UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALITATEA JURNALISM

Referat
Studiul de Caz – o anchetă empirică de prezentare
a caracterului complex al fenomenelor sociale

Coordonator: Zinaida Gribincea

Elaborat : Iulia Brad, studentă anul I

Grupa J 111 l

Chișinău 2012
Introducere
Ce este studiul de caz
Cum realizezi un studiu de caz de calitate
Descrierea succintă a etapelor
Concluzii
Bibliografie

Introducere

Domeniul științelor sociale este unul din cele mai dificil de studiat deoarece
cercetarea fenomenelor și proceselor prin care trece acesta sunt foarte complexe și
necesită atât o abordare delicată cât și o perioadă mai îndelungată de timp. Studierea
societății per ansamblu, a unui singur individ apartenent acesteia sau a unei probleme cu
care se confruntă fiecare din primii doi actori poate fi efectuată eficient doar prin
intermediul anumitor instrumente de cercetare sociologică. Unul din aceste instrumente
este studiul de caz și el va fi obiectul de referință în cadrul acestui referat. Ce este studiul
de caz, cum să-l realizezi ca acesta să fie cât mai eficient, care sunt etapele cele mai
importante în timpul efectuării studiului și la ce este nevoie să atragem mai multă atenție
voi explica în cele ce urmează.

Ce este studiul de caz

Potrivit Wikipedia studiul de caz este una dintre metodele de cercetare din
domeniul științelor despre societate, alături de experiment, chestionar, istoric și analiza
informațiilor obținute. Studiul de caz constituie o analiză amănunțită fie a unei persoane,
fie a unui grup, realizată de către asistentul social.
Studiul de caz este un document care este realizat și publicat cu scopul de a prezenta
modul în care a fost analizată și evaluată o situație, dar și pentru a elabora și implementa
decizii care vizează găsirea soluțiilor pentru una sau mai multe problem din cadrul unei
organizații, care se dovedește a fi, de regulă, profitabilă. Studiul de caz este prin excelenţă
o metodă calitativă. Acesta este un „instrument” al unei strategii de cunoaştere mai largi de la
care se aşteaptă răspunsuri consistente în legătură cu anumite chestiuni.
R. K. Yin apreciază studiul de caz ca fiind ” o strategie de realizare a unei cercetări
care necesită investigații empirice în legătură cu un fenomen particular contemporan, într-
un context de viață real și utilizând multiple surse de informații (interviuri, chestionare,
mărturii, dovezi, documente)”, Robert Yin, în cartea sa ”Studiul de caz”, Polirom, 2005,
face o prezentare a acestei tehnici aducând numeroase exemple și referiri la studii diferite
din diverse domenii. În această carte are cuprinde studiul de caz ca o strategie de
cercetare, tipuri de studio de caz, designul acestora, modul de realizare dar și tehnici
spedifice de realizare a datelor găsim și o definiție elucidantă: ”investigația prin studiul de
caz este situația de cercetare în care numărul variabilelor este mai mare decât numărul
unităților de analiză.” Tot Robert Yin afirmă că studiul poate fi de mai multe tipuri:
explorativ, descriptiv sau explicative și, conține mai multe etape. Acestea sunt proiectarea,
culegerea datelor(documentarea activă), analiza și elaborarea raportului de cercetare.

