Sunteți pe pagina 1din 17

0

N. IORGA

Lc
ept_10174
9
'Acanfriti
1P:'n! Pomo! t

IGA ULTURALA

3 ib'?,
. ' .

'wad°
FIH oi.".

2. 6... -
.
fF..F 4

) .4,,c,`"r -I

,
UlL'Itt=4'
I

Las.;;ratitit Wik""71*'
. '
- 4 ;41111441:11

-et

-4.-7-

IN ANEXA :

DATE ISTORICE DIN


VIATA LIGII CULTURALE
CULESE DE BARBU THEODORESCU
N. IORA
,,,::::(LAID°Er:E744
#

. LlGACULTURALA

11.11rt
irf '''rill-
,....... ....j-4,
7, _...,aP ,I 04 ,

41,04
11.
, ; CC
.4
I !a
-
;
E

r-

-7.T.P.c.'- .

vfo tF--;
4
P'a
-
if-.
.. akb:k

, IN ANEXA :

DATE ISTORICE DIN .

VIATA LIGII CULTURALE


CULESE DE BARBU THEODORESCU

a
__..-
-ey3Lior
1
4to PoPututO

,J ily{'

AI;

ga culfurala
N'am fost martor la inceputurile Ligii Cultu- case intre simpaticele ziduri ale vechii cladiri. Do-
rale. A fost o opera de entuziasm tineresc indepli- bitoace isi lasasera murdariile acumulate in mijlocul
nita la Bucuresti, pe o vreme cand entuziasmul prafului si al daramaturilor tencuielii. Pe o lespede
imbraca forme de organizatie si incepea actiuni cu de mormant profanata, inscriptia pomenia numele
viitor. lui Teodor Bratianu : omul de bine isi a flase odihna
Cativa dintre caldurosii studenti de atunci traesc in ctitoria inaintasilor si putea fi sigur ca nime-
si astazi, cu totul despartiti prin ocupatiile si ten- nea nu se va gandi la dansul. Asa va fi fiind si
dintile for de infaptuirea de acum vreo patru de- acum si nu trebue sa fie asa.
cenii. Liga Culturala" e numai prescurtarea numelui
A fost insa in mijlocul lor, pentru a li da o di- deplin : Liga pentru unitatea culturala a Romani-
rectie si pentru a-i sustinea prin autoritatea lui de lor". Aceasta unitate sufleteasca, cel mai pretios
om matur, purtand un nume frumos si avand o si- element de putere al natiei, era amenintata prin
tuatie in societate, un om astazi de mult uitat, si la masurile de stupida si inutile prigonire ale guver-
care gandindu-ma acum, imi vine in minte datoria nelor maghiare, care pregatiau astfel descompu-
de a face ca in marele palat al Ligii sa fie un loc nerea Statului milenar. Romania politicianilor nu
insemnat cu numele lui. Poate ca si mai mult de- putea face altceva decat doar sa decoreze pe pro-
cat atata ar fi de facut pentru acest suflet curat curorul care trimisese la temnita atatia Romani,
care s'a dat intreg faptei pe care a initiat-o. vinovati ca au afirmat dreptul for la o viata na-
Undeva, in jud. Arges, intamplarea a facut sa tionala, Jeszenszky. Chiar Para astfel de neinchi-
vad o foarte frumoasa si veche curte boereasca puite greseli sau scapari din vedere ale unei erase
aproape intacta, dar pustie, afara de vreo cloud odai ignorante, ce putea face, cu vesnica Erica de Rusia,
in care se instalasera niste jandarmi. aliata, prin vointa Germaniei, a monarhiei dualiste?
Imprejur gradina era cu totul salbatacita, pomii Dar pe atunci ce nu putea face Statul, indrazni sa
roditori intorcandu-se la starea primitive. face Societatea. Si astfel dela un capat al tarn la
In fund se vedea un turnulet de biserica, dar de celalt s'a pornit o formidabila miscare de protes-
multi am de zile nicio cantare de preot nu se ridi- tare, castigand si oameni cu raspundere" si
4

Chenar de carte de membru dela inceputurile Ligii (marime naturala)


4 N. IORGA

""4

ft.

Sala de sedinte din Palatul Ligii Fotopress

`Lex,
V r

,.,p

ob.

I
P

*
.1i
we
2;
A.

Din procesul Memorandului


LIGA CULTURALA 5

'
r.- k ,
r
3j. ir,
:-. c; .

"- ^r, ^, !'""

if r' 7".ale

Li
41 rill. i 1 I 'Ne-
sk
imtimttrgit
'",- lil in ti OIL .... ...
6,

"ii. :11 "1...) , A


Itt
, 4,,,,
-1111r. .
"11
.1'
Ye.
As
. A-
7t. r
A A
itb-ii,-..- 07741.i
--,-.....
.7'-"104A .44' 43
* f -Ai dAi
°
. 7 14. 1

1..1*

;
2 ; I
4 V

Manifestatia studentilor pentru Rom'anii din Transilvania in Bucuresti la 14 lunie 1892

14,NoligaiLtsgAak

Serbarea a 400 de ani dela moartea lui Stefan cel Mare, la Suceava, la 2 Iulie 1904
6 N. IORGA

chiar suflete a§a de pozitive §i de reci ca al lui sa afirm §i aici, mai mult pentru aceia cari in Un-
Gheorghe Panu. Fire§te ca luasera foc mai intaiu garia nationals de astazi Inca i§i mai inchipuie ca
aceia a caror viata fusese o continua revarsare de se conspira la Liga. Aceasta nu s'a facut niciodata.
romantism politic, intre altii un V. A. Urechia, ale Conspiratia cere multa tenacitate, o mare viclenie,
carui insuficiente literare §i defecte de cultura g. §i, la momentul hotaritor, un curaj nebun.
nerala ne-au facut pe toti sa nu vedem o nesfar- Asa ceva nu se gasia in Comitetele Ligii, corn-
§ita dorinta de a fi de folos in toate domeniile §i pusa din oameni cu a§a de frumoase sentimente
un mare talent de fats de natia lor,
a castiga printr'o §i apoi not n'avem
gentila vanitate talent pentru con-
simpatica atata iu- spiratie : poate sa
bire pentru Ro- fie o actiune folo-
mani in vasta lu- sitoare, dar nu e
me pe care o stra- frumoasa §i n'are
batea neastampa- nobleta.
rul sau, continual Noi simtul fru-
pana §i in ani de musetei §i al no-
adanca batranete. bletii Il avem.
Liga Culturala, Au venit si zile
pe care, impotriva grele pentru Liga
legilor obi§nuite a carii actiune se
ale vietii, tinerii o desfa§ura intro
lasase mo§tenire societate. un de
batranilor, avea a- . disciplina morals
cuma drumul ei nu era totdeauna
neted tras. El era ce trebuie sa fie.
drept la mijloc in- Anume fonduri au
tre un idealism ramas in manile
fara frau, care care trebuiau sa
cr e d ea putintel le trimita la des-
ceeace nu da voe tinatie, §i aceasta
sa se creada inte- compromite o ins-
lepciunea vechiu- titutie, apoi pre-
-
lui legislator bi- jrZ I - zidentia Ligei a-
zantin, ca nu in junsese un mijloc
'1'4* de a se pune cine-
multimea cuvinte-
lor, ci in adevara- va in evidenta
tul §i dreptul efect fart a putea da o
al lucrurilor tre- directie §i a chel-
bue a§ezata pute- tui munca. In fu-
rea imperiului rioasa lupta din-
neque enim in ver- -4-
0_0\ tre partide, Liga,
borum multitudi- . cu mijloacele ei de
ne, sed in vero et --voLfrt- ;4% .. a ridica massele,
iusto return effecto putea fi un aport
robur imperii col- pretios, §i el n'a
locatur, §i intre o- Post neglijat.
pera eminamente Pre§edinte era,
practica a aduna- prin anii cari se
rii de fonduri pen- apropiau de 1900,
tru a plati amen- Palatal Ligii Culturale un barbat politic
zile Romanilor de un talent reto-
condamnati cu duiumul de natangia oligarhiei ma- ric recunoscut, de o calda simtire pentru natie, de
ghiare. mult curaj in vicisitudinile politice, de o francheta
Bani se trimeteau, a§a de pe ascuns incat stia care nu cruta mijloacele si de o reala si complecta
toata lumea. desinteresare in viata publica. Avea un nume pe
Sau fruntasi ardeleni veniau pentru aceasta la care 1-a purtat unul din boierii lui Mihai Viteazul
Bucuresti in taina §i toata lumea stia ca au venit. §i, neavand fiu, visa ca ginerele sau sa fie prefect
Se faceau §i abuzuri, dar desigur era indeplinirea in Alba Iulia. Petre Gradisteanu ramasese insa
unei imperioase datorii de frate. Un lucru vreau omul generatiei sale, §i pentru o noua generatie
LIGA CULTURALA 7

