Managementul proiectelor

Denumire proiect: Plantație sustenabilă de drajoni de zmeur din soiul Polka în zona Nord-Est a județului Iași

Coordonator: Studenți:
Dr. Guțu Ioana Rîndunica Vadim
Aiordăchioae Bogdan-Codrin
Vițel Alexandru
Gliga Dragoș-Alexandru
Angheluș Petru-Iulian

Gr. 3
Cuprins:
Capitolul I. Aspecte generale privind programul de finanțare selectat...........................................................................................................................3
a) Descrierea pe scurt a programului și subprogramului:...................................................................................................................................................3
b) Obiectivele subprogramului - Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole.............................................................................................................3
c) Condiții de eligibilitate.................................................................................................................................................................................................... 3
d) Activitați eligibile............................................................................................................................................................................................................ 5
Capitolul II. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI..............................................................................................................................................6
a) Titlul proiectului: Plantație sustenabilă de drajoni de zmeur din soiul Polka în zona Nord-Est a județului Iași...................................................6
b) Rezumatul proiectului:................................................................................................................................................................................................... 6
c) Durata de implementare a proiectului (raportată la grupul țintă)..................................................................................................................................8
d) Relevanța proiectului (se vor avea în vedere obiectivele proiectului)..........................................................................................................................16
Capitolul III. Caracterizarea proiectului.......................................................................................................................................................................... 18
a) Scopul proiectului......................................................................................................................................................................................................... 18
b) Obiectivele proiectului................................................................................................................................................................................................. 18
c) Contextul proiectului.................................................................................................................................................................................................... 20
d) Justificarea necesității implementării proiectului........................................................................................................................................................21
e) Activități eligibile (prezentate tabelar, cu note de subsol acolo unde este necesar)....................................................................................................23
f) Sintetizarea rezultatelor preconizate............................................................................................................................................................................ 27
g) Impactul proiectului...................................................................................................................................................................................................... 27
h) Prezentarea și justificarea bugetului proiectului (categorii de cheltuieli și activități)...................................................................................................29
IV. ASPECTE PRIVIND MONITORIZAREA PROIECTULUI ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII.............................................................................32
V. DURABILITATEA PROIECTULUI........................................................................................................................................................................... 33

2
 Capitolul I. Aspecte generale privind programul de finanțare selectat

a) Descrierea pe scurt a programului și subprogramului:

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR 2020) este Programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la
Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural din România. implementarea tehnică și
financiară este asigurată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și autorităţile
publice locale au la dispoziţie aproximativ 9 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru realizarea investiţiilor la standarde
europene, eficiente şi rentabile. 1
b) Obiectivele subprogramului - Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole2

- Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării
producției agricole și a calități produselor obținute;
- Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;
- Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
- Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în
vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrat
c) Condiții de eligibilitate3

Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria beneficiarilor eligibili;

Investitia trebuie sa se realizeze in cadrul unei ferme cu o dimensiune economica de minim 8.000 SO (valoarea productiei standard);

1
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2014_2020
2
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_1_exploatatii_agricole?amp;lang=RO
3
Ghidul solicitantului sM 4.1_2017
3
Investitia trebuie sa se incadreze in cel putin una din actiunile eligibile prevazute prin submasura;
Solicitantul trebuie sa demonstreze asigurarea cofinantarii investitiei;
Viabilitatea economica a investitiei trebuie sa fie demonstrata in baza documentatiei tehnicoeconomice;
Investitia va fi precedata de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului daca aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
In toate cazurile in care proiectul de investitii prevede si investitii in sisteme/ echipamente de irigatii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile
doar daca sunt respectate conditiile specifice mentionate in sectiunea „Alte aspecte relevante pentru intelegerea masurii”;
Investitiile necesare adaptarii la standardele UE, aplicabile productiei agricole realizate de tinerii fermieri care se instaleaza pentru prima
data intr-o exploatatie agricola se vor realiza in termen de maxim 24 de luni de la data instalarii (conform art. 17, alin. 5 din R(UE) nr.
1305/2013);
Investitiile necesare adaptarii la noi cerinte impuse fermierilor de legislatia europeana se vor realiza in termen de 12 luni de la data la care
aceste cerinte au devenit obligatorii pentru exploatatia agricola (conform art. 17, alin. 6 din R(UE) nr. 1305/2013);
Investitiile in instalatii al caror scop principal este producerea de energie electrica, prin utilizarea biomasei, trebuie sa respecte prevederile
art. 13 (d) din R. 807/2014, prin demonstrarea utilizarii unui procent minim de energie termica de 10%;
Investitia va respecta legislatia in vigoare (mentionata la capitolul Legaturi cu alte prevederi legislative din fisa tehnica a masurii) din
domeniul: sanatatii publice, sanitar-veterinar si de siguranta alimentara;
Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depaseste de 4 ori valoarea sprijinului solicitat;
In cazul procesarii la nivel de ferma, materia prima procesata va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) si produsul rezultat va fi doar
produs Anexa I la Tratat.
In cazul in care un solicitant depune mai multe proiecte, indiferent de etapa de sesiune, trebuie sa tina cont de previziunea din proiectul/
proiectele anterioare depuse, atat la nivelul indicatorilor economico-financiari, cat si la nivel de eligibilitate si selectie. Aceasta prevedere nu
se aplica, daca in urma procesului de evaluare si selectie proiectele anterioare nu au intrat la finantare.

4
d) Activitați eligibile4

Construcţia, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor din cadrul fermei, destinate activității productive, inclusiv căi de acces în
fermă, irigații în cadrul fermei și racordarea fermei la utilități şi a anexelor aferente activităţii productive desfăşurate, dimensionate corelat
cu numărul persoanelor ce vor utiliza aceste spaţii
Construirea, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț
alimentar integrat;
Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/ utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv;
Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorci și semiremorci specilizate în scopul
comercializării produselor agricole în cadrul unui lanț alimentar integrat
În cazul solicitantilor neplătitori de TVA, în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul, sunt cheltuieli eligibile valorile TVA aferente
cheltuielilor eligibile purtatoare de TVA;
Cheltuieli determinate de conformarea cu standardele comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art. 17 (5) din Reg. (UE) nr.
1305/2013 și investiții determinate de conformare cu noile standarde
Achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.

Capitolul II. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

4
Ghidul solicitantului sM 4.1_2017
5
 a) Titlul proiectului: Plantație sustenabilă de drajoni de zmeur din soiul Polka în zona Nord-Est a județului Iași

b) Rezumatul proiectului:

