd o revcnealA de peçtenA do
mare In aerul aprins.
Si Farizada sAdi, cii chiar mlinile sale, creanga luaU
din Pomul-ClntAtor. $i creanga prinse numaideclt Mdiicmii
1, In ctteva clipite, se fitcu un copac in tel cle
trumos ca I acela din care odnitslise. 51 se porni un
clntec atlta de frumos, cit nici adierea vlntulul prin
Uvzile Persiel, aid ahitutele 1ndiengfti, nici harpele
Siniei, nici %imbalele Egiptulul nu at H putut sit scontit
farniecul unul cintec a,a de ceresci i, en d asculte
gurHe cele nevitzute i1 lAnA de numitr din trunzele
dintitrete, izvoarcle se opririt din curgerea lot susurittoare,
pitsitnile InsiWi II curmanit glasurile, ian adierea cea
hoinanit de pe cAnitnl Id stnlnse niittitsitnihle.
5i viata Ii Incepu iunibi In cnn s$ In gritdinile acelea
zIlçle sale de fenicire netulburatit. Ian Fanizada Içl luit
lanAI plimbitnile el pnin livezi, opnindu-se ceasurl In ir
sit stea de vorbit cu Pasitrea-Vorbitoare, sit asculte Pornuh
Clntittor l sit priveasqit Apa-ca-de-Aur. Ian Fanid $
Faruz se dedanit lanitl iletrecenilor lot vtnittorqti i gonnelor
de-a cithare.

Cnd povestea ajunse aid, Seherezada vAzu zorli mijind 0.

stioasLl. titcu.

Ci intr-a apte side aptcz.eci i noua noapte

Urnuit:

Or, Intr-o zi, pe o citrate din pitdure, atita de strlrntA

Inch ei nu putunit sit se den ha vreinc de-o pafle, cci doi
fraj se IntI1nir Cu suitanul, care se afla Ia vInàtoare Si
se deterä jos do pe Dal, cu mare grabä, i se temenirà cu
fruniIe In pimint. i sultanul, peste miisuri de uirnit
ci vedea in pàdurea aceea dot cráiçori vitej i de care el
nu tia nirnic, nnbracati falnic de parcà ar fi fost din
chiar ahtiul su, se simti ispitit sà—i priveascã mai bine
in chip i 10 spuse sä se ridice. i fralii cei doi se ridi—
cari in picioare, i ezurà dinaintea sultanuiui, cu ohii
plini de o mirel,ie care so iotrivea de minune cu Infäi—
sarea br cuviincioas1. Jar sultanul rámase tulburat de
frurnuset,ea br i ii privi 0 vrerne, fàrà a spune nimic,
mtisurIndu—i din eretet pIni. in taIpi. Pc urmã, Ii Intrebä
cine smnt si unde locuiese. intruc’It inima ii era fermecatà
de ci i so tulburase foarte. hir ci rspunserii
— 0, rege a] vrernibor, sintem fiji ráposatu]ui rob
al tàu, Ingrijitorul de odinioarä al gràdinilor, i locuim
flu depai’tc de aid, in zasa Cu care ne-a Indatorat därnic.ia
ta
i suitanu] se bucur nespus cunoscIndu-i pe feciorii
siujitorului sàu eel eredincios ; da se mini c flu se in—
fàiaserã In paint pInä in ziua aeeea, spre a face parte
din alaiul lui. 51. ii Intrebä de pnicina nevenirii br in
palat: 5i ci rtspunsera
-— 0, rege al vrernibor, iarta-ne daci nu am venit
pInii astizi sá ie inftiãm dinaintea milnilor tale dan—
nice; da noi avern 0 sorä, mezina noastrà, care ne-a
fost data in seamá u iimbä do moarte de eätre päninteie
nostru, i pe care o veghem cu o dragoste ce nu ne Ingáduic
sã putern gIndi a oparasi
5i sultanul fu Induioat pIna peste masura do legatura
aceea fràteascà, i se tulburà tot niai tare de bucunia
aeelei intilniri, zicindu—i ,,N—a 11 crezut vrcodatà e
s--ar afla In ImpLIrLI1ia inca doi flLIcLii atIta de desLIvIriii
Si tOtOChit atIta de dcz1egai do oiiee lacomie !“ 5i Ii
veni dorina de neInfnint sLi—i vaclLI In casa br, spre a—
raconi mai bine ochii u chipurile br. $i IC rnãrturisi

183
numaidecIt dorinia sa celor doi .f1cäi, care rispunser
en asc’u]Ui i en se supuri, i gi-ábirt s—.i lie sträji.
crawl .F’arid o lua c-urmncl Inainte spie a so duco s—o yes
tensea pe soi-a sa F’ai-szada cle sosirca sultanului.
Si Farizada (iUO nu era depi-insn ckloc si primeasci
onspeçi, nu tin um sä so poarte spre a face ctini Sc CU-vine
cinste casei lot in fata su1tanuui. 51, in fIsticeala
ci, nu gäsi ailceva mai bun decit sn so ducà i s1 so sm-tU
aSC-a Cu iiletena sa Biulbiu], Pasnrca--Cintatoate. 5i
ii spuse
0, Biulbiul, suHanul no lace cinstea dc-a veni sà
no vadá asa, mi- HUh tiebuic sa—l ospataim Grbete, clar,
dc mn Invaä cuin am putea sá facoin fat,n, in aa fel en
ci s1 peee nuilluinit
5i Biulbiul as.unsc
—— 0, sltpIna inca, oslo de p.LISUS Sit il1. bucatareas
sit gateasDa tavi i tavi de 1)UCiLtC. lfltrU(It nuinai o tavä
i Sc potrivetc astazi sul Lanului i ri.umai ea so core sá
so servcascI. 5i u(easta—i o tavix cu castrave.i umpluti
Cu m1rgàritai-e
ai- Farizada, do tot nedumeritn i gIndinci Ca limba
Pt1snji a Incurcat vorbele, so Impotrivi spunInd
-— Pasáre ! Pasàre ! nu te gIndeti ! Castravel,i Indo
pal,i cu märgärilare ! Pài o mincare ca asta uncle s—a
mai pomcnit ? DacA regele ne face cinstea sü vinä la
not In masa, Iai-a inclolala Dii vrea Sd rnarnnce ceva, flu
s;i roni,aie nnirgi1.ritare Dc bunà searna Ca ai vrut sa
SpLLi ,,o tavà do castravcl,i Cu umplutura de orez”, , Biulbiul
?
Ci Pasaica—Vorbi t nit-c sti-igà supui-ata
-— 13a deloc ! Ba deloc ! Ba deloc ! 0 umplutura do
inn i-gai-itare, de mirgäritai-e, de margiritare ? Nicidecum
(10 OreZ, nicidecum do OICZ, nicidecum de orez
Si Fat-izada, care so incredea cu totul in Pasärea nizdi-ävanä,
plecã degrabü sa dea porurra bucataresei cea
bmttina sa gate ts 1 taa de ctstiacIi en mnäig’iitaie
Si, mntruc’It rniirgLiritarele u iipseau din easI, flu fu greu
si so gàseaseü destul do multe spre a umple o tav.
Estimp, sultanul, mnsol,it de craiui Faruz, intr In grä—
din. Si Parid, care ii a5tepta in poart, ii Iinu seara eii
i II ajuti sä dcsealece. lar Farizada ea cu zimbet dc
tranclafir, cu ina ascunsi intlia oarI sub iamac (intru—
elt asa o povawse l.hulbui), veal sn—i srute mmna. 51
su.Itanul fu incmntat pIná peste poate tie gingàia e
a1easI si do euriia tie iasornie cc se revàrsa din toati
laptura sa, i, gIndinci.u—se a hltrIneea lut fàrä de ur
inni, Incepu sI iicrimcze. Pc urraa spuse binecuvin—
tind—o
Acela care iasl i’nhsi cIupi ci nu moare ! 0, pa—
ri ute al u nor copi i a tit a de fm mosi, d1 i-ui ascä—i Allah an
lo do vaza dc—a dreaptii sa printre (Ci fei-icil1i
Pc u.iina adauga, cobormndu-.i iii pi-ivirile asupma
Farizadci care sla tot. p!ecata
— Ci, o, fiici a siujitorulul meu, o, lujei- inmiresinat,
du—ne in vreun tuii unde st no ndãpostim de arit,a

5i sullanul, (U Faiizada care trcrnuma toat.a Inaintea

lu i, ti en cci (lOi Tmaii ai ci in urma, porn i spre umbmai-.
Si ccl (until lucru care Ii sari in ochi sultan iiluj Khosi-u
$ah fu havuzul c-u apa do culoarea aumului. $1 so opr
a ci ipi sl priveas.i minunindu—se, i strigñ
Cc apü minunatà, .e p.hicere—i sä t.e uil,i a en
$i SC (IUSC S—O ada ‘flHi tie apr-nape. i deodat auz
cm tar-ca airiul uj—(1 a (atom. $1 in ti nse a ureche ferme
eaUi Inspre inuzica aceca care coboma (tin (Cruri. 5i ascu]tü
Inclelung. Pc urmn.i strigä
0, ce cIntare cam n-am mai auzit vreodata
5i inti-ucit, ca sä audá mai bine, poinise insprc purtea
de unde socotca ca Vine Intecul, iacata ca deodatà cm—
tecui Incetil si a theere mare adorm grädina toatá. Si
din toni] acelei t.aceri marl se riclici glasul Pasarii—Vom

u7
bitoare, Intr—un cIntec singuratic, rasunator i pitirna.
St zicea
Binevenit... sulbanul... Khosru $ah ! Binevenit!
Binevenit! Binevenit!
i, cu ccl din urmá tril scos de glasul acela Dare dcs
cinta vüzduhurile, intreg corul pasareturilor ràspunse
pe liinba sa
-— Binevenit! B.inevenit! Binevenit!
Si sultanul Khosru $ah fu uimit cle toate astea,. iar
su.fletu1 lui, ccl atIta de tulburat de Loate cite vIzuse In—
tr—un ristirnp atita do scurt, fu Induioat pIni peste
poate. 5i strigä
Mci este casa fericirii ! Oh, mi— da i puterea i
scaunu domnesc en sü k)cuies: Cu voi, o, cupii al gradt—
iuu-ului mcii
Pc Urma CUIfl ci toemni sIn gata si Ineeapii a intrcha
pe Faiizacla i pe frnlii sãi do obiria minuniItii1or clespre
care el flu izbutea S—1 den intocmai seam-na, ci ii arii
tarn Porn u 1—Cintiitor Si Pasarea Voibi tonic, Si F’arizadi
ii SpUSO
-— In ce privete minunt,ii1e acestea, este n poveste
pc care am sa I— povestese sultanului nostiu stapinul.
dUpa ce are sà so odihneasei
$i ii pofti pe sultan sã adá ehiar sub umbtii’ut DC
stujea do adapost pásàrii Biulbiul, si undo toemni erau
aduso bucatele pe o tabla mare. $i suitanui sezu jOS, sub
umbrar, in locul do cinste. Si i so cletcrá s mätuinee ens—
tiaveti i cu i iiri tare, e 0 lai’furie do aur.
Si sulianul cai’uia chini (I Ii plweau castravet,ii urn—
pluti, dud ii väzu pe farlui-ia pe care lnsmsi Farizada i—n
pimea dinainte, fu IncIntat. do grija aDeea pe care nu o
pricepea. Ci numaideelt ramase poste nisurá do nedu—
merit clnd vizu cü lit be do a fi umpiut,i, en do obiei,
cu or-ez si Cu fIstic. castraveii el-au indopai cu märgã—
ritare. $i spuse Farizadei i frailor ci
 — Pc viata mea! ce noutate i la umplutura aceasta
(IC castravei ! I)a de •Dind oare se pun màrgäritare in be
(IC oreZ Si de fistic?
Jar F’arizada era gata—gata sà scape tablaua i s—o
Ia Iugà (IC tulburare, cInd Pasàrea—Vorhitoarc, dud gins,
I] strigü pe sultan pe nurnele lui, spunInd
-— (), stàpIne al nostru Khosru 5ah
mi’ sultanul ridicá fruntea inspre Pasärea cea vorbi—
tom’e, care VO1’bi 111W cieparte CU Un glas adInc
—- 0, stupIne a] nostru Khosru 5ah ! Da tie cInd COpli!
unui sultan a] Persici pot, tie ]a nastere, sá fie schimbai
in alto vietuftoare ? .I)aeä, dar, o rege al vrernilor, ai
(rezut odinioara un Iucru atIta tie peste putinã de crezut,
nu a.i temei sii to minunezi dinaintea unui lucru aa de
mtiunt ca aeesta (Ic acum
Pc urmi adugi:
— Adu-i aminte, o, stàpine al nostru, de vorbe]e pe
care Ie-ai auzit acum douäzeci de ani, intr-o casà sraeä!
Do Ic-ni ultat, o, stàpIne aI nostru, fngàduie roahei Furlzadei
sä tile mat spunii o data!
5i Pasärea, Cu un gins ca graiul eel dulce al J’ccioarebor,
spuse
0, surorile mdc ! cInd am sä fiu soia sultanu]ui,
am sä—i däruiesc niste urrnai binecuvintati ! IntruDIt
feciorii pe care Allah i-ar face sà se nasc din Impreu—
narea noast.rä ar fi vrednici do pärintele br in toate pri—
vintele ; jar fata, care ne—ar racori ochii, ar ii chiar zirn
hetub cerului ! Pàrul ci ar fi tie aur pc—n parte i de argint
pe cealata ; lacrimile ci, cInd ar plinge, ar fi murgàri—
taie ; risetele ci ar ii dinari de aur, iar zimbetele ci bo—
boci de trandafir
Si sultanul, in vorbele aDestea, ii acunse capu—n
paime i Incepu sa suspme. Tar durerea lui cea veche se
:ficu mai vie decit in zilele amare ale treeutului. 51 toate
gIndurile inãbuite In afundub su fletului sLtu dezniIdäj—
duit ii nàvälirã deodatá in inimit i i—n sfisiarLi.

181)
 Ci Indatá glasul Päsàrii Biulbiul se ridicá iarisi, ciiii
,i 11(1 VOlOS. Si spunea
-— Dil—ti dc—c parte iarnacuriie. o, Farizadä, dinain
tati5Iui ti%u
5i Farizada, care RU putea Sil RU asculte de giasul
prictcnei sale, (Icte Ia o parte iamacuriIe. 51, odatá cLi
eEc, ciIzu i panglica sub care U sEa strins pãrui. 51 sulta—
nul vazu totul si, u rniinile Intinse Inainte, se ridicä sco—
kind un strigãt mare. 5i glasul Pásärii Biulbiul ii strigä
— Copila ta, 0, rege!
Cüci de aur pe-o parte ii erau pletele, i de argint
pe partea cealaltã ; i avea douä mãrgàritare de bucurie
pe pleoape, i un hoboc do trandafir pe buze.
5i regele, tot aLunci, so uitä i Ia cci clol frati, care
edcau cuininli. 5i so VHZU In ci. 51 g[asul Pàsärii Biulhiul
striglI
Copiii täi, 0, rege
Si, pe cInd sultanul Rhorsu 5th sta Inca Impietrit de
tulburare, Pasärea-Vorbitoare povesti repede, i liii i
rupitlor 1w, povestea br adeväratä, de la inceput pIth
Ia sfirit, fárä a uita nici un ainánunt. Ci flu ar fi do
nici un fobs 5-0 rnai spuem 0 data,
Si nici flu-Si sfiriise ea bine povestea, Ca sultariul
ii oopni sili, strini unii In bratele altora, isi amestecau
Iacrmile si säruturibe. Märire aceluia earele adunà la
im bc dupli cc a despiirt,it, lui Allah Atotputernieul i
Atotnepatrurisni!
51, dupà cc ii mai vcnirá oleacil In fire din tulburarca
br, sultanui spuse
—— 0, eopiii mci, hai cu mare grabà 5-0 gàsirn
mama voastril
Ci, o, asculthtorii mci, sà flu mai zugrävirn tot cc s-a
petrecut atunel cInd hiata mama, care träia singurLà in
umbra chilici sale, II vazu pe sotul ci sultanul, i eind
aIIã eá oste mama Farizadei cea eu zimbet do trandafir,
Si a odor doi fläeüi minunaIi, fraUi Farizadel. 51 märire
lui Allah a cruia hurätate este fiã de sfirit i al
ciriiia •jude flu greete nicicInd, carele a fàout sä rnoarà
tic eJUda, in ZJUa straiucirii, cele cIOUa surori zavistflicO.
i caicic a menit desfituri lungi i viat;ã piinä de len—
eirc regolui Khosru Sah, su1täniei sot,ia sa, coconului
ccl hUJfloS Fafld, eocnului cci h’urnos Faruz i domni—
I,ci :ea frurnoasi F’arizada, pmná cc a venit Despäritoa—
rca color (0 SC au ciragi i Spargatoarea sindrofiilor i
slavá Acelui (arele. in vesnicIa sa, flu cunoate schim1)aroa.

51-acdasla-J povestea cea minunatä a Farizadei cea

cu zIml)et do tiandafir. (1 Allah este Inca mai tiutor

Dupñ cc Sclciezada povesti poveslen accasta rnicuta l)onia—

t’a(_TO •sI.iiga
—— 0. sc)ri men, cc ciulci sint vorbele tale, si Ce vràjit•oare,
e pinaspete, i e gustoase $i ce minunatii este pNestea
atrasl n

lw ieele Snhiiar zise

— E a(ieVñIat !

Si Doniazadel I se pru •c vede ocliii iegelui umezit:i, s

spuse $eherezadei incet de tot
0, soya men vad parc o lacnimri In ochiul .ce1 slIng ni
iegel U i, 51 pticii ni ti] lacri ma In och U ii U 1 ccl (hep1
51 eJwreziic1a :50 U1i in rege (u o ul tLltura furi, zImbi i
spuse, swut md—n pe rnicu
— Fie ca Legele si flu simtLi phcere rnai nhic ascull.ind
povestca lul Kamar i a multpncepultu [laiirna
tar reele 5ahriar zise
— Nu cunosc povestea aceasto, Scherezacla, i tii d o atept
i eà o doresc I
)a spuse
— De-o vrea Allah, .i dac rc.gele Imi Ingiduie, am .o incep
n line.

i 91
 Jar regele $ahriar, arnintinduil de parabola adeváratei tiinte,
syuse:
— Bincvaiesc am i’tbdare pIni mime spre a a&culta i po
vestirea aceasla

5i clad povestea ajunse aici, $eherezada vizu zorii rnijind L

fioasá, tcu.

Ci Intr-a ctpte sute optzecea noapte

IVijeuta Do iazada sIrii

0, 5eherezada sora men, Allah tie asupra In gt’al)eto de
no povesteste povestea .Ini Kamai i a nwl1pr1c4)uieL flalima.
51 f3eherezada SI)USC
 POVESTEA TAIl KAMAR I A
MU [TPRICEPUTIT HALIMA

Se poestte c a lost odatü, in vechimea vremilor

ci Allah este mui tiutor ! -— un neguätor foarte pre
uit, pe nuine Abd el-Rahman, pe care Allah e1 Atoateriátätor
Ii binecuvIntase cu o fatà I cu Un fecior. i
negutorul dedese numele de Steaua-Diminetii fetei sale,
dati 1 iintl frumusetea ei desãIrit, i de Kamar bäiatu-.
Jul, dat fund cà era ca Tuna, Intocmai. Ci cInd crescurà
mal marl, neguátorul Ahd el—Rahman, dacä vàzu tot ce
le harrizise Allah copiilor ca farmec i a dcstvIrire,
i se Thcu o Inca arnarnicä sá nu care cumva sa i-i de—
oache vreun pofticios on si i-i vicleneascà vreun desrnà
tat, i Ii tinu inchii In casä pIna Ia vIrsta de paisprezece
ani, neingàduind nimänuia sä-i vacla, afarä de roaba cea
batriria rare Ii ingrijea de mici. Ci intr—o zi, cInd negu
titoru1 Abd el-Rahman, Impotriva ohiceiului sau, era
intr—o stare de voioie, sotia lui, mama copiilor, ii spuse
0, pàrinte al lui Kamar, iacata ca fiul nostru Ka—
mar are sà ajungä la vremea Insuritoarei i poate sa se
poarte de-aci Inainte ca un bãrbat. Da tu cc socot.i?
Au este ci fata on baiat, ia spune—mi ?
193
 5i negutoru1 Abd e-Rabman, pinti peste poate de
ncclurnorit, Ii riispunso
— mist!
En spuse:
Apol etunci pentru cc to lncitput,tnczi sA-L ii ascuns.
cit pe o fatit, de ochti Intregli lumI, 0 nit-I iei en
tine In suk, t,si nu-1 dud sit stea lingil tine In pritvitlie,
<a sui cunoascit lumea l Ca sit-i cunoascit lumea pe et
*fi sit cUb mAcar In felul acesta cit al u.n feeler In stare
sit Ic inocteneascit ci sit rostulascit treburile vlnzitrllor
ak cumpitritrilor? Aitminteri, dupi vial. cea lungit
(Aliah meniti-o-ar LAM de sflrØ’t I), nimenea habar net
even de urmacul titu, care degeaba le-ar spune oamenilcr:
,,(u slat fiul negustorulul AM el-RahmanP’ cit nu are
sit audit deck rulspunsul pun de necrezahit supitratit, 0
pe bunit dreptate: ,,Nu to-am vitzut niclodatit! $1 nu am
auzit niciodatit sit se 11 pomenlt cit negustorul AM
el-Rabman at Li litsat vreun flu cr1 cm care, mal do.
aproape nu mat de departe, sit se asemule cii un flu!”
$1 atunci, o, ce nitpraznit pe capetele noastre! stitplnirea are sit viM ci sit punit gajba pe bunurile tale, 0 sit-I
despoaiepefiultludedreptullul!
$1, dupit ce spuse toate astea en mare Insufletire, fe..
mets urmi cii aceiqi glas e
— ‘$1 tot qa4 0 cii fata noastri SteauaaDlminem
Ac vrea s.c ant femeilor care via pe Ia not, en nitdejdea
cli arc s-o ceanit vreo mamA a vreunui filch de seama
Ci sit-i tie aDestula sc4le, 0 cit not, ha rlnduene, avem sit
ne putem bucura Ia nunta ci! CAd lumea, o, taicit at liii
Kamar, este mentit din viath 0 dIn moarte, 0 noi nu ctim
ziua soroculut nostru!
La vorbeJie acestea ale sc4iel sale, noguittorul AM
el-Rebman chlbzui vreine de un ceas, pe urmit sitU
caput s1 rispunse:
—. 0, filch a mou-meu, dreptu-i I nimenea nu poate
sti fugit de ursita care Ii este legatit de git. Ci tu tii
blue cà nu mi—am inut eopiii aSCUnI in cas. decit
pentru DLI imi era fricä s nu—i deoache creva ! i)e cc,
dar, m Invinuieti pciitiu chibzuinta ea i uit,i do g’1ja
cc rn-a cUi1uzit?
En spuse
Alungat fie Cei—iãu, Procletul ! R.oag—te lfl
Profetuiui, o, eicu1e
El spuse
— J.inecuvintarcL1 lul AHah sä lie asupra sa 51 asurra
tuturor alor sal!
Ea urmä:
— Si—acuma. pune—i increderea in Allah care
sà tie curn sà-l :iereascli pe eopi.lul nostru de ispitele
cele pácátoase i de ochiiil eel rau. 51-apoi, iaätá colea
turbanul din matase albà de la Mossul pe care I 1—am
fàcut lui Kamar i In care am avut grij sã cos cutiuta de
argint in care se aflä Inchis sulul cu versetele cole sfin.te.
apariitoare de once ràutate ! Poti, dara, in toatä linitea,
sà—1 ici astázi cu tine pe Karnar, ca sa-i dni sà vaclà su
kul i sà-i arài, intr—un sfIrit, präväiia tatuilui siiu
51, .firà a rnai a5tepta Incuviintarea sol,.ului el, dete
fuga sä-i eherne pe biatu1 pe care a-usese gri.ji sá4
Imbrace cu hainele iui cele mai frurnoase, i 11 adusc
dinaintea pàrinteiui säu, care se umfià in sine i se
1umini Ia vederea lui, i murmurà
Maa11ah ! Numele lui Allah lie asupra ta i im
prejuiul tail, ya Kamar
Pc unin1, indupiecat do ne\ st—sa, SE r1dic. 11 ‘r’
tie mInä i plecà cu el

CIn.d povestea alunse ki. SehecLda zorn mijind i,

s.fioasii, tilcu.

I 9T
 Ci mfl!r-a SC11)fe SUtP ovizeci i unci noapte

Urrni:

Or, de curn trccurñ do p agu caci br xi fwü ciiva

In uli1i, Sc pomenirã mflcofljurai (IC tree ttorn care
sc oprcau in ivirea br, tulbural,i pInà pestc marginile
tulburrii, do fläcàu i de frurnusetea iui, plinã pentru
suflete dc pojarul iadului. Ci fu Cu totul aitceva cmnd
ajunseri in poarta sukului. Acolo, trecàtorii so oprirä dc-a
binelea din umblat i unii se duser sà—i särute mIinile
iui Kamar, dupá cc se temenir cu salamaickurile dc cu
viin1,i dinaintea ttine—siu, jar allii strigau
— XTa Allah ! Soarele so arati a doua oarI in diminea
a aceasta! Crai-nou strä1uetc ca-n iuna Ramadan
pesle fápturile iui Allah ! Lun—nouà se ivcLe asliizi
peste suk
i—asa Sc minunau din bate prtile, be.i do IncIHtare
si fäciridu-i U1WJ de bine fiicäuIui, inghesuindu—se cu
ghiotura linprejurul lui. lar printe1e acestuia, pun do
mInie sugrumat.ii Si incurcat do tot, degeaba Ii suduia
si Ii alirnànea, c ei nici flu se sinchiseau, pierduti In
minunare fatà de frumusetea cea peste fire care îi fàcea
vràjita-i intrare In suk, In ziua aceea do binecuvIntare.
i, in felul a2esta, Ii dedeau dreptate poetuiui, IntorcInd
asnpra br Inii vorbele acestea:
Doamne, tu zlm.is1it—ai fruinusetea
Ca sti ne ici i minile cu Ca!
i tot tu spui: ,,Ptizii—vti Cu teamti
i)e ce-i poprit, si de minia-mi grea !‘

Doamne, iu frumuseilor izvor,

i care tot cc e frumos iubesti,
Curn ar putea nzste ftipturi supuse
 Sa flu iubeasci ce-i ca din poveti,
Cum sä—i sugrume dorul care—i nthi
Spre ce-i scàidat in frurntisei cereti?
Cmnd neguI,toru1 Abd el-Rahman se vàzu aa, in.
mijiocul irur.i1or de bàrbal,i i de muieri stInd grmadã
dinaintea lui i Inleinniti de minunare dinaintea fiu—siu,
rãmase pinà peste poate de näucit i incepu, in sufletul
lui, s-o 1narce cu blesteme pe nevastà-sa i s—o afuri
seascá cu toate afurisirile pe care ar fi vrut s le arunce
nechematilor accia, punIndu-1 In seam toate cite j se
Intimplau atIta de vdit suprrtor. Pe urm, Ia capátul
ràbdärilor, Ii Impinse repezit pe cei care 11 Irnpresurau
i se fur.ii grahnic in prvà1ia sa, pe care o deschise i
in care, nurnaidecit, Ii puse pe Kamar sà stea jos, da In
aa fri ca neobrázarea tretorilor s flu poatá a-i atinge
decit de departe. Tar právälia ajunse locul de oprire pen
tru tot sukul, jar IngrárnàdeaIa i-a celor marl i-a celor
mid se fácu tot mai mare din clipã In c1ip : IntrucIt eel
care ii vãzuseri vroiau sã-i mal vad, jar cci care nu ii
vázuseri se trudeau din toate puterile sà-1 vadà i ci
cit de cit.
i iaDätà c1, estimp, se apropie de prvàiie un dervi
cu privirea pierdutä ca o rugàciune, i care, de cum II
ziri pe Kamar ccl frumos stind lIngà tatäi sáu, i atIta
de ehipe, se opri scotInd nite oftaturi adInci i, CU Ufl
glas tulburat pinà peste poate, rosti stihurile acestea:
Ia uite ramul arborelui ban
Cum ade pe-o tulpiná de ,sofran
Sub strälucirea lunii-n Rarnadan.
i cind Intreb apoi anume:
,,Cum ii zice pe nume ?
Curn te nurne,sti tu ?“
El rtispunde :,,Lu—1u !“
 Jar en. ii strig atunci dc—aci
,,Li—li !“
Ci (i raSpltfld.e—cLtlm(z ua

t)uiiu (LLIO, (ic.LViL1l ccl bati’iii, aiuitinchi—xi In ta—u

barba, pe care-o avea lungä i a1b, so duse pin 1ingt
práválie, Intre rindurile de privitori care so ctctci.à Ia o
parte dinainte—i, din cinst:.ire :atä do virsta Iui inairit;atL
Si 11 privi pe biat cu nite ochi plini do lacrimi, i Ii
dirui un iinunchi de busuioc dulce. Pc urini. sezti jos
PC lavita tejghelei, pe locu [ cci mai do IIi bui Ic tan.
5i, curn sta aa, chiar ci I so putenu pnt.ri J p2 lIna
droptate aceste votbe ale poeuIui