cultura avea fara indoiala un alt sens. dig abgeschafft adaug ca presa romaneasca de
S'a dat atunci o lupta pe care el $i amicii sai, partid a batut din palme aplaudand masura politiei
cari erau multi, au pierdut-o. La un congres, in de stat austriece. Ma vad in sfar$it batand cararile
Galati, infrangerea batranilor a fost complecta. Basarabiei cu Nicu Flondor, pe al carui Irate Iancu
Fara a se desinteresa, de loc, de soarta Romani- it impacasem un moment cu acrul $i injuriosul, dar
lor subjugati si anume, data aceasta, nu numai in inteligentul si activul lui adversar, Aurel Onciul,
Ardealul brutalizat, dar in Bucovina, convenabil discutand cu alts speta de jandarmi, ai Tarului,
exploatata de Austrieci, $i in Basarabia, amutita de caracterul inofensiv al apelor de toaleta din gea-
Muscali, invingatorii sprijiniti pe o intreaga opinie mantanul d-lui Flondor, a$teptand o zi intreaga la
publics, intelegeau cloud lucruri : Intaiu, ca ajuto- Balti sa mi se dea drumul, de$i n'aveam decat vina
rul de dat acestor frati fara noroc nu poate sta de a purta o harts a Basarabiei, condus apoi la
numai in bani, ci in carte, in suflet, in cuvant. zemstva din Bender de d-I Mimi, pe atunci slujba$
N'ajungea o vizita din cand in cand, care atragea rus, ingrijat sa nu vad nimic din cetatea locals on
Ardelenilor o $i mai mare prigonire din partea sta- ostenind la Causani pe voluminosul politist rus
panilor, ci contactul de fiecare moment dela om care alerga sa ma prinda.
la om. In acest timp
N'ajungeau 411i'=- --. , is oval Samanatorul-
i scrisorile de im- III ajungea panea
barbatare si ar- de toate zilele
ticolele fulmi- a generatiei u-
nante de la Bu- .4 : nui Octavian
curesti, trimese Goga, unui
in plic dincolo, Tazlauanu, u-
ci trebuia car- is nui Metes si u-
tea, si cugetare nui Lupa $.
libera puss in Neamul Ro-
mana oricarui manesc-, oprit
cititor roman de oficial de nu
peste granita si $tiu cate ori,
mai ales a tine- trecea granita
retului, crescut ungureasca supt
in credinta ca titluri ca : Pri-
are un drept pe 1 ,ffs
mavara-, Va-
pamantul sau ra'', Toamna'',
si poate gasi
mijloacele
a-I apara.
de " Lama'', Isto-
ria Romanilor-
o expediau sa-
Ce lucruri tisfacuti posta-
frumoase nu $ii .maghiari,
s'au facut in a- supt dulcele ti-
ceasta directie, tlu de Cultura
Punerea pietrei de temelie Ia Palatul Ligii la 8 Noembrie 1926 cartofilor, dupa
cu aceasta con-
vingere indrazneata ! Ma vad strabatand ta- cele mai noua metode, traducere din limba ma-
nar, Ardealul lui Andrei Barseanu $i al lui ghiara", daca nu gasiam cale sa intrebuinta lega-
Augustin Bunea, dar $i al lui Moldovanut uce- lul mijloc de a o expedia prin Bucovina, unde eram
nicul lui Cipariu, voiSind uneori, tacand mai a- oprit, dar cartile mele, oprite in Ungaria, erau in-
des pentru a fi $i mai inteles rostul prezentei mele a- gaduite.
colo. Ma vad tipat cu $upa" la miezul noptii de la Asa s'a facut incetul pe incetul opera de con-
Or$ova la Gura Vaii cu caruta jandarmului, pentru- fundare a sufletelor pe care interesele materiale
ca indata sa ma intorc cu biletul ofiterului de gra- exasperate de o trista viata politica, au distrus-o
nita. Ma vad cautat in casa preotului din Dragusul dupa indeplinirea miraculoasa a celui mai nebun
Fagarasului de jandarmi cu pu$tile in banduliera si vis pe care 1-a avut neamul nostru.
expediat la suprefectura, pentruca pasaportutl meu Dar Liga Culturala a noastra nu putea deslipi
nu era in ungure$te si pentru ca notele mele de grija sufleteasca a altor Romani, milioane care se
drum ma aratau spion. Cum, iara$i, ma vad, in Bu- gasiau si, vai, se gasesc Inca, intro robie $i mai
covina cercetand pe tacutele sat de sat, aducand mii cumplita decat a Ardelenilor, Bucovinenilor $i Ba-
de oameni la expozitia istorica din Iasi si, peste sarabenilor, carora le-am impartit noi cea dintaiu
cateva luni de zile, oprit la Itcani, cu ordin inscris carte de citire cu litere cirilice si li-am cladit noi
$i amenintarea de a face temnita de trei luni, ca cel d'intaiu adapost pentru studenti pe dealul Ta-
strain suparator", ais lastiger Fremde fiir bestan- tara$ilor, la Iasi.
8 N. IORGA