Proiectul își propune implementarea unei plantații de butași de zmeur care să acopere o cerere pe piața fructelor din România, în
special pe cea a regiunii de dezvoltare Nord-Est. Se are în vedere o abordare sistemică a culturii de arbuști prin implementarea, dezvoltarea
și integrarea unor soluții agricole și tehnologice actuale în domeniu din perspectiva asigurării sustenabilității în raport cu mediul în regiunea
vizată din județul Iași. Rezultatele proiectului vor ajuta la dezvoltarea și îmbunătățirea zonei prin investiția adusă segmentului agricol. Pe
6
lângă creșterea nivelului de trai din zonă prin creearea de noi locuri de muncă, creșterea contribuțiilor la bugetul de stat prin taxe și impozite
la administrația locală și prin creșterea atractivității zonei din punct de vedere investițional și agricol. Rezultă că beneficiarii acestui proiect
sunt localnicii, investitorii direcți, Statul român și Uniunea Europeană în mod indirect.
Conform studiilor de piață realizate de către firme specializate s-a observat o nevoie în piață de produse ecologice în detrimentul celor
produse la nivel industrial. Cererea pentru fructe rezultate din agricultura sustenabilă este în continuă creștere în condițiile industializării
acestei ramuri economice în ultimul deceniu în România prin practici importate din afara granițelor care maximizează producția și profiturile
în detrimentul calității și sănătății produselor rezultate și comercializate. Deschiderea unei afaceri în acest sector se previzionează a fi o
investiție de succes atât pentru comunitate, cât și pentru investitori. Lipsa unui astfel de proiect ar duce la creșterea importurilor și
diminuarea locurilor de muncă în agricultură, sector subdezvoltat în regiune dar cu un potențial mare.
Spațiul rural din regiunea de Nord-Est prezintă, în contextul socio-economic actual, o serie de elemente de contribuție la definirea
particularităților teritoriilor celor 506 comune șî 2414 sate din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Activitățile
economice de bază în mediul rural sunt: agricultura (cultivarea culturilor cerealiere precum cartoful și sfecla de zahăr, viticultura, zootehnia,
exploatarea și prelucrarea lemnului, turismul rural). În județul Iași se constată că speciile de plante-arbust, pomii fructiferi și vița-de-vie sunt
cele care se bucură cel mai mult de condițiile din regiune, fiind și cele mai exploatate. În județul Iași sunt aproximativ 450000 de locuitori în
mediul rural, reprezentând 20,88% din totalul din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Rata șomajului în regiune era, conform ultimelor cifre,
estimată la 10,9%, dar statisticile neoficiale prezintă o cifră mult mai mare de atât, mulți locuitori practicând agricultura de subzistență și fără
a avea alte venituri. Solul din regiune este și acesta propice cultivării zmeurului.
Orginiară din Polonia, zmeura cultivată are o serie de avantaje competitive care s-au diferențiat pe piața locală:
- Producție de 8-10 tone/hectar;
- Rezistență sporită la condițiile meteo nefavorabile;
- Lipsa dăunătorilor;
- Perioadă exstinsă de recoltare (august – octombrie);
- Recolta se face o dată la 4 zile;
- Randament maxim încă din al doilea an de cultivare.

Soiul de zmeură Polka este apreciat ca fiind printre cele mai profitabile din România. Este recunoscut că rodește fructe foarte mari ce
sunt apreciate de consumatori și, implicit, se vând cu un preț și un profit mai bun. Așa cum sugerează și numele, zmeura Polka este originară
din Polonia și este printre cele mai populare din Europa și din lume, fiind creată de dr. Jan Denek și câștigând deja numeroase premii. Cele
mai importante trofee pentru acest soi au fost obținute în Marea Britanie unde Polka a luat locul 1 la două concursuri naționale, fiind
7
recunoscută ca zmeura cu cel mai bun fruct. Drajonii au o creștere rapidă și sunt de densitate medie. Are creștere vigurosă cu lăstari de
lungime 1,5 – 1,8 m, cu tulpină rigidă, puternică, groasă dar au nevoie de susținere datorită încărcăturii mari de fructe. Acest soi de zmeură
are nevoie de soluri bogate, bine drenate cu expunere la soare și suficientă apă mai ales în perioada înfloritului, dar și a producției întrucât
Polka nu tolerează deloc bine seceta. În schimb, este un soi cu rezistență ridicată la îngheț și destul de rezistent la boli.
Zmeura pe care o rodește Polka este de dimensiuni mari – un fruct cântărește cel puțin 6,6 grame, are forma conică ușor alungită fiind
de culoare roșu aprins cu luciu deosebit și aspect comercial foarte atrăgător. Această zmeură are o aromă specială gust dulce excelent și este
folosită atât în stare proaspătă cât și congelată sau preparată în diverse moduri. Fructul este ferm, rezistent la manipulare și transport dacă
este ambalat corespunzător.
Recoltarea zmeurei Polka începe la mijlocul lunii iulie cu un vârf de producție la mjlocul lunii august și continuă să producă pană în
octombrie- noiembrie la venirea înghețului. Are un randament deosebit de ridicat cu o producție mare pe plantă – poate avea peste 2,5 kg pe
plantă și foarte ridicată pe unitatea de suprafață.. Importul zmeurei din țări cu o climă similară celei din România - precum Serbia, Polonia –
face ca această cultură să fie atractivă prin prisma compatibilității condițiilor necesare soiurilor străine de arbuști de zmeur cu cele de pe
teritoriul României, cu precădere cele din nordul țării.
În extrasezon, la Bruxelles, zmeura românească se vinde și cu 25 de euro per kilogram, iar în sezon cu 12-14 euro. Putem aperecia că
este un fruct căutat, fiind recomandat în repetate rânduri de către dieteticieni pentru menținerea unei diete sănătoase și detoxifierea
organismului. Totodată, zmeura este un produs agricol pe a cărui piață se poate intra fără prea multă birocrație. Costurile de exploatare sunt
printre cele mai reduse, iar cererea mare de pe piață are ca efect creșterea constantă a prețurilor. Principlele argument pentru obținerea
fondurilor europene necesare unei plantații de zmeur sunt nivelul cererii mult peste cel al ofertei (mai ales în sfera agriculturii ecologice și
sustenabile), concurența redusă și dispersată și perioada amortizării investiției de doar câțiva ani.

c) Durata de implementare a proiectului (raportată la grupul țintă)

1. Obţinerea de fonduri structurale prin submăsura 4.1 pentru înfiinţarea unei culturi de zmeură în decursul anului curent
Activitatea 1
Întocmirea planului de afaceri necesar derulării procesului de aprobare a fondurilor structurale prin submăsura 4.1, pentru înfiinţarea unei
culturi de zmeură.
Totodată în cadrul acestei activităţi se întocmesc toate actele necesare înfiinţării acestei ferme și are loc verificarea planului de afaceri în
vederea identificării și corectării unor probleme sau nereguli în conținutul planului de afaceri.
Durata: 2-3 luni

8
Responsabil: Managerul de proiect împreună cu un consultant specializat în demararea unor astfel de activităţi.
Activitatea 2
Trimiterea planului de afaceri spre aprobare şi asteptarea răspunsului în privinţa finanţării proiectului pentru demararea cât mai rapidă a
procesului de implementare a proiectului.
Durata: 1-2 luni
Responsabil: CRFIR Iași
Observatii: Neaprobarea finanţării
Activitatea 3
Implementarea proiectului pentru demararea cât mai rapidă a activităţiilor ulterioare necesare începerii investiţiei.
Durata: 1 lună
Responsabil: Managerul de proiect
Observatii: Cauze naturale (inundaţii, incendii), erori umane.
Rezultatul obiectivului nr. 1: Aprobarea finanţării necesare începerii investiţiei.

