Sunteți pe pagina 1din 1

Nivelul lexico-semantic

-fișă de lucru-

 schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)


- transformarea unei părți de vorbire într-o altă parte de vorbire (de exemplu, prin articulare – fericit (adj) –
un fericit, fericitul (subst.) )
 derivarea
- formarea de cuvinte noi prin adăugarea de sufixe și prefixe
 compunerea
- alăturarea a două sau mai multe cuvinte pentru a forma un cuvânt nou

1. Explicați cum s-au format următoarele cuvinte și ce sunt ele ca părți de vorbire:

a) Binele făcut nu se uită ușor. S-a purtat bine cu toți. Ea este o doamnă bine. Bine că ați ajuns la timp!
b) Ascunsul din orice lucru iese la iveală. Nesincerul are un gând ascuns. Haiducul s-a ascuns în codru. Privea pe-
ascuns la cei din jur.
c) „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți!” Câinele a venit aproape. Ea a răspuns aproape corect. Aproape că n-am
înțeles nimic din vorbele ei. M-am dus aproape de focul acela.
d) Toamna are loc culesul fructelor. Rodul cules a fost bogat. A cules florile căzute. Fructele coapte sunt ușor de
cules.
e) Sinele nu este ușor de cunoscut. Se înșela pe sine. Cugeta în sinea lui.
f) Pentru un răspuns aparte, a căpătat un zece. Ediția aceasta completă are zece volume. Efortul lui face cât zece.
g) Varae cald, dar nu orice vară e la fel de călduroasă.
h) E un om suferind. Imediat l-am internat pe suferind. El m-a privit suferind.

2. Alcătuiți enunțuri în care să realizați conversiuni pe baza următoarelor cuvinte: frumos, rău, foc, avut, răspicat,
albastru, scump.

3. Identifică, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune, din enunţurile de mai jos:

Răul social e greu de vindecat.; Cum te-a păcălit acest leneş?; “Animal cu alb, cu roz/Stând cu timpul în dinţi
nervos.”(N. Stănescu); “Şi din adânc necunoscut/Un mândru tânăr creşte.”(M. Eminescu); Am recunoscut mărcile
eului liric.; Liricul este o exprimare a sinelui.; “Nimicul te aduce, nimicul te reia.”(Veronica Micle); El este un
nimeni.; Eşti un ăla, i-a spus cu dispreţ.; În viaţă nu poţi avea totul.; Zecele pe care l-am luat era meritat.; Pentru
compunere meriţi un nouă.; “El este un fel de unu întors în doi, trei.”(N. Stănescu) ; Un al doilea n-a mai venit.;
Oful inimii numai el îl ştie.; Casa are un intrând care dă personalitate faţadei.; Alergarea s-a desfăşurat pe o vreme
toridă.; Cele zise l-au îngrijorat.; “Pe veci pierduto, veşnic adorato!”(M. Eminescu); “O dulce strângere de mâini,
un tremurat de gene.”(M. Eminescu); I-am făcut un mare bine.; Iubeşte-ţi aproapele!; “Dacă” este o conjuncţie.;
“Un” este articol nehotărât.; “Ce”are diverse valori morfologice. N-ai recunoscut acest dacă?

4. Alegeţi, prin subliniere, forma admisă de limba literară:


1) copii noi/nou născuţi; 2) Acestea sunt probleme grele/greu de rezolvat; 3) Au venit destul/destui de mulţi copii;
4)comportarea fetei cea/celei nou venită/venite în clasa noastră; 5) …în urma eforturilor acestora/acestea; 6) În
primele ore ale celei de a doua zi/zile a misiunii; 7) Experţii sunt unanimi/unanim de acord; 8) … cantităţi cât mai
mari posibile/posibil de alimente; 9) Doamna profesoară însuşi/însăşi a spus asta; 10) Nu-mi place stofa care/pe
care am ales-o; 11) Niciunul dintre ei n-a/n-au învăţat; 12) Din cât/câte ştiu, evenimentele au decurs aşa; 13)
După cât/câte cunosc, nu se va opri aici; 14) Aceşti elevi nemaipomeniţi/nemaipomenit de harnici au câştigat toate
premiile; 15) Aceste dicţionare sunt cel/cele mai strâns legate de practică; 16) Am întâlnit mulţi liber-
cugetători/liberi-cugetători interesanţi; 17) Acest lucru impune în mod obligatoriu/ obligatoriu; 18) A procedat
contrar/contrariu celor spuse de el.