/ E vorba de poporul roman din Vechiul Regat,


sus aproape instrainat prin imitarea de supra fata a
culturii parisiene, jos in ignoranta cea mai crass a
birnicilor fara pamant §i fara drept.
Planuri mari rasariau, de §i alaturi politicianis-
mul i§i crease, intro organizatie rivals, putinta de
a rapi Ligii misiunea care i se cuvenia.
Dar catastrofa din Noembrie 1916 a taiat scurt
Am socotit noi, in prostia noastra, ca §i de dan§ii orice actiune. In tran§ee se facea mai bine ceea ce
lard autorizatia Onor. Ministeriu al Instructiei cuvantul §i scrisul nu puteau indeplini.
Pub lice" trebue sa ni fie mild. Dupa sfanta noastra unire, Liga s'a trezit la un
In aceasta opera am intalnit noi mari greutati. alt rol, data aceasta cu singurii oameni cari admi-
Trecutul era Inca viu. Unii oameni credeau ca se teau noua baza sincer §i smerit culturala. Intro so-
platesc de prezidentie printfun discurs odata pe an, cietate care ne socotia morti, cum moarte erau acum
la Congres ; alt pre§edinte, un om putred de bogat virtutile din zilele mai bune, am perseverat, sfidand
care n'a lasat un ban pentru cultura, ne-a denuntat indiferenta publicului i despretuind subventiile
la politie ca avem de gand sa ni insu§im produsul oficiale.
loteriei destinate sa ni dea, in palatul nostru din Pentru marea opera pe care o avem in gand,
Bucure§ti, cel mai sigur izvor de venituri ; un al indreptarea poporului romanesc unit pe calea preo-
treilea, ce spirit fin, ce cultura vasta, ce nobil ta- cupatiilor spirituale §i imperativelor morale, intin-
lent al cuvantului era sa ajunga pe vremea raz- zand maim celorlalte culturi nationale din Roma-
boiului national... dar aici tacerea este pioasa. Si u- nia, ni trebuiau bani cari sa nu fie cer§iti de la Mi-
nui secretar general care ni smulsese conducerea din nisterele trecatoare.
mana i-a abatut sa scoata Liga Culturala in lupta Pentru aceasta am inceput cu una suta cincizeci
cu Evreii pamanteni §i subpdmanteni", pe cari, de de mu lei palatul pe care, mai cu o nesocotita lote-
altfel, de a doua zi, inaintand memorii diplomatice rie, mai cu imprumuturi neplatite, mai cu contracte
catre adversarii no§tri nationali, i-a uitat cu totul. de inchiriere care ne imobilizeaza, rareori cu un
Razboiul mondial a inceput, Liga Culturala avea ban cazut din tezaurul public, 1-am ispravit mai
un rol. Cei cari muncisem 'Dana atunci ne-am sa- ales prin ravna d-lui G. D. Scraba §i a raposatului
crificat pentru dansul. Ascultand de calduroasele Const. Cihodariu, prin talentul arhitectului Traia-
objurgatii ale prietenului mieu mai mare, Dela- nescu, pana la al §aptelea rand, aproape suta de
vrancea, am consimtit sa fiu modestul secretar al octal
simbolicului pre§edinte Vasile Lucaci §i al auxilia- Cand aceasta avere ni se va libera de sarcini,
rilor sal, intre cari era un Nicu Filipescu. $i dom- atunci vom arata ce poate cultura libera, neoficiala,
nul Goga, pribeag in Bucure§ti, era pe acolo. in viata unui popor.

it

'ate
a °

Liga la MAnastirea Dealului


Date istorice din viata Ligii Culturale .
culese de Barbu Theodorescu
Liga Culturale este nascuta din entusiasmul tineretului uni- dentii din Ardeal pot marturisi cate ajutoare nu primeau ei
versitar bucurestean. Cu mult inainte de 1890 se protesta in cea mai desavarsita taina din mana larga, prea large a
contra masurilor luate de Unguri, cum ar fi cazul lui Gra- lui Grigore Bratianu. Biblioteca sa, vanduta de fratii sai la
disteanu in 1881, la desvelirea statuii lui Stefan cel Mare, in anticari, e rascumparata de Cazzavillan si donata, prin Ion
. cuvantarea sa, sau prin ziare, dar, acestea sunt fapte izo- Bianu, Ligii Culturale. El avea de gand sa-si lase toata
late. Prin 1888 yin din Transilvania, tinerii la studiile uni- averea Ligii, creiand un fond national, dar moare fara tes-
versitare din Bucuresti, si printre ei : Lupulescu, Simion Man- tament si fratii sai nici nu vor s'auda de un astfel de fapt.
drescu si I. Buzan. Dupa adunarea din 2 lanuarie 1891, dupa cum se hotarase
Din contactul cu studentii ardeleni se hotaraste, in 1890, mai inainte, Liga isi inaugureaza inceputul la 24 lanuarie
sa se protesteze contra tiraniei de dincolo, si, astfel, in 16 1891, in sala Universitatei, data ce ramane ca intaia zi de
Octombrie 1890, se tine intaia adunare a tineretului univer- viata a Ligii pentru unitatea culturala a tuturor Romanilor.
sitar : Mai multi studenti universitari invite pe colegii for a Grigore Bratianu citeste manifestul Ligii, Negulescu vor-
se intruni in sala Universitatii Marti seara ora 7 jum. (16 beste despre vitalitatea poporului romanesc, Cernescu arata
Octombrie 1890) spre a lua atitudine hotarata fats de adu- insemnatatea zilei de 24 Ianuarie, iar Simion Mehedinti con-
narea nationals Transilvana". ferentiaza despre Rolul civilizator al Romaniei in Orient".
La inceput gandurile nu mergeau mai departe. Studentii Acum, iata si :
se multumeau numai cu cateva intruniri. Adunarea are suc- . Manifestul Ligii pentru Unitatea Culturale a Romanilor