2. Achiziţionarea terenului de 5 ha în zone propice din punct de vedere al fertilității solului şi al climei favorabile şi achiziţionarea de resurse
materiale necesare înaintea cultivării propriu-zise a zmeurii, toate aceste activități înaintea începerii anului agricol.
Activitatea 1
Determinarea zonelor favorabile producţiei cu caracteristici climatice (temperaturi ridicate şi precipitaţii moderate) favorabile şi cu soluri
fertile, uşor nisipoase, favorabile unei astfel de culturi.
Durata: 1-2 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect și un specialist din domeniul agricol.
Observatii: Lipsa zonelor favorabile culturii.
Rezultat: Indentificarea zonelor favorabile culturii: în Podișul Sucevei (Saua Ruginoasa - Strunga), zonă cu soluri cernoziomice, propice
culturilor de zmeura, dar şi cu climă adecvată (temperaturi ridicate şi precipitaţii moderate).
Activitatea 2
Publicarea unei oferte de cumpărare a terenurilor din zonele respective către proprietarii terenurilor.
Durata: 3-4 săptămâni
Responsabil: Echipa de proiect împreună cu un specialist imobiliar din zona respectivă, familiar cu astfel de tranzacţii.
Observatii: Imformaţia să nu ajungă la destinatar.
9
Rezultatul: Primirea unui număr ridicat de oferte de vânzare
Activitatea 3
Analiza ofertelor de vânzare venite în urma anunţului şi identificarea variantelor de terenuri care îndeplinesc toate caracteristicile necesare
unei culturi prospere, dar şi analiza raportului calitate-preţ în privinţa terenurilor dorite.
Durata: 1 săptămână
Responsabil: Echipa de proiect şi managerul de proiect.
Obervatii: Preţuri mai mari decât cele preconizate şi nivelul scăzut al fertilităţii solului.
Rezultatul: Stabilirea terenului pe care îl vom oferta pe baza analizei tuturor trăsăturilor pe care acesta trebuie sa le aibă.
Activitatea 4
Întocmirea contractelor de vânzare cumpărare cu proprietarul terenului şi stabilirea unor clauze contractuale favorabile fermei.
Durata: 2-3 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect.
Observatii: Existenţa unor neînţelegeri privind clauzele contractuale sau a perioadei de plată a terenului, în cazul în care acesta se face în
tranşe/rate.
Rezultatul: Încheierea cu succes a contractului de vânzare-cumpărare.
Activitatea 5
Stabilirea necesarului şi a tipului de resurse materiale necesare (soiuri de seminţe, utilaje specifice recoltelor de zmeură, materialelor şi altor
categorii de resurse materiale) în vederea obţinerii unei culturi care să fie pe măsura aşteptărilor.
Durata: 2-3 săptămâni, concomitent cu activitatea nr. 2
Responsabil: Managerul de proiect și echipa de proiect.
Observatii: O ofertă redusă de resurse materiale necesare sau de o calitate îndoielnică.
Rezultatul: Identificarea necesarului de resurse materiale necesare cultivării celor 5 ha de teren (soiul şi cantitatea de seminţe, tipul şi
numărul de utilaje etc.)
Activitatea 6
Analiza ofertelor de resurse materiale necesare existente pe piaţa din România, şi a celor din străinătate dacă este cazul.
Durata: 6-7 zile, concomitent cu activitatea nr. 2
Responsabil: Managerul de proiect.
Observatii: Lipsa unora dintre resursele materiale necesare pe piaţa din ţară sau care să nu respecte cerinţele calitative.
Rezultatul: Identificarea unor oferte avantajoase raportat la nivelul calitate-preţ.
10
Activitatea 7
Achiziţionarea propriu-zisă a resurselor materiale pentru derulararea cât mai rapidă şi eficientă a următoarei activităţi.
Durata: 3- 4 zile
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect
Observatii: Existenţa unor întârzieri la livrarea resurselor sau posibila deteriorare a acestora în timpul transportului.
Rezultatul: Existenţa efectivului de resurse materiale necesare
3. Tratarea, pregătirea şi cultivarea pe o durată de 3, 4 luni a terenului înaintea cultivării propriu-zise din primăvară.
Activitatea 1. Fertilizarea
Se face cu 70 t/ha de gunoi de grajd bine fermentat fără seminţe de buruieni sau rizomi, sau 550 kg superfosfat şi 650 kg/ha sare potasică.
Îngrăşămintele se împrăştie cu puţin timp înainte sau în timpul arăturii. Este foarte important de respectat această recomandare tehnologică
deoarece gunoiul de grajd neîncorporat imediat pierde sub acţiunea vântului şi a soarelui mari cantităţi de fertilizant. În mod automat
îngrăşămintele se încorporează.
Durata: 1- 2 luni
Responsabil: Echipa de proiect.
Observatii: Posibilitatea ca solul să nu răspundă corespunzător fertilizării.
Rezultatul: Fertilizarea corespunzătoare şi cu success a terenului.
Activitatea 2. Dezinfecţia solului
Măsură profilactică – se face în funcţie de frecvenţa speciilor de dăunători din sol, numai la densităţi ce depăşesc pragul economic de
dăunare. Pentru dezinfecţia solului se vor folosi doar produse nedăunatoare caracteristicilor produselor ecologice.
Materialul săditor (stolonii) trebuie să provină din pepiniere autorizate, liberi de agenţi fitopatogeni şi dăunători, având calitatea biologică
"stoloni certificaţi".
Durata: 2- 3 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Produsele folosite să nu aibă efectul dorit.
Rezultatul: Dezinfecţia corespunzătoare şi ecologică a terenului.
Activitatea 3. Arătura şi mărunţirea solului
Arătura: Se execută la 28-30 cm, odată cu acestea încorporându-se şi îngrăşămintele aplicate. Pe terenurile infestate cu buruienile problemă
(pălămidă, pir, ştevie, costrei, volbură, urzică, mentă, coada calului, etc.), obligatoriu se discuie şi la aproximativ 3 săptămâni după răsărirea

11
sau pornirea în vegetaţie a buruienilor (10-15cm înălţime) se erbicidează cu ROUNDUP 4l/ha în 100-150 litri apă. După 7 zile se mărunţeşte
din nou solul şi se poate planta.
Mărunțirea: Trebuie făcută grădinăreşte, de calitatea acestei lucrări depinzând desfăşurarea în bune condiţii a plantării stolonilor. Lucrarea se
execută cu grapa cu discuri, freza sau manual pe suprafeţe mici.
Durata: 3- 4 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Posibilitatea apariţiei unei defecţiuni tehnice la utilajele de arat.
Rezultatul: Pregătirea finală a solului pentru plantarea efectivă a solului
Analiza solului este necesară înainte de înfiinţarea plantaţiei. pH-ul optim este de 6,5 dar zmeurul se poate cultiva în condiţii bune şi la un
pH între 6 şi 7. Dacă acesta nu este corespunzător, se poate face o corecţie prin aplicarea amendamentelor. Potasiul, fosforul şi magneziul se
administrează concomitent cu pregătirea terenului înainte de plantare, iar îngrăşămintele cu azot se aplică la câteva săptămâni de la pornirea
în vegetaţie.
Gunoiul de grajd bine fermentat, în cantitate de 60-80 de tone, se risipeşte pe toată suprafaţa sau pe rândul unde urmează sa fie plantat
zmeurul şi se încorporează în sol cu freza.
Având în vedere durata mare de viaţă a unei plantaţii, de circa 12-15 ani, înainte de plantare este bine să se facă o arătură de desfundare, la
40-50 cm. Dacă, astfel, roca mamă (stratul nefertil) se aduce la suprafaţă se va face doar o arătură mai puţin adâncă.
Aceste date sunt orientative, ştiind că o parte din solurile din România sunt bine aprovizionate cu potasiu. Înainte de plantare, solul se
lucrează cu freza sau cu grapa cu discuri.
Activitatea 4
Plantarea efectivă a stolonilor și operațiunile post cultivare
Fasonarea – îndepărtarea resturilor de filamente şi lăsarea 1-2 frunzuliţe. De regulă rădăcina nu se fasonează, decât dacă depăşeşte 20 cm.
Volumul rădăcinii este necesar pentru buna fixare în pământ a stolonilor şi pentru păstrarea întregii substanţe de rezervă acumulate pe
parcursul formării stolonilor.
Mocirlirea stolonilor- condiţionează în mare măsură prinderea, şi realizarea unei culturi fără goluri. Mocirla trebuie să fie suficient de
consistentă pentru a adera pe rădăcină. În timpul efectuării lucrării stolonii nu trebuie să fie expuşi la soare sau vânt. Stolonii mocirliţi se
aşează în lădiţe cu care se vor transporta la locul de plantare.
Plantarea- se face toamna în OCTOMBRIE şi primăvara în MARTIE – APRILIE. Adâncimea optimă (coletul stolonului să fie la nivelul
solului). Poziţia rădăcinii trebuie să fie perfect verticală şi dreaptă. Plantarea manuală se execută cu plantatorul şi cuprinde operaţiile de:

12
executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor în groapă şi strângerea rădăcinilor (împănarea) cu plantatorul. Distanţa de plantare
se face la 80-90 cm între rânduri şi 25-30 cm între plante pe rând. Se asigură o densitate de 40-50 000 plante/ha.
Irigarea culturii: Zmeura este o specie cu pretenţii foarte ridicate faţă de apă. De acea este necesar să se aplice 4-6 udări cu norme de 300-
400 mc/ha în funcţie de zonă şi de cantitatea de precipitaţii căzute în perioada respectivă.
Durata: 1- 2 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Posibile calamităţi naturale, alunecări de teren, furtuni, inundaţii, îngheţ etc.
Rezultatul: Efectuarea plantării propriu-zise a stolonilor.
4. Recoltarea culturii şi punerea acesteia spre vânzare prin intermediului unei strategii de marketing bine puse la punct pe o perioadă de 2
săptămâni de la recoltare.
Activitatea 1
Înaintea recoltării propriu-zise se efectuează angajarea unui personal sezonier în vederea recoltării zmeurii. Este necesar un număr de 4
persoane timp de 1 lună cu un salariu de 6 lei pe oră.
Durata: 5- 6 zile
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect
Observatii: Lipsa unui personal cu experinţă în recoltarea produselor ecologice.
Rezultatul: Recrutarea cu success a personalului necesar.
Activitatea 2
Recoltarea propriu-zisă a recoltei de zmeură. Aceasta se face numai dimineaţa, direct în casolete, fără a se face nici un fel de sortare
ulterioară, datorită delicateţii fructelor, acestea suferind la mai multe manipulări, în detrimentul posibilităţii de a le păstra pe perioadă mai
îndelungată. Casoletele se aranjează în lăzi, după care se introduc la rece la o temperatură de 5 grade Celsius.
Durata: 3- 4 săptămâni
Responsabil: Personalul sezonier angajat.
Observatii: Recolta să fie sub aşteptări.
Rezultatul: Recoltarea cu succes a plantaţiei de zmeură.
Activitatea 3
Depozitarea stocului de zmeură în halele special amenajate la temperaturi scăzute de aproximativ 5 grade Celsius, în funcţie de stadiul de
coacere.
Durata: 7- 8 zile
13
Responsabil: Personalul sezonier angajat.
Observatii: Defectarea sistemului de răcire a halelor respective.
Rezultatul: Crearea unui stoc suficient pentru depozitare
Activitatea 4
Punerea spre vânzare a zmeurii clienţilor descoperiţi de agenţii de vânzări ai firmei de promovare. Acestea sunt puse spre vânzare imediat
după relizarea colaborării cu viitorii clienţi, iar transportul se va realiza cu ajutorul distribuitorilor contractaţi de ferma noastră.
Durata: 3- 4 săptămâni
Responsabil: Echipa de proiect împreună cu distribuitorii fermei.
Observații: Posibilitatea unor stocuri în exces sau a problemelor de transport a produselor.
Rezultatul: Vânzarea stocului efectiv de zmeură.
5. Identificarea şi implementarea unor activităţi în vederea continuării şi dezvoltării activităţilor în al doilea an de activitate a fermei.
Activitatea 1
Realizarea unei evaluări a activităţii şi performanţelor realizate de fermă în anul anterior cu scopul determinării activităţilor şi acţiunilor
necesare continuării şi dezvoltării a activităţilor în al doilea an de activitate a fermei.
Durata: 3- 4 zile
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect
Observații: Activitatea şi performanţele fermei să nu fie conform aşteptărilor şi o eventuală extindere nu ar fi benefică.
Rezultatul: Activitatea şi performanţele fermei să corespundă aşteptărilor şi o eventuală extindere ar fi benefică, chiar utilă.
Activitatea 2
Înaintarea cererii pentru refinanţarea proiectului spre Comisia Europeană şi către instituţiile delegate să analizeze aceste documente şi
primirea unui răspuns în privinţa acestei refinanţări.
Durata: 3- 4 zile
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observații: Epuizarea fondurilor pentru refinanţare sau redistribuirea acestora către alte domenii de activitate.
Rezultatul: Aprobarea cererii de refinanţare.
Activitatea 3
Aprobarea refinanţării şi încasarea fondurilor respective care vor fi cheltuite într-un mod cât mai eficient şi corespunzător pentru
îmbunătăţirea activităţilor fermei.
Durata: 1- 2 luni
14
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Întârzierea primirii fondurilor.
Rezultatul: Primirea fondurilor necesare refinanţării în scopul îmbunătăţirii activităţilor fermei.
Activitatea 4
Achiziţionarea unui teren de 5 ha în apropierea terenului deja existent din o parte a fondurilor primite de la Uniunea Europeană. Presupune o
nouă analiză a ofertelor de terenuri din zona şi stabilirea cărui proprietar i se va face o cerere de cumpărare în funcţie de raportul calitate-
preţ. Se vor prevedea unele clauze contractuale benefice ambelor părţi.
Durata: 4- 5 săptămâni
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Lipsa unui teren de vânzare în apropierea terenului deja existent.
Rezultatul: Mărirea terenului cultivabil şi totodată a capacităţii de producţie a fermei.
Activitatea 5
Achiziţionarea de utilaje mai performante cu o capacitate de utilizare mai îndelungată din fondurile primite de la Uniunea Europeană.
Durata: 1- 2 luni
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect
Observatii: Costuri foarte ridicate pentru achiziţionarea acestora.
Rezultatul: Îmbunătăţirea echipamentelor tehnologice şi a productivităţii fermei.
Activitatea 6
Contruirea unei hale de răcire moderne pentru o depozitare mai eficientă şi îndelungată a zmeurii construită în 7 luni pe o bucată din
terenurile deja existente. Pentru această costrucţie este necesară o investiţie foarte mare în angajarea unei companii de construcții a unei
astfel de hale.
Durata: 6- 7 luni
Responsabil: Managerul de proiect care va supraveghea activitatea companiei care va ridica hala respectivă.
Observatii: Lipsa fondurilor pentru o astfel de investiţie.
Rezultatul: Mărirea capacităţii de depozitare, dar şi existenţa unei variante de depozitare pe o perioadă mai îndelungată.
Activitatea 7
Deschiderea unor magazine de desfacere în cele mai mari pieţe din Iași (Nicolina, Podu Roș etc.), prin închirierea unui spaţiu de 30 m pătraţi
cu un cost relativ scăzut pe o periodă de 3 săptămâni, cât durează sezonul zmeurii.
Durata: 3- 4 zile
15
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Lipsa zoneler de desfacere în pieţele respective.
Rezultatul: Creşterea numărului de clienţi, în special persoane fizice, dar şi creşterea imaginii companiei şi a produselor sale pe piaţa din
Iași.
Activitatea 8
Participarea la diferite târguri și expoziţii interne şi internaţionale pentru promovarea produselor biologice în decursul următorilor 2 ani
pentru a compara calitatea produselor cu alte ferme în domeniu şi a determina unele posibile modificări de strategii de producţie sau de
promovare.
Durata: 1- 2 ani
Responsabil: Managerul de proiect şi echipa de proiect.
Observatii: Neinteresul oganizatorilor pentru produsele prezentate de ferma noastră.
Rezultatul: Recunoaşterea calităţii produselor atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional şi creşterea imaginii fermei atât pe plan naţional,
dar mai ales pe plan European.

