ARTA 51 OMUL 110

Forme de versificatie
Limbajul foarte îngrijit şi
imaginile evocatoare sunt
adesea privite ca materie
poetică . Impactul lor este însă
intensificat de modelarea lim-
bii în versuri şi strofe, uti-
lizând ritmurl şi rime.

orma şi modelul sunt elemente vitale în

F artă, accentuând forta emotională a

sunetelor, culorilor sau limbii . În poezie,
forma este realizată prin versificatie care
ordonează cuvintele poetului în versuri de o
lungime 5i un specific dat, şi frecvent, grupea-
ză versurile în "paragrafe" repetitive, numite
strofe . 0 varietate de alte caracteristici, cum ar
fi rima, asonanta sau aliteratia pot fi de ase-
menea folosite pentru a întări aranjamentul
sau pentru a-1 face mai complex .
Formele de versificatie pot fi evidente şi
imperative sau, dimpotrivă, atât de subtile
încât să fie abia perceptibile . Tiparul, însă -
forma în care este conceput poemul - va
lucra asupra mintii cititorului chiar dacă aces-
ta nu va con5tientiza existenta acestuia .

Versificatie şi poezie
Versificatia şi poezia nu înseamnă acelaşi
lucru . " Versificatia" este un termen tehnic, uti-
lizat pentru a descrie limbajul organizat în
versuri, strofe, rime ş .a .m .d . "Poezia" se referă
la calitate, descriind limbajul ce a fost ridicat
la un anumit nivel de elocventă, vioiciune şi
putere emotională . Un vers memorabil pre-
cum "E lung pământul - ba e lat . . ." este un
vers dar nu este poezie . Aproape toate poezii-
le iau forma versurilor dar, cu sigurantă, nu
toate versificările sunt poezie .
Forma de versificatie cea mai utilizată în
limba engleză este versul alb . Majoritatea pie-
selor lui Shakespeare au fost scrise în versuri
albe, la fel ca poemele lui John Milton şi mari-
le poeme autobiografice ale lui William
Wordsworth . Constând din versuri lipsite de
rime, compuse din zece silabe, fără a fi deli-
mitate în strofe, versurile albe au impus o dis-
ciplină destul de liberă asupra poetului - ceea
ce înseamnă că poate deveni uşor înceată şi
monotonă dar oferă marilor poeti mediul
flexibil propice lucrărilor lungi, ambitioase .

Versificatia eroică
Spre deosebire de acestea, versificatia acade-
mica constă din versuri de zece silabe aranjate
în cuplete (perechi de versuri) cu rimă . În
general, rima rapidă, imperioasă, face ca ver-
sificatia monumentală să fie nepotrivită pen-
tru exprimarea unor emotii serioase, adânci,
dar este foarte eficientă pentru satira aspră
îndreptată împotriva indivizilor sau a institutii- 0 În poemul The Tyger, al lui William Blake, natura creatiei dar nu dă răspunsuri Iinişti-
lor . In mâna unor maeştri precum John schema de rimă aabb este mentinută până la toare, doar o repetare în strofa finală a
Dryden, Alexander Pope şi Lord Byron, sfârşit . Poemul ridică întrebări referitoare la întrebării iniiiale .