ces, studentii raspund la chemare, si la a doua adunare, din Liga pentru Unitatea de cultura a Romanilor, numara
24 Octombrie 1890, la care is parte un numar considerabil astazi conform statutelor, prima zi de existents. Lucrarile
de studenti" sub presedintia lui Simion Mehedinti, doctoran- preparatoare pentru chemarea ei la viata si pentru regulata
dul Mendonidi cere instituirea unui comitet care sa agite in ei functionare au intampinat un sprijin puternic si incura-
permanent& chestiunea Romanilor de dincolo prin presa §i jare din partea tuturor Romanilor, chiar din cele mai de-
prin intruniri publice. Se mai hotaraste scrierea unui Memo- partate unghiuri ale tarilor locuite de ei.
randum" ce se citeste in a treia intrunire din 26 Noembrie In Romanul liber s'a manifestat sentimentul datoriei catre
1890. Pans acum aveam de vorbit numai de studenti, la acea- fratii sai de acelas sange, in cel impilat s'a nascut speranta
sta adunare iau parte multi particulari, printre cari si depu- usurarii, in toti a crescut constiinta vitalitatei poporului
tati ca : C. C. Dobrescu si Cristu Negoescu, profesorii : nostru si a solidaritatii nationale.
Mandreanu si Ionascu, comerciantul Mihalcea, dintre stu-
denti vorbesc Mehedinti, Negulescu, Vicol. Se hotaraste Acest avant patriotic a cuprins toate spiritele si un numar
creiarea societatii si formarea statutelor care se citesc de I. Insemnat de orase din tars, precum : T.-Severin, Pitesti,
Radulescu (Pogoneanu) in sedinta din 15 Decembrie 1890. Craiova, Targoviste, Slatina, Ploesti, Giurgiu, Braila, Ga-
Ziarele timpului lauda priceperea studentului Mehedinti, care, lati, Focsani, Barlad, Buzau, Alexandria, T.-Magurele s'au
ca presedinte al studentilor, a stiut sa prezideze in mod de- grabit a infiinta sectiuni ale Ligii si actualmente cauta a se
savarsit adunarile. In sedinta din 17 Decembrie se aleg mem- pune in legatura cu sectiunea centrals din Bucuresti.
brii comitetului in studentii : N. Vicol, S. Mehedinti, P. Ne- Bunavointa cu care este intampinata Liga pretutindenea,
, gulescu, Al. Teodor, G. Murnu. I. Lupulescu, G. Cernescu, dovedeste, ca ea raspunde unei cerinte imperioase nationale.
P. Flor, M. Dragomirescu, P. Patriciu si Al. Talasescu si Intr'adevar, cand natiunea romans din afara de regat isi
nestudentii : Ionel Gradisteanu deputat, N. Barbu profesor, sleeste ultimele forte in lupta contra strainului, care dupa ce
' Cr. Negoescu deputat, N. Ionescu profesor si deputat, Ma- I-a rapit orice parte a vietei publice, cauta sa-i iea prin vio-
rinescu-Bragadiru mare proprietar, Gr. Bratianu avocat si lenta, si in dispretul legilor fundamentale, mijloacele de cul-
V. Maniu avocat, Mihalcea mare comerciant si Al. Orascu tura nationale, atacandu-i scoala, limba si credinta strabu-
. senator si Rectorul Universitatei, iar peste cateva zile se nilor si smulgand cu o cruzime barbara copilasii de trei ani
alege presedinte : Al. Orascu, secretar Lupulescu si casier dela sanul mamei romane spre a-i desnationaliza si a-i in-
Gr. Bratianu. Dintre acestia trebue retinut un nume : Grigore vata sa-si urasca neamul, graiul, religiunea si chiar familia,
Bratianu. cand, cei ce reclama aplicarea si respectarea legilor sunt
In seara zilei de 2 lanuarie 1891 se adunare tinerii stu- aruncati in temnita, cand un strigat de desperare iese din
denti si oameni in varsta la locuinta acestuia din Hotel du gura mai multor milioane de frati ai nostri, cand un sovi-
Boulevard, camera 63 etajul III. Aici se plamadeste Liga, nism tiranic tinde a mortifica o mare parte din corpul popo-
. care fara entusiasmul studentilor si fara marea putere de rului nostru, once nepasare ar fi o sinucidere nationale.
munca si pricepere a lui Gr. Bratianu, n'ar fi putut trai. Pentru aceea Liga isi propune a deschide si intretine ne-
Nascut la 1849, isi face studiile liceeale la Viena, apoi ur- contenit lupta pentru apararea nationalitatii noastre, pana la
meaza dreptul la Berlin si Paris. Venit in tara e magistrat, Incetarea acestor persecutiuni straine secolului nostru si mo-
apoi deputat, cand in 1891 intra in Liga, o organizeaza, fund ravurilor europene. Ea voieste ca fratii nostri de pretutindeni
timp de trei ani sufletul ei si moare in 26 Februarie 1893 ca sa alba deplina libertate in materie de invatamant, voeste ca
presedinte si casier al Ligei Culturale. Suflet bun, nobil, limba noastra sa fie respectata si biserica romans inviola-
cum rar se poate intalni oriunde, si numai invatatorii si stu- bila. Pentru conservarea acestor bunuri strabune, singurele
10 BARBU THEODORESCU
APE EDIN

n
9
Ill
Al. Orasanu Gr. Bratianu V. A. Urechia
ramase Inca natiunei romane din afara de regat, inaugural Studeutii dela Iasi iau parte si ei la manifestatii dar cer
,

astazi cu deplina speranta de reusita, o lupta sacra 9i solem- incontinuu largirea campului de activitate, nu numai la Trait-
na, la participarea careia, chemam pe toti Romanii, conju- silvania, dar si la Bucovina, Basarabia.
randu-i a da Ligii ajutorul for moral si a aduce sacrificiu Grija de capetenie a Ligii e de a incepe o intinsa propa-
obolul for pe altarul celei mai inalte si mai sfinte cauze tka- ganda in strainatate, ceeace se face prin Memorandul stu-
tionale". dentilor care are un mare rasunet mai ales la popoarele la-
Scopul societatei este, dupa cum se vede din statute, de a tine, raspandindu-se in 13.000 exemplare.
cultiva constiinta solidaritatei in intreg neamul romanesc si a Din Dares de seams" a lui Lupulescu se poate vedea
tntretine o miscare care sa legitimeze misiunea culturala E. clay marele succes :
Romani lor in Orient", intrebuintand urmatoarele mijloacc : ,,Cauza noastra, atat de nobila si de justa, este cauza c
1. Infiintarea de sali de lectura si biblioteci. muna a culturei gintei latine" ne spuneaum entusiasmatii fii ai
2. Tiparirea de carp ir editiuni populare. Romei eterne.
3. Sprijinirea publicailunilor care ar lucra in scopul Ligii. ,,Si tot asa vorbeste tinerimea din Piemont, Torino, Mila-
4. Conferinte si intruniri publice. noPadova, Napoli, etc.".
5. Sarbatorirea datelor marl din viata Fratii nostri din Geneva sunt cu.
trecuta a nationalitatii romane. prinsi de admiratiune pentru cauza mare
6. Organizarea de congrese anuale a poporului romanesc".
ale membrilor Ligii. Studentii din Lille si Dijon frater-
7. Formarea unui fond de ajutorare nizeaza cu Romanii, fiindca gasesc
prin cotizatii, subscrieri de buns vole, multe puncte de asemanare intre not si
donatii, etc. ei". La fel cei din Paris.
Societatea e reprezentata si adminis- Studentii din Bruxelles se fac soli-
trate de un comitet de 21 membri alesi dari cu not in buletinul lor. Iar studentii
cu majoritatea de voturi si deopotriva din Anvers, din Liege si din Gand isi
raspunzatori catre adunarea generals a manifesteaza simpatiile for prin scris si
membrilor din Bucuresti. Unsprezece intruniri".
din membri comitetului sunt studenti. Multumita acestor intinse lucrari,
Alegerea comitetului se va face din am putut intra in legatura cu multe so-
doi in doi ani de catre adunarea gene- cietati din Apus. In Austria corespun-
rals a membrilor din Bucuresti. In afara dem cu 17, in Belgia cu 5, in Franta
din Bucuresti Liga infiinteaza sectii on . ' cu 12, in Elvetia cu 3, in Italia cu 19,
unde are membri. in Germania cu 16, in Anglia cu 3, in
Avand un succes deplin, Liga dintr'un Spania cu 2, in Norvegia cu 2, in 0- .

inceput are urmatoarele sectii : Ploesti, Mihail Vladescu landa cu 2, in Serbia cu 1, in Finlanda
Craiova, Galati, Turnu-Severin, Slati- cu 1"
na, Pitesti, Targoviste, Giurgiu, Braila, Focsani, Barlad, Bu- Mamie barbat de stat Gladstone si Jules Simon, Emile de
zau, T.-Magurele. Tot odata se intemeiaza sectii la Paris Laveleye, profesori ca L. Constans, B. E. Maincri, R. Kavas,
de Stroe Bratianu, Anvers de d. Moroianu, Berlin de Nanu. Blangstead, raspund apelurilor Ligii". Scriu ziarele : Figaro
DIN VIATA LIGII CULTURALE 11

TII LIGII
. .

