CADASTRUL IMOBILIAR

Parte a cadastrului general, cadastru imobiliar, se ocupă cu inventarierea şi evidenţa

sistematică, sub aspect tehnic şi economic al terenurilor şi construcţiilor, din intravilanul
localităţilor.
Lucrările de cadastru imobiliar, se realizează cu următoarele scopuri:
1. Constituirea de baze de date pentru cadastru imobiliar şi gestiunea
localităţilor;
2. Culegerea datelor şi informaţiilor, privind actualizarea datelor tehnice,
economice şi juridice, din cadastrul general şi completarea lor, în ceea ce priveşte:
 delimitarea teritoriului ce urmează a fi cadastrat şi marcarea limitelor
intravilanului localităţilor;
 actualizarea sau întocmirea planului topografic sau cadastral, care constituie
suportul de bază al lucrărilor de cadastru;
 identificarea proprietarilor terenurilor şi ai corpurilor de clădiri;
 completarea datelor conţinute în FIŞA BUNULUI IMOBIL. Se completează
date cu privire la caracteristicile funcţionale ale clădirilor, existenţa dotărilor edilitare la
nivel de parcelă şi alte solicitări ale beneficiarilor;
3. Culegerea de date şi informaţii de detaliu, privind caracteristici constructive
ale clădirilor, elemente suplimentare cu privire la caracteristicile geotehnice ale terenului.
Aceste date şi informaţii de detaliu, culese în lucrări de cadastru imobiliar, au
caracter tehnic, economic şi juridic şi utilizează ca elemente de bază, datele cadastrului
general, cu privire la parcelă, construcţie şi proprietar.

DATE ŞI INFORMAŢII SPECIFICE CADASTRULUI IMOBILIAR

Cadastrul imobiliar, se execută în două etape:

Prima etapă, o reprezintă cea a cadastrului imobiliar de bază, care se ocupă cu
inventarierea tehnică a imobilelor din localităţi.
Inventarierea tehnică a terenurilor, se referă la suprafaţa totală a acestora, categoria de
folosinţă şi destinaţia, iar inventarierea tehnică a construcţiilor, are în vedere măsurarea
acestora, suprafaţa construită la sol, numărul de nivele, materialul de construcţie, anul
construcţiei şi echiparea cu instalaţii tehnico-edilitare.
A doua etapă, o constituie cadastrul imobiliar curent, care are acelaşi conţinut ca cel al
cadastrului de bază, însă activitatea acestuia începe imediat după terminarea cadastrului
imobiliar de bază. Se execută în mod continuu, în scopul înregistrării tuturor schimbărilor
survenite asupra clădirilor şi a terenurilor, cu sau fără construcţii.
Pentru a putea cuprinde rolul şi importanţa cadastrului imobiliar, trebuie aduse la
cunoştinţă, elementele constructive care alcătuiesc cadastrul imobiliar şi definirea
acestora.
Sectorul cadastral, reprezintă unitatea de suprafaţă, definită de elemente liniare
stabile (şosele, căi ferate, străzi, ape, canale), în interiorul căruia sunt situate unul sau mai
multe imobile.
Corpul de clădire, este partea componentă a unei clădiri, delimitată după
următoarele criterii:
 sistem arhitectonic şi constructiv, determinat de faţade şi materiale de
construcţie a pereţilor exteriori;
 intrarea separată în clădire;
 independenţa faţă de alte clădiri alăturate.
Documentul de bază al cadastrului imobiliar, este FIŞA BUNULUI IMOBIL, care
are următorul conţinut:
  Identificarea corpului de clădire;
 Identificarea proprietarului sau deţinătorului corpului de clădire;
 Suprafaţa construită la sol şi suprafaţa construită desfăşurată;
 Informaţii privind echiparea edilitară;
 Date constructive despre corpuri de clădiri şi anexe.
Pentru toate caracteristicile care se trec în FIŞA BUNULUI IMOBIL, se va realiza
descrierea bazei de date, pe fiecare articol în parte.

BAZA DE DATE PENTRU CLĂDIRI ŞI BAZA DE DATE

PENTRU TERENURI

Baza de date pentru clădiri

1. Destinaţia clădirilor;
2. Folosinţa clădirilor;
3. Numărul de nivele;
4. Numărul de subsoluri;
5. Structura de rezistenţă;
6. Tipul fundaţiei;
7. Tipul pereţilor;
8. Tip acoperiş;
9. Tip încălzire;
10. Dotări edilitare ale construcţiei;
11. Starea construcţiei;
12. Anul construirii;
13. Tip de proprietate;
14. Tip de administrare;
15. Tip capacitate;
16. Număr de familii şi persoane.

Baza de date pentru terenuri

1. Numărul cvartalului (sectorului cadastral);
2. Numărul parcelei;
3. Numărul subparcelelor;
4. Proprietarul sau posesorul;
5. Drept de proprietate sau posesie;
6. Categoria de folosinţă;
7. Dotarea edilitară a parcelei;
8. Suprafaţa totală a parcelei.

În normele în vigoare, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie,

toate aceste elemente, care alcătuiesc bazele de date şi reprezintă date ale FIŞEI
BUNULUI IMOBIL, sunt prevăzute cu coduri, pentru uşurinţa completării fişelor.

