DEFINITIE

Genul dramatic este una dintre categoriile fundamentale ale

literaturii care reuneste operele unde autorul isi exprima ideile,
gandurile, conceptiile prin intermediul personajelor care participa la
actiunea subiectului literar, el fiind prezent doar in didascalii.

CONTEXTUL OPEREI
Subintitulata ,,tragedie in patru tablouri” si publicata initial in anul
1968, piesa Iona este o drama neomodernista, inclusa in anul 1974 ,
alaturi de ,,Paracliserul” si ,,Matca”, intr-o trilogie dramatica, intitulata
sugestiv ,,Setea muntelui de sare”.
Actiunea prezinta un pescar care incearca sa se elibereze din burta
unui monstru marin.

SURSA DE INSPIRATIE
Drama are la origine mitul biblic al omului inghitit de peste. Iona
este trimis de Dumnezeu sa propovaduiasca invataturile acestuia in
cetatea Ninive, deoarece faradelegile oamenilor ajunsesera pana la cer.
Desi initial accepta misiunea ulterior se razgandeste si se ascunde pe o
corabie care se indrepta spre Tarsis. Dumnezeu il pedepseste trimitand o
furtuna pe mare, iar corabierii, intuind faptul ca Iona este cel care a
atras mania domnului, il arunca pe acesta in valurile marii. Din porunca
dumnezeiasca Iona este inghitit de un monstru marin si dupa trei zile si
trei nopti petrecute in burta chitului in pocainta, ,,Domnul a poruncit
pestelui, si pestele a varsat pe Iona pe uscat.”
Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in opera lui Marin
Sorescu numai ca pretext, personajul deosebindu-se de biblicul Iona prin
faptul ca acesta din urma este inghitit de chit pentru ca fuge de o
misiune, pe cand eroul lui Sorescu se afla inca de la inceput in gura
pestelui si nu are posibilitatea de a se elibera.

VIZIUNEA DESPRE LUME

Marin Soresc creaza o drama moderna despre singuratate.
Monologul lui Iona reprezinta viziunea despre lume a omului
contemporant.
Pescarul se afla de la inceputul piesei, fara sa stie, in burta pestelui
urias si incearca, fara noroc, sa prinda peste din mare. Vorbeste singur,
dedublandu-se, piesa fiind de la inceput si pana la sfarsit un monolog in
patru tablouri, structurat insa sub forma unui dialog, pe care scriitorul il
justifica in deschidere: ,,Ca orice om foarte singur, Iona vorbeste tare cu
sine insusi, isi pune intrebari si-si raspunde, se comporta, tot timpul, ca si
cand in scena ar fi doua personaje.”
La sfarsitul primului tablou, Iona este inghitit de pestele urias, fapt
ce echivaleaza cu intriga operei.
Constatand ca a fost inghitit, Iona incearca sa se elibereze,
sfinteca burta pestelui, dar, dupa un scurt moment cand are impresia ca a
iesit la lumina, constata ca se afla intr-un alt peste, mai mare decat cel
initial.
In cele din urma, Iona se sinucide - cutitul indreptat spre sine
putand avea un echivalent simbolic in cautarea interioara - , rostind o
replica optimista: ,,Razbim noi cumva la lumina.”

TEMA
Tema reprezinta strigatul tragic al invididului insingurat care face
eforturi disperate de a-si regasi identitatea, de a inainta pe calea
libertatii si de a-si asuma propriul destin. Asadar, teme majore intrunite
de Marin Sorescu in opera sunt singuratatea, destinul si limitele, pe care
omul modern incearca sa le depaseasca.
Sunt prezente in text si mari teme ale reflectiei filosofice: timpul,
moartea, sinuciderea, ceilalti, dragostea, fericirea, invierea, speranta,
credinta.

TITLUL
Titlul indica legatura piesei cu episodul biblic. Iona este un nume a
carui radical contine termenul ,,io” insemnand stapanul, domnul, in acest
caz domnul marii si ,,na” care sugereaza negatia eului.
Iona este singurul personaj ,,vorbitor” al piesei (in scena apar,
totusi, Pescarul I si Pescarul II, care nu scot niciun cuvant), monologul
insa neavand la baza introspectia, ci schimbul teatral al replicilor. Primul
Iona este uneori de acord cu cel de-al doilea, alteori insa nu este.
In finalul piesei, cel dintai intreaba amnezic, ,,Cine sunt eu?”, iar al
doilea raspunde strigandu-si numele. Iona prelungeste pana in final iluzia
ca nu este singur, nevoia de celalalt este reala.
Relatia dintre personaje pare sa sublinieze singuratatea, deoarece
incercarea lui Iona de a-i aduce alaturi de el pe cei doi pescari esueaza.
 STRUCTURA COMPOZITIONALA
Piesa este alcatuita din patru tablouri intr-o alterare de afara (I si
IV) si de inauntru (II si III). Tehnica literara utilizata este cea a
monologului dialogat ce pune in valoare numeroase idei privind existenta si
destinul uman.

CONFLICTUL
Conflictul este de fapt drama existentiala a protagonistului care nu
intelege de ce este singur si lipsit de libertate.

RELATII SPATIO-TEMPORALE
Spatialitatea apartine aproape exclusiv imaginarului, iar timpul este
psihologic. Iona este un personaj fara istorie, amintirile si viata lui ar
putea apartine oricui.