11

Petre Gracii5teanu Sava Somanescu Virgil Anion


L'Eclaire, La France, Le National, Revue des deux Mondes, 5i trei la : Berlin, Anvers si Paris. Se cere schimbarea statu-
Memorial diplomatique, Le Reveil du Nord, Die Presse, telor, esentiala schimbare fiind o mai mare centralizare. Se
Deutsches Volksblatt, Politik, Morayska Or lice, Odjet, Ta- aproba propunerea lui Enacovici ca sa se tina congrese si 'n
gliche Rundscnau, Il Diritto, Cultura, La Riforma, II Se- alte orase. Se numesc membrii onorifici : L. Schwennhagen,
colo, etc...." . Louis van Keymeilen ,etc.
In tars primul congres are loc la 11, 12 si 13 Maiu, in La sectiile din strainatate vorbeau : Dr. G. Marinescu, Dr.
sala Ateneului, sub presedentia lui Alex. Orascu presedintele Nanu Muscel, 0. Densusianu, Teohari, Pompiliu Eliade,
Ligii. Iau parte la congres : A. Odobescu, V. A. Urechia, Dr. N. Staicovici, M. Ianculescu. Murind Grigore Bratianu,
Gr. Tocilescu, A. Densusianu, I. Bianu, Mehedinti, iar din pans la alegere, locul 5i este tinut de catre Gh. Bursan, iar
Transilvania : V. Lucaci, Albini, Sever, Axente. la congresul Ligii din 20 Maiu 1893 este ales presedinte al
Se serbeaza ziva de 3/15 Maiu de catre sectiile Ligii si la Ligii V. A. Prechia, vice-presedinte I. Gradisteanu, easier
Paris, Anvers, Liege, Bruxelles, Berlin, dupa cum se va se Perieteanu-Buzau, I. Lupulescu si. Ion Bianu secretari ; G. I
ba in totdeauna de scum inainte. La 24 Noembrie 1891 are Cantacuzno, G. Bursan, Delavrancea, N. Filipescu membri,
loc intaia adunare a sectiei Bucuresti, St. Sihleanu, N. Cosacescu. I. Neni-
la care secretarul Lupulescu citeste un tescu censori. In acest an biroul Ligii e
raport ce s'a tiparit, ramanand astfel in Pasagiul Roman, iar congresul Ligii
unul din cele mai valoroase documente are loc in acest sediu precum si la Ate-
ale Ligii. (Toata arhiva Ligii a fost neu. Sectiile se inmultira la 41, dintre
distrusa in timpul rasboiului). care 8 s'au infiintat in acest an. S'au
La Memorandul studentilor Romani ajutat societatile din Ardeal, dar in Ba-
din Bucuresti si Iasi se raspunde de ca- sarabia nu s'a putut face nimic". Sectia
tre tineretul maghiar, pentru care se tipa- din Paris formeaza o biblioteca in ur-
reste in 9 August 1892 Replica" juni- ma propunerii lui Ianculescu 5i chiar in
mei academice roman din Ungaria si aceeas sears el strange 750 lei.
Transilvania. Murind Stroe Bratianu, organizatorul
Anul 1892 e anul de marl protestari Ligii dela Paris, e ales d. Moroianu.
in multe centre ale tarii : Bucuregi, Iasi. Si'n acest an au loc mari manifestatii
Severin, Craiova, Giurgiu, Focsani, Sla- in tars la : Tg.-Jiu, Iasi, Slatina. La 18
tina, Pitesti, Barlad, C.-Lung ce au loc Iulie e adus steagul albastru, flamura
mai ales in ziva de 14 Iunie. in special tinerimei din Ardeal. 0 delegatie sub
luna Iunie. conducerea parintelui Mongrea 5i Rusu
La 24 Maiu 1892 are loc al doilea Sirianu aduc drapelul albastru la care
congres al Ligii sub presedintia lui Al. se mai adauga si altul rosu. Ceremonia
Orascu si se alege noul comitet compus predarii are loc la Predeal. Lazar Po-
din Gr. Bratianu, presedinte, N. Cosa- V. Lucaci povici, student la Viena, spune : Va
cescu, Lupulescu, Nenitescu, Bianu, Gh. Bursan, Danielescu, dam steagul albastru si pe cel rosu avand ferma convingere
Antonescu, Pop. Presedinte de onoare fiind ales Al. Orascu. ca in curand va yeti intoarce cu ele la noi, sere a pune si cu-
Gr. Bratianu constata ca Liga are in acest an 21 de sectii loarea ce lipseste, a face sa falfae si'n tarile subjugate drape-
12 BARBU THEODORESCU

lul national. Dela Predeal pana la Bucuresti s'au facut ma- 8. Sa se trimeata oameni priceputi la institutii culturale in
nifestatii grandioase delegatiei ce aducea drapelul in Capi- strainatate. Se declara membrii de onoare ai Ligii : Sully
talc. (La Ploesti au fost in gars peste 2000 de persoane). Prudhomme, G. Carducci, Lavisse, Ascoli, Legrand, Cle-
Din delegatia de studenti facea parte si Vaida. Tot in acest menceau, Mistral.
an, V. A. Urechia, ia parte la conferinta internationals a
Uniunei interparlamentare si sub influenta lui se refuza Un- Anul 1896, deli an de neintelegeri trecatoare, se eviden-
gurilor ca viitorul congres sa se tina la Budapesta. tiaza prin realizarea celui dintai periodic al Ligii : Liga
La 5 Martie c. fost un mare meetig la colegiul St. John al Romans ", aparand in tot decursul anului ca ziar, pentruca
Universitatii din Londra sub presedintia lui W. R. Morfill, in 1897 sa se transforme in revista.
la care Liga tri- Prin adunarea
mete pe Dimi- din 12 Ianuarie
trie Ion Ghica, 1897 se pun ca-
tinandlw o cuvan- pat certurilor din
tare si publi- Liga si ambele
cand mai multe tabere cari se
articole in Pall formasera isi dau
Mall Gazette din mana, iar la 16
Londra. Profeso- Ianuarie se ale-
rii dela medicina ge comitetul for-
refuza sa ia par- mat din Mihail
d

