Unitatea de învăţare: IX.

6
Legea lui Hooke. Forţa elastică.Tensiunea în fir

„Un elastic scurt, tăiat dintr-unul mai lung, rămâne la fel de elastic?”
„O bilă de oţel este mai elastică decât una de cauciuc?”

Clasa: a IX-a.
Numărul orelor/lecţiilor: 5+1.
Conţinuturi repartizate: Legea lui Hooke. Tensiunea în fir. Deformări elastice și plastice. Modelul
corpului elastic. Legea lui Hooke. Forţa elastică. Forţa de tensiune. Elasticitatea în practică (Programa de
fizică pentru clasa a IX-a/3458/9.03.2004).
Strategia didactică asociată unităţii de învăţare, bazată predominant pe investigaţia ştiinţifică1.
Structura unităţii de învăţare:
Secvenţele Sarcini didactice dominante Obiective vizate în cadrul unității de învățare
unităţii de (etape ale investigaţiei ştiinţifice)
învăţare
I. Evocare– Lecţia 1. Evaluarea iniţială a 1. Formularea întrebării de investigat şi
Anticipare situaţiei de învăţare, stabilirea avansarea unor ipoteze (răspunsuri) alternative;
obiectivelor / formarea unei proiectarea investigaţiei;
prime reprezentări a situaţiei de
rezolvat;

II. Explorare– Lecţia 2. Dezvoltarea 2. Colectarea probelor necesare testării

Experimentare strategiilor cognitive (de explicaţiilor posibile, analizarea şi interpretarea
abordare a situaţiilor-problemă, informaţiilor, formularea unor concluzii
a sarcinilor); preliminare (parţiale);

III. Reflecţie– Lecţia 3. 3. Sinteza datelor şi propunerea unei explicaţii

Explicare Elaborarea/enunţarea noilor (generalizări);
cunoştinţe (definiţii,
generalizări);

IV. Aplicare– Lecţia 4.Sistematizarea şi 4. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri

Transfer consolidarea noilor cunoştinţe; particulare; comunicarea rezultatelor;

Lecţia 5. Dezvoltarea 5. Valorificarea noilor cunoştinţe (concepte,

atitudinilor, a percepţiei proceduri, procese şi strategii cognitive; valori şi
valorilor. Evaluarea limite; extinderea sferei noilor cunoştinţe).
rezultatelor învăţării.

Mijloace de învățământ : computer, videoproiector, imprimantă, fişe de lucru pentru elevi, tablă
magnetică, calculatoare pentru operaţii simple, manuale şi alte resurse cu informaţii referitoare la temă,
fire elastice omogene, resorturi fine din oţel, etaloane de masă, monede identice, pahar de plastic de

1
Strategia didactică aferentă fiecărei lecţii va fi completată cu alte metode, procedee şi tehnici de predare-
învăţare (tradiţionale sau moderne), selectate de către fiecare profesor în funcţie de diverse variabile ale contextului
educaţional
1
unică folosinţă, aţă, tijă verticală-suport, riglă gradată (hârtie milimetrică), plastilină, bile de cauciuc, bile
de oţel, bile de plumb (din trusele pescarilor).
O privire de ansamblu asupra strategiei didactice: Succesiunea lecţiilor corespunde etapelor
investigaţiei ştiinţifice declanşate în clasă pentru a răspunde la întrebarea: „De ce un fir elastic scurt tăiat
dintr-un fir mai lung pare că are altfel de elasticitate faţă de firul iniţial, deşi sunt făcute din acelaşi
material? Strategia abordării problemei este proactivă: elevii sunt stimulaţi să descopere ceea ce se cere
(concepte ca alungire, efort unitar, alungire relativă, limita de elasticitate, constantă elastică, generalizări
de genul: constanta elastică a unui corp omogen depinde de natura materialului şi de geometria corpului),
plecând de la ceea ce se dă: observarea şi înţelegerea deformaţiilor elastice ale corpurilor.
De asemenea, pe parcursul lecţiilor şi la finalul acestora (aprox. 10 min.) elevii sunt implicaţi în
realizarea unor momente de feedback metacognitiv, necesare anticipării sarcinilor (competenţelor de
însuşit) şi proiectării lecţiilor următoare.
Printre tehnicile recomandate de includere a feedback-ului metacognitiv în cadrul lecţiilor sunt: Harta
„Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat” și ”Eseul de 5 minute”.
În funcţie de specificul lecţiilor, pot fi folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit
inventarului de sugestii de evaluare. 2