Elementele care alcătuiesc bazele de date pentru clădiri:

1. Destinaţia, se consemnează numai dacă destinaţia iniţială, diferă faţă de
folosinţa actuală predominantă şi dacă aceasta poate fi cunoscută;
2. Folosinţa, actuală predominantă, se stabileşte estimativ, în funcţie de
ponderea pe care aceasta o ocupă în suprafaţa desfăşurată a corpului de clădire;
3. Numărul de nivele, se stabileşte pentru clădiri cu un nivel sau mai multe
niveluri şi se notează cu cifre scrise, ca exponent al indicelui de cartare;
 4. Numărul de subsoluri, se consemnează dacă nu au destinaţie tehnică şi
numai dacă sunt locuibile. Se notează cu litera “s”, notată ca indice al indicelui de cartare.
5. Structura de rezistenţă, se înscrie prin indici de cartare, astfel:
A - pentru clădiri zidărie durabilă, beton armat sau structură metalică şi planşee din
beton armat;
B - pentru clădiri din zidărie portantă fără structură de rezistenţă şi planşee din beton
armat sau lemn;
C - pentru clădiri din lemn, având fundaţii din beton sau piatră;
D - pentru clădiri din paiantă, pământ sa chirpici:
6. Tip de fundaţie, se consemnează în toate cazurile, funcţie de materialul
predominant folosit la construcţie, după cum urmează:
B - beton; P - piloţi;
R - radieri; L - lemne
7. Tip de pereţi, se completează ţinând cont de materialul de construcţie:
CP - cadre din beton armat;
D - diafragmă mixtă;
Z - zidărie;
L - lemn;
PM - panouri mari din beton armat;
P - paiantă şi chirpici;
A - altele.
8. Tip acoperiş, sau învelitoare, poate fi din:
AZ - azbociment
B - bituminoase
OL - olane
Ş - şiţă
T - ţiglă
TB - tablă
A - altele
9. Tip de încălzire, se consemnează pentru fiecare corp de clădire, funcţie de
combustibilul sau sursa folosită: lemne, gaze, păcură, termoficare, energie electrică.
10. Dotări edilitare, se completează pentru fiecare corp de clădire şi parcelă,
după cum urmează: apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale, termoficare şi
telefon.
11. Starea construcţiei, se apreciază în raport cu vechimea clădirii, echiparea
tehnică, gradul de confort, starea de îmbunătăţire şi finisaje interioare şi exterioare. Ţinând
cont de aceste caracteristici, clădirile se grupează astfel:
 clădiri foarte bune F, sunt cele executate din materiale durabile, beton armat
sau cărămidă, cu planşee din beton armat şi dispun d finisaje complete şi bine întreţinute,
cât şi cu dotări edilitare complete;
 clădiri bune B, sunt cele realizate din materiale durabile, din planşeu de
beton armat sau lemn, cu finisaje îngrijite şi dotări edilitare;
 clădiri satisfăcătoare S, sunt cele realizate din materiale durabile, care
prezintă începuturi de distrugere a structurii de rezistenţă şi a finisajelor şi care dispune de
instalaţii incomplete;
 clădiri rele R, sunt cele realizate din materiale durabile sau nedurabile, cu
deteriorări importante la structură şi în finisaje, prezintă fisuri a zidurilor şi fundaţiilor, cât şi
planşee crăpate sau curbate;
 clădiri insalubre I, sunt clădirile care nu corespund pentru folosinţă, ca
urmare a degradărilor şi prezintă pericol pentru sănătatea şi viaţa celor care o locuiesc;
 ruine X, sunt construcţiile dărâmate sau părţi de construcţii nelocuibile.
 12. Anul construirii, se stabileşte după actu00l de proprietate, autorizaţia de
construcţie, certificatul de impunere de la Administraţia Financiară, sau prin mărturia scrisă
a proprietarului, sau mărturii verbale ale vecinilor.
Anul construirii se socoteşte de la data când clădirea are realizate fundaţia, pereţii
şi acoperişul.
13. Tipul de proprietate, se stabileşte în raport cu titularul dreptului de
proprietate, pe baza actelor pe care acesta le posedă, pentru fiecare corp de clădire în
parte. Datele cu privire la proprietari, se referă la:
 categoria proprietăţii;
 modul de deţinere;
 numele şi prenumele proprietarului;
 adresa;
 codul numeric al persoanei extras din actele de identitate;
 cota indiviză.
La baza cadastrului general şi mai ales a cadastrului imobiliar, stau drepturile de
proprietate ale unei persoane, asupra bunurilor pe care le deţine.
De aceea în continuare, voi prezenta pe scurt, drepturile de proprietate, care stau la baza
proprietăţii asupra unui bun imobil.
Definirea dreptului de proprietate, s-a făcut de-a lungul timpului, de foarte multe ori, în
funcţie de conjuncturile vremurilor respective. Astfel, definiţia dreptului de proprietate, care
este şi astăzi folosită în România, este enunţată în articolul 480 al Codului Civil Român,
redactat în anul 1865.
Articolul 480, defineşte dreptul de proprietate astfel:
“Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva, de a se bucura şi dispune de un
lucru, în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege”.
Dreptul de proprietate este, acel drept real, care conferă titularului, atributele de posesie,
folosinţă şi dispoziţie, asupra unui bun pe care numai el le poate exercita în plenitudinea
lor, în putere proprie, în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.

După cum se observă, dreptul de proprietate, defineşte trei atribute ale titularului:
- Posesia, este starea de fapt generatoare de efecte juridice, care constă în
stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt, de către o persoană asupra unui
bun.
- Folosinţa, corespunde dreptului de a utiliza economic, imobilul şi dreptul de a
culege foloasele ce acesta le produce, în scopul satisfacerii nevoilor de producţie sau
consum ale proprietarului.
- Dispoziţia, înseamnă posibilitatea de a determina soarta juridică a imobilului, adică,
facultatea conferită de lege proprietarului, de a păstra pentru sine şi a folosi el însuşi
bunul, fie de a înstrăina dreptul de proprietate, de a-l închiria, de a-l distruge sau de a-l da
în gaj.