te la congresul Vladescu prese-


international de dinte, Barbu De-
1a Budapesta. 9, lavrancea vice-
Mari maniresta- pres., casier St.
tii ale Ligii la Perieteanu-Buzau
Craiova, Bucu- si secretari : A.
resti, Slatina. La D. Florescu si
Craiova are loc V. Miculescu.
una din cele mai Sectia din Pa-
marl manifestatii ris tine o confe-
facute in Cara rinta a lui Du-
pana acum. chesne Fournet
In 1895 stu- care spune : Sa
dentii dela Bru- faca fiecare din-
xelles intemeiaza tre ei calatorii
o sectie a Ligii prin Transilvania
sub presedintia si ii asigura, ca
lui R. Dragomi- se vor intoarce
rescu student in plini de admirare
Drept. La con- pentru vigoarea
gresul din 1895 poporului roman
se hotarasc ur- de acolo".
matoarele : In 1897 se
1. Liga sa de- scrie un articol
vie persoana mo- r:a
.. in Liga roma-
rals. ns" ca sectiile
2. Sa se re- Ligii stau in pa-
z
duca cotizatiile. rasire, apoi se
3. Sa se scoa- Pre*edintele ,Ligii pentru unitatea cultural' a tuturor Romanilor' da urmatorul ta-
ta un buletin, blou: Dintre
unde se vor scrie studii asupra diferitelor faze prin care sectiile Ligii, urmatoarele functioneaza regulat si continua
trece poporul. Sa se publice portretele si biografiile oame- astfel a da concursul for ideii, pentru care au fost infiintate :
nilor man ai tarsi etc. Bucuresti, Braila, Buzau, C.-Lung, Craiova, Dragasani, Foc-
4. Sa se dea diplome ligistilor. sani, Galati, Odobesti, Ploiesti, Predeal, R.-Sarat, Sinaia, Tar-
5. Sa se doneze scoalelor romanesti : hartile Dacia-Ro- goviste, Vaslui, Paris si Bruxelles.
mana si Dacia-Tralana, portretele oamenilor mari. Sa se Au incetat once activitate : Babadag, Botosani, Calafat,
cumpere carti copiilor saraci. Calarasi, Campina, Caracal, Constanta, Corabia, Cosimbesti,
6. Sa se ajute bisericile romanesti. . Falticeni, Ocnele Mari, Oltenita, Pascani, R.-Valcea, Roman,
7. SA se ajute orice Roman lovit in soarta lui de nacazuri Slanic, Tecuci, T.-Jiu, T. Magurele, T. Severin, T. Neamt,
neasteptate, fie el chiar stabilit in orice colt departat. Tulcea, Dorobantu, Urziceni, Berlin si Valenii de Munte.
DIN VIATA LIGII CULTURALE 13

Intr'un alt articol din Liga Romans" se arata ca ajutorul una in fiecare judet, dintre care 6 sectii iii au buletinul for
ce da Liga, Romani lor din Transilvania e : Intarirea mij- de publicatii. Infiinteaza o biblioteca populara la Iasi cu 3000
loacelor for de rezistenta in contra politicii de desfiintare na- volume si alta la Bucuresti donand 10.000 volume.
tionala. Marginindu-ne la o lupta defensive, la procedari de Aceasta biblioteca, pornita dela 70 de volume donate de
conservatiune not nu putem deocamdata decat sa sprijinim Pacatianu in 1891, apoi din biblioteca lui Gr. Bratianu, ras-
pe fratii nostri in chipul cum ei main vor sa fie sprijiniti". cumparata de Cazzavillan, ajunge la o mare importanta prin
La congresul din 1897 se propune infiintarea de scoli de donatia de 10.000 de volume a d. prof. N .Iorga si din darea
adulti pe langa deosebitele seclii. de seams pe 1910 a bibliotecarului Cioflec desprindem : au
In 1898 au loc marl manifestatii cu ocazia sarbatorirei lui citit 5322 de persoane dintre care 4298 au consultat perio-
3/15 Maiu 1848 la Bucuresti, Bacau, Severin, Ploesti, Pre- dice, iar 1024 diferite opere.
deal, Pitesti, R.-Valcea, Galati, Focsani, Craiova si Buzau. In acelas an, sectia Focsani da premii la tarani pentru plu-
In comitetul din acest an intra si Dr. C. Istrati. garit, iar sectia Ploiesti, Valenii de Munte, Campina si
In 1899 se constitueste un comitet de doamne, cu menirea Craiova organizeaza cursuri de premii nationale.
de a veni in ajutorul Ligii cu ocazia serbarilor, pe care ea In 1910 demisioneaza Sava Somanescu si e ales presedinte,
be organizeaza, alcatuit dupa propunerea lui V. A. Urechia. V. Arlon. Primaria Capitalei sub Vintila Bratianu doneaza
Se hotareste ca Liga, prin diferite cai sa strange un fond de Ligii actualul teren pentru construirea unui palat al Ligii.
un milion care sa serveasca apoi scopurilor sale, iar secre- Din ce in ce mai mult se simte la Liga activitatea unui sin-
tarul din acel timp spune : Spiritul Ligii culturale traeste si gur om : tine conferinte la Ateneu ; la lectiile sale dela Uni-
rodeste ; el se strecoara prin crapaturile Carpatilor si ale versitate vorbeste despre Transilvania in fata Reginei Maria
Balcanilor, trece peste rauri istorice, sterge lacrimi de du- si a actualului Rege Carol, iar studentii si toti ardelenii din
rere din ochii celor chinuiti, duce o blanda mangaiere la ve- sale dau Reginei buchete de flori cu panglici pe cari sta
trele celor desnadajduiti, invioreaza pe cei obositi in lupte pl scris : Regina tuturor Romanilor ; in Moldova, la Iasi, la Ba-
sustine astfel in mod considerabil moralul unui popor ce lupta cau, in Oltenia, la Severin, la Craiova, intemeiaza o sectie,
si nadajdueste". infiinteaza o biblioteca si tot sufletul Ligii e Nicolae Iorga.
Sectia Arges face, la congresul din 1899, urmatoarele pro- La 24 Decembrie 1914 Liga iii alese urmatorul comitet :
puneri : presedinte : Parintele Lucaci ; vice-presedinte Barbu Dela-
1. Unitate in lupta inceputa. vrancea ; secretar : N. Iorga ; membrii : N. Filipescu, Take
2. Sa se proclame un numar de profesori universitari, Ionescu, Dr. C. Istrati, I. Gradisteanu si 0. Goga ; cenzori :
membrii ai Ateneului si ai Academiei, conferentiari ai Ligii St. Bogdan, Gh. Ranetti, P. Lucaci. Se tin intruniri in Tara
Culturale, care vor avea sa tina in 2-3 orase pe fiecare an, la : Bucuresti, T.-Severin, Iasi, Galati, se dau motiuni prin
cate o conferinta pentru ridicarea Ligii. care se insists pentru intrarea in razboiu.
3. 0 rugare catre toti membrii corpului didactic sa se face Se spunea : Trista experienta a dovedit ca unitatea cul-
membrii ai Ligii ai data e posibil sa is in mana for conduce- turala, fare unitatea politica nu are nici-o chezasie. Pentru
pastrarea unitatii culturale, ni se impune unitatea politica".
: rea Ligii.
Iata cum Liga din Liga pentru unitatea culturale a tuturor
4. Sa se fondeze o revista bimensuala.
5. Sa se reinceapa in presa strains o campanie energica Romanilor devine, Liga pentru unitatea nationals a tuturor
contra prigonirilor culturei romane si sa se combats calom- Romanilor.
niile adversarilor. Dupe incheierea pacii Liga nu intelege a-si. socoti opera
II. Pentru milionul Ligii sa se organizeze o loterie. incheiata. Ea se va intinde :
6. Interventie pe langa toti bogatasii marl ai tarn sa face 1. Asupra intretinerii sentimentului romanesc la fratii ra-
donatii Ligii. masi dincolo de hotare (in Banat, Ungaria. Maramures,
7. Comitet de doamne pe langa fiecare sectie. Ucraina si Peninsula Balcanica).
Dela 1900 pans la 1908 activitatea Ligii se reduce la pu- 2. Asupra raspandirii ideilor nationale la Romanii liberi,
tine fapte. In afara de congresele generale, sarbatorirea lui lucrand la unificarea for sufleteasca.
24 Ianuarie si 3/15 Maiu ni impartirea de premii la copii 3. Asupra inaltarii culturale a taranului roman din Ro-
meritosi si saraci, nu prea gasim altceva. mania Mare.
La 24 Ianuarie 1907 vorbeste Onciu si Delavrancea, iar A oferit o colaborare frateasca Asociatiei ardelene si so-
la congresul din acelas an e ales d. prof. N. Iorga in co- cietatilor culturale din Bucovina si Basarabia, precum si so-
mitet pentru ca'n 6 lunie 1908 sa fie ales secretarul Ligii cietatii Macedo-Romane din Bucuresti.
Culturale, presedinte fiind Sava $omanescu, data ce trebuie Pentru aceasta ea face publicatii, tine conferinte si orga-
sa fie mentionata deoarece inseamna o schimbare mare in nizeaza teatre prin societatea Teatrul Popular", la care par-
viata societatii care parea ca 'mbatranise. ticipa cu banul, rezervandu-si conducerea ca tendinte".
La venirea sa, Liga abia mai avea cease sectii, si noul se- La congresul din 1920 ce s'a tinut la R.-Valcea, iau parte
cretar reuseste sa reinvieze pe celelalte ridicand numarul la diferite societati culturale printre care si Astra ; se incheaga
47 dintre care 5 erau rurale. Federatia pentru culture neamului roman".
Intemeiaza bursa $aguna si premiul Bunea, imprastie in La congresul din Tg.-Jiu din 1921 se hotarase urmatoarele :
Transilvania ziarul Neamul Romanesc" sub diferite nu- 1. Ideia unui teatru popular.
miri : Floarea Jiului, Floarea Oltului, Primavara, Toamna, 2. Tiparirea de carti ieftine si bine alese.
Luni, Marti,.Aprilie, Mai etc., sau Istoria Romanilor sub alte 3. Cultivarea memoriei marilor eroi al neamului.
numiri. In 1909 intemeiaza 22 sectii noui, avand cel putin 4. Contact cat mai strans intre Liga al marele public.
14 BARBU THEODORESCU