Pc dud bdiatuL el cu chip Jia i.iws

edea in tihflU, jar Vr(L)Z ta—i $(4U
Era cu rtIsdritul iuminos
AL Lunii—n Rain.acion — en o
Si ram clc1turi icdi vine
tin preacinstit .eic, ct-nfäictr
Dc dervi, ctrs in schivn.ieii kcLine.
Cu ostenell ,si rivne indelungi
LilLbOV1il cercetind cu prisosinpi,
Intrea ga-i tai’n?i, c1npi-atItea mnnc,
C) dobindise—m vrcdnicà tiini.
Arprecnrrnat i fete si feciori
Obläduise inirn.t—i iniloasá,
Sau, Cu alte cuvinte :
Eu ii utrcb tTfllflflC
,,Cu’in Iti zce )C flZLlflC ?“
El rápundc: ,,.MárIritur J”
Eu .str’g: ,Vi’no La mine, a.adar !‘
C ci rispuncie-cza:
,(aa ! lace be
 De-ajunse-ntocmai unei scobitori -—
.BätrInc oase iitr-o piele roasä.
Gustind ospiitl ca .Lfl maglire bin,
i-avea clrâgutu—n preajrnä—i totdeaiinci
(‘i, clupli cite se spune, nu deplin
Polnit femeli sn—i indure struna,
Micur ca se väd.ise price put
i l.a irzcd aerior, i l.a Trial dulce,
::i tZntIrul Zeid fund pZácut,
i tinára Zeinab, cind sti si—i culee
Cu l7li1iQ—fl1H’ZLWt(t-fl duio,stc,
lar restul ULre pururi ca de piatrtL
Era. c’u—adevarot ruinunäie
l’ie un ap cv cutatura soatrá,
o (upru snni.tsä dzn. juváj,
Fie o barl)a orz obraz nzai Un,
Seicu—i gate. la O1Cc r(ls fat,
/1pu’ruri sprinten, ca Un magre bin
CInd oamen.ii care se buluceau fermecati dinainte
privIU1ei vázuri starea de vrajt a derviului, incepur
sa-i impirtaeas(’a intre ci cele cc cugetau ziDind
LJnliah ! toi dervisui slut Ia fe] Seamànii Cu jun—
gheiuI neguah)rI.11ui de (niocase : flu fac: mci o osebire
mire burbalese si ieniesc
Jat u1ii strignu
Aiungat sà lie Cel—iàu 1.)e1vu1 Sca)a!a pi
hiUatui ccl 1riigiUa ! Pripüdi—i—ar !\liah pe dciviii
sowi itsla
Cit despie neguatorul .Abd cl—H ahman, päiinte e
naiuIw Kannr. apoi ci, daci vàzu toate acestea, ii
zise ,,Cel mai cuminte— st ne intoar?ern acasa aim
devreme decit de obicei”. Si, spre a-I hotiri pe dervi
sä piece, scoase de Ia chimir un galben i i—I cIrui
SpUnififI
la-i,i partea ta de astiizi, o, derviule
 i, totodatä, so Intoarse Inspre flul säu Kamar i Ii
spuse:
— Ah, fiul meu, Allah s-o riispiLteasciI pe inaicil-ta
dupá curn i so cuvine, cii ne—a iricinuft stiizi atItea
nepliiceri
Ci, IntrucIt derviu1 nu so cliritea do pe locul siiu i
flu Intiridea mIna ca sii Ia galbenul diiruit, ii spuse
— Scoali—te, mou1e, ca sii mnchidem dugheana i
no ducem in calea noastrá!
i, griind aa, se ridicä In picioare i dote s trag
obloanele amIndouii. Atunci derviul fu nevoit sii se
scoale do pe lavia pe care se pironise i cobori In uliii,
ci fiirá a putea sii-i desprindii o clipii privirile do pe t1-
niirul Karnar. i cInci negul,iitorul i fiul siiu, dupii ce
Incuiari priiviuia, Ii tiiari drum prin bulucul do lume
i porniriI Inspre ieirea din suk, derviul se luii dupii ei
i irierse, piiind pe urmele br i Inso1indu-ie fiecare ciiiciituri
cu 1iicinituI biitului siiu, pInii Ia poarta casei br.
Jar neguiitoru1, viizind stiiruinia derviiului i necutezInd
sii•-l suduiascii, din cinstire faiiI do dreapta credintii, precinn
i din pricn)a oamenibor care se uitau Ia ci, so in—
toarse Insprc acesta i 11 Intrebii
— Ce doreti, o, c[erviule?
El rispunse:
— 0, stiipIne ab meu, tare doresc sii ma pofleti la
tine in. noaptea aceasta, i tu tii cii acela, care este poftit
cste oaspeteie ml Allah — proslivit lie el I
i piirintele mi Kamar spuse:
— J3inevenit Lie oaspetele Jul Allah ! IMri, dari, o,
c1erviule
Ci Ii zise In sined : ,,PeAllah —1 am sii viid eu cine
rni-è schivnicul iista! De-o, avea vreun gind ascuns fatii
do fiu-meu, i dacii soarta lui cea rca l-o ispiti sii Incerce
ceva, lie din seinne, lie din vorbe, negreit cii am sii-l
omor, am sii-l Ingrop In gridinii, i am sii SCUI pe mormiritul
iui. Once-ar fi, am sii Incep cu a pune sii i so dea
demtncare, lucru ce se datoreazi orlcArul oaspete pe care
Allah scoate hi calel” $1 11 bAgA In cad 1 portrncl
tine! a’Apoalco sA4 ducA ibricul 1 ligheanul de spälat,
0 mlncare ci bluturA. lar derv1ul, dupil cc se spAtä
rostind numele liii Allah, se aced a rugA flu so ma!
MIcA pIcA ce flU IngIni toatA surata vacti, pe care o
lungi cii surata mated 0 cii aceea a pocàln$L DupA care
spuse blsmUlak hicepu sä Ia din mlncArurile aduse pe
tablale, ci fAril lAconiie qi cii multA cumpAtare. $ multumi
ltd Allah pentnu binefacerile ltd.
CInd negutittorul AM el-Rahman at IA de Is arApoalca
sa cA dervlçul tIrcis de mlncat tl zlse: ,,Acurna4 vrëmea
d rAzvedlm cumu-i treabaP’ 51 so Intoarse Inspne
fiul dii cl-I spuse:
0, Kamar, du-te la oaspetelc nostru dervicul, ci
IntreabA-l dacA are tot ce-i trebuiecte, ci sbl cii a! de
vorbA o ‘rome, Intrut vorbele dervicllor care strAbat
pAtnlntul In lung ci In lat slnt deseorl plAcute de auzit,
jar istorisirile lot slut cii fobs de ascultat pentnu sutlet.
SezldarAjoscltmaiaproapedeelcl,dacAte-oluade
mini, d flu 41-o tragi, latrucit acelula care dli InvAØ..
mlnte IL place d sirnteascA Intre a! ci InvAØcelub dii o
legliturli nemijlocitA, care ajutit sit so pnindA ma bine
InvAWtura 51, In toate cele, d erilti tall de el huareaaminte
ci supunerea pe care o care rostul liii de oaspete
i vlrsta4 Inaintatit!
$1, dupit ce 11 povAui pe tlul dii ace, II tnlmiso la
dervlc 0 dete tuga d so piteascil la catul de deasupra,
lntr-un lee de unde putea, lAnA a Li bligat de seamli, sit
vadAcldaudltotdlnodalalncanseafladeni,uL
Or, de Indatit ce flitcitlacul eel ttumos so lvi in prag,
dervicul Lu cupnins de o tulburare aa de mare cii Iacrimile
II tIcnInA din odd ci so porn] d susplne Iatocmal
ca o mamA care cl-a plerdut c cl-a glisit larlici copilut
Ian Kaman so duse llngA a! ci, cii an glas dulce de d pro-
tacit In mien ci annul smlrnel, Ii lntnebA dadA mat ducea
201
iipsil do ceva i dacü ii avuscse parte do bunurlic lul
AI1I peilru Irtpiu.rfle sale. Si ezu jos aproape de C, CU
IL ‘1 CU Ii ‘11jU C S’, PC Cind so aseza, isi dezveli
opsa, firi S-o faci auume, care era albà i fragedá ca
uii aluat (10 migdale. 51 anume atunci ar fi putut poetni
i spuiii cu tot temeiul, firi team do a fl dezrnii4it
0, voi, c1reJ)tcrc?dinciO,ci1Or, c-n coapsJ
Numai ml gdcde i márgtiritare!
Ci flu vi mirutnc4i cá ctstàzi este
Ziua-nvierii, cäci nu e lzwoare
Niciciid mat strälucitá ca atunci
CInci coapsele sciipesc dztios i lunyi.
ins1 derviu1, (Iaca so vazu singur cu :f11icàiaçu1, do—
parte de a se 1isa ispilit ialli do ci Ia vreo uur1tate do
oriDe fel sä ii fost, so tiaso cu citiva pai mai a o parte
de locul pe care so nfl use, spre a se du ce sá stea jos mai
nco1o, pe rogojin1i, Cu o infäIiare rLzvedit1 do cuviin1
i de cinstire de sine—Insud. $1 so uita la el mai departe
in ticere, cu ochii pun i do lacrirni i pradil unei tu1bur1ri
Ia fel cu aecea care ii .intuise pe lavita din pràvalre.
Jar Kamar runase tare nedurneiit do feiul acesta de a
se purta al derviu1ui ; ii 11 Intrebi pentru cc so ferca
a.a i dacä are a so piinge do ci on de gázduirea din
casa icr. $i derviu1, drept cilce rspuns, reciti Intr—un
chip pHn do simUre acoste cininte frumoase ale poetuliu
Mi-c intma pc veci robit1
i)c—ai Frumuseu clz.zp VrU)it
CIci cli’agostea de Fm ;u u.ccfc
‘ic face-u ft (lesavzrt1.

Ci 711L VLL niZflflflut? (Li (ILUZ ost.c

.i neatinsa do dorinti,
i slobodá de tot cc leaqI
I)e sinz4zi.ri ,i pomniri ficrbini).
 Dow. din ajar. Frumusete
Mi-am Jaunt al vle$l tel;
9l ml-e lehamlte 1 scfrbiE
De toØ care lubeac aItfel.

lacAtA? $i tatAl liii Kamer vedea 1 auzea, 91 era

pinit pate mAsurA de uluit. $ 191 zicea: ,,MI plec dintiintea
lul Allah pe care 1-sin supirat, prepuindu4 de
ginduri desmAate po derviwl acesta dint I PrApAdI4-ar
Allah pe Amilgitorul care Ii lsp1tete pe oameni cu anmenea
bitnulell despre aproapele lot I” $1, dumirlt asuprui

rosturlior denr1u1ui, se detipie josurArile

In mare graM 91delntrü IeuvIh4ä,
n odale. 131 11 Inchlfar
nit oaspetIAelulurinA
eel trimis de AlIIlahspuse:
asiainalokurile
— Allah tie asupra ta, o, fratele meu, te jurulese
sit-mi mArturlsetl prielna tulburãrll 91 a lacrimilor tale.
i pentru ce te face vederea flulul ma si scoji nitc of taturl atita de adlnci. tutrucit atare amer trebule mamaldecltsA.
aibitopriclrd?

Deni u l
ELspuse:
spun: — AdevAi, grA1etl , o, tal ci al gi tzdui r l o r!
— Dacä4 aa, nu mA ma! sibovi a aflarea cider e
lallneaecestelprlcfrdl
El spuse:
—O,stAplnealmeu,jentrucemAsileØlsAzádárlsc
o raid. care as zvldulse. si sit-mi räsucesc jungherul
In came?
El spun:
In temelul hatirurilor care as datoresc gCizduirIf,
at rog tie,. o fratele meg, si-mi st$mperf neunierirfief
Atunci dervlulspuse I — AIM, dat, o, stäplne at meL
Clad povatea ajunse aid, Seherenda van nil mtjft) ,
sifoasS, täeu.

U3
 (31 j;itr-c sav1e suit’ opizeci si do”a noa pie
1.) i ci

•J\{jJ(((J (jç\. :111 1)L1St

I\1 1.1, (Id!, ( SitijillIC Ill 11(00, (It sjiil. IIfl 111(1 (1Q1’Vi1
Cole 41101)1110 P15111111W puImmntuiile xi olniuril liii J\llnh,
IHiIHiJIJidU-SC do luCiuflIc (IC 20 Xl do flO1ptC (110 Ziditoru
lu. ( )r, intr—o zi do vinCli, dimi neata, in—a dus ui-s
in ()105U1 Bnssia. i, 5 ntrind en in cetaW, am bagat (10
seaniñ xi si sukuril-e xi P1n\’ahiio si dughencle cinu
(115(1050, (ii Ionic mwlumle asezale po tin-nbc, xi en tonIc
li101!((lelc -i (11 tOt (0011 (52 in(ks)bsIO SO viiidc Si SE’ corn—
pfii1, lot (0 so man men i so hen ; (In mid bagni (10 s000ia
Jo ful 0(1 OWl in SULUIi, 11101 ill j)iIIVI111I 1111 SQ veden UtlUhl
do m iegu lid or SOP do (P mon ridor, (10 etude wi do ied—
00110, Oil (Ic ViCilli tiC(2it01, lie 11 icolo, he iiiconec, ii pest c
tot era atIta parisire i atita pustietale, do no so olin
pe 11101 o tI I I?i dci milear Un CI Inc on vneo pisca on
vroun zbeg do cop51 ; ci pretutindenea nurnai pustiul tji
lflcei-ea, i nuinni singur sufietul lui ATlah. Jar eu ma nil—
iiuimain (to t:oate astea, i Imi ziceam in. cugetul muon
,,Cinc Ue in cc porte fl putut sà se dueá tIrgo—
(In orwu1 acesta, Cli pisicile i CU clinil br, de si—au
p01051t 050 1)0 tejghelo loato aceste rntlriuni !“ Ci, Intnucmt
mud cliiiiui.a p0 dinlaUntru o borne mare, no zäbo’Uii pica
nnmit (51 nSC:fl(?1100 ginduni i, ducIndu—md In tejgheaun con
111111 11(th)(ISO (10 pla(intnr, mincni bate plilcint.ole pe care
Jo rVtWnin Si li tare ma ilideinflil doiinla. Pc urina, pOimuL
inspIe tltral)1l UP UI giatarngm 15i mn meal VIO0 troi—patru
inigarui graso (IC iriioi 5i ViCO doi pui iripi, caizi Inca
(10 1(1 ci1])1Ol. (11 (hiteVa gogo5i iiiiiSc cu zahàr, own do cind
sint (torvi5 cdldtor limuba niéa n—a mai gustat lji nasul
mcii 11—11 1)(Lti limirosit ; 51 niultumii uu Allah iientru darn—
iito liii nsuprn capului sanacdor sin. Dupà Core, IY1tI urcat
111. (lu4h0flil1I UP (11 megiiatoi do sonbotuni i bàui vrco
(loua ulcioarc de sorbel Inmiresmat cu nard i cu srnirn1,
cu care (le—abia Irni stImpàrai oleaca cele rnai dintli do
run ale gitului mou de atita ainar de vrerne dezvd,at
dc bauturile tIrgoveilor cei bogaij. i detei multam
ALoate—binefacatorului carele flu Ii uiti pe drept-credin-c
oii sM i Ic dä Inca de pe punint o dovada clespre
gust.ul izvorului Saisabil. Dacä Irni potolii olcacä lii felul
äcesta iàuntrurile, ma apucai sä cuget Ia starea anapod
a orau1ui acela, care neIndoi&n IC cä numal de puin
clipe fusese piIriisit dc locuitorii säi. 5i nedumerrea mea
sporca pe mäsui’i cc cugetarn ; i Incepu sà mi se :Cacä o
inca inane do vuietul pai1or mel pr1n singurätatea aceea?
dud auzii rilsunInd 0 zvoana dc a1iute care, din cite
pnicepui, veiiea drept inspre mine. Eu atunci, cu minl1ile
cain valmai to de 1ucrunile uluitoare In care cram singur
martor, nu mai avusel nici o indoiaià cä flu rn—as afla
acolo In tn—un oras feirneeat, i Ca acele cIntani PC care
Ic •auzeam n—ar fi cintate de efritii i de ginnii cci pro
clei.i — prapàdi—i—ar Allah ! Si, cuprins de 0 sp
ailiarnicLi, ma repezil in afundul afun.dului unel dugheni
do gniiunçe, i ma pitii pe dupa Un sac cu bob. Ci, Intru—
cIt eu din fire, o, stäpine al meu, ma af Lu sub stápInia
pacatul.ui iscodtriio.r — ierta—m—ar Allah ! —— nu
inima sä nu ma •aez In aa chip Incit s pot sa ma ult
pe uiiii, de dupä sacul meu, I sà viid fArà ca sá iiu
vazut. $i nici flu sfIri.i eu bine sà ma ghemuiesc cit
mat multumitor, cã i vizui cum se ivea In ulita m-
alai uluitor, nicidecum de ginni on de efrii, ci hotánIt
c de hurtle raiului. So aflau acolo patruzeci de feticane,
cu chipuri de luna, care veneau In frumusetea br
fàrä do väluri, pe douá iruri, en o cälcàturä care singura
ea era ca un cintec. Tar Inaintea ion paea 0 liotá do
cIntarete din aläute i de dtmntuitoare care îd leganau
dupa bataia cI.nteeului rnicari1e br do pàsäni. ca pa—
sari erau, chiar de adevár.atelea, i erau inai albe ca
porumbie1e i mai uoare ca do, de bunä seamà. Caci

203
 f })utut ntstc fete de oameni. si& lie nilta de
gingae i (le i’oai’e ? Si nu erau mai degrabä decIt nite
Jpturi yen i to din palni 1o I ‘ainuI ui—eel —cu—pilatri
din £iad in Ic ui u In i, ca sa .farmcce punintui CU IV irea
br ? Oi’ice—nr Ii f(sI, u, slapine at men, de IricIati cc
tiC(U Si (Ca nni i P iii.ua P(’lle cI.i.ncoln do 1)ra\’aIii
in care m1 ascuisc-sni PC upa sac-ill do 1)01), \1a?Uj ye—
nind, pe o lapa (ii sica in frunte i Cu hI,uii1e I,inute do
doua arap().ai(e I nOte, 1) .Iemee JflipOdOl.)itU en atita Ii—
nerel,e i cu atIta ft-u inusel,e inci.t cderea ci Irni zburä
ininlile do tot, Imi picrdui räsuflarea i era mai—inai sa
ma pràbuesc pe spate, in dosul saculuj CU bo1, o, sth—
pine a) ineu ! 5i fenlcia aecea era cu atita mui amel,itoare
cu cit hain.cle ci erau Instelale cu neslemate, jar
pth-ul, gItui, irtcheetui-iio do in m] in i. ii do In picionre
picreau SUb inc-ui adamaulCiUl’ Si SU!) salbele S1 bt’i1ai’iIc
do margaritare i do geme nastrapate. i de—a cl1cajJn
ci mei-gca 0 fl)tibi. care inea in mimi o sable trasii, (‘1)
mInerul ficut dintr—() pintra do srnaraid. tat’ inpa P°
o eatarea pisen ca o .regi o li n di idra (to eei uji: a do pe
Cap. 5i urataren L1CCCtI de straiucirc SC clepa.rta legume—
du—se, i ma Iàsii cu o inimà inunghiata do patimii,
Cu un suflet cãzut rob pe vet-i, ii en dol nc-hi eui’e nu
mai uità i care spun .fañ do oriec- frumusele ,,Cc et
tu pe ]Ingl CC am vazut (‘U ?‘ (‘md ulniul pie.ri c-u t.otui
din vedei-e si clod muzicu ac-elor i-in tni-ei,e nu ma razba—
tea pinã la mine dc-cIt ea rjs(c suiwe lndc’pu-tat.e, ma hotãr
ui sa lOS do clupa sacul do bob, ii din priivaiie II) uliI,..
$i—o brod ii N no, in truci I tot at U a ci, spre marea mea U Imire,
vãzui sLlku.t-lIe insu.fIe.indu—se i toi negutatorii
ieiind ca din pamint, spro a veai si—ii in in prrnnre
1.ocurile Ia tejghelelo br, mr sttpInu1 pravaliei in care
ma ascunsesem, saminiarul, iv’mclu—se, raslirit de nu tiu
undo, i apucindu—se sä—i vInclä grauni,ele Ia crescato
de oi’àtãflii i hi ait,i cuniparatori. Si. CU, tot nial hmmae,
ma holarii sà—i oprese pe unu]. dintre trec-itori ii si—

206
Intreb cc va SI Insemne toate cIte vAzusern, i own 6
chcantà PC domnita accea minunatà care cäiárea PC lapa
con CU stea in frunte. Ci, sprn marea men mirare, on-nfl
lini anin&i o pnvire speriatll, so gi1beni do tot La chip
si, suflccindu—d poalele mantiei, irni in loarse spatele i
isi siobozi pioioarelo in xInt, Intr—o fugá mai sprintenä
(tent cincà 1—ar ft aiungnt consul ursitei Iui. lar en oU
alt trOOflior, i d intrcbai in Ccl. Ci, in bc sit—mi
rflspun(la, ci so men d1 nici nu mit vede, nici nu mA
nude. i isi vàzu do drumul Iui. utlindu—se in aitit parte.
1i nuti in irobni asa o mu itiine do I Luno da Mci unul
iii VILE sa i’aspunda La introhitrilo mole ; xi toatit lumea
Clitten do U1IHC’ (10 parca a Ii Lost ieii din vroo groapit
(ti sirno On UO paren as fl vInt mat vreo sabie tilietoare
do capote. Eu atunci, imi zisci In mine .,(), cberviule cu—
Lance, nu—ti ram rum no, on sa 1uminez cuimi—i treab
decrt sit intri in pravalia vrcunui barhior, ca sit—i pui
sli to radii pe cap i, totodatit, sit-i iscudesu. IntrucIt,
precurn tii, camenit care SC Indeietnicesc Cu meserta
asia au mmciiric in limba i stau cu vorba iururea PC
‘IrfuI buzobor. 5i nuinai until ca accsta poate cit ti—ar
spuno cc vrei tu sri afli !“ 5i, eugetind In felul acesta,
intrai la no bitrbior d, dupit cc II plittii gras en tot ce
avoani, ii povostil toate cite imi edeau pe inma sit le
sthi, i II intrebat cino era ciomnita eon peste fire de
friiitioasit. 5i bitrbicrul, tare infricoat, ii roti oehii in
dreapta si in stInga, si intr—un sfirdt ritspunse ,,Pe
Allah, 0, dervisule, mosule a] men, daeii tit sit—ti pastrezi
capui pe grurnaz i gitul Intreg &ji n.evtltitmat, feresto—to
sri nu earec’umva sit pomenesti cuiva dospre cc ai avut
heboaua sii vezi. Ba chiar cit ai face bino, mntru mai dc-
plina ta tihnit, sit pitritseti n.umaidecit cetatea noastrA,
on oti pierdut fArt do izbavt ! $i asta—i tot cc pot sit—
spun In privina aceasta; intruelt este vorba dc o taint
care baga In sperieti toatit cetatea Bassrei, In care oameal
i mor ca Itcustele dact Ii paste pacostea sit nu se

207
ascunc1i Inaint.ea veniru alalulul. Cu adcvirat, roaba care
ne spacia trasi reteazã capul celor necugctut,i PC care ii
impinge ispita sa so uite in alniul do pe drum, oii care
on so ascund Ia trecerea ]ui. 5i iacM tot cc pot sa—.i
xpun !“ Eu, atuni, o, sUipine al mcii, do indata ce bIir—
bierul isprävi (le—n ma rade pe cap, plecal din bthbicr.ie
si detei. wi’ sI ics din cetate ; i nu avusci 1inite decit
cind ma VaZUL (hnCOiO de ziduri. 5i eàliitorii, pe cimpuri
i prin pustietl4i, pinä ce ajunsel In cetatea voastra. Si
lad era sufletul mereu pun de acea frumusee li:itrezäriti,
i. atIta ma tot gindeam ia ea ca cleseori i uitain si mai
manInc i sil rnai beau. $i In starca aceasta ajunsci astizi
dmaintea pravaliei domniel tale, i Ii vizui pe feciorui
(uiu Kamar, care cu frumuseea liii Imi iiivie in mirite
mntocmai fruinusetea aeelei (‘opilandre niindro peste fire
(1) Ui Bassra, i cu care so asernuic precum un .1 cate Cu
fratele säu. i atita (10 tulburat fusci do asemuirea
aceasta do nici flu mai puttu sa-ini 1,in lacrimije, coca cc,
‘àri do Indoia1i, este .fapUi. do oin siniritit ! b5i aceasta—i,
a, stpIne al meu, pricina oftaturilor i a tulburàri:i mole
$i, dupi cc îi Ineheie in feint acesta istorisirea, der—
\isui izbucni iaräi In plinset, uitlndu—se la tinarul Ku
mar ; i adaug, In toiul lacrimilor
Allah fib asupra—1i, 0, stipmne al mcii, acuniLt, (Inca
t,i-am povestit cc ti—ani povestit, i IntrucIt no vreau sa
ai läcomesc Ia gazcluirea PC care i—ni dat—a siujitoru!
ui. Allah, deschide—mi ua de ieire si lasil—mna si m
(luc In rostul drumurilor mdc. $i, dacä am a rugä de
rostit asupra cretetu1ui binefacatorilor met, apoi (1db
Allah, carele a zamislit doua fapturi atIta do desavIrite
ca feciorul tan i ca tinereaua din Bassra, sa--i 1mph—
neascà lucrarea ingàduindu—le sa se Impreunc!
5i, spunInd acestea, derviul se sculä, cu toate ru—
gtminile pärintelui lu.i Kamar care 11 Indenma sit mai
steie, i rnai chemà a data hinecuvIntarea asupra gazdc—
br sale, i pleca, o.tind, cum venise. $i—atIta cu ci.
 Ci in ceea ce 11 privete pe tInru1 Kamar, apoi acesta
nu putu si Inchidä ochii toatà noaptea, atIta de inuncit
fund de povestirea derviuiui, i atIta do tulburat de
zugrävirea feticanei. 5i, dis-de-dirnineal,ä, de cu zori,
intri In odaie la rnaicá—sa, o detept i Ii spuse:
— 0, rnaicà, pune-mi nite lucruri Intr-o 1egàturici,
IntrucIt trebuie sä p1cc numaidecIt Ia cetatea Bassrei,
undo rn ateaptä scrisa mea!
Si rnaicá—sa, la vorbele acestea, Incepu sá se vàicà
rea.sc, plingIrid, i II strigi PC bàrbatu—s(iu, ca s—i
partaeasca i lu vestea cea atit.a do u1UtOare i de tie—
ateptntä. lar tati1 lul Kamar incerdi, da degeaba, s—1
sfätuiascà do line pe f.iul siii, (1UC nu vroi sä ascuite
hid un slat i care, in chip do incheicro, spuse
—— Daci nu p1cc pe datü la 1-3assra, am sà mor f
dour i poate!
Jar tatil i mama Iui Kamar, faià cu spusele acestea
ràspicate i cu o hotirIre atIta de nec1intit, flu puturà
decît sà suspine, prirnind ceea ce fusese scris de la ursitoare.
5i tatãl Iui Kamar flu pregett sá arunce in searna
neveste-si toate belelele cite i se mntImplaserä din ceasul
cind se luase dupà sfaturile ci i ii dusese pe Kamar la
suk. 5i ii zicea : ,,Iacátà undo s—au s1irit toate grijile
i toatä fereala ta, ya Abd ei-Rahman! Nu este ajutor
i putere decIt Intru Allah eel atotputernic! Ceea ce este
scris catt si se indep1ineascI, i nimeriea nu poate s se
lupte cu hotàrIriie soartei !“ Jar maica iLli Karnar, de
douà on amãrItã — i cä so vedea in felul acesta tinta
Imboldelilor sotului ci, i de durerea po care i—o pricinuia
hottrirea feciorului — in oricum nevoit st—i faeá p
gitiriIe dc plecare. 5i Ii dete o punguI,i lu care avea grä—
ma(hte 1)atrUZeCi de nestemate maii, I)letrc do rubin, do
diamant i de smarald, spunindu-i
—- .Ai grijä tare de punga aceasta, o, flu] meu ! Ca
ii—o ii do fobs, clacä ai s1 aiunci sà nu mai ai bani.

O9
 Tar talddu ft dete nouäzeci de mU tie dinarl de aur

pont r u chel t ul e f i l e de dru m i de edeN pr in st

do Ia eL $1 tAUne-sAu 11 deto In seanla cilpoteniol unel
r il n i. 51 ami n cl ol 11 si r u ta r A , pll n gi n d, 1 10 l u ar ä r Zhnns. b un
caravane care pleca spre Irak. 51 Kanwr, dupti cc sArutfi
mlna tlltlne-siu l a maid-si, pled Inspre Basara, InsoUt
de uririle pArh4ilor sit. 51 Allah Ii moni bunfl-pace;
•l ajunse cu bine In cetatea aceea.
Cind povestea ajunse sic!. $eherezada vhzu zoril nilJlnd I.
stlnncri, tIi’cu.