I. Evocare–Anticipare
Ce ştiu sau cred eu despre asta?

Lecţia 1. Confruntarea cu întrebarea de investigat

„Un elastic scurt, tăiat dintr-unul mai lung, rămâne la fel de elastic?”

În această lecţie, au loc următoarele procese:

i) identificarea scopului urmărit (găsirea unor răspunsuri la întrebarea de investigat);
ii) identificarea procedurilor care trebuie imaginate pentru acesta (controlul variabilelor);
iii) proiectarea demersului de rezolvare (stabilirea etapelor, mijloacelor, anticiparea riscurilor,
integrarea constrângerilor care apar).
În acest scop, elevii (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Interviul în perechi – 10 min.)
- observă alungirea elasticelor de diferite lungimi care provin din acelaşi elastic mai lung, se
confruntă cu întrebarea: „De ce elastice din ce în ce mai scurte, tăiate din acelaşi elastic mai lung, se
alungesc din ce în ce mai greu dacă sunt trase cam cu aceeaşi forţă?” (conflict cognitiv), apoi evaluează
întrebarea de investigat: „Este interesantă? Este relevantă pentru conceptul de studiat («elasticitatea» unei
substanţe)? Exprimă fapte sau opinii? Oferă variate cauze posibile de analizat?” etc. ;
Activitatea 2 (Brainstorming în grup – 5 min.)
- formulează răspunsuri (ipoteze, explicaţii) la întrebarea de investigat, ca, de exemplu: 1. „Firul
elastic nu era omogen.”; 2. „Firul scurt era „prea scurt.”; 3. „Dacă tăiem un fir scurt în alte fire şi mai
scurte, se observă acelaşi fenomen?”; 4. „Dacă întindem elasticul foarte tare, dar fără a se rupe, când îl
eliberăm, mai revine exact la forma şi dimensiunile iniţiale?”; 5. „Dacă avem un fir de aceleaşi
dimensiuni, dar confecţionat din alte materiale (sfoară, oţel, ceară, plastilină) şi tragem de el la fel ca mai
sus, se va comporta la fel?”;
Activitatea 3 (Tabloul conceptelor – 5 min.)

2 Aceste precizări sunt valabile pentru finalul fiecărei lectii din unitate; excepție face ultima lecție.
2
 - reformulează ipotezele ca enunţuri bine definite, testabile, în funcţie de variabile (proprietăţi)
precum: lungimi, secţiuni transversale, substanţele din care sunt alcătuite firele elastice, alungirile,
neomogenităţile posibile ale firelor, mărimea forţelor care produc deformarea;
Activitatea 4 (Investigaţie în grup – 20 min.)
- verifică experimental calitativ anumite ipoteze sugerate, observand dependența alungirii corpurilor
elastice (fire elastice, resorturi) de proprietăţi precum: lungimile iniţiale, ariile secţiunilor transversale,
forţele deformatoare sau natura materialului din care este constituit corpul;
- observă că acestea, luate separat, nu explică alungirea diferită ci explicaţiile ar trebui, mai degrabă,
să ţină seama atât de natura substanţelor din care sunt confecţionate firele, cât şi de geometria firului şi
intensitatea forţei deformatoare (aceste situaţii vor fi cercetate mai amănunţit în lecţiile următoare);
- comunică rezultatele.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

II. Explorare–Experimentare
Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

Lecţia 2. Explorarea soluţiilor posibile, colectarea/însuşirea informaţiilor necesare.