3 3
110 FORME DE VERSIFICATIE

rimele corecte servesc pentru a înfige cu mare
exactitate fiecare cui în sicriul victimei .
Efecte comparabile pot fi atinse şi în versi-
ficaţia octosilabică - versificatie în versuri cu
opt silabe, scrise adesea în cuplete ce rimea-
ză . Ritmul galopant a făcut din aceasta favo-
rita poemelor narative cum ar fi Lady of the
Lake şi Marmion ale lui Sir Walter Scott .
Alte forme de versificaţie au scheme de ri-
mă mai elaborate . Pentru a putea fi analizate,
versurile cu rimă sunt codificate cu o literă a
alfabetului : aa este un cuplet, aabb este o sec-
ventă de două cuplete, abab reprezintă versuri
ce rimează alternativ, ş .a .m .d . Schemele de
rimă foarte complicate nu au fost niciodată
foarte populare în limba engleză, deoarece
limba nu este bogată în rime - spre deosebire,
de exemplu, de limba italiană, uşor de versifi-
cat în consoanele de capăt. Rima octavă
(abababcc) şi cea regală (ababbcc) necesită
ingeniozitate pentru a mentine versificatia
de-a lungul unei serii de şapte sau opt strofe .
Şi mai utilizat este sonetul, o formă de ver-
sificaţie în care au fost scrise multe poeme
scurte celebre . Utilizat pentru a exprima o sin-
gură emoţie personală, puternică, constă din
14 versuri a câte zece silabe, aranjate în sche-
me de rimă variate, care diferă uşor una de
alta ; cea a lui Shakespeare avea forma ababcd-
cdefefgg, cupletul final sintetizând mesajul . S-ar
crede că forma strictă a sonetului ar închista
creativitatea poetului dar rezultatele arată con-
trariul ; şi de fapt mulţi poeti au declarat că dis-
ciplina impusă de sonet sau de alte forme de
versificatie acţionează ca un stimul pozitiv .
Catrenele
Una dintre cele mai populare forme de versi-
ficatie este catrenul format din patru versuri .
Cele mai multe balade folclorice - poeme na-
rative traditionale, de obicei cu autor necu-
noscut - constau dintr-o serie de catrene .
Schema de rimă cea mai obişnuită este abcb
(nu prea bogată, pentru a flu stânjeni calitatea,
adesea de distantare, a naratiunii), iar tonul
impersonal şi refrenele repetitive oferă baladei
propria ei magie ciudată . Poeţii de mai târziu
au scris şi ei în stilul baladei, printre care
Samuel Taylor Coleridge, cu a sa The Rime of
the Ancient Mariner (1798) .
SONETUL AL XVIII-LEA
Să te asemăn, oare, cu ziua cea de vară?
Mai ginga5ă ti-i firea ;i chipu-fi mult mai blând,
În Mai, chiar, pier bobociî de-a vânturilor gheară
51 scurtă-i viata verii 5i trece în curând.
Cel mare ochi din ceruri adesea-i prea fierbinte
5i tot et se deschide în nouri alte ori,
Natura, vreme multă nu $tie să alinte
Frumosul se creează - 5i calcă peste flori.
Dar vara ta să fină cu tot ce-ti este partea
Comorile ce-n chipu-ti a adunat din greu,
Cu ce-i al tău nu face să se fălească moartea
Pe când în timp, cu versu-mi, tu te înaiti mereu
5i cât timp vor fi oameni 5i ochi ce pot vedea
Va dăinui $i versu-mi ca viată să îfi dea .
În aceste forme tradiţionale, contează nu
doar numărul de silabe al fiecărui vers ci şi
modul în care formează un tipar ritmic, mai
mult sau mai putin regulat. Realizat din sune-
te accentuate si neaccentuate, acest tipar este
cunoscut ca ritmul (metrul) poemului . Fiecare
silabă a limbii engleze este accentuată sau ne-
accentuată . De exuniplu, în cuvântul "lacrimă'
accentul cade pe prima silabă . Utilizând sim-
boluri se pot reprezenta silabele accentuate (-)
sau neaccentuate C) se pot utiliza simholiiri şi
astfel se poate realiza metrul pocmului .
Această analiză detaliată, numiră scandire,
este de interes mai ales pentru specialişti .
Metrul englez cel mai obişnuit este cel iambic
(- -) şi versul alb şi alte versuri formate din
zece silabe sunt cel mai adesea pentametri
iambici - adică sunt formati din cinci seturi de
iambi, ca în poemul lui Milton :
When I consider how my light is spent .
Poetii nu folosesc pentametrii iambici pen-
tru a respecta "regulile" ci pentru că această
formă este una naturală, apropiată de vorbi-
rea obişnuită . În realitate, un bun poet se
bazează în principal pe urechea sa pentru a
stabili ritmul poemului şi, de obicei, aceasta
duce la respingerea regulilor exacte privind
accentul sau lungimea versului care ar conferi
operei o calitate de monotonie . Forma de ver-
sificatie în limba engleză este un fel de stan-
dard pe care un poem reu5it încearcă să-1
respecte dar, cu care rareori se identifică pen-
tru mai mult timp .
Secolul al XX-lea a fost o epocă de experi-
mentare a vechilor forme, cum ar fi versifi-
catia alternativă, la fel ca versificatia liberă
care nu respectă nici o regulă metrică .
Depinzând de un sens acut al frazării ritmice,
versul liber este fatal pentru poetul mediocru
dar a fost utilizat cu succes de mari poeti pre-
cum TS Eliot şi Ezra Pound .

() Sonetul constând
din 14 versuri de
pentametri iambici,
cu rimele aranjate
după o schemă fixă,
a reprezentat un
mod ideal de expri-
mare a trăirilor pu-
ternice. În Sonetul al
XVIII-lea (sus) e
folosit modelul de
rimă ababcdcdefefgg.
Ultimele două
versuri condensează
întreg continutul
poemului.

0 Multe versuri
pentru copii, ca Ring
a ring o' roses sunt
foarte vechi. Se
spune că "cercul
trandafirilor" ar
descrie roşeata care
apărea la cei
năpăstuiti de ciumă .

344 niai vezi Arta şi omul 18 - WILLIAM SHAKESPEARE Arta şi omul 71 - POEZIA MODERNĂ