Dezmembrămintele dreptului de proprietate, sunt drepturi reale principale, derivate prin

dreptul de proprietate privată, limitând astfel, caracterul exclusiv, al dreptului de
proprietate.

În cadrul tipului de proprietate, putem întâlni următoarele situaţii:

- Proprietate publică a statului - N;
- Proprietate publică a unităţii administrativ teritoriale - L;
- Proprietate privată a statului - S;
- Proprietate privată a unităţii administrativ-teritorială - A;
- Proprietate privată a persoanei fizice - F;
- Proprietate privată a persoanei juridice - J.
 14. Tipul de administrare, se completează în funcţie de situaţia din teren, unde
se pot întâlni următoarele cazuri:
 de stat - A
 asociaţie - C
 provizorie - F
 particulară - P
 cult religios - R
 mixtă - M
 străină - S
 concesionare - T
 cooperaţie - L
15. Tip capacitate, se defineşte în funcţie de categoria în care se încadrează
clădirile şi se stabileşte prin preluarea informaţiilor din teren. Astfel, pentru fiecare corp de
clădire cu locuinţe, se identifică numărul de apartamente cu una sau mai multe camere,
cât şi numărul de familii şi numărul de persoane, cu domiciliul stabil în acea clădire.

Elementele care alcătuiesc bazele de date pentru terenuri:

1. Numărul cvartalului (sectorului cadastral), se determină prin numerotarea
cvartalelor în localităţi, începând din partea de N-V a zonei cadastrate şi se continuă
numerotarea în ordine descrescătoare, până la epuizarea cvartalelor.
2. Numărul parcelei, se completează în Fişa Bunului Imobil şi pe planul
cadastral întocmit în localităţi, începând cu numărul 1 din cvartalul 1 şi continuând în
ordine crescătoare, până la epuizarea parcelelor din cvartalul respectiv.
3. Numărul subparcelelor, rezultă din numerotarea pe fiecare parcelă, se
trece în Fişa Bunului Imobil şi se notează cu peruri, în care primul număr reprezintă
cvartalul sau sectorul cadastral, al doilea număr reprezintă parcela, iar a treia cifră după
per, reprezintă subparcela, categoria de folosinţă.
4. Proprietarul sau posesorul, se completează la faţa locului, pe baza actelor
doveditoare, a Extrasului de Carte Funciară, cu stipularea părţilor indivize pentru
proprietari, dacă sunt mai mulţi, iar în cazul posesorilor, prin contracte de închiriere
realizate cu proprietarul imobilului respectiv.
5. Dreptul de proprietate sau posesie, asupra terenului, se stabileşte pe baza
tipului de proprietate sau posesie asupra imobilului respectiv.
6. Categoria de folosinţă, diferă în funcţie de natura terenurilor, putându-se
întâlni următoarele cazuri:
 terenuri agricole, care cuprind: arabil, păşuni, fâneţe, vii, livezi;
 terenuri neagricole, care cuprind: păduri, ape, drumuri, curţi-construcţii, terenuri
neproductive (grohotişuri, bolovănişuri, stâncării).
7. Dotarea edilitară a parcelei, cuprinde următoarele dotări edilitar-
gospodăreşti: apă (A), canalizare (C), termoficare (t), lemne (L), energie electrică (E),
telefon (T).
8. Suprafaţa totală a parcelei
 OPERAŢII SUCCESIVE ÎN LUCRĂRILE DE INTRODUCEREA
CADASTRULUI IMOBILIAR, ÎN LOCALITĂŢI

Cele zece operaţii principale, care urmăresc executarea tuturor operaţiunilor în ordine
cronologică, operaţiuni care stau la baza întocmirii planului topografic şi a planului
cadastral din localităţi, avându-se în vedere aspectele legate de numerotarea cadastrală,
calculul suprafeţelor, cât şi întocmirea registrelor cadastrale specifice cadastrului imobiliar.

Cele zece operaţii succesive cu privire la introducerea cadastrului imobiliar în localităţi,

sunt:
1. Documentarea asupra lucrărilor şi materialelor existente în zonă;
2. Recunoaşterea terenului pe care se va introduce cadastrul imobiliar;
3. Proiectarea lucrărilor de cadastru imobiliar;
4. Delimitarea cvartalelor sau a sectoarelor cadastrale;
5. Executarea măsurătorilor topografice în localităţi;
6. Întocmirea planului cadastral;
7. Numerotarea cadastrală;
8. Calculul suprafeţelor;
9. Întocmirea registrelor cadastrale;
10. Verificarea, recepţia şi avizarea lucrărilor de cadastru imobiliar.