Cum realizezi un studiu de caz de calitate

R. Yin (Studiul de caz, Polirom, 1989) arată că: „De regulă, studiul de caz porneşte - ca
orice investigaţie - de la un cadru teoretic, care este esenţial în culegerea de date. Fără o ipoteză
sau idei directoare, recolta de informaţie este minoră. Urmează selectarea cazurilor şi
precizarea unităţilor de analiză (individ, situaţie etc.) o dată cu schiţarea protocolului de
colectare a datelor. În continuare, se trece la studiul fiecărui caz în parte prin interviu, observaţie,
test... în final, se extrag datele relevante în lumina ideii de start, se modifică teoria iniţială şi se
dezvoltă toate implicaţiile. Validitatea pe care o oferă studiul de caz este parţială...”.
Pentru realizarea unui studiu de caz de calitate este nevoie de respectarea mai multor condiții. Se
utilizează date din cele mai diverse surse: documente sociale, arhive, interviuri, observație
directă, observație participantă, etc. Totodată, se caută serii de date convergente, faptele certe se
stabilesc prin consultarea a trei surse de date, întrebările de cercetare trebuie articulate,
construim ipoteze care ar face inteligibil fenimenul prin lanțuir cauzale. Construcția uneia din
aceste ipoteze-teorii va presupune: trecerea în revistă a literaturii, discuțiile cu colegii sau
specialiștii, experimentele, reflecțiile. Pentru mai multă claritate voi nota pe scurt câteva
precondiții pentru realizarea unei cercetări prin studiul de calitate:
 1. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date
a. Utilizează analiza documentară, date de arhivă, interviuri, observaţie
directă, observaţie participantă, analiza artefactelor!
2. Caută serii de date convergente!
b. Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei
surse de date)
c. Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente.
3. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă!
d. Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?, De ce….?, dar nu
De câte ori…?
4. Formulează-ți propoziţiile teoretice cât mai bine! Vei construi un fel de
ipoteze, care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale.
e. Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria
arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor.
Propune:
- Explicaţii, ipoteza nulă
- Teorii rivale, care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date
5. Fii atent atunci când purcezi la elaborarea unei teorii pentru că construcţia
teoriei presupune:
- trecerea în revistă a literaturii
- discuţii cu colegii/ specialişti
- experimente mentale, meditaţie, reflecţie
Conform lui Robert Yin, ceea ce trebuie evitat în procesul elaborării studiului de caz
este: să nu fie structurat pe mai mult de 3 pagini (fără conținut grafic), în caz contrar el va
fi interpretat drept o reclamă forțată. Să nu devieze de la subiect și să conțină cele 3 mari
secțiuni, denumite în funcție de subiect și domeniul de activitate:

Provocare / problema / ipoteza

Abordare / solutie / implementare
Beneficiu / rezultat / finalizare.
 Descrierea succintă a etapelor

a. Unitatea de analiză
- cazul (sau iniţiativa) - arată graniţele cercetării
- nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană, satul biserica, etc.)
- poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu, indivizi (pe care putem
face analiză cantitativă)

Clasificări ale studiilor de caz;

- cu un caz
- cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic)

Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe. Tipuri
de replicare:
- literală – situaţii similare
- teoretică – pe situaţii contrastante

b. Pregătirea culegerii datelor

Recomandări:
Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite!
- formularea întrebărilor
- ascultarea
- adaptabilitatea/ flexibilitatea
- înţelegerea problemelor studiate
- lipsa distorsiunilor (obiectivitate)

c. Culegerea datelor
Recomandări:
Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz! Acesta să conţină:
- întrebările de cercetare
- procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare
- idei preliminare despre raportul de cercetare final
Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului
asupra desfăşurării cercetării. El se poate schimba pe parcursul studiului.

d. Crează o bază de date a studiului de caz!

Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date, de obicei de tip narativ
care organizează datele din teren. Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului
cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date. Noi teme pot apărea pe
parcursul cercetării. O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare.

Practic: Rezultatele textuale (protocoale, sau fragmente de protocol etc.) pot fi grupate în
bibliorafturi corespunzătoare temelor.

e. Menţine un lanţ de date!

Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până
la concluziile finale.

Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei?

- Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de
date (protocoale de interviu, documente, observaţii)
- Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele
în care documentele au fost colectate
- Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice
conţinute în protocolul studiului de caz
- Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale

f. Analiza datelor în studiul de caz

Avem două momente de analiză:
- în timpul culegerii datelor – triangulaţia, ajustări ale protocolului studiului de
caz
- după finalizarea studiului de caz – inspectare, categorizare, tabulare,
recombinare
 g. Pentru analiza finală, urmează aceste recomandări!
- Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor).
Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele
(categorizare, sumarizare). Pot fi folosite două strategii opţionale:
o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv)
o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz
(inductiv)
- Analizează prin urmărirea propoziţiilor teoretice:
a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când
cercetarea este explicativă; comparăm variabile independente şi dependente,
într-o manieră analitică, nu statistică, astfel că analistul are o mare discreţie
b. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii)
a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”)
b. Caz 2 ----> modificarea explicatiei
c…….
c. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale
cazului sau cazurilor în timp

Recomandare:
Dezvoltă şi foloseşte modele logice, mai ales pentru cercetările evaluative!
Modelul logic:
- combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală
- stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente, acoperind relaţiile
cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente

Avantaj:
Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată
a.î. se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă.
Oferă şi soluţii de intervenţie.
Fă presiuni pentru o analiză de înaltă calitate!
Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate:
- Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante!
- Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date
- Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a
arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.
- Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare

h. Scrie raportul de cercetare!

Concluzii

Studiul de caz nu este un document publicitar care să vizeze manipularea

informaţională a clienţilor potenţiali sau reali ai furnizorului ce elaborează studiul de caz
(de exemplu prin mesaje de propagandă comercială bazate pe calificative nesusţinute de
fapte, auto-supraestimarea unor iniţiative sau rezultate, denigrarea unor concurenţi, etc.)
Totodată, deşi nu este un document publicitar, prin credibilitatea intrinsecă a faptelor,
argumentelor logice şi deciziilor prezentate, studiul de caz este - după "Cartea Albă"
("Raportul anual") a organizaţiei - unul dintre cele mai eficace şi eficiente instrumente de
promovare pe piaţă a acesteia. Pe baza unui studiu de caz, așa cum afirmă și Robert Yin,
se pot realiza discuţii în scop consultativ, de regulă pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa
soluţiilor prezentate dar şi pentru a identifica soluţii alternative (cu evaluarea efectelor lor
potenţiale).

Trebuie neapărat să menționez că metoda studiului de caz este utilizată cu succes și în procesul
educativ, în asistenţa socială, în activitatea managerială, în cea a judecătorului, procurorului,
avocatului (se rezolvă cazuri). Prin învăţarea pe cazuri se are în vedere, pe de o parte, că viitorul
specialist se va confrunta permanent cu rezolvarea de cazuri şi, prin urmare, ceea ce s-a însuşit
în şcoală poate fi aplicat în practică, iar, pe de altă parte, de a dezvolta creativitatea, fiindcă
fiecare caz în parte are coeficientul lui de impredictibilitate.

În cadrul acestui referat am constatat că studiul de caz este una din metodele calitative de reală
utilitate în spațiul social al cercetării. Am reușit să îl înțeleg în următoarele semnificații și
sensuri: ca pe o tehnică specială de culegere, oformare și prelucrare a informației care încearcă,
să arate caracterul evolutiv și complex al fenomenelor care se referă la sistemul social; ca pe o
anchetă empirică asupra unui fenomen contemporan într-un context real, în care limitele dintre
fenomene și context nu sunt întotdeauna evidente dar utilizează mai multe surse de informare și
documentare. Studiul de caz, conform cercetătorului Robert Yin a fost mai ușor de înțeles.
Astfel, am ajuns la concluzia că pe lângă cele menționate mai sus, acesta mai reprezintă o
metodă activă de confruntare directă cu o situație reală, un suport al cunoașterii inductive și
deductive dar și o tehnică pentru aplicarea unei experiențe acumulate în cadrul noilor condiții și
combinații pe care le presupun noile circumstanțe sau probleme apărute.

Bibliografie:

YIN, R. Case study research. Sage, 1998

YIN, R. Studiul de caz. Polirom, 1989

YIN, R. Realizarea studiilor de caz

NEACȘU, I. Studiul de caz – metodă eficace în abordarea conduitelor problematice sau de

risc.

GHEORGHIU,GH. Studiul de caz

MUCCHIELLI, R. Metoda cazului. 1987