d) Relevanța proiectului (se vor avea în vedere obiectivele proiectului)

1. Obţinerea de fonduri structurale prin submăsura 4.1 pentru înfiinţarea unei culturi de zmeură în decursul anului curent
Acest obiectiv va servi la obținerea unui suport financiar din partea partenerilor europeni, ce va pune bazele unei culturi prospere și
ecologice de zmeură pe teritoriul României. La fel cu ajutorul acestei submăsuri 4.1se va îmbunătăți performanțele generale ale
exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor obținute de
către producătorii autohtoni.
2. Achiziţionarea terenului de 5 ha în zone propice din punct de vedere al fertilității solului şi al climei favorabile şi achiziţionarea de resurse
materiale necesare înaintea cultivării propriu-zise a zmeurii, toate aceste activități înaintea începerii anului agricol.
Acest obiectiv este la fel de important deoarece pentru a avea o plantație de zmeură competitivă, în primul rând este nevoie de teren agricol
fertil, iar în al doilea rând este nevoie de resurse materiale calitative. Această etapă este foarte importantă deoarece de ea depinde viitorul
existenței plantației de zmeură pe care am conceput-o.
3. Tratarea, pregătirea şi cultivarea pe o durată de 3, 4 luni a terenului înaintea cultivării propriu-zise din primăvară.

16
Obiectivul dat servește la cultivarea și creșterea unei culturi de zmeură naturală și fără daune majore pentru sol. Cu cât se va ține cont de
sfaturile tehnice pentru tratarea, pregătire și cultivarea zmeurii și a solului în care se plantează, cu atât va fi mai bună recolta.
4. Recoltarea culturii şi punerea acesteia spre vânzare prin intermediului unei strategii de marketing bine puse la punct pe o perioadă de 2
săptămâni de la recoltare.
Obiectivul dat este rezultatul final mult așteptat după o perioadă lungă de muncă și investiții în această cultură a zmeurii. Obținerea unei
roade bogate de zmeură ne poate servi la o refinanțare ulterioară pentru extinderea acestei culture de zmeură. Însă dacă roada este sub
așteptări asta înseamnă că am greșit undeva în procesul de cultivare sau îngrijire a plantelor de zmeură.
5. Identificarea şi implementarea unor activităţi în vederea continuării şi dezvoltării activităţilor în al doilea an de activitate a fermei.
Odată cu sfârșitul anului agricol ar trebui să tragem niște concluzii și să vedem ce rezultate am obținut în urma plantării, îngrijirii și recoltării
culturii de zmeură și dacă rezultatele obținute ne permit să continuăm afacerea, ar trebui să vedem spre ce direcții ar trebui să ne orientăm.
Dacă însă rezultatele nu au satisfăcut așteptările noastre ar trebui să revizuim toate acțiunile ce le-am întreprins în legătură cu afacerea.

17
 Capitolul III. Caracterizarea proiectului

a) Scopul proiectului
Proiectul are ca scop înființarea unei plantații de zmeur pe o suprafață de 3 hectare de teren și dotarea fermei cu echipamentele
necesare, a tehnologiei de înființare și întreținere a plantației, fiind urmărită diversificarea pieței de fructe pentru locuitorii din municipiul
Iași prin recoltarea și comercializarea de zmeură prin intermediul distribuitorilor locali parteneri.
b) Obiectivele proiectului
Obiectivul general, precum și obiectivele specifice urmărite prin realizarea investiției propuse sunt în concordanță cu obiectivele sub-
măsurii 4.1a, investițiile propuse spre realizare în cadrul prezentului proiect fiind tipul de investiții pentru care programul de finanțare a fost
conceput.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea competitivității fermei printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a
factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare. Acest obiectiv va fi atins prin adoptarea unui
sistem modern, de îființare și exploatare a plantației de zmeur, caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de lucru care necesită un
consum minim de muncă și costuri mici de exploatare.
De asemenea, proiectul propus va conduce și la îndeplinirea obiectivelor specifice următoare:
 Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției
la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice.
Tehnologia de înființare, întreținere și exploatare a plantației de zmeur prezintă un anumit grad ridicat de mecanizare si automatizare
a operațiunilor din fluxul de producție.
 Adaptarea exploatației la standardele comunitare
Nu este cazul în cadrul acestui proiect.
 Creșterea veniturilor exploatației agricole
Implementarea proiectului va însemna obținerea unor venituri substanțiale din comercializarea fructelor, în conditiile în care
produsele răspund unei cereri în creștere identificate pe piață pentru fructe proaspete de origine autohtonă.
18
 Efectuarea lucrarilor din tehnologie în perioada optima asigură dezvoltarea corespunzatoare a arbuștilor fructiferi și creează
premisele pentru asigurarea unor producții ridicate la hectar. Existența unor mijloace fixe proprii pentru efectuarea lucrărilor agricole
permite realizarea acestora la timp și elimină o eventuală dependență de terți.
În aceste condiții, oferirea unor produse proaspete, de calitate certificată, la prețuri competitive va asigura succesul afacerii,
contribuind la obținerea unor venituri constante. Dupa realizarea investiției, întreprinderea individuală își va îmbunătați performanțele prin
îndeplinirea următoarelor obiective operaționale:
 Obiective de ordin tehnic
Utilajele si echipamentele prevăzute în fluxul tehnologic permit desfășurarea procesului de înființare și întreținerea plantației de
zmeur în condiții optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obținerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in
condiții de eficiență și productivitate a muncii crescute. În același timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație se urmărește
realizarea unor condiții bune de muncă pentru personalul care lucrează în fermă.
 Obiective de ordin economico-financiar
Principalii factori care permit minimizarea costurilor de producție și obținerea unei rentabilități economice ridicate sunt:
- existența unei baze materiale proprii formată din echipamente și utilaje necesare realizării în bune condiții a tuturor etapelor fișei
tehnologice;
- alegerea unui soi rezistent la condițiile climatice și boli;
- productivitate ridicată a muncii datorită mecanizării unei părți importante a activității și localizării într-o zonă propice
pomiculturii.
 Obiective de mediu
Datorită tehnologiei de ultimă generație care va fi adoptată, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu, iar
îngrășământul utilizat va fi de factură biologică și nu chimică, astfel încât plantația să fie una sustenabilă. Astfel, se va putea asigura
prevenirea și controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor în aer, apa si sol.
Proiectul este în acord cu potențialul agricol al zonei în care va fi implementat. Conform “Studiului pentru determinarea zonelor cu
potențial, a zonelor geografice și marjelor brute standard unitare pentru proiecte” a SAPARD, zona are potențial mediu spre ridicat pentru
cultivarea zmeurului, producția obținută în zona de deal cu potențial mediu pentru zmeur ce fac obiectul proiectului de investiție fiind:
19
 Nr. Potențial agricol
Tip cultura
crt (kg/ha)