çí tntr-a japte be opizeel jIàrEla noapte

TJrrnil:

Or, so brodi ca tocmai ziua aceea a sosirli liii sA tIe o

vinere diminez4a; 111 Kamar puta si se Incredintezo ci
tot ce Ii povestise dervlu1 era aldoma Intru totul. Vizu,
ii adevir, ci sukurile erau goate, ul4eIe pustli, tar pci-
viRile deschlse Insi tin nici tin neguitor i fun nici
tin muçterlu. 51, Intruclt II era tone, mind. ci Mu tot
ce-i plicu, pe situratele. 51 numat ce-1 st1rl mesa, ci
•t auzi etutarea .,i as repezi si as ascundi, aa cum ficuse
0 derviçul. 51 o vAn Ivlndu-se In cunind .pe domnita
copilandni cu cele patruzeel de Insoltoare ale el. 51, la
vedoron frumusei el, tu cuprins de o tulburare atlta
do apnigä, incit cizu fin de sln4lre In ungherul liii.
and 1i veul In tire, vAn ci. sukurile erau Insuuletite
ci plino de mine, Intocnial de parci niclodati viata tlrgUILd
flu s-ar ft opilt. St pretlnlndu-çl pnin minte tarrnecele
peste fire ale teticcanel, as duse dlntru-ntfl sA.qI
cumpero nL,te hattie falnice, tot ce putu si giseasci mal
bc)gat i rnai stràl.ucit pe Ia negustoru d VaZu. i pe urm
se duse la hammam do unde, dupil cc so sci]ciä Indeiung
si CU c1e—aunuiitui, iesi luraincs ca Un roge t.inerel. i
flUlU UI atUliCi puifli St). (LUte dughean c bin-bicrul ui cci
care i.ãsese a1datIt capul. dervbul.ui, i nu avu molt
.Ie cautat pIni s—o gäseasc5.. 5i intii in. hthbierie . (h)ü
salainalekurile de cuviini i dintr—o parte i diii cea
ialtä, ii zise bãrbie-u1ui
— 0, taica al inimilor uoare, \ reau s?l—.i spun ce
fl tZljflU. To rug, (lU], —1,i InchiZi pràvàl.ia pentru mu,1ciii
C (afC Ui obicci U I Sn—i pim ie4t i, i i acat i CU CC to cbs—
ptgubesc do vrcmca pierdut.t
I 11 PlSC III palinu o punga 1)liflZL (U (Imaii do nui po
care barbieiul, dupa co o prealui en o in icure uarã do
mina. SO gm] n s—u Ii IghOSU o la briu. i, cmcl ;iinasc.r’t
Ii Uflilli Ci ([01 Iii. bUib.i (liC. J\.ai.Il UI ii SpUSO
0, (men ul flIlinLior iioare, Slut st.rin in ectatea
aceasta. Si de Ia 1 inc nu vreau s€i aflti (leelt prici mi pen—
tru (are au fost parasite do dimneaä sukurile, in ziun
i(en.slu do vinci-i
Si. barbiemul, eutigat dc dñmnieia tinimu.lui si do in—
fatisara ha do Onur, 1 riispnnse
0, stapin C a] fliCU, HI (i. este o tm an pe care 0 ci—
udiuia HU rn—am Inc-ercat so pat ml, macar ei I ac i
(n..! (H t.oata I UI UCU I-1 am gna SU ma aSeLIrid in tuate
vi neril.e d.i iii neata. Da daca tionba accasta 11.1 st.i e
inima, am sl lao pentlu tine cc n--a face nid pen tru
fratole meu. Am sit to pun. aadar, in 1egituriI cu femoia
men, CHIC tie tot cc SC petmece in cetate, intruelt VH de
parfumuri in toate hare.tnurfle dn 13assra PC Ia sat-a—
urile color man Si ale suitanului. $i, intmucit vid de 1)0
chipu[ tiu cii arzi do neràbdare sã to I wuinezi cu.m C
treaba i cil, pe (IC alt.à parte, cole spuse do mine ii plac.
(IHU luga intr—o (lipeala pu-ia Ia fiica )noUIUi niCU, SU—
spun tiiriiseni.a. Ateapta—rna, thu’, lJnLslt. in iyniJ Ic
pJ.na cc xiiiI Intone
 Si bàrbierul Ii 1Isà pe ICamar in pravahe i cieIe fuga
Ia nevastt—sa, ca sä—i spuná pricina ce—i aducea ; S
odatä Ii puse In pa1m punga plinà cu dinari de aur.
Jar nevasta birbieului, care avea mintea iute i inima
säritoare, rispunso
—— S lie bin eveniL in cetatca noasträ ! Iacàtà—
gata s-i slujese cii capul i cu ochii mci ! Du—te Ia el
si adu-mi—1 Incoace, ca sà—i povestesc cc catä sà ti
$i baiI)iC11I1 so intoarse la prävàlie, unde II gilsi pe
Kamar stInd i ateptIndu—1, i Ii spuse
— 0, fiul ineu, scoalà-te i hal cu mine la maica ta,
fiica unosulut rneu, care rn-a trirnis sá—11i spun : ,,Troaba se
poate face !“
5i Ii Iuà do mIn i II duse acasI, mdc sotia sa Ii
uri 1)unvcnit cu o InfLi1iare binevoitoare i Indatoritoare,
sill pof Ii si sadi Ia local do cinste, pe divan, i ii spuse
—— Deie—i Allah copli i spor oaspete1u ccl frum
Casa accasta este casa ta, mr robii tiii sInt stripInii casei
Eti clomn pcsic capetele i peste ochii notri. Poruncete
A. asciul1:a inseainni a no supune
$i zori. sn-i aclucà pe o tavá de aramà rcoritoareie
i du1ceuri1e (hitOlIte oaspei1or, i ii linbie sli ia cIte—
oieacä din iiccare fel, rostind de fiecare data urarea
cuvenitä
— P1cerea i reveneala in. inima oaspeteui nostru
Atunci Kaunar scoase un pumu pun de dinaii de aur
sill puse In poala nevestei bárbierului, gräincl
— Fie—rn.i cii jertaciune puinätatea ! Ci, ina11a
am sil tiu eu sa-1i prel;uiesc i mai bine bunatatea
Pc urmi. ii spuse
— Acuma, rnàicut,ii, pove.tete-mi tot cc tii despre
ceea Ce tii
Jar nevasta barbierului spuse
— Afiá, o, copilul meu, o huminà a ochilor Si cununà
a capuhui, cii sultanul din Bassra a primit Intr—o zi
dc la sultanul din tarn Induhu.i en peche un miirgàritar
212
atita (IC rrumos, eI de buna searnä \ra fi fost zImis1it diii
Vreo gcani dc soare dosp1t In vreun ou vitjit din
mare. Era i aib i dauriu, dupä felul In care 11 priveai,
i parci 1i’tinmnta in .Inima lui un pOjar scaldat in lapto.
i iegele se tot uitä la ci o zi Intreagt, i don, spre a mi
se mai despanli de el nicicind, sà—i poarte legat la git
CU panglica (IC mätasa. Ci, IntrucIt márgàritarul era nes—
miiitit i neali.ns, porunci sà vinã toti giuvaergii (liii
iasra si le SpUSC ,,Vreau sI giuri Cu i eteug mirgt—
iitil acesta iiistr1pat. i. cin.e se va pricepe sà faei
lrCaI)a iflifi fl—i Vattfl1i Cii flWfl mezu1 vrajitor, acela ponte
Sfl--flhi CCflI’fl tot CC Ii Vfl poW inniia ; Si Va h rasplatt, i
cu pnisosini ! I)ar (lUCn flU Va iZbiFI(li CU (leswvlrire, on
daca Solri.a 1u cea rca 1—o face sã—1 vahime ne Cit de c
poato sit so aiepte Ia cea mai neagrti dintre morti
intniicit am sii pun sä i so taic capul, dupa cc lnai Inth
am si-l far sä Indure toate caznele care s—or cuverti
pcntiu piciitoasa lui de neIndemInare ! Ce ziceli, o, giu—
vaicrgiilor?” CInd auzirä vôrbele acestea ale sultanuiui
i (ifl(l vazura la CC îi pnirnejduiau sufletele, giuvaergiii
Sc speriarä cu mare spaim i räspunserä : 0, rege al
vrcmdor, e lucru tare ginga Cu un rniirginit.ar ca acesta
fbi tim cà i pentru U11 marganitar (IC? rind se cere
o iscusmia si 0 IndeinInare aparte, i puini meteni
giuvaergii ajung la bun sfirit fiirä nici un iieeaz do neIn—
liturat. No rugiim dan 1ie sii flu ne pui in spinare ceca cc
putenlie noastre slabe nu pot st duca, IntrucIt màiturisim
ca o iscusinta cumu—i aceea pe care S—ar cadea s-o dov
(bin nu ate sä iasii niciodaUi din mIinile iioastre. Ci
pitem st—li spunem 1e unul care ar ti sä savu.’easca
aceastui vrtjitoareascä arti, i care—i eicul nostru !“ Ja
regele intrebä : ,,i cine—i eicu1 vostru ?“ Ei niispun
sent : ,,Este meterul giuvaergiu Obeid ! El este nemäsu—
rat mai dibaci deelt noi, i are cIte un ochi in fiecare
vhf de deget, i o gingäie peste fire in fiecare ochi !“ i

2 i :3
regele zise: ,,DuceIi-vá sä mi-i aduceti, i flu zäboviIi!”
Jar giuvaergiii zorirä sà Se supunä i Se Intoarserä Cu
eicu1 icr, rneterui Obeid care, dupà ce srutà pàrnIntu.t
lntre mIinile regelui, rämase Incrernenit, ateptInd p0-
rimcile. Si regele ii aráti cc lucru cerea de Ia el i cc
riisplatf sau cc osIia&i 11 atcpta, dupä izbmndä on neizbmda.
i, totociata, Ii arata rnirgáritarui. Tar giuvaergiul
Obeid iuã mirgáritarul cci minunat i ii cercetä vreme
de ui.i ceas, i rispunse: ,,Sä inor eu dacà .nu—1 gáuresc!”
i, pe Joe, so- ghernu.i pe vine, cu Ingidu.ina regeiui, i
seo.mndj—i dc Ia bniu nite scule gingae puse màrgànitarul
mntre cele douá degete marl ale picioarelor lui strinse
CU 0 (hhaeie i cu o uurin1i do neinchipuit, Ii mInui
sea Ide aa curn ar face Un copil cu Un titirez i, In mai
scurtii vreme decIt an trehui spre a gäuri Un ou, sfredeii
inürgäritarul dintr—o parte ijinã In cealalUi, :fàri de nici
un cusur i Mr do cea mai mici scrijeiituri, Cu clouä
gãure]e pe-() inasura i peo potrivà. Pc urmã ii terse
Cu mIneca i i—I intinse regelui, care so umplu i Sc
Itxfiorä do Incintare i de multurnire. i i-i petrecu pe
dupil git, legat cu un iret de màtas, i so sui sã adä
pe tronul lui. $i se uita Ii toate päriIe Cu nite ochi
1uininai de bucurie, pe cInd màrgáritarul era ca un soare
atIrnat de gItul Iui. Dupà care, so Intoarse lnspre giuvaergiul
Obeid t ii zise : ,,O, metere Obeid, acuina—i nIndul
(lonintol tale!” Tar giuvaergiul cugetà vreme de un ceas

i ràspunse: , Sporeascà Allah zilele rcgelui! ci robul, care cu milnile .Iui betege a avut nepreuita cinste dc—a
;itirige inirgiriturui eel minunat i do a i—I da Indärt
giurit stpInuIui nostru, dup1 cioriuta sa, are o soUc
tare tinirà pe care este dator s-o bucure cit mai des,
dat fund cà ci este tare batrIn i cà barbatu trecuti,
ctre nu vor sá so facä urlU do soii1e br, so cade sä se
poarte faà do dc cu tot soiui de gingàii i sä nu facä
nimic I i k. cue sf tul Oi chiar Cj). tocrnai aceasta-t
Starea robului tüu, o, rege al vremiior. El ar vroi s so
ducá s nile pärerea sol,iei sale in privina cereril pe

care i Ingdui s—o Inca sttpinului nostru eel preadarnic, i sä vadä do nu. are chiar en vreo dormta de rostit, rnai
buna deelt aceea pe care a putca eu s-o Inchi.pui. Intruelt
Allah a dàruit—o nit numai Cu t.ineree i cu farmec, ci
I cu o minte rodnica i pütrunztoare i cU 0 judecatà de
toata minuriea !“ i rcgele rspunse ,,D1 .zor, Osta—Obeid
do to du sti to sfatuieti cu sol,ia ta i s te intorci sá—rn
aduci rtspunsu1, cac n—am sa—mi af]u tilma sufletu
decit alunci cInd am sn—mi Indeplinesc Iàgàduiala !“
giuvaergiul plecà (IC Ia paha i so dusc In nevastá—sa i
Ii povesti. t ‘.icnia. i nevestica strigà : ,,Preamarit lie
Allah, ccl care face sa vina i ziua men mai nainte de
soroc ! Am, cu adevarat., a do.rmt,a dcyostit i. un glad,
cam ciudat, co—i drept, do Indeplinit ! Noi, din inila lui
Allah i (liD sporul neguatoriiIo.r taie sIntem ck’ muit
bogal,i i in adãpost de nevoie pentru tot. re.tuI zilelor
noastre. Nu avem dar nirnica do rIvnit In privmia aceasta,
jar d.oi.inl,.a i° care vreau s mi—o Irnplinesc flu are sä
coste mCi. 0 drahrnà din visticria domneascLi. laeaiii
1)u—te do—i core regelui sà—mi den numni ingaduint,
a ma preumbia in fiecare x lucre, cu un alai asemenea
cu acein al fetelor de regi, prin sukurilo i pe uli.e1e
din l3assra, Iara ca nimenen sa cuteze a so arctta atunci
pe uliI,e, “ib pedeapsa de a—i pierde capul ! 5i iaci1a to
cc doresc do in rege en rasplati a I ucruiui tiu in iniga—
ritarul sfredel it. !“ CInci auzi vorbele acestea ale tin erei
sale neveste, giuaergiuI fu pestc poate do uluit si ii
zise ,,Allah 1<aiim ! Chiai’ ca—i tare ascuit In ininte
accia care se poate lauda ct ar ti cc so petiece in capul
unci femei !“ Ci Intrucit o iubea pe nevastä—sa, si fund
batrin i do ailminteri tare urIt, nu vroi s—o sup.ere i so
xnultumi sä rispundà : ,,O, .fiicà a mouI.ui meu, dorinta
ta este asupra capuiui i a ochiulm mCU ! Ci dacLl negu—
5torii din sukuri nu sà—i lase. privUii1e ca sä so dueá

2
sä so ascttnda, cIt o tiece aluiul, clinil i pisicile at; st
le prado tarabele i au si so sàvireascã nite stricäciuni
care au ä no ImpovLircze sufietul” Ea spuse : ,,Ca sà flu
patii aa, sIl se dea porunc Ia tot,i Iocuitorii i Ia toli
puzmc i din sukuri sá Inchidil in ziua aceea toti cIinii i
toate pisicile. 1ntruci eu vreau ca prtvà1iiie sà rrnIri
desehise la trecerea aiaiului meu ! i toatä lumea, man
si mici, sii so ducä sä se ascundà in moschei, unde sà se
Irichidl usile, asa ca nirnenea sä flu poatä scoate capul
i sä so uite afarà !“ Atunci giuvaergiul Obeid se duse Ia
rege u, peste poate de fisticit, Ii povesti Ce vrea nevast.
I—sa. Jar regele spuse : ,,Prea bine !“ i porunci nu
maidecIt si so dea stnigare, In toatä cetatea, do cätre pris-.
tavii dornneti, poruncli ca toti locuitorii sii—i lase prv
hue desehise In toate vinerile, cu doui ceasuri Inainte do
rugiiciune, i sil se ducá s so ascundä in rnoschei i sLi so
ferensca strasnic do a—çi aràta capetele pe drumuri, sub
pcdeasa dc—a si le vedea zburate de pe grumazi. 51 sii
lo den do tire sã—i Inchidã ciinii i pisicile, màgarii i
canuicle, i toate vi ide do povari care ar putea si’ umble
pnin sukuri. 51 de—atunci nevasta giuvaergiului so preum
biä aa In fiecare vinere, douà ceasuni pIn—n rugilciune,
fjr1 ca nici c)rn, rici clini, nici pisicà s cuteze a so ardta
pe drurnuri. 51—i chiar ea, negreit, ya sidi Kainar, aceca
pe care ai väzut—o dimineai,a aceasta, in mIndretea—
Cu adev1rat peste fire, in mijiocul alaiuiui ci do feti—
cane si avInd-o in frunte po roaba cea tInärà care tne
sabia trasi gata sl reteze capui cui ar Indrtzni si so uite
Ia en cInd troce.
Si nevasta baibierului, c[upi’t Co I1 povesti astfel lui
Karnar coca cc acesta dônise sä afle, tàcu o c1ip, Ii
cerceta zirn bind i adàugi
— Da vàd eu bine, o, Iinbe1ugatu1e cu chip de vraj,
o, sttpIne al mneu binecuvIntat, cii istorisirea asta flu Iti
oslo de—ajuns i cii mai vrei de la mine i altele, de
piklà si-1,i spun vreo cale dc—a o rnai vedea o dtà pe
tinerica aecea minuiuatä, solia giuvaergiului eel bãtrIn
i Kamar r1spunse
—— 0, maici a inca, acesta—i, in adevar, doru
rnai adInc at iniinii mdc. Inirucit nuinai (a s—o vid pe
ca am venit din tara inca, prtsinclu—mni C-isa in care
lipsa inca a lLisat In lacriini un tat i o mama care tare
rni mai iubesc.
i soia 1)arbiorUlili. spuse
— Dacä—i asa, o, copilul meu, spunc—mi numai
cruri scumpe i do pre ai la tine!
El spuse
0, maicà a inca, am in mine, printie alto iucruri
frumoase, nite pietre scumpe, de patru SOIUn : pietrele
do eel dintli soi pret;uiesc fiecare cinci sute do dinari de
aur; Cole de al doilea soi preuiesc fiecare apte sute de
dinari do aur; cole de aT treilea opt sute cineizeci;
jar cele de al patrulea o mie de dinari do aur, pe puin,
fiecare
Ea mntrebà
i sufletul táu e gata si lepede patru pietre do
acestea, cIte una din fiecare soi?
El ràspunse:
Sufletul men e cit se poate do gata s. lepede
toate pietrele pe care le am i tot cc e at meu!
Ea spuse:
Päi atunci ridicà-te, o, fiul meu, o cununà a capului
color mai mãrinimoi, i du-te dc-i caut in sukui giuvaergiilor
i al aurarilor pe giuvaergiui Osta-Obeid, i La
Intocrnaj cum am sà—ti spun!
i ii arätä tot ce ea vroi sn—i arate, spre a—i aju
s ajungä Ia eapul dorurilor mi, i adiiugà:
— In tot ce vei face, se core multä grijä i rbdare,
fiul meu. Ci tu, dupá ce vei face cum to—am Inväat, sä flu
217
UIti si Vii S-rni dai scama i s1 aduci cu tine o sutá de
dinari de aur Penl:ru harbier, sotul meu, care4 Un orn
srac.

Clad POVCSt.’a zjuris. lcJu vizu zorli niijind 1,

sfioasi, liICU.

Ci Intr-a captc sute opizeci i patra noapte

Urmü:

5i Kamar rispunse cEi aseuIti i ca se supune, i

iei diii casa bth’bierului, prefirindu—i mnct o daUi prin
gind, Ca st i Ic sape adInc in minte, povetele negut.oarei
de parfumuri, sotia barbicrului. Si 11 proslävea PC Allah
care i-c scosese in cale, ca PC o piatr arätátoare dc
drum, pe aceastà .femeie de bmc.
au ajunse in sukul giuvaergiilor i al argin—
tarilor, uncle toaM lumea se repezi sã-i arate práv1ia
eicului giuvaergnlor, Osta-Obeid. 5i intr In prvilie
si Ii vázu, in mijiocul ucenicilor sal, pe giuvaergiul pe
caic 11 saluta CU CCL1 mai mare cuviin, duclndu—si mIna
a inimà, Ia buze i In cap, rostind
Pacea lie cu tine

Jar Osta-Obeid ii intoarse salamaekuI i ii intiiupini

CU bUflaVUifll,a i ii ruga sä adä jos. 5i Kamar scoase
atunci din pung o gemma rari, dar cliii soiui celor
mal pul,in frumoase d[ntre cele patru soiuri pe care Ic
avca, i ii spuse
— 0, 1Y1etei’C, clorese flCSUS sa—rni fad Ta gernrn
accasta un mel vredni.c dc meteria ta, lnsi in chipul
eel mai simplu, i greu (IC Ufl miska!, nu mai mult
53111. puse In palinli totodatil ci doulizeci de galbeni, spunind:
— Ace#Ia, o, moçtere, nu sint déclt o arvunil rnliruntA
fajA de plato cu care rn-am socot.it sli-ti rAspilitose lucrul
cc at sli mi-I fact!
531 tot aa deW cite un galben Ta fiecare dint.re
muWi ucenici. In chip do baqthj; fJL Ia feL 0 mul4lmil
cle cercetorl care so iviserA In ulitä do cuin U vtlzuserA
intrind In prAvAhio pe tintiru] strAin ImbrAcat In strale
scumpe. $1, dupli ce (lieu Itt felul acesta, pled, Itisind
pe toaUl lumen uLuitil de filoUmLa, de frurnuse%ea .,i de
purtLtrLle-i alese.
lot Osla-Obeid tnt vrol sit aduc’Il nIci o zitboveaLli
Ta fucerea ineIului, d, curn era ditruit cu a dibitcie fAt4
do seamAn, 1 ewn. mica In Indetniun sa tonic rnijLoaeele
pa care itid wi alt giuvaergiu de pe lurno flu le mM avea,
11 Incepu 1 11 IsprilvI, gate. clefult 1 lustruit, pinA Ia
sfIrILul acelei zIle. 531, Intruclt tiulirul Earner nu urma
sli vie decit a doua 4 giuvaerglul luli Inelul cu sine,
seam, cu sA-l ante ci sotlel sale, tinerica despre care este
vorba, atita de minunatli I se plirea platra l do a limpezime
de-41 venea s-c dud lii guM c1 s-o 1*1.
Ond tinerica, soya lul Osta-Obeld, vllzu ineIul, 11
glisi tare frumos ci Intrebli:
— Pentru cine-i?
El rAspunse:
— PenLru ito tinlir strAIn care coLe t mid strAlucitor.
c IncA cu rnult, deck aceastit gernrnA minunatli. AIM,
In adevllr, cli stApinul acestul met, care rn-a .i pllitit
dinainte ata aim niciodatit n-am foot p11th, este frumos
ci zarLi, cu nIte oeM care te bagll-n boalä de dot, ou
niçto obraji ca bile florli de bujor pe un strat blitut do
iasomle, cit o gurA ca pecetea liii Solelman, cu nifle buze
scAldate-n slngele cornalinelor, 0 cit un git cum e gitul
do ontilopit, care I.l poartit ape de ginga, capul curn 10
poartit ito fir do floare bobocul. 531, en sit spun tot ceea
219
ce—i ma 1. prcsu.s do once gral, este frumos, de—adevär
irurnos, i dulc.’c pe cit e do frumos, menu care face sã se
asemuic cu tiC flu dour In desäviriiri, ci tot aa si Ia
tinerel,e i l.a trash tunic chipuiut.
A.a giuvitorgiui i—i zugrhivi sotici sale pe tinárul
K.arnar, fhirhi a xrcd(fl Ca vorbele luj aprindeau In inima
tinerc1o o pat.mia uuIpruzu ichi. i cu atIta mat cruntà cu
cit ccl Inclnhigit flu fuseso vàzuL i acest stäpin al unei
frunt,J 1)0 caic, on niito castraveti pe Un ogor gunoit,
avcau s$I hisrirt coaviielc, uda ca nu se afià pe lume un
rnai am;zrn 0 codoslic, Mci izbIndá rnai neindoielnicà,
decit csidol iou) unui °t care iaudä dinaintea neveste—si,
fãrhi shi in amiutc Ia. urmari, hanunile i frumusetea unui
nccuuos(ut. Si iucLi—aa, atuaci cind Allah prealnaltut
vrea sh 1)ufll in collie hotarirle menite fàpturilor zàmis—
litc (Ic (‘1 10 fa0e sä bil)tie pnin negurile orbirii.
Or, tInha ncvcsticá a giuvaengiului ii ascultà vorbele
i 10 aI.cr!iu in admeul inintii ci, ci fárA sá—i dea pe
lath niinic dir ispitele care o frilmintau. i ii spuse sotului
sàu, cu un Was nicpàsätor
lJhi-iui shi ‘cad i eu inelul acela 1
51 Osta-Obeid i-i dete, iar ea Ii privi Cu un ochi
sastisil. i ii petrecu pe deget. Pc urmä spuse
Parcà ar fi fost fácut pe degetul meu ! Ta te uittl
CL’ I)ifl(: 11th. VJri( I
5i. giuvacigJul. nhspunse
— rftai)s(a dcgctee huriilor ! Pc Allah, o, stàpInhi
a mea, stiIpInul inciului acesta este dänuit Cu multà
filotimie ii—i tare indatonitor, i char mIme am sã—
rog sà mi—i vindhi Ia once pnet o fi, i am sá ti-I aduc
In vremea aceasta, Kaniar so dusese sä-i dea seama
nevestel hhirhierului despre felul cum lucrase, dupà
invãtiiturile ci; i ii puse in palmà o sutà do galbeni,
ca dar pentru hhlrhierul eel shrac! i o mntrebã pe ocrotitoarea
sa ce-i inai rämiuea de filcut. Tar en ii spuse

220
 — tacuitA! Chad ai sit te duci Ia gluvaergiu, sit nu
ma! ici meRit pe care are sui ti-i facit. CL pretit-te cit este
pita strlmt pentru degetul titu, rji cIA-i-i In dat; vji arat.A-i
altit gemmit, mutt ma! frumoasit declt cea dint!!, dintre
acelea care pn4u.iesc apte sute de dinari bucata; ci
spune-i sit t.I-o punt! in un met Intr-un fat cit ma!
Ingrijit. Totodatit, cIA-i saizeci de dinari do aur lui, 0 mai
dA cite doi in ftecare dintre lucrittorli lul, en bacØ. $i
sit nu-l uW nici pe milogli de la uçit. Si, de-at sit fad
aca, lucrurile au sit se Intoarcit spre mulwmlrea ta. Si
flu utta, o, flute, sit vii jar sit-mi dai seama despre toate,
iji sit aduci cu tine cite awn sd pentru sc4iii meu bArbierul,
sliracul acela!
51 Kamar rAspunse:
— Ascuit si mit supun!
Pled! dat de in sotla bitrbierului 0, a doua z1 flu
pregetit sit se ducit In suk Ia giuvaerglul Osta-Obeid
care, de cum Ii vizu, se ridicit In cinstea Rd i, dupit
salamialekuri i firitisiri, II Infitiit inelut. Tar Katnar se
fitcu a4 Incerca, 0 spuse apoi:
— Pc Allah, o, znetere Obeid, inelul este foarte bine
fitcut, da-i pu4in cam mic pentru degetul meu. Ta-i!
fi-l las en sit-i ditruiecti vreuneia dintre roabele cele

mulmatte 4tharittoasit
haremul Mu! 5i lapecit it acuma nUt ! gemmA,
in ghiul flumos.
car e t i n ! pl a ce ma! mal t deci t cea d!n tIi , ci car e ar c si t ti e i
51, gritind acestea, II Infitit o gemmit de capte sute tie
dinarl de aur; cm totodatit, Ii dete aizecide dinari de aur
liii, ma! dete cite doi In fiecare dmntre ucenLcii sit!,
spunind:
—Numai at sit vit ritcori%i’cu un sorbet! 51 nitditjduiesc
cit, dacit lucrul va fi Inche!at repede, av4l sit
fiji mui%unzfli to%i de felul cum veji 11 ritspiittijt!
51 pled, Impitrnd In dreapta ‘i-n stlnga ban! de
aur cercetorilor aduna dinaintea ucii pritvAliei.
221
 Clad vAzu ailta clärnicie Ia muiterlul thu cel tlnãr,
giuvaergiul• hi pcslc poato tic ulmit. SI sara, clad se
Intoarse acasti, nu mal pricliclea se-i laude, dinaintea
neveste-si, pe strAinul cel lIIotim, daspre care spimea:
— Pe Allah! iw so multurneØe d tie frumos aim
n-au lost nicicind nici eel miii frumqil, da are 1-o
minti largit cii beizadoleic!
51 ci; cit vorhea, cu atita Thcea sA se Invirsteze l mat
mult In inima lcmeli sale dragostea pe care o sln4ea
pentru tunuirul Kamar. lar clnd gluvaerglui 11 puse In
palinA inelul, darul tie la muteriui dii, ea 04 trecu
Incet pe cleget ijl IntrebA:
— i nu 41-a cerut sA-i fad altul?
El spuse:
Ba dii! 51 am lucnat lii ci toalA ziua, cii atita
sing hncit iacêtA-l gate!
Ea spuse:
flit sit-i vAd!
5i en 11 luit, se ultit lii ci zimI)ilicI spuse:
Tare-a vita sit-mi niiinInA mie I
El spuse:
—CInetie?T1nArulacelaartlInsturesitmI-11ase,
aa aim a titcut i cii fratele situ!
Estimp, Kamar se dusese sit-i povesteascit so4lelbArbie.
rulul tot ce se Intimplase, sit put la cale ce mat avea
de titcut. 5111 puse In paimit pdtru sub de dinarl de ann
pentru so4ul ei bltrblerul, stnacul acela! let ea II spuse:
— Fiul meu, treburlie tale se alit pe drunuul eel mat
bun. Cind al sit te dud Ia gluvaerglu, sit nu let unelul
pe care i-al poruncit; ci miii degrabit tit-te cit e prea mare,
1 last-I-i In dar. Pe unint, dA-i altit nestematit, dintre

acel e a car e pr e ui e sc nout sut e de di nanl bucat a

dlnanl me9tenuiul ci cite trel Ia tiecare dlntre ucenicil
; 0, at e pt 1nd ca l u cr a r e a si t t i e t e r mi n at i t , dt o sut i t de
liii. 51 sit flu uit.i, tIul meu, clad at sit vii sit-mi povesteçti
ce-al hitcut, st-I aduct 91 omuhul meu, bitrblerul, sitracul
 c1:i. cu Ce S— eumpere o bucatà de puine ! Si Allah
sä 1.0 apcre i s-i,i sporeasczi zilcic seumpe, 0, copile al
darn!(iei
(.)r, l aaiai’ urnia mtoem ai s fatul negu,atoarei do par.fii—
rnui, i giuvaergiut nu niai gisoa cu ce vorbe i cu ce
pr(xIiiv).rj sa zugraveasea S01Ct sale filotimia strainul ui
(CI Irumos. 1m OH n SpUSO, Inee.rcind mcml eel nou
Nu—.i (‘Ste narecuin, o, fiule al rnosului meu, c
nu 1—ui poftit. pInä acutna In casa ta PC Ull On, care S—
mdat ;diia do darnie .fui do tine ? $i flU eti, totusi,
mullumitt milei Iui Allah, riici zgIreit i nici nu to tragi
din vrcuri ncum (IC zgh’cil,.i ; cia mi so cam pare cä tu
Uncoil uii do cole cc so cuvin ! Inch c do dat:oria ta sà—i
rogi munaidecIt pe striinul acela s viii1 mime Si
gusto din sarca gizduirii tale
La rmndu—i, Kamar, clupi cc so sfàtui Cu soia birbie
rulul, cire•ia ii puse in palrnà opt sute do dinari drept
dar perttru siraeui acela de bàrhier — cu care rtumai
sii-i cun-ipere o bucatà de pline — flu pregetà sä se ducä
Ia pràvàiia giuvaergiului ca sä Incerce al treilea mel.
$i-aa, dupä cc i-l petrecu pe deget, Ii scoase, se uiUt la
ei tin rtstinip Cu oarecare silà, i spuse
E destul do bine fácut; ci piatm aceasta nu-mi
place deloc, PAstreazä-l, aadar, pentru vreuna dintre
roabele tale, ji ia—mi din gemma de colca un mci aa cuin
SC (uvine! i iaeiiti pentru tine o arvunã dc douà sute do
dinari, i cite patru dinari peritru ficeare dintre ucenici:i
tmii $31 iartI-má de toatà supirarea pe care U—o pricinuiesc.
$3, spunind acestea, Ii dete o gemmà albi i rnitiunatà,
care prctuia o mb de dinari do aur. $3i giuvaergiuL peste
miisuril do uluit, Ii •sp:use
0, stIpIne al rneu, au flu vrei sri—mi cinsteti casa
Cu chipul tàu, si sn—mi fad bucuria de a vent in seara
accasta .sà cinezi CU mifle? tntrucIt milele tale sInt
asupra-mi, i inirna mea s—a legat do inina In cea
darn ieà

23
 Jar Kamar rispunse
Pc eapul i pe ochii mel
i Ii spuse unde se aflä hanul la care tràsese.
Oi’, venind seam, giuvaergiul se duse Ia banal CU
pricina, ca sä-1 ia pe musafirul siu.
Cinci povestea ajunse aid, Seherezada vãzu zorli mijiud l,
fioasi, ticu.

