Rezistența la tracțiune și încovoiere.

Rezultatele testelor, indică faptul că rezistența la tracțiune uniaxială și rezistența la încovoiere pentru
compozitul nearmat au valori similare. Rezistența la tracțiune a compozitelor cimentate nearmate obținute
folosind testul tradițional de tracțiune uniaxial este de aproximativ două treimi din modulul de ruptură
(rezistența la flexiune), din cauza volumului mai mic sub tensiune în cazul încovoierii. In această lucrare,
rezultatele rezistenței la tracțiune sunt obținute folosind CCATT unde rezistența măsurată este mai mare decât
cea obținută din testul de tracțiune uniaxială tradițional, din cauza minimizării alinierii. Prin urmare, rezistența
la tracțiune se apropie de rezistența la încovoiere. În cazul cimentului armat cu fibre care se îndoaie, tulpinile
măsurate din material pe partea de tracțiune în care are loc fisurarea matricei cresc cu o viteză mai mare decât
tulpinile compresive. Presiunea într-o mare parte a zonei de tracțiune va fi consistenţa la efortul de fisurare și
axa neutră se va deplasa către fața compresivă. Aceasta duce la o creștere a momentului de încovoiere și poate
duce la un modul de rupere mai mare decât rezistența finală la tracțiune. În plus, rezistența la tracțiune mai
scăzută a probelor CFRC poate fi atribuită utilizării ineficiente a fibrelor. In momentul in care sunt turnate
orizontal, vibrațiile în timpul prelucrării pot avea tendința de a alinia fibrele paralele cu axa longitudinală.
Această afirmație a fost confirmată prin observarea în timpul vibrațiilor și prin examinarea după fractură.

Pentru probele de rezistență la tracțiune, modulul Weibull crește odată cu adăugarea de fibre de carbon. Cu
toate acestea, creșterea nu este proporțională cu încărcarea fibrelor. Pentru probele de rezistență la flexiune,
modulul Weibull scade odată cu adăugarea fibrelor de carbon, iar reducerea nu este proporțională cu
încărcarea fibrelor. Astfel, fiabilitatea compozitului armat este mai mare decât pasta de ciment nearmată în
tensiune și mai mică la încovoiere. Proprietățile structurale și valorile de rezistență medie sunt independente
de fiabilitate. Se poate avea o rezistență medie scăzută cu modul Weibull ridicat și rezistență medie ridicată cu
modul Weibull scăzut. Cu toate acestea, împrăștierea scăzută a valorilor de rezistență și a modulului Weibuli
mai ridicat va duce la un design mai eficient și mai economic. În cazul nostru, împrăștierea valorilor de
rezistență la tracțiune utilizând CCATT este mai mică decât cea a matricii de rezistență la încovoiere, având
valori similare. În cazul compozitelor CFRC, adăugarea de fibre de carbon este mai eficientă în îmbunătățirea
rezistenței la flexiune în comparație cu rezistența la tracțiune uniaxială. Adăugarea fibrei de carbon la matricea
de ciment crește fiabilitatea compozitelor în tensiune, dar scade fiabilitatea la îndoire. Această fiabilitate
îmbunătățită face ca rezistența la tracțiune folosind CCATT să fie un parametru mai fiabil pentru proiectarea
compozitelor CFRC.[ CITATION Hou \l 1033 ]
Dispersie uniformă și proprietăți mecanice ale CFRC

Pentru ca fibrele de carbon să prezinte o dispersie continuă bună în matricea de ciment, au fost adăugate
particule ultra-fine de fum de silice pentru a face ca fibrele de carbon să arate o dispersie continuă mai bună în
matricea de ciment.

Doar când fibrele de carbon sunt dispersate uniform în matricea de ciment, se pot prepara probe omogene de
compozite CFRC. În acest caz, este semnificativ, fie mecanic sau electric, să investigheze în continuare
proprietățile CFRC. Prin urmare, s-a adăugat hidroxietil celuloză în soluția apoasă în prima etapă de preparare,
a cărei fracție de masă a fost controlată între 1,66% și 1,86%. A crescut densitatea și vâscozitatea fazei lichide,
ceea ce a redus tendința de agregare a fibrelor de carbon. Între timp, a fost atașat la suprafața fibrelor de
carbon, formând un strat de folie de apă cu solvent, care a crescut umectabilitatea fibrelor de carbon și a
împiedicat asamblarea și gruparea acestora. Ca urmare, au avut tendința de a se dispersa în monofilament.