1 Zmeur 7.000-8.000kg/ha

În mod concret, prin proiect s-a prevăzut achiziționarea următoarelor mașini si utilaje agricole:
 Tractor
 Plug
 Echipament de fertilizat
 Cositoare
 Foarfecă electrică
 Tocător
 Remorcă
 Instalație de irigat și fertilizat prin picurare
Tractorul va fi folosit în fermă pentru realizarea în bune condiții a fazelor procesului tehnologic precum arat, fertilizat, împreună cu
alte echipamente ce vor fi achiziționate prin proiect. Plugul va fi utilizat în realizarea arăturii de bază, toamna, înainte de căderea frunzelor.
Echipamentul de fertilizat va fi folosit pentru aplicarea de îngrașăminte. Cositoarea va asigura întreținerea terenului pe care se înființează
plantația de zmeur. Foarfeca electrică este utilizată pentru toaletarea arbuștilor prin tăierea crengilor. Tocătorul este utilizat pentru tocarea
crengilor rezultate dupa toaletarea arbuștilor. Remorca va fi folosită pentru transportul lăzilor cu fructe dupa recoltare. Instalația de irigat și
fertilizat prin picurare va fi utilizată pentru irigarea și fertilizarea simultană a plantației de arbuști fructiferi, în funcție de condițiile
meteorologice, fiind deosebit de necesară într-un sezon secetos, care ar putea afecta grav producția obținută.

c) Contextul proiectului
20
 România, conform Institului Național de Statistică, se află pe ultimul loc la consumul de fructe, cu 24 kg mere, 18 kg portocale si 5
kg prune pe locuitor pe an, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistica, în vreme ce consumul mediu european de fructe este
de 57 kg pe cap de locuitor. Totodată, organizația ONU pentru Agricultură și Alimentație atenționează că, în Bulgaria, România și Slovacia,
furnizarea de fructe și legume destinate consumului se situează sub 80 kg /persoană /an, adică sub 220g / persoană/ zi, fiind la cel mai redus
nivel din Europa. Organizatia Mondială a Sănătății recomandă un consum mediu zilnic de 400g de fructe și legume de diferite culori
deoarece conțin nutrienți și componente bioactive cu un rol esențial în menținerea sănătății. Pentru a consuma aceste alimente, cei mai mulți
dintre orășeni le cumpară, 94,9% dintre respondenți menționând acest lucru. Dintre cei care cumpară fructele proaspete, cei mai mulți aleg să
meargă într-un hipermarket/supermarket (81,3%), la piață pentru a cumpăra de la țărani, agricultori sau alți producatori direcți (64,8%) sau
într-un magazin specializat de legume/fructe (40,1%). Aproape un sfert din totalul respondenților (21,4%), în general persoane de 18 – 45
ani, primesc fructe proaspete de la țară (de la familie, rude, prieteni etc.).
Potrivit datelor statistice publicate de Centrul de Comerț Internațional (International Trade Centre/UNCTAD/WTO, Geneva),
exporturile de fructe de pădure ale României au înregistrat în general creşteri atât valorice cât şi cantitative. Şi în cazul importurilor de fructe
de pădure s-a inregistrat un trend ascendent, atât în termeni valorici cât şi întermeni cantitativi. Principalele fructe de pădure exportate sau
importate de România pentru care există potențial sunt afinele, căpşunele şi zmeura. România este un exportator important de zmeură pe
piața europeană. Zmeura face parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei frecvențe din ce în ce mai
mari privind cumpărarea, fiind apreciată atât pentru gustul deosebit, cât si pentru calitățile curative pe care le deține. Cererea mare pe piața
internațională coroborată cu potențialul agricol al României și cu condițiile prielnice ale regiunii de dezvoltare Nord-Est sunt argumente ce
susțin alegerea unui proiect ca cel de față.

d) Justificarea necesității implementării proiectului

Solicitantul nu deține în prezent utilajele și echipamentele agricole necesare înființării și întreținerii unei exploatații de zmeur. Astfel,
pentru a realiza în bune condiții toate etapele tehnologice ale exploatației, precum și pentru a evita costurile suplimentare cu închirierea
utilajelor, întreprinderea individuală solicită acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole. Pe baza
analizei tehnologiei de înființare si întreținerea exploatației de zmeur a rezultat necesitatea achiziționării unui număr minim de echipamente
care să asigure independența tehnică a exploatării livezii.
Factorii social-economici care au fost considerați în alegerea investiției sunt:
 apropierea de piețe de desfacere interne și posibilitatea unei desfaceri externe;
21
  asigurarea forței de muncă în tot timpul anului, cu costuri sub media europeană;
 asigurarea căilor de acces, accesibile tot timpul anului;
 lucrările de îmbunatățiri funciare sa fie puține, iar valoarea lor sa fie mică;
 posibilitățile de aducțiune a apei pentru irigare și tratamente fitosanitare, să fie eficiente din punct de vedere financiar;
 distanța corespunzătoare față de sursele de poluare ce pot afecta calitatea fructelor, impuse de normele sanitare;
 asigurarea unui parc de masini, dotat corespunzator, gata in orice moment pentru interventii.
România este ţara cu cea mai divizată structură agrară din cadrul UE-27, deţinând, în anul 2010 32,2% din numărul de exploataţii
europene şi 7,7% din suprafaţa agricolă utilizată. Deşi numărul total de exploataţii agricole a scăzut în ultimul deceniu cu peste jumătate de
milion, de la 4,48 milioane ferme înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002 la 3,86 milioane ferme conform Recensământului
din 2010, s-a menţinut structura extrem de divizată a agriculturii româneşti şi caracterul de subzistenţă al marii majorităţi a fermelor.
Recensământul din 2010 prezintă o imagine a agriculturii româneşti aflată intr-un proces prea lent de restructurare. Media suprafeţei agricole
a unei exploataţii a crescut de la 3,1 ha în anul 2002 la 3,45 ha în 2010.
Analizând comparativ datele de la cele două recensăminte agricole (din 2002 şi 2010) se observă un proces incipient de restructurare,
în sensul reducerii numărului de exploataţii sub 10 ha (cu cca 600.000) şi a suprafeţelor deţinute de acestea cu peste 1.2 milioane hectare.
Concomitent, au crescut numărul de ferme de peste 10 ha (cu 21700 ferme), iar suprafeţele deţinute de acestea cu cca 600 mii ha.
Menţionăm de asemenea că suprafaţa agricolă utilizată a scăzut în 2010 faţă de 2002 cu cca 600 mii ha. Partea covârşitoare a exploataţiilor
agricole o reprezintă exploataţiile mici, sub 2 hectare, ponderea acestora fiind în 2010 de 73,3% ca număr şi 13,0% ca suprafaţă deţinută în
total. Concomitent, fermele sub 10 hectare reprezintă 97,7% din numărul de ferme iar acestea deţin 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată. La
celălalt capăt se află fermele mari de peste 100 ha, care deşi reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme, exploatează 48,8% din suprafaţa
agricolă. Segmentul de ferme medii, între 10 şi 100 de hectare, care reprezintă în genere coloana vertebrală a agriculturii europene, la noi
este destul de firav. Astfel, fermele între 10 şi 100 hectare reprezintă 1,8% ca număr şi 12,3% ca suprafaţă.
România își propune să adopte pe termen lung o poziţie favorabilă fermelor mijlocii (20-100 de hectare), fermelor familiale
comerciale. Funcționarea optimă a acestor tipuri de ferme va conduce la o ameliorare a productivității agricole şi la o susținere a dezvoltării
durabile a satului românesc, pentru a nu mai exista golul dintre exploataţiile de subzistenţă şi cele de dimensiuni foarte mari. În lipsa unei
politici de sprijinire a micilor exploataţii de familie şi a fermelor mici în general din anii precedenți, disproporţia dintre fermele de
dimensiuni mici şi marile exploataţii din România este semnificativă. În România, aproximativ 1% dintre cei un milion de fermieri care
22
 primesc subvenţii pe suprafaţă beneficiază de jumătate din cuantumul total al subvenţiei pe care Uniunea Europeană o acordă fermierilor din
țara noastră. Cu alte cuvinte, jumătate din sprijinul de 1,4 miliarde de euro a revenit marilor exploataţii. O dovadă a importanţei acestui tip
de exploataţii este şi faptul că ONU a declarat 2014 ca fiind anul fermelor de familie, acestea depăşind 500 de milioane de unităţi la nivel
mondial, ceea ce înseamnă 80% din numărul total. În ceea ce ne priveşte, România are nu mai puţin de 850.000 de mici ferme cu suprafeţe
cuprinse între 1 şi 5 hectare. La nivel mondial, în prezent există peste 500 de milioane de ferme de familie, acestea fiind modelul
predominant in agricultura si cel mai important furnizor de hrana atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare. Fermele de
familie pot creste disponibilitatea alimentelor in tarile sarace si in curs de dezvoltare, pot conserva produsele traditionale, pot asigura
tranzitia catre o alimentatie mult mai sanatoasa si cel mai important, contribuie la securitatea alimentara pe termen mediu si lung.