Ci iIii:’-a ca pie side opizeci ci chicea noapte

Urnii:

i Ii duse acasa, unde 11 suirbätori cu o primire falnicä

S CU Ufl ospà stri1ucit. i, dupi ce fur strinse tablalele
de mIncàruri i de bäuturi, o roab le aduse sorbeturile
ficute de gazda cea tineric cu chiar miinile ei. Ci, cu
toatä ispita pe care o Incerca, nevestica flu vroi nicicum
sà Incalce datinele sindrofillor, unde femeile flu iau
parte niciodatä la masá, i ràmase In harem. i trebui
sà atepte acolo piná ce viclenia ei sà—i Implineascà
rostul.
Or, de-abia gustarà Kamar i gazda iui din sorbetul
ccl minunat, c i càzurä arnIndoi Intr-un somn adinc:
dcvreme cc copilandra avusese grijá sà arunce in pocale Un
praf adormitor. Jar roaba care Ii siujea pieri numaidecit
ce—i vtizu Intini färi de mci o micare.
Atunci tinerica, lmbräcatii numai Cu cmàuta i
gàtiti toatà en pentru cea dintli noapte a ci de nuntà, dete
in o parte perdeaua i intrà in sam de ospee. i cine—ar
fi vázut-o pe junicuta aceea In toatá mIndreca ci, cu
ochii plini de omoruri, i—ar fi simtit inima fãcutá frlme
i mint,iie zvInturate. Sc duse, aadar, pInà llngá K.amar,
224
 pe care pîn atunci de—ahia Ii Intre2uise pe iereastr, cInd
intrase In casà, i Incepu sà-1 priveascä lung. 5i vàzu eä
era mntru totul pe potriva ci. 5i, dintru-ntui, ezu lIngü
ci i mncepu sä-l mIngIie dulce Cu mIna pe obraz. $i deodat
puiculcana cea ilihnindá se repezi ca o st.rigoaie laconii
PC f1àciu i Incepu sä-i ciuguleascä de buze i de obraji
atita de amarnic do t.Inea sIngele...
Si toati noaptea so scurse cu jocul acesta. Tar cInd se
fäcu ziu1, copilandra ecu fierbinte se hotri sä se ridice,
i scoase (un sin J)ut1U osioare dc miel Si le puse I
buzunarul lui Karnar. 5i, dupä asta, Ii Isä i se Intoarse
in harem. 5i o trimise Ia ci pe roaba do tarna, care ii in—
deplinea do obicci poruncile, chiar accea cc 1%inea spacla
trasä in vrernea treceri I alaiului prin. sukurile din Bassra.
Tar roaba, spre a risipi somnul tIniiruiui Karnar i aT
bàtrInului giuvacrgiu, le suflà In nas un praf pot rivnic
prafulu.t de adormit. 5i puterea acelui praf nu zäbovi mult
‘pmnii. sà se arate; IntrucIt eel doi adormiti se deteptará
numaidecIt dupä cc stránutarà. Tar roaba cea tInàr ii
spuse giuvaergiului
— 0, stpIne’ al nostru, stàpIna noastr Halima rn-a
irirnis sà te trezesc i sä-iJ spun : Este ceasul rugáciunii
(le dirnineal,ä i iacätä muezinul din minaret curn Ii
eheani pe dreptcredincioi. 51 rnai iacità, pe deasupra,
Jiglicanul i apa pentru spdutu1 eel de datinä
$i b1trInu1, Inci buimac, strigà
—- Pc Allah ! tare adInc se mal doarme Ia odaia asta
On de cIte on mi cuic aici, nu mi t.rezesc decIt cInd
soarele e sus!
Tar Karnar cc si räspundà ? Ci, ridicIndu-se sä so spele,
sim1i (a buzele i fata, färä a mai vorbi i despre coca
cc nu so vedea, Ii ardeau ca focul. 5i rmase pInà peste
poate de nedurnerit i Ii spuse giuvaergiului:
— Nu tiu, da sirnt Ca buzeic i faa Irni ard ca focul,
ur solciunile Irni skit ca jarul. Ce sa fie asta ?

225
 5i bàtrInul ráspunse
— A, nui nimica ! SInt picàturi de Inari ! Intrucit
ani fcut greeala si dormim fárá a no coper cu välul!
• [ar Kamar spuse:
• -— Bine, da cum se face cà flu vád nici urm de in4
ept.uri do inar pe ial,a ta, do vreme cc i tu ai dornilt
1Ingl niinc
El rspurise
Pe Allah! dreptu-i ! Numai Ca tu trebuie sà stii,
, mLlltchipeule, cà inarilor le place obrazul ccl fraged
Thrä par, i li-i siiä de fetele Nirboase. 51 vezi bine i tu
Ce singe ginga. curge sub fa1a ta cea frumoas, i cc
baibã lunga atIrnä do pe obraj ii mci arnIndoi.
Spunmnd acestea, so spälarä, ii fácurà datoria rugaciunii,
i rnIncará masa do dirnineatä Impreunä. Dupà care
Karnar Ii lu riirnas-bun de la gazda sa i plecã la nevasta
barbierului.
Or, o gisi. ateptIndu—L 5i ii primi rIzmnd, i Ii spuse
-— Hal, o, 1 iule, povestete-mi IntImplrile din noaptea
aceasta, macar ca le vad sense CU 0 mie de semne pe
chipul táu!
€1 spuse:
— In ce priveie seinnele, nu sInt decIt nite rnucäturi
e tmntani, mticu a mea, i nimic aitceva!
Tar nevasta bàrbierului,. la vorbele acestea, so puse
pe un ris i mai vIrtos, i spuse
• —— Chiar niste mucàturi de tIntari? Da ospeia
In casa celei care ti-c draga n-a mai avut i alte
urmàri ?
El ráspunse:
Nu, pe Allah! afarà de patru ariee, cu care so
joaca copiii, i pe care Ic-am gásit in buzunarul rneu,
fara sã tiu in cc fel or fi ajuns acolo!
FDa spuse
Ia aratä-mi-ie!
 $i bàtrIna le 1u, Jo cin.tari o c)ij i spusc apo
— Tare mai eti copil, o, :fiul meu, dacà nu. ai priceput
cà pori pe fatä flu urmele intepätuuilor do ,lntari ci
urmele sàrutãrilor Irnpátimite ale ferneii cc i,i-e draga.
lar aricele acestea, pe care ea Ic-a pus in buzunar,
sInt o inustrare ce-ti lace cã ti—al trecut timpu] durmind,
cInd al li. putut sä 4i—1 fo1oseti rnai bme cu ea. Si cu. asta
a vrut sà—i spuná : ,,Eti Un. copil care ii trece tim.pul
dormincl Iati nifte arice pe potrivea u.nui copil care au.
tie sä so veseleascä cii aitlel de joc. Or, iact.à, àsta—i
rostul aricelor acestea, o, fiul meu. Si-i un fel do a vorbi
cit so poate do iimpede dintnu—ntiia dati, 5i do aitminteri
nu at d@cit sit faci cercarea chiar in seaia aceasa, jI sit
te pri.lejuieti, aadar, de poftirea pe care o sit i,i-o
iacit iuvaergiu1 care, nu am rilci u indoialit, o sit Ic
pofteascit mr Ia emit, iar tu nitditjduiesc cit n-al sit uii,i
sit to pori lnt.r—un chip care sit te muJiumeasca, dar .i
pe ea, i s-o fericeaseit i pe bittrlnica do mine, care Ic
are drag, o, fuul mcii $i adu—ti ammte, 0, lummnit a oeh1or
rnei, atunci cInd ai sit te Intorci Ia mine, do starea ticitloasit
a soIului meu, bitrbierul,sitriteanul acela amitrIt
$i Kamar ritspunse
— Pc capul i pe ochii mel
so mntoarse la hanul in care locuin. $i-atita cu eL
Estimp, tInitra Halima Il uiitrebà pe sotul situ, bittririui
giuvaergiu, atunci cinci veni lii en in harem
— Cum to—ni purtat fa1it (Ic strilinul eel tmn.itr, onsp
tele titu?
El ritspunse:
— Cu toatii CUviiri (a n Cu toata ei.nstirca, o, C.utitrkit !
Da pesemne cit a petrecut o noapte tare rca intrucIt 1-au
picat 1.Intarii amarnic
Ea spuse:
— Asta-i nurna din vina ta, dacit flu 1-ni culcat sub
vitlul pologului. Da In noaptea aceasta fitrit do indoia1i
227
ci are sit tie mat putin necijit. (McI trag nMejde ci at
si-i mat pott4i a datA. 1 asta-i cal mat puin luau
pe care pc4i sit-i fact tati de at spre a-I räspiitl toate
dovezile cia mitrinimlo cu care te-a coperit I
tar giuvaorgiul. nu putu si rispundi deck ci asculti
i ci so supune, Cu atit mat muit ott cIt t el slmtea la
(ci 0 marc (Iragosto tt4A de flicitu.
E)i-wjca, atunci clad Kamar vent Ia priville, giuvaer..
giul flU progetit sit-i pofteasci iarAI, 0 toate so peirecunil In noaptea accea Intocmai ca In noaptea de dinainto, In
ciuda vitlulul Impotriva jInfarilor. Intrucit toati noaptea,
do Indatit ce biutura cea toropttoare 11 ticuse rostul,
tinitra Haüima, mat arzitoare ca niclodati, nit mat coMenise
sit se zbuciume ci si so triminte Intr-un chip IncA ci
mat nApraznic ca Intlia oarS. i dud tinirul Kamar,
dimineata, In urma pratului sutlat In flea, IeqI din somnul
iui gnu, tI strati tata ca de too tot trupul zdrobtt do
supLituni, do muflturi 0 de altele asemenea din pantea
uube%ei lul cea pojarnice. Cl nu dete nlmica In vileag
(ait de giuvaergtul care Ii Intrebi despre tehil cum
dormise, ci, dupit ce 10 liii nimas-bun de in el, Kamar
pled sit so dud a-i da seamS nevestel birbleruiut despre
cele Intlmplate. $1, dud se utti In buzunar, gist un cu4it
ce-i tusese pus acolo. $1 anti cutitul acele ocrotitoaret
sale, punlndu-i In palmS cinci sute de dinarl de aur,
pentru sc4ul ci, sinicanul aceia I Ian bitnina, dupi ce Ii
siruti mina, strigit atunci clnd vim cutitul:
Allah sit te tereasci do nipasti, o, copilui mcii I
laciti cit dniguta to s-a mlniat 0 ci te amenizflS cii inoartea,
dad to mat giseØe adonnit Intruclt acesta-i tIlcul
culitulul Asta pus In buzunarul Mu I
i K.amar, tare niucit, Intrebi:
Da, aim ac putea face sit nu mcii adorm? CA eu c1
In noaptea asta eram tare hotl%nlt si stau trea, din toate
puterile inele, ci n-am Izbutlt I
 Ea rispunse
Pài, pentru asta, nu at deelt sti-l lai pe giuvaeigiu
si bea numai ci; tar tu numni sä to fad Cli at goli.t pocalul
Cu sorbet, pe care sä-I veri In spatele tàu ; pe urrnli sà to
preiacj adorm it, cit o ft roaba de fatli. i, In fe].ul acesta,
ai sIt ajungi in l1int.a con doritli
Si Karnar rlispunse cli ascultIt i cIt so supune, i flu
pregetIt sIt urmeze Intocrnai acele povee minunate.
Or, lueru tile so petrecurli In felul arIttat de cIttre
batrina. IntrucI.t giuvaorgkil, Ia sfatui sotiei sale, Ii
pefti po Kamar a Irein onrIt In cinli, dupli datina care
core ca musaCirul sIt i’ie poltit trot sen In rind. 51
atUl)Ci (111(1 roaba (arc aclusese sorbeturile ii vlizu adormiti
pe cci doi, so duse s-o vesteascIt pe stItpinIt—sa eli puterea
prarului so implinise.
La vcstea aceasa, pojarnica do Halirna, rnInioasà
cIt-i vedea pe fIIicu nepnicepInd nimic din semnele CL
inirri In sam de ospee, cu juogherul In mInli, gata sIt-i
lmpIlLite in inirna nechibzuitului. Ci deodatli Karnar,
rizInd, so nidica in picloare i so temeni plaIt la pItmIrit
dinaintea tineruicit, care Ii Intrebli.
— A ! (in clue te—a Invlii,at o viclenicm ca asta ?
51 Kumar au—i aseunse nicic1ccutri eli flicuse aa urmind
sfaturile nevcstei bItrbierului. Tar en zImbi a ride i
spuse
— E istea1li batrna ! Ci de—acuma Inainte nu mai.
trenba dccIt cu mine. 5i n—o sIt ai a te plInige
51, spunmud acestea, Ii trase in en pe tinerelul eel cu
trupul fecior de once atingere do femeic, i 11 rnIn.ui
Intr—un chip atIta do i3r1cePut...

Cind povestea amuse aid5 $eherezada viizu zonii mijind i,

slioasli, täcu.

29
 Ci mini capie side opizeci gi .asea noapte
Urmü:

...sii II rnhnui ink-un chip atila de priceput melt pe Inc

invillil si decline LAM cle ovAlre toate cazurile, sil puni
forma paáM la acuzatlv, i a tread forma directi in
rostul ci actlv, melt noaptea aceea Lu cii totul $ cii totul
noaptea cocoqulul! Slavi lui Allah, eel carele di aripi
rostului dLntii al pisirilor, carele face si zburdo iedul
de cum se naØe, carele face si se umfie gruniazul puiului
de leu, carele Lace sit gilgile rut de indati cc ieee
din stinci, •l carele pune In ininia dreptcredincloØlor
sill tin hat de neinfrmnt sjl frumos cum e clntecul de zuuA
at cocoului!
GI, dupi ce multpriceputa Halima, cii ajutonul ace-
Jul vitcaz under proaspit ieit din ou, 1$ potoli jarul
care a mistula, lispuse, intr-im potop de alintuni:
— Si U1, o, roadi ii Inimil mdc, ci eu nu aq mel
putea a mA lipseec de tine. Drept aceea, flu carecumva
sal socoi ci o noapte sau douA, o siptimini nu danA,
a unit sau doni, un ati sau doi mi-ar LI destul! Vreau
si-mi petrec vista toati cu tine, si-i las pe sotul acesta
bitrin $ unit, i a to urmez in tara ta. Asculti-mi, a’adan,
I, dad itt slat dragi 0 dad dovezile din noaptea
aceasta to-au muflumlt, LA ceea cc am sA4I spun. laciti!
Dacibitninuldesofllmeute-ouialpoftiinciodati,
si-i rispunzi: ,,Pe Allah, moule al meu, Ibm-Adam
este tare nevolnic din fire, $ are singele cam gnu! br
clad 1$ sporeqte niusafinlicul Ia cineva, ajunge de as
sctrbesc de el ci vet boga $ cci siraci, deopotrivi! Ian-
ti-mi, dan, ci nu pot si prlmesc plicuta to paftire, in-
trucit mi-c teami ci a sivlrI a necuvllz4i 4lnindu-te
aa trei sau patru nopçi Ia rInd departe de haremul
tàu !“ i, dupä cc ai sã—i vorbeti in felul acesta, roagã—
sà—t,i Inchirieze o casä vecinä cu casa noastrà, PC motiv
ca astfel ati putea arnIndoi sä vä vedeU rnai lesne i s
petreceçi rind pe rind o parte din noapte impreuni, fir
a se ivi vreo greutate nici pentru unul, nici peniru colalalt.
Or, tiu bine, sotul rneu, are sà vini sá Se srtuiasea
cu mine In privint,a aceasta, jar cu am sà—l lHdemn sa
facà aa. i cInd avem s ajungcm aici, Allah are s aiba
grija do cc rnai este de facut
Jar tiniru1 Kamar raspunse
A asculta Inseamni a ma supuno
i i Se jurui c1 are si Inca intoemLu (lupa (torn) t,ele
ci i, spre a—i pecet(ui juramInt.ul, mai facu o ieet,ie CU
en, do cleclinare, Inci i mai amanunlitii ea Intuia nara.
hotirIt ! in noaptea aceea cIrja hagiuiui lucrui cu sirg
pe ca rarea netczitã ac uma.
Pc urmLi, dupá sfatul dráguei sale, Kamar se duse i
se culcä IIngà giuvaergiu, ca i cum nirnica nu s-ar fi
petrecut. lar dimineal,a, dupà ce giuvaergiul so trezj de
praful cleteptator, Karnar VrOl S—i in ziua—buut de
ci, Ca do obicei. Ci giuvaergiul nu-l lusa sa piece ,j II
pofti sä rnai vin.à iarài sa mänince laolaltá inasa dc
searä. Jar Kamar, neuitInd povaa dragutei liii, flu vru
nicicum s primeasca poftirea giuvaergiului ; ii infaisa
insä socoteala ce fusese pusã la cale, i Ii spuse ca numai
aa era cu putintà sä nu se tulbure unul pe altul de aci
inainte. Tar bàtrmnul giuvaergiu raspunse
— Nu este nici o piedicä!
i, fLirà a rnai zàbovi, se ridicà i se duse sL in cu
chine casa lipitä de casa lui, o Imbraca hogat i II aezà
in ea pe tInàrul säu prieten. i dibacea Halima avu grijá,
Ia rIndu-i, In mare taina, sä punä a se face in zidul dintre
case o deschizáturá, ascunsä i pe-o parte i pe cealaltä
CU Ufl dulap.
231
 U-asa cil, a cioua zi, Kamar fu pInä peste poate de
uluit dud o väzu, de parci—ar Li ieit diLl nimic, pe iubita
sa inl:rIncl in ocinia iui. Ci ea, dupä cc II potopi cu aim—
turi, Ii dezvi1ui taina cu dulapul i, pe c1ipi pe dat, ii
fcu somi sn-si Indepiineascä datoria cocoeasci. Tar
Kamar so supuse Cu sIrguinià i cu grbire, i mInui do
apte on Ia rind cIrja hagiascà. Dupà care, tInära Haiiina,
topiti do poJarul domolit, scoase din sin un jungher mi—
nunat al sotuiui ci giuvaergiul, pe care i-1 luase ci
Insui cu cea mai mare grijä, i pe care Ii Impodobise
cu nostemate rare i frumoase ; i i—i dete lui Kamar,
spunindu—i
PLine—ti jungherul acesta la hrIu i du-te in priivá—
ha liii Osta-Obeid, sou1 meu, aratä-i jungherul i intrcaNi-1
dacà II gàsete pe gustul lui i cit preuiete.
Tar ci are sä te Intrebe de la cine II ai; atunci sà-i spui c,
trecIrid pnin sukul armurienilor, ai auzit doi insi care
edeau do vorbá, i unul Ii spunea celuilalt: ,,Ta uite cc
dar mi-a fcut drgua mea, care Imi dà lucrurile sotului
ci bätrin, cci mai urit i mai scIrbos dintre sotii babalIci !“
i sä adaugi ci omul care vorbea aa a venit la tine i cii ai
cumpiirat jungherul. Pe urrnii sii pleci din priviuie i sii
vii in mare grabii acasii, unde ai sii ma gáseti In dulap,
sii-mi dai IndiIniit jungherul
i Kamar, luInd jungherul, se duse la priviuia ginvaergiului,
ui-ide jucii pozna pe care iubita mi o ticluise.
CInd viizu jungherul si cInd auzi vorbele lui Kamar,
giuvaergiui fu cuprins de o mare tuiburare, i rispunse
cu nite vorbe frInte, ca un ins cu mintile pierdute.
Jar Kamar, viizIrid starea giuvaergiului, iei din priviuie
i dete fuga sii-i ducii jungherul driguei sale, care ii
atepta In dLllap. i fliciiul Ii zugrivi starea amarnicii
i ritiicirea In care 11 lisase pe giuvaergiu, soiul ci
232
 Estimp, amiritul do Osta-Obeid la rmndu-i dote 1 uga
acas1, pradä vIrtejurilor bànuielii i sufiInd ca ii it arpe
eupriris do furii. Si inträ ii casä. cu ochil ieii diii cap,
räcnincl
— Unde mi—c jungherul ?
Jar Hulirna, cu chipul eel mal neprihn.it, rispunse
holbi.nd iiite ochi man do nedumerire
— Este Ia locul lui, In bisactea. Ci, pe Allah, o, fiule
ai mosului meu, to vid Cu mintea tulbure i am sIl ma
ferese si ‘i—1 daii, do teainLi Ca vrei sä—i bagi In carev
Ear giuvaergiul stirui, jurIndu—se C nil vrea sa4
buge iii n irneni. Atun ci, descUind bisaetcaua, T-Talima ii
i1if tiSci JtlflLI1C1 iii ‘i bdi iiiut Sti U I
NTa flliliLlfle
1i In tiC1)a
(.e este oure aa do iiluitoi ?
El spuse
iVI s—a parut rnai aditieaori ci am vzut ighe
rul acesta Ia briul prietenului rneu eel tinàr
Eu spuse
—- Pc vi.aIa inca ! ui Putea sà al vreo bdnuialll cIt
do cIt asupru soçici tale, o, Lu, eel rnai nevoluic dintre sot,i ?
Jar giuvuergiul Ii ceru iertare i Ii dote toate si1inIcIe
spre a—i polo] I mInia.
Or, a doua zi, dupI cc juca cu iubitul ci o partida do
sah Impi.r.itä In apte párt.i, so gIndi prin Ce m.ijioace
si—l inipingi pe giuvaergiul eel bittrIn sá so despar:easca
do en, i ii spuse lu.i Kamar
—- Vezi si tu ct rnijlocui eel dintli nu ne—u izbu
Or, acuma am sá ma imbrac ca 0 roaba, jar Lu ai sa ma
duci la pravñlia sotului meu. 5i al sa—mi (lat iamacu1
la o parte, spunIndu—i bàtrInuiui Ca toemat ill—ni eumpar
din tIrg. 51 o sä vedem limnpede dacil lucrul acesta are
sä-i desehida ochii!

233
 i se ridici se tinbràcü Intr—adevir ca 0 roaN,
i ii insotj pe iubitul ci plnà ]a prvãiia sotului. Jar Kamar
Ii spuse bttrinu1ui gi uvaergiu
— Uite 0 i’oabi PC care tocmai am cumparat—o
a mie de dmari do am’. Ta vezi dacä it,i place
i, gi’äind acestea, ii ri.dicà ia5macul. lar giuvaergiul
era rnai—mai s1 cadti jos cInd o vizu pe nevastà-sa, Irnpodobitt
cu nestemateic cele stràiucite pe care le lucrase
chiar ci, i purtind pe deget inelele pe care Kamar i Je
dedese in dar. i strigä
— Curn o cheamà pe roaha aceasla?
mr Jamar räspunse
— }{alinia
$i giuvacrgiui, in vorbele acuica, ii simt,i beiegaile
CUm i SC Ulfl Ia, i cazu. pe spate. Jar Kam:•u i tin.crjca
se foiosirà do Ieinu1 iui spre a pieri de acolo.
CInd so trezi din 1ein, Osta—Obeid d. . ruga acas
cIt putu ci dc jute i, de data aceasta, era mai—mai sá
moarti do ulmire i de spaimà gãsind—o pe soIia sa imbr
icatl tot cu podoahe.le Cu care tocrnai o vzuse xi
strigã
— Nu este put.ere i adapusi deelt Iiiti’u Allah ccl
atotputern ic
lar ea Ii spuse
(), flUlO al inou1ui meu, cia de e te minuriezi aa 7
El spuse
—— Präpädi—1—ar Allah pe Ce1—riu ! Tocmai
o ronb pe care a curnpirat—o tlnrul meu prieten, i care
p’arcã oral chiar tu aim, aa ii sennn
lar Halima, ca sugrumnä de supth’are, strigi
— Da cum de cutezi tu, o, pacoste cu barbil aib, .si
ma jigneti cu ni.te bànuieli atIt de neruinate? Du-te
sil te Incrediniezi cu oehii tài, hal di fuga la veciriul
tãu sá vezi de flu curnva ai s—a giiseti acoio pe roaba
aceea?

234
 Elspuse: Al drepzatei Mu se ellA bhulall care sit flu It
spuibere Ia o dovadit ca aceastal
$1 coborl scare, ci Iqi din can 1111, spre a se duct 6
prietenul situ Earner.
Or, Halirna, trecind prin dulap, se ci ella acolo atund
clad sod—souiMare-I
el. 51 bletuAllah
l de ci, nituIciEl
t de 0zämlsleØe
asendnate atita de mare, nu put u decl t si
jocurile fin!, l tot cc
t I n gal m e:
Isentizare!
51 se Intoarse acasit, plait peste mitsurit de tulburat ci
tie buimitcit, 0, gAslnd-o pe nevaptit-sa aça cum o Iäsase,
flu putu dec4t s-o potopeascit cu laude ci sit-i cearll iertitdune.
Pc uninA, se Intoarse la pritvitila iui.
Estimp Halima, treclnd pnin dulap, so lntoarse is
Namer ti Ii spuse:
— Vezi 0 tu cit nit se alit vreo cale de a-i deschide
ochii mqneagului acesta cu barbit de ru.ine! Nu at
mel ritmine aadar declt sit plecitm de aid Nrit zitbavit.
Eu mi-am orlndult luerurile, ian camilele slat gate
lncitrcate, tot aa ci call, 1ev caravana nu ne awl
ateaptA declt pe aol ca sit porneascit!
$1 so nidIcit i, Invitluindu-se cit lagjmacunile sale, II
hotitrl s-o duct lnspre locul wide so atm caravana 1
amindol inctiecarit pe call care Ii ateptau, plecarL
Ian Allah le scrlse bunt-pace, i ajunserit In Egipt tint
dq nIck o Intlmplane neplitcutit.
CInd sosirit in case pitnintelul liii Earner 1 clad preecinstitul
nustor auzl de Intoarcerea flulul situ, bucunla
umplu toate tainiile, ian Kaman Lu primit latr-un potop
de lacrimi de tenicine. $1 clad Halima intrit In cast, to$I
ochil nirnasenit robli de frumusetea ci. Tan tatill hit
KamanlllntrebApetiulsitu:
— 0, flu) mcii, tat este o domnihit?
‘S
 El rtspunsc
J\Tu oslo o (IOflTh Ia, ci. este aceca a càrei. fr
sel,o a fost pi’icifla piecarii mole. lot rucit Cfl Oslo feeia
d.espre care nc—a povesUt c1erviul. 5i acuma am do gind
S—O 010 (IC soije dupl sunna i dupã loge
5; ii !StO]iSi l:at.alui sàu toatà povestea, do In Inceput
pIni ta slirsit. Ci nu are nici Un rost s—a mal spunem
1nci (.) data.
.Ailind toala IntInplarea fiului sIlu, preacinslitul nc—
gustor Abd ei—Rahman strigà
—— 0, hub, blestemu] meu sà fie asupru tt, i p
I u.inea aensl.a i. PC cealalta, daca VOl sI.ii.ii i In (I0Y.iflL
do a to insui.n cu fomeia asta iesita din md Ah, (ugeta
0, hub ineu, a i ntr—() zi s—ar IMitea sj se Poarte xi
dc Inc intr—Un jet lot, alit (IC tica]os (a Sj .Ial,a do SOI:Ui
ei dint.Ii ! l\’lni (tera1t lasd—ni si—ti caut aici U s
pr.i.nt.re fetele do nown 1:)u’n
5i. ii. (lOjeIli Indeluog i ii vorl.)t atIta do InteleIyl, melt
I(ainnr i’ispunsc
Am si fuc cum duresti lu, o, laici a] mou
51 preaciiistihi] negustor Ii särutá pe hal siu, In Vnr—
bele acestea, i porunci numaidecit en Flalima sit Lie
inchisi intr—uu foior lturalnic, undo sä macpie pini
cc bitrInu1 are sä a a hott.rIre In privina ci.
1)upä care so apucä sil caute prin tot oraui o sotie
potriviti pentru fiul san. Si, dupà multe alergàturi ale
marnei Iui Kamar pe Ia neveste de dregatori i (IC fle—
gustori hoga.i, Sc sarbatori nUnta 1w Kamar cu :fata
cadiului, care hotarit en era ecu mai lrumoast tinerica
din Cairo 5i, cu acesi pri]cj, vreme de patiuze do zile
lntregi, flu SC precupel,irü mei ospe1ele, nici luiniiiat,nle,
mc danluribe, fl ICI jocurile. lai ziua do la sfirit lu o
petreceie anume pi1strati peotru cci siraci, pe care avur
gi JJ st—i pukk isc si it 10( impi (Jul ul I thinlaLar iduso
pentru Ci, CU deplina (lain iC1C.

