Sunteți pe pagina 1din 3

Disparitia FLOTEI ROMANIEI, a patra ca marime din lume, un DOSAR

NEREZOLVAT!
in ExtraNews
Dosarul FLOTA – Remember

Cu 130 de oameni cercetati, 80 de acuzati si niciun prejudiciu, Dosarul “Flota” intra in


galeria marilor fraude economice din Romania sfarsitului de secol XX, perioada in care tara
noastra a iesit din “epoca de aur” si a intrat in “epoca tepelor“.

Cum au disparut “fara urma” 286 de nave?

Odata, demult, Romania “inventa” exploatarea la scara industriala a petrolului, nascocea


primul avion cu reactie, sau era intre primele trei tari care utilizau laserul in industrie.

Ei bine, am fost mai mult decat atat, vorba poetului – am avut si a patra flota maritima
(comerciala) a lumii. O tempora, o mores !

La ora actuala, din toata flota romaneasca nu mai exista decat un munte de dosare penale care
pluteste prin tribunalele patriei.

La începutul anului 1990, Flota maritimă de transport ROMANEASCA deţinea 288 nave, cu
un tonaj de 5.614,0 mii tdw., restructurată astfel :

– 188 cargouri de mărfuri generale – 1.444 mii tdw. (25,6%);


– 12 tancuri petroliere – 1.090 mii tdw. (19,5%);
– 70 mineraliere – 2.979 mii tdw. (53,2%);
– 18 nave specializate – 101 mii tdw. (1,7%).

În funcţie de anii de vechime, situaţia se prezenta astfel:

– 30 nave sub 5 ani (10,4%);


– 69 nave între 5 – 10 ani (24,1%);
– 91 nave între 10 – 15 ani (31,1%);
– 44 nave între 15 – 20 ani (15,3%);
– 54 nave peste 20 ani.

Din punct de vedere al organizării, flota maritimă de transport era administrată de două
companii de navigaţie: Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (I.E.F.M.) „Navrom“
Constanţa – 275 nave (5.380,0 mii tdw.) şi Întreprinderea de Comerţ Exterior (I.C.E.)
„Navlomar“ Bucureşti – 11 nave (225,0 mii tdw.). De asemenea, exista şi compania mixtă
„Roliship“ – 2 nave (9.600,0 tdw.), la care 51% din acţiuni erau deţinute de I.E.F.M.
„Navrom“ Constanţa, iar 49% din acţiuni aparţineau companiei libiene „Lafico“.

Până la sfârşitul anului 1989, activitatea flotei maritime de transport a fost monopol de Stat,
reprezentat prin I.C.E. „Navlomar“ Bucureşti, care prelua prin contracte de cărăuşie mărfurile
aparţinând întreprinderilor de comerţ exterior.
La 1 ianuarie 1990, cu toate că flota maritimă (în special cea de petroliere şi mineraliere) era
intens exploatată, I.E.F.M. „Navrom“ Constanţa înregistra o datorie externă de 29 milioane
dolari.

1
În anul 1990, în baza Decretului-lege nr. 50/ 1990, 24 de nave au fost vândute de I.E.F.M.
„Navrom“ Constanţa, dintre care 19 aveau expirată durata de exploatare normată.

În august 1990, conform H.G. nr. 494/ 9 mai 1990, I.E.F.M. „Navrom“ Constanţa a fost
divizată în trei societăţi comerciale pe acţiuni: S.C. „Petromin“ S.A. (specializată în
exploatarea navelor petroliere şi mineraliere), S.C. „Navrom“ S.A. (specializată în
exploatarea cargourilor de mărfuri generale) şi S.C. „Romline“ S.A. (specializată în
exploatarea navelor portcontainere, ro-ro, ferry-boat şi cargouri de mărfuri generale), care şi-
au împărţit navele în baza unui protocol semnat la 9 august 1990.