e) Activități eligibile (prezentate tabelar, cu note de subsol acolo unde este necesar)

Activitate L L L L L L L L L L L L Responsabil de implementare

2018- prima lună Noiembrie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A.1.1 Întocmirea planului de afaceri necesar derulării procesului de Managerul de proiect împreună
aprobare, totodată în cadrul acestei activităţi se întocmesc toate cu un consultant specializat în
actele necesare înfiinţării acestei culturi de zmeură și are loc demararea unor astfel de
verificarea planului de afaceri în vederea identificării și corectării unor activităţi.
probleme sau nereguli în conținutul planului de afaceri.

A.1.2 Trimiterea planului de afaceri spre aprobare şi asteptarea CRFIR Iași

răspunsului în privinţa finanţării proiectului pentru demararea cât mai
rapidă a procesului de implementare a proiectului.

A.1.3 Implementarea proiectului pentru demararea cât mai rapidă a Managerul de proiect
activităţiilor ulterioare necesare începerii investiţiei.

A.2.1 Determinarea zonelor favorabile producţiei cu caracteristici Managerul de proiect și un

climatice (temperaturi ridicate şi precipitaţii moderate) favorabile şi cu specialist din domeniul
23
soluri fertile, uşor nisipoase, favorabile unei astfel de culturi. agricol
A.2.2 Publicarea unei oferte de cumpărare a terenurilor din zonele Echipa de proiect împreună cu
respective către proprietarii terenurilor. un specialist imobiliar din zona
respectivă, familiar cu astfel de
tranzacţii

A.2.3 Analiza ofertelor de vânzare venite în urma anunţului şi Echipa de proiect şi managerul
identificarea variantelor de terenuri care îndeplinesc toate de proiect
caracteristicile necesare unei culturi prospere, dar şi analiza raportului
calitate-preţ în privinţa terenurilor dorite.

A.2.4 Întocmirea contractelor de vânzare cumpărare cu proprietarul Managerul de proiect

terenului şi stabilirea unor clauze contractuale favorabile fermei.

A.2.5 Stabilirea necesarului şi a tipului de resurse materiale necesare Managerul de proiect și echipa
(soiuri de seminţe, utilaje specifice recoltelor de căpşuni, materialelor de proiect
şi altor categorii de resurse materiale) în vederea obţinerii unei culturi
care să fie pe măsura aşteptărilor.

A.2.6 Analiza ofertelor de resurse materiale necesare existente pe Managerul de proiect

piaţa din România, şi a celor din străinătate dacă este cazul.

A.2.7 Achiziţionarea propriu-zisă a resurselor materiale pentru Managerul de proiect și echipa

derulararea cât mai rapidă şi eficientă a următoarei activităţi. de proiect

A.3.1 Fertilizarea Echipa de proiect

A.3.2 Dezinfecţia solului Managerul de proiect și echipa

de proiect

24
A.3.3 Arătura şi mărunţirea solului Managerul de proiect și echipa
de proiect

A.3.4 Plantarea efectivă a stolonilor și operațiunile post cultivare Managerul de proiect și echipa
de proiect

A.4.1 Înaintea recoltării propriu-zise se efectuează angajarea unui Managerul de proiect și echipa

personal sezonier în vederea recoltării zmeurii . de proiect

A.4.2 Recoltarea propriu-zisă a recoltei de zmeură. Personalul sezonier angajat

A.4.3 Depozitarea stocului de zmeură în halele special amenajate Personalul sezonier angajat

A.4.4 Punerea spre vânzare a zmeurii clienţilor descoperiţi de Echipa de proiect împreună cu
directorul de marketing. distribuitorii fermei

A.5.1 Realizarea unei evaluări a activităţii şi performanţelor realizate Managerul de proiect și echipa
de fermă în anul anterior cu scopul determinării activităţilor şi de proiect
acţiunilor necesare continuării şi dezvoltării activităţilor în al doilea an
de activitate a fermei.

A.5.2 Înaintarea cererii pentru refinanţarea proiectului spre Comisia Managerul de proiect și echipa
Europeană şi către instituţiile delegate să analizeze aceste documente de proiect
şi primirea unui răspuns în privinţa acestei refinanţări.

Activitate L L L L L L L L L L L L

2019- prima lună Noiembrie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A5.3 Aprobarea refinanţării şi încasarea fondurilor respective care vor Managerul de proiect și echipa
fi cheltuite într-un mod cât mai eficient şi corespunzător pentru de proiect

25
îmbunătăţirea activităţilor fermei.

A.5.4 Achiziţionarea unui teren de 5 ha în apropierea terenului deja Managerul de proiect și echipa
existent din fondurile primite de la Uniunea Europeană. de proiect

A.5.5 Achiziţioanarea de utilaje mai performante cu o capacitate de Managerul de proiect și echipa

utilizare mai îndelungată din fondurile primite de la Uniunea de proiect
Europeană.

A.5.6 Contruirea unei hale de răcire moderne pentru o depozitare mai Managerul de proiect care va
eficientă şi îndelungată a zmeurii. supraveghea activitatea
companiei care va ridica hala
respectivă.