236
 Or, Kamar, care veghea el insul slugile In vremea
acestul ospA, bAgA de seamA priTitro sArAcime un otn
imbrAcat mat prost declt eel mat sAraci, l are do ware,
pe chIp cu urmele’ unor oboseli lungi l ale unor arnarurl
grele. i, oprinduqi asupra4 privirile spre a-l chema, IL
cunoscu pe giuvaerglul Osta-Obeld. I dete fuga aLl
spunü.jiluitAtlne-sAu, care zise:
Aeesta-i prilejul de a Indrepta, pe cit etA In pu.
terea noastrA, Mul ce 1-al sAvlrQit La Indemnul desfrlnatel
pe care am intemnflat-o!
i so indreptA Inspre bf&lnuL gluvaerglu care era pe
edo sit ploce 0, striglndu4 pe mime, II lmbrA%i0i cu
duioØ l 11 IntrebA ce pricinit II adusese In starea aceoa
de sitrAcle. Jar Osta-Obeld Ii povesli cit plécase diii )3assra,
pentru ca nenorocirea liii sit flu lie datA In vileag ci sit
iw poatit da dumanilor sAl prilejut de a4 ride do et,
dar cit In doert cAzuse in miinfle unor arabi hoji care
Ii despulaserit de tot ce avea! $l preacinstitul Ahd el-
Rahman porunci ca gluvaergtul sit tie dus degrabit in
hammam 0, dupA scaidit, sit tie ImbrAcat cu hattie dose;
pe urmA II spuse:
Etjti oaspetele meu i 11 datorez adevitrul! Mill
dar cit sotia ta Halima este dci, Inculatit din porunca moe
Intr-un foicor litturalnic. E$i mit glndisem sA tl-o trlmit
sub — La Bassra; ci, devreme ce Allah to-a Indrumat
pInit aid, InseamnA dA soarta acestei femei fusese hoWrItAdlnaInte.A
adAamsAteduclaea,lartuais-o
left sau at sit-i dat ceea ce I so cuvine. Intruclt nu trebule
sit-ti ascund cit tth toatit Intlmplarea cea until, de care
numal soija to ate vinovatit; Intruclt bArbatul care so
lad Ispitit do o temele nu are a so Invinul do nimic,
dat fund cit blirbatul nu poate sit InfrlngA poruirea pe
care Allah a sitdlt-o In el; ci temeia nil ate aidittuitit
In aeelaçl tel, iar dad nu fuge de citutarea 0 do InghesWain
bitrbatilor, ea4 vinovatit Intotdeauna. Of, fratele
231
meu, so cere o mare vistierie de hflelepciune i cia rub-
dare bArbatulul cure are o muiere!

liw giuvuergiul spuse:

— Al dreptate, fratele maul Numni sotia men este
vinovatti in treaba asta. Ci uncle-i?
$t tidAl lul Kamar spuse:
In I’oiorul acela •pe care ii vezi dinaintea ta, si
lactitti cheile!
Tar giuvaergiul luA cheile cu o mare bucurle 0 pornl
laspre foior, unde deschise tqlle ci IntrA Ia femela sa.
SI se duse drept itt ea, NrA a spune o vorbA, .,i cii amine
douti miinile, repezite deodatA inspre ca..
Cind povestea nlunse aid, Seberezada vüru zoril mijind 0.
ifloasti. tutu.

Ci frilr-a yapte sute optzeci 0 aptea noapte

VrmI

...ostririse de git, strigind:

— Aa a moarA dezmftatele de teapa ta!
Tar negustorul Abd el-Rahman, spre a desAvtri de
tndreptat greelile flului ski Kamar fa%A de giuvaergiu,
gAsi drept de cuvlliflA dinaintea lul Allah eel preamalt
s-o mArIle chiar In zuua nun%U lul Kamar pe tilca
itt Steaua-Diminetii cu Osta-Obeicl. Ci Allah este mat mare
Ømaidarnic!
hr $eherozada, du ce povesti astkl intimplarea acoasts,
thcu.$lregele$shrlaratrlgl:
 Dole Allah, e $eherezada, en bate mulerlie cele desfrtnate
si Indure soorta sojid gluvaerglulul. Intructi aa ar ft trebult
sii so sttrr,eoaci mutte. Istoril dlntre cite mt-al povesftt I Adeseori
chiar cii am Lost mtnlat In sufletul meu, $ehorezada, vizind ci
uncle Lemet aveau tin stIrØt potrlvnlc glndurlior $ socotelilor
mela latruelt, In cc ma prlvqte, uI bine ce-am ticut cii desmIllata
ii tlcàloasa do sotle — pe care n-ar mel svea-o Allah
tntru mila an — en l cii tonIc roabete ci tote stricate!
Cl $eherezada, nevrlnd en regale nfl ziboveascil mat mutt prln
preajma unor atari ginduri, so ten en do fec all rilspundA ceva
In pnivinta aceasta, ii so gnibl nil Inceapi, precum unneazil, po
vostea vu pulpa do borboc.
 POVESTEA PULPEI DE IJERBEC

So povestete — ci Allah cstc mat hutor ! —— cii

Ia Cairo, sub domnia unui rege dintre rogii acelei Wri,
o ferneie diiruitii cu atita viclenie i cu atIta iscusintii
melt a boa o inghiliturui do apii on a trecc prin gaura
mini ac cit do mic era lentru ea un lucru Ia Tel de
usor. Or Allah —— care diiruieste cum ‘inca ci mnsusir
bune sau role — iusese in lemeia aecea o fire atita do
pojarnicii melt dc-ar Ti trebuit sii lie una dintre Cole
patru neveste ale unui musulman i sii impartii dupii
dreptate noptile In patru, cite o parte do flecare nevasttt,
ar Ii murit do dor i do ateptare. 5i-aa cii so pnepuse
sii-i orInduiaseà treburile atIta do bine lack izhutisc
sii ajungil flu nurnai singura soie a unui hthbat, ci sà
so i minite Cu doi biirbati deodatii, aniIndoi din spita
cocoilor din Egiptul-de--Sus, care tiu sii rnuiumeascä
douázeci do giini, una dupii aita. Si so folosise do atita
viclonie, i tiuse atIta do bine sii-i rostuiascii lucrurile
melt nici unuia dintre eel dci n.u—i da prin minte nimica
dospre o impiirtanie atita de potnivnicii iegii i obiceiu—
rilor dreptcredincioilor. $i, de altmintoni, era ajutatii in
rnatrapazlicul ci de chiar meseria 1)0 care C) aveau cci dci
sol, IntrucIt unul era hot de noapte, jar celalaltul pun—
ga de zi. Fapt care fácea ca atunci cInd unu]. se intorcea
seara acasà, celãlalt sä se i af Ic plecat In chutarca
vreunei trebi pe potrivà. Jar In ceea cc privete numele
br, apoi ci se numeau: hotul Haram. i pungau1 Akil.
i trecurà zile i luni, iar hotul Haram i pungaui
Akil Ii Indep]ineau cu miestrie rneseri.a de coco,
In cash, i pe con do vulpoi, In afara casei.
or, Intr—o bunh zi, ho.ul Hara.m, duph cc motcnirea
ce—o avon do la thtine—shu 0 inult,umi pe fiica I u i SOCr
ShU, chiar Cu Inai muith vrodnicie decit do obwcj, Ii
spuse sotiel sale
— 0 treaba de mare Inseinnhtate, o, nevasth, nih sile
te sh Jipsese o vrerne de acash. Fic en Allah sh-mi.
scrie izbinda, melt sh ma Intoro cit mai degrahh lngh
tine
mr femcia rhspunse
— Numele Jui Allah fie asupra ta i Imprejurul thu,
o, frunte a oamenilor! Da ce are sLi se fach amhrita de
mine In vremea cit bhrbatul ci are sh fie plecat?
5i so mohorI cumplit, i ii spuse un potop (Ic vorbe
de phrere do rhu, i nu ii ]hsh sh piece decIt duph edo
inni calde semne do dragoste din partea ci. 51 hotul
Haram, Inchrcat Cu un sac dc merindo pentru gurh, pe
care nevestica avusese grijh sh i le ghteasch de drum.
plech In calea sa, incintat i piesnind din Ijinha do mul-.
lumire.
Or, de—abia trecuse vreun ceas (IC vreiiie do cind
acesta plecase, en Akil pungaul so Intoarse acash. 5i
soarta vroi ca, avmnd o pricinh ca i ci sh Iipseasch din
ora tocmai atunci, sh—i vesteasch sotiei Ca are sá piece.
Jar nevestica flu pregetà sh-i mhrturiseasch i celui (IC ni
doilea sot toath ciuda pe care i-o pricinuia plecarca Iui
ii, dupä I elurite i spornice dovezi de o Inflacarare peste
mhsurh, Ii umplu un sac Cu merinde de gurli, pentru
drum, i Ii luh rhmas-bun do Ia ci, chemInd asupra capu24)
liii dii binecuvlntArfle lul Allah preamArit tie el 1 131
pungaul MU pled, mundru cä are o w%le atita tIe eaMi
i atita de grijulle, i pocaind din limbi de multumire.
131 ?ntnuclt soarta orlc&uI Ins Ii ateaptl de obicel
pe La vreo cotiturl tIe drum, eel del soil aveau s-o gil-
scasetipealor tocmallnclipaclndsegtndeaucelmai
pujin in en. In adevdr, l.a stlrltul zIlel, pezevenghuul de
Akil hdrA lntr-un han ce se afla In cale, glndind s14
petreacA noaptea acolo. 131, clad Intri In han, nu gAsi
acolo deelt an diAtor, cii care, dufl salamalekurile 1J1
uriirlie de datiul 1 dintr-o paste 1 din cealaltA, legi
ndatá vorba. Or, acela era ebiar hotul Ream, care
knee aceezqd cale en l tovarlu1 sIn, pe care nu-L cunostea.
mr cl din Iii ii spuse celul de—al dollea:
0, prietene, part tare ostenit!
Tar eclAlalt rispunse:
Pe Allah, am fleut astIzi dlntr-.o risaflare dnu—
nail dc Ia Cairo phil aid! Da hi, prietene, de wide vii?
1l rZispunse:
— Tot de Ia Cairo! 131 sllvil tie Allah care tmi scoate
In drum un tovarl nUt de pilcut spre a-mi urma Cu el
drumul mai departe. Clef precum a zis Protetul nanpra-4
tie ruglelunea i pacea.! ,,un tovarA este cea
mat bud merinde l.a. drum 1” Da. pinS una nRa, spre a
pecetlul prietenia noastrA, hai sI ImpIrtim Intre nd
plinea i sA.hitIngem In aceeqi sare! lacitI, o, prletene,
sacul meu cii merlnde, In care am, spre a te Imbla,
nite curmale proaspete ci nlte fripturl cii usturol!
tar cellialt rIspunse:
Allah sporeascI-ji bunurile, o, etene I primesc
cele en care ml Imbil, en toatI dragostea Inimli. Ci IngAdule
sI-mi aduc 0 eu oboluL
$1 pa cind eel dintli 11 scotea dlii sac merhndele, ceIlLalt
le açternea pa ale sale pe man Ia care edeau.
Dupe ce amlndol Isprivirl de pus pa mad ceea ce
aveau de mlncare, vAzuri d au Intocmal aceleaI me
rinde : turte de puine cu susan, currnale i cite 0
tate de pulpã do berbec’. i rmaserà po dat uluiti pIn
peste rriarginile uluiiii cInd b.garà de seam1 ci cele
doui jumàtii de pulpi de berbec s lipeau intro ole cu
o potr.i.vealii desiivIriUt. i strigar
— Allahu akbar ! a lost sons ca piciorul acesta (le
berb.ec sI—si Va(Ui stninse aliituri amIndoui jumtThk’.
in poficla montii, a prije1ii i a uinbiilsiirnatului
Pc urmc’t, pungasul ii intreba pe hot
— Pc Allah care—i asupra ta, o, prietene, a pulea
aflit do uncle ai bucata aceasta do pulpà do herbec ?
lan hot1u!. rspunsc
Mi—a dat--o ft ca 1LII socru—meu, (lad am ptc
de—a(asa Ci, pe A! iah care—i asupra Ia, o, pnictene
putea sii aflii in rindu—mi do uncle ni luat Ui jumMatea
asia do pu1pi ?
Inn panglieniul zise
rj-10j fiica lui SO(1U—flCU nil—a pus—n i mie I i s
Ci ni putea tu sit—mi spui in cc mahain so aflCt piencin—
stita—ti casil ?
El spuse
—— iTnca [onnta J3tiu i
Tar commit sinigii
— i cu tot a1a
Si repede, din ml rebate in intrebure, eel doi pun
gai aunsei’ii sri. dobIndcascii incredinarea cii, din ziua
cInci SC insurasela, alllIndOi ernu sIrnbrasi fin sit sUe
pe acclai culcul i pe aCceai patura. $i stnigarà
—— Alungat sii lie Cel—iiiu ! lacàtii—ne Ca ar
sinteni cnuitgit,i do piteMoasa accea
Pc uiniiEi, miicar cit dovedirca aceasta era cIt
pe—aici dinLru-ntIi sit—i stirneascit la vreo nitpraznhi, izbuti
ititr—un sfIrit, intrueIt erau oarneni Cu cap, trecuti prin
ciui. i pnm dirmon, sit priceapä cit hotitrirea cea mai bunä
do luat era doar de a face cab Intoarsit i d.c a ritzvedi, cu
chiar ochii i cu chiar urechile br, ceen cc era de ràzvedit

•243
cii ticiloasa. S, càzInd la Invoia1l In privinta aceasta, luarà
arnIndoi (IrUmUl Indara spi.’e Cairo, i flu peste mult
ajUfiSCla hi easa br.
Clod neveStlea, (besehizindu—le ua, ii vazu pe cci
doi sot,.i at Ci la(lalia, flu inai avu euro si so mndoiasct
de faptul ci vk’lenia ii fusese dovedila i, Intrucit era
ferneic cu cap, treeutá prin ciur i prin dIrinon, pricepLi
cà ar fi zadarn iC, do data asta, sii caute vrco chichil,a
spre a mai oboroci o vreme adevàruL $1 gIndi
,,Tnima i a ceiui rnai ci’uni bàrbat flu poate sà Inclure
lacrimile femeii care Ii e dragà !“ $i deodat, izbucnirid
In suspine i smu1glndu—i piru1, se arunc In picioa
rele celor dol soi, cerrndLl—ic miJ.ostiviro.
Or, amiiidoi o aveau clragi, jar inima br ei.a legatil
do nUrii ci. TacIt, Cu toata ticàbona sa vadita, simçrà
c1 (Iragostea ce—o avenu pentru ea nu sc tirI)ise întnu
nirnic ; i o rid icará i li deterii iertarca, ci numai dupI
ce totui Ii fcuri un potop do dojeni, CU ochij bulbucai.
Pc urrni, cain ea sta tiicuti cu o InfLiçisare tare spisiU’t, ii
spuscrà ca asta flu—i tot, ci cà trebuia numadecIt sä punä
capät, färil do ziibavii, sUirii acelcia atIta de potrivnicä datinilor
i legii dreptcredincioilor. 5i adàugarä:
— Trebuie nurnaidecit sà te hotàrãti, pe bc, i
si—1 alegi pe acela dintre noi doi pe care vrei si—1
ca sot!
La vorhele acestea ale celor doi soi, nevestica liisä
capu-n jos i chibzui adInc. 51 degeaba o tot zoreau
ci sä ia fãrà de ztbavä o hotrIre, fu en neputinl,ä
s—o facá sii-l arate pe eel pe care si 1-ar fi vrut mal mult,
càci pe arnlndoi Ii gisea deopotrivI ca hirbiitJe, ca vrednicie
i ca sirguinä. Ci, IritrucIt cCi doi, stIrniti de ticerea
sa, ipau la ea cu glas arnenintãtor ca sii-i rosteascà alegerca,
ridie lntr—un sfIrit capul i spuse
— Nu este ajutor i rnilà decIt Intru Allah Cel-Atotpu.
ternic! 0, soii mci, de reme cc ma siliti sä aleg Intre
VOi, i sá ian o hotärIre care sfîie dragostea pe care v-am
44
dovedi t—o deopotrivà, i Intrucit, eugetmd i cUmpafl iii #1
urinIrilc, nu am mci 0 priciflá si 1,in In unul ma’ iimlt deit
in ce1i]alt, iatä cc zic cu ! Voi arnIndoi trail,i din Indcniina—
rca voastra, si In privina aceasta ‘u—s sufletele linitite,
mr Allah, care judecil faptele fipturiior sale dupI barn rile
pe care ic—a pus In imma br nu are si vii alunge (IC in
suiiiil milostivirii lui. Tu, Akil, te pi’icepi sii terpelcti
in luinina zilei, jar tu, Hararn, hoteti noaptea. 5i—na c,
martUriSeSe (ilnaintda lui Allah Si dinaintea VoaStla, am
sii—i pastrez en sot PC acela (imtre VOi care arc sii den cea
ina VrC(IfliCa (lOVadii (IC dIl)acie, a arc sii siivireaseii is—
1va con mai iscusitii
Si unuidoi 1 iSUflS(1 a a 1SC ult I Si (ci S SUPUB pl 1(10—
c1.u—J.c numaidecit h.otiirIrea aceen, i se pregñtirá PC data
sii se Infrunte in meserie.
Or, CCI dintli trecu Ia fapte pungauI Aki], care plecii
ml)rcul)a cu sImbrasul siiu Haram In sukul zarafilor.
Si acolo Ii anita cu degetul un zaraf hitnIn cc se preumbla
iavas-iava de in o priviuie in alta, i spuse
—— Ii vezi,. o, Hararn, pe zaraful acola ? mciii cii c
pini a apuca ci si—si sfireascil trcpiduiala do zaraf, ma
prind si—i silcsc a—mi (Ia sacul iui de zaraf, pun en nun
$i rostind acestea, se apropie, uor en un iulg, de
zaraCul cc se preumbia (IC cob—cob, i Ii tcrpeli sacul pun
Oil (liflani de aur, PC care ii avea Ia ci. $i se Intoarse in to—
varäsul sin, care dintru—ntIi, cuprins de mare spairnil, clete
sa-I ocobeasca spre a nu se prirnejdui. si lie priponit Imlireuni
cu ci en pirta, dan care, pe urmi, minunat de o
bovituri atIta de mdernInatica, Incepu si—i firitiseasci
pen tru dibicia pe care o dovedise, si ii spuse
— Pc Allah ! tare mi tern cii eu, in rIndu—mi, n—a
pot nciodata Si siviresc o ispravi atIta de st.riluciti
Eu gIndeam ci a—i Turn pe un zaraf este Un lucru mai
presus de puterile unui dreptcredincios

245
 C. pungau1 Incepu sä ridà i ii spuse:
—- 0, bietul de tine I sta flu este decIt Un Inceput,
Intrucit nu aa ma laud cu cà am sä pur’ gaba PC
saeul lui! Cáei s-ar putea ca Intr-o zi on alta cadiul
si dea de urma men i sä ma sileascä sä pitesc tare
scun-ip totul. Ci vreau st ajung stapmnul Indrituit al sacuiui,
cu tot cc so aflä In ci, fäcind In aa fel ca insui cadiul si—mi
den, dupa ]ege, banii zarafuiui ästa cäptuit cu aur!
$i. spun md acestea, deschise sacul, numara galbenii
cI,i so aflau In ci, luä zece diriari i pu.se In local br un
mel de.-al lui de arama. Dupä care Irnbai.era cu grij sacul
i, apropiindu—se iar de zaraful pridat, ii strecur tiurel
sucul in huzunurul caftanului, do parcä flit s—ar fi petrecUt
]I1ITIIO. IndemInarea este un (far do la Allah, o, drepterodin—
(oilor
Or, nici nu facu zaraful bine ciUva pai ci peze—
enghiul so i repezi Inspre ci, dii cit mai Càf;i de data
aceasta si ipind
Ticãbonse, osinda ta—i apro.ape I Dà—mi sac’ul m
ItuUiiit, on haiden n.umaidccIt amIndoi in cadju I
i zaraful, pInä peste poate do uimit Ca se vedea
luat astf ci din scurt de an ins pe care na-I curiotea
nici dupà mama, nici dapá tatä, i pe care nu-l inai
viizuse niciodatà in viata lui, Ineepu dintru-ntui, spre a
Sc feri de lovituri, sä-i cearä un potop do iertaciurii i
sti se juruiascà pe Ibrahim, pe Isac i pe Yacub cà napastuitorul
sàu se Inela i cã, in cc ii privete, nu se gindise
nicicInd sn-i ràpeaseá sacul! Ci Akil, I árä a vroi sä dea
ascultare vreuneia dIntre juráinintele zarafului, asmuti Im—
potriva Iui tot sukul i, int.r—un sfIrit, II Iut de caftan,
strigind
Haidem amIndoi Ia cadiu!
i, intrucit zaraful se Impotrivea, II In:fácä de
barbä si 11 tIrl, pnin huietul do huiduieii, clinaintea en—
(I ili

246
 i cadlul Intrebi:
Care-i necazul?
lot Akil rllspunae degrabi:
0, doamne a! nostru, cadlule, de buni seamA ci
zaraful acesta, pe care 11 aduc dinaintea mlinior tale
tmpö4toare de dreptate, este ccl mal aturlait hot care a
intrat vreodatA In sala ta de judete. laciti ci, dupi ce
nil-a furat sacul pUn cu our, cuteazi si se preumble prira
suklinlØt, caunmusulmanfirljdevreoyini!
Tar zaraful, cu barba po jumitate smulsi, gemu:
0, stAplue v.1 nostru, cadiule, flu este adevirat?
Niciodatil flu 1-am vllzut .i nu 1-am cunoscut pe omul
acesta care in-a chinult .i rn-a adus In starea jalbici In
care mil aflu, dupit cc a sflnilt sukul Impotriva mea i
mi-a spulberat pe totdeaunn lefteria i mi-a stricat faima
de zaraf (irA de pad!
Ski! laid strlgi:
— 0, blestematute, au de cind a ajuns cuvintul unul
dine de zaraf anal presus decit cuvintul imul dreptcredlndos?
0, cadlule, doamne al nostru, vicleanul acesta tigiduie
te ci a furat, cu tot atlta neruinare ca ci negujitoruL
acela din 4ara Indutul, a cirul poveste a putea s-o povestescdomnlel
tale, dacAnuotii!
lot cadiul rispunse:
Nu sjtiu povestea neguAWruJui cliii lana lndultd I
Da cumu-l ? Spune-mi-o p..’ scurt I
5i AkIl spuse:
Pc capul i pe ochii mel! 0, stApine al nostril,
a si vorbesc pe scurt, negujitorul acela din jan Indulul
era un Ins care lzbutlse si doblndeasci atita Incredere
Ia oamenll din suk tacit Intr-o zI I s-a Incredinjat o hazna
mare a banl, fin a I se care dovada de primire. Tar el se
fóLosl de Imprejurarea aceea spre a tigidul ci I se Incredinjase
vreun ban, In zlua dud stipinul haznalel veni s14
247
hi bunul IQc1tht. i, IntrucIt flu avea Impotriva tic?llosului
nici un. martol’ i nici no 1OSCLiS, do bunt searnà cä tIlharul
or 11 putut si inmnince in bunä pace averea omuiui,
daca nu ai fi izbutt cadiul oruIui, Cu iscusin1a lul,
si—l :faci a märturiSi adevirui, 5i, clobIndrnd acea iinirturi—
sire, a poruncit sli se alduiascii vicleanulul douii stile do
vc’rgi Ia tdpi, i 1—a izgonit din ora
Pc uim Akil mai spuse
5-acuma nidàjduiesc de Ta Allah, o, stipIne aT
nosti’u, cadiuie, ci domnia to, cel pun de Inlelepeiunc i
de agerime, losne ii sà gàseti calea de a dovedi preficitoria
zaraCului tista ! 5i, dintru—nti:i, ingiduie robului tu a e
ruga si binevoieti a do poruncà so lie scotoci 1 lic4ul, spic
a—i dovech do hot
Dupi cc ascuihI povestea lui Aldi, cacliul porunci.
cavazilor s1—1 scotoceasci po zaraf. Si nu Ic lrebui iuullii
vreme pIni sii giseasc Ia ci sacul CU pricina. Si jrivinuitI,
gemiud, 0 linea iiior1,i Ca sacul este bunul IUt de diept.
Tar Ak ii, din porte—i, mirturisea, cu un potop dc juràmirite
i do blesteme aruncate necredinciosului, Ca ii cunoitea
färä do oväire sacul ce-i fusese terpeiit. $i cadiul, judocàtor
priceput, porunci atunci ca fiecare pricina sá spuni
cc prctindea di ar fi avInd In sacul Cu pricina. br ovrciul
spuso;
— in sacul meu, o, stapine al nostru, se af1i cinci
sute do dinari de our, nici unul mai mult, nici unul
mai puin, pe care i—am pus acolo azi-dimineatä!
Tar Akil strigà
MinlJ, dine! doar daca o sà Intorci Indarat coca
cc flu este al Uiu! Or, eu rnärturisesc Ca in sacul acesta flu
sInt clecit patru sue nouàzeci do dinari, nici unul rnai
muit, nici unul mai puin. $i, pe deasupra, mai trebuie si
so afle acolo i un mel de aram, Impodobit cu pecctea
mea, de nu cumva l—ai fi i pripàdit!
248
 Si cadtul desThaa sacut, dLzudateb martorilor, far
ceea ce so aDa In sac flu putu decit sit dea dreptate boWinanulul.
Si numaidecit cadiui Ii dote liii Akil sacul, l
porunci sit I se tragit pe datA o cionillgealit zarafulul, pe
care utulrea 11 amutise!
Clad ho Haram vitzu izblada rengliiutui cel attta
do dibaci at sImbrautui situ Akil, 11 firitisi pe acesta i if
spuse cit i-ar ft tare anevoic sit4 Intreacit. & Inteleso totui
Cu el sit so Intitneascit iaritji pe scant, In proajma palatulul
sultanulul, spre a putca sit Incerce 0 ella rlndu-i vreo
ispravit care sit nu Do prea nevrednlc4l 1a4A do ..‘jiretlicul
ntzdritvan Ia care fusese murtor.
TacIt, l.a citderea nopii, eeL dot tovantkji so .i aflau
l.a locut do Intlinire hotitrlt. $i Haram Ii spine lui Akil:
Tovarite at meu, ft ai lzbutit sA-41 rIzi de bairba
unui zanY de barba cadiului. Or, Cu vreau sA-t Infrunt
pe chiar sultanul. lacittit adar o scant do frloghie cii care
am sit ajung In latacul sultanutul! Ci trebuie sit mit mnsoflti,spreaflmartorlacearesitsepetreacit!

51 Akil, care nu era deprins niclcum cii hoa adevitratit,

ci numai cii pungitØ, ft dintru-ntIl tare speriat do cutezar4a
unel Incercäri czi aceea ; ‘ci Ii ft ruine sit dea Inditrilt
fatit de sImbraul hit, 0 It ajutit sit arunce scan do frlnghie
po zidul sarauutui. 51 so citØrarit amlndoi pe scant, coborItA
pa pantea ceatattit, stnitbitturit gritdinile so stnecurant
eblar In patat, ocrotfll de noapte.
51 so furWwit, do-a tungut coridoaretor, plnit chlar
Ia latacul sultanuhul; Haram, dlnd de-o parte o perdea
do hi o uçit, 14 arittit tovanitulul situ pe suttanul adormit,
lingit care se aDa in copilandru care It freca pa titlpile picloaretor...

and povesteinjunso aid, F$eherezada vUzu will mljlhd ,

efloesi, titcu.

249
 Ci In ti-a apte sute optzeci i opta. noapte

UrlnrL

..un copilundiu care I] freca pe tàlpile p.icioarelor.

i copi1anlrul acela care, prin acea frecare uura
somnul regelu], prea toropit i ci de sornn i, spre
a nu se läsa s aipeascà, mesteca o bucat do saciz.
La privelitea aceea, Akil, cuprins do fricI, era gatagala
s so prtbueascä pe spate; dar Hararn ii spuse Ia
ureche:
— Pentru cc te spent aa, tovaro al meu? Tu ai
vorbit cu cadiul, iar eu, Ia niridu—inL vreau si vorbec
cu maria sa regele
i, läsIndu-i In (losul perdelei, se apropie de copilandru
cu o spnintenealà do necrezut, Ii puse ca1u in gurà, I
1egt burduf i II agäià, en pe ün sac, do taan. Pc urrni,
se aezá In locuI baiatului i Incepu sä-l frece pe rege
Ia tälpile p.icioarelor, Cu priceperea unui masagiu (IC
J.a harnrnarn. i, dup un ràstimp, Ii niicá rnIinile in.
aa fel in cit sà-i trezeascã pe sultan, care so porni sä
cate. Jar Haram, prefácmndu-i gasui ca glasul unui
copilandru, Ii spuse sultanului
— 0, rege al vrernilor ! mntrucit Mill,imea In no
adoarme, n—ai vrea sä povestesc ceva?
i sultanul raspunse
— Poi
Jar Hararn spusc
— A lost o daUi, o, rege ul vrenulor, in 1z-un crux
oarecare, ho cu numele do Haram i un punga en nuinele
do Akil, care trebuiau sä so dovedeasca Intro ci
Ja mndräznealt i la dibàcie!
i ii povesti suitanului isprava Jul Akil, cu toate
arnànuntele ci, i Impinse cutezanta plnä Ia a-i istonisi tot
cc so petrecea In chiar paint acölo, schimbInd doar numele
sultariulul .,i !ocul lntlmpläril. $1, dud stIri Istorisirea,
spuse:
— $l,acuma, o, rege al vremilor, pe care dintre eel
do! &4illsocoatemblatacelmaliscusit?
far sultanul räspunse:
Apol, titrA de nIci o cirtire, acela4 houl care s-a
sLrecurat In palatul regelul!
and auzi rispunsul, Hiram, nAscoclncl o grabnicA
trebuintA de a lel atari, pleci de parci se ducea Ia urnblitoare.
51 se Indreptil lnspre tovarAu1 sIW, care tot
timpul cit tinuse povestea L’l sln4ea sufletul cam ll Ia
zborul tie spalana nasulul silu. SI Ic! lund drumul mdirAt
pe unde veniseri, 0 ioirA din paint In tel do norocol
clam intraseri.
Or, at doun zi, sultanul, care tusese destul de neclumerit
dl mi-i vedea venind Indirit pa slujitorul siu pa
care ft credea dus in umblitoare, tu pIni peste poate
de uluit cind 11 vAn agAat sus de tavan, Iatocmai ca In
istorisirea pa care o ascultase povestitti. 51 numaldedt
dobindi Incredla4area ci cHar el fusese eel Ine1at de
hoWl eel lndriznet. Ci, departe de a 11 supirat pe eel care

11 amigise asttól, dod si-I cunoasci; ci, drept aceea, p0- runci si se dea de tIre de citre pristavil domneçtl ci
ft lerta pa insul care se fur1ase noaptea In saralul sAu
l ci ft figidala o mare risplati daci se va Intia

dlnalnte-J. 51 Harem, cu credinta In acea tigidulali, se duse In palat, 1 se InfA$IØ dinaintea sultanulul, care
Ii liudi strapaic pentru curajpl hal i, spre a rispIA’tI
atta iscush4i, ft cittini pa datA cipetenle paste agla
ImpiriltIel. 51, la rlndul el, nevestlcanu pregeti, dud atM
Inttmplerea, si-I aleagi pa Haram drept singurul el sot 0
trM en el ha huzur 1 In bucurle. CI Allah ate mal tlutor-i
Ear $eheezada, In noaptea aceea, au vrol si-I law pe rage
en slm$mintele stlrnite de Istoridrea aceasta, 0 Incepu numaldeck
all-i tstodseascLnistrunlca poveete care urmeazi.