In același timp, în procesul de amestecare, trebuie să se selecteze o viteză moderată de agitare pentru a le
dispersa cat mai mult. Viteza de funcționare trebuie să fie rapidă și lentă alternativ. Proprietățile mecanice ale
eșantioanelor preparate CFRC au fost cercetate pentru prima dată. Conform criteriului Q / GB95-92, probele au
fost utilizate pentru testul de încovoiere în trei puncte la vârsta de 28 de zile. Testele de rezistență la flexiune și
rezistență la compresiune au fost efectuate cu ajutorul unei mașini de testare electronică universală tip Instron
1195 (Instron Company, SUA). Intervalul a fost de 100 mm, iar viteza de încărcare a fost de 0,5 mm / min.
Jumătate din probă după testul de încovoiere a fost utilizată pentru a testa rezistența la compresiune.

Fig 1 prezintă rezistența la încovoiere în funcție de fracțiile de masă ale fibrelor atunci când fibrele de carbon
sunt bine dispersate în matricea de ciment. Evident, rezistența la flexiune a crescut liniar odată cu creșterea
fracțiilor de masă ale fibrelor de carbon. Acest lucru se datorează faptului că fibrele de carbon au funcția de
întărire, și anume de armare, care poate preveni formarea și propagarea micro fisurilor din matricea de ciment.

Fig. 2 (b) demonstrează că rezistența la compresiune variază cu fracțiile de masă atunci când fibrele de carbon
sunt dispersate bine în matricea de ciment. Aceasta a crescut lent înainte de procentul de 0,6% și a crescut cu
20% la acest procent. Cu toate acestea, puterea nu continuă să crească odată cu creșterea fracției de masă.
Atunci când fibrele de carbon sunt utilizate într-o cantitate excesivă, acestea sunt greu de dispersat uniform în
matricea de ciment, ceea ce duce la reducerea rezistenței. Între timp, un număr mare de bule de aer ar fi
introduse din cauza amestecului de mai multe ori, ceea ce ar putea produce mulți pori în matrice. Acest lucru
va afecta grav puterea de compresie În consecință,rezistenta a scăzut după 0,6% din cauza găurilor și
fasciculului din interiorul compozitelor

Suprafața de fractură a eșantioanelor CFRC după testul mecanic a fost observată la un microscop electronic de
scanare (JSM-6460), așa cum se arată în Fig. 2. În mod clar, fibrele de carbon au fost bine distribuite în matricea
de ciment așa cum se vede în Fig. 2 (a), în timp ce nu au fost bine dispersate așa cum se vede în Fig. 2 (b). În
condiția unei dispersii slabe din Fig. 2 (b), fibrele de carbon au fost separate printr-un strat subțire de perete de
ciment. În acest caz, este foarte dificil pentru ei să se contacteze pentru a forma o rețea conductivă.
O bună dispersie a fibrelor de carbon nu este benefică numai pentru proprietățile mecanice, ci și pentru
performanțele electrice datorită contactului posibil al fibrelor de carbon, în timp ce dispersia slabă poate
exercita influențe negative asupra proprietăților mecanice și electrice ale compozitelor. Se știe că ruperea

compozitelor este strâns legată de dezvoltarea micro-fisurilor din interiorul ei. Adăugarea fibrelor de carbon în
ciment poate opri extinderea liberă a fisurilor, ceea ce nu numai că îmbunătățește rezistența la compresiune,
dar îmbunătățește și rezistența CFRC. Deci, este esențial pentru o dispersie uniformă a fibrelor de carbon
pentru a obține compozite CFRC omogenizate.[ CITATION Wan17 \l 1033 ]

Analiza XRD

Pentru a afla compozițiile chimice ale compozitelor CFRC preparate, modelele de difracție cu raze X sunt
realizate pentru diferite fracții de masă ale fibrelor de carbon de 0,2%, 0,4%, 0,6% și 0,8%, așa cum se arată în
Fig. 4. Cea mai puternică difracție vârful din Fig. 4 este marcat de „a”, care reprezintă compusul SiO 2 plus 3CaO
· Al2O3 · 3CaSO 4 · 32H 2 O (Ettringite sau AFt), iar simbolul „b” reprezintă compusul CaCO 3 . Aparent, cei doi
compuși sunt compoziții principale. Vârfurile de difracție pentru conținutul diferit de fibre de carbon sunt mult
similare, ceea ce indică faptul că conținutul celor doi compuși se menține stabil, deși au fost adăugați aditivi
diferiți pentru a ajusta funcționalitatea în stadiul de preparare a CFRC. Cel mai dominant compus SiO2 este
atribuit cantității în exces de fum de silice în timpul procesului de preparare.