5. Cartea bunk pentru 100 lei sa se poata pune la dispo- Comitetul sectiei Bucure§ti este format din urmatoarele
zitia publicului 5 volume de literature, istorie, §tiinta §i po- persoane :
litica. Presedinte : St. Pop ; Vice-pre§edinte : Petre Dulfu si D.
6. Impartirea de premii la elevii merito§i. Z. Furnica (membru fondator) ; Secretar : Ilie Al. Arde-
Se mai hotarA§te ca sectiile Ligii sa se federalizeze cu leanu ; Casier : Ion Dragulinescu ; Membrii : N. E. Dumi-
toate societatile culturale din localitatea respective. trescu, D-na Isabela Sadoveanu si Traian Stoenescu, Mem-
brii cooptati : I. St. Furtuna §i Gh. Ionescu.
Se porne§te formarea unui fond N. Iorga" pentru creia-
rea unei §coale de misionare la Valenii de Munte. Romani Comitetul central executiv pe anii 1929-1934 sunt :
din America contribuiesc §i ei cu 2000 dolari. Presedinte : N. Iorga ; Vice-pre§edinte : Stefan Lambru §i
In 1923 cursurile Stefan Pop; Secre-
de vary dela Va- tar-general : Zaha-
leriii de Munte trec ria D. Florian ; Se.
sub patronajul Ligii. cretar administrativ :

Se alege un comi- Ilie Al. Ardeleanu ;


tet ca sa redacteze Casier-central G. D.
statutele Asociatiei Scraba ; Membrii :
de culture romana- General I. Mano.
cehoslovaca", spe- lescu, N. Batzaria,
randu-se a se creia Dr. I. Mitulescu,
§i o bursa loan Ur- Tit Simedrea, Mo-
ban Jarnik. La con- ciornita ; Membri
gresul dela Galati cooptati : Gh. Mo-
d. prof. N. Iorga roianu, I. T. Oro-
propune a darea u- veanu, Munteanu-
nui panteon roman Ramnic, George Ior-
unde sa fie ingro- ga, General Danila
pati oamenii marl ai ( \ MIR I. Pop, N. A. Cons-
Neamului. Se mai tantinescu, N. S.
propune ca Liga sa LI G Dumitrescu, P. An-
is initiativa tinerii tonescu ; Cenzori :
unui congres al tu- Gr. Costescu, P. Pa-
turor Universitatilor naitescu, N. E. Du-
populare. In 1924 se mitrescu ; Cenzori
comemoreaza prin 47
supleanti : Gh. Io-
conferintele d-lui nescu, C. Dobrescu, .
prof. N. Iorga me- N. Stroila. .
moria lui D. Cante- 0 bibliografie
mir §i Gh. Lazar. complete a tiparitu-
La 8 Noembrie 1926 rilor Ligii e aproape
se a§eazA piatra fun- imposibil a se face,
damentals a Palatu- mai ales ca de cele
lui Ligii Culturale. mai multe on se ti-
Maiestatea Sa Ele- pareau diferite vo-
na a acoperit intaia . . . tih lume fait a avea
vt dovada
pergamentul in pre- vre-o ca
zenta cavalerilor or- -AmAx-r-pArlAre-s--, r9rAirt, r5.4*- sunt tiparite de Li-
dinului Mihai Vitea- ga. Vom da mai jos
zul, membrilor Li- Coperta calendarului Ligii pe 1894 pe cele mai insem-
gii, etc. Congresul nate.
anual al Ligii Culturale se tine in acest an la Blaj intr'un Steutele Ligii, Darea de seams a secretarului Lupulesca
mare entusiasm. Printr'un manifest catre tara, publicat pe anul 1891 si Alemorandul studentilor tiparit in 13.000 ex.
in Universul, d. prof. N. Iorga InEepe strangerea fondurilor si'n mai multe limbi, dupa materialul furnizat de Slavici, for-
pentru creiarea unui institut ce va servi minoritarilor, in meaza primele publicatii ale Ligii. Cea de a doua capata o
felul acesta sarbatore§te cei 60 ani ai Regelui Ferdinand. mare importanta prin distrugerea arhivelor Ligii. Cu moartea
La 7 Noembrie 1929 s'a inaugurat visul Ligii Cultu- lui Grigore Bratianu se scoate in 1893 un voluma§ intitulat
rale Palatul Ligii in prezenta Maiestatei Sale Elena, Pre- Gr. T. Bratianu".
sedintelui Consiliului de Miniqtri, a diferitelor autoritati. In 1894, Urechia tipareste Voci latine un album cu pa-
In momentul de fata Liga Culturala are 114 sectii si 56 rerile diferitilor oameni politici si literati din Occident. Cu
cari nu mai raspund circularilor trimese in anul 1930. un an mai inainte sectia Craiova tipareste o dare de seams.
DIN VIATA LIGII CULTURALE 15