251
 CHFllL1 U11SVI’1T

Mi s—a povestit, 0, preafericitulo rege, cä su].tanu].

Eg ptu] ii, ealiful Moharn mad ben—Theilun, era Un stpIn
pe alita de Inlelept i de bun pe cit fusese de crud i do
asupritor pirinte1e iu rfheilun molt, departe do a so
purta on thtine-säu, schingiuindu—i supuii spre a—i fac
si plMeascã do trei i de patru on ace1eai biruri i p0-
runcind sá fie ciornàgii spre a-i sili s dezgroape cole
(Iteva drahme pe care Jo ascunseserà In pmInt do frica
b.irarilor, ci se Indemna a face sà Invie iari tihna i si
aduca dreptate Indàràt la norodul sàu. i de toate coinorile
pe care tätine-säu Theilun le strInsese Cu japea ci so
folosea spre a—i ocroti pe poe1i i pe InvaI,i, spre a—
rasplali 1)0 viteji. i spre a veni In ajutorul ce]or nevoiai
i nipistuii. Aa ci AtoateImpàrt,itorul ftcea ca totul
sà izbincleasea slit) domnia Jui blagoslovitä : IntrucIt
niciodatà reviirsàrile Nilului flu au mai fost atIta do
statornice i do Imbe1ugate, mciodati hohielo nu an mai
fost atIta de rodnice i do spornice, niciodatä cImpurile do
1ucerni i dc cafelul,e n.u au fost atIta do verzi, i nici—
odati negut;itorii nu au vàzut curgInd atIta aur in du—
ghenele br.

22
 Or, Iiitr—o zi din acele zile, sultanul Mohammad porun
ci sä vi nü din am to—i toIi ciregatoru do pe 1ingi palatul
sñu, spre a—i intrebu, pe fiecare In parte, despre indelet—
n.jcirile, despre slujbele br trecute i despre leafa pe
care o primeau do la vislicrie. Ciici. dorea astfei sift
cerceteze ci Insui muncile i mijloacele hii’ dc trai, zi—
cIndu—a ,,I)a(.i aflu ri’ctintii (U 0 slujba grea i CU o icafa
uxoara, am sa—i send sureinilo i am sa—I SpOrCSC Simbrm
cia dncã aflu vreunui cu o leufà mare i cu s1ujb uoari,
am sri—i send snnl)ria xl am sà—i sporesc munca !“
Si cci dintli care so infál,isarà Intro mIimle 1w furI
ViZjlij, care erau in numar dc pattiizeci, toli iiite pre:i—
cinsLi.i niotiegi, CU lNilbi lungi i UlbO i Cli eliipuri x—
cet1uik dc intelepeinne. 5i purtau P0 CH te mi Ire CLI
trei rincluri do turbane, i.mpoclohite Cu pietre scumpe
i so sprijinenu pe ii te ciije lungi CU vIrfut do ainbi’L
SCIThl al puicrii br. Pc UiifiI VCflfliL valni (10 /iIatet(,
capeteniile (1 oti, ii 1oti CCI care, rnai mult on mai pu1in,
aveau In seami sii istreze 1initea i si Imparti dreptat
en. 51 rind ne rind ingenuncheari i slru tari piiniin tat
Intro miinile caflfului, care ii corceti Inde1ung i 11
räsplàti on ii mazili, dupa Cu in i so parea lu 1 ci Ii se
CUvine.
Jar ccl care se infii cci mai do pe urmà fu ha—
dimbul do gîdea, Impbinitorul jude.cIor. Si niaeaj’ ci era
gras, ca un iris birie hrnit care nu are niinic do ficut,
era tare tnist Ia infaiare i, in be si calce :falnic, cr
spada goala pe urnar, mergea CU capu—n jos I Cu sa1)L
in teaca. 51 eind ajunse Intro inlinile subtauuiui Mohani—
mad ben—Thoilun, siirutii ptmintul 1 zise
—— 0, cloarrme i CUflUflL1 peste capul nostru, iaeà
cii ziua dreptil,ii are sii sträluceascii Intr—un sfIrit i
pentru robul implinitor al judee1or tale 0, miiria—ta, 0,
rege al vrernilor, de la moartea riposatuiui thu piirinte.
sultanul Theilun — aibii-1 Allah Intru niila sa —- zi de
am tot viizut cum se Impuineazã treburile slujbei mele
i curn pier cttiguriIe pe care Ic dobindeam de pe unriG
ei. mr 4aja men, cure odinloarli fusese plinli de noroc,
se scurge acuma niohoritli i zaclarnicli. SI dadA Egiptul
arc sit se bucure tot flQU do tihnA 0 de belug necurniat, eu am sit tijung In mare primejdie tie-a muri tie foamo,
flirt a Itisa niot harem] cii ce sli ml se cumpere in
giulgiu uungeascit-i Allah viaja stAplnulul nostnu!
Cind auzi corbele acestea ale cälAului, suitanul
Motiaminad ben-Thcilun cugetA o bunli bucatli de vreme

0 pnicepu cli plingenile gldel erau Intemeiate, Intnucit chivorniselile cole marl ale siujbel sale Ii veneau flu dii
simbnia cure nu era de elite Øie ce laudit, ci din ceca ce
scotca, cii daruri or! ca diate, de l.a eel pe care Ii uciclon.

51 stnigA: — Vonlin tie in IWtth la el ne Intoarcent! IaciiIui

cil4 adevAr aclevitrat ‘n foricirea tuturora este o nithuciro,
i cit coca cc unuia Ii aduce fericire, altula poate sit-i
aducit vArsaro tie lacrimi! 0, cAlitule, potoiete4i sixfLetul
ci InsenineuzIt-4L ochii, illtrLIcIt de—aci Inainte, spre a Ic
ajuta all trtieiti, acuma, clad slujbele tale nu ma] slnt
pilitite, iii sit pnimei$i In fiecare an cite douli auto de
dinarl drept teaM! 51 dole Allah ca, pe tot timpul domnici
mete, spada sA41 ritminli ha let tie zadannlcli precit ate
In ceasut acesta, l sit se Invitlulascit In rugina cea pacnlcA
a tlhnei!
Si gidete stirutit puhpana mantiei catLfutui se orindul
ha locut tui. 0, IcmtA Intimpuarea acëasta nu dovedetto
decit cc stAplu dropt .,i milos era suttanul Mohammad.
Si, pe clad clivanut urmu sit se nidice, suttanul zitni, In
spa(cle cirurilor do dreguttori, un tare blitrin SCIC!, at
chipul pUn tie crelurl si at spinarea girbovitit, pe care IncA
nu-i cercetase. $111 flicu seam sit se apropie i It Intrebti
care era sarcina Jul Ia palat. Jar oicul rAspunse:
— 0, rege al vremior, sarclna mea stit, Iniru totul
cii total, numal In a veghea asupra unui sipeWl pe
care ml 1-a dat In swM rAposatul sultan, plinintele Ui.
1, pentru slujba aceasta,. miea hotirit sit ml se den din
vistieriezeeedlnarideauipelunAl
mr sultaziul Mahommad se minutiA i zise:
— 0, flcule, asta-l o simbrie cam prea mare pentru
o slujbti aUto de uoarAi Da ce se sf11 In sipe4el?
El riispunse:
— Pc Allah, o, stApine al nostru, lacittit se Implinese
pairuzeci de aol acum do clod am sipe%elul In sarnit, ci
habar flu am ce se nUll In eli
Si sultanul spuse:
— Du.-te si adu-i aid, cit ma! degrabA!
mr eicul cleW zor sit Indeplineasdit porunca.
Or, sipeelul pe care seicul IL uduse dinaintea suite.
nului era Litcut din aur greu aI era bogat Impodobit.
mr eicul, In porunca sultanulul, 11 desehise pentru Intlia
oartL Or, nu se aim inhituntru decit un manuscript scris
cu litere sc’]ipitoare pe o piele de gazelit vopsitit cu purpurL
i mM era, In fund de tot, l un piculet de pämlnt
rou. mr suitanul lull manuscriptul scris at litere sclipL.
toare pe pielea de gazell i vru sit citeasdit cc spine, Cl,
mAcar c mArie.sa era tare priceput Is scriere ci in Invittitturit,
flu putu sit buchiseasdit ulel baremi un cuvint
din literele necunoscute cii care era scris. $1 aid vizirli,
nici ulemalele care se afl4u de fatit nu izbutirll njmic
mat mult. mar sultânui porunci sit vinit, rind pe rind,
to4 Invittalil cei de falmit din Egipt, din Sins, din Persia
.,i din titrile Indulul; ci nici unul dintre ci flu cilu nici
mAcar sit sptnit In ce limbll fusese scnis manuscriptul
acela Tufruclt Invitlatli nu slat de obicel decit nuite
bieti netlutorl Inzorzona4i cii turbane marl, drept teaM
priceperea.
mar sultanul Mohamniad puse atunci sit as den do qtire
In toatit impbrlli,ia cit are sit-i ritsplllteasdit cii cea miii
inane dii4re rAsplitti pe aceha care va putea sit-i spunit
umai uncle as still Insul stUn do InvAtat melt ad tle
óiti literele cele netunoscute.

255
 Or, Ia put:in1 vrerne clup strigarea tirii acesteia, Un
bttrIn cu turbanul aib se iuf.iã spre a sta de vorbá
Cu sultanul a, (lUpi cc cIpzThi Ingtduin.a de a vorbi,
spuse:
— Allah si—i lungcasc viata stäpInului nostru sulta
ul ! Robul care se aflà mntre rniinile tale este un Lost
slujitor aT tatUui tu, räposatul sultan Theilun, i tocrnai
astãzi char se In.toarce din surghiunul la care a Lost
oîndjt Mba—i Allah pe ràposatul Intru mila lui, cä rn-a
osludit In izgonirea aceasta! Or, ma In:risez acuma Intre
rnIinile talc, o. doamne i stäpine a]. nostru, spre a—ti
spune en nurnai Un om tie sà citeascä inanuscriptul scris
pe iielea dc gazelá ! Si omul acela—i stüpInul de drept al
nlanusCriI)t uui, eicul Hassan Abdalhih, fiul lui El—Aar,
care acuma—s patruzeci de ani a Lost aruncat Intr—o te
niI,i, din porunca räposatului sultan. Si Alhth stic dc—u
nai geme acolo or.i de—o Li rnuri.t
I ni sultnnul introha
$i. pentru care prvir.ni a lust inchs eieu1
liassan Abdallah Ia tcrnniiá ?
F1 rãspunse
Din priciná cà riposatu1 suitwi vroia cu sun si—.[
tacà pe eic sá-i citcascá rnanu.sciiptul, ‘dupä cc i—
hritpise
Inc suitanul Moharnrnad, la vorbele acelea, II trirnise
nurnaidecit pe capetenia stràjilor sä-i cerceteze pe toi
inteinn.iaii, CU nadejdea de a—i rnai gãsi printre ci
pe eicu1 Flassan Abdallah Inca in via1, i de a-I scoate
ile acolo. $i vru soarta ca seicul sa rnai Lie viu. Tar cape-toiiia
de straji, dupa porunca sultanului, Ii Irnhrci in-
t.r—n iuantie •falnicä i 11 aduse dinaintea stàpiriului br.
Jar sultnnu.l Muhammad vzu ci era un bàrbat cu In—
ratisare prencinstita Cu chipul batut de suferinti. $i
se ridict in (nistea iui, i ii rugä sa ierte rautaten nedrepta
i pe care Ii fäcuse s—U Indure cailful Theilun,
párintele sau. Pc urina II pofti sä stea jos ]Inga el i,
dindu-i Indràt manuscriptul scris pe piele de gazelã,
ii spuse
0, preacinstitule eic, flu vreau sá mai pästrez o
clipitá lucrul acesta care nu este at meu, macar dc-ar fi
sä ma facä stàpIn pe toate comorile pàmIntului!
CInd auzi vorbele acestea ale sultanului, eicu1 Hassan
Abdallah värsä Un potop de lacrimi i, IntorcIndu-i palm
dc inspre cer, strigä
— Doamne, tu eti fIntIna Inelepciunii i tu fact sä
creascä din ace1ai pámmnt si otrava i tarba cea lecuitoare!
Iacätä patruzeci de ant din viata mea trecui In
afundul unei temnite! i-acurna Ii datorez fiului asupritorului
meu bucuria de a muri la soare! Doamne,
marire i slavä tie, ale cäruia judee sint de nepãtruns!
Pc urmä se mntoarse Inspre suttan i zise:
— 0, stäpine i doamne al nostru, ceea cc flu am
vrut sã dàruiesc asupririi, dau iacätä bunãtàtii! Manuscriptul
acesta, pentru care mi-am primejduit de multe
on viata ca sá ajungä In stàpInirea mea, de-acuma mainte
este al tau de drept! El este Inceputul i sflrituI
tuturor itiinte1or i ci este singurui bun pe care 1-am
adus din oraul lui edad ben-Aad, cetatea cea tainicã
in care nici un oni n-a putut sà patrunda, Aram—ceacu—Pi1
tri
Tar califul Ii srutá pe bàtrln i ii spuse
— 0, taicä al meu, gräbete, rogu-mä tie, sã-ini spui
ce tii despre manuscriptul acesta scris pe piele de
gazetä, çd despre cetatea lui 5edad ben-Aad, Aram-ceacu-Pi1a
tri
Tar eicul Hassan Abdallah räspunse
— 0, maria-ta, povestea acestui manuscript este povestea
Intregii mdc vieti. Si dacá ea ar fi scrisà cu
acul in coltul dinlãuntru al ochiului, ar sluji de invatatura
oricui ar citi-o cu cinstire!

257
 i povesti
Ai1, , ege, al vremilor, Ca tat1 meu era unu] (liritre
riegustori i cei mai boga1.i i cei mai respectai din Cairo.
lar eu cram singurul lui copil. i tatäl meu n-a precupetit
nimic pentru InvMatura mea, i rn-a dat la dascaiji
cei mai buni din Egipt. melt, Inca la douãzeci dc aui,
ajunsesem vestit printre ulernale pentru tiinta i penirLi
priceperea mea la cärl,ile celor de demult. Jar tatãl ineu
si mama mea, vrInd sä se bucure de nunta mea, Imi
deterà de soie o tlriàrä fecioarä cu ochii plini de stele,
Cu mijiocul mlàdiu i ginga, i ca o gazelã de zarifa
i de subtire. Jar nunta mea fu impãriteascä. 5i petrecui
CU solia mea zile de bucurie i nopi de fericire. 5i
träii aa zece ani, tot atita de frumoi ca i in noaptca
cea dintli de nuntä. Ci, o, stäpIne al meu, cine poate sa
tie ce-i pàstreazà soartu pentru ziua de mime? Or, dupü
acei zece ani, care trecurä ca visul dintr-o noapte 1inis
titä, ajunsei prada soartei, i toate urgiile se abäturä
dintr-odatá peste fericirea easel mele. IntrucIt, In räspas
de cIteva zile, pärintele rneu pieri de ciumã, focul Imi
mistui casa, iar apele marii lnghi1ira coràbiile care neguau
in depärtäri bogãiile mele. 5i särac i gol
ca pruncul cind iese din sInul maicii sale, flu mai avusei,
drept mijioc de trai, decIt Indurarea lui Allah i mila
drept-credincioiIor. Si Incepui sã bat curtile pe la moschei,
cu cersetorii lui Allah ; i tràiam In cirdäsie cu sfint i
fachiri cci cu vorba aleasá. 5i mi se Intimpla adesea,
in zilele cele mai grele, sä ma Intorc färã nici o eoaji
de pIlne la sà1au1 meu i, dupa ce ajunasem toatá ziua.
sà nu am seara nimica de mIncare. 5i ma chinuiam pliul
peste poate, i de ticaloia mea i de cea a maieài mdc,
a sotiei i a copiilor mci.
Or, lntr-o zi In care Allah flu-i trirnisese nici un fel
de pomanà ceretorului sáu, sotia mea li scoase haina
cea rnai de pe urmá i mi-o dete plingind, i Imi spuse:

258
 — Du-te de I,cearc s-o vinzi In suk, spre a cumpira
pentru copiii notri o bucatä de piine.
Jar eu luai haina feineii Si ieii din casi, spre a m
duce s-o vInd, intru norocul copiilor notri...
CInci povestea ajunse aici, $eherczada vizu zorii mijind S31,
Sf ioasä, tãcu.

Ci Intr-a aptc suh optzeci i iwua noa pie

Uniá:

...Iar eu luai haina femeii si ieSii din casá, spre a ma

duce s-o vind, Intru norocul copiilor notri. 5i, curn ma
indreptarn Inspre suk, ma intIlnii cu Ufl beduin càlare
pe o càmilä roie. 5i beduinul ii opri deodatã càmila,
cind ma zäri, o :fäcu sà se lase In genunchi, i Imi spuse
— Salamalekul fie asupra ta, o, fratele meu ! Nu
cuinva ai putea sä-mi aräti unde-i casa UflUi negustor
bogat pe care ii cheamä eicu1 Hassan Abdullah, fiul
lui Al-Asar?
Jar eu, o, stäpIne aT meu, ma rusinai de sàricia mea,
micar cä säràcia, ca si bogàia, ne vine de la Allah, i
räspunsei, läsInd capu-n jos:
— Si asupra ta sä fie salamalekul i hinecuvmntarea
Iui Allah, o, taicä de arabi ! Ci nu se aflä nicàieri in
Cairo, din cite tiu, nici un om cu numele pe care I-ni
rostit tu
5i detei sá-rni väd de cale. Ci beduinul sari jos din
spinarea càmilei i, luind mIinile rriele In miinile lui,
Irni spuse cu un glas dojenitor:
— Allah este mare i Induràtor, o, fratele meu!, da
flu chiar tu eti seicul Hassan Abdal}ah, fi.ul lui Al-Aiar?
259
Si curn se poate sä-l alungi pe oaspetele pe care Allah
çi—1 trimite, i si—{i ascunzi numele ?
Eu atunci, pinà peste poate de Incurcat, flu putui
sii—mi stipmnesc lacrirnile i, rugIndu—1 intr—una sä
ierte, Ii luai rniinile ca sà I le särut; ci ci flu vroi sà
ma lase i ma cuprinse In brate, aa cum Un frate II cuprincle
PC fratele säu. lar eu plecai Cu el inspre casa mea.
Si, mergind aa Cu beduinul, care ii ducea càrnila
de cãpästru, inirna i mintea Imi erau chinuite de gIndul
ca nu aveam nimic cu ce sä-1 cinstesc pe oaspete. 5.i,
cInd ajunsei acasà, detei fuga sá-i spun i fiicei moului
ineu despre intlinirea aceea a mea; jar ea Imi spuse:
— Strãinul totdeauna-i oaspete de Ia Allah, si pInã
i plinca copiilor este a liii Intoaree-te, aadar, i vinde
rochia pe care Ii—arn dat—o i, cu banii pe care ai s
capei, curnpärä cele cu care sá-l omenim pe oaspetele
nostru. $i de ne-o rnai lasa ceva, avem sã ne hranirn
Li noi
Tar eu, ca sä ics din casä, trebuia sä tree prin odaia
de la intrare, unde Ii lasasem pe beduin. $i, curn ascun—
deam rochia, ci Imi spuse:
— Fratele meu, au cc duci tu sub hainà?
Jar eu ràspunsei, IäsInd capu—n jos Incurcat:
— Nu duc nimic!
Ci ci stArui, zicInd
Allah fie asupra ta, o, fratele rneu, m mg 1ie
sà-mi spul cc duci sub hainä?
Jar eu, tare stInjenit, rãspunsei
— Este rochia fiicei mou1ui meu, pe care o duc In
vecinul nostru, care de meseria lui tie sä cirpeasca
1OChiiIC!
Tar beduinul stàrui mai departe i Imi spuse:
— Dá sä vad rochia aceea, o, fratele meu!
lar eu, Inroindu-mà, Ii aràtai rochia, i ci strigã
— Allah este indurátor i darnic, o, fratele meu
Iacätá Ca vreai sà te duci si sa vinzi la mezat rochia so-
iei tale, mama copiilor tài, spre a-U Indeplini faä de
un strain Indatoririle ospeei
Si rn särutä si Imi spuse
— Tine, ya Hassan Abdallah, iacãtà zece dinari de
aur, de la Allah, spre a te duce sä cumperi cu ei cele ce
sint de trebuiniä pentru nevoile noastre i pentru nevoile
casei tale!
Tar eu flu putui sã nu primesc darul oaspetelui, i
luai banii de aur. 5i be1ugu1 si bunatatea se intoarserä
in casa mea.
Or, In fiecare zi, beduinul, oaspetele meu, Imi da
tot atIia bani i, dupä poruncile lui, eu Ii cheltuiam In
acelai chip. i aa a 1inut cincisprezece zile. i 11 slàveam
pe Atoatedätätorul pentru binefacerile sate.
Or, in dimineala celei de a aisprezecea zile, beduinul
oaspetele meu Imi spuse, dupä salamalekuri:
— Ya Flassan Abdallah, flu vrei sä te vinzi mie?
$1 eu ràspunsei:
— 0, stapine al meu, demuit sInt robul táu i Iii smnt
dator vIndut
Ci ci Irni spuse
— Nu, Hassan Abdallah, flu in felul acesta mneleg
eu lucrul! Dacà iti cer sá te vinzi, inseamnà cä vreau
sá te cumpàr cu adevärat. Aa melt flu vreau nicidecum
sà ma tocmesc pentru curnpàrarea ta, ci las pe seama ta
sä hotàräti singur preul la care vrei sä f ii vindut!
Tar mie nici macar o clipa flu mi-a trecut prin minte
cà ci n-ar vorbi aa decIt spre a glurni; i ràspunsei, In
chip de agä:
— Pretul unui om slobod, o, stàpine al meu, este hotànt
de Cartea cea sfintä la o mie de dinari, dacä omul
este ucis dintr-o singurä loviturä. Da dacã este ucis din
mai multe bucäti, fãcIndu-i-se douá sau trei sau patru
ràni, on dacä este tàiat in mai multe pàri, atunci preu1
lui ajunge sà fie de o mie cinci sute de dinari!
261
 lar beduinul irni spuse:
— Nu este nici o picdicii, Hussan Abdallah ! am
plätesc preu1 acesta do Ia urrnã, dacä vrei sã te invoiesti
cu vInzarea ta!
Jar eu, pricepind atunci c oaspetele meu flu glumea
ci Ca era Intr-adevär hotärIt sä ma cumpere, cugetarn In
sufletul meu : ,,Allah 1i 1-a trimis pe beduinul acesta
spre a-l?i mIntui copiii de Ia foame i de la pripàd, ya
eicu1e Hassan ! Dacä Ii cste ursita sä fii t.áiat in huci,
flu ai CUrn sil scap.i !“ i ràspunsei
— 0, frate arab, prirnesc sà ma vInd ! Ci Ingaduic—m
numai sä ma sMtuiesc cu ai rnei In privina aceasta
lar ci Irni riispunse
— Pie!
i m1 1àsI, plecInci la treburile Iui.
Or, eu, o, rege al vremilor, ma dusei la maica, In sol,ia
i la copiii mel, i Ic spusel
— Allah vä izbàvete de prLipäd!
i le povesti ce vroia beduinul. i, cInd auzirä vorbele
mdc, maica-mea i nevasta-mea Incepurä sä se batii
peste fatà i peste piept strigInd
— 0, cc urgie pe capul nostru! Ce vrea sä-t,i facä
beduinul acela?
Jar copiii se repezirä la mine i se agàarä de hainele
mdc. i plIngeau toti. lar sotia mea, care era femeie li-ie1eaptá
i iscusitä la sfaturi, urrnä:
— Cine tie dacá blesternatul acesta de beduin, daeá
n—ai sä vrei sii te vinzi, flu are sä ceará Indäràt ban ii
pe care i-a cheltuit aici. IncIt, ca sà flu fii luat pe neateptate,
trebuie sä te dud cit mai degrabä sä gàsesti pe
vreunul care sä primeascä sä cumpere casa aceasta amarIta,
ccl mai de pe urmã bun care ti-a mai rämas, i,
cu banii pe care ai sä-i dobIndeti, sá-ti p1äteti datoria
fatä de beduin. i, In felul acesta, nu ai sà-i datorezi
nimic i ai sä fii slobod In fáptura ta.

262 -
 Si izbucni in suspine, gIndind cã Ii i vedea pe copiii
notri fárà de adäpost, pe drurnuri. lar eu Incepui sä
cuget Ia starea In care ma af lam, si eram pinä peste poate
de Incurcat. 5i gIndeam necurmat: ,,O, Hassan Abdallah,
nu da cu piciorul prilejului pe care 14-1 trimite Allah!
Cu banii pe care ti-i dä beduinul ca sä te cumpere, flu mai
al grija pIinii pentru casa ta !“ Pc urmä gindii : ,,Bine,
bine! da pentru ce vrea ci sà te cumpere! 5i ce vrea sã
facã cu tine? Baremi dc-al mai Ii tInàr si :frumos ! Da
barba ta este ca poalele fustei bietei Agar! i flu 1-al
ispiti nici macar pe un bátinas din Egiptul-de-Sus! Inseamnä
cà vrea sä te omoare in mai multe dãti, de vrerne
ce te plàtete urmind cea de a doua preuialä !“
Ci, atunci cind beduinul, spre seará, se Intoarse acasi,
socoteala mea era facuta si hotàrIrea luatà. 5i ii Intimpinai
cu o fatà zimbitoare i, dupã salarnalekuri,
ii spusei
— Sint al täu!
Atunci ci se desfäcu la chimir, scoase o mie cinci sute
de dinari de aur i mi-i numàrä, spunind:
— Roagà-te Intru Prof etul, ya Hassan Abdallah!
Jar eu ràspunsei
— Cu ci lie rugàciunea, pacea si binecuvint.irile iLti
Allah!

$i ci Imi spuse:
— El bine, frate al meu, acuma, cá te—ai vindut, p
sà lii fãrã de tearnä, intrucit viata are sá—ti lie nevãtämatä,
jar slobozenia Intreagä. Cind te-am tirguit, flu
am dorit decit sà am Un tovarà pläcut Si credincios In
cälätoria cea lungà pe care vreau s-o Infaptuiesc. Càci
stii i tu cä Profetui — aibä-1 Allah Intru mila sa —
spus: ,,Un tovarä este merindea cea mai bunä la drum !“
Eu atunci, tare bucuros, intrul In odaia In care se
aflau maicä-mea i nevastä-mea, i pusei dinaintea br,

263
pe rogojina, cci o mie i cinci sute dc dinari ai vinzärii
mele. Jar ele, cInd ii vázurà, fãrä a vroi sä asculte lárnuririle
mele, se pornirä sá scoat nite ipete amarnice,
srnu1gIridu-i párul i bocindu-se, curn se face peste racla
celor inori. 51 strigau:
— Asta-i preiul singelui! 0, ce nenorocire! o, ce
nenorocire! Niciodatä n-avem sä ne atingem de preuI
singelui tàu! 5i rnai degrabä murim de foame, cu COpH
cu tot
Jar cu, vàzInd zdárnicia stráduintelor mele de a le
potoli, le làsai o vreme sä-i verse durerea. Pc urmi
mncepui sä le fac sã cugete, jurIndu-le cá beduinul era
om dc treab, cu gInduri minunate; si, pinã la urmà,
Ic mai potoli oleac váicrelile. 5i ma folosii de linistea
aceea spre a le Imbràia, i pe copii la fel, i sà-mi iau
rárnas-bun. 5i, cu inima frIntã, ii läsai In lacrimile jalei.
5i plecai de-acasã, In tovàràia bcduinului, stapInul meu.
5i, de Indatä ce ajunseràm In sukul de vite, cumpärai,
clupä dorinta lui, cite o cámilá bine preuità pentru iuleala
ei. 5i, dupa porunca stapmnului meu, umplui sacii
cu zahereaua trebuitoare la o cálätorie lungä. 5i, sfIrsind
toate pregätirile noastre, It ajutai pe stäpinul meu
sä Incalece pe cámilá, Incãlecai i eu pe a mea i, dupá
cc chernaràm In ajutor numele lui Allah, pornirám Ia
drum.
5i calatoriram fara de popas, i ajunseràrn curind
in pustie, unde drept once suflet flu era decIt nurnai
sufletul lui Allah, i unde flu Se vedea nici o urmà de
cálätor pe nisipul rnicãtor. Tar stàpInul meu beduinul
se cälãuzea, prin acele nemárginini, dupà niçte semne
numai de ci tiute i de càmila pe care càlärea. 5i merscram
aa, sub un soare arzãtor, vreme de zece zile, i
fiecare zi mi se pärea mai lungá decIt o noapte cu vise
rele.

264
 Or, in cea de a unsprezecea zi, dimmeaa, alunseriim
la margiflea unei cIinpii man, cu Un pámInt scmtcietor
Ce párea fäeut din fluturui do argint.
CInd povestea ajumse aici, $chcrezada vázu zorii rnijind i,
sTioasi, ticu.