A5.7 Deschiderea unor magazine de desfacere în cele mai mari pieţe Managerul de proiect și echipa
din Iași. de proiect

f) Sintetizarea rezultatelor preconizate

Cresterea veniturilor exploatatiei agricole cu obtinerea a 350.000 de ron pe an din comercializarea fructelor, cu o capacitate a fermei de 5 ha
si cu un potential agricol de 7.000 kg/ha.
S-a preconizat un total de 293.880 lei cu TVA pentru utilaje, echipamente, dotări. S-a aplicat o normă de fertilizare de 200 kg/ha anual.
Avem un total de 122.617 euro pentru toate lucrările necesare plantației de zmeură. Valoarea totală a investiției este 544.664 lei cu TVA. Au
fost realizate plăți pentru salarii în valoare de 84.288 lei și alte plăți în valoare de 1.896,00 lei

g) Impactul proiectului
Prin proiect s-a propus achizitionarea de utilaje noi si performante, in vederea asigurararii respectarii conditiilor de mediu. Achizitiile
care urmeaza a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt strict necesare pentru asigurarea unei rentabilitati crescute in exploatare cu
26
reducerea la minim a poluarii prin utilizarea unor masini si utilaje agricole performante si prin reducerea costurilor serviciilor prestate de
terti. Astfel, achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri
poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul
integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
In cadrul fermei se va respecta Codul de bune practici în fermă din 14 noiembrie 2006, solicitantul conştientizand ca interesele
economice de obtinere a unor productii profitabile trebuie armonizate cu exigentele de protectie si conservare a mediului înconjurator. In
ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, exploatatia agricola vegetala a solicitantului trebuie sa respecte
standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe toata suprafata fermei.
Conditiile aplicabile in cazul solicitantului prevad urmatoarele:
 Standarde pentru mentinerea structurii solului GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a
solului.
 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe
terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru productie
 Standarde pentru protejarea si gestionarea apei GAEC 11: Se respectă normele legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură
GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce
contin substante periculoase utilizate in agricultura, cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin
autorizatia de gospodarire a apelor detinuta de agricultor2 . Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin
intermediul planului de fertilizare. Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de apa pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura
nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate.
Atat din ratiuni economice, cat si din 2 Substanţele periculoase utilizate în agricultură se regăsesc în conţinutul următoarelor
produse/grupe de produse: biocide şi produse de protecţia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de
creștere), produse de uz veterinar (medicamente, substanţe antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianţi, produse derivate),
azotaţii şi fosfaţii din îngrăşăminte și alte produse utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi decontaminare în fermă, în
conformitate cu Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici prevăzută în anexa nr. 1 la Programul de măsuri împotriva poluării cu
substanţe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările exigente de protectie a mediului, se
impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor (fertilizantilor) la nivelul fiecarei exploatatii agricole. Folosirea ingrasamintelor
pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale,
27
de potentialul productiv al culturilor si nivelul tehnologic al unitatii agricole. Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat
pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte organice si minerale cat si alegerea momentelor propice de procurare necesarului cantitativ si
calitativ de ingrasaminte minerale sau organice. La nivelul exploatatiei agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor
obiective:
 calculul anual al necesarului de elemente nutritive, prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont de principiile unei fertilizari
rationale, de sistemul de culturi existent in unitate si de nivelul productiilor planificate;
 stabilirea cantitatilor de ingrasaminte posibil de aplicat, precum si a dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul
necesarului estimat prin calcul;
 verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de
nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrient exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau
diminuarea asigurarii solurilor de sub culturi cu nutrienti precum si pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrienti de origine
agricola;
 furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urmator. Respectarea bunelor conditii agricole
si de mediu si a planului de fertilizare, conduce la indeplinirea standardelor privind protectia mediului si contribuie la desfasurarea activitatii
solicitantului in bune conditii, reducand semnificativ riscul poluarii accidentale a solului sau surselor de apă.
h) Prezentarea și justificarea bugetului proiectului (categorii de cheltuieli și activități)

28
29
30
31
 IV. ASPECTE PRIVIND MONITORIZAREA PROIECTULUI ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII
Perioada optimă de plantare a zmeurului începe din luna noiembrie și se poate prelungi până în momentul în care pământul devine înghețat.
Prin urmare, chiar și în decembrie se poate înființa o cultură, dacă pământul este dezghețat. După iarnă, în primăvară se poate începe din nou
cu plantarea. E bine de știut că zmeurul prinde cel mai bine pe solurile ușoare, nisipoase, aluvionare, cu un pH între 6 și 7. Pentru înființarea
plantaţiilor comerciale de zmeur se aleg terenuri adăpostite natural de vânturi puternice şi reci, situate în apropierea căilor bune de
comunicaţii, surselor de apă pentru irigare, centrelor populate şi de realizare a producţiei. Relieful terenului este de preferat să fie plan sau în
pantă lină până la 50, pretabil pentru irigare. Mai favorabile sunt părţile inferioare ale pantelor cu expoziţii: N, NE, NV, SV. Sunt
recomandate solurile cu textura nisipo-lutoasă, luto-nisipoasă, lutoasă; grosimea stratului humificat de circa 50 cm; conţinutul de humus nu
mai mic de 2,5-3,5%; suficient asigurate cu forme mobile ale elementelor nutritive; slab acide sau neutre (pH=5,6-7). Sunt contraindicate
solurile sărace, foarte grele, calcaroase (pH=7,3 şi mai mult), cu exces de umiditate.
Pregătirea terenului presupune să realizăm arătura, discuirea, pichetarea, apoi sa începem realizarea propriu-zisă a gropilor. Distanța de
plantare pe care noi o recomandăm este de 50 cm între plante, iar între rânduri, în funcție de utilajele pe care le va folosi fermierul, putem
avea de la 2 m până la 2,5 m sau chiar 3 m. Gropile trebuie să aibă o adâncime de maxim 30 cm și o lățime de 25 cm. Pe fundul gropii e
important să punem gunoi de grajd măcerat, peste el puțin pământ ca rădăcina noii plante să nu vină în contact direct cu gunoiul de grajd.
Apoi, tragem pământ în jurul plantei, presăm ușor și scurtăm planta la 10 cm deasupra solului.

În ceea ce privește soiurile de zmeur, agricultorii pot opta între cele clasice, care au o perioada de fructificare de circa 1-2 luni, sau soiuri
remontante, care își oferă recolta pe o durată de 3-4 luni.
Îngrijirea culturii este foarte importantă în primul și al doilea an, atunci când trebuie să asigurăm plantelor o curățenie cât se poate de mare,
să îndepărtăm buruienile, să avem un sol aerisit. Este important să fixăm și spalierii în cazul în care nu i-am avut puși încă de la început, asta
deoarece plantele trebuie susținute.

Împotriva dăunătorilor se recomandă stropiri cu insecticid, care poate fi sistemic sau de contact. În același timp, insecticidele trebuie
alternate cu fungicide pe bază de cupru sau sulf.

În ceea ce privește valorificarea fructelor, zmeura are avantajul de a-și menține prețul aproape tot timpul anului. Un alt amănut deosebit de
important este că zmeura se recoltează manual, ceea ce va implica niște costuri suplimentare pentru fermier. Mai mult decât atât, acesta
trebuie să se asigure că poate vinde cât se poate de repede recolta, având în vedere că fructele sunt perisabile. În lipsa unei unități de
procesare, fructele mai pot fi și congelate.

32
 V. DURABILITATEA PROIECTULUI
Proiectul are ca scop înființarea unei plantații de zmeur pe o suprafață de 5 hectare de teren și dotarea fermei cu echipamentele necesare, a
tehnologiei de înființare și întreținere a plantației, fiind urmărită diversificarea pieței de fructe pentru locuitorii din municipiul Iași prin
recoltarea și comercializarea de zmeură prin intermediul distribuitorilor locali parteneri.
Daca vom obține profit în continuare, pe lângă terenul actual, vom cumpăra alte terenuri pentru a ne extinde cu plantația, vom angaja mai
mulți oameni pentru a face față plantării și îngrijirii terenurilor, iar în momentul în care utilajele nu mai dau randament, vom achiziționa
altele noi.
Activităţile propuse a se desfăşura în cadrul proiectului vor conduce la aplicarea cu succes a verigilor tehnologice specifice într-un volum
adecvat, considerate ca bază a promovării culturii de zmeură durabile şi care, în acelaşi timp, pot contribui substanţial la protecţia solului şi
altor resurse de mediu împotriva degradării şi la creşteri semnificative ale producţiei de zmeură în asociaţiile de producători din zona
Moldovei.

33