Documentarea asupra lucrărilor şi materialelor existente în zonă

Zona de lucru care va fi aleasă să reprezinte partea practică a acestui proiect, o va

constitui un cvartal sau sector cadastral din localitatea Turnu, asupra căruia se vor
exercita toate operaţiunile aferente cadastrului imobiliar.
Înainte de întocmirea proiectului de execuţie, va fi parcursă o etapă de documentare şi
analiză a materialelor geodezice şi cartografice, existente în zonă, pentru a cunoaşte
stadiul realizării cadastrului general.
Pentru aceasta, se va face deplasarea în teren, unde vor fi culese date şi materiale cu
privire la următoarele aspecte:
 Reţeaua planimetrică şi altimetrică din zonă, despre care se culeg următoarele
date: inventarul de coordonate şi de cote a punctelor din reţeaua geodezică de stat sau
din reţeaua de ridicare locală, descrierea topografică a punctelor, precizia de determinare
a coordonatelor X,Y,Z, schiţa dispunerii punctelor din reţeaua geodezică de stat;
 Materiale cartografice, se va completa proiectul cu eventuale planuri cadastrale,
dacă acestea vor fi considerate necesare. Planurile care fac obiectul materialelor
cartografice, pot fi: planuri topografice şi cadastrale, gradul de acoperire a zonei cu planuri
topografice sau cadastrale, scara planurilor şi sistemul de proiecţia;
 Lucrări de cadastru general, pe scheletul căruia se vor executa cadastrele de
specialitate din zonă, se vor întocmi planurile cadastrale ale cadastrului de specialitate şi
registrele cadastrale.

Recunoaşterea terenului pe care se va introduce cadastrul imobiliar

Recunoaşterea terenului, reprezintă operaţia premergătoare întocmirii proiectului definitiv
de execuţie a lucrărilor de cadastru imobiliar, în vederea definitivării acestuia.
În urma recunoaşterii terenului, trebuie să se obţină date şi informaţii cu privire la:
 Delimitarea zonei care face obiectul lucrărilor de cadastru imobiliar;
 Marcarea pe planul topografic sau cadastral al zonelor în care sunt necesare lucrări
masive de ridicări topografice, dacă schimbările produse în teren, au modificat topografia
locului;
  Recunoaşterea punctelor din reţeaua de triangulaţie şi nivelment de stat, cât şi a
punctelor din reţeaua de ridicare;
 Recunoaşterea limitelor cvartalului sau sectorului cadastral, existente în cadastrul
general;
 Recunoaşterea şi marcarea pe planul topografic sau cadastral, a zonelor în care
există lucrări de cadastru de specialitate.
Zona care face obiectul temei de cadastru imobiliar, se delimitează pe planul cadastral,
care constituie baza lucrărilor de cadastru imobiliar, pe detalii fixe existente pe teren.
Limita cvartalului trasat astfel pe planul cadastral, trebuie să corespundă întrutotul cu cea
din cadastrul general. Pentru a putea sesiza eventuale modificări în aspectul zonei, vor fi
parcurse toate contururile sectoarelor cadastrale (cvartale) care fac obiectul lucrării,
aceste modificări fiind marcate pe planul cadastral, cu linie roşie, menţionându-se totodată
despre natura schimbării.
Dacă se constată că modificările au transformat zona şi nu mai corespunde cu cea din
planul cadastral, se vor efectua ridicări topografice noi, pentru actualizarea planului
cadastral.

Proiectarea lucrărilor de cadastru imobiliar

Proiectarea lucrărilor de cadastru imobiliar, are la bază scopul şi tema urmărită de

proiectul de execuţie, acestea trebuind să fie formulate cu claritate şi să conţină
următoarele:
 Conturul zonei, care face obiectul cadastrului imobiliar;
 Sistemul de proiecţie şi de referinţă în care se execută lucrările;
 Planuri topografice sau cadastrale, care urmează să constituie baza lucrărilor de
cadastru imobiliar;
 Eventuale racordări ale lucrărilor de cadastru imobiliar, care se execută cu lucrările
existente în zonă.
Planurile cadastrale realizate sau actualizate, vor fi întocmite în sistemul de proiecţie şi de
referinţă de stat. Dacă se folosesc planuri topografice sau cadastrale mai vechi de 10 ani,
se verifică conţinutul şi precizia acestora, parcurgându-se conturul sectoarelor cadastrale
şi notând zonele unde realitatea din teren nu mai corespunde cu situaţia din planul
existent.
Pentru astfel de zone, se va proiecta refacerea sau actualizarea planurilor existente,
precizând zona de refacere şi metodele topografice ce sunt folosite.
Proiectarea reţelei de ridicare se face conform instrucţiunilor Oficiului Naţional de
Cadastru, Geodezie şi Cartografie (actual OCPI) în sistemul de proiecţie şi referinţă de
stat. Pentru a putea confrunta suprafeţele rezultate în urma introducerii cadastrului
imobiliar cu cele din cadastrul general, acestea trebuie să fie executate în acelaşi sistem
de proiecţie.

Delimitarea cvartalelor (sectoarelor cadastrale)

Delimitarea cvartalelor, cuprinde operaţiile tehnice prin care se identifică, materializează,

se determină prin măsurători topografice şi se reprezintă pe planurile topografice sau
cadastrale, punctele şi limitele de hotar care delimitează cvartalul pe un contur închis.
Delimitarea cvartalelor, se va face pe planul topografic sau cadastral, arătând toate
detaliile pe care se desfăşoară limita cvartalului, cum ar fi: străzi, drumuri, ape, spaţii verzi
şi altele.
Cvartalul astfel obţinut, este cel legal aprobat după delimitarea pe teren a acestuia, prin
încheierea unui proces verbal de delimitare, în care se consemnează descrierea
cvartalului.
Dacă anterior a fost introdus cadastrul general, limita cvartalului trebuie să se suprapună
şi să coincidă cu precizie cu limita dată de cadastrul general. Dacă totuşi survin unele
modificări faţă de limita cadastrului general, aceste modificări trebuie să fie bine justificate
legal, prezentând suprafeţele, categoriile de folosinţă şi proprietarii afectaţi de aceste
modificări.
Toate punctele de frângere a limitei cvartalelor sau sectoarelor cadastrale, vor fi
determinate topografic cu coordonate în sistemul de proiecţia de stat. Cunoscând toate
punctele care alcătuiesc conturul închis al zonei sau cvartalului, ce face obiectul
cadastrului imobiliar, din coordonatele acestor puncte, se determină în mod analitic,
suprafaţa cvartalului sau sectorului cadastral determinat.