Ettringitul (3CaO · Al 2 O 3 · 3CaSO 4 · 32H 2 O) este unul dintre cele mai importante produse de hidratare
timpurie a pastei de ciment întărit, reprezentând aproximativ 7% din produsul de hidratare a cimentului
Portland. Poate ajunge la 25% în cimentul expansiv. Poate îmbunătăți rezistența timpurie a materialelor din
beton sau ciment, aproape principalul contribuitor la proprietățile de întărire timpurie a materialelor
cementite.

Microexpansiunea va avea loc în timpul formării fazei de ettringită. Această expansiune poate compensa
contracția cimentului în stadiul incipient. Cu toate acestea, dacă se formează o cantitate mare de ettringit după
întărire, expansiunea de volum va cauza fisurarea matricei de ciment, ceea ce duce la pierderea forței. Este
propice pentru inhibarea expansiunii ulterioare indusă de ettringită prin reducerea raportului de ciment apă,
adăugarea de cenușă și zgură sau alte amestecuri minerale.

Ettringitul este o componentă relativ instabilă. Formarea și stabilitatea sa nu sunt legate doar strâns de
alcalinitatea soluției din porii de ciment și de concentrațiile de ioni Ca2+, SO4 2- și AlO 2 -, ci și de legătură cu
întrepătrunderea acidului alcali-silicic, temperatura mediului și umiditate.

Analiza XRD a arătat că atunci când conținutul de fibre de carbon a variat, cantitatea de aditivi, în special cea a
dispersanţilor, s-a schimbat în consecință. Dar principalele compoziții chimice ale amestecului nu s-au schimbat
în mod evident. În timpul formării ettringitului, proba

a fost deja uscat pentru o anumită perioadă de timp. În asemenea condiții, aproape că nu existau ioni în
mișcare liberă. Cu alte cuvinte, au avut un impact redus asupra proprietăților conductoare ale CFRC.[ CITATION
Wan17 \l 1033 ]
Proprietati mecanice

Tabelul 4 prezintă valorile de rezistență la flexiune și compresiune la 7 zile de întărire a mortarelor de ciment
amestecate care conțin 0%, 50% și 100% agregate fine de zgură EAF. Mortarele elaborate chiar și cu 100% din
zgura EAF ca agregat fin, au relevat valori ale rezistenței la flexiune și la compresiune cu 16% și respectiv 10%
mai mari decât cele expuse de mortarul de referință (0% zgură EAF) la 7 zile de la întărire. Creșterea rezistenței
mecanice este atribuită unei zone de tranziție interfacială mai densă (ITZ) între matricea de ciment și
agregatele de zgură, așa cum a fost raportată anterior de o parte a acestei echipe de cercetare. Aceste lucrări
anterioare au relevat, de asemenea, că ITZ evidențiază o micro-porozitate mai mică și un contact mai strâns
între zgura EAF și matricea de ciment, atunci când se compară cu mortarele de agregate calcaroase. [ CITATION
FJB18 \l 1033 ]

Fig. 3
reprezintă
relația
dintre
fracțiile de
masă și
volum ale
fiecărei

serii. Patru serii

diferite au fost incluse în funcție de tipul de agregat (zgură sau calcar) și tratamentul CF (oxidat sau nu). În toate
cazurile a fost obținută o relație liniară între ambele fracții. Tratamentul cu oxidare CF nu a arătat o influență
semnificativă asupra rezultatelor obținute. De fapt, funcțiile de regresie liniară erau aproape aceleași pentru
toate compozitele care conțin aceleași agregate. Cu toate acestea, o diferență minoră a fost observată în raport
cu tipul de agregat. Utilizarea zgurii, ca agregat fin, în mortar a condus la volume mai mari de CF pentru același
raport de masă. Aceste diferențe pot fi atribuite gravitației specifice mai mari a agregatului de oțel atunci când
se compară cu agregatul de calcar.[ CITATION FJB18 \l 1033 ]
Bibliografie

[1] A. T. Houssam, T. E.-K. Katz și &. R. Nathan, „Strength and Reliability of Carbon-Fiber-Reinforced,” 1993.

[2] C. Wang, G.-S. Jiao, B.-L. Li, L. Peng, Y. Feng, N. Gao și K.-z. Li, „Dispersion of carbon fibers and conductivity
of carbon fiber-reinforced,” Ceramics International, 2017.

[3] F. Baeza, O. Galao, I. Vegas, M. Cano și P. Garcés, „Influence of recycled slag aggregates on the conductivity
and strain,” Construction and Building Materials, 2018.