În această lecţie, întrebarea rămâne aceeaşi: un fir elastic lung se întinde cu o anumită lungime, dacă
atârnăm de el o anumită greutate. Dacă din acest fir elastic tăiem bucăţi identice mai mici şi suspendăm
de ele aceeaşi greutate pe rând, ele se alungesc la fel unul faţă de altul, dar diferit faţă de firul iniţial (mai
puţin) (conflict cognitiv). Elevii vor studia alungirea firelor elastice (efectul), modificând greutăţile
atârnate (forţa deformatoare), dimensiunile iniţiale ale firelor (lungime, arie a secţiunii transversale) şi
natura materialului din care sunt confecţionate firele şi vor analiza în ce fel modificarea unuia dintre
acești factori influențează alungirea.
Elevii sunt stimulaţi (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Interviul în perechi – 10 min.)
- să evoce dificultăţi şi reuşite ale activităţilor/experienţelor anterioare (în clasă, în afara orelor de
clasă, teme efectuate acasă), respectiv, constatări de genul: „Toate corpurile elastice revin la forma iniţială
dacă încetează cauza deformatoare, indiferent de ce alte proprietăți au (material, masă, dimensiuni,
formă).”; „Toate corpurile plastice manifestă deformări permanente, indiferent de ce alte proprietăți au
(material. masă, dimensiuni, formă inițială).” ;
Activitatea 2 (Mozaic – 25 min.)
- să exploreze factorii (controlul variabilelor) care explică alungirea diferită a unui fir elastic (forța de
deformare, lungimea inițială, aria secțiunii transversale inițiale, materialul) utilizând: diverse fire elastice,
pahar de unică folosinţă care se agață de fir și în care se adaugă monede identice cu rol de etaloane de
masă, riglă gradată sau hârtie milimetrică. Fiecare grupă de studiu va modifica un singur factor păstrându-
i pe ceilalți trei constanți.
- să înregistreze datele experimentale în tabele și să comunice colegilor din grupele inițiale
observațiile experimentale;
Activitatea 3 (Interviul în grup – 5 min.)
- să formuleze concluzii parţiale sau preliminare, ca, de exemplu, a) „Alungirea creşte dacă, la
aceeaşi forţă deformatoare, lungimea iniţială este mai mare.”; b) „Alungirea creşte, dacă, la aceeaşi
lungime iniţială, forţa deformatoare creşte.”; c) „Alungirea scade, dacă, la aceeaşi forţă deformatoare şi la
aceeaşi lungime iniţială, aria secţiunii transversale a firului creşte.”; e) „Alungirea firului se schimbă,
dacă materialul din care este făcut firul elastic se schimbă, dar toate celelalte mărimi invocate rămân

3
neschimbate.”; f) „Raportul dintre forţa deformatoare şi alungirea firului rămâne constant, când forţa
deformatoare se schimbă – acest raport se va numi constantă elastică a firului elastic – corp omogen.”; g)
„Constanta elastică a firului este invers proporţională cu lungimea firului.”; h) „Dacă forţa deformatoare
depăşeşte anumite valori (caracteristice unui fir elastic dat), deformarea firului devine permanentă.” etc.,
şi să comunice rezultatele.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

III. Reflecţie–Explicare
Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

Lecţia 3. Sinteza datelor colectate şi propunerea unei explicaţii.

,,În condiţii de echilibru, parametrii studiați satisfac anumite relaţii. Legea lui Hooke’’