Executarea măsurătorilor topografice în localităţi

Acest proces care începe din teren, prin preluarea elementelor topografice şi care se
încheie la birou după se s-a realizat stocarea, prelucrarea, rezolvarea, analiza şi afişarea
datelor astfel obţinute, reprezintă astfel, întregul proces al automatizării lucrărilor de
cadastru imobiliar.
Măsurătorile topografice se execută pe baza reţelei geodezice din localitate, determinată
în sistemul de proiecţia naţional, Stereografic 1970.
Suprafeţele cadastrului imobiliar, vor fi calculate în sistemul naţional, iar în cazul în care
aceste calcule se vor realiza într-un sistem local, este obligatoriu, ca rezultatele finale să
fie transcalculate şi prezentate şi în sistemul Stereografic 1970.

Numerotarea cadastrală
Prin numerotarea cadastrală se stabilesc coduri pentru toate suprafeţele care au
proprietari diferiţi, indiferent de suprafaţă, prin care acestea se individualizează până la
nivelul întregii ţări.
Numerotarea cadastrală stabileşte legătură dintre planurile cadastrale şi registrele
cadastrale, în care se descriu date multiple despre fiecare parcelă privind suprafaţa,
categoria de folosinţă şi proprie.
Numerotarea cadastrală reprezintă o codificare cadastrală care se referă la o
unitate de suprafaţă şi începe cu particularizarea teritoriului cadastrat în contextul general
al ţării, prin atribuirea codului SIRUTA, din nomenclatorul general al localităţilor.
Numerotarea cvartalelor sau a sectoarelor cadastrale, se face începând din partea
de nord-vest a zonei cadastrate şi se continuă în sens convenabil, din aproape în aproape,
în ordinea crescătoare a numerelor, astfel încât să formeze o înlănţuire convenabilă a
tuturor cvartalelor, până la epuizarea lor.
Parcelele care formează cvartalul (sectorul cadastral), pot fi numerotate astfel:
1. Începând cu numărul 1 din cvartalul numărul 1 şi continuând crescător, până la
ultima parcelă din ultimul cvartal.
2. Începând cu numărul 1 în fiecare cvartal până la ultima parcelă din acel cvartal,
atunci când sunt localităţi foarte mari, cu multe parcele de dimensiuni mici şi nu permit
scrierea numerelor cu mai multe cifre. Numerele cadastrale ale tuturor parcelelor şi
elementele liniare, sunt precedate de simbolul subcategoriei de folosinţă.
Numerele cadastrale ale cvartalelor, se înscriu în centrul acestora, într-un cerc cu
diametrul de 7 mm şi înălţimea literelor de 5 mm.
Numerele parcelelor se scriu cu înălţimea de 2 mm. Numerele poştale ale
parcelelor se scriu fie în colţul din stânga al clădirii, fie pe stradă, în faţa parcelei.
Corpurile de clădire se numerotează în cadrul fiecărei parcele, începând cu
numărul 1, precedat de litera C (C1, C2, C3...).
 Elementele liniare din cuprinsul zonei cadastrate, cum sunt: ape, căi ferate,
drumuri, străzi care mărginesc cvartalele cadastrale, primesc numere cadastrale în cadrul
sectorului respectiv, cu număr de parcelă.
Pentru evitarea suprafeţelor suprapuse la intersecţia elementelor liniare, se va
preda la segmentarea acestora, după prioritatea cadastrului general:
 apele curgătoare primesc un singur număr, pe tot teritoriul cadastrat;
 căile ferate sunt segmentate de ape;
 drumurile naţionale sunt segmentate de ape şi căi ferate;
 drumurile judeţene sunt segmentate de ape, căi ferate şi drumuri;
 drumurile comunale sunt segmentate de ape, căi ferate, drumuri naţionale, drumuri
judeţene şi străzi;
 străzile se segmentează între ele, după importanţa lor în localitate.

Subparcelele se pun în evidenţă, numai în cadrul Fişei bunului imobil şi se

notează cu peruri, în care primul număr reprezintă sectorul cadastral, al doilea număr
reprezintă parcela cadastrală, iar a treia cifră, după per, reprezintă parcela categoria de
folosinţă.
În intravilan, parcelele pe care se află casa de locuit, curtea şi construcţiile anexe,
primesc un singur număr cadastral, iar celelalte categorii de folosinţă (vii, livezi grădini),
primesc câte un număr cadastral.
Serele, răsadurile, solariile şi parcelele cu construcţii care formează proprietăţi
diferite, primesc numere cadastrale, indiferent de suprafaţa pe care o au.