Ci in ti-a apte sute nonIzecea noapte

Ijrmá

...Or, in cea de a unsprezecea zi, dimineat,a, ajunsenilm

la marginea unci cimpii man cu Un pãmInt scinteieto r
fàcut parcã din f1uturai de argint. Si In mijlocul acek’i
cImpii, se malta un stilp de granit, tare Inalt. Ian in VIi:fuI
stIlpului sta in picioare un bárbat tInär, fcut din
aramá rosie, i la mIna lui dreaptá, intinsä i desfäcuUi,
atIrna pe fiecare dintre cele cinci degete cite o chek.
Si cheia cea dintli era de aur, Cea de a doua de argi
cea de a treia de aramã chinezeascà, cea de a patra (k’
fier, jar cea de a cincea de plumb. 5i fiecare din tr
cheile acelea erau un talisman. Jar insul care ar 11 putut
sä ajungä stápinul vreuneia dintre chei avea sà se supuni
ursitei ce se afla legatà de cheie. IntrucIt acelea eran
cheile ursitei: cheia de aur era cheia nipastlor, chua
de argint era cheia durerilor, cheia de aramà chinezeae t
era cheia mortii, cheia de lien era cheia faimei, inn c1w:t
de plumb era cheia Ine1epciunii i a I ericiril.
Ci, eu, o, doamne al meu, pe vremea aceea habar nu
avearn de lucrunile acestea pe care nuinai stpinul mcu
Ia tia. Tar netiinta men a lost pnicina tuturor nenorocinilor
mdc, Ci nenorocinile, ca i nonocirile, ne yin do

48 - 0 flUe una dc nopt vol. 10

Ia Allah ce Atoateimpr1itqrul. i once iiipturä trebuie
sä le primeascL cu urni.1inti.
Aadar, o, rege al vrcmilor, atunci cInd ajunserám
la piciorul stIlpului, stpInu1 meu beduinul ii Ingenun-.
chic carnila i se dote jos pe prnint. i fcui i Cu ca ci.
i-atunci, stipInu1 mcu scoase din torbá un arc de o
infit,iare ciudatà, i puse In el o sgcatà. $i struni
arcu i zvIrli sügcata inspre tInàrul cel de aramá roie.
Ci, fic ci dintr—o ncInden-iInare adevàrat, fie Ca dintr-o
neIndenInai’e prcfàcut, sàgeta nu ajunse piná la inM.
t,irnea intitä. Jar beduinul Imi spuse atunci
— Ya Hassan Abdallah, iacätá acurna pol,i si-U p1i-..
toti dutoria fatà de mine i, dacä vrei, si—Ii räscurn
pen slobozenia. Cäci tiu Ca eti puternic i dil.aci, i
nUmai tu polji si nirnereti iinta. Ia, dar, arcul acesta,
i fá aa ca sä doboare cheile.
Eu, atunci, o, doamne al meu, bucuros ca pot sa—mi
plàtesc datoria i sä—rni rascumpar slobozenia, nu ovii
deloc si fac cele cerute de stàpInul mcu. 5i luai arcul
i, cercetIndu-1, cunoscui ca era lucru indienesc si ieit
(un miinile unui meter iscusit. i, clornic sä—i arat sta
pInuiui rneu priceperea i dibàcia mea, instrunai arcul
Cu nadejde i iintii rnIna tInàrului de pe stilp. Si de in
cea dintli sãgeatá fàcui sà cadà o cheie, i era cheia de
aur. $i, tare mIndru i bucuros, o ridicai i o Infisaj
stàpInului meu. Ci ci flu vroi nicidecum s—o in i, lepa-..
(Ilndu—se de ea, imi spuse
— Ia-o tu, o, säracule! sil fic ca prel, pentru diba-.
cia ta!
Tar eu ii mu1umii i pusci chcia de aur Ia hnIu. $i
habar flu aveam cii aceea era chela napastelor.
Apoi, cu cea de a doua lovituri, fiicui sii mai cadii o
cheie, care era cheia de argint. Jar beduinul nu vroi
nicidecurn s-o atingii, i, o pusei In chimirul rneu lIngii
cea dintIi. 5i habar flu aveain cii aceca era cheia sufe—
ninte1or.
 Dupä care, cu alto dou sgei, mai doborli douä chei
cheia do her i cheia do plumb. Si una era cea a faimei,
jar cealaltä a inIe1epciunii i a fericirii. Ci eu habar flu
aveam. $i stpmnul meu, fàri a-mi ]uisa vreme sä Ic ridic
de pe jos, le i inhiit,ä, scot,Ind chiuituri do bucurie i
striginci
— BinecuvIritat sà lie sInul care to—a purtat, o, Hassa
Ahdallah ! Bi necuvintat sä lie Acela carele U-a Indrun’xat
braul i te—a Irivàat cum s1 ochet.i
5i ma strIiise in brae i mu spuse
— De—acuma inainte Iii eti singur stilpin
Tar Cu Ii sirutai mIna si vrusei iaräi sà—i dau cheia
de aur i cheia de argint. Ci ci nu vroi sá primeasct,
sPunind:
— Sint ale tale
Eu atunci tràse.i din torbá cea de a cincea sageata i
ma pregàtcani sä dobor i ehela de pe urrnã, cea din aram.
chinezeasca, do care nu tiam cä este cheia mortii. Ci

stápInul men se Impotrivi stranic dorinl,ei mdc, apu-. cIndu—mA de mInä çi strigInd
— Ce ai de gind sä laci, nenorocitule?
Tar eu, iuat pe neateptate, liisai din nehàgare do
searnä sA so Indrepte sageata spre pirnmnt. Tar ea se inI
ipso chiar in piciorul meu stIng, pe care mi—i Intepa
fàcIndu-mi o raná grea. $i acesta In Inceputul urxui ir
Iritreg de napaste!
Dupa cc stapInu-meu, necàjit de pat,ania men, Imi
obloji cIt putu mai bine rana, ma ajutà sà incalec pe
cámila inca. $i ne urmaram drumul mai departe.
Or, dupà trei zile i trei nopli de uniblat tare arnarn Ic
:pentru piciorul meu beteag, ajunseram la o pajite, unde
poposiräm spre a ne petrece noaptea. 5i In pajitea aceen
so aflau nite pomi do un soi cum nu mai vàzusem TCodata
in viaa men. Tar pomii aceia erau plini Cu poame
frumoase i coapte, care Cu Inf1tiarea br proaspata i
imbietoare Impingeau mIna sa Ic culeagà. $i en, Indemnat

267
e sete, ma tIrli pInà Ia unul diutre pomii accia i ma
gràbii sà culeg o poamà de-acelea. l poarna era de o
culoare roie auritä si avea o mireasmä ametitoare. Si
o dusei Ia gurä i mucai. 5i na! Iacàtä Ca dinii ml se
irifipser1. atIta de tare IncIt falcile flu mai izbutirä sà
mi se desprinda din Ca. i detei sà strig, ci din gura mea
nu ici decit un muget fárà rost i In:fundat. 5i ma
innàbuseain Infricosator. i Incepui sa fug dintr-o parte
In ceala1ti, onticaind din piciorul meu chiop i cu fruc—
tul acela Infipt inti’e fàlcile Inepenite, i dind din mimi
Ca un zmintit. Pc urmà IflCpUi sã ma távälesc pe piEimInt,
CU ochii iC1i (liii cap.
Atunci, stàpinui meu bedumul, vàzIndu—mà in starea
accea, (hn.tru—nUi se sperie rau. Jar cInd Intelese pricina
zhuciumuiui meu, veni in mine i Incercä sii—mi desfacá
ilcile. Ci st.rädan ide lui iiu slujirä decIt sa—mi sporcascà
durerea. $i, dacá vàzu aa, ma Jásà i se duse de strmnse
(ic pe sub copaci vreo cIteva dintre poamele cazute pe
jos. $i Ic cercetil cu luare-aminte i, Intr—un sfIrit, alese
una, jar pe ceiclalte le arunca. 5i se Intoarse Ia mine j
Imi spuse
Ia to uitá Ia poama aceasta, Hassan Abdallah!
Tacàtä gIngàniiie cum o rod i o rnistuie! Ei bine, astea-n
gingàniile care au sä te lecuiascà de durerea pe care o
Induri. Ci trebuie multä 1inite i ràbdare I
Apoi adáugà:
Am socotit, Intr-adevàr, c dacà am sa pun pe
poama care Ii Inchide gura cIteva gIngànii de-acestea,
ole an sa inceapä a roade poama i, in doua trei zile
ccl mult, ai sà scapi I
5i, cum era un om trecut prin. multe, ii làsai sä facà

aa, macar cii gIndeam: , Ya Allah! trei zile i trei nopi Intr-un chin ca acesta! Of, mai bunii ar Il moartea
!“ Jar stiipInul meu, ezind jos lIngii mine, Ia umbra,
facu precum spusese, punInd pe afurisita do poamii gIn
ganul.e cele izbavitoare.
 i, in vrcmc cc gIngriii!e rozätoare Ii mncepeau treab6,
stapinul iiieu scoase cliii sucul ne merinde nite currnale
si nite pIinc uscati, i se apuci si iuinince. Si se oprea
din cInd iii clad, spre a mi indenina sà am rábdare, spu—
nIndu—m I
— Vezi si tLl, ya Hassan Abdallah, cum rn 1ine din
drum hicornia ta si cum ini zai)ovete de la Implinirea
rosturilor mdc. Ci sInt om cuminte i nu ma necäjesc
peste irilsurà de ztbava aceasta ! FLi i tu ca mine!
se pregäli sà se culce, s.fätuindu-mà sã fac Ia f ci.
Ci eu, vai imi trecui noaptea i ziua urmâtoare numai
in chin. 5i, pe deasupra durerilor din fälei i din picior,
mi rnai chinuiau si setea si foamea. Tar beduinul, spre
a ma alma, ma Incredinta c lucrul gIngãniilor main—
teazi. 5i, in :fetui acesta, ma facu sá am rãbdare pinà In
cea de a treia zi. $i, In dimineata celel de a treia zile,
siinl,ii intr—un sflrit Ca mi se descleteazà fàlcile. 5i.
rostind i binecuvintind numele lui Allah, zvirlii cit
c’olo poama ecu blcsternatä cu gInganiile izbävitoare
CU tot.
Atunci, slobozit in 1 elul acesta, grim mea cea dintli
fu s socotcsc in sacul de merinde si sá pipili burduful
in care se afla apa. Ci pricepui ca sUipInul meu zviduise
tot It] edo trei zile ale chinurilor mdc, i ma pornil pe
puns. mnviiiuindu—l dc toate cIte induram. Ci el, faci a
se tulbura, Imi spuse cu dulceal
— Drept eti tu, Hassari Abdallah? 5i oare-ar fi tre-
buit sá ma las si eu sà mor de foame si de sete? Pune-1i.
dar, mai degrahà credinta in Allah i In profetul sau,
i scoalI-te de cauta vreun izvor wide sà te adàpi!
lar Cu ma scuiai atunci i pornil sa caut apà, on vreo
poami cunoscutä. Ci, In ceea ce privcste poamele, nu
se aflau PC acolo deelt cele din soiui ccl primejdios i pe
care le vazusem cc pot. tntr—un sfIrit, tot cäutlnd, dibui
pInä La urn-ia, într—o crapatura de stinca, un pirlia Cu

269
apa strãlucitoarc ji proaspátä care te Imbia s—o bei. i
mi opream o cIipt, i iarài beam.
Dupü care, oleacã rnai potolit, ma Incumetai sa porncsc
Ia drum i si ma iau pe urma stapInului meu, care se Si
Indepartase pe carnila lui roe. Ci nici flu facu bine camila
vrco suti de pwi, ca—mi i sirnii launtrurile cu
prinse do nite ;junghieturi atIta de niiprasnice melt
gmndeain ca toate iocurile iadului se aflà in máruntuicle
mole. i Inccpui sä tip
0, mama inca ! Ya Allah ! 0, mama mea
i ma stradujam, da degeaba, sà dornolesc goana cii—.
rniI.ei, care Cu pai man alerga cit putea de repede pe
urmnclo tovarei sale vintee. i, de &iriturile Pe care Jo
fäcca i (10 toata zchuncinàtura aceea, chinurile mole ajun.—
scra atit.a dc man IncIt Incepui sà scot nite urlete in—
it’jcoatoarc i sä mA revArs cu nite InjurAturi pe cAmila
mea, pe mine Insumi, i pe tot, melt beduinul mA auzi
Intr—un sfirit i, IntorcIndu—se lnspre mine, mA ajutA s
opresc cAmila i sA ma dau jos de pe ea. i mA ghemuii
pe msip, i — bencvoiete a ierta pAcAtoenia robului
tAu, o, rege al vremilor ! — (lOdCi drumul flAcArjj din
JAuntrul meu! i parcA toate rnAruntaiele so surpau
afarA din mine. i o vijelie IntreagA se InvAimAi In
bietul meu pintec, cu toate tunetele zmislirii, In vreme
cc stApInul meu beduinul Irni spunea:
— Ya Hassan Abdallah, ai rAbdare!
Jar eu, de toatA nApasta, cAzui jos la pAmInt, leinat.
i nu tiu cit timp o Ii tinut ieinul meu. Da cInd imi
vcnii in fire, mA vAzui iarAi in spinarea cArnilci care
mergea in urma tovarAei ci. i era seara. i soarele so
cuica in spatele UnUi munte, la poalele cAruia ajunserAm
cunInd. i oprirAm sA poposim acolo. Tar stApInul
meu Imni spuse
— Allah sA lie lAudat, eel carele flu ingAduie sA
rAminein flLimInzi astAzi ! Ci tu sLi nu to Ingrijezi do nimnic,
i s stni Iinitit, Intruelt \Tjata pe care am tràit-o Cu
lacolo
rin pustiuriundo
i drumuriletumuln—ui
te cite 1e—am f c ut o mu aj u t e sü
tl si dai decit de oträvuri
gsesc do mI n care ceva bun i I n t r emat o r,
i, grtind acestea, so duse Insprc un tufri de ierburt
Cu frunzele grouse, carnoase i acoperite Cu lepi, i
Inc’epu sà tale diem CU sabia. i le jupui dc coajà, i
SCOaSC in ivoahi un mioz gaihen i zaharos, asernenea In
gust en miezul de smochinL $i Irni dete cite vrusei, i
inincai pina cc mi siturai, i rni Invigorai.
.Atunei Incepui &i—mi mai uit oleacá suferinele ; i
nidijduian c in Lr—uri sfiiit ani sä—ini pot petrece
nitit noaptea lntr—un SOflin cruia de atIta limp Ii uita
scm gustul. i, pe in risárit de 1uni, Imi aternui pe pi—
mInt rnaritia din par dc caprà i ma pregateam s m culc,
dud beduinu], stäpinul meu, Irni zise
-— Ya, Hassan Abdallah, acurna ai si pol1i sà—mi dovede
daci Imi eti Cu adevrat multurnitor cit de clL.

CInd povestca ajunse aid, Seherezada vzu zoril mijind i,

stionsa, teu.

Ci Iiztr-a apte stte nouäzeci i una noapte

...Ya Hassan Abdallah, cuma ai sà poi sa—mi dove-.

dti daca urn eti cu adevärat •mu]t,umitor cit de cIt.
IntrucIt vreau ca In noaptea accasta sä to sui po muntole
acesta i. clad ai sá ajungi In virful lui, sà atep1i acolo
räsáritul soarelui. Atunci, stInd in picioare, Intors Cu
fala mspre räsrit, sä rosteti rugaciunea do diminea!,a
271
pe urmii sä col)om de pe munte. Si acesta—i ajutorul pe
care Ii—1 cer ! Ci Ia bino ainiate, o, fiu at Iui [1—Aar, s
flu careeurnva sä te lasi furat ck somn, Intrucit abureala
acelui pamrnt este (urn nu se poate mai rca, i—aa cä
sàniitalea t,i—ur Li vatamata Làrt de mintuire.
Fii, atunci, o, doamne al rneu, In pofida ‘vliiguielii
aInulnice i a clurerilor de toate fehuile, rispunsei cä
aseult si ca ma supun, eci nu puteam sä uit ci bedu—
inu dedese plinea copiilor, a soiei i a maicai mdc, i
mu mm gindeam i cä poate, de n—as Li vrut sn—i da
ned ajutor ciudat, bedumul rn—ar Ii parasit prin locurile
ucelea sulihatice.
Punindu—mi, aadar, Inerederea in Allah, pornii pe
mnuri(.e in sus i, in ciuda starii piciorului i a pIntecelui
men, aunsei iii virt cam •pe la miezul nopii. 51 pamintul
aCOl() era jilav i go], fara dc nici un copäcel i .fàrii de
nici Un fined de iarbii. $i vIntul inghetat cure sufla nä—
prazuic PC vIrful acela, si osteneala din toate zilele ucelea
(IC eazne mti aruncara Intr—o stare dc toropealt aa de
grea cu nu ma putui opri sà mi las a cädea ,jos Ia pa—
mint i, cu toate striidaniile voinei mdc, sa nu dorm
pina la ziull.
CInd ma deteptai, soarce tocmai se ivea pe zare.
5i vrusei sIl Indeplinese pe data dorinla beduinului. Aa
melt detei sâ sar in picloare, ci cazul nurnaidecit Indàràt,
fara simtire, la pàrnlnt; cad picioarcie mdc se Làcuserá
grouse cit ale unui elefant, i erau moi i. m1 dureau, i
nu vroiau nicidecurn sä—rni sprijine trupul i pIntecele
care mi se umfiase en un burduf. Tar capul mi-atIrna
pc umeri mai greu decit dacà ar Li Lost de plumb, i
flU izbuteain sLi—mi riclic miinile rimase In1epcnite.
Atunci, de fnicà sil nu—l supàr pe beduin, Imi silhi
trupul sa se supunu stràdaniei vointei mele i, cu toate
sufenintele cumplite pe care le Induram, izbutii sa ma
ifl pe picioare. 5i mu Intorsei Inspre raslirit i rostil
rugiciunea de dimineai $i soarele rsirind rni lumina
betu1 trup i Imi aternea umbra nernäsuratä nspr•e
apus.
Or, Indeplininclu-mi astfe datoria, vrusei sá cobor de
pe munte. Ci povIrniu1 era atita de drept, iar eu erarn
atIta de slábit, Incit, de Ia pasul cel dintli pe care II
incercui, picioarcle mi se mncloirä sub greutatea trupului,
lar eu czui i m rostogolii ca un bolovan, cu o iuteatä
infricoatoarc. Jar pietrele i spinäriile, de care degeaba
trligcaan ii1dejde sa ma pot agäa, departe de a—mi opri
cäderea, nu fIceau decIt sä rupà fIii—fIii din carnea i
din hainee mdc. .i flu utui sä pun capát rostogolirii
aceleia, st.ropind àmIntuJ cu singele meu, decIt jos de tot,
Ia poalele muntelui, in dreptul unde se afla stàpinul
rneu beduinul.
Or, acesta sta plecat pest.e pmInt i trgea nite
linu pe mSip, cu o luare—aminte atita de mare mcit nu—
clete deloc seama cà cram acolo si flu vázu deloc In ce
tel venisem. i, cInd gemetele mele necontenite ii rupsera
de la treaba in care era cufundat, strig, frà a se
Intoarce Inspre mine i ftrà a ma privi
— Al haindü liIlah! Ne-am. nscut sub zodia norocuiui
i totul ne-a izbindit! Iacátä cà datorita tie, ya
Hassan Abdallali, ani putut iritr—un sfIrit sa dau de
ceea cc cautam de amar cle ani, rnàsurInd umbra pe care
o aternea din vIrful muntelui capul täu.
Pc urmä adaugä, tot I árà sa ridice ochii:
Vino degrahà de—mi ajutá sä sap pàmIntul, colea
unde am Infipt lancea
Ci, intrucIt eu flu ràspundeam decit cu o tàcere in—
tretaiata de gemete jalnice, ridica Intr-un sfirit capul
i se Inturnà Inspre mine. i ma vàzu In ce stare cram,
nemicat pe pàmmnt i ghemuit in mine ca Un bulgàre.
i veni Inspre mine, pInd

273
 Necugetate de Hassan Abdallah, iacti Ca nu rn—ni
ascultat i ai dormit pe munte. 5i aburii cci rài 1i—au
trecut in singe, i to—au otrivit
cum cIanincam din dinIi i cram jalnic do vizut,
so potoli i Imi zise
—— Asta—i ! ci sä nu te Indoiexti de ajutorul m
Am sà to lecuiesc
51, gräind acestea, trase de In bt-Iu uii cufjt cu limba
sublire i agerà i, pInã a apuca eu si’i mI ferese, mu i
spintecä stranic, In inai multe locui-i, puntecele, mu—
ii1e, o1duri1e i picioareie. 5i numaidecIt porni sit curgil
din mine apa uvoaie ; i ma desumfiarn en un burdLif
cind so go1ete. 51 pielea Incepu sli fluture pe oasele
uncle, ca o hainà prea largà cumparata do chil ipir. Ci
riu peste mult ma simii oleacii mai uurat i z1:)utii.
itt pofida slàbiciunii, sa ma scol i sä—1 ajut pe stipInul
mcu In mu non Ia care ma cluema.
Ne apucarä ni, aac1ar, sá scormo n im pamI n tul eh mr
11.1 loctil undo era Infipta lancea beduinului. 5i nu pese
mull deteräm do o radii do marmura alba, mr beduinul
impi.nse Ia o parte pieoapa raelei i giisi cledesubt nite
Qsemintc de om i manuscriptul scris ie pielea de gazclá
vopsita cu purpurà pe care ii lii in mInà, 0, roge al vremiloi-,
SI pe care erau Iniruite nite litere do aur care
ardeau.
$1, stäpInui meu, trernurind, iuà manuscriptul i, mu—
car cii era scris Intr—o limhà necunoscuta, Incepu sa-1
citeasca Cu luare—arninte. 51, pe nsurá ce—i citea, fru
tea galbena i se inroea de pláccre, jar ochii Ii sticlcau
do bLLCLUiC. 51, Intr—un sfirit, striga
— Q, Abdallah, hucurä—te ! in curInd ave
sá inti-am in Aram—cea--cu--Pi1atri, cetatea in’ care nic
uti adanuit n—a mal (-alcat vrcodatii. 5i acolo avcm sa
gàsim obiria tuturor bogáiilor de pe pàmint, i sirn
bureie tuturor metalurilor de pre : pucioasa roie.
Or, Cu, pe care gindul de a porni iarài la drum ma
InspáirnInta pizià peste marginile spaimei, strigai cInd
auzii vorbele acelea:

— Ah, doamne, iartà—l pe rohul tàu ! Tnt.rucIt acest

mltcar c1 it,i impärtäete bucuria, socotete ci toate co-.
morile ii sint de puin fobs, i ar vrea mai degrab sLi
lie särac i sintos la Cairo, decit bogat i IndurInd toate
patimile in Aram-cea-cu-Pilatri!
i stpinu1 mcu, ba vorbele acestea, so uiUi Cu inil1 Ia
mine i Imi spuse
— 0, siiracul do tine ! Eu mt trudesc pentru feri
circa ta tot atIta cit i pentru a mea ! i pin acuma tot
aa am ficut rnereu!
Tar eu strigai
Este adevirat, pe Allah! Ci, vai, numai Cu 5:n
avut parte do tot ce—i mai räu ! i soart:a s—a asmu
amarnic asupra inca!
Tar stipInul mcu, firä a iua seama mai mult la
vicàrelile i la cIrtelile mole, strInse pentru drum o grä
madä mare de buruiene cu miezul aseminitor la gust cu
pulpa do smochini. Pc urmi Incäiecà pe cämilä. Tar cu
1usd nevoit, vrInd-nevrmnd, s fac ca ci. i ne urmarn’i
drumul mai doparte inspre soare—apune, ocolind pe Ia
poalele muntelui.
i cilàtoriräm iari vreme do trei zile i trci nopi.
i, in cea do a patra zi, dimineaIa, zrirLim Inaintea
noastri, la marginea zrii, un fel do ogiind intinsli cc
ràsfringea soarele. i, apropiindu.-ne, vàzuràm cä era un
riu mare dc mercuriu cc ne tàia calea. i peste ci trecca
o punte de cietar fár primblá, aa de ingustã, aa do
povirn.it i aa do lunecoasi melt un Oifl Cu mintea
Intreagil nu s—ar fi incumetat sã incerce a piii pe ea.
Ci stipInu1 rneu beduinu], iiIrii a ovii o clipila, (leS—
ciilccá (IC ie camilà i lini purunci sii Inc si Cu in lel,
Si cleteiiuin JOS eile spre Insu vitele sa pasea in VOC.
Pc urmil, scoase din desagi o pereche dc papuci de lInà
cu care se Inclii, i Irni dete .i mie o percehe, poruncin—
du-rni si fac la Id ca ci. Si Irni s:use sä-l urrnez, fãrä
niä uit riici Ia dreapta, mci la stInga. $i, CU pas hotàrIt,
trecu puntea dc c1etar. Jar eu, tremurind tot, fusei nevoit,
vrInd-nevrInd, s—l urrnez. Si Allah nu Irni meni si mor
Inecat in mercuriu. 51 ajunsei cu sufletul Intreg pe ma—
liii celillalt.
Or, peste citeva ceasurt de umbiel in tàcere. ajunser
1m In ntrarcn intr—o vale neagr, ineonjuratä din toate
ptil,ile (Ic stinci ucgre, i in care nu creteau decit nite
pond negri. 51, pt-intl-c fruiiziurile negre, viizui luneciiid
nite erpi Infricoiitori, man i negni, acoperii Cu soizi
negi’i. 5i, eupnins de spaimà, dedei dosul spre a fugi din
lucul acela cle groaza. Ci nu putui sä rnai cunosc bent
pc nude intrasem, IntrLlcit peste tot imprejurul mneu stIn—
(1C cele negre Sc ridican en nite percl,i de fmntIná.
La pnivelixtea aceca, mu liisai su cad la pämint, plIn—
gmud, i strigni laspre stäpmnul mcii
— 0, fecior din oameni de treabà, pentru cc rn—ni adu
in moartea men pe druinul chinunilor si al nupastelor ?
Vai de mine xi de mine ! niciodatà n—am sä—rni mai vu
(flifl, i niei pc mama br, i nici PC mama men ! Ah,
peidrU cc in-ni SCOS din via1a men säracä, da atit:a de
InitiIii ? Nu cram, este adevärat, decit un cersetor tc
drumurile ltd Allah, cia ma viuzolcam prin curiIe cle
in noschei. si ascultain zicalele edo alese ale sfinilor
(-er$e toil... *

Clud I)OVeSI( 1J U1lU LLICI. $ehCt’C/.ada VaZU zc>ru mijind i,

s{ios.i. men.
 Ci Intrci apte side nouäzeci i doua noa pie

tirina :

ascultam zicalele ode alese ale sfintiior ceretori

Jar stäpInul rneu, fh1 a se tulbura, Imi spuse
Fii bärbat, Hassan Abdallah, i prinde inimä ! Cici
nu ai sä mon aici, ci in curInd ai sà te Intorci 1i (uiro,
nu eel mai s?irac pnintre säraci, ci mai bogt docit (‘ci
mai bogat dintre regi
5i, dupi ce spuse aceste, sUipmnul nwu ‘czii 308
pliinInt, desfacu manuscrptuJ sons pe 1O!(’ de nw1.1
incepu si—1 prefire, Inmuindu—i clcgetul iiràt.itor in gui
i sü—l citeaseã, aa do 1initit do parca sLr fi ufiat lii
rnijlocul harernului sàu. Pc urma, diipu uu (OWJ do vre:iie,
nidicâ fruntea i Imi zise
Vrei tu, ya Hassan Abdallah, sil ieini do aid (‘It
mai degrabil i sà ne vedern la capätul cälàtoniei noastre?
mr eu strigai
Ya Allah ! dac vreau? Pài de hunà searnä c
‘vreau!
Si adàugai:
Nuznai spune—rni, niui rog e, ce trebuie s fac
pentru aceasta. Trehuie sá rostese toate sureie din Coran?
On mai degrahä sà spun toute numele i toate
harurile ode sfinte ale lui Allah? On mai degrabä sà
ma leg ca am s rn. due in hagialic zece ani In ir la
Mecca i la Medina? Spune, o, stapine al ineu, sInt gata
de once, ba i la mai mult decIt de once
Atunci stàpInul men, pnivindu-ini Intr-una Cu bun
tate, Irni spuse
Nu Hassan Abdallah, nu! Ce vreau sà-ti cer este
ceva rnai lesne decit toate astea Nu ai decit sa iei arcul