Ulterior, cele trei companii au fost transformate în societăţi comerciale pe acţiuni,


specializate în transporturi de mărfuri şi pasageri, cu nave proprii sau închiriate, exploatarea
mineralierelor şi petrolierelor, activităţi de brokeraj, repararea, cumpărarea şi vânzarea de
nave.

La sfârşitul anului 1993, flota maritimă românească deţinea 244 de nave, totalizând 5.303.664
tdw. (94% faţă de 1 ianuarie 1990), structurate astfel: – „Navrom“: 84 nave (691.860 tdw.) şi
deţinea 51% acţiuni în cadrul societăţii mixte „Roliship“ (6 nave – 28.800 tdw.), „Romline“:
77 nave (630.968 tdw.), „Petromin“: 70 nave (3.742.546 tdw.) şi deţinea 50% acţiuni în
cadrul unor societăţi mixte (6 nave – 517.954 tdw.).

De asemenea, existau cinci companii cu capital privat: 13 nave (238.290 tdw.).

În perioada 1990-2001, în şantierele navale româneşti au fost construite 19 nave (702.000


tdw.), dar, fapt demn de reţinut, procesul de fabricaţie a acestora era început înainte de 1990!

În octombrie 2001, mai erau înscrise sub pavilion românesc 45 de nave (564.843 tdw.), adică
10% din cele existente la 1 ianuarie 1990

În privinţa flotei fluviale româneşti, situaţia este diferită faţă de cea înregistrată de flota
maritimă, neputându-se vorbi despre dispariţia acesteia.

În ceea ce priveşte Flota de Pescuit Oceanic, construită parcă în conformitate cu sloganul


propagandistic „Nici o masă fără peşte oceanic!“, din aceasta nu a mai rămas nimic, cazul
privatizării Companiei Române de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.), provocând o adevărată reacţie
în lanţ.
În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave din patrimoniul
companiei. Ca şi în cazul „Petromin“, dosarul „C.R.P.O.“ ascunde, dincolo de evidentele
abateri de la lege, comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategici“, acte de
corupţie necercetate până la capăt.

Concluziile anchetei au condus spre vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.

În prezent, pavilionul românesc mai este arborat doar pe petrolierul „Histria Topaz“, ex-
„Bucşani“ (39.184 tdw. construit în anul 1987), cargoul „Albatros“, ex-„Dej“ (8.750 tdw.,
construit în anul 1977), navele tip ferry-boat „Eforie“ (12.000 tdw., construită în anul 1991)
şi „Mangalia“ (12.000 tdw., construită în anul 1988), precum şi navele tip ro-ro „Sammarina
A“, ex-„Păltiniş“ (3.974 tdw., construită în anul 1984) şi „Sammarina M“, ex-„Paşcani“
(4.100 tdw., construită în anul 1982).
Oficial, singurii armatori ai României sunt „Petrom“ (deţine nava „Histria Topaz“), C.F.R.
„Marfă“ (deţine navele ferry-boat „Eforie“ şi „Mangalia“) şi afaceristul Stere Samara, care a

2
deţinut navele tip ro-ro „Sammarina M“ şi „Sammarina A“, pe care le-a vândut, însă, unor
firme de investiţii financiare din Panama, care nu au solicitat radierea de sub pavilion
românesc.

De asemenea, la aceştia se mai adaugă firma „Mihei Shipping“ a armatorului Andrian Mihei

Acuzat de propria putere

Ziarul “Financiarul” a prezentat dosarul “Flota” asa cum a iesit el pentru prima oara din
“malaxorul” anchetatorilor.

Multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali fata de navele romanesti au fost pur si
simplu stupide, asta ca sa ne exprimam gingas. Altele pot fi catalogate drept rau intentionate.
Ramane ca dumneavoastra sa judecati, pentru ca instanta a decis ca nu exista niciun
prejudiciu in toata afacerea.

Retine atentia faptul ca dosarul ce il incrimineaza pe Traian Basescu de “scufundarea” flotei


romanesti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din PSD, ci de colegi din
Partidul Democrat, chiar pe vremea cand Traian Basescu se afla la putere.