În această lecţie, întrebarea rămâne aceeaşi: un fir elastic lung se alungeşte dacă atârnăm de el o
anumită greutate. Dacă tăiem din acesta bucăţi identice mai mici şi suspendăm de ele aceeaşi greutate pe
rând, ele se alungesc la fel unul faţă de altul, dar diferit faţă de firul iniţial (mai puţin) (conflict cognitiv).
Elevii, plecând de la sinteza datelor colectate în etapa de Explorare, descoperă aspecte comune (sau
„constante”) ale fenomenelor observate şi disting pattern-uri (relaţii existente) între datele colectate.
Astfel, activitatea elevilor este îndrumată către sinteza datelor şi formularea unor generalizări.
Se cere elevilor:
Activitatea 1 (Investigaţie în grup – 30 min.) – profesorul poate alege una din variantele
prezentate
Varianta 1
- să grupeze datele colectate sub formă de tabele cu rubricile: masa corpurilor din pahar, greutatea ce
constituie forţa deformatoare; lungimea iniţială a firului sau aria secţiunii transversale a firului sau
material; alungirea firului elastic; firul revine sau nu revine la lungimea iniţială;
- să calculeze rapoartele dintre forţele deformatoare şi alungirile înregistrate în tabele;
- să idealizeze (simplifice) această reprezentare şi să observe ca pattern (regulă) că raportul F ⁄ Δl
este constant pentru un fir dat dacă rămâne în domeniul de elasticitate (revine la lungimea inițială după
încetarea deformării);
- să exprime constatările (concluziile) sub forma unor enunţuri (definiţii şi legi) generale, ca, de
exemplu:
Legea lui Hooke: Δl ~ (Fl0 ⁄ S) (profesorul introduce E – modulul lui Young pentru egalitate: Δl =
Fl0 ⁄ ES); Legea forţei elastice: F = k·Δl etc.
Varianta 2
- să reprezinte grafic datele colectate (sinteză grafică), cu alungirile pe abscisă şi forţa deformatoare
pe ordonată;
- să idealizeze (simplifice) această reprezentare şi să observe ca pattern-uri (reguli) în datele
colectate: distribuţia punctelor de o parte şi de alta a unei drepte care trece prin originea axelor de
coordonate;
- să enunţe concluzii (generalizări) sub forma unor definiţii şi legi generale, ca, de exemplu:
Legea lui Hooke: Δl ~ (Fl0 ⁄ S) (profesorul introduce E – modulul lui Young pentru egalitate: Δl =
Fl0 ⁄ ES); Legea forţei elastice: F = k·Δl etc. ;
- să comunice rezultatele.
Activitatea 2 (Gândiţi, lucraţi în perechi, comunicaţi – 10 min.)

4
 - să definească noţiunea de constantă elastică (simbol, definiţie, unităţi de măsură, metode de
măsurare); se explică relevanţa practică;
- să reformuleze concluziile anterioare: „Constanta elastică este invers proporţională cu lungimea
firului elastic.”;
- să evalueze explicaţiile propuse: „Ce concluzii păstrăm, ce concluzii eliminăm? Este această
explicaţie/soluţie mai bună decât alta? Ce explicaţii nu sunt încă susţinute de probe? Ce soluţie mai bună
am putea adopta?” etc.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

IV. Aplicare–Transfer
Ce convingeri îmi oferă această informaţie?
Ce anume pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?

Lecţia 4. Includerea altor informaţii, situaţii, cazuri particulare,

extinderea sferei noilor cunoştinţe; comunicarea rezultatelor.

,,Fire elastice cuplate. Tensiunea în fir’’

În lecţia a patra, atenţia elevilor se va concentra asupra consolidării conceptelor obţinute (constantă
elastică, dependenţa de natura şi geometria firului elastic) în lumina a noi probe, relativ similare cu cele
deja experimentate. Este momentul unei „priviri sceptice” asupra conceptelor definite, prin confruntarea
cu noi situaţii/probe, pentru a distinge limitele de aplicare ale conceptelor definite de exemplu, constanta
elastică a unui fir neomogen, constanta elastică a unui complex de fire elastice cuplate în diferite moduri.
În etapa de Aplicare, plecând de la enunţuri generale cum sunt definiţia constantei elastice, condiţiile de
echilibru ale unui corp elastic („Dacă…”), elevii trebuie să ajungă la exemple particulare ale acestora
(„Atunci…”).
Ca urmare, elevii vor fi stimulaţi (variantă de abordare):
Activitate (Investigaţie în grup – 40 min.)
- să rezolve probleme şi să comunice rezultatele obţinute, de tipul:
1. calculul constantei elastice, al alungirii şi al secţiunii pentru diferite fire elastice;
2. calculul constantei elastice a unui sistem de fire elastice conectate mecanic în serie, paralel, mixt;
- să observe că orice fir supus întinderii, conform principiului acțiunii și reacțiunii, se împotrivește
deformării cu o forță chiar dacă alungirea este neglijabilă – tensiunea în fir și să modeleze interacţiuni
dintre corpuri legate prin fire utilizând tensiunea.
Evaluarea de la finalul lecţiei (10 min.)