1.4.8. Calculul suprafeţelor

Calculul suprafeţelor, se execută prin metode care asigură precizia impusă de
tema lucrării emisă de beneficiar, adică prin procedee numerice, grafice sau grafico-
numerice, inclusiv prin digitizarea şi prelucrarea automată a datelor, cu mijloace
informatice.
Calculul suprafeţelor se execută pe foi de plan topografic, atunci când se folosesc
procedeele grafice sau grafico-mecanice şi pe unităţi întregi de suprafaţă (sectoare,
parcele), când se folosesc procedeele numerice.
Pentru efectuarea unui calcul corect al acestor suprafeţe, trebuie ţinute sub un
control strict al suprafeţelor. Pentru acestea, calculul de suprafeţe se efectuează de la
general la particular, sau la unităţile de rang superior la suprafeţele unităţilor de rang
imediat inferior, astfel:
 Se calculează suprafaţa pentru întreaga zonă de cadastrat şi se compară cu
suprafaţa din cadastrul general. În cazul unei diferenţe care se încadrează în toleranţele
admise, aceasta se compensează menţinând suprafaţa din cadastrul general.
 Suma suprafeţelor sectoarelor cadastrale, trebuie să se încadreze în toleranţele
admise în suprafaţa zonei de cadastrat. Diferenţa se compensează proporţional cu
suprafaţa fiecărui sector cadastral, menţinând neschimbată suprafaţa teritoriului de
cadastrat stabilită anterior.
 Suma suprafeţelor parcelelor din fiecare sector cadastral, trebuie să se încadreze în
limita toleranţelor admisibile în suprafaţa sectorului cadastral. Diferenţa se compensează
proporţional cu suprafaţa fiecărei parcele cadastrale.
 Suma suprafeţelor subparcelelor din fiecare parcelă cadastrală, se compară cu
suprafaţa parcelei obţinută după compensarea de mai sus. Dacă diferenţa dintre această
sumă şi suprafaţa compensată a parcelei se încadrează în toleranţele admise pentru
mărimea suprafeţei respective, diferenţa se compensează proporţional cu fiecare
subparcelă, menţinând neschimbată suprafaţa neschimbată a parcelei.
  Suprafeţele clădirilor se calculează pentru fiecare obiectiv în parte, pe baza
elementelor măsurate anterior sau măsurată grafic pe plan, fără a fi compensată într-un
fel.
 În cazul detaliilor liniare reprezentate pe plan prin axul lor, lungimea necesară
calculului suprafeţelor, se măsoară pe planul cadastral cu rigla topografică, iar suprafaţa
se obţine prin înmulţirea cu lăţimea detaliului liniilor, respectiv, care a fost culeasă de pe
teren şi a fost scrisă pe planul cadastral, în lungul detaliului respectiv.
Calculul suprafeţelor se efectuează pe formulare tipizate, aprobate de Oficiul
Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

1.4.9. Registrele cadastrale

Registrele cadastrale care se întocmesc în cadastrul imobiliar, sunt cele prevăzute
şi la cadastrul general, conform Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
 Registrul cadastral al parcelelor;
 Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;
 Registrul cadastral al proprietarilor;
La aceste registre, se adaugă registrul fişelor bunurilor imobile, care este specific
cadastrului imobiliar.

REGISTRUL PARCELELOR
Registrul parcelelor, care mai poartă denumirea de Foaie cadastrală, pentru că se
redactează pe foi separate, pentru fiecare parcelă cuprinde următoarele rubrici: numărul
de ordine, numărul secţiunii de hartă pe care se găseşte parcela, numărul topografic,
categoria de folosinţă, suprafaţa, clasa de fertilitate, venitul net cadastral, numele şi
prenumele posesorului, domiciliul şi proporţia de proprietate.
În foaia cadastrală, se înregistrează un singur imobil şi de aceea ea este o foaie
reală, pentru că situaţia imobilelor este criteriul de înregistrare şi nu posesorul.
Tabel 1.2 – Foaia cadastrală
FOAIE CADASTRALĂ
Partea I
Număru Suprafaț Venitul
Numărul Categori Clasa
l Numărul a net
de a de de Notă
secţiuni topografic cadastr
ordine folosinţă fertilitate
i ha mp al

Partea a II-a
Numărul
Notă
serial

Foaia cadastrală, este alcătuită din titlu şi două părţi:

Titlul, are în partea stângă sus, numele judeţului şi a localităţii, iar în partea
dreaptă sus, numărul foii şi numărul teritoriului cadastral.
Partea I, cuprinde toate detaliile referitoare la imobil:
 numărul de ordine, este numărul operaţiunii;
 numărul secţiunii, numărul topografic şi categoria de folosinţă, adică toate informaţiile
privind individualizarea imobilului;
 date tehnico-economice cu privire la suprafaţă, clasa de fertilitate, venitul net cadastral şi
rubrica “Notă” sau “Observaţii”.
Partea I, mai este denumită şi partea imobilului, pentru că ea cuprinde toate
informaţiile privitoare la acesta.
Partea a II-a, denumită şi partea posesorului, cuprinde următoarele rubrici:
 numărul serial, în care se scrie numărul de ordine al operaţiei în această parte;
 rubrica posesorului, în care se înscriu, nume, prenume şi adresa posesorului, cota de
proprietate, dacă sunt mai mulţi posesori, cât şi situaţia personală a posesorului:
minoritate, căsătorit, moştenitor;
 servituțile în favoarea imobilului înscris, sau cele în favoarea altora.
Deosebirile între Foaia cadastrală şi Foaia de carte funciară, au în vedere că, în
Foaia de carte funciară nu se trec rubricile clasei de calitate şi a venitului net, deoarece
aceste informaţii, se schimbă la intervale mici de timp, între 4 şi 6 ani şi nu fac obiectul
publicităţii imobiliare.
Totodată, Foaia cadastrală, nu are partea a III-a, privind sarcinile, deoarece în
cadastru, nu se face publicitatea drepturilor şi sarcinilor asupra imobilului.
REGISTRUL CONSTRUCŢIILOR
În cadastrul imobiliar, este necesar să se inventarieze şi construcţiile, odată cu
terenurile pe care sunt amplasate, pentru că impozitul se percepe şi pe aceste obiecte.
Cartea Funciară face publicitatea drepturilor reale şi cu privire la ele, iar
Administraţia Locală şi de Stat, sun interesate de cunoaşterea Fondului locativ, pentru a
putea lua măsuri de stimulare a unor noi construcţii.
Cu toate acestea, în Legea cadastrului, nu se găsesc prevederi specifice de
cadastrare a construcţiilor. Conţinutul acestui document, nu este însă suficient pentru
impozitare.
Fiecare construcţie, este înscrisă într-un formular, aceste informaţii ţinându-se sub
formă de fişier. Chiar dacă în Legea cadastrului nu se prevede inventarierea construcţiilor
odată cu cadastrul general, această lacună se poate completa, deoarece în prezent,
cadastrul este imobiliar deci şi al construcţiilor.
Tabel 1.3 – Fișa construcției
Teritoriul cadastral: Str. Foaia nr.
Proprietar:
Domiciliul:

Număr Anul Mod

Topografi Descrierea Suprafaţ Valoare
foaie Litera execuţie constructi Obs.
e construcţiei a mp. lei
cadastrală i v

În oraşe, unde adesea construcţiile au mai multe nivele, mai multe apartamente şi
mai mulţi proprietari, se întocmeşte o Foaie colectivă şi Foi individuale, pentru fiecare
apartament.
În Foaia colectivă, în rubrica rezervată proprietarului, se înscrie proprietarul
apartamentului 1, iar informaţiile privind suprafaţa terenului, se extrag din planul de
execuţie a construcţiei, sau dacă acesta nu există, se va face o ridicare topografică nouă.
În rubrica rezervată descrierii construcţiei, se arată: numărul nivelelor, numărul
apartamentelor, terenul, părţile comune indivize şi Foile individuale, în care sunt înscrise
apartamentele.
Construcţiile provizorii sau cele executate din materiale ieftine, nu se descriu în
documentele cadastrului. Se descriu, construcţiile subterane, chiar dacă la suprafaţa
solului, nu se află nici o construcţie. În cazul când proprietarul construcţiei nu este şi
proprietar al terenului, adică doar drept de superficie, la rubrica “Observaţii” se specifică
numele proprietarului terenului, iar valoarea acestuia, nu se mai înscrie în Foaia
construcţiei.

1.4.10. Verificarea, recepţionarea şi avizarea lucrărilor de cadastru imobiliar

După terminarea tuturor operaţiunilor cadastrale din faza de birou, inginerul
procedează la verificarea finală a tuturor documentelor întocmite în această fază.
Se verifică următoarele aspecte:
 se verifică dacă pe harta cadastrală, raportarea elementelor măsurate este corectă
şi dacă se încadrează în toleranţele admise de normele tehnice de lucru. Corespondenţa
hărţii cu schiţele de teren, cu privire la parcele, graniţe, categorii de folosinţă, denumirea
cvartalelor, a locurilor şi detaliilor topografice, numerotarea topografică şi cartografierea,
sunt executate conform prevederilor din normele tehnice;
- se verifică prin sondaj, dacă suprafeţele calculate se încadrează în toleranţele
admise;
- se verifică corespondenţa între fişa pe numerele cadastrale, harta şi Registrul de
calcul al suprafeţelor.
- La registrele cadastrale, se verifică prin sondaj, elemente cu privire la:
- corespondenţa dintre Registrul cadastral funciar, cu harta;
- fişa pe numere cadastrale şi Registrul posesorilor de case;
- indicatoarele alfabetice şi parcelare, se confruntă cu Registrul cadastral funciar;
- sumarul foilor de posesiune, se confruntă cu indicatorul alfabetic şi cu sumarul
Registrului cadastral funciar;
- situaţia generală a suprafeţelor, pe categorii de folosinţă, cu totalul Registrului
cadastral funciar.
Verificările se fac prin însumări de suprafeţe, pe coloane şi linii, pe cvartale sau
grupe de parcele, prin citirea în paralel a informaţiilor înscrise în registre.
Operaţiunile de verificare, le decide organul de control, cu urmărirea şi
respectarea prevederilor din Normele tehnice şi redactarea uniformă a tuturor
documentelor cadastrului.
Constatările organului de verificare şi control, se consemnează într-un Proces
Verbal, căruia i se ataşează o Notă de Verificare.
Procesul Verbal şi Nota de Verificare, se redactează în dublu exemplar, un
exemplar se pune în dosarul lucrării, iar al doilea exemplar, se predă Organului Judeţean
de Cadastru, din localitatea respectivă.
Refacerea deficienţelor constatate cu ocazia verificării, se consemnează într-un
Proces Verbal, după care lucrarea se consideră recepţionată şi toate documentele se
consemnează de executant şi verificator, după care, se depune lucrarea pentru avizare de
către Comisia Judeţeană locală.