Profesorul italian dela Parma si director de ziar, Roberto e, Liga Culturale a sectiei T.-Severin in 1893, apoi Calen-
Fava, tipareste doua volume : Ricordi Rumeni" si La darul Ligei in 1894, un volum cu o frumoasa coperta si cu
questione rumena in 1894. In acelas apar la Botosani Ce un interesant indice cronologic al vietii Ligii din timpul ce-
este Lige romans ". Urechia isi tipareste conferintele lor trei ani, deli unele date sunt gresite, de ex. : alegerea ca
sale precum si carp in limbi streine despre Ce este Liga", presedinte a lui Gr. Bratianu in 2 Maiu 1891. Pare Ca acest
Statutele Ligii mai apar in 1892, 1895, 1897. calendar n'a mai aparut pana'n 1908 cand se tipareste in con -
Mai apar : Rolul Ligii" de M. Strajan sau Manifestul ditii excelente sub ingrijirea d. prof. N. Iorga, aparand pana
Ligii" din 1897. in 1912, apoi isi continua aparitia din 1920 regulat pana as-
Diferite sectii isi tiparesc dari de seams sau Apeluri ca tazi. Are importanta si prin datele ce le pune in vaz asupra
sectia Craiova in 1902. a ctivitatii Ligii.
Pana 'n 1908 tipariturile Ligii sunt putine si fara impor- In 1896 se scoate Liga Romans ce va c..a patru ani,
tanta. Odata cu venirea in comitetul Ligii Culturale a d-lui intaiul an fiind sub forma de ziar, restul devenind revista. Se
prof. N. Iorga, publicatiile ei se 'nmultesc capatand si o mai poate considera ca una din cele mai interesante publicatii
mare importanta. Multe din cartile sale apar pentru cauza ale Ligii, formand aproape unicul izvor sigur al vietii Ligei
nationals si revistele si ziarele sale devin mijloacele de pro- din acel timp, afara de intaiul an care nu se gaseste la Aca-
paganda ale ideilor Ligii. Istoria Romanilor se tipareste in demia Romana. Se dau desbaterile congreselor generale, dari
10.000 de exemplare, costand Liga numai 15 bani volumul, de seams ale adunarilor, conferintele tinute, rezumate si ar-
impartindu-se in Transilvania prin diferiti curieri ai Ligii ticolele streine despre Liga si mai ales se discuta problemele
sau sub diferite numiri, De-ale noastre" sau Noul metod de Ligii Culturale in modul cel mai stiintific si obiectiv de cei
cultivare a cartofilor dupe o traducers ungureascr. mai competenti intelectuali.
Mai inainte tiparise diferite carti in legatura cu Transil- Sectiile din provincie isi publica de multe on activitatea in
vania : Sate si preoti din Ardeal, tipareste Neamul roma- reviste si buletine proprii ca Revista Ligii Culturale", din
nese din Ardeal, din Bucovina, din Basarabia, Cultura na- Dorohoi, 1910, Bacau 1911-1912, sau Liga Culturale Bar-
Sonata si politica nationals. Din faptele strabunilor" este o lad, 1910-1916, Lapusna-Valcea 1925, sau Liga pentru
alts carte raspandita in Ardeal sau Memorial roumain o co- unitatea culturala a tuturor Romanilor" din Campulung in
lectie in care apar mai multe brosuri. Cu diferite ocazii ti- 1914, sau Buletinul Ligii Culturale din Focsani in 1916 sau
pareste : Un biruitor : Radu Voda Serban sau Storia dei Craiova 1911 sau Galati 1922.
Rumeni" in legatura cu jubileul de 50 de ani al statului Sectia Bucuresti publica, Informafii pentru membrii Ligii
italian, impartindu-se gratuit in 2500 de exemplare la pro- 1912-1915, sau Intrunirea Ligei Culturale" in 4 fascicole,
fesori, biblioteci, deputati italieni. cuprinzand discursurile tinute in tars pentru intrarea in raz-
In 1914 apare Politica Ligei Culturale" de d-1 Bogdan boiu, sau Revista Ligii Culturale" sau Povatuitorul na-
Duica si cu un an mai inainte se tiparise Romania si tate din 1919. Se mai publica Congresul Ligii culturale"
popoarele balcanice". Se tiparesc in 1915 Cuvantarile pa- 1910-1914 apoi din 1920 pana astazi si diferite Rapoarte,
rintelui Lucaci". Dupa razboiu apare o editie a lui Emi- mai ales ale sectiei Bucuresti.
nescu in doua volume sub ingrijirea d. prof. N. Iorga, fa- Se mai tiparesc diferite ilustratii cu portretele Domnilor
cand parte din colectia Cartea buns ". Romani : Mihai Viteazul, Stefan cel Mare sau V. Alecsan-
0 problema ce a preocupat vesnic Liga era creiarea unui dri, Gh. Lazar, Manastirea Putna, Steag romanesc din vea-
periodic, ceeace n'a reusit niciodata. Intaiul periodic al Ligii cul al XVII-lea.

B1LANTUL LIGII CULTURALE


ACTIV incheiaf la 31 Marfie 1930 PASIV

Cassa 25.010 50 Cassa de Depuneri . . . 6.796.110 10


Actiuni si Efecte Publice 17.426 Soc. Nationale de Credit
Mobilier . . . . . . 323.166 Industrial 11.625.734
Calendarul Ligii 1930 . . 19.250 Creditori Divers' . . . . 1.231.468
Debitori 171.401 07 Fond Social la 1 Aprilie 1929 8.524.658 75
Banca Romaneasca . . . . 64.380 Excedent 3.926.977 25 12.451.636
Terenuri si Imobile . . . 575.083 80
Constructia Palatului . . . 30.909.230 73 31.484.314 53
32.104.948 10 32.104.948 10
Sectii cont Calendare . . 47.400 Calendare cere 47.400
P ee&
32.152.348 10 .,- <6
32.152.348 10
: ..z.- \ t
te
7:1 ..,-:'
Presedinte, Administrator Delegat, '=2.14 ".- (ss) Dumifru Dined
(ss) N. IORGA (ss) G. D. .54.0a Contabil autorizat
Verificat si gasit in concordanta cu registrele
Cenzori : (ss) Gr. Costescu, (ss) lag. P. N. Panalfescu, (ss) N. E. Dumifrescu
7

1.

EXTRAS DIN BOABE DE GRAD


Anul IN.rul 8
.11011111T of OPT! claw
.E.MARYAN
BUIEURIESTI .