27.7
i &lgeata de colea, i si stràbati valea aceasta pin1 cc
ai sä dai do un arpe mare cu coarne negro. i, cum eti
indeminatic, sä—l ucizi dintr—o loviturà i st-ini adu
capul i inima lui ! i asta—i tot cc trebuie sä faci, dacä
vrei sti scapi din locurile acestea do jab!
Jar eu, in vorbele acebea, strigai
— Vai ! Vai ! Au acesta-i un lucru atIta de uor ?
Pentru cc atunci, 0, stápIne al rneu, nu-l svIreti chiar
hi ? Din parte—mi, màrturisesc c am s ma ins sa mm’
pe locul meu, fãrà sa ma clintesc din pripadita men
do via1ii!
Ci beduinul ma blitu pe umar i Imi spuse
—— Adu—t,i arninte, o, Hassari Abdallah, de haina s
tale i de plinea easel tale
Tar eu, la arnintirea aceea, izbucnii In lacrimi i mir—
turisii in sufletul meu ci flu puteam sä nu ma supun
Ititru totul oinului care lIfli izbavise casa [ pe cci. din
casa men. 5i luai tremurind arcul i sñgeata, i ma in—
dreptai mnspre stmneile edo negro uncle vedearn cam so
mncoVriga infricottorii balauri. Si nu peste mult detci
de arp&e pe care Ii ciutam, i pe care ii cunosciu clupä
coarnele care Ii incununau capul ccl negru i hId. 5i,
chemirid in ajutor nuinele lui Allah, Ii Iuai in ochi i sbbozii
sigeata. Tar arpele sari in sus lovit, so zbiitu rásu—
cindu—se Inspairnmntator, i se intinse o data, ca sä cadä
apoi netnicat pe pärnlnt. 5i, cind ma lncredinlai ca e
nLort dc—a binelea, ii täiai capul cu cutitul i, despi
cindu-i pintecele, ii scosei inima. 5i dusei cele doua
bucaçi in stapInul rneu beduinuL
mi’ stlipinul meu ma primi Cu bucurie, lua edo cloua
bucai de arpe, i Irni spuse
—— Aeurna,’hai dc ma ajutà sa Inc Iocu
Jar cu strmnsei ni1e iarba uscata i nitC surcele, PC
care I Ic adusei. mr ci Intocmi o grarnada mare. Pc urma,
scoase din sin un diarnant, Ii Iritoarse Inspre soarele
care Sc afla in ciricul cerului, i fcu sä tIneascá o razà
1e luminä care aprinse numaidecit grämada de vreascuri.
Or, dupi cc focul se aprinse, beduinul scoase de sub
mantie un ceauna dc I ier i Un. ipu1et täiat dintr—o sin—
gurã bucatà de rubin, i In care se afla ceva rou. i
imi zise
— Te uiiJ la acest ipu1et de rubin, Ilassnu Abdal.lab
? Ci habar m.t ai cc se aflä in el
i se opri 0 c1ipiL i spuse
Este sInge de Phoenix!
Si, spunInd acestea, dostupI ipii1 ii gI I in r’aiti ul
die her, in care adäugi inima i (1’’iI’L1) uupcitii U
coarne. 5i puse ceaunul la i(1C .‘1, (I(”(’11 iib I 3flL1I
scriptul scris pe piele do gazc1i, (iii vor1h’ ‘(1 l’itrit d
Int,eles pentru urechile mole.
5i dcodatà se ridicL in picionro, Ii dc’zveli 1.1HICEii wa
cuin I ac hagiii la pecarea de la IViecca i, inmuijid un
eapat dc la brIul liii in singele de pasáre Phoenix ames—
tecat Cu cicicrul i cu inirna arpelui, iini porunci sä—1
frec pe spinare i pe urneri cu capätul acela al brIuiui.
5i mi apucai sil Incleplinesc porunca. 5i, pe màsurI ce-i
frecam, bigai do seam& cà pielca de pe spatele i do pe
umcrii Iui Incepe si so umfie i s strà1uccasci, làsInd
Incet—Incet si Se iveasci niste aripi care cre5teau vãzirid
cu ochii i. care in curInd ajunserii. pInà Ia pirnInt. Jar
beduinul le scuturä cu putere, stind pe pämint, i
ciintr—odatii, iuIndu—i vInt, so ridicii In väzduh. Jar e
dorindu—mi mai clegraba sii mor do o mie de on tiecit
sä rárnIn piràsit in locurlie acelea amarnice, Imi adunai
toata puterea i toatà hirbia ce-mi miii riimiseseri
i 11 infäcai stranic pe stàpInul mcu de brIul care, din
fericire, spInzura Inca de eL $i zburai laolallä Cu bedu—
279
hiul afar din valea aceea ncagi’. din care nu nàdjduiam
cä rn ‘ba mai ies. 51 ajunseräm pinä in slava norilor.
Or, n-a iutea sà-i spun, o, doamne al rneu, cit timp
tirut drumul nostru prin vàzduh. Da tiu cá am ajuns
dcgrabà deasupra unei cimpii largi cu zarea Inchisà in
depärtare de un brIu de cletar albastru. lar pämIntul
din cImpia aceea pärea fãcut din pulbere de aur, iar
pietrele erau nestemate. 5i, in mijiocul acelei cimpii, so
riclica un ora pun cu palate i cu grãdini.
lar stàpInul rneu strigà:
Iatä Aran-i-ce1-cu-Pilatri!
Si, oprindu-se de a mal bate din aripi, pe care I.e
intinse larg i fárä a le mai rnica, se läsä in jos, cu
mine cu tot. 5i, atinseräm pàrnIntul chiar la temelia zidurilor
cetàiii lui $eddad, fiul lui Aad. lar aripile stä
pinului meu SC iruiesOrara Incet—InceL i pierirá.
Or, zidurile acelea erau durate din rIndur.i de cnn—
mizi de aur puse peste rinduri do caralnizi de argint,
i aveau apte pori asemuitoare cu portile raiului. Poarta
dintli era do rubin, cea de a doua de smarald, cea de a
treia de agat, cea do a patra do corai, cea de a cincea
de jasp, cea de a asea de argint, jar cea de a aptea
de aur.
$i intraräm in cetate pe poarta de aur, i merserám
inainte chemind In ajutor numele lul Allah. 5i trecurrun
pe nite ulite màrginite de palate Impodobite cu nite
iruri de stulpi de alabastru i do grádini In care vIzduhu1
sub care se hodineau era de lapte, iar riurile erau de ape
Inmiresmate. 5i ajunserarn la un palaL care dornnea peste
ora, i care era zidit cu 0 miestrie i CU 0 inretie pInL
peste marginile Inchipuinii, i cu teraseie sprijinite pe
mu do tIIpi de aur, cu niLe pnimbluri din cletar cobrat
i ci pereii bàtuti in smaralde i In safire 5i in
mijiocul acelui palat Sc rtsfta o gradin fermecatá,
in care pmIntuI mirosind a mosc era sc1dat de trei
rIuri do yin curat, de apä do trandafiri i do miere. Jar
in mijiocul grádinii se ridica un foior, i sub bolta fácut1
dintr-un singur smarald se adápostea un je de aur rou
bittut in pietre de rubin i In màrgáritare. Jar pe je so
afla un sipeei de aur.
Or, toemal sipetul acela, 0, rege al vrerniior, se aflá
acum In mIinile tale.
Jar beduinul, stiipInul rneu, luil sipetul i II deschise.
5i giisi In ci un praf rou, i strigä
— Iacuità pucioasa cea roie, ya Hassan Abdallah
Aceasta—i Kimia Invãtaiior i a lilozofilor, care toti nu
murit fárii s—o gãseascá
Jar cu Z1SCI
—— Aruncil praful acela priipldit, o, stàpIne al ine
I hal rnai bine sii umplern sipetul cu nesternatele care
ghiftuiesc palatul
Jar stápInul meu Sc uità in mine cu mila i Irni spuse
0, bietul de tine! Pulberea aceasta este insäsi obir—
ia tuturor bogiilor do pe pmInt ! Si numai un firicel
din praful acesta este deajuns ca s prefac In aur pln
i metalele cele rnai de rind. Asta-i Kirnia! Acesta-i sul—
[ui cel rou, o, biet netiutor cc eti! Cu praful acesta,
dact a vrca, a. zidi nite palate iai frurnoase decit ccl
do aici, a Intemeia nite orae mai stràlucitoare decit
ccl de aici, a curnpàra oarneni, precum i sufletul color
neprihänii, a duce Intru ispitä insài virtutea, i rn—as
face flu de rege!
Tar eu Ii spusei
— 51 poi, oarc. 0 stäpIne al men, Cu praful acesla,
sL—J .lungeti viaa rnlcar Cu 0 zi, on sil tergi nfl ceas
din anil care i s—au citis ?

21
 lar ci Irni riispunse
AIlah singur este mare
i cu, nefiind Inciedina dc rostul puterilor acelui
suif roxu, rn—am apucat rnai departe sä adun de PC jOS
pietrele eel scumpe i inirgáritarele. i Irni i tixisem Cu
do ehiinirul, buzunarele i turbanul, clad shipInul mcu
rileni Ia mine

— Vai do tine i de tine, orn Cu mintea grosolanä

Ce faci acolo ? Au tu flu tii c, daà am ràpi lie i nu—
mai o piatrà din pmintul acesta i din locurilo acestea,
am fi pe dati pedepsil,i Cu moartea?
i iei Cu pai man din palat, ducmnd cu ci sipet.uI.
mr cu, miicar cit tare mihn it, irni scuturai buzunarcic,
chirniru] i turbanul, i plecai dupä stipInul meu, ci lot
intorcin(Iu—rni mercu capul spro bogaçiile acolea färii do
numtir. Jar in gridinii II ajunsei po stitpinui meu, care
do frica st nu mni ins ispitit do toato cite mi se lnfàtisau
\T(ierii i Irni scdeau In mndeininil, m. luii dc brat, s—u
strabatem. 5i iCiI 1YI (liii cetate pe poarta do rubin.
Jar cind ajunseriim aproapo do zarea do e1etar al—
bastru, zarea so desehise dinaintea noastrii si no lisii sii
trecem. 5i, dupi cc trocurm, ne intoarseriirn sà mai ‘ic—
dem o datii cImpia de minuni i cetatea lui Aram ; ci
i cImpia i cetatea pieriserä. 5i no pornenirim pe tirmui
apei do mercur, peste care trecurãrn, ca i IntIia oari,
pe puntea de c1etar.
5i no gilsiriim camilele pe malul dimpotnivii al rIuiui.
Jar en ma clusci la cãmila mea ca Ia Un prieten veehi.
Si, dupa cc stnInsci Ia bc curelele do la ei, Incülecaniim
pe ehni1e ; iar stipinui rnou Irni spuse
— No Intoarcern in Egipt
Jar eu nidicai rnIinile, multumind iui Allah peniru
aceast.à bunavestire.
 Ci, o, doamne al meu, cheia do aur i cheia dc argint
se aflau tot ia mine, iar eu flu tiam Ca acelea erau cheile
nipaste1or i ale chinurilor...

Cind povestea ajunse aid, $eherezacl.a vilzu zorii mijind i,

sf.ioasá, ticu.

Ci Intr-a apte stile nouäzeci i ticia noapte

Urmi

,..iar Cu nit tiain ct acelea erau eheile napastelor i

ale durerilor.
5i—asa, cit linu di’urnul tot, pini.i Ce ajunserm Ia Cairo,
iiidurai multe patimi i mulLe lipsuri, i dusei toate relele
pe care mi Ic prilejuia sriátatea mea sfärImati. C,
ca—ntr—un .ficut despre a càrui priciná liabar nu aveai
numai pe mine irii bateau niipastcle drurnului, in vreme
cc stipmnul meu, tihnit, vows i pin peste poate de mull
umit, parca inflorea de pe urma tuturor necazur.ilor care
nmil bintuiau. i trecea peste primcjdii i printre nflpaste
surIzInd, i culca prin viatá ca pe un pre de matase.
i aa ajunseram la Cairo, jar ecu dintIj grijii a mea
lu sä dau fuga pe dt pInä acasä. 5i gash acolo usa
sparta i aruncata ; ia chinil fara de s1pin Isi ffteuserä
adipost In casa mea. Si nimenea nii era acolo sil ma in
tImpine. $i flu VaZUI fliCt urma dc muca, dc SOlIU i (IC
copiii mci. Jar un vecin, care ma v3zusc cinch intrasem
i care auzea t,ipetehe jalci mdc, (leschisc ua casei lui
si Irni spuse

283
 Ya Hassan Ahdallah, fie-111 zilele alungite cu zilele
care s-au pierdut ! Tot,i ai tU cliii casã sau pripdit
Jar eu, Ia vestea aceea, cäzui la pämInt, ieinat.
Or, dmad in detcptai din lein, Il vázui ling?i mine
PC stipIiiu1 meu beduinu], care ma ingrijea i ma stropea
pe falil cu api de trandafiri. Jar cu, Inàbuindu—rná d.e
lacrimi si do SUSpine, nU putut de data aceasta sà ma
oprese (IC a—i arunca nite sudalme si de a—i Invinui
ci este pricina tuturor nenorocirilor mele. 5i rnulUi vreme
ii Incàrcai cu toate hiestemele, fäcIndu-1 raspunzator de
rolele care se strIngeau i se asmuteau asupra inca. Ci
ci, iarà a—i piercie nimica din seninätate i firi a se
(Iifltt din 1initea iui, ma bàtu pe urnär i Imi spuse
Toate ne yin de Ia Allah i la Allah so due toate
5i, luIndu—rnä de mIna, ma scoase afarä din casa. 5
nii duse Intr—un pa]at falnic, PC lirrnurile Nihiiui, i ma
sill si. Jocuiese cu ci acolo. Si, IntrucIt vedea ci nimica
nu izbutete sü—mi scuture sufletul do mihnire i do poso—
moreli, hinevoi, nàdäjduind ca m-oi rriai alma, sa Impartä
Cu mine tot ceea ce avea. 5i, ImpingInd filotirnia pIuá pcste
marginile firii, se apucä sit mit I.nvee tiinte1c cele t.ainice,
i mit ditseitli cum sit citesc in citrl,ile de aichimie si curn
sit buchisesc manuscriptele eabalistice. 5i adeseori poruncea
sit se aducit dinainte-mi chintale de plumb, pe care
ii punea sit se topeascit pInit da In clocot i, aruncind
atunci in el un strop din su]iul eel rou din sipet, preschimba
metalul acela de rind in aurul eel mai curat.
Ci mie, In mijiocul comorilor i Impresurat de voioia
ji de ospee1e pe care stitpInul meu le da in fiecare zi,
imi era trupul dohorIt de dureri i sufletul Imi era amitrIt.
5i flu izbuteam nici macar sit rabd PC mine hainele cele
bogate i stofele cele scumpe Cu care mit silea ci sit mit
imbrac. 5i mi Sc aduceau bucatele cele rnai alese i bitutunic
edo inal plitcute, ci cu totul i cu totul zadarnic,
intrucit eu flu sirneam clecit silii i great,á fai (IC toate.
Si avenin nite iutacuri striilucite, i nite paturi ficute
din Icrnn aromitor, i nite divanuri de purpurä ; ci som
nul nu li-ni Inchidea oehii. Jar griidinile saraiului nostru,
racorite (Ic reveneala apelor Nilului, erau pline Cu GI
dintre cci mai a1ei, adui cu mu1t1 cheltuialã din tärile
Indului, din Persia, din China i din Insule ; i nite
jgheahuri Intocrnite cu meteug ridicau apa Nilului i o
ficeau sà cadi Indiiriit In uvoaic ricoritoare in niçte ha—
vuzuri do marrnorä i do porfir ; ci eu flu ma Infruptam
din nici unul dintrc acele farnicco, intrucit o otravà fàrlA
de leac Irni iml)ibase trupul i sufIeu1.
Ci in (0 ii piivetc PC stàpInul meu hecluinul, apoi
i1e1c liii so scurgeau In tolul huzururilor i al desfätä-.
[ilor, iar noptile liii erau un Inceput al bucuriilor din rai.
i locuia nu departe de mine intr—un palat irnbrcat in
iniltase esutii cu fir do zarafir, undo lumina era dulce
Ca lumina do luau. Jar palatul acela so afla In rnijlocul
unor tufiuri de portocali i do 1mIi printre care so In-.
emanau jasomijie i trandafirii. 5i acolo petrecea ci in
fiecare noapte Cu tot aliJ oaspei, pe care ii cinstea Im-.
I)aratetC. $i cInci inimiJe i simturile br erau pregttite
pentru desfãtare, Cu vinuri de SO si cu muzici i cintàri
punea sä Ii se perinde pe dinairitea ochilor nite feti-.
cane, frumoase Ca hurlile, cumpàrate cu greutatea br in
aur pe Ia tIrgurile din Egipt, din Persia i din Siria. Jar
dud vreunul dintre oaspei arunca o privire de (IOrifla
inspre vreuna dintre dc, stàpInul rneu o lua do rnInu i.
lii ..t,iIncl—o ccliii care o dorea, ii spunea acestuia
0, cloamne al mcii, indatoreaza—ma huInd—o in cas
Li pe roaba aceasta.
$i—aa, toti care II cunoteau ii ajungeau prictciii. 51
flu i so mai spunea deelt Etnirul—cel—Falnic.

28
 Or, Intr-o zi, stàpinul rneu, care venea deseori sà m
Vadä in iatacul In care beteuguri1e ma slleau s?i trlliesc
5inguratic, se lvi pe neateptate, aducind cu ci o copiIandrà
proaspàtä. i beduinul avea un chip luminat de
bei,ie i de p]ácere, i nite ochi pátimai In care ardea
tin foe fàrà do pereche. i veni de ezu 1Ing mine, i
1ni zise
— Ya iiassaii Abda]lah, vreau si cint ! rfu flU flU-I.L
auzit pmnrt acuma glasul. Ta ascultà!
i, 1umndu—rni do mInà, Incepu sà cinte stihurile occs
tea, cu un glas vràjit, legãnIncl din cap:
Vino, copilá ! E un inelept
Cel cure lasá numcti bucu via
Sà—i umple viaa, si 0 poartá-n piept.
liebotnicli si—i bea h.abotnwia
Cu apä joaiu — tu sä—mi torni din pun
Din VZfl11 1 care—a jrnde in vu bin
Obra.jii tdi. Vreau sl-l yolesc Cu sete
Pinti—am si—mi pierd i ?nin,tile depliiz,
ci bea tu mci Intii, pe indelete,
Bea f?irá teamà, dá-mi-l mie-apoi,
Sä sorb adinc din cupa-nmiresmat
Dc tot parfumul buzci tale mci.
Nu-i mci Un martor care sá me vadà,
Dour portocalii ce—,si trimit prim vint
1’1iresmele care ca vinu—m bata,
i apeie dour, care curg rizind...
VTCUU glasul tan en patiinä sá—ini cinb’,
.i—n patinu sä mll—nvilluie duios,
Incit si jilomelele infrinte
S taei si sá-I pdrä dc prisos.
hal, emntd—mi, scumpo, cm ta—mi fara teainà,
Cu patimá, eá nun iai en te—ascult

286
 far hi, In noaptea care-si cere varna,
IViinic altcevct n—az s—aui mai mult
J)cctt cum se desel2 ide trandafirul
5i ininia ?nea cu fiori batzncl.
Dour cu te—ascvit, doar eu te VLLCI, iubzre
Ilk, scoate—ti vilzil, ci1 nurnai cu sint,
A1i inartori nu avem —jJoate doer luna
5z poate doer tovci’rc’isele Ci.
A pleacu—i fruntea .i ma lasii—ntr—una
So i—o .cOrut ! i iasO—mO, dc vrei,
i oclui nzuri su ri—i sarut, .i gura,
Si Znu—ti aib en neuua sO—i sOrut.
fiJi, furO tecim&apleacO—i liii fOptura,
Nn —i nh ne nea In preajnzO nevOzut,
I)oar trundafirii din jrOclina—n floare
)i—(lrO7n(l iasonnilor, S()CQt.
ilai, vino—n acUte iiiea zinbratzsare,
MO nii.ctuie iubirea, nu mai pot.
Ci mai ales, i ?1UZ inthi de toate,
Ii scun ci c—ta dupO iu nec, frumos,
COci decO ta—ar vedea Allah VreOdQta,
N-a mci scupa de ocivul iui gelos.
h, dupi cc cIntil astfel, beduinul stOpInu rneu scoase
un oftat admnc die fericire, Ii JOsO capul pa pieptul rnet
si pam cà adoarme. lam fata care ii sta pe genunchi se
dcsfácu din bri4eie mi, ca s au—i tulbure tihna, i se
dete la o parte binior. Tar eu ma risueii luspre el ca
sa—l acopar i sá—i sprijin cupul cu o pemná i atun
bagat de seama cä rasuflarea i se curmase i rni aple—
cai Inspre ci, peste rnisurä de Ingrijorat, i vlizui en IsI
cledese sufletu Ca un fericit, surizind 1e1,ii AibO—1 A[1a1m
inl:rumrula sa

2E17
 Eu, atunci, Cu inima slrInsà de pieirea stàpinu]ui meu,
care, Cu toate cIte-au lost, totdeauna se dovedise faä de
mine pun de blmndee i de bunàvointà i uit.Indu—mi c
toate beiclele se Inghesuiscrà asupra capului rneu din ziua
cmnd ii intilniscrn pe ci, poruncii sä i se facä o Inmor
rain tare impäiäteasci. 41 spilni trupul chiar cu in apele
Ira ha] siimai oare, ii astupal frurnos cu bumbac Inmiresmat
toate giiurile trupLlYui, ii depärtai, Ii pieptinai barba cu
grij(i, ii vopsii sprIncenele, Ii cãnii genele, I ii birbieri.i
pe cap. Pc urn II acoperii, pInzuindu-l In be de giulgiu
en o piiizii minunatä cc fusese tesutà pentru un rege
dc—al Persici, i ii aezai mntr—o raclä fácutii din iemn d
aloe Ineruslat Cu aur.
J)upii care chemai pe tol1i prietenii PC care sUipInul
meu i—i fãcuse Cu diirnieiile lui ; i poruncu Ia cincizeci
do robi, Imbriicat,i toi Cu haine pe potriva Imprejuriirii,
sä poarte cu schimbul racla pe urnerii br. 5i, dupi ce
alniul se alcL’itui, porniriin inspre cimitir. 51 o liotà in—
treagi de bocitoare, pe care le arvuiiisern anume, venea
In urma alaiului, scoInd i,ipete de jale i fluturIndu—i
hasmalele deasupra capetelor, in vrerne cc cititorli din
(‘oran deschideau drumul cintluci surele cele sfinte, la
care muIimea rilspunclea, pe rInd ,,Nu este alt Dumne—
zeu deelt unul Allah! 5i Mabomed este trimisul lui
Allah !“ 5i tol,i rnusulrnanii IntilnHi In cale se Inghesuiau
sä vini si st ajute la ducerea raelei, lie i macar nurnai
atingInd—o Cu mIn.a. 5i 11 Ingroparäm, in vuietul plInse—
telor unui Intreg norod. 5i pusei sil lie injunghiatä pe
mormIntub ml 0 turm intreagä cle oi I (IC camile tinere.
Or, dupã cc Imi indeplinii astfel datorinta faá de r—
posatul rneu stäpIn, i dupä cc ezui in capul pornenilor
date spre pomenirca riposatu1ui, ma afundai in palat Ca
&i incep i-’ orinduia]a in treburile motenuu. i grija
cea dintli a mea fu si bicep Cu clescuierca sipetului de
aur, spre a veclea dact se mai aflii In ci prafui de pu—
cloasa roae. Ci flu gasH acolo decit pul,iriul care se mai
vede i acum, i pe care ii ai sub ochi, o, rege al vre—
milor ! intrucit stãpInul meu, datorit risipei lui de p0—
mini, ii pripidise pe tot, prcschiinhInd in HUL’ chintale
peste chintale de plumb. Ci puinul care se mai afla In
sipet ar fi putut ajunge sà—1 imbogeascà i pe cel mai
mare dintre regi. 5i nu cram deloc ingrijorat in privinta
aceasta. 5i, (IC aitminteri, nu mi mai Ingrijoram deloc
do bogii, in starea jalnicà in care ma aflarn. Da vroiam
sit tiu cc cuprinclea manuscriptul ccl tainic de pe pielea
do gazelit, pe care stápInul meu flu vroise niciodata sa
mit lase sit-i citesc, mitcar cit mit invLitase sit buchisese
literele talismanice. Si II desfiicui si—I strabatut. 5i-abia
atunci, o, doamne al rneu, aflai, printre alto lucru’i peste
fire, i° cute am sit i IC spun intr—o zi, insuirile i1’eIniCe
i neprielnice ale celor cmc chci ale ursitel. 5i pricepui
cit becluinul flu mit cumpitrase i tm mit luase CU Ci decit
ca sit ocoleascit ainarnicile insusiri ale color douit chei,
cheia de aur i cheia de argint, abittInd asupra mea pu
terile br cele rele. i trebui sit chem In ajutor toate in—
demnurile cele bune ale Profetului asupra—i fie rugitciunea
i pacea! — ca sit nu-l blestem PC beduin i. sit
flu scuip pe mormIntul lui.
melt, nu mat zitbovii sit scot de Ia brIu cele douit chei
afurisite i, ca sit mit descotorosesc de ele PC totdeauna,
be aruncai intr-un ceaun i aprinsei focul spre a le topi
i a le face sit piarit PC VCCi. 5i, totodatil, incepui sit caut
edo douit chei — cheia slavel i cheia in1elepciunii. i a
fericirii. Ci degeaba scotocil pulatul tot pinit In edo mai
289
scunse unghcro, ci nu Ic gisii. Si rni mtorsci in ceaun,
&i veghcz topirea color doua (hel biestemate.
Or, in vreine cc cu vegheum Ia trcabu aceasia...
CInci p.ovcstea aju.nse aici, $eherQz:icla ViZU zoril mijind i,
sfioasà, 1.zlcu.

Ci mntr-a sapte sute nouäzeci i patra noa pie

...Or, in vreme ce (?u vcghcain In frcabn ;tccasla .i

nadajduiam Ca, nimiciud (010 doun chei aducttoare do
mu, am sa md scutur PC lotdeauna do soaria Inca con
rca, i pe cinci Int.eieain L’oeul, spre a uura topirea care
nu so fLicca atita de repCClC pe cIt a fi vrut, vIzui de
odata palatul ilpficlit do striji1c califului, care so rope—
zirà asupri—mi i ma tirIr. clinaintea stapInului [or.
51 califul Theilun, parintele ttu, Irni SpUSO Cu asprime
Cd tii cà CU CUUOSC taina alchimiei, i Ca tiebuia, p0
data, si i-o dezvàluiesc i lul, i sä—I ftc s1 se bucure
do en. Ci eu, tiind, ai ! eurn Ca ejThejlUfl califul, asupri—
lorul norodului, are sä se slujeuscá do tiintJi Impotriva
drept;äii i pentru a face räu, flu vrusei sä spun nirnic.
Jar califtil, pinil peste miisura de mInios, iuse sil flu Ic—
gat In 1anuri mt arunca in temn a con rnai lntunc—
cata. 5i, tolodata, puse sá fie pustlit i dirImat tot pain—
tul nostru, din cretet pInii In ternelie, .i so fticu stiipin
pe sipetul do aur In care so aBa manuscriptul scris p0
piele do gazelli, precurn i cele elteva graunçe dc pulbere
ro5ie. 51 Ii puse sii vegheze sipetul pe acest preacinstit
eic, care it acluse acum intro rnIinile tale, o rcgc at vre-
milor. i In fiecare zi califul. poruncea si fiu pus Ia
schingiuiri, ndjduind c aa are s dobindeusc do l;
släbiciunea trupului rneu darea In vileag a tainei. Ci
Allah rn-a druit cu harul ribdrii. i vreme de ani si
ani am trait aa, ateptIndu—mi de Ia moarte slobozenia.
- i-acuma, o, doainne al men, pot si mor 1initit, intrucit
prigonit.orul meu s—a dus sa den searnà iui Allah
de faptele J.ui i ir1ti.ucIt pot sà ma apropii de eel nini
drept i de ccl mai mare dintre regi

I)upa cc asculUI povestea aceasta a batrinuiui Hassan

J\bdallnh, su] tanul Mohtunrnad ben—Theilun se ridicà din
jct,ul siu i Ii saruta pe moneag, strigind
— Mirire mi Allah carele irigadule sin jitoruiui. san s
ndrcpte nedreptatea i sli uline napastele!
5i 11. caftani numaideelt Pc Hassan Abdallah in slujha
do mare-vizir, i ii Imbraca cu chiar mantia sa Imparatease
. 5i ii dete In grija vraciior cci mai iSCUSii din
Irnpürä.ie, en acetia sà ajute in zviduirea sa. 5i porunci
diecilor cci mai IndemIriatici de Ia paint sà scrie frumos
Cu litere de aur povestea accasta pestc fire, i sà o pistreze
In dulapul Cu izvoade al Imparaei.
Dupa care, Incredini,at intru totul de Insuirile sulfului
eel rou, califu vroi fãrä de zabava sii—i Incerce puterea.
Si porunci sã lie aduse i sä lie puse in topit, in nitc
cuptoare man de earamida arsa, o mie do chintale do
plumb; i aruncà peste do sulful eel rou care ramasese
pe -andul sipet.u!ui, rostind vorbele magice pe care I Ic
optea hàtrinul Hassan Abdailah. 5i numaidecit tot p]UTY—
bul so preschimbCi In aur strecurat.
Suitanul atunci, nevroind en toata comonra aceen sa
s prapadeasca pe lucruri zadarniec, hotänI s-o foloseascà
la o lucrare care sä lie placuta Celui Prealnalt. 5i so
gIndi sà dureze o moscheie care sä nu—i aibil asemu iron
in toate àri1e musulmane. i ehemi pe arhitecii cci mat

291
vestii din Irnpiirill1ia Iui, i IC porunci sä tragii, clupi ari—
t.árile lui, linii[e acelei rnoschei, fàrii a lua seana In greu-.
tãi1e ziclirii on in gIndul grimeziior de bani cit ar putea
sä coste. i arhiicc1ii tei’nurá la poalele unci cohne (are
se ridica deasupra orau1ui Un pàtrat uria cu fiecare
laturct a Iui intoarsa Inspre unul dintre edo patru pirli
de seamá ale zCirii. 5i In fiecane colt puserä cIte un turn
ingemanat (le minune, Cu vii’ful ilflpOdobiL cu un cei’lae
,I Incununat CL1 o boltä de aur. Si pe :tiec’are laturä a
inoseheii ridicá un ir de pilatri pe care se spnijineau
niste arcuituni märunte, vIrtoase, dar bortelite dulee, si—i
Inchipuirà o terasä Cu primhlà de aur minunat diiltuiti.
$1, In mijlocul cladirn, ridicarà o holtà mare, atIt de
uoarä i de Inalt duratã, de pàroa cä stä ftnii nici un
let., do sprijin Intre cer i piirnint. Jar peretcie boitci hi
aeoI)erit cu un smaI de culoarea azurului, i presilrat cu
stole de aur. $i nite marmuri rare alcätuirä podeaua.
:hir mozaicul de pe ziduni hi fàcut din pietre de jasp,
do porfir, de agatà4 ctc sidef Cu márgáritare i gemme
scumpe. Tar stIlpii i arcuiturile furá acoperite cu sure
din Coran intreiesute, scuiptate i ugrávite in culori
alese. 5i, pentru ca zidirea aceea minunatà Sii lie ferità
de foe, la Intocrnirea ei flu se folosi nici o bucäticä de
iemn. 5i apte ani Intregi i apte mu de oarneni i apte
mU de chintale de dinani de aur I urit fo1osii pentru sã—
virsirea aceiei moschei. 5i fu nurnità Moscheia sultanului
Muhammad ben—Theilun. 5i cu numele acesta este CU—
noscuta si in zilele noastre.
In ceea cc II pnivete pe preacinstitul Hassan Abdailah,
tpoi acesta flu peste mult vreme Ii dobIndi iaräi sà—
r1ta1ea i puterile i träi, cinstit i slàvit, pInä la vIrsta
dc o sutà douiizeci de ani, care fu sorocul menit de ursi-
toarea liii. Ci Allah este mai tiutor ! Ca ci singur este
.fár do moarte
 hr $eherezada dupi ce istorisi astfel poveetea aceasta, tllcn.
$1 regele ahriar zise:
— RoMrlt, nimeni nu poato all scape de umita lul I CI, 0 Seherezada,
povestea aceasta mult rn-a mel Intristat.
Jar $eborezada space:
83 mA torte mAria Ia, bid chiar din pricina aceasta am
s1141 poveetoso numaldecit povestea cu Papucil care nu is mat
prJpddesc, scoasti din DI vanul ndzbltWor uuratIce $ ci Infelepclunli
teasEs al ;oiculul Magid-Eddin Abu-Taher Mohammad, pe
care copore-l Allah cu Indurarea en atM-i Intru mila liii I
 CUPRINSUL

POVESTEA LUI ALADDIN I A LAMP11 FERMECATE 5

PiRABOLA ADEVARATEI $TJ.JNTE A VIETH 5O
FARIZADA SAU ZIMBET DE TRANDI\FIR 54

POVESTEA LUI KAMAR I A MULTPRICEPUTE

HALIMA 193

POVESTEA PULPET DE BEJIBEC 240

(.IJEILE URSITEJ 252

73
 Lector NICOLAE TEICA
Tehnocdactor: ELENA CALUGAI U

do tpcu 28.06.1974. Tiral 60 090 cr. broatc

Coil cd 13,89. Coil ttpr 9,2.

Tiparul executat sub comanda

nr. 40 386 la Cornbinrtu1 Poligrauic
.Caa Seinteli”, Piaa Scinteii nr. I
Bucure$ti
flcpubiica SoclalisL P,ornkn1a