Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Politici Economice Europene

STUDIUL DE CAZ
” Big Game: Goldman Sachs’ Elephant Hunt in Libya”

Coordonator: Student:
Lect. Univ. Dr. Razvan Dobrescu Alexandra Dochitu

București 2020
 După ce veți parcurge cazul: ” Big Game: Goldman Sachs’ Elephant Hunt in Libya” veți
răspunde la următoarele întrebări :
1.Având în vedere prima tranzacție dintre Goldman și LIA ce a avut ca activ suport
acțiunile Citigroup desenați o diagramă care să ilustreze profitul celor două poziții
combinate. ( axa OX va arăta prețul acțiunii Citigroup ex 0-100$ iar axa OY va arăta
profitul pe care LIA îl obține pentru fiecare nivel al prețului acțiunii). Demonstrați că
diagrama rezultată arată că tranzacția este în esență similară cu o opțiune call.
120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8

Prețul de exercitare ($) Open Interest

Diagrama de mai sus demonstreaza faptul ca tranzactia dintre Goldman si LIA este una

similara cu optiunea Call. Dupa cum se poate observa pe masura ce timpul trece, valoarea acestei

tranzactii descreste.

Analizand parcursul valorii din diagrama observam ca valoarea actiunii nu ajunge sa fie

negativa, tot ce poate pierde detinatorul unei actiuni este suma platita la achizitionare.

Optiunea Call da dreptul cumparatorului, dar nu si obligatia, de a cumpara un activ suport la

un pret de dinainte stabilit (pretul de exercitare), la o anumita data sau pe o anumita perioada

pana la acea data. In schimbul acesteia el plateste o suma de bani (denumita prima) vanzatorului.

Diagrama realizata mai sus este asemanatoare unei diagrame de operatiune Call.

1
 2. Adăugând și prețul de 100 milioane dolari plătit de LIA la diagrama realizată

anterior, care ar trebui să fie prețul unei acțiuni Citigroup la scadență ( peste 3 ani) pentru

ca LIA să își recupereze fix cei 100 mil $ investiți ?

Pretul de achizitie= 100 mil / 11,2 mil de actiuni = 8,92 pe actiune

O actiune a fost vanduta la pretul de incheiere de 26,64 $ -»26.64+8.92= 35,56 $ pe actiune.

Pretul unei actiuni pentru ca LIA sa isi recupereze investitia este de 35,56 $.

3. Ce părere aveți despre Analiza de tip scenariu prezentată de Goldman (Exhibit 4) ? Ce

informații lipsesc?

In analiza tip scenariu prezentata de Goldman au fost omise mai multe informatii cum ar fi:
- pretul initial al actiunilor (pentru a putea observa mai bine evolutia),
- randamentul viitor al actiunilor in cazul unei deprecieri,
- care este volatilitatea pietei,
- intervalul de timp analizat.
2
 4. Tranzacția descrisă de studiul de caz poate fi comparată cu o poziție directă
adică achiziționarea de către LIA a unui pachet de acțiuni Citigroup în valoare de 100 mil
$ pe care să le țină pe o perioadă de 3 ani. Comparând cele două scenarii ( tranzacția cu
Goldman sau achiziția directă a acțiunilor Citigroup) care este diferența din punct de
vedere al randamentului obținut de LIA și al riscului asumat de LIA ? Care dintre cele
două este de preferat dacă prețul acțiunilor Citigroup la maturitate (peste 3 ani) este
sub 26.64$? Dar dacă este peste 26.64$? Există un efect de levier (leverage) în cazul
tranzacției cu Goldman?

Randamentul pe care LIA il obtine depinde de pretul actiunilor Citigroup din ziua
tranzactiei, pentru ca riscul Liei sa fie cat mai mic pretul de piata al actiunilor ar trebui
sa depaseasaca 26,64 $ pentru ca Goldaman sa plateasca diferenta, în timp ce dacă
aceasta era sub 26,64 dolari la scadență, LIA ar datora diferența lui Goldman.
Exista posibilitatea unei castig mare ,dar in acelasi timp si a unui risc mare, prin
urmare aceasta situatie are efect de levier.

5. Care dintre cele două entități este mai expusă riscului de contrapartidă?
(țineți minte că această tranzacție este comparabilă unei opțiuni call). Care ar
trebui să fie impactul riscului de contrapartidă asupra prețului tranzacției ( cel
de 100 mil $) ?
Consider ca dintre cele doua entitati cea mai expusa riscului de contrapartida este
LIA deoarece aceasta deja a platit suma de 100 mil $ pentru achizitionarea actiunilor in
urma tranzactiei incheiate cu entitatea Glodman. Ȋn cazul în care contrapartida, în cazul
nostru fiind Goldman, şi-ar încălca obligaţiile prevăzute în contract, se poate ajunge la
situaţia în care recuperarea valorii a respectivei achiziţii să nu fie posibilă.
 6. Care credeți că poate să fie un motiv non-financiar pentru care LIA a
preferat o poziție sintetică (indirectă, obținută prin tranzacția cu Goldman) unei
poziții directe în acționariatul Citigroup ( cumpărarea de acțiuni) ?

Ca motive non-financiare pentru care Lia a preferat o pozitie sintetica putem

mentiona factorii politici, sociali,tehnologici,legali si de mediu.
 Factorii politici pot implica reglementari de mediu ,legi privind ocuparea fortei de
munca, tarife, politici fiscale, restrictii comerciale , stabilitate politica si reforme.
 Factorii sociali includ constiinta de siguranta si sanatate, diverse demografii, rate
de crestere a populatiei si aspecte culturale.
 Factorii tehnologici, de remarcat, Big Game Goldman Sachs Elephant Hunt in
tehnologia Libiei este unul dintre cele mai importante moduri de a fi competitiv pe
arena pietei extrem de competitive.
 Factorii legali, The Big Game Goldman Sachs Elephant Hunt in Libia implica anumite
legi si reglementari care ar putea avea efect asupra operatiunilor de afaceri ale
unei organizatii.
 Factorii de mediu, The Big Game Goldman Sachs Elephant Hunt in Libia includ acei
factori de impact sau influenta de durata , mediul inconjurator determinand cel mai
probabil factorii de mediu.
Putem lua in calcul si comportamentul pe care Youssef Kabbaj l-a avut, de exemplu, le-a
cumpărat cadouri: iPod-uri, aftershave, vinuri fine și manuale de finanțe.