1.5. CARACTERISTICI TEHNICE ALE CONSTRUCŢIILOR ŞI

SIMBOLURI
1.5.1. STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ
Tabel 1.4 – Structura de rezistență
TIPURI DE STRUCTURI DE REZISTENȚĂ SIMBOL
Clădire din zidărie sau beton armat, cu planşeu de beton armat A
Clădire din zidărie portantă sau beton armat, cu planşeu din B
lemn
Clădire din lemn C
Clădire din metal M
 1.5.2. FUNDAŢIA
Tabel 1.5 – Fundația
TIPURI DE FUNDAȚII SIMBOL
Beton B
Piloţi P
Radier R
Lemn L
Altele A

1.5.3. PEREŢI
Tabel 1.6 – Pereții
TIPURI DE PEREȚI SIMBOL
Cadre din beton armat CP
Diafragmă mixtă D
Lemn L
Paiantă, chirpici P
Panouri mari PM
Zidărie portantă ZP
Altele A

1.5.4. ACOPERIŞ ŞI ÎNVELITOARE

Tabel 1.7 – Acoperiş şi învelitoare
TIPURI DE ACOPERIȘURI SIMBOL
Terasă circulabilă -
Terasă necirculabilă -
Azbociment AZ
Bituminoase B
Olane OL
Şiţă S
Şindrilă SD
Ţiglă T
Tablă TB
Altele A

1.5.5. ÎNCĂLZIRE
Tabel 1.8– Încălzire
TIPURI DE ÎNCĂLZIRE SIMBOL
Lemn L
Gaze G
Termoficare t
Produse petroliere P
Electricitate E
1.5.6. DOTĂRI TEHNICE EDILITARE
Tabel 1.9– Dotări tehnice edilitare
TIPURI DE DOTĂRI TEHNICE EDILITARE SIMBOL
Alimentare cu apă A
Canalizare C
Gaze naturale G
Termoficare t
Energie electrică E
Reţea telefonică T

1.5.7. STAREA CONSTRUCTIVĂ

Tabel 3.10– Starea constructivă
STAREA CONSTRUCȚIEI SIMBOL
Construcţie în stare foarte bună F
Construcţie în stare bună B
Construcţie în stare satisfăcătoare S
Construcţie în stare rea R
Construcţie insalubră I
Ruină X

1.5.8. PROPRIETATE
Tabel 1.11– Proprietate
TIPURI DE PROPRIETATE SIMBOL
Proprietate publică a statului N
Proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale L
Proprietate privată a statului S
Proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale A
Proprietate privată particulară F
Proprietate privată a persoanei juridice J

1.5.9. ADMINISTRARE
Tabel 1.12– Modul de administrare
MOD DE ADMINISTRARE SIMBOL
De stat A
Asociaţie C
Provizorie F
Particulară P
Cult religios R
Mixtă M
Străină S
Concesionare T
Cooperaţie L

1.5.10. TIP CAPACITATE

Tabel 1.13– Tip capacitate
CATEGORIE CAPACITATE UNITATE COD
LOCUINŢE Apartament cu 1 cameră Nr. apart. 01
Apartament cu 2 camere Nr. apart 02
 Apartament cu 3 camere Nr. apart 03
Apartament cu 4 camere Nr. apart 04
Apartament cu 5 camere Nr. apart 05
Apartament cu mai mult de 5 Nr. apart 06
camere
Familii Nr. familii 07
Persoane Nr. persoane 81

1.6. CATEGORII DE FOLOSINŢĂ PENTRU CURŢI – CONSTRUCŢII

Tabel 1.14– Categorii de folosinţă pentru curţi – construcţii
CATEGORIA SUBCATEGORIA COD
CURŢI - CONSTRUCŢII Construcţii şi alte terenuri C
Construcţii şi curţi CC
Dotări culte CCLT
Dotări învăţământ CINV
Dotări sănătate CSAN
Dotări sociale CSOC
Dotări culturale CCUL
Dotări instituţii CINS
Dotări depozite CDEP
Dotări electrice CEL
Dotări alimentare gaze CGAZ
Dotări termoficare CTER
Dotări alimentare cu apă CAPA
Diguri CD
Platforme sau garaje CGJ
Construcţii CO
Poduri, pasaje CPOD
Curţi CU
Alte terenuri CAT

1.6.1. Lista de coduri pentru categorii de folosinţă a terenurilor agricole

Tabel 1.15– Categorii de folosinţă pentru terenuri agricole
GRUPA CATEGORIA SUBCATEGORIA COD
AGRICOL Arabil Arabil A
Căpșunarii AC
Grădini legume AG
Orezării AO
Sere AS
Solarii ASO
Vii Vii V
Vii hibride VH
Plantaţii de hamei VHA
Vii nobile VN
Pepiniere viticole VP
Livezi Livezi L
Plantaţii de dud LD
 Plantaţii de arbuşti LF
Livezi intensive LI
Pepiniere pomicole LP
Păşuni Păşuni P
Păşuni cu pomi fructiferi PL
Păşuni împădurite PP
Fâneţe Fâneţe F
Fâneţe cu pomi fructiferi FL
Fâneţe împădurite FP

1.6.2. Lista de coduri pentru categorii de folosinţă a terenurilor neagricole

Tabel 1.15– Categorii de folosinţă pentru terenuri neagricole
GRUPA CATEGORIA SUBCATEGORIA COD
NEAGRICOL Păduri şi terenuri cu Păduri şi alte terenuri PD
vegetaţie forestieră Răchitării PDH
Plantaţii perdele de protecţie PDP
Pepiniere silvice PDPS
Tufăriş mărăciniş PDT
Terenuri cu ape şi Ape şi stuf H
ape cu stuf Canale HC
Lacuri şi bălţi HL
Amenajări piscicole HP
Ape curgătoare HR
Stufăriş HS
Drumuri şi căi ferate Drumuri D
Drumuri naţionale DN
Drumuri judeţene DJ
Drumuri comunale DC
Drumuri exploatare DE
Străzi şi uliţe DS
Străzi nenominalizate DSN
Căi ferate DF
Teren neproductiv Neproductiv N
Bolovăniş, grohotiş, stâncării, NB
pietriş NH
Halde NM
Mocirle NN
Nisipuri zburătoare NP
Gropi NR
Râpe, ravene, torenţi