Lecţia 5. Impactul şi valorificarea noilor cunoştinţe.

„O bilă din oţel este mai elastică decât una de cauciuc?”

sau
„De ce la amortizoare se utilizează resorturi de oţel și nu pernuțe de cauciuc?”

În lecţia a cincea, elevii sunt confruntaţi cu modele de cunoaştere (relaţii conceptuale, scheme
procedurale), mai flexibile, mai eficiente, prin testarea, extinderea şi consolidarea explicaţiilor anterioare

5
în situaţii noi. Elevii fac încercări de aplicare a cunoştinţelor în situaţii inedite, observând şi analizând
reuşitele parţiale ca reprezentări succesive ale scopului vizat.
Astfel, organizaţi pe grupe (fiecare grupă va rezolva una din sarcinile de învățare), elevii vor fi
stimulaţi să rezolve probleme şi să comunice rezultatele în maniere diverse (variantă de abordare):
Activitatea 1 (Investigaţie în grup – 27 min.):
1. să reprezinte grafic efortul unitar în funcţie de alungirea relativă pentru diferite materiale, σ = E ·
ε și să interpreteze valoarea enormă a modulului lui Young etc.;
2. să calculeze proprietăţile elastice ale unui fir de oţel: Δl = F ⁄ k, să observe valoarea sa extrem de
mică (de aceea nici nu se observă cu ochiul liber);
3. să propună/să efectueze experimente cu mingi de cauciuc, bile de biliard şi bile de oţel din care să
se observe că bilele de oţel sunt mai elastice decât celelalte, deci au constante elastice foarte mari.
4. să determine experimental constanta elastică a unui resort elastic uzual;
5. să construiască un dinamometru artizanal cu resort fin, să îl etaloneze şi să descrie modul de
utilizare;
6. să reprezinte/imagineze în maniere diverse (eseu literar, eseu plastic; poster, prezentări
multimedia etc.) structura diferitelor mecanisme din viaţa cotidiană care utilizează resorturi elastice;
Activitatea 2 (Turul galeriei – 15 min.)
Elevii sunt invitaţi să expună/să prezinte și să evalueze produsele realizate.

La finalul unităţii de învăţare (8 min.) elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback
metacognitiv, necesare evaluării sarcinilor urmărite/ realizate pe parcursul întregii unităţi de învăţare.
În acest scop, pe lângă Harta „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”, pot fi
folosite şi alte instrumente de evaluare formativă, potrivit inventarului de sugestii de evaluare.

Pentru evaluarea finală (1 oră), pot fi folosite o serie de instrumente de evaluare cu caracter sumativ,
prezente în inventarul de sugestii de evaluare.

Anexă
Competenţele specifice ale programei şcolare pentru clasa a IX-a/3458/9.03.2004,
repartizate pe secvenţele unităţii de învăţare

Secvențele unității de învățare Competenţele specifice ale programei şcolare

Secvenţa I. Evocare–Anticipare  Evidențierea experimentală a dependenței alungirii corpurilor de

forța deformatoare, în domeniul elastic

Secvenţa II. Explorare–  Identificarea forței care tinde să readucă corpul în starea
Experimentare nedeformată ca fiind forța elastică

Secvenţa III. Reflecţie–  Generalizarea rezultatelor observațiilor experimentale în

Explicare formularea legii lui Hooke
 Interpretarea diagramei efort unitar - alungire relativă pentru
diferite materiale*

Secvenţa IV. Aplicare–Transfer  Modelarea interacțiunii dintre corpurile legate prin fire utilizând
6
 tensiunea
 Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite situații